Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2791(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0478/2018

Texte depuse :

B8-0478/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.15

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0431

Texte adoptate
PDF 148kWORD 55k
Joi, 25 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
A 14-a reuniune a Convenției privind diversitatea biologică (COP 14)
P8_TA(2018)0431B8-0478/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la cea de a 14-a reuniune a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP14) (2018/2791(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la evaluarea intermediară a Strategiei UE în domeniul biodiversității(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 20 mai 2015 intitulat „Starea naturii în Uniunea Europeană: Raport privind stadiul și tendințele legate de tipurile de habitat și speciile vizate de Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările pentru perioada 2007-2012 în conformitate cu articolul 17 din Directiva privind habitatele și cu articolul 12 din Directiva privind păsările” (COM(2015)0219),

–  având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului la cea de a 14-a reuniune a conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP14) (O-000115/2018 – B8‑0413/2018 și O-000116/2018 – B8-0414/2018),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât obiectivul declarat al planului strategic privind biodiversitatea pentru perioada 2011-2020 adoptate de părțile la Convenția privind diversitatea biologică în 2010 este de a întreprinde acțiuni efective și urgente de oprire a sărăcirii biodiversității (varietatea extraordinară a ecosistemelor, speciilor și resurselor genetice din mediul înconjurător) pentru a asigura că, până în anul 2020, ecosistemele vor deveni rezistente și își vor putea îndeplini funcțiile esențiale, de asigurare a biodiversității pe Pământ și de a contribui la bunăstarea umană și reducerea sărăciei;

B.  întrucât strategia „Viziune 2050”, adoptată în cadrul Convenției privind diversitatea biologică prevede o lume a „Traiului în armonie cu natura” în care „până în anul 2050, biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută și înțelept utilizată, menținând funcțiile ecosistemelor, susținând o planetă sănătoasă și aducând beneficii esențiale pentru toți oamenii”;

C.  întrucât „Viziunea 2050” are la bază cinci obiective strategice: (a) abordarea cauzelor identificate ale pierderii biodiversității prin integrarea acestui aspect în programele de guvernare și în preocupările societății civile; (b) reducerea presiunilor directe asupra biodiversității și promovarea dezvoltării durabile; (c) îmbunătățirea situației biodiversității prin salvarea ecosistemelor, a speciilor și a diversității genetice; (d) sporirea beneficiilor cu caracter universal ce rezultă din existența biodiversității și a ecosistemelor; și (e) implementarea îmbunătățită prin planificare participativă, managementul cunoștințelor și construirea de capacități;

D.  întrucât Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea beneficiilor urmărește să asigure faptul că beneficiile aferente utilizării resurselor genetice sunt distribuite într-o manieră corectă și echitabilă;

E.  întrucât Strategia UE 2020 privind biodiversitatea urmărește să oprească sărăcirea biodiversității și pierderea de ecosisteme în UE, dar și la nivel global până în 2020, având în vedere valoarea intrinsecă a biodiversității și contribuția esențială pe care ecosistemele o au la bunăstarea speciei umane și la prosperitatea economică;

F.  întrucât UE și statele sale membre au adoptat Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă care o însoțesc și care presupun transformarea lumii în care trăim și protejarea planetei, inclusiv a vieții terestre și subacvatice, și s-au angajat să o pună în aplicare pe deplin;

G.  întrucât degradarea ecosistemelor înseamnă pierderi sociale și economice uriașe pentru Uniunea Europeană;

Observații cu caracter general

1.  remarcă cu îngrijorare că obiectivele în materie de biodiversitate stabilite la Aichi („obiectivele de la Aichi”) nu vor fi atinse dacă se menține actuala tendință a pierderii biodiversității și invită toate părțile la Convenția privind diversitatea biologică și părțile interesate să își intensifice eforturile; în acest sens, îndeamnă Comisia și statele membre să se angajeze să întreprindă eforturi suplimentare, imediate și substanțiale privind conservarea biodiversității pentru a atinge obiectivele UE;

2.  subliniază că protecția biodiversității la nivel global este o problemă esențială și deci de interes strategic pentru UE, ce ar trebui să fie tratată cu cea mai mare atenție politică; invită Comisia și statele membre să se implice activ, în special prin intermediul instrumentelor externe, alături de țările terțe pentru a promova și a întări măsurile de conservare a biodiversității și guvernanța în domeniu, mai ales în acordurile multilaterale;

3.  subliniază nevoia unui regim de guvernanță cuprinzător care să abordeze conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității și a funcțiilor ecosistemelor; invită UE și statele membre să-și mențină angajamentul ferm pentru o consolidare suplimentară a Convenției privind diversitatea biologică și să își asume un rol demn de urmat în pregătirea perioadei de după 2020, în special în cea premergătoare celei de a paisprezecea și a cincisprezecea reuniuni a Conferinței părților, și să își expună în mod transparent viziunile și prioritățile pentru cadrul global pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020;

4.  reamintește că refacerea și conservarea biodiversității stau la baza atingerii celor mai multe obiective de dezvoltare durabilă și sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii UE referitoare, printre altele, la mediu, securitate alimentară, atenuarea schimbărilor climatice și adaptare, sănătate, reducerea riscului de dezastre și migrație;

5.  reamintește că conservarea biodiversității și a ecosistemelor este intrinsec sinergetică și reprezintă un element vital pentru dezvoltarea durabilă; subliniază nevoia de a integra biodiversitatea în toate politicile externe și interne ale UE, pe lângă o mai coerentă politică în domeniul mediului și invită Comisia și statele membre să faciliteze acest proces și în ceea ce privește angajamentul lor de a pune în aplicare pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă până în 2030;

6.  consideră că este esențial să se intervină cu o abordare strategică pe termen lung asupra principalilor factori ai pierderii și deteriorării biodiversității și să se elaboreze și să se pună în aplicare decizii și măsuri eficiente precum identificarea și conservarea zonelor protejate în funcție de fragilitatea acestora, de prezența speciilor pe cale de dispariție sau a cunoștințelor lacunare identificate și/sau a gestionării eficiente; de asemenea, este esențial să se limiteze pierderea biodiversității și efectele negative asupra teritoriilor și mijloacelor de subzistență ale comunităților locale și ale celor indigene pentru a reface ecosistemele și serviciile acestora și în afara zonelor protejate, pentru a integra biodiversitatea în alte sectoare precum agricultura, silvicultura, planificarea exploatării terenurilor, cooperarea pentru dezvoltare, cercetarea și inovarea, transportul, mineritul și sănătatea, precum și pentru a elimina subvențiile cu efecte negative; de asemenea, este esențial să se limiteze pierderea biodiversității și efectele negative asupra teritoriilor și mijloacelor de subzistență ale comunităților locale și ale celor indigene;

Punerea în aplicare a Convenției și a Planului strategic pentru biodiversitate 2011-2020

7.  reamintește că, cu ocazia reuniunii din Egipt, COP14 marchează cea de a douăzecișicincea aniversare a intrării în forță a Convenției; prin urmare, consideră că este de importanță vitală intensificarea eforturilor pentru punerea în aplicare a actualului Plan strategic pentru biodiversitate 2011-2020, concentrarea atenției asupra atingerii obiectivelor de la Aichi și a elementelor principale ale Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea beneficiilor și dezvoltarea unui mecanism de punere în aplicare și a unui plan strategic ambițios pentru perioada de după 2020, elaborând o perspectivă pentru anul 2050 care să ia în considerare noile probleme din domeniul biodiversității, în conformitate cu Agenda 2030 a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

8.  subliniază rolul obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea în realizarea Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special ODD 14 (Conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine) și ODD 15 (Protecția ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea degradării solurilor și refacerea acestora, precum și combaterea declinului biodiversității);

9.  remarcă cu îngrijorare că evaluările(3) privind starea de conservare a speciilor și a tipurilor de habitate care prezintă interes de conservare în UE arată că doar 7 % dintre speciile marine și 9 % dintre tipurile de habitat marin prezintă o „stare corespunzătoare de conservare”, iar 27 % dintre evaluările de specii și 66 % dintre evaluările de habitat indică o „stare de conservare nefavorabilă”;

Cadrul global pentru biodiversitate după 2020

10.  solicită măsuri pentru a crește nivelul de ambiție și pentru a îmbunătăți funcționarea cadrului global pentru biodiversitate după 2020; invită Comisia și statele membre să participe activ la dezvoltarea unor obiective clare, cantitative, măsurabile, cu indicatori de performanță, a unor mai bune instrumente de urmărire, a procedurilor de angajament și a mecanismelor de revizuire și raportare cu standarde comune, după modelul celor instituite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice, cu scopul de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea părților și, în general, eficacitatea următorului cadru global pentru biodiversitate;

11.  evidențiază nevoia unui cadru internațional mai strict pentru a proteja biodiversitatea la nivel global, pentru a-i opri actualul declin și pentru a o reface pe cât posibil; consideră că un astfel de cadru ar trebui să se fondeze pe ținte și angajamente voluntare, care să includă contribuțiile stabilite la nivel național, susținute de contribuții locale și regionale și alte instrumente corespunzătoare, angajamente financiare și asigurări îmbunătățite de construire a capacităților, precum și un mecanism de evaluare la fiecare cinci ani, care să pună accentul pe o guvernanță îmbunătățită a zonelor protejate și pe măsuri mai eficiente de conservare, precum și pe o traiectorie ascendentă;

12.  evidențiază importanța reducerii decalajelor de timp ce pot apărea între momentul adoptării cadrului global pentru biodiversitate după 2020 și transpunerea sa în obiective naționale, pentru a se evita întârzierile ce pot apărea în întreprinderea unor acțiuni concrete pentru a împiedica pierderea biodiversității;

Considerente economice și finanțare 

13.  subliniază că dezvoltarea durabilă poate fi favorizată de creșterea economică doar dacă nu este afectată de degradarea biodiversității și a capacității naturii de a contribui la bunăstarea omenirii și subliniază importanța dezvoltării unor soluții bazate pe natură pentru a ajuta societățile să abordeze provocări complexe legate de aspecte sociale și economice într-un mod complet sustenabil;

14.  evidențiază nevoia de a obține finanțări suficiente pentru conservarea biodiversității; subliniază faptul că protejarea biodiversității și o posibilă alocare de fonduri în acest scop în contextul următorului cadru financiar multianual ar avea un impact pozitiv și semnificativ asupra atingerii „Viziunii 2050”;

15.  invită Comisia și statele membre să promoveze stabilirea unor noi mecanisme financiare internaționale pentru conservarea biodiversității, corelate cu Convenția privind diversitatea biologică, și atrage atenția asupra importanței inițiativelor financiare private cu privire la acest aspect;

16.  pune accent pe importanța creșterii investițiilor pentru a respecta angajamentele Acordului de la Paris, cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității și pentru a asigura coerența între politicile privind atenuarea schimbărilor climatice și politicile privind adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate;

Silvicultură și agricultură

17.  salută menționarea potențialului din silvicultură și agricultură în recomandarea 10.2.g (XXI/1.) pentru decizia COP14; subliniază faptul că activitățile agricole și conservarea biodiversității sunt strâns legate; subliniază faptul că o agricultură și o silvicultură sustenabile contribuie semnificativ la protejarea unor varietăți de specii, habitate și ecosisteme și, de asemenea, reduce efectele schimbărilor climatice;

18.  menționează totuși efectele negative ale agriculturii intensive asupra biodiversității, în special în ceea ce privește despăduririle și utilizarea pesticidelor; reamintește reducerea alarmantă a numărului de polenizatori, care sunt esențiali pentru buna funcționare a ecosistemelor; invită părțile să-și asume angajamente ferme pentru susținerea agriculturii și silviculturii durabile, inclusiv în sprijinul unor cerințe pentru promovarea abordărilor agroecologice și utilizarea sustenabilă a produselor fitosanitare și strategii menite să asigure protecția solului și a habitatelor;

Inovare

19.  salută menționarea dezvoltării tehnologice în 10.2(h) (XXI/1.); amintește importanța inovării, cercetării și dezvoltării pentru îndeplinirea obiectivelor „Viziunii 2050” și invită părțile să se concentreze în special pe legăturile dintre conservarea biodiversității și beneficiile pentru sănătatea umană și bunăstarea economică și să coordoneze măsurile de colectare a datelor;

Construirea de capacități, sensibilizarea publicului și implicarea tuturor părților

20.  subliniază că, pentru o punere în aplicare cu succes, construirea de capacități și acțiunile de sensibilizare, printre altele în ceea ce privește valorile biodiversității și ale serviciilor ecosistemice, reprezintă elemente esențiale; prin urmare, salută adoptarea de către COP13 a unui plan de acțiune pe termen scurt (2017-2022) în decizia XIII/23 și în recomandarea XXI/1 pentru a spori și a sprijini astfel construirea de capacități, precum și strategia sa de comunicare și invită COP14 să prezinte detalii suplimentare cu privire la aspectele esențiale;

21.  subliniază importanța unui proces global și participativ în vederea definirii cadrului post-2020;

22.  salută includerea campaniilor de sensibilizare a publicului în decizia XXI/1 pentru pregătirea COP14 și invită părțile să promoveze informarea publică și implicarea multiparticipativă pentru a se ajunge la soluții adaptate comunităților locale și populațiilor indigene, încurajând utilizarea durabilă a terenurilor în favoarea biodiversității, astfel încât să se respecte pe deplin diferențele regionale legate de peisaje și habitate;

23.  salută intenția de a urma activ o abordare multiparticipativă, incluzând actori regionali și locali, care este fundamentală pentru a valorifica, proteja, conserva, utiliza în mod durabil și reface biodiversitatea, și totodată subliniază că un angajament mai ambițios cu și între nivelurile de guvernanță și diferite sectoare, precum și cu platformele de afaceri din domeniul biodiversității va crea șansa de a pune mai bine în aplicare obiectivele în ceea ce privește biodiversitatea și de a integra obiectivele de biodiversitate în alte politici;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 35, 31.1.2018, p. 2.
(2) JO C 356, 4.10.2018, p. 38.
(3) Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, „Raportul de evaluare regională privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice pentru Europa și Asia Centrală”, 2018.

Ultima actualizare: 10 decembrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate