Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2024(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0247/2018

Texte depuse :

A8-0247/2018

Dezbateri :

PV 04/07/2018 - 19
CRE 04/07/2018 - 19

Voturi :

PV 05/07/2018 - 6.11
CRE 05/07/2018 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0311

Texte adoptate
PDF 179kWORD 65k
Joi, 5 iulie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Bugetul pe 2019 - mandatul pentru trilog
P8_TA(2018)0311A8-0247/2018
Rezoluţie
 Anexă

Rezoluţia Parlamentului European din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019 (2018/2024(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 23 mai 2018 (COM(2018)0600),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2019, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 februarie 2018 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2019 (06315/2018),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0247/2018),

Proiectul de buget 2019 - consolidarea solidarității și pregătirea pentru un viitor sustenabil

1.  reamintește că, în rezoluția sa din 15 martie 2018, Parlamentul a identificat următoarele priorități pentru bungetul UE 2019: creșterea, inovarea, competitivitatea, cetățenia, securitatea, lupta împotriva schimbărilor climatice, tranziția către o energie din surse regenerabile și migrația, solicitând, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită tinerilor;

2.  subliniază că UE trebuie să fie un lider în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) prin promovarea lor în toate politicile UE;

3.  reamintește că bugetul UE 2019 va fi ultimul din cadrul actualei legislaturi parlamentare și va fi discutat în paralel cu negocierile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și reforma resurselor proprii ale UE; reamintește, de asemenea, că Regatul Unit s-a angajat să contribuie la punerea în aplicare a bugetelor anuale ale Uniunii pe 2019 și 2020 și să participe la aceasta, ca și cum ar rămâne în Uniune după martie 2019;

4.  salută propunerea Comisiei și consideră că ea corespunde în mare măsură priorităților Parlamentului; intenționează să consolideze în continuare programele esențiale și să le asigure un nivel adecvat de finanțare; remarcă creșterea cu 3,1 % a creditelor de angajament și procentul și mai scăzut din VNB în comparație cu 2018, atât pentru creditele de angajament (1 % în comparație cu 1,02 %), cât și pentru creditele de plată (0,9 % în comparație cu 0,92 %);

5.  salută majorările propuse pentru programul Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Erasmus + și programele care contribuie la creșterea securității cetățenilor UE; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a consolida în continuare sprijinul acordat IMM-urilor, care sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și de a aloca resurse specifice adecvate pentru digitalizarea industriei UE și promovarea competențelor digitale și a antreprenoriatului digital, precum și programelor care susțin tinerii, și mai ales ErasmusPro; reafirmă convingerea sa că bugetul Erasmus+ pe 2019 trebuie să fie cel puțin dublat;

6.  salută lansarea programului Discover EU, distribuirea a 15 000 de bilete InterRail în 2018 pentru europenii în vârstă de 18 ani, precum și propunerea Comisiei de a aloca 700 de milioane EUR pentru CFM 2021-2027, care se încadrează bine în ambițiile UE de a promova mobilitatea de studiu, cetățenia activă, incluziunea socială și solidaritatea tuturor tinerilor; regretă că Comisia nu a propus credite pentru 2019 și 2020; este hotărât să continue acțiunea pregătitoare în 2019 și în 2020;

7.  ia act de evaluarea prealabilă a Comisiei referitoare la continuarea acțiunii pregătitoare privind sistemul de garanție pentru copii; subliniază menționarea în cuprinsul său a unei posibile implementări pe scară mai largă în cadrul Fondului social european; sugerează să se valorifice oportunitatea oferită de o a treia etapă de implementare pentru a pregăti această implementare pe scară mai largă în cadrul FSE+;

8.  regretă că majorarea pentru programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), în comparație cu bugetul pentru 2018, este de numai 2,3% (362,2 milioane EUR în credite de angajament), iar creditele de plată propuse sunt mai mici cu 0,6%; reamintește că este un program de succes, care are mult mai mulți solicitanți decât beneficiari de finanțare; subliniază că IMM-urile reprezintă un motor important al ocupării forței de muncă, al creșterii economice și al competitivității în UE, ele reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și au capacitatea de a crea creștere și locuri de muncă; îndeamnă, ca o prioritate esențială, ca acest lucru să se reflecte în alocarea de finanțare suficientă pentru programele destinate IMM-urilor și o creștere suplimentară a creditelor pentru COSME, având în vedere succesul acestui program;

9.  salută rolul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în reducerea decalajului de investiții în UE; solicită, în cadrul unui echilibru optim regional și sectorial, consolidarea dimensiunii sociale a implementării EFSI, inclusiv inovarea în domeniul asistenței medicale și al medicinei, al infrastructurii sociale, al protecției mediului, al transportului sustenabil, al energiei regenerabile și al infrastructurilor de stocare a energiei; își reafirmă poziția susținută de mult timp, și anume că orice inițiativă nouă din cadrul CFM trebuie finanțată prin credite noi și nu în detrimentul programelor existente; își reiterează totodată angajamentul de a consolida programul Orizont 2020 și MCE, astfel încât să compenseze pe cât posibil reducerile fondurilor alocate aceste programe, pentru a finanța extinderea duratei FEIS în bugetul din 2019;

10.  ia act de angajamentul pentru o agendă reînnoită a UE în domeniul apărării, în special prin acordul privind Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), ca o primă etapă a punerii în aplicare a Fondului european de apărare; consideră că acest angajament comun va contribui la realizarea de economii de scară și la o mai bună coordonare între statele membre și întreprinderi, permițând UE să își păstreze autonomia strategică și să devină un veritabil actor pe scena mondială;

11.  ia act de faptul că Comisia a propus o majorare de 233 milioane EUR pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), în conformitate cu programarea financiară; reafirmă încă o dată faptul că Parlamentul nu a fost de acord cu concentrarea la începutul perioadei a fondurilor suplimentare pentru perioada 2018-2020 care rezultă din revizuirea la jumătatea perioadei a CFM; susține că autoritatea bugetară ar trebui să își păstreze în întregime prerogativele în ceea ce privește stabilirea nivelurilor de finanțare ale tuturor programelor, inclusiv ale celor care au făcut obiectul evaluării la jumătatea perioadei a CFM; subliniază importanța cooperării loiale între instituții și invită toți actorii implicați să își păstreze încrederea pe parcursul procedurii bugetare 2019;

12.  își menține angajamentul pentru combaterea șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor; consideră, în acest sens, că YEI ar trebui consolidată și mai mult (reflectând astfel necesitatea de a intensifica finanțarea UE pentru a realiza Pilonul drepturilor sociale), în pofida elementelor complexe pe care le implică reprogramarea YEI și a FSE în cazul modificării pachetului financiar destinat YEI; recunoaște că șomajul în rândul tinerilor nu a fost abordat în mod adecvat la nivelul UE, situându-se și acum la niveluri mai mari decât cele din 2007; cere Comisiei să garanteze că statele membre nu își înlocuiesc propriile politici și finanțări cu fonduri din cadrul YEI pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, ci, mai degrabă, folosesc programul în completare; subliniază că atât formarea profesională, cât și ucenicia la locul de muncă constituie practici eficiente pentru a combate șomajul tinerilor; subliniază că mobilitatea prin ErasmusPro stimulează puternic evaluarea comparativă pentru a aplica cele mai bune practici;

13.  subliniază că, în 2019, programele politicii de coeziune vor intra într-un ritm normal de derulare și evidențiază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe; salută faptul că au fost desemnate aproape toate autoritățile de management pentru programele din perioada 2014-2020; evidențiază faptul că întârzierile inacceptabile înregistrate în aplicarea programelor operaționale s-au datorat, în mare măsură, desemnării cu întârziere a autorităților respective; invită statele membre să se asigure că implementarea programelor este accelerată, pentru a recupera întârzierile, și să solicite asistența Comisiei în această privință;

14.  ia act de rapoartele privind funcționarea politicii regionale și de coeziune în Uniune și de provocările economice cu care se confruntă regiunile rămase în urmă, fapt care evidențiază în mod repetat deficiențe legate de eficiență și rezultate;

15.  ia act de faptul că propunerea Comisiei va permite realizarea în 2019, a obiectivului alocare a 20 % din buget cheltuielilor destinate combaterii schimbărilor climatice; regretă totuși faptul că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a compensa alocările inferioare efectuate în cursul primilor ani ai CFM; consideră că această propunere este insuficientă deoarece, în total, doar 19,3 % din bugetul UE pentru 2014-2020 ar fi dedicat măsurilor legate de climă, ceea ce ar împiedica UE să-și realizeze obiectivul de integrare a aspectelor legate de climă în proporție de cel puțin 20 % în perioada 2014-2020; insuficientă ar fi și alocarea doar a 20 % din buget pentru protecția climei în 2020; regretă că Comisia nu a putut prezenta proiecte de buget aliniate la angajamentele și obiectivele stabilite de Uniune în acest domeniu în concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi prin elaborarea unui plan de acțiune în cadrul programelor care au un potențial enorm, cum ar fi în cadrul programului Orizont 2020, al Fondului de Coeziune, al Fondului social european (FSE), al Fondului european de garantare agricolă (FEGA), al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sau LIFE+, deoarece aceste programe permit mai ales investiții în eficiența energetică și energia regenerabilă; reamintește critica întemeiată a Curții de Conturi Europene în ceea ce privește metodologia folosită de Comisie și cere îmbunătățiri rapide din această perspectivă și în această privință;

16.  salută angajamentul Comisiei de a îmbunătăți metodologia de urmărire a biodiversității; dezaprobă, însă, scăderea propusă a contribuției totale la protecția biodiversității la 8,2 %, care este în contrast cu obiectivul privind oprirea și inversarea declinului biodiversității și serviciile de ecosistem până în 2020;

17.  consideră că asigurarea securității cetățenilor Uniunii și rezolvarea problemelor legate de migrație rămân printre principalele priorități ale Uniunii în 2019; consideră că este esențial să se mențină cheltuielile în aceste domenii la un nivel adecvat pentru a răspunde nevoilor generate de criza migrației și a refugiaților de pe continentul african, în special în Sahel, precum și în țările din Levant și Marea Mediterană; consideră că bugetul UE trebuie să reflecte solidaritatea necesară între statele membre pentru a gestiona fluxul de migranți, în special după ce va fi adoptată revizuirea Regulamentului Dublin; constată că implicațiile bugetare ale propunerii Comisiei sunt integrate în proiectul de buget pentru 2019;

18.  subliniază că se preconizează că mai multe inițiative legislative importante, aflate în curs de negociere sau în primele etape ale procesului de aplicare (cum ar fi revizuirea Regulamentului de la Dublin, instituirea Sistemului de intrare/ieșire și a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile, actualizarea Sistemului de informații Schengen și inițiativa privind interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației) vor avea implicații bugetare semnificative pentru bugetul 2019 și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru a reflecta ambiția Uniunii în aceste domenii; încurajează Comisia să se angajeze într-un dialog deschis și proactiv cu autoritatea bugetară cu privire la aceste inițiative, pentru a-i permite să ajusteze alocările dacă este necesar și fără a se antepronunța, în timpul procedurii bugetare anuale, cu privire la rezultatul procedurii legislative în curs;

19.  regretă propunerea Comisiei de a finanța a doua tranșă a Instrumentului pentru refugiații din Turcia și acordul ulterior încheiat între statele membre în cadrul Consiliului la 29 iunie 2018; sprijină menținerea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, dar susține că, așa cum a propus și Comisia la 14 martie 2018, bugetul UE ar trebui să contribuie la finanțarea sa cu suma de 1 miliard EUR, statele membre contribuind cu 2 miliarde EUR prin intermediul unor contribuții bilaterale, pentru a lăsa o marjă suficientă în cadrul instrumentelor speciale ale CFM pentru evenimentele neprevăzute din ultimii doi ani ai actualului CFM, precum și pentru finanțarea altor priorități; susține, de asemenea, că, deoarece Instrumentul pentru refugiații din Turcia este o inițiativă nouă în cadrul actualului CFM, el ar trebui finanțat prin alocarea de credite noi; regretă faptul că, în pofida solicitării clare a Parlamentului de a fi pe deplin implicat în procesul decizional privind extinderea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, în special pentru a evita repetarea procedurii de înființare a acestuia, până acum nu a fost negociată finanțarea celei de-a doua tranșe aferente instrumentului între Parlament și Consiliu; informează statele membre că Parlamentul are tot dreptul să își asume rolul său de parte componentă a autorității bugetare a Uniunii și că va face acest lucru, așa cum a anunțat deja în mai multe ocazii;

20.  remarcă faptul că proiectul de buget pentru 2019 prevede marje foarte limitate sau nicio marjă sub plafoanele CFM la rubricile 1a, 1b, 3 și 4, ca urmare a flexibilității limitate a actualului CFM în ceea ce privește reacția la noile provocări și încorporarea noilor inițiative; își exprimă intenția de a continua să-și mobilizeze dispozițiile privind flexibilitatea din cadrul CFM revizuit, ca parte a procesului de modificare;

21.  este preocupat în continuare de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM; ia act de majorarea moderată a creditelor de plată cu 2,7 % peste bugetul 2018, în principal ca urmare a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), a Fondului pentru securitate internă (FSI) și a Instrumentul pentru refugiații din Turcia; ia act de marja propusă de 19,3 miliarde EUR în cadrul plafonului de plată; invită Comisia să rămână vigilentă cu privire la evoluția plăților, astfel încât să permită autorității bugetare să ia măsurile necesare pentru a evita, în timp util, o acumulare anormală de restanțe; își exprimă convingerea că credibilitatea UE este legată și de capacitatea sa de a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în cadrul bugetului UE pentru a-și îndeplini angajamentele;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

22.  constată că, în comparație cu 2018, propunerea Comisiei pentru 2019 corespunde unei creșteri cu +3,9 %, până la 22 860 milioane EUR, a angajamentelor de la subrubrica 1a; remarcă faptul că Orizont 2020, MIE și Erasmus+ reprezintă o parte importantă a acestei majorări, creditele de angajament aferente crescând cu 8,5%, 36,4%, 7,8% și, respectiv, 10,4 %; subliniază, însă, că aceste majorări corespund, în mare parte, programării financiare și, prin urmare, nu reprezenta majorări suplimentare;

23.  reamintește că programele legate de cercetare și inovare, cum ar fi Orizont 2020, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și pentru competitivitate în Europa; îndeamnă Comisia să reflecte acest lucru în prioritățile sale; care să se acorde un nivel adecvat al finanțării pentru programele legate de cercetare și inovare; subliniază, îndeosebi, că ar trebui sprijinite în acest domeniu statele membre care se confruntă cu dificultăți economice și financiare;

24.  reamintește că noile inițiative din ultimii câțiva ani, cum ar fi FEIS (I și II), Wifi4EU și EDIDP au fost realizate în detrimentul mai multor programe de la subrubrica 1a, care au fost grav afectate de realocări, și anume Orizont 2020, MIE, Galileo, ITER, Copernicus și Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS);

25.  subliniază că Erasmus+ rămâne principalul program care stimulează mobilitatea tinerilor la toate nivelurile de educație și formare profesională și care încurajează tinerii să participe la democrația europeană; reamintește că trebuie depuse eforturi administrative pentru a mări accesul al Erasmus+ și că volumul de cereri eligibile depășește cu mult bugetul actual; consideră, prin urmare, că pachetul pentru Erasmus+ ar trebui să poată satisface cererile eligibile pentru acest program, în special cele legate de învățarea pe tot parcursul vieții;

26.  remarcă cu îngrijorare discuțiile despre finanțarea Corpului european de solidaritate (CES), care confirmă temerea Parlamentului că noile inițiative ar putea din nou să fie finanțate în detrimentul programelor performante existente; constată, de asemenea, cu îngrijorare precedentul stabilit de rezultatul procedurii trilogului, care nu oferă claritate privind sursele de finanțare a inițiativei, urmând ca procedura bugetară anuală să aducă mai multe clarificări; se așteaptă ca Comisia să aplice acordul într-un mod care să reflecte pe deplin discuțiile din trilog și spiritul acordului;

27.  salută faptul că acordul la care s-a ajuns cu privire la finanțarea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării prevede reduceri mult mai scăzute pentru programele de la subrubrica 1a decât cele propuse inițial de către Comisie; este, însă, preocupat de faptul că Consiliul pare să pună un accent mai mare pe menținerea unor marje decât pe asigurarea unei finanțări suficiente în domeniile pe care el însuși le consideră ca priorități importante;

28.  salută alocarea sumei de 500 de milioane EUR pentru EDIDP pentru anii 2019 și 2020; remarcă faptul că, potrivit estimărilor Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, lipsa de cooperare dintre industriile naționale în acest domeniu costă UE 10 miliarde EUR anual; consideră că apărarea este un exemplu clar al modului în care ar putea fi obținută o mai mare eficiență transferând către UE unele competențe și acțiuni realizate în prezent de statele membre și creditele corespunzătoare; subliniază că acest lucru ar avea ca rezultat demonstrarea valorii adăugate europene și ar face posibilă limitarea sarcinii totale a cheltuielilor publice din UE;

29.  salută propunerea de creare a întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță, care va promova cea mai nouă infrastructură de date și de calcul de înaltă performanță, va sprijini dezvoltarea tehnologiilor sale și aplicarea într-o gamă largă de domenii, în beneficiul oamenilor de știință, al industriei și al sectorului public;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

30.  ia act de faptul că valoarea totală a creditelor de angajament pentru subrubrica 1b este de 57 113,4 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,8 % față de bugetul 2018; remarcă, totodată, că suma propusă de 47 050,8 milioane EUR în credite de plată este cu 1,1% mai mare decât în 2018;

31.  salută faptul că programele din perioada 2014-2020 vor intra într-un ritm normal de derulare și reiterează că, în viitor, trebuie să se evite orice acumulare „anormală” de facturi neplătite; salută, de asemenea, faptul că au fost desemnate marea majoritate a autorităților naționale de management; invită Comisia și statele membre să soluționeze toate problemele restante pentru ca implementarea să se desfășoare în bune condiții;

32.  reamintește că, în urma revizuirii previziunilor de către statele membre, bugetul rectificativ nr. 6/2017 a redus creditele de plată de la subrubrica 1b cu 5.9 miliarde EUR; își exprimă speranța sinceră că atât autoritățile naționale, cât și Comisia și-au îmbunătățit estimarea nevoilor de plată în bugetul 2019 și că nivelul propus al creditelor de plată va fi executat integral;

33.  subliniază că, într-o epocă a dezvoltare tehnologică rapidă - inclusiv în domenii cum ar fi IA - decalajul dintre regiunile cu dezvoltare rapidă și cele mai puțin dezvoltate s-ar putea accentua dacă impactul fondurilor structurale nu este întărit prin condiționalități legate de eficiență;

34.  ia act de propunerea Comisiei de a finanța în continuare YEI și de propunerea de a aloca suma de 233,3 milioane EUR din marja globală pentru angajamente; reamintește că orice creștere a alocării specifice pentru YEI ar trebui să fie în concordanță cu sumele corespunzătoare din cadrul FSE; reamintește angajamentul asumat de Comisie în cadrul procedurii de conciliere privind bugetul 2018 de a prezenta cât mai rapid revizuirea Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC), pentru a include creșterea prevăzută pentru YEI în 2018; subliniază faptul că Comisia nu și-a onorat angajamentul și îi cere să explice în detaliu motivele întârzierii în prezentarea revizuirii CPR;

35.  se angajează ca, pentru a înlesni o creștere ambițioasă a creditului bugetar pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în 2019 și fără a submina alte programe din cadrul FSE în statele membre, să adopte rapid noua legislație privind YEI și FSE, posibil prin eliberarea statelor membre de obligația de a vărsa partea lor corespunzătoare de credite bugetare în cadrul FSE dedicate ocupării forței de muncă, cu condiția strictă ca modificările propuse să nu absolve statele membre de angajamentele financiare deja asumate în această chestiune și să nu implice o scădere în termeni generali a creditelor bugetare ale UE destinate combaterii șomajului în rândul tinerilor;

Rubrica 2 – Creștere economică sustenabilă: resursele naturale

36.  ia act de suma propusă de 59 991,1 milioane EUR în credite de angajament (+ 1,2 % față de 2018) și de suma de 57 790,4 milioane EUR (3 %) în credite de plată la rubrica 2; remarcă faptul că cheltuielile aferente FEGA pentru 2019 sunt estimate la 44 162,5 milioane EUR, sumă mai mică decât cea prevăzută în bugetul 2018 (- 547,9 milioane EUR);

37.  constată că Comisia a lăsat o marjă de 344,9 milioane EUR în plafonul rubricii 2; atrage atenția asupra faptului că volatilitatea crescută a piețelor agricole ar putea justifica recurgerea la această marjă, așa cum s-a întâmplat în cazul interdicției impuse Rusiei; invită Comisia să se asigure că marja rămasă în cadrul plafoanelor este suficientă pentru a face față oricăror crize care ar putea apărea;

38.  observă că anumite măsuri legate de interdicția impusă Rusiei și incluse în bugetul 2018 nu vor fi extinse (de exemplu, pentru fructe și legume, în cazul în care situația pieței este în continuare dificilă), deși în sectorul produselor lactate încă există dificultăți pe piață; așteaptă cu interes scrisoarea rectificativă a Comisiei, ce urmează a fi prezentată în luna octombrie și care ar trebui să se bazeze pe informații actualizate privind finanțarea FEGA pentru a verifica nevoile reale din sectorul agricol; subliniază că numărul de cazuri în care este necesară o intervenție pe piață în temeiul FEGA sunt în continuare limitate și nu reprezintă decât o parte relativ mică din FEGA (în jur de 5,9 %);

39.  subliniază că o parte din soluția pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor o constituie sprijinirea corespunzătoare a tinerilor din zonele rurale; regretă că Comisia nu a propus creșterea liniei bugetare pentru tinerii fermieri;

40.  subliniază că aplicare a FEPAM este în curs de accelerare și că ar trebui să se apropie de un ritm normal de derulare în 2019, după un demaraj lent la începutul perioadei de programare; salută majorarea creditelor de angajament pentru programul LIFE+ (+ 6 %), în conformitate cu programarea financiară; observă faptul că Agenția Europeană de Mediu (AEM) își va asuma responsabilități suplimentare în perioada 2019-2020 în ceea ce privește monitorizarea și raportarea în domeniul mediului, precum verificarea emisiilor de CO2 care provin de la vehiculele grele;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

41.  constată că, pentru rubrica 3, se propune un total de 3 728,5 milioane EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7 % față de 2018, și că totalul creditelor de plată este de 3 486,4 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 17 % față de propunerile de anul trecut; subliniază, totuși, că aceste majorări urmează după ani de scădere a nivelurilor de finanțare și că finanțarea globală pentru diferite domenii esențiale, cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor sau securitatea internă, reprezintă în continuare numai 2,3 % din totalul cheltuielilor UE propuse în 2019; aduce în discuție suma propusă de 281,2 milioane EUR în credite de angajament pentru susținerea migrației legale în Uniune, promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea unor strategii corecte și efective de returnare, sumă care reprezintă o scădere cu 14,4 % în 2018; invită Comisia să furnizeze explicații suplimentare cu privire la motivele acestei reduceri;

42.  remarcă faptul că, pentru al patrulea an consecutiv, au fost epuizate toate marjele disponibile în cadrul plafonului rubricii 3, ceea ce demonstrează că, așa cum stau lucrurile în prezent, bugetul UE nu are pe deplin capacitatea de face față amplelor și gravelor provocări actuale în materie de migrație și securitate cu care se confruntă Uniunea; salută, în acest sens, mobilizarea propusă a Instrumentului de flexibilitate pentru a pune la dispoziție suma de 927,5 milioane EUR sub formă de credite de angajament;

43.  preconizează că presiunea asupra sistemelor de migrație și de azil din unele state membre, precum și asupra frontierelor lor, va rămâne ridicată în 2019 și îndeamnă Uniunea să rămână vigilentă în ceea ce privește orice nevoi viitoare neprevăzute în aceste zone; solicită în această privință o consolidare a mijloacelor de control la frontierele externe și, în acest context, alocarea de resurse și personal adecvate pentru agențiile UE care se ocupă cu aceste lucruri; reafirmă că rezolvarea cauzelor profunde ale migrației și ale crizei refugiaților reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, alături de stabilizarea vecinătăților UE, și că investițiile în țările de origine ale migranților și ale refugiaților sunt esențiale pentru realizarea acestui obiectiv;

44.  salută cererea Consiliului European din 28 iunie 2018 de a consolida Frontex prin majorarea resurselor și prin extinderea mandatului; solicită mai multe informații despre numărul membrilor personalului care vor fi trimiși de statele membre și numărul membrilor personalului de care va avea nevoie agenția în mod direct; invită Comisia să își adapteze proiectul de buget în consecință în scrisoarea rectificativă din toamnă; salută de asemenea acordarea sumei adiționale de 45,6 milioane EUR în sprijinul Greciei și al Spaniei pentru gestionarea de către acestea a fluxului de migranți care sosesc pe teritoriul lor; subliniază că controlul eficace la frontiere trebuie asociat cu acordarea de îngrijiri migranților care sosesc;

45.  ia act de faptul că instrumentul care permite acordarea de sprijin umanitar de urgență în Uniune va expira în martie 2019; invită Comisia, având în vedere persistența nevoilor umanitare ale refugiaților și solicitanților de azil în anumite state membre, să evalueze dacă reactivarea și refinanțarea acestui instrument ar fi oportună; subliniază necesitatea unei solidarități mai accentuate față de țările în care se concentrează intrările și solicitanții de azil; subliniază, în același timp, importanța punerii la dispoziție în continuare a finanțării prin intermediul mecanismelor de asistență de urgență din cadrul FAMI, în special pentru continuarea sprijinului acordat Greciei; consideră că ar trebui să se acorde sprijin financiar și Italiei; invită, prin urmare, Comisia să menționeze motivele care au stat la baza nepropunerii acestui demers; reamintește că Italia este singurul stat membru în care majoritatea populației consideră că nu a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană; regretă scăderea accentuată a creditelor de angajament pentru a doua componentă a FAMI, „Susținerea migrației legale în Uniune, promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea strategiilor echitabile și eficace în materie de returnare”;

46.  consideră că, în contextul numeroaselor preocupări legate de securitate, inclusiv al evoluției formelor de radicalizare, de criminalitate informatică, de violență și de terorism care depășesc capacitatea de răspuns a statelor membre, bugetul UE ar trebui să încurajeze cooperarea în materie de securitate cu ajutorul agențiilor UE înființate; se întreabă, în acest sens, în ce măsură acest context de securitate cu grad ridicat de risc este compatibil cu scăderea semnificativă propusă a creditelor de angajament (-26,6 %) pentru FSI; subliniază că cheltuielile în acest domeniu sunt eficiente numai dacă sunt eliminate obstacolele nejustificate din calea cooperării intra-europene și a schimbului de informații specifice, împreună cu aplicarea integrală a oricăror prevederi de protecție a datelor, conform legislației UE; regretă că Comisia încă nu a prezentat o propunere care să reflecte concret solidaritatea financiară la nivelul UE cu victimele actelor de terorism și familiile acestora și invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest ajutor este stabilit rapid;

47.  ia act de revizuirea propusă a temeiului juridic al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care, odată adoptat, se preconizează că va avea un impact bugetar major în ultimii doi ani ai actualului CFM, 256,9 milioane EUR urmând să fie suportate doar de la rubrica 3; insistă că este logic ca această îmbunătățire semnificativă a unei politici importante a Uniunii să fie finanțată prin resurse noi și suplimentare; avertizează cu privire la recurgerea la realocări, care sunt în mod evident în detrimentul altor politici și programe valoroase și care funcționează optim;

48.  reconfirmă sprijinul ferm al Parlamentului pentru programele Uniunii în domeniile culturii, justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei; salută majorarea propusă pentru programul „Europa creativă”; insistă, de asemenea, asupra acordării unei finanțări suficiente pentru programul „Europa pentru cetățeni” și pentru inițiative cetățenești europene, în special în perioada premergătoare alegerilor europene;

49.  reamintește sprijinul Parlamentului pentru programele ce vizează drepturile, egalitatea, cetățenia și justiția; subliniază că UE trebuie să-și mențină angajamentul de aplica efectiv drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTI;

50.  salută majorarea creditelor de angajament pentru programul „Produse alimentare și hrană pentru animale”, care ar trebui să permită Uniunii să gestioneze în mod eficace orice apariție a unor boli grave la animale și orice organism dăunător plantelor, inclusiv epidemia recentă de gripă aviară care a afectat mai multe state membre în ultimii ani;

51.  invită Comisia să ofere o finanțare adecvată pentru a mări vizibilitatea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și să mărească numărul de relatări de presă legate efective de aceste alegeri, în special pentru a face mai bine cunoscut așa-numiții ‘Spitzenkandidaten’ (candidații cap de listă la președinția Comisiei);

Rubrica 4 – Europa globală

52.  ia act de creșterea generală a finanțării propuse pentru rubrica 4, care se ridică la 11 384,2 milioane EUR (+13,1 % față de bugetul 2018) sub formă de credite de angajament; ia act de faptul că această creștere este legată în primul rând de finanțarea celei de a doua tranșe a IRT, pentru care Comisia propune mobilizarea marjei globale pentru angajamente (1 116,2 milioane EUR); constată că această propunere ar avea ca rezultat absența unei marje în cadrul plafonului pentru rubrica 4;

53.  invită statele membre să furnizeze contribuții mai mari la Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, la Fondul Madad și la Fondul european pentru dezvoltare durabilă, pentru a sprijini stabilizarea regiunilor aflate în criză, pentru a acorda ajutor refugiaților și pentru a stimula dezvoltarea socială și economică pe continentul african și în țările europene vecine;

54.  este în continuare convins că provocările cu care se confruntă acțiunea externă a UE impun o finanțare continuă, ce depășește volumul actual al rubricii 4; consideră că noile inițiative ar trebui finanțate prin credite noi și că toate opțiunile de flexibilitate ar trebui utilizate pe deplin; respinge, cu toate acestea, propunerea de a finanța prelungirea IRT și acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului la 29 iunie 2018, întrucât acestea ar limita considerabil atât posibilitățile de finanțare a altor domenii prioritare de la rubrica 4, cât și rolul esențial pe care îl joacă bugetul UE în acordarea de ajutor persoanelor aflate în dificultate și promovarea valorilor fundamentale;

55.  salută majorările destinate proiectelor din domeniul migrației legate de ruta central-mediteraneeană, precum și majorarea moderată a componentei estice a Instrumentului european de vecinătate (IEV) și realocarea priorităților din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) Orientului Mijlociu; cere alocarea unor resurse financiare suficiente UNRWA, pentru a asigura acordarea unui sprijin continuu refugiaților palestinieni din regiune, având în vedere recenta decizie a SUA de a sista contribuția acordată de aceasta agenției;

56.  salută creșterea sprijinului acordat acțiunilor regionale în Balcanii de Vest; consideră, totuși, că ar trebuie să se acorde mai mult sprijin pentru reformele politice; regretă creșterea sprijinului acordat reformelor politice în Turcia (IPA II) și pune sub semnul întrebării alinierea acesteia la decizia autorității bugetare de a reduce creditele pe această linie pentru exercițiul bugetar curent; își reiterează poziția potrivit căreia a solicitat ca fondurile destinate autorităților turce în cadrul IPA II să fie condiționate de îmbunătățirile din domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept; cere ca creditele pe această linie, până la realizarea acestor îmbunătățiri și cunoscând spațiul limitat de manevră, să fie redirecționate în întregime către actorii societății civile în vederea aplicării măsurilor de sprijinire a obiectivelor ce vizează statul de drept, democrația, drepturile omului și libertatea mass-mediei; susține tendința generală a reformelor politice de a reduce alocările pentru Turcia;

57.  subliniază scăderea vizibilă a provizioanelor care urmează să fie plătite din bugetul 2019 pentru alimentarea Fondului de garantare pentru acțiuni externe, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), precum și reducerea substanțială a cuantumului planificat al granturilor de asistență macrofinanciară (AMF) din cauza unei scăderi a valorii totale a împrumuturilor în curs de derulare ale BEI față de ceea ce se estimase anterior, precum și a unei scăderi a plăților AMF, în comparație cu ultima programare financiară;

58.  își reafirmă sprijinul deplin pentru angajamentele asumate de UE la conferințele de la Bruxelles privind Siria, confirmând angajamentele sale anterioare; este de acord cu consolidarea IEV și a ajutorului umanitar cu câte 120 de milioane EUR fiecare pentru a îndeplini acest angajament în 2019;

59.  își reiterează sprijinul pentru alocarea de mijloace financiare adecvate pentru comunicarea strategică a UE, care vizează combaterea campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice, precum și promovarea unei imagini obiective a Uniunii în afara granițelor acesteia;

Rubrica 5 – Administrație

60.  constată că, la rubrica 5, cheltuielile prevăzute sunt majorate cu 3,0 % față de bugetul 2018, până la 9 956,9 milioane EUR (+ 291,4 milioane EUR) în credite de angajament; remarcă faptul că, ca și în cazul exercițiului bugetar anterior, creșterea este determinată în principal de evoluția pensiilor (+ 116,7 milioane EUR), ceea ce reprezintă 20,2 % din cheltuielile de la rubrica 5; observă că proporția cheltuielilor administrative din proiectul de buget rămâne neschimbată, situându-se la un nivel de 6,0 % pentru creditele de angajament;

61.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a integra toate posibilitățile de a face economii și raționalizări în cheltuielile nesalariale pentru bugetul propriu; observă că evoluția cheltuielilor Comisiei (+ 2,0 %) se datorează, în mare parte, adaptării automate a cheltuielilor salariale și a angajamentelor contractuale; constată, de asemenea, redistribuirea internă a personalului Comisiei pentru a-și îndeplini noile priorități;

62.  constată că marja efectivă se ridică la 575,2 milioane EUR în cadrul plafonului, după ce au fost luate în considerare cele 253,9 de milioane EUR pentru utilizarea marjei pentru situații neprevăzute mobilizată în 2018; consideră că marja este importantă în termeni nominali și consideră că aceasta reflectă eforturile depuse de Comisie, în special pentru a îngheța evoluția cheltuielilor nesalariale; consideră că un efort suplimentar pentru stabilizarea sau reducerea cheltuielilor administrative ale Comisiei ar putea conduce la o amânare a unor investiții importante sau ar putea periclita funcționarea adecvată a administrației;

Proiecte pilot – acțiuni pregătitoare

63.  subliniază importanța proiectelor pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care s-ar putea transforma în activități și programe permanente ale UE; intenționează să procedeze la identificarea unei combinații echilibrate de PP și AP, care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului și care să ia în considerare o evaluare preliminară corespunzătoare și în timp util efectuată de Comisie; constată că, în cadrul propunerii actuale, marjele aferente anumitor rubrici sunt limitate, uneori chiar inexistente, și intenționează să analizeze prin ce modalități ar fi posibil să se permită finanțarea unor eventuale PP-PA, fără a fi afectate alte priorități politice;

Agenții

64.  remarcă creșterea generală în proiectul de buget 2019 a alocărilor pentru agențiile descentralizate, de +10,8 % (fără a ține cont de veniturile alocate) și de + 259 posturi suplimentare; salută faptul că, pentru majoritatea agențiilor, bugetul propriu este majorat, în timp ce contribuția UE scade; observă, în acest sens, că Parlamentul analizează în prezent toate posibilitățile de a continua extinderea finanțării prin taxe a agențiilor descentralizate; constată cu satisfacție că agențiile cu „sarcini noi” (ESMA, eu-LISA și FRONTEX) beneficiază de o majorare semnificativă a creditelor și a personalului prevăzut în organigramă; solicită sprijin financiar suplimentar pentru agențiile care se ocupă de provocările în materie de migrație și securitate; consideră că Europol și Eurojust ar trebui să fie consolidate și mai mult și că EASO ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată pentru a se transforma în Agenția europeană pentru azil;

65.  reafirmă că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului a fost atins cu succes și subliniază că, având în vedere analiza rapidă efectuată de Curtea de Conturi, această practică nu a avut neapărat rezultatele preconizate; consideră că agențiile descentralizate trebuie evaluate utilizând o abordare de la caz la caz; salută adoptarea de către toate instituțiile a recomandărilor grupului de lucru interinstituțional;

66.  salută crearea a două noi organisme ale UE care pot fi considerate agenții descentralizate, Parchetul European (EPPO) și Autoritatea Europeană a Muncii (ELA); ia act de faptul că creditele corespunzătoare Autorității Europene a Muncii au fost puse în rezervă până la finalizarea procedurii legislative; remarcă faptul că Parchetul European își are sediul la Luxemburg și solicită acestuia să prezinte celor două ramuri ale autorității bugetare toate informațiile cu privire la politica sa imobiliară, în conformitate cu Regulamentul financiar; consideră că noile agenții trebuie să fie create prin alocarea de resurse și posturi noi, evitând orice fel de redistribuire, cu excepția cazului în care se demonstrează clar că anumite activități sunt transferate în întregime de la Comisie sau alte organisme existente, cum ar fi Eurojust, către noile agenții; ia act de faptul că Eurojust rămâne competentă pentru a trata dosarele PIF, în strânsă cooperare cu EPPO, fiind pe deplin angajată, în același timp, în asigurarea sprijinului operațional pentru statele membre în combaterea criminalității organizate, a terorismului, a criminalității cibernetice și a introducerii ilegale de migranți; reamintește dispozițiile prevăzute în Abordarea comună privind agențiile descentralizate nou-create;

67.  preconizează că negocierile privind bugetul 2019 se vor baza pe principiul potrivit căruia ambele componente ale autorității bugetare se angajează să înceapă cât mai devreme negocierile și să folosească din plin intervalul de timp al întregii perioade de conciliere, oferind totodată un nivel de reprezentare care asigură un veritabil dialog politic;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO L 163, 24.6.2017, p. 1.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0089.


ANEXĂ

DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018

A.  În conformitate cu partea A din anexa la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2019:

1.  Comisia se va strădui să prezinte situația estimărilor pentru 2019 până la sfârșitul lunii mai;

2.  în dimineața zilei de 12 iulie, va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

3.  Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 37 (a treia săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita ajungerea în timp util la un acord cu Parlamentul European;

4.  Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (jumătatea lunii octombrie);

5.  în dimineața zilei de 18 octombrie, va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

6.  Parlamentul European va vota în plen cu privire la poziția sa în săptămâna 43 (ședința plenară din 22-25 octombrie);

7.  perioada de conciliere va începe la 30 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada de timp disponibilă pentru conciliere va expira la 19 noiembrie 2018;

8.  comitetul de conciliere se va reuni în dimineața zilei de 7 noiembrie la Parlamentul European și la 16 noiembrie la Consiliu, iar, ulterior, se poate reuni din nou dacă este cazul; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). Un trilog este programat pentru 7 noiembrie dimineața. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocate triloguri suplimentare, inclusiv, eventual, la 14 noiembrie (Strasbourg).

B.  Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat mai sus.

Ultima actualizare: 7 noiembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate