Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar și la situația minorității rohingya,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 iunie 2016 referitoare la strategia UE față de Myanmar/Birmania,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 februarie 2018 privind Myanmar/Birmania,

–  având în vedere orientările UE privind promovarea și protecția drepturilor copilului, adoptate de Consiliu în 6 martie 2017,

–  având în vedere declarația din 30 martie 2016 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, privind asumarea mandatului de către noul guvern al Uniunii Myanmar/Birmania,

–  având în vedere comunicatul de presă comun cu privire la cel de al patrulea dialog UE-Myanmar/Birmania pe tema drepturilor omului din 5 martie 2018,

–  având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea apatridiei din 1961,

–  având în vedere Planul global de acțiune al Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR) privind eradicarea apatridiei (2014-2024), din noiembrie 2014,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine din august 2017,

–  având în vedere Carta Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

–  având în vedere Raportul Secretarului General al ONU prezentat în fața Consiliului de Securitate al ONU privind violențele sexuale asociate conflictelor, publicat la 23 martie 2018,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât 720 000 de copii aparținând populației rohingya din Bangladesh și Myanmar au nevoie disperată de asistență umanitară și protecție;

B.  întrucât în statul Rakhine din Myanmar au locuit aproximativ 1,3 milioane de rohingya, un grup minoritar predominant musulman care este supus unor represiuni și încălcări continue și grave ale drepturilor omului, inclusiv amenințări la adresa vieții și securității, nesocotirea drepturilor la sănătate și educație, muncă forțată, violență sexuală și limitări ale drepturilor politice; întrucât musulmanii rohingya sunt considerați a fi cea mai persecutată minoritate și cel mai mare grup de apatrizi;

C.  întrucât din august 2017 peste 900 000 de refugiați de etnie rohingya, din care 534 000 de copii, au fugit din calea violențelor îndreptate împotriva lor și au încercat să se refugieze în Bangladesh, temându-se pentru viețile lor; întrucât se estimează că aproximativ 1 000 de copii rohingya mai mici de cinci ani au fost uciși în toiul violențelor din Myanmar; întrucât, potrivit parlamentarilor ASEAN pentru drepturile omului (APHR), 28 300 de copii rohingya și-au pierdut cel puțin unul dintre părinți, în timp ce alte 7 700 au declarat că și-au pierdut ambii părinți, ceea ce duce numărul de părinți uciși la 43 700;

D.  întrucât mai mult de 14 000 de copii mai mici de cinci ani suferă de malnutriție acută gravă; întrucât copiii rohingya au fost victimele sau martorii unor evenimente traumatice, inclusiv în multe cazuri pierderea unuia sau a ambilor părinți, separarea de propriile familii, abuz fizic, traume psihologice, malnutriție, boli, exploatare sexuală și martorii crimelor împotriva umanității petrecute în statul Rakhine, inclusiv incendierea sistematică a locuințelor, bătăile și violurile comise împotriva populației rohingya;

E.  întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad al-Hussein, a descris operațiunile guvernului din Myanmar drept un exemplu clasic de „purificare etnică” și o „ manevră cinică pentru a strămuta forțat un număr mare de persoane, fără posibilitatea de returnare”;

F.  întrucât, deseori, crizele le afectează mai grav și în mai multe feluri pe femei și fete decât pe bărbați și băieți, prin accentuarea, perpetuarea și agravarea inegalităților de gen persistente și preexistente, a violenței de gen și a discriminării;

G.  întrucât soldații din Myanmar utilizează violul ca armă în campania lor de purificare etnică în statul Rakhine; întrucât violența sexuală este utilizată pentru a diviza comunități întregi și a descuraja femeile și fetele să se întoarcă la casele lor; întrucât în taberele de refugiați victimele violurilor au de înfruntat excluziunea socială din partea propriilor comunități; întrucât Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a solicitat informații cu privire la responsabilitatea militarilor din Myanmar pentru violarea în masă a femeilor și fetelor rohingya;

H.  întrucât mulți dintre refugiați sunt femei gravide sau cu copii mici care au străbătut mulți kilometri pe jos, ajungând în taberele de refugiați cu sănătatea șubrezită de stresul psihic și fizic, foamete și răni;

I.  întrucât la nouă luni de la începerea atacurilor soldaților și milițienilor din Myanmar împotriva populației rohingya, organizațiile umanitare prevăd că în taberele de refugiați sunt așteptați să se nască nu mai puțin de 48 000 de copii;

J.  întrucât accesul femeilor și copiilor din taberele de refugiați din Bangladesh la asistență medicală este foarte limitat; întrucât femeile însărcinate și mamele ar trebui să beneficieze de serviciile de asistență medicală obstetrică de urgență de care au nevoie, inclusiv îngrijire prenatală, naștere sigură, îngrijirea nou-născuților, sprijin pentru alăptare și servicii permanente de sănătate reproductivă;

K.  întrucât copiii și femeile rohingya sunt foarte expuși riscului de a fi victime ale traficului pentru prostituție, precum și riscului de hărțuire și violență sexuală în taberele de refugiați din Bangladesh; întrucât copiii rohingya pierduți din taberele de refugiați sunt cei mai vulnerabili, fiind expuși riscului de a deveni victime ale traficului de persoane;

L.  întrucât copiii rohingya nu au acces suficient la educația formală; întrucât doar copiii rohingya foarte mici copii primesc o educație de bază prin învățare informală în taberele de refugiați, pe când copiii mai mari au acces limitat sau nu au acces deloc la educație formală;

M.  întrucât în Bangladesh a început sezonul musonic și sunt temeri că situația o să se înrăutățească semnificativ; întrucât cel puțin 200 000 de oameni din taberele de refugiați sunt expuși pericolului iminent de inundații și alunecări de teren; întrucât planează amenințări grave asupra vieților, adăposturilor și rezervelor de alimente și apă; întrucât există un risc ridicat de răspândire a bolilor, inclusiv holeră și hepatită, în timpul inundațiilor musonice; întrucât foarte puțini dintre refugiații rohingya au avut acces la asistență medicală sau vaccinări înainte de sosirea în Bangladesh;

N.  întrucât Myanmar a refuzat până în prezent să lase o misiune de anchetă a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU să intre în țară și l-a expulzat pe Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului în Myanmar, Yanghee Lee, respingând aproape toate acuzațiile de atrocități comise de forțele sale de securitate în statul Rakhine;

O.  întrucât Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) afirmă că cele mai grave crime care preocupă întreaga comunitate internațională, în special genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, nu trebuie să rămână nepedepsite; întrucât, în aprilie 2018, procurorul CPI a solicitat instanței să hotărască dacă CPI își poate exercita jurisdicția în privința acuzațiilor de deportare a etnicilor rohingya din Myanmar în Bangladesh; întrucât o hotărâre afirmând jurisdicția CPI i-ar putea deschide acesteia calea pentru a cerceta Myanmar pentru crime împotriva umanității sau deportare;

P.  întrucât China și Rusia au blocat, în martie 2017, adoptarea de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a unei rezoluții privind situația minorității rohingya din Myanmar,

Q.  întrucât lipsa oricărei perspective realiste de returnare voluntară în condiții de siguranță și lipsa de progrese politice în soluționarea crizei din Myanmar sugerează că această situație nu va fi rezolvată pe termen scurt și necesită, prin urmare, o abordare durabilă, abordând în special drepturile și nevoile copiilor;

R.  întrucât între Myanmar, UNHCR și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a fost semnat la 6 iunie 2018 un memorandum de înțelegere tripartit; întrucât UNHCR a afirmat că condițiile nu sunt încă propice pentru returnări voluntare;

S.  întrucât, în mai 2018, Comisia a acordat ajutor umanitar în valoare de 40 de milioane EUR, oferind asistență de primă necesitate civililor rohingya vulnerabili și comunităților-gazdă din Bangladesh și statul Rakhine; întrucât aceste fonduri vin în completarea sumei de 51 de milioane EUR mobilizate în 2017;

T.  întrucât, în martie 2018, ONU a lansat un apel la colectarea a 951 de milioane USD pentru a-i ajuta pe refugiații rohingya în cursul anului 2018, dar până în prezent s-a primit numai aproximativ 20 % din suma vizată,

1.  condamnă ferm atacurile din Myanmar îndreptate împotriva populației rohingya, care, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, sunt echivalente unor acte de epurare etnică; este profund preocupat de gravitatea și amploarea crescânde ale încălcărilor drepturilor omului, printre care se numără asasinate, ciocniri violente, distrugeri ale unor proprietăți private și strămutarea a sute de mii de civili; îndeamnă forțele armate și de securitate din Myanmar să pună capăt imediat asasinatelor, hărțuirilor și violurilor împotriva populației rohingya, precum și incendierii caselor acesteia;

2.  îndeamnă guvernul din Myanmar să permită accesul neîngrădit în statul Rakhine al observatorilor internaționali și al organizațiilor pentru drepturile omului și ajutor umanitar, inclusiv al ONU și al ONG-urilor internaționale, în special al Misiunii de informare a ONU instituite de UNHCR în martie 2017, cu scopul de a asigura desfășurarea unor anchete independente și imparțiale privind acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor omului comise de toate părțile;

3.  reamintește nevoia de asistență medicală și psihologică care să fie oferită în taberele de refugiați, adaptată în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv femei și copii; solicită servicii care să sprijine mai bine victimele violurilor și ale agresiunii sexuale; insistă ca toate femeile și fetele să aibă acces la informații și servicii privind sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv la contracepție și la avorturi în condiții de siguranță;

4.  salută asistența prenatală și postnatală oferită de agenții și organizații; reamintește importanța creării unor sisteme de înregistrare și de emitere de certificate de naștere, pentru a asigura faptul că nou-născuții dispun de acte de identitate, pentru a garanta drepturile legale și accesul la serviciile de bază și pentru a sprijini regăsirea familiei, în conformitate cu angajamentul guvernului din Bangladesh de a asigura înregistrarea tuturor nașterilor care au loc pe teritoriul său; reamintește că menținerea unității familiale este esențială pentru ca acești copii să beneficieze de drepturile lor;

5.  ia act cu deosebită îngrijorare de oferta educațională insuficientă destinată copiilor rohingya din taberele de refugiați; invită autoritățile din Bangladesh să garanteze copiilor rohingya un acces deplin și suficient la educație de calitate în propria lor limbă; subliniază riscul unei generații pierdute în cadrul comunității dacă nu se vor lua măsurile necesare pentru a asigura educația adecvată a copiilor; subliniază că este important să se permită accesul deplin la educație, întrucât aceasta poate fi furnizată în unități școlare de agențiile ONU și ONG-uri, astfel încât toți copiii să-și poată dezvolta potențialul;

6.  este extrem de preocupat de apariția în taberele de refugiați a numeroase cazuri de prostituție forțată, trafic de ființe umane și violență sexuală, inclusiv cazuri de căsătorie între copii, violență în cuplu, precum și de exploatare și abuzuri sexuale; îndeamnă autoritățile din Bangladesh și Myanmar ca, în cooperare cu UNHCR, să asigure securitatea refugiaților rohingya aflați pe teritoriul lor, în special prin intensificarea luptei împotriva traficului de persoane și a prostituției infantile și prin distrugerea rețelelor existente;

7.  salută eforturile depuse de guvernul și populația din Bangladesh pentru a oferi refugiu și securitate refugiaților rohingya și le încurajează să continue să furnizeze asistență umanitară refugiaților veniți din Myanmar; solicită să se acorde în continuare sprijin internațional comunităților care îi găzduiesc pe refugiați, inclusiv prin tratarea problemelor interne sociale, economice, în domeniul educației și în cel al asistenței medicale; insistă asupra importanței de le asculta și a le implica pe femei în elaborarea măsurilor umanitare și de consolidare a rezilienței, alături de toate părțile interesate;

8.  insistă ca guvernul din Myanmar să garanteze întoarcerea în siguranță, voluntară și demnă, sub supravegherea deplină a ONU, a celor care doresc să revină în patria lor; îndeamnă guvernele din Myanmar și Bangladesh să respecte integral principiul nereturnării;

9.  salută memorandumul de înțelegere încheiat între Myanmar, UNHCR și PNUD, la 6 iunie 2018, ca un prim pas concret către o implicare deplină a agențiilor ONU în procesul de repatriere; subliniază totuși importanța punerii acordului la dispoziția publicului cât mai curând posibil;

10.  subliniază că este important să se asigure faptul că actorii din domeniul umanitar pot oferi servicii de urgență, inclusiv pentru bolile cu transmitere sexuală și cazurile de violență sexuală; îi îndeamnă pe toți donatorii să majoreze finanțarea acordată, astfel încât să pună la dispoziție întreaga gamă de servicii de sănătate maternă;

11.  salută campania ONU care urmărește să pună capăt apatridiei până în 2024; reamintește că rohingya sunt o parte integrantă a populației din Myanmar, trebuind, prin urmare, să fie recunoscuți ca atare în legislație, așa cum a recomandat comisia consultativă;

12.  reamintește că responsabilitatea financiară pentru sprijinirea populației de refugiați nu ar trebui să revină în mod disproporționat Bangladeshului; solicită comunității internaționale și donatorilor internaționali să se implice mai mult de urgență și să pună la dispoziție fondurile indispensabile pentru a continua furnizarea de ajutor și asistență umanitară necesară și pentru a sprijini eficient femeile și copiii rohingya, în special femeile însărcinate, copiii și victimele violurilor, precum și pentru a sprijini autoritățile locale și comunitățile-gazdă din Bangladesh;

13.  salută adoptarea de către Consiliu, la 26 aprilie 2018, a unui cadru de măsuri care sunt îndreptate împotriva funcționarilor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului și care înăsprește embargoul UE asupra armelor; îndeamnă UE și statele sale membre să aplice toate măsurile fără întârziere; invită, de asemenea, Consiliul de Securitate al ONU să impună la nivel mondial un embargou cuprinzător asupra armelor împotriva Myanmar, prin suspendarea tuturor aprovizionărilor directe și indirecte, a vânzării sau transferului, inclusiv a tranzitului și a transbordării de arme, muniții și echipament militar și de securitate, precum și a furnizării de instruire sau altă asistență militară și de securitate;

14.  invită din nou Comisia să evalueze consecințele în contextul preferințelor comerciale de care beneficiază Myanmarul, inclusiv să analizeze posibilitatea inițierii unei anchete în temeiul mecanismelor prevăzute în cadrul regimului Everything But Arms („Totul în afară de arme”);

15.  invită SEAE și statele membre să urmărească tragerea la răspundere în cadrul forurilor multilaterale a persoanelor responsabile de comiterea de crime în Myanmar; ia act de solicitarea Procurorului General al CPI adresată judecătorilor Curții de a confirma jurisdicția CPI în ceea ce privește crima de deportare a etnicilor rohingya din Myanmar în Bangladesh; îndeamnă UE și statele membre ale UE să preia inițiativa în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și adreseze CPI o rezoluție specifică privind întreaga situație din Myanmar/statul Rakhine; îndeamnă statele membre ale UE să preia inițiativa în cadrul Adunării Generale a ONU și în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și să asigure instituirea de urgență a unui mecanism internațional, imparțial și independent, care să sprijine anchetarea presupuselor atrocități;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Myanmar, consilierului de stat Aung San Suu Kyi, guvernului și parlamentului din Bangladesh, Vicepreședintei Comisiei / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al ASEAN, Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar, Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.