Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2040(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0230/2018

Texte depuse :

A8-0230/2018

Dezbateri :

PV 02/07/2018 - 20
CRE 02/07/2018 - 20

Voturi :

PV 05/07/2018 - 6.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0312

Texte adoptate
PDF 215kWORD 79k
Joi, 5 iulie 2018 - Strasbourg
Cea de a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
P8_TA(2018)0312A8-0230/2018

Recomandarea Parlamentului European din 5 iulie 2018 adresată Consiliului privind cea de-a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (2018/2040(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Rezoluția A/RES/60/251, adoptată la 3 aprilie 2006 de Adunarea Generală a ONU, de instituire a Consiliului pentru drepturile omului,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21, 34 și 36,

–  având în vedere Raportul anual al UE pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special preambulul și articolul 18, precum și convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale la acestea,

–  având în vedere recomandarea sa adresată Consiliului din 5 iulie 2017 privind cea de a 72-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite(1),

–  având în vedere Rezoluția din 3 mai 2011 a Adunării Generale a ONU referitoare la participarea Uniunii Europene la lucrările ONU, prin care se conferă Uniunii Europene dreptul de a interveni în cadrul Adunării Generale a ONU, de a prezenta propuneri și amendamente orale, care vor fi supuse la vot la cererea unui stat membru, precum și posibilitatea de a-și exercita dreptul la replică,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 iulie 2017 privind prioritățile UE pentru cea de a 72-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Declarația de la New York pentru refugiați și migranți din 19 septembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluțiile nr. 1325 (2000), 1820 (2009), 1888 (2009), 1889 (2010), 1960 (2011), 2106 (2013), 2122 (2013) și 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere principiile-cheie consacrate în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016, în special cele referitoare la suveranitate, integritate teritorială și inviolabilitatea frontierelor statelor, care sunt respectate, în mod egal, de toate statele participante,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la raportul anual privind punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune(2),

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0230/2018),

A.  întrucât UE și statele sale membre își mențin pe deplin angajamentul față de multilateralism, de guvernarea globală, de promovarea valorilor fundamentale ale ONU ca parte integrantă a politicii externe a UE și de cei trei piloni ai sistemului ONU: drepturile omului, pacea și securitatea și dezvoltarea; întrucât un sistem multilateral bazat pe reguli și valori universale este cel mai adecvat pentru contracararea crizelor, provocărilor și amenințărilor; întrucât viitorul însuși al sistemului multilateral se confruntă cu dificultăți fără precedent;

B.  întrucât Strategia globală a UE reflectă nivelul provocărilor globale actuale, pentru care este nevoie de o Organizație a Națiunilor Unite puternică și mai eficientă, precum și de o consolidare a cooperării la nivelul statelor membre, atât în cadrul UE, cât și în cadrul ONU;

C.  întrucât statele membre ale UE trebuie să depună toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile în cadrul organelor și organismelor din sistemul ONU, și să aibă un mesaj unitar, bazat pe dreptul internațional al drepturilor omului și pe valorile fundamentale ale UE; întrucât această cooperare trebuie să se bazeze pe eforturi comune pentru prevenirea escaladării și soluționarea conflictelor existente, pentru promovarea dezarmării efective și a controlului armelor, în special în ceea ce privește arsenalele nucleare, în vederea realizării ODD și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, precum și a contribuirii la instaurarea unei ordini internaționale bazate de norme, conform mandatului de la articolul 34.1 din TUE;

D.  întrucât ordinea politică globală și mediul securitar evoluează rapid, ceea ce impune reacții globale; întrucât Organizația Națiunilor Unite rămâne în centrul sistemului multilateral de cooperare între statele sale membre pentru a răspunde acestor provocări și este cea mai în măsură să abordeze crizele internaționale, provocările globale și amenințările;

E.  întrucât lumea se confruntă cu o serie de provocări globale legate de conflictele actuale sau emergente și de consecințele acestora, cum ar fi schimbările climatice și terorismul, care trebuie abordate la scară mondială; întrucât structura actuală a CSONU este încă bazată pe un scenariu politic depășit, iar procesul său decizional nu reflectă în mod adecvat o realitate globală în schimbare; întrucât UE și statele sale membre au jucat un rol esențial în proiectarea Agendei globale a ONU pentru 2030, iar UE își menține angajamentul de a fi în prima poziție în mobilizarea tuturor mijloacelor de implementare și a instituirii unui mecanism solid de urmărire, monitorizare și revizuire, care să asigure avansarea și responsabilizarea; întrucât acest lucru se reflectă în acțiunea externă a UE și în alte politici din cadrul instrumentelor financiare ale UE;

F.  întrucât cei trei piloni ai ONU, pacea și securitatea, dezvoltarea, drepturile omului și statul de drept sunt inseparabili și se consolidează reciproc; întrucât obiectivul inițial al ONU de menținere a păcii este pus la încercare de crize complexe și de durată;

G.  întrucât procedurile birocratice împovărătoare ale ONU și structura sa complexă și rigidă au împiedicat uneori buna funcționare a instituției și i-au diminuat capacitatea de a răspunde rapid la crize și la provocările globale;

H.  întrucât, pentru o contracarare reușită a crizelor, amenințărilor și provocărilor globale, este nevoie de un sistem multilateral eficient, bazat pe reguli și valori universale;

I.  întrucât ordinea internațională bazată pe cooperare, dialog și drepturile omului este pusă sub semnul întrebării din cauza mai multor mișcări naționaliste și protecționiste din întreaga lume;

J.  întrucât numărul tot mai mare de sarcini ale sistemului ONU necesită o finanțare adecvată din partea statelor sale membre; întrucât există o discrepanță tot mai mare între nevoi și finanțarea de care beneficiază organizația; întrucât, având în vedere intenția SUA de a-și reduce contribuția la bugetul ONU, UE și statele sale membre vor rămâne, în mod colectiv, cel mai mare contribuitor financiar și ar trebui să-l sprijine activ pe Secretarul General al ONU (SG al ONU) în eforturile sale de a asigura o funcționare și o finanțare corespunzătoare a organizației, vizând în principal eradicarea sărăciei, promovarea păcii și stabilității pe termen lung, apărarea drepturilor omului, combaterea inegalităților sociale și acordarea de asistență umanitară populațiilor, țărilor și regiunilor care se confruntă cu toate tipurile de crize, fie ele naturale sau provocate de om; întrucât contribuțiile UE la ONU ar trebui să fie mai vizibile; întrucât bugetul agențiilor ONU, inclusiv al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), s-a redus substanțial; întrucât nivelul global actual de finanțare a sistemului ONU nu este suficient pentru a permite organizației să își îndeplinească mandatul și să facă față provocărilor globale actuale;

K.  întrucât democrația, drepturile omului și statul de drept sunt din ce în ce mai amenințate în diferite regiuni ale lumii, iar spațiul societății civile se restrânge în multe state membre ale ONU; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii societății civile din întreaga lume se confruntă cu amenințări și riscuri tot mai mari atunci când își desfășoară activitatea legitimă;

L.  întrucât promovarea și protecția drepturilor omului se află la baza multilateralismului și reprezintă un pilon central al sistemului ONU; întrucât UE este o fermă susținătoare a drepturilor omului, care sunt universale, indivizibile, interdependente și corelate; întrucât UE este una dintre structurile care apără și promovează cu cel mai mare devotament drepturile omului, libertățile fundamentale, valorile culturale și diversitatea, democrația și statul de drept; întrucât aceste valori sunt din ce în ce mai amenințate în diferite regiuni ale lumii; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii societății civile se confruntă cu amenințări și riscuri tot mai mari atunci când își desfășoară activitatea legitimă, precum și cu represalii din cauza faptului că interacționează cu organismele și mecanismele ONU; întrucât comunitatea internațională și UE trebuie să își intensifice eforturile de protecție și susținere a apărătorilor drepturilor omului, și să respecte normele internaționale ale democrației, drepturilor omului și statului de drept, în special în ceea ce privește drepturile persoanelor care aparțin grupurilor minoritare sau ale celor cele aflate în situații vulnerabile, printre care femeile, copiii, tinerii, minoritățile etnice, rasiale sau religioase, migranții, refugiații și persoanele strămutate intern (PSI), persoanele cu dizabilități, persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) și popoarele indigene;

1.  adresează Consiliului următoarele recomandări:

  

Reformarea sistemului ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate

   (a) să susțină activ agenda de reformă pe trei piloni a SG al ONU, pentru ca sistemul ONU să devină cu adevărat coordonat, eficient, eficace, integrat, transparent și responsabil; să susțină raționalizarea structurii pentru pace și securitate, care trebuie să fie mai eficientă, concentrată, finanțată corespunzător și operațională, cu competențele partajate într-un mod mai echilibrat și cu o mai mare diversitate a reprezentării regionale în cadrul tuturor organismelor sale;
   (b) să sprijine reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și descentralizarea procesului decizional, prin creșterea gradului de transparență și de responsabilitate în ceea ce privește misiunile și activitatea personalului ONU, în special în ceea ce privește operațiunile pe teren;
   (c) să susțină eforturile SG al ONU de a realiza o schimbare substanțială, pentru a alinia sistemul de dezvoltare al ONU cu prioritățile Agendei 2030, cu ODD și cu responsabilitatea de a proteja, precum și pentru a-l face mai adaptat obiectivului de a contribui la implementare;
   (d) să solicite statelor membre ale ONU să acorde mai multă putere Secretarului General și Secretarului General adjunct, precum și autorităților lor respective, în procesul de simplificare a sistemului de conducere a ONU, pentru un grad mai mare de eficiență, flexibilitate, capacitate de reacție și rentabilitate al ONU și al agențiilor sale;
   (e) să reamintească tuturor statelor membre ale ONU obligația de a-și menține eforturile financiare pentru a sprijini toate agențiile ONU și de a-și respecta angajamentele în ceea ce privește cheltuielile pentru ajutorul pentru dezvoltare, crescând totodată eficiența și eficacitatea, precum și să ceară guvernelor să răspundă pentru realizarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă;
   (f) să îl sprijine activ pe SG al ONU în aplicarea strategiei ONU privind paritatea de gen, ca instrument esențial pentru a asigura reprezentarea egală a femeilor în sistemul ONU; să numească mai multe femei, inclusiv provenind din grupurile minoritare, în posturile de conducere de la sediul central al ONU, să integreze egalitatea de gen și să integreze dimensiunea de gen în buget; să solicite UE și ONU să plaseze mai multe femei în poziția de cadre de poliție și militare în misiuni și operațiuni; să insiste pentru crearea unor posturi de consilieri pe probleme intersecționale de gen în cadrul misiunilor și operațiunilor individuale, precum și al planurilor de acțiune specifice care definesc modul în care sunt implementate Rezoluțiile nr. 1325 și nr. 2242 ale CSONU la nivelul fiecărei misiuni și operațiuni; să se asigure că toate forțele ONU îndeplinesc aceleași cerințe minime în materie de formare și de competență și că este inclusă o perspectivă clară legată de gen, de persoanele LGBTI și de combatere a rasismului, cu o toleranță zero la toate formele de exploatare sexuală și violență, inclusiv un mecanism eficient pentru avertizori în cadrul ONU, pentru a putea raporta anonim încălcările comise de personalul ONU împotriva personalului propriu sau împotriva localnicilor;
   (g) să sublinieze importanța pe care o acordă statele membre ale UE coordonării acțiunilor lor în cadrul organelor și organismelor din sistemul ONU;
   (h) să lanseze un apel la o reformă aprofundată a CSONU, pentru a-i crește reprezentativitatea pe baza unui consens larg, astfel încât să reacționeze mai rapid și mai eficient la amenințările asupra păcii și securității internaționale; să promoveze revitalizarea activității Adunării Generale, precum și îmbunătățirea coordonării și creșterea coerenței acțiunilor tuturor instituțiilor ONU;
   (i) să-și intensifice acțiunile de reformă, în special a Consiliului de Securitate al ONU, printr-o limitare substanțială sau o reglementare a utilizării dreptului de veto, mai ales în cazurile în care există dovezi cu privire la crime de război și crime împotriva umanității - drept de veto care obstrucționează procesul decizional - precum și printr-o modificare a componenței sale, pentru a reflecta mai bine ordinea globală actuală, printre altele prin conferirea statutului de membru permanent Uniunii Europene;
   (j) să solicite UE și statelor sale membre să adopte poziții comune; să susțină eforturile depuse de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de delegațiile UE din New York și Geneva și de statele membre pentru a îmbunătăți coordonarea pozițiilor UE și a ajunge la o poziție comună a UE atunci când votează, în vederea creșterii coerenței și credibilității UE în cadrul ONU;
   (k) să își reitereze sprijinul pentru activitatea desfășurată în cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, inclusiv pentru activitatea raportorilor speciali, precum și pentru alte mecanisme tematice și specifice fiecărei țări privind drepturile omului și să adreseze un apelul tuturor statelor membre ale ONU de a transmite invitații deschise tuturor raportorilor speciali să le viziteze țările;
   (l) să susțină instituirea, sub auspiciile Adunării Generale a ONU, a unui proces interguvernamental deschis și favorabil incluziunii, pentru pregătirea unui summit al ONU în 2020, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a ONU, care să ia în considerare măsuri de reformă cuprinzătoare pentru reînnoirea și consolidarea Organizației Națiunilor Unite;
   (m) să pledeze pentru înființarea unei Adunări Parlamentare a Națiunilor Unite (APNU) în cadrul sistemului ONU, în scopul accentuării caracterului democratic, a responsabilității democratice și a transparenței guvernanței mondiale și pentru a permite o mai largă participare a cetățenilor la activitățile ONU și, în special, pentru a contribui la punerea în aplicare cu succes a Agendei 2030 și a ODD;
  

Pacea și securitatea

   (n) să facă apel la UE și ONU să-și asume un rol complementar și de consolidare ori de câte ori pacea și securitatea sunt în pericol; să inițieze o cooperare politică structurată între UE și ONU;
   (o) să promoveze asumarea unui angajament mai ferm de către statele membre pentru pace și securitate atât la nivel internațional, cât și la nivel național; să sprijine SG al ONU în eforturile sale de a crește implicarea organizației în negocierile pentru pace; să solicite ONU să acorde prioritate prevenirii, medierii și soluțiilor politice la conflicte, abordând totodată cauzele profunde și factorii care le-au declanșat; să continue să sprijine activitatea, acțiunile și inițiativele trimișilor speciali ai ONU având ca obiectiv soluționarea acestor conflicte; să crească sprijinul acordat de statele membre operațiunilor ONU de menținere și de consolidare a păcii, în special prin contribuții cu personal și echipamente, și să consolideze rolul de facilitator al UE în acest sens; să asigure o mai bună vizibilitate acestui sprijin și acestor contribuții; să se asigure că toate operațiunile ONU de menținere și de consolidare a păcii au un mandat pentru drepturile omului și dispun de personalul adecvat pentru a îndeplini această funcție;
   (p) să consolideze cooperarea cu ONU în cadrul parteneriatului strategic privind menținerea păcii și gestionarea crizelor; să încurajeze cooperarea UE-ONU în domeniul reformei sectorului de securitate (RSS); să invite ONU să confere o mai mare credibilitate și transparență operațiunilor de menținere a păcii, prin stabilirea și consolidarea unor mecanisme eficiente de prevenire a posibilelor abuzuri din partea personalului ONU și de tragere la răspundere; să adopte o abordare multilaterală pe întreaga perioadă de desfășurare a misiunilor; să intensifice interacțiunea cu comunitățile locale, oferindu-le protecție și sprijin; să se asigure că protecția civililor stă la baza mandatelor de menținere a păcii; să consolideze sprijinul acordat actorilor locali prin capacitarea celor mai vulnerabile grupuri pentru a acționa în calitate de agenți ai schimbării, și să creeze spații pentru a-i implica în toate fazele activităților umanitare și de consolidare a păcii; să solicite ONU să reducă impactul general asupra mediului al operațiunilor ONU de menținere a păcii și să permită îmbunătățirea eficienței din punctul de vedere al costurilor, a siguranței și a securității atât pentru trupe, cât și pentru cetățenii țărilor gazdă;
   (q) să insiste asupra faptului că amenințările globale și regionale și problemele globale impun ca întreaga comunitate internațională să aibă o reacție mai rapidă și să-și asume responsabilitățile; să sublinieze că, în cazul în care un stat nu poate sau nu dorește să își îndeplinească responsabilitatea de a proteja, această responsabilitate revine comunității internaționale, inclusiv tuturor membrilor permanenți ai CSONU, și impune implicarea totală a tuturor celorlalte economii emergente și țări în curs de dezvoltare importante; să insiste asupra faptului că cei care încalcă dreptul internațional trebuie aduși în fața justiției; să consolideze capacitățile Căștilor albastre; să solicite UE să încurajeze țările emergente și în curs de dezvoltare să se alăture comunității internaționale atunci când iau măsuri în temeiul responsabilității de a proteja;
   (r) să salute cooperarea trilaterală între UE, ONU și alte organizații interguvernamentale, cum ar fi cooperarea trilaterală dintre Uniunea Africană (UA), UE și ONU, ca o modalitate solidă de consolidare a multilateralismului și a guvernanței globale, precum și de a oferi asistență celor care au nevoie de protecție internațională, respectând totodată drepturile omului și dreptul umanitar internațional, și să facă apel la un efort concertat din partea UE, ONU și UA pentru consolidarea capacităților în această privință;
   (s) să continue să promoveze o definiție amplă a conceptului de securitate umană și a responsabilității de a proteja și să promoveze în continuare un rol ferm al ONU pentru implementarea acestora; să consolideze rolul responsabilității de a proteja ca principiu important în activitatea statelor membre ale ONU pentru soluționarea conflictelor, drepturile omului și dezvoltare; să sprijine în continuare acțiunile de transpunere în practică a principiului responsabilității de a proteja și să susțină ONU pentru ca acesta să aibă în continuare un rol major în asistarea statelor care implementează acest principiu, pentru a respecta drepturile omului, statul de drept și dreptul umanitar internațional; să reamintească angajamentul UE pentru aplicarea principiului responsabilității de a proteja, prevenind și punând capăt încălcărilor drepturilor omului în contextul atrocităților;
   (t) să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a crește respectarea, în acțiunile actorilor statali și nestatali, a dreptului umanitar internațional; să susțină acțiunile Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru crearea unui mecanism eficient de consolidare a respectării dreptului umanitar internațional;
   (u) să își reafirme condamnarea fără echivoc a terorismului și sprijinul deplin pentru acțiunile care urmăresc să învingă și să elimine organizațiile teroriste, în special Daesh/ISIS, care prezintă o amenințare clară la adresa securității regionale și internaționale; să colaboreze cu Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU pentru combaterea finanțării terorismului, luând în considerare recomandarea Parlamentului din 1 martie 2018(3), să creeze mecanisme pentru a identifica teroriștii și organizațiile teroriste și să consolideze mecanismele de înghețare a activelor din întreaga lume pentru a susține Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI) în implementarea și operaționalizarea Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF), pornind de la Inițiativa mondială împotriva criminalității transnaționale organizate; să consolideze eforturile comune ale UE și ONU de combatere a cauzelor profunde ale terorismului, în special în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, dezvoltarea cercetării și consolidarea capacităților în domeniul ciber-apărării; să se bazeze pe inițiativele lansate deja de parteneri locali pentru a elabora, a aplica și a dezvolta metode de combatere a radicalizării și recrutării în scopuri teroriste; să își intensifice eforturile pentru a pune capăt recrutărilor și a combate propaganda teroristă desfășurată prin intermediul platformelor media de socializare și al rețelelor de persoane radicalizate care instigă la ură; să susțină acțiunile de creștere a rezilienței comunităților vulnerabile la radicalizare, inclusiv prin abordarea cauzelor economice, sociale, culturale și politice care conduc la aceasta; să consolideze eficacitatea poliției internaționale, cooperarea juridică și judiciară în lupta împotriva terorismului și a criminalității transnaționale; să promoveze educația ca instrument de prevenire a terorismului; să sprijine politicile de antiradicalizare și de deradicalizare, în conformitate cu Planul de acțiune al ONU pentru prevenirea extremismului violent; să susțină o contribuție mai amplă a UE la inițiativele ONU de consolidare a capacităților de acțiune împotriva combatanților teroriști străini și a extremismului violent;
   (v) să încurajeze angajamente multilaterale mai ferme de a găsi soluții politice de durată la conflictele actuale din Orientul Mijlociu și în Africa de Nord; să continue să sprijine activitatea, acțiunile și inițiativele trimișilor speciali ai ONU având ca obiectiv soluționarea acestor conflicte; să sprijine rolul UE în sectorul umanitar; să solicite asistență umanitară, financiară și politică continuă din partea comunității internaționale; să îi tragă la răspundere pe cei care se fac vinovați de încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului și să depună eforturi pentru încetarea imediată a violenței; să insiste asupra faptului că singura cale de a aduce pacea în această țară este un proces politic condus de sirieni, care să conducă la organizarea de alegeri libere și corecte, facilitate și monitorizate de ONU și desfășurate pe baza unei noi constituții; să reamintească tuturor părților că încetarea generală a focului la nivel național și o soluție pașnică reciproc acceptabilă la criza siriană pot fi realizate sub auspiciile ONU și, conform comunicatului de la Geneva din 2012 și Rezoluției nr. 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, cu sprijinul Trimisului special al ONU pentru Siria; să solicite insistent comunității internaționale să facă tot posibilul pentru a-i condamna ferm pe cei responsabili pentru crimele de război și crimele împotriva umanității comise în timpul conflictului sirian; să susțină apelul SG al ONU de a înființa un nou grup independent și imparțial pentru a identifica autorii atacurilor chimice din Siria, deoarece, dacă nu există un astfel de organism, va crește riscul de escaladare militară; să sprijine inițiativa legată de planul de pace al ONU în Yemen și să abordeze de urgență actuala criză umanitară; să facă apel la toate părțile să respecte drepturile omului și libertățile tuturor cetățenilor Yemenului și să sublinieze necesitatea negocierii unei soluționări politice, prin intermediul unui dialog incluziv intern;
   (w) să se asigure că Adunarea Generală a ONU oferă, în colaborare cu UE, toate instrumentele pozitive pentru a garanta sustenabilitatea și viabilitatea unei soluții bazate pe coexistența a două state, care respectă frontierele din 1967, și cu orașul Ierusalim servind drept capitală pentru ambele state, respectiv un stat Israel sigur, cu frontiere sigure și recunoscute, și un stat Palestina independent, democratic, contiguu și viabil, care să coexiste în pace și securitate;
   (x) să sprijine eforturile ONU de a asigura o soluționare echitabilă și durabilă a conflictului din această regiune, pe baza dreptului la autodeterminare a poporului Sahrawi și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale ONU;
   (y) să continue să contracareze principalele pericole securitare din Sahel, Sahara, regiunea lacului Ciad și Cornul Africii, pentru a eradica amenințarea teroristă pe care o reprezintă grupările afiliate la ISIS/Daesh și Al-Qaida, Boko Haram și oricare alte grupări teroriste de acest tip;
   (z) să respecte acordul nuclear dintre Iran, membrii Consiliului de Securitate și Germania ca succes important al diplomației internaționale și în special al diplomației UE și să continue presiunile asupra Statelor Unite de a contribui la punerea în practică;
   (aa) să facă în continuare apel la respectarea deplină a suveranității, a frontierelor recunoscute pe plan internațional și a integrității teritoriale a Georgiei, Moldovei și Ucrainei, în contextul încălcărilor dreptului internațional în aceste zone; să susțină și să revigoreze eforturile diplomatice în vederea unei soluționări pașnice și durabile a acestor conflicte, în desfășurare sau înghețate; să facă apel la comunitatea internațională să pună în aplicare pe deplin politica de a refuza recunoașterea anexării ilegale a Crimeii;
   (ab) să sprijine discuțiile dintre autoritățile coreene în eforturile lor de denuclearizare a peninsulei coreene; să invite toți actorii internaționali implicați să contribuie în mod activ și pozitiv la atingerea acestui obiectiv cu ajutorul dialogului;
   (ac) să invite insistent Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU să discute despre tensiunile din Marea Chinei de Sud, pentru a reuni toate părțile implicate și a finaliza negocierea unui cod de conduită;
  

Femeile, pacea și Agenda pentru securitate

   (ad) să facă apel la toate statele membre să continue să respecte și să aplice cele opt rezoluții sus-menționate ale CSONU care alcătuiesc Agenda privind femeile, pacea și securitatea, și să orienteze acțiunile de realizare a egalității complete de gen și de consolidare a participării, protecției și drepturilor femeilor în ciclului conflictelor, de la prevenire până la reconstrucția post-conflict, adoptând în același timp o abordare centrată pe victime, pentru a reduce suferințele care pot fi încă provocate femeilor și fetelor afectate direct de conflicte;
   (ae) să reamintească faptul că participarea femeilor în cadrul proceselor de pace rămâne unul dintre aspectele cu cel mai scăzut grad de concretizare din Agenda privind femeile, pacea și securitatea, în ciuda faptului că femeile sunt principalele victime ale crizelor de securitate, politice și umanitare; să sublinieze că Rezoluția nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea nu a reușit să își atingă principalul obiectiv de a proteja femeile și de a crește, într-un mod considerabil, participarea acestora în cadrul proceselor politice și de luare a deciziilor; să reamintească faptul că egalitatea dintre femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene și al statelor sale membre, iar încurajarea acestei egalități constituie unul dintre obiectivele sale principale; să promoveze în continuare egalitatea și nediscriminarea între femei și bărbați și să promoveze în mod activ sprijinirea acțiunilor suplimentare împotriva încălcării drepturilor comunității LGBTI; să implice persoanele cele mai vulnerabile la toate nivelurile procesului decizional, precum și în toate celelalte procese;
   (af) să reamintească faptul că conflictele armate vulnerabilizează deopotrivă bărbații și femeile, dar supune femeile unui risc mai mare de exploatare economică și sexuală, muncă forțată, strămutare forțată, detenție și violență sexuală, cum ar fi violul, care este utilizată ca tactică de război și constituie o crimă de război; să asigure o asistență medicală în condiții de siguranță în cazurile de viol de război; să lanseze un apel pentru îmbunătățirea protecției minorilor, femeilor, fetelor și persoanelor în vârstă în situații de conflict, în special în ceea ce privește violența sexuală, căsătoriile copiilor, timpurii sau forțate, dar și în privința victimelor bărbați și băieți, al căror număr real în mediile afectate de conflicte este substanțial subestimat, conform studiilor OMS și celor internaționale(4); să invite insistent toate statele membre ale ONU să pună la dispoziție toate resursele financiare și umane necesare pentru ajutorarea populației locale și a refugiaților din zonele de conflict;
   (ag) să invite ONU să instituie proceduri eficiente de comunicare a suspiciunilor și a dovezilor privind abuzurile, fraudele, corupția și abaterile legate de activitățile desfășurate de personalul militar și civil al ONU în timpul misiunilor de menținere a păcii, precum și pentru a soluționa aceste cazuri prin investigații rapide și la obiect; să schimbe urgent faptul că, în prezent, acțiunile în justiție în caz de abuzuri suspectate rămân pur facultative și depind de țările care contribuie cu trupe; să abordeze urgent și fără întârziere toate aspectele Raportului de evaluare din 15 mai 2015 al ONU privind aplicarea legii și eforturile de asistență remediale pentru exploatarea sexuală și abuzuri depuse de Organizația Națiunilor Unite și de personalul aferent în cadrul operațiunilor de menținere a păcii și să tragă la răspundere autorii; să investigheze, să pună sub acuzare și să condamne orice membru al personalului militar și civil care a comis acte de violență sexuală, fără întârziere și într-o manieră cât mai categorică; să încurajeze formarea continuă a personalului ONU de menținere a păcii cu privire la Protocolul internațional referitor la documentarea și investigarea violenței sexuale în conflicte, pentru a promova expertiza în materie de violență sexuală;
   (ah) să susțină și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul ONU, pentru ca analiza și problematica de gen, precum și cea a drepturilor omului, să fie integrate în toate activitățile ONU, în special în operațiunile de menținere a păcii, operațiunile umanitare, procesele de reconstrucție post-conflict și procesele de reconciliere; să stabilească indicatori și să utilizeze instrumente de monitorizare, pentru a măsura progresele în privința participării femeilor la instaurarea păcii și a securității, inclusiv la operațiunile de menținere a păcii, precum și pentru a asigura responsabilizarea, precum și să stabilească un contact real cu comunitățile și să asigure transformarea culturilor și a comportamentelor, elemente care sunt, de asemenea, în concordanță cu Grupul la nivel înalt al SG al ONU pentru capacitarea economică a femeilor; să se asigure că aplicarea Agendei privind femeile, pacea și securitatea este susținută de fonduri corespunzătoare și să ofere sprijin pentru ca femeile să devină o componentă centrală a tuturor acțiunilor de contracarare a provocărilor mondiale, precum proliferarea extremismului violent, prevenirea și medierea conflictelor, crizele umanitare, sărăcia, schimbările climatice, migrația, dezvoltarea sustenabilă, pacea și securitatea;
   (ai) să susțină și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul ONU în vederea încetării abuzurilor împotriva copiilor în conflictele armate și a găsirii unei soluții reale împotriva efectelor situațiilor de conflict și post-conflict asupra fetelor; să susțină activitatea Grupului de lucru al ONU privind implicarea copiilor în conflictele armate, pentru a apăra mai bine drepturile tinerilor afectați de război și pentru a sprijini campania ONU „Children Not Soldiers” (Copiii nu sunt soldați), care urmărește stoparea recrutării și utilizării copiilor în conflicte de către forțele armate guvernamentale sau de către actori nestatali;
   (aj) să își mențină angajamentul față de Organizația Națiunilor Unite de a monitoriza și desfășura efectiv inițiativa „Spotlight”, care urmărește eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor;
  

Prevenirea și medierea conflictelor

   (ak) să pună la dispoziție toate mijloacele pentru a susține proactiv prioritățile SG al ONU în materie de prevenire a conflictelor și de mediere(5), prin inițiative precum crearea Consiliului consultativ la nivel înalt pentru mediere, și în conformitate cu prioritățile instrumentelor pentru misiuni politice speciale ale ONU și ale Fondului pentru consolidarea păcii; să se asigure că drepturile omului stau la baza politicilor de prevenire și de mediere a conflictelor;
   (al) să consolideze latura operațională a priorităților UE și ONU pentru prevenirea și reducerea conflictelor, inclusiv prin asigurarea disponibilității unor mediatori și a unor consilieri în mediere experimentați, incluzând femeile cu rolul de trimis și înalții demnitari, și să asigure o coordonare mai eficace a instrumentelor politice, umanitare, de securitate și de dezvoltare ale ONU;
   (am) să aibă în vedere faptul că femeile sunt vizibil subreprezentate la masa păcii, unde se iau decizii cruciale privind redresarea și guvernanța post-conflict, în pofida faptului că, atunci când femeile au un rol explicit în procesele de pace, există o creștere cu 20 % a probabilității de încheiere a unui acord cu o durată de cel puțin doi ani și o creștere cu 35 % a probabilității de încheiere a unui acord cu o durată de cel puțin 15 ani;
   (an) să sprijine puternic Agenda pentru tineret, pace și securitate și obiectivul acesteia de a oferi tinerilor un rol mai important în luarea deciziilor la nivel local, național, regional și internațional; să sprijine în acest sens instituirea unor mecanisme care să le permită tinerilor să participe în mod semnificativ la procesele de pace;
   (ao) să consolideze cooperarea UE-ONU în crearea unor instrumente pentru soluționarea problemei recurente a violențelor în context electoral, inclusiv prin valorificarea experienței deputaților în PE în misiunile de observare a alegerilor și în dialogurile parlamentare preelectorale cu partidele politice, pentru a crește credibilitatea alegerilor în țările care încearcă să își consolideze procedurile democratice, precum și pentru a transmite un mesaj puternic celor care urmăresc să folosească sistemul în mod abuziv;
   (ap) să reamintească contribuțiile semnificative ale UE (instrumentele de finanțare externă) la sistemul ONU, inclusiv în ceea ce privește pacea la nivel mondial, statul de drept și drepturile omului și agenda de dezvoltare;
   (aq) să sprijine ferm propunerile secretarului general de a eficientiza sistemul de dezvoltare al ONU și să definească o poziție de susținere a pachetului de finanțare propus, în schimbul creșterii gradului de eficacitate, transparență și responsabilitate;
  

Neproliferarea, controlul armelor și dezarmarea

   (ar) să susțină sistematic toate acțiunile ONU legate de dezarmare, consolidare a încrederii, neproliferare și combatere a proliferării armelor de distrugere în masă, inclusiv dezvoltarea, producerea, achiziționarea, stocarea, reținerea, transferul sau utilizarea armelor chimice de către un stat sau un actor nestatal;
   (as) să își exprime îngrijorarea cu privire la erodarea sistemului existent de control al armelor și de dezarmare și a instrumentelor juridice aferente; să susțină toate eforturile pentru reactivarea agendei privind controlul armelor și dezarmarea, inclusiv prin relansarea Conferinței privind dezarmarea; să promoveze neproliferarea nucleară pe baza procesului de reexaminare din 2020, prin intrarea în vigoare, fără întârziere, a Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare; să depună eforturi pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele chimice; să își reafirme angajamentul față de obiectivele acesteia și să încurajeze toate statele membre ale ONU să o ratifice sau să adere la ea; să consolideze Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) și activitățile sale, asigurându-se că dispune de resurse financiare și umane suficiente pentru a-și îndeplini obiectivele; să se asigure că, în cazurile în care este raportată utilizarea armelor chimice, autorii sunt aduși în fața justiției; să asigure tragerea la răspundere pentru încălcările tratatelor de dezarmare și de control al armelor prin mecanismele existente de control al armelor și prin instrumentele de dezarmare; să susțină Tratatul privind interzicerea armelor nucleare sprijinit de 122 de state membre ale ONU în 2017 și să depună eforturi pentru semnarea și ratificarea tratatului de către toate statele membre ale ONU; să accelereze urgent dezarmarea nucleară atât la nivel regional, cât și la nivel mondial, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 27 octombrie 2016(6), care invită toate statele membre ale UE să sprijine Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru negocierea unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic de interzicere a armelor nucleare; să sprijine eforturile ONU de a împiedica actorii nestatali și grupurile teroriste să dezvolte, să producă, să achiziționeze sau să transfere arme de distrugere în masă și vectori pentru acestea; să insiste asupra respectării depline a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), a Convenției privind armele chimice și a Convenției privind armele biologice;
   (at) să pună în aplicare pe deplin Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) și să încurajeze toate statele membre ale ONU să ratifice tratatul sau să adere la acesta;
   (au) să întreprindă acțiuni mai eficace împotriva deturnării și traficului ilicit de arme și muniții, inclusiv de armament ușor și arme de calibru mic, în special prin crearea unui sistem de urmărire a armelor; să ceară statelor membre ale ONU să ia măsuri active pentru dezarmare la nivel mondial și pentru prevenirea curselor de înarmare;
   (av) să acorde o atenție deosebită progreselor tehnologice în domeniul înarmării roboticii și, în special, cu privire la roboți și drone armate și conformitatea acestora cu dreptul internațional; să creeze un cadru juridic privind dronele și roboții înarmați, în conformitate cu dreptul internațional umanitar în vigoare, pentru a împiedica utilizarea acestei tehnologii în mod abuziv în activități ilegale de către actori statali și nestatali; să promoveze începerea unor negocieri efective privind interzicerea dronelor și a roboților înarmați care permit desfășurarea de atacuri fără intervenție umană; să promoveze un cadru juridic sub auspiciile ONU, care să prevadă în mod strict că folosirea dronelor înarmate trebuie să respecte dreptul internațional umanitar și drepturile omului; să condamne cu fermitate încălcările larg răspândite ale drepturilor omului și încălcările dreptului internațional umanitar; să solicite un nivel mai ridicat de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în toate formele lor de expresie, inclusiv în contextul noilor tehnologii; să depună eforturi pentru interzicerea la nivel internațional a sistemelor de armament în care nu există control uman asupra utilizării forței, astfel cum a solicitat Parlamentul cu diferite ocazii, și, în pregătirea reuniunilor din domeniu la nivelul ONU, să elaboreze și să adopte urgent o poziție comună privind sistemele de arme autonome și să prezinte o poziție unitară în cadrul forurilor relevante și să acționeze în consecință;
   (aw) să încurajeze toate statele membre ale ONU să semneze și să ratifice Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora;
   (ax) să depună eforturi, ținând cont de Rezoluția UNEP/EA.3/Res.1 a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru mediu și de Rezoluția 34/20 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, în vederea clarificării și definirii obligațiilor postconflict privind eliminarea și gestionarea contaminării provocate de utilizarea armelor cu uraniu sărăcit și asistența comunităților afectate de utilizarea acestora;
  

Drepturile omului, democrația și statul de drept

   (ay) să reamintească faptul că drepturile omului sunt indivizibile, interdependente și interconectate; să solicite UE și ONU nu doar să condamne cu fermitate îngrijorătoarea tendință globală de marginalizare și negare a drepturilor omului și democrației, pentru a contracara orice tendințe negative, inclusiv în ceea ce privește spațiul alocat societății civile, ci și să utilizeze eficace instrumentele juridice pe care le are la dispoziție, în special articolul 2 din acordurile de asociere ale UE cu țări terțe, dacă este cazul; să îndemne toate statele membre ale ONU să ratifice și să pună în aplicare în mod eficace toate convențiile fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția ONU împotriva torturii și protocolul opțional la aceasta, Protocoalele opționale la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care instituie mecanisme de tratare a plângerilor și de anchetă, și să respecte obligațiile de raportare care le revin în temeiul acestor instrumente și angajamentul de a coopera cu bună-credință cu mecanismele ONU privind drepturile omului; să atragă atenția asupra ostilității globale împotriva apărătorilor drepturilor omului și a susținătorilor democratizării;
   (az) să se asigure că reformele din domeniul drepturilor omului continuă să fie pe deplin integrate în cadrul celor trei piloni ai reformei ONU; să sprijine integrarea dimensiunii drepturilor omului în activitatea Organizației Națiunilor Unite;
   (ba) să promoveze libertatea deiștilor și a teiștilor, precum și a persoanelor care se consideră atei, agnostici, umaniști și liber-cugetători;
   (bb) să promoveze în continuare libertatea de religie sau de credință; să solicite eforturi mai mari pentru protejarea drepturilor minorităților religioase și ale altor minorități; să solicite o mai bună protejare a minorităților religioase împotriva persecuțiilor și a violenței; să solicite abrogarea legilor care incriminează blasfemia sau apostazia și care pot servi drept pretext pentru persecutarea minorităților religioase și a ateilor; să sprijine activitatea Raportorului special pentru libertatea de religie sau de credință; să militeze activ pentru recunoașterea de către ONU a genocidului împotriva minorităților religioase și a altor minorități comis de ISIS/Daesh și pentru sesizarea Curții Penale Internaționale (CPI) cu privire la cazurile suspectate de crime împotriva umanității, crime de război și genocid;
   (bc) să încurajeze Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) să supravegheze respectarea drepturilor omului de către statele sale membre, pentru a evita greșelile din trecut, cum ar fi recunoașterea calității de membru a unor state care au comis încălcări grave ale drepturilor omului sau au adoptat poziții politice antisemite;
   (bd) să încurajeze toate statele membre ale ONU să se asigure că cetățenii lor au posibilitatea de a se implica pe deplin și fără discriminare în procesele politice, sociale și economice – inclusiv libertatea de religie sau de credință;
   (be) să invite toate autoritățile naționale și internaționale să adopte în regim de urgență instrumente obligatorii pentru protecția efectivă a drepturilor omului și să se asigure că sunt puse în aplicare pe deplin toate obligațiile naționale și internaționale care decurg din normele internaționale; să reitereze importanța CDO; să reamintească obligația care îi revine Adunării Generale, atunci când alege membrii CDO al ONU, de a ține cont de respectul candidaților pentru promovarea și protejarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației; să solicite instituirea unor criterii clare bazate pe rezultate în domeniul drepturilor omului pentru a obține statutul de membru al CDO al ONU;
   (bf) regretă profund decizia Statelor Unite ale Americii de a se retrage din CDO al ONU; reamintește participarea și sprijinul acordat de UE acestui organism indispensabil din domeniul drepturilor omului și îndeamnă administrația SUA să își reconsidere decizia;
   (bg) să îndemne toate statele, inclusiv statele membre ale UE, să ratifice rapid Protocolul opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care instituie un mecanism de depunere a plângerilor și de anchetă;
   (bh) să colaboreze cu toate statele membre ale ONU pentru a respecta drepturile la libera exprimare, astfel cum se menționează la articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului, și să sublinieze importanța libertății presei și a mass-mediei într-o societate sănătoasă, precum și rolul fiecărui cetățean în cadrul acesteia; să sublinieze importanța libertății, pluralismului și independenței mass-mediei și a siguranței jurnaliștilor pentru a face față noilor provocări; să inițieze o dezbatere pentru a găsi un echilibru corect între protejarea libertății mass-mediei și a libertății de exprimare și combaterea informațiilor false; să încerce să protejeze jurnaliștii care investighează cazuri de corupție și ale căror vieți sunt în pericol;
   (bi) să își mențină angajamentul ferm pentru promovarea abolirii pedepsei capitale în întreaga lume; să pledeze în continuare pentru toleranță zero în ceea ce privește pedeapsa cu moartea; să solicite un moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea și să depună în continuare eforturi în vederea abolirii universale a acesteia; să denunțe cu fermitate creșterea numărului sentințelor capitale pronunțate în cazul infracțiunilor legate de traficul cu droguri și să ceară ca aplicarea pedepsei cu moartea și a execuțiilor sumare pentru aceste infracțiuni să fie scoase în afara legii;
   (bj) să susțină și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul ONU, pentru ca analiza și problematica de gen, precum și cea a drepturilor omului, să fie integrate în toate activitățile ONU; să solicite eliminarea tuturor formelor de violență și discriminare împotriva femeilor și fetelor, luând în considerare, de asemenea, discriminarea pe criterii de identitate de gen; să promoveze și să protejeze drepturile LGBTI și să solicite abrogarea legislației statelor membre ale ONU care incriminează persoanele pe baza sexualității sau a identității lor de gen; să încurajeze Consiliul de Securitate să abordeze și să consolideze în continuare drepturile LGBTI;
   (bk) să consolideze rolul CPI și al sistemului de justiție penală internațională în scopul de a promova responsabilitatea și a pune capăt impunității; să ofere CPI un puternic sprijin diplomatic, politic și financiar; să invite toate statele membre ale ONU să adere la CPI prin ratificarea și implementarea Statutului de la Roma și să încurajeze ratificarea amendamentelor adoptate la Kampala; să solicite statelor care se retrag din CPI să revină asupra deciziilor luate; să sprijine CPI ca instituție fundamentală pentru tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor și pentru acordarea de asistență victimelor pentru a-și găsi dreptatea în justiție și să încurajeze un dialog și o cooperare solide între CPI, ONU și agențiile sale și Consiliul de Securitate al ONU;
   (bl) să condamne cu fermitate hărțuirea în justiție, detenția, uciderea, amenințările și intimidarea la care sunt supuși apărătorii drepturilor omului (ADO) din întreaga lume pentru activitatea legitimă în domeniul drepturilor omului pe care o desfășoară; să încurajeze eforturile internaționale și să facă apel la statele membre ale ONU să adopte politici care să asigure protecție și suport pentru apărătorii drepturilor omului aflați în situații de risc și care să le permită să își desfășoare activitatea; să adopte o politică de denunțare sistematică și lipsită de echivoc a asasinării apărătorilor drepturilor omului și a tuturor încercărilor de a-i supune oricărei forme de violență, persecuție, amenințare, hărțuire, dispariție, detenție sau arestare arbitrară; să-i condamne pe cei care săvârșesc sau tolerează asemenea atrocități și să intensifice diplomația publică pentru susținerea deplină a apărătorilor drepturilor omului; să sublinieze faptul că apărătorii drepturilor omului și activiștii societății civile se numără printre actorii centrali în dezvoltarea durabilă; să invite statele membre ale ONU să adopte politici care să ofere protecție și sprijin apărătorilor drepturilor omului aflați în situații de risc; să recunoască faptul că apărătorii drepturilor omului implicați în probleme de mediu, funciare și ale comunităților indigene se confruntă cu amenințări tot mai mari;
   (bm) să se angajeze, conform acquis-ului european în materie de combatere a corupției, să promoveze măsurile anticorupție și să pledeze pentru integrarea lor suplimentară în programele Organizației Națiunilor Unite;
   (bn) să solicite UE și statelor sale membre să colaboreze cu partenerii la punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, îndemnând toate țările, inclusiv statele membre ale UE, să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de acțiune care să oblige întreprinderile să asigure respectarea drepturilor omului; să își reitereze apelul către UE și către statele sale membre de a se angaja activ și constructiv în elaborarea cât mai rapidă posibil a unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care să reglementeze, în dreptul internațional al drepturilor omului, activitățile corporațiilor transnaționale și ale altor întreprinderi, pentru a preveni, a cerceta, a remedia încălcările drepturilor omului și a asigura căi de atac în cazul acestora, ori de câte ori au loc; să sprijine elaborarea unui tratat obligatoriu al ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului, în vederea asigurării responsabilității corporative; să salute, în acest context, activitatea Grupului de lucru al ONU privind afacerile și drepturile omului și să reamintească ONU, UE și statelor sale membre să se implice constructiv, pentru a accelera aceste negocieri și a aborda preocupările nesoluționate ale UE;
   (bo) să își intensifice eforturile în cadrul Alianței internaționale pentru schimburi comerciale fără mărfuri care pot fi folosite pentru tortură, inițiată de UE în colaborare cu partenerii regionali; să înființeze un fond internațional care să ajute țările la elaborarea și punerea în aplicare a legislației care interzice comerțul cu mărfuri care ar putea fi utilizate pentru tortură și pedeapsa cu moartea; să sprijine instituirea unui instrument internațional de interzicere a comerțului cu astfel de mărfuri, pe baza experienței dobândite în contextul Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului referitor la acest aspect;
   (bp) să se asigure că femeile au acces la planificare familială și acces universal la întreaga gamă de servicii publice care asigură sănătatea sexuală și a reproducerii și respectarea drepturilor aferente, inclusiv la metode contraceptive moderne și la avortul făcut în condiții de siguranță și în mod legal; să sublinieze faptul că accesul universal la asistența medicală, în special la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, constituie un drept fundamental al omului, contracarând, astfel, „regula călușului mondial” (Global Gag Rule) reinstaurată de guvernul SUA la începutul anului 2017;
   (bq) să susțină o abordare a dizabilităților bazată pe drepturile omului, în situații de risc, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
   (br) să considere că romii sunt una dintre minoritățile cele mai discriminate la nivel mondial și că discriminarea se agravează în mai multe țări; să reamintească faptul că romii trăiesc pe toate continentele și, prin urmare, reprezintă o preocupare globală; să invite ONU să desemneze un raportor special pentru problemele romilor, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a garanta că romii vor beneficia, de asemenea, de programele ONU;
   (bs) să invite statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să pună în aplicare recomandările raportorului special privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora;
  

Pacturile globale privind migrația și refugiații

   (bt) să sprijine întru totul acțiunile conduse de ONU pentru a negocia două pacte globale privind migrația și refugiații, bazate pe Declarația de la New York pentru refugiați și migranți din septembrie 2016, pentru a dezvolta o reacție internațională mai eficace la această problemă, precum și procesul aferent de dezvoltare a unui regim de guvernanță globală, pentru consolidarea coordonării în ceea ce privește migrația internațională, mobilitatea umană, strămutările masive de refugiați și cazurile în care reglementarea situației refugiaților a fost amânată, și de aplicare a unor soluții și abordări durabile pentru a sublinia în mod clar importanța protejării drepturilor refugiaților și migranților; să invite statele membre ale UE să sprijine unanim o astfel de poziție și să apere în mod activ și să accelereze negocierile pe tema acestor aspecte importante; să reamintească faptul că obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), cuprinse în Agenda 2030, recunosc că politicile în materie de migrație planificate și bine gestionate pot contribui la realizarea unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii, precum și la reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări;
   (bu) să insiste pentru adoptarea unor dispoziții ambițioase și echilibrate, care să permită o cooperare internațională mai eficace și o partajare a responsabilității mai echitabilă și mai previzibilă la nivel mondial, pentru a face față mișcărilor migratorii și strămutărilor forțate, asigurând un sprijin adecvat pentru refugiații din întreaga lume;
   (bv) să sprijine toate eforturile de a asigura o asistență robustă și durabilă pentru țările în curs de dezvoltare care găzduiesc un număr mare de refugiați și să se asigure că refugiaților le sunt oferite soluții durabile, inclusiv prin dobândirea statutului de autonomie și integrarea lor în comunitățile în care trăiesc; să reamintească faptul că punerea în aplicare a Pactului global oferă o ocazie unică de a consolida legătura dintre ajutorul umanitar și politicile de dezvoltare;
   (bw) să se asigure că pactele globale se concentrează pe oameni și sunt bazate pe drepturile omului și oferă măsuri pe termen lung, durabile și cuprinzătoare, în beneficiul tuturor părților implicate; să acorde o atenție specială migranților aflați în situații de vulnerabilitate, cum ar fi copiii, femeile în pericol, victimele traficului de ființe umane și persoanele cu dizabilități și alte grupuri aflate în situații de risc, inclusiv comunitatea LGBTI, subliniind importanța conceperii politicii în domeniul migrației dintr-o perspectivă intersecțională, pentru a răspunde nevoilor lor speciale; să sublinieze necesitatea de a dezvolta integral o perspectivă de gen reînnoită și orizontală pentru un răspuns internațional colectiv la problema refugiaților, care să abordeze nevoile specifice de protecție ale femeilor, inclusiv pentru combaterea violenței împotriva femeilor, și care să consolideze abilitățile și aptitudinile femeilor în cursul procesului de reconstrucție și reconciliere; să invite statele membre ale ONU să își asume un angajament de sine stătător de a promova egalitatea de gen și emanciparea femeilor și a fetelor, ca element central al pactului global, în conformitate cu ODD 5;
   (bx) să solicite să se depună eforturi sporite pentru a împiedica migrația neregulamentară și a combate introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane, în special prin combaterea rețelelor infracționale prin schimbul rapid și eficace de informații pertinente; să îmbunătățească metodele de identificare și de protejare a victimelor și să consolideze cooperarea cu țările terțe, pentru a urmări, a confisca și a recupera profitul obținut din activitățile criminale din acest sector; să insiste la nivelul ONU asupra importanței ratificării și transpunerii integrale în practică a Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și a protocoalelor la aceasta împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare și privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii;
   (by) să se asigure că se acordă o atenție specială femeilor refugiate și solicitante de azil care sunt supuse unor forme multiple de discriminare și sunt mai vulnerabile la violența sexuală și bazată pe gen, atât în țările lor de origine, cât și în timpul călătoriilor către destinații mai sigure; să reamintească faptul că femeile și fetele care solicită azil au nevoi și preocupări specifice diferite de cele ale bărbaților și că toate politicile și procedurile de azil trebuie să ia în considerare dimensiunea de gen și să fie puse în aplicare în mod individualizat; să solicite o consolidare a sistemelor de protecție a copilului și să sprijine măsuri concrete în interesul superior al copiilor refugiați și migranți, pe baza Convenției cu privire la drepturile copilului;
   (bz) să abordeze fenomenul generalizat al apatridiei, care generează provocări acute în ceea ce privește drepturile omului; să se asigure că această problemă este abordată în mod adecvat în cadrul negocierilor actuale privind pactul global;
   (ca) să continue și să își crească sprijinul, inclusiv financiar, acordat Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) pentru realizarea mandatului său internațional de protecție a refugiaților, inclusiv împotriva grupărilor criminale și a persoanelor implicate în traficul de ființe umane și introducerea ilegală de persoane din țările sursă și în țările de tranzit;
   (cb) să asiste țările din cadrul Parteneriatului estic în soluționarea problemelor cu care s-au confruntat ca urmare a strămutării forțate masive în interiorul țării a populației din zonele de conflict și să acționeze cu hotărâre pentru protecția și restabilirea drepturilor persoanelor strămutate, inclusiv a drepturilor lor la reîntoarcere, a drepturilor de proprietate și a dreptului la securitatea personală;
   (cc) să sublinieze în continuare importanța deosebită a educației pentru fete și femei pentru a crea oportunități economice;
   (cd) să își reitereze profunda îngrijorare că sute de mii de persoane strămutate în interiorul țării și de refugiați, care și-au părăsit locurile natale din cauza conflictelor prelungite, sunt în continuare strămutați și să reafirme dreptul tuturor persoanelor strămutate în interiorul țării și refugiaților de a se reîntoarce la locurile de origine în siguranță și cu demnitate;
   (ce) să insiste asupra necesității de a oferi finanțare specială pentru participarea femeilor la procesul de luare a deciziilor la nivel internațional;
  

Dezvoltarea

   (cf) să pună în aplicare Agenda 2030 ambițioasă a ONU pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă; să sublinieze rolul de lider al UE în procesul care a condus la adoptarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și a Agendei de acțiune de la Addis Abeba; să ia măsuri concrete pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a Agendei 2030 a ONU și Agendei de acțiune de la Addis Abeba ca instrumente importante de dezvoltare; să se asigure că UE și ONU joacă în continuare un rol major în punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU în scopul de a eradica sărăcia și de a genera prosperitate colectivă, de a aborda inegalitățile, de a crea o lume mai sigură și mai justă, de a combate schimbările climatice și de a proteja mediul natural;
   (cg) să ia măsuri concrete pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a Agendei 2030 a ONU și a tuturor celor 17 ODD ca instrumente importante de prevenire și de dezvoltare durabilă; să încurajeze și să sprijine țările să preia controlul și să stabilească cadre naționale pentru îndeplinirea celor 17 ODD; să încurajeze statele membre ale ONU să își reorienteze bugetele spre Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă; să reitereze faptul că UE rămâne principalul donator mondial de asistență pentru dezvoltare, asigurând 75,7 miliarde de euro, și să încurajeze creșterea continuă a ajutorului colectiv al UE care sprijină eforturile susținute ale statelor membre de a promova pacea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă în întreaga lume; să îndemne statele membre ale ONU să își respecte angajamentele privind cheltuielile cu ajutorul pentru dezvoltare și să solicite adoptarea unui cadru de indicatori solid și utilizarea datelor statistice pentru a evalua situația din țările în curs de dezvoltare, a monitoriza progresele înregistrate și a asigura responsabilitatea; să își continue eforturile de obținere a coerenței politicii în favoarea dezvoltării la nivelul tuturor politicilor UE, care este esențială pentru realizarea ODD, și, de asemenea, să susțină la nivelul ONU o mai mare coerență a politicilor în conformitate cu obiectivul 17;
  

Schimbările climatice și diplomația în domeniul climei

   (ch) să reafirme angajamentul UE față de Acordul de la Paris, să încurajeze toate statele membre ale ONU să îl ratifice și să îl pună în aplicare în mod eficace, precum și să sublinieze necesitatea implementării acestuia la nivel mondial și de către toate statele membre ale ONU; să reafirme necesitatea ca UE să elaboreze o politică ambițioasă privind clima, să fie dispusă să îmbunătățească contribuția preconizată stabilită la nivel național (CSN), inclusiv cea a UE, pentru 2030, precum și necesitatea elaborării unei strategii pe termen lung pentru 2050 în timp util și să sprijine toate inițiativele în acest sens; să depună eforturi pentru acțiuni mai eficace pentru durabilitatea mediului, îndeosebi în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice, prin promovarea de acțiuni și măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și a gestionării durabile a resurselor naturale; să crească în continuare nivelul de ambiție privind reducerea emisiilor și să sublinieze rolul UE de lider mondial în politicile climatice;
   (ci) să reamintească faptul că politicile climatice reprezintă o prioritate principală pentru Uniunea Europeană; să se asigure că UE rămâne în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice și cooperează în continuare cu ONU în acest domeniu; să invite toți membrii ONU să respecte Acordul de la Paris și să asigure aplicarea rapidă a deciziilor adoptate la Conferința ONU din 2016 privind schimbările climatice; să intensifice eforturile de a implica din nou SUA în cooperarea multilaterală privind schimbările climatice;
   (cj) să fie un partener proactiv în toate eforturile ONU vizând încurajarea parteneriatelor și cooperării la nivel mondial în domeniul provocărilor legate de schimbările climatice, subliniind că clima poate reprezenta un punct de plecare pentru relațiile diplomatice cu parteneri care contestă cu vehemență alte puncte de pe ordinea de zi, oferind astfel o oportunitate pentru a consolida stabilitatea și pacea;
   (ck) să își intensifice eforturile diplomatice în domeniul climei prin elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru diplomație în domeniul climei și să integreze aspectele legate de climă în toate domeniile acțiunii externe a UE, inclusiv comerțul, cooperarea pentru dezvoltare, ajutorul umanitar, securitatea și apărarea, ținând cont de faptul că un sistem nesustenabil din punct de vedere al mediului produce instabilitate; să formeze o alianță puternică a țărilor și actorilor care vor continua să susțină și să contribuie la obiectivele de limitare a încălzirii globale la mai puțin de 2 °C, continuând totodată eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C;
   (cl) să reamintească faptul că efectele schimbărilor climatice sunt resimțite diferit de femei și de bărbați; să sublinieze faptul că femeile sunt mai vulnerabile și se confruntă cu riscuri și sarcini mai mari din diverse motive, de la accesul inegal la resurse, educație, oportunități de angajare și drepturi de proprietate asupra terenurilor, până la normele sociale și culturale; să sublinieze faptul că acest lucru ar trebui reflectat în consecință; să se asigure că femeile joacă un rol central în găsirea unor soluții pentru atenuarea și adaptarea la provocările climatice, inclusiv în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice, în vederea dezvoltării unor răspunsuri care iau în considerare dimensiunea de gen pentru a aborda inegalitățile;
   (cm) să reamintească faptul că, dacă femeile au acces limitat la resursele de producție, control limitat asupra acestora, precum și drepturi limitate, acest lucru le oferă mai puține posibilități de a modela deciziile și a influența politicile, așa cum a fost recunoscut oficial la cea de a 13-a Conferință a părților privind schimbările climatice (COP 13), care s-a desfășurat la Bali în 2007;
   (cn) să lucreze îndeaproape cu statele insulare mici și cu alte țări care se confruntă cu consecințe mai grave ale schimbărilor climatice pentru a se asigura că opinia și nevoile lor sunt luate în considerare în diferitele foruri ale ONU;
   (co) să se implice într-o dezbatere publică cuprinzătoare cu toate statele membre ale ONU privind importanța respectării limitelor constituționale ale mandatelor prezidențiale în toată lumea;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei și, spre informare, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0304.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0493.
(3) Recomandarea Parlamentului European din 1 martie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, privind tăierea surselor de venit ale jihadiștilor – combaterea finanțării terorismului, Texte adoptate, P8_TA(2018)0059.
(4) Organizația Mondială a Sănătății, Raportul mondial privind violența și sănătatea, Geneva, 2002, p. 154; Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea afacerilor umanitare Documentul de dezbatere nr. 2: natura, amploarea și motivația violenței sexuale împotriva bărbaților și băieților în conflictele armate, prezentat la reuniunea pentru cercetare a Oficiului ONU pentru Coordonarea afacerilor umanitare pe tema utilizării violenței sexuale în conflictele armate: identificarea lacunelor în cercetare, pentru a contribui la intervenții mai eficiente, 26 iunie 2008.
(5) Conform primei sale declarații în fața CSONU, din 10 ianuarie 2017.
(6) JO C 215, 19.6.2018, p. 202.

Ultima actualizare: 7 noiembrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate