Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2005(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0319/2018

Texte depuse :

A8-0319/2018

Dezbateri :

PV 25/10/2018 - 9
CRE 25/10/2018 - 9

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.23
CRE 25/10/2018 - 13.23

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0439

Texte adoptate
PDF 188kWORD 69k
Joi, 25 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Valorificarea globalizării: aspecte comerciale
P8_TA(2018)0439A8-0319/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la valorificarea globalizării: aspecte comerciale (2018/2005(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei din 10 mai 2017 intitulat „Valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0240),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2017 intitulată „O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea valorificării oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0492),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 13 septembrie 2017 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană (COM(2017)0487),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 13 septembrie 2017 privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 9 noiembrie 2017 privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 (COM(2017)0654),

–  având în vedere Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere Rezoluția nr. 26/9 a Consiliului ONU pentru drepturile omului, adoptată la 26 iunie 2014, și în special decizia menționată de aceasta de a înființa un „grup de lucru interguvernamental fără limită de membri privind drepturile omului și corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, al cărui mandat urmează să fie elaborarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a reglementa, în dreptul internațional al drepturilor omului, activitățile corporațiilor transnaționale și ale altor întreprinderi”,

–  având în vedere principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind evaluarea impactului acordurilor comerciale și de investiții asupra drepturilor omului,

–  având în vedere discursul Președintelui Jean-Claude Juncker din 13 septembrie 2017 privind starea Uniunii în 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2321 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură din 16 martie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem pentru autocertificarea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare a importatorilor responsabili de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat(6),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură din 4 octombrie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(9),

–  având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere documentul neoficial al serviciilor Comisiei din 26 februarie 2018 intitulat „Feedback și drumul de urmat pentru îmbunătățirea punerii în aplicare și a asigurării respectării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb încheiate de UE”,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 iulie 2015 intitulat „Punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului – situația actuală” (SWD(2015)0144),

–  având în vedere Orientările OCDE privind diligența necesară în ceea ce privește comportamentul responsabil în afaceri, publicate la 31 mai 2018,

–  având în vedere Alianța pentru un comerț fără tortură, lansată în cadrul Adunării Generale a ONU din 18 septembrie 2017,

–  având în vedere avizul Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene din 10 aprilie 2017 intitulat „Îmbunătățirea accesului la căile de atac în domeniul afacerilor și al drepturilor omului la nivelul UE” (Avizul FRA nr. 1/2017),

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), în special articolul 4 alineatul (1), prin care se interzice sclavia și servitutea,

–  având în vedere documentul de politică al Fondului Monetar Internațional, al Băncii Mondiale și al OMC din 10 aprilie 2017 intitulat „Making trade an engine of growth for all: the case for trade and for policies to facilitate adjustment” (Cum să facem din comerț un motor al dezvoltării pentru toți: promovarea comerțului și a politicilor de facilitare a adaptării),

–  având în vedere documentul de prezentare a punctelor-cheie al OCDE din iunie 2017 intitulat „Making globalisation work: better lives for all” ()„O globalizare funcțională: o viață mai bună pentru toți”(10),

–  având în vedere Convenția UNESCO din 1970 privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, precum și Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),

–  având în vedere Regulamentul general al UE privind protecția datelor, în vigoare din 25 aprilie 2018(11),

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 2010,

–  având în vedere articolele 167, 207, 208 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0319/2018),

A.  întrucât globalizarea este un proces continuu, care, din cauza avansurilor rapide ale tehnologiei, a creat o nouă serie de provocări politice, economice și sociale pentru viitor și întrucât, practic, toate sectoarele vor suferi mutații; întrucât cadrul legislativ și de reglementare nu ține pasul cu aceste evoluții, fapt ce periclitează unele realizări sociale semnificative;

B.  întrucât inegalitatea veniturilor rămâne la niveluri istorice, însă procentul populației mondiale care trăiește în condiții de sărăcie extremă a scăzut de la 44 % în 1980 la 10 % în 2015; întrucât Parlamentul este de acord cu Comisia, conform căreia globalizarea ridică probleme inclusiv din cauză că beneficiile pe care le aduce sunt distribuite inegal între persoane și regiuni și că, dacă nu se intervine în mod activ, există riscul ca globalizarea să combine efectele progresului tehnologic cu cele ale recentei crize economice și să contribuie la adâncirea și mai mare a inegalităților și a polarizării sociale;

C.  întrucât deschiderea comercială la nivel mondial și globalizarea au avut efecte pozitive, ajutând milioane de persoane să scape de sărăcie și, ca atare, contribuie la creșterea economică, la prosperitatea și la competitivitatea țărilor; întrucât globalizarea ridică și probleme, iar beneficiile pe care le aduce sunt distribuite inegal între persoane și regiuni; întrucât globalizarea nu ar trebui să fie în detrimentul mediului; întrucât cetățenii Uniunii solicită tot mai mult ca politica comercială a UE să asigure faptul că bunurile care intră pe piața Uniunii au fost produse în condiții decente și durabile și că, în contextul global aflat în schimbare, UE promovează o agendă comercială bazată pe valori;

D.  întrucât politicile de „comerț deschis și echitabil” și cele de investiții trebuie însoțite de o gamă de politici eficiente pentru a mări la maximum beneficiile și a reduce la minimum pierderile suferite de Uniune și de populațiile și economiile țărilor terțe ca urmare a liberalizării comerțului; întrucât implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU în care urmăresc eradicarea sărăciei și realizarea de progrese sociale și în domeniul mediului ar trebui să devină criteriul de referință decisiv pentru reușita politicii comerciale a Uniunii;

E.  întrucât protecționismul este un răspuns simplist și slab la provocările globalizării; întrucât politicile protecționiste care nu sunt puse în aplicare în conformitate cu normele OMC vor avea un efect de domino asupra tuturor, afectând importatorii, exportatorii și consumatorii; întrucât relațiile comerciale echitabile și etice ar trebui să devină normă în cadrul relațiilor economice internaționale;

F.  întrucât schimbările climatice, cauzate de activitatea umană, se accelerează și depășesc cele mai pesimiste previziuni ale IPCC privind reducerea drastică a biodiversității și amenințarea pe termen mediu la adresa supraviețuirii ecosistemelor, în special a ecosistemelor marine, pe care o constituie poluarea, în special cea legată de exploatarea hidrocarburilor;

G.  întrucât UE are dreptul să adopte politici privind comerțul cu servicii culturale și audiovizuale în scopul de a proteja și promova diversitatea expresiilor culturale și patrimoniul cultural și de a contribui la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 4 privind calitatea educației; întrucât aceste alte dispoziții includ politica comercială comună, definită la articolul 207 din TFUE;

H.  întrucât articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede că Uniunea trebuie să respecte bogăția diversității sale culturale și lingvistice și să vegheze la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european;

I.  întrucât Europa deține o mare varietate de tradiții și industrii culturale și creative puternice, întreprinderi mici și mijlocii, precum și diverse organisme mass-media publice și sisteme de finanțare publică a producției de filme și întrucât promovarea diversității culturale și sprijinirea accesului la cultură și a dialogului democratic trebuie să rămână un principiu director, în conformitate cu abordarea UE a comerțului internațional;

J.  întrucât industriile culturale și creative contribuie la crearea de locuri de muncă decente și la prosperitatea economică și reprezintă aproximativ 2,6 % din PIB-ul UE, având o rată de creștere mai mare decât restul economiei și reprezentând unul dintre cele mai solide sectoare pe perioada crizei financiare; întrucât dezvoltarea comerțului cu bunurile și serviciile industriei culturale și creative va constitui un stimulent important pentru creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în Europa;

K.  întrucât Regulamentul general privind protecția datelor stabilește standarde înalte în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal, care conferă un anumit grad de responsabilitate platformelor și serviciilor de streaming în reglementarea comerțului internațional;

L.  întrucât valorificarea globalizării în cazul aspectelor comerciale referitoare la bunuri culturale presupune conformitatea strictă cu toate convențiile internaționale privind protecția patrimoniului cultural, în special cu dispozițiile Convenției de la Haga din 1954, ale Convenției UNESCO din 1970 și Convenției UNIDROIT din 1995;

M.  întrucât dialogul intercultural promovează respectul și înțelegerea reciprocă și încurajează schimburi economice și sociale mai echitabile, inclusiv comerciale, contribuind la dezvoltarea practicilor care promovează interesele tuturor părților într-un mod mai echilibrat și respectuos, și luptă împotriva practicilor neloiale, cum ar fi clauzele abuzive și condiționalitățile impuse în mod unilateral,

Valorificarea globalizării

1.  salută documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea globalizării și accentul pus de acesta pe facilitarea accesului la efectele pozitive ale globalizării, subliniind, în același timp, nevoia de a-i contracara efectele negative;

2.  subliniază faptul că comerțul internațional nu numai că joacă un rol decisiv în dezvoltarea economică și cooperarea dintre țări în economia globalizată, ci are și o influență fundamentală asupra păcii, a creșterii durabile din punct de vedere social și ecologic, a ocupării forței de muncă, a eradicării sărăciei și insecurității alimentare, asupra drepturilor omului și a combaterii schimbărilor climatice; recunoaște, prin urmare, responsabilitatea crescândă a UE de a contribui la răspunsul dat acestor provocări în relațiile sale comerciale și externe la nivel global;

3.  scoate în evidență faptul că este necesar să se consolideze în mod eficace controlul comerțului cu produse cu dublă utilizare și, în consecință, solicită punerea în aplicare subsecventă a obligațiilor Uniunii care decurg din Acordul internațional privind comerțul cu arme;

Cum se prezintă situația

4.  remarcă faptul că, prin globalizare, țările și economiile devin din ce în ce mai interconectate; constată că acest lucru a condus la apariția lanțurilor valorice internaționale și evidențiază că aceste lanțuri valorice restructurează diviziunea internațională a muncii, precum și interdependența dintre țări; reamintește că natura lor extrem de complexă, lipsa de transparență și diluarea responsabilităților pot conduce la creșterea riscului de încălcare a drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor, la impunitate de fapt pentru infracțiunile împotriva mediului, precum și la evitări ale obligațiilor fiscale și fraude fiscale de amploare; reamintește beneficiile unei politici comerciale a UE bazate pe norme și valori comune, inclusiv în chestiuni precum drepturile omului, condițiile de muncă și protecția mediului;

5.  constată că beneficiile globalizării sunt distribuite inegal între regiuni și în sânul societăților; anumite regiuni și sectoare beneficiază în mare măsură, în timp ce altele au de suferit de pe urma schimbărilor structurale și a creșterii șomajului; observă că acest lucru, împreună cu transformările tehnologice precum automatizarea și digitalizarea, constituie un motiv pentru care în rândul populației se manifestă un sentiment tot mai pronunțat de scepticism și respingere față de globalizare; ia act de faptul că criza financiară și economică a afectat distribuția veniturilor și a agravat problema sărăciei; remarcă faptul că, în 2014, media coeficientului Gini al venitului disponibil al gospodăriilor a ajuns la cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 30 de ani, dar a manifestat o tendință mai degrabă negativă în cazul veniturilor medii și mici; remarcă faptul că clasa de mijloc s-a redus în multe state membre ale UE, iar cota acesteia din totalitatea veniturilor a scăzut, de asemenea; își exprimă opinia că îmbinarea unei clase de mijloc aflate în scădere cu temerile cetățenilor de a-și pierde poziția socială și economică și cu scepticismul față de globalizare poate duce la protecționism, care reprezintă răspuns facil la temerile comune; constată că nici politicile naționalist-protecționiste, nici cele bazate pe scenariul „business as usual” nu constituie răspunsuri adecvate în acest context;

6.  subliniază că perspectiva unui viitor durabil și prosper la nivel intern sprijină reducerea fluxurilor de migrație ilegală spre Europa și facilitează gestionarea acestora;

7.  constată că, acolo unde economia înregistrează eșecuri, are de suferit și democrația; remarcă faptul că democrația este în prezent în declin aproape peste tot; subliniază că cetățenii dețin mai multă putere decât oricând, dar că mulți dintre ei consideră că democrația nu le mai servește interesele; subliniază că această tendință permite statelor autocrate și nedemocratice să se folosească cu succes de societățile noastre ca de niște arme și să profite de reacția populară împotriva globalizării;

8.  ia act de faptul că importanța economică a Chinei și a altor țări din Asia de Sud-Est crește impresionant; evidențiază fluxurile comerciale și de investiții din cadrul acestei regiuni, aflate în creștere; subliniază că această tendință se va menține în anii următori; observă că acest lucru va duce la o pierdere relativă a importanței centrelor economice mondiale actuale din Europa și America de Nord, precum și la noi provocări în ceea ce privește menținerea unei politici comerciale internaționale bazate pe valori; subliniază importanța adaptării la aceste noi provocări economice; reiterează, prin urmare, necesitatea de a consolida mai mult sistemul multilateral bazat pe norme și valori; subliniază că este probabil ca aceste evoluții să pună în pericol interesele strategice europene;

9.  remarcă faptul că globalizarea a condus la o răspândire mai rapidă și mai largă a tehnologiei și a inovării și că tehnologia poate să reprezinte un factor favorizant esențial pentru comerț; subliniază că UE nu a adoptat încă o strategie în domeniul comerțului electronic și nu a examinat beneficiile pe care le pot aduce internetul și tehnologiile registrelor digitale comerțului internațional;

10.  remarcă faptul că economia Chinei se dezvoltă considerabil și își crește cota de piață în detrimentul Europei și al Americii de Nord; constată că noua inițiativă „O centură, un drum” a Chinei reprezintă o tentativă de a deveni cea mai mare putere economică a lumii; subliniază că influența Chinei, care nu este doar economică, ci are o dimensiune strategică și de securitate, se răspândește către Europa însăși; consideră că strategia „America pe primul loc” reprezintă o încercare de a face față recesiunii din SUA și că reprezintă o forță distructivă pentru ordinea economică mondială bazată pe norme;

11.  subliniază că axa transatlantică a fost în mod constant, de-a lungul ultimelor decenii, garantul unui comerț global liber, bazat pe valori și că aceasta ar putea juca din nou acest rol și în viitor; observă că un acord transatlantic ar putea oferi un nou impuls în acest sens;

12.  subliniază că ordinea economică mondială multilaterală cu OMC în centru întâmpină dificultăți în a integra aceste transformări profunde, precum și modificările intereselor țărilor din cadrul acordurilor internaționale; remarcă faptul că creșterea protecționismului în Statele Unite și în afara acesteia, precum și lipsa de considerație față de nevoile și așteptările țărilor în curs de dezvoltare în acordurile internaționale duc la slăbirea OMC; consideră că organul de apel al OMC are o importanță deosebită pentru soluționarea litigiilor comerciale și își exprimă îngrijorarea profundă față de blocarea de către SUA a numirii de membri în cadrul acestui organ, fapt ce subminează funcționarea OMC; solicită Comisiei să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește reformarea organului de apel, dar să insiste în favoarea menținerii unui mecanism de soluționare în două etape; regretă faptul că ODD-urile nu sunt integrate în agenda comercială mondială și că nu se ține seama în mod corespunzător de acestea; consideră că nevoile și așteptările țărilor în curs de dezvoltare ar trebui să fie reflectate mai bine în acordurile internaționale, precum și în Runda de la Doha pentru dezvoltare;

Politica europeană

13.  observă că UE se confruntă cu provocarea de a funcționa cu succes în acest context economic mondial aflat în schimbare, ceea ce înseamnă că trebuie să își asigure competitivitatea păstrându-și totodată standardele sociale și de mediu, să își intensifice cooperarea cu economiile în ascensiune din Asia de Sud-Est, precum și cu India, China și America Latină, și să facă față protecționismului arbitrar tot mai pronunțat al Statelor Unite; subliniază că este important să ne asumăm angajamentul de a restructura ordinea economică mondială și de a respecta nevoile țărilor în curs de dezvoltare și ale persoanelor defavorizate din punct de vedere economic și social; subliniază că obiectivele de a îndeplini ODD-urile și de a pune în aplicare Acordul de la Paris trebuie să servească drept cadru general pentru realizarea acestui angajament, fiind extrem de importantă coerența politicilor pentru dezvoltare; subliniază că finanțele publice, asistența oficială pentru dezvoltare și mobilizarea resurselor interne constituie instrumente necesare pentru îndeplinirea ODD-urilor;

14.  subliniază importanța politicilor de însoțire pentru sprijinirea efectelor pozitive și a oportunităților oferite de globalizare; subliniază necesitatea unor acorduri de liber schimb structurate și bine echilibrate; își reiterează sprijinul față de politica comercială a Comisiei și față de promovarea mijloacelor și instrumentelor de politică comercială în vederea reglementării și abordării provocărilor globalizării;

15.  consideră că Uniunea Europeană oferă un cadru de sprijin adecvat pentru elaborarea unor norme progresiste în domeniul comerțului și al investițiilor, pentru a încuraja cooperarea economică, solidaritatea între popoare și combaterea schimbărilor climatice; încurajează Uniunea să-și dezvolte în continuare inițiativele în vederea unei mai bune reglementări a globalizării prin măsuri de sprijin eficiente;

16.  observă dificultățile cu care se confruntă statele membre atunci când abordează , singure, provocările transnaționale, cum ar fi fluxurile de migrație, crizele financiare, evaziunea fiscală, terorismul și schimbările climatice; subliniază responsabilitatea comună și rolul regiunilor și al orașelor în valorificarea globalizării; constată că eficacitatea acțiunilor europene depinde de eforturile depuse de statele membre;

17.  subliniază că diferendele dintre UE și SUA generează noi provocări pentru UE, dar creează în același timp oportunități de a căuta noi modalități de gestionare și modelare a globalizării, precum și de asumare a responsabilității pentru aceasta;

Răspunsul Europei pe plan intern

18.  este de acord cu Comisia, conform căreia menținerea competitivității pe plan internațional garantând totodată standarde sociale și de mediu ridicate este o premisă necesară pentru o strategie europeană de succes; salută consolidarea în continuare a pieței unice a UE și consolidarea uniunii economice, prin armonizarea protecției sociale, a remunerării și a nivelului de trai; constată că această armonizare este esențială, deoarece o piață internă solidă este o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare cu succes a strategiilor internaționale;

19.  reamintește că a fi competitiv pe plan internațional depinde foarte mult de organizarea cu succes și în mod responsabil din punct de vedere social și de mediu a automatizării și a digitalizării, menținând totodată protecția vieții private a cetățenilor europeni; constată că noile tehnologii, în special lanțurile de blocuri, vor transforma natura comerțului internațional; subliniază importanța realizării obiectivelor noastre de politică privind clima și a trecerii cât de curând posibil la energia din surse regenerabile; consideră că UE trebuie să elaboreze urgent o strategie industrială veritabilă și eficace, cu scopul de a reduce vulnerabilitățile externe și de a promova totodată tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; consideră că oportunitățile și provocările pe care le implică globalizarea, precum și recentele acțiuni ale unor țări terțe ar trebui să fie întâmpinate printr-o politică comercială a UE care favorizează comerțul deschis și echitabil, bazat pe norme transparente și printr-un sistem multilateral puternic în cadrul OMC;

20.  atrage atenția că, în conformitate cu articolul 12 din TFUE, care recunoaște faptul că cerințele de protecție a consumatorilor trebuie să fie luate în considerare la definirea și la punerea în aplicare a altor politici și activități ale Uniunii, un capitol dedicat protecției consumatorilor ar putea contribui la următoarele aspecte: obținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor prin intermediul unor garanții juridice, de exemplu, în ceea ce privește dreptul de a reglementa și principiul precauției, dar și asigurarea unor beneficii concrete pentru consumatori și stimularea încrederii acestora, inclusiv în domeniul serviciilor online, promovarea consumului durabil, integrarea interesului consumatorului în punerea în aplicare integrală a acordurilor comerciale și contribuția la asigurarea efectivă a respectării legislației privind protecția consumatorilor, inclusiv în context transfrontalier;

21.  atrage atenția asupra necesității de a asigura condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri; solicită Comisiei să creeze o strategie comercială europeană pentru IMM-uri pentru a integra IMM-urile în lanțurile valorice internaționale și a depăși obstacole specifice în calea comerțului, precum barierele netarifare; subliniază că accesul la informații este unul dintre cele mai mari obstacole în calea participării IMM-urilor pe piață, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai mare transparență și mai mult sprijin; solicită Comisiei să elaboreze instrumente în acest context pentru a facilita gestionarea regulilor de origine și utilizarea preferințelor pentru IMM-uri;; subliniază marele potențial pe care îl reprezintă preferințele neutilizate și solicită Comisiei să stabilească obiective ambițioase care să crească ratele de utilizare; remarcă importanța IMM-urilor în realizarea ODD-urilor; solicită ca în acordurile comerciale să se includă capitole specifice referitoare la nevoile și interesele IMM-urilor, în special în ceea ce privește facilitarea accesului pe piață;

22.  constată că sunt necesare instrumente eficace de apărare comercială și salută recenta reformă a instrumentelor de apărare comercială, care trebuie pusă în aplicare în mod eficace și proporțional, pentru a proteja sectoarele economice și locurile de muncă împotriva importurilor care fac obiectul dumpingului și al subvențiilor inechitabile; afirmă că instrumentele de apărare comercială nu ar trebui să fie utilizate în scopuri protecționiste; sprijină măsurile introduse de Comisie în urma impunerii de către SUA de taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu; subliniază că trebuie să se instituie cât mai curând posibil norme de examinare a investițiilor, pentru a împiedica investițiile străine care sunt motivate exclusiv de politici industriale și urmăresc achiziționarea de tehnologii europene; reamintește necesitatea unui instrument internațional solid privind achizițiile publice; salută măsurile curajoase adoptate pentru integrarea dimensiunii dumpingului social și ecologic în aceste instrumente și solicită Comisiei să continue elaborarea unor metode solide pentru a ține seama pe deplin de aceste dimensiuni, inclusiv în ceea ce privește standardele sociale și de mediu aplicabile în țările exportatoare;

23.  ia act de faptul că statele membre trebuie să își consolideze politicile privind piața muncii și oferta în materie de formare, ca răspuns la pierderea de locuri de muncă determinată de globalizare; constată, cu toate acestea, că este necesară o reformă a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru a face față noilor provocări ale globalizării, inclusiv o reformă a condițiilor prealabile pentru primirea sprijinului; subliniază că FEG trebuie să devină un instrument mai proactiv, care să urmărească pregătirea lucrătorilor și a societăților pentru combaterea efectelor negative ale globalizării; observă că întreprinderile mai mici trebuie să aibă acces la finanțare din FEG; subliniază că domeniul de aplicare al FEG ar trebui să fie extins pentru a include și alte ajustări determinate de politici și că aceasta necesită un buget corespunzător, precum și un mecanism adecvat de monitorizare și evaluare;

24.  recunoaște demersurile pozitive efectuate de Comisie pentru a spori transparența în cadrul acordurilor de liber schimb (ALS); invită Comisia să răspundă la scepticismul față de globalizare prin creșterea continuă a transparenței acordurilor comerciale, prin îmbunătățirea monitorizării actelor legislative și a normelor UE și prin mărirea incluziunii față de cetățenii Uniunii; solicită Comisiei să desfășoare negocierile cu deplină transparență, prin dialog constant cu Parlamentul European, cu parlamentele naționale, cu partenerii sociali și cu societatea civilă; solicită Consiliului să informeze și să implice parlamentele naționale și societatea civilă înainte de aprobarea mandatului de negociere și pe durata negocierilor; regretă faptul că Consiliul a decis, în cadrul concluziilor sale din 22 mai 2018, să mențină statu-quoul, prin decizia de a publica directivele de negociere a acordurilor de liber schimb ale UE de la caz la caz; solicită Consiliului să publice toate mandatele de negociere;

25.  subliniază necesitatea consolidării guvernanței globale și a normelor, pentru a valorifica mai bine globalizarea; evidențiază importanța politicilor interne favorabile creșterii pentru stimularea competitivității și a rezilienței UE;

26.  subliniază că produsele agroalimentare europene respectă cele mai înalte standarde din lume; invită Comisia să asigure că produsele agricole importate îndeplinesc standardele UE și să consolideze controalele produselor agricole importate la locul lor de origine și la sosirea în UE;

27.  reamintește importanța punerii în aplicare eficiente a acordurilor comerciale încheiate pentru a garanta că fermierii noștri pot beneficia pe deplin de oportunitățile în materie de export prevăzute de aceste acorduri, cum ar fi Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA);

28.  subliniază necesitatea de a dezvolta noi norme comerciale și reglementări la nivel global, pentru a reglementa și armoniza standardele de producție, sociale și de mediu din sectorul agroalimentar;

29.  salută acordul comercial dintre UE și Japonia, cea de-a patra piață de export pentru produse agricole din UE din punctul de vedere al dimensiunii, care va oferi oportunități bune de export pentru numeroase produse agricole din UE, cum ar fi produsele lactate;

30.  subliniază, în primul rând, importanța includerii unor clauze bilaterale de salvgardare eficace, care să poată fi utilizate rapid și care să permită suspendarea temporară a preferințelor în cazul în care, având în vedere intrarea în vigoare a acordului comercial, creșterea importurilor ar aduce sau ar risca să aducă atingere gravă sectoarelor sensibile și, în al doilea rând, importanța revizuirii mecanismelor multilaterale de salvgardare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (Regulamentul privind OCP unică)(12), care ar trebui să joace un rol preventiv pentru sectoarele sensibile, pe baza pragurilor pentru volumul de referință și prețuri, care să permită declanșarea automată și cu efect suspensiv a mecanismelor de salvgardare atunci când se ating aceste praguri;

31.  subliniază importanța strategică pe care o are pentru UE menținerea unui nivel ridicat al securității alimentare; consideră că globalizarea comerțului nu ar trebui să pună în pericol viabilitatea producătorilor agroalimentari din UE, întrucât, pe termen lung, acest lucru ar putea duce la o dependență externă similară celei existente în sectorul energetic;

32.  observă că documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea globalizării este primul document de acest fel care menționează importanța îmbunătățirii standardelor de bunăstare a animalelor cu ajutorul programului în materie de comerț și investiții al UE; salută intenția exprimată de Comisie de a depune eforturi pentru îmbunătățirea guvernanței globale în acest domeniu; solicită Comisiei să includă în mod explicit bunăstarea animalelor în strategia sa viitoare de politică comercială și să utilizeze clauzele de revizuire din acordurile de liber schimb existente în vederea îmbunătățirii suplimentare a dispozițiilor privind bunăstarea animalelor; solicită Comisiei să se asigure că preferințele comerciale sunt condiționate de respectarea standardelor UE în materie de bunăstare a animalelor, garantând condiții de concurență mai echitabile și respectând dorințele majorității cetățenilor Uniunii; solicită Comisiei să recunoască rolul important pe care standardele mai ridicate de bunăstare a animalelor îl pot juca în îndeplinirea mai multor ODD-uri, în special a celor referitoare la sănătate, în ceea ce privește rezistența la antimicrobiene, și a celor referitoare la schimbările climatice;

33.  subliniază că educația și cultura, inclusiv învățarea de-a lungul vieții, constituie bunuri comune, că accesul la educație și cultură este un drept al omului, iar cultura și educația nu pot fi, așadar, considerate sau gestionate la fel ca un serviciu sau un bun disponibil în mod nelimitat, ci, mai degrabă, ca un bun care trebuie conservat și îmbunătățit constant; solicită, prin urmare, ca serviciile culturale, audiovizuale și educaționale, inclusiv cele furnizate online, să fie excluse explicit în acordurile comerciale dintre Uniune și țările terțe, cum ar fi Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite ale Americii;

34.  insistă, prin urmare, asupra rolului esențial jucat de Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale în cazul tratatelor comerciale internaționale, care trebuie să ia în considerare și să respecte dispozițiile aplicabile ale convenției în cauză;

35.  consideră că este esențial să se echilibreze negocierile comerciale privind drepturile de autor, pentru a se asigura faptul că acestea nu se bazează pe cel mai mic numitor comun, ci urmăresc elaborarea celor mai bune norme cu putință pentru protejarea patrimoniului cultural, promovarea diversității culturale și asigurarea unui venit pentru persoanele care lucrează în domeniul culturii și al mass-mediei, și că este esențial ca negocierile să favorizeze și să sprijine creativitatea, diseminarea cunoștințelor și a conținutului, precum și drepturile utilizatorilor în era digitală și să constituie un mediu deschis, bazat pe norme, lucru esențial pentru prosperitatea industriilor culturale și creative din Uniunea Europeană;

36.  își reiterează apelul către UE de a-și exercita dreptul de a adopta sau a menține măsuri (în special cu caracter normativ și/sau financiar), inclusiv o clauză generală cu caracter juridic obligatoriu, de protecție și promovare a diversității culturale și lingvistice, a patrimoniului cultural și a libertății de exprimare și a pluralismului și libertății mass-mediei, indiferent de tehnologia sau de platforma de distribuție utilizată, în cadrul negocierilor comerciale cu țările terțe;

37.  recunoaște protecția datelor ca fiind un drept fundamental în Uniunea Europeană; solicită garantarea unor standarde înalte de protecție a datelor în acordurile comerciale prin așa-numita decizie comună privind caracterul adecvat al nivelului de protecție dintre Uniunea Europeană și țările terțe;

38.  subliniază că este important să fie promovate în continuare mecanismele Uniunii Europene legate de indicațiile geografice și de specialitățile tradiționale și să se încheie în continuare acordurile bilaterale de interes cu țări terțe;

39.  salută recentul mandat acordat de către Consiliu Comisiei pentru a negocia, în numele Uniunii Europene, o convenție care să instituie o instanță multilaterală pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții (IMI), în scopul de a remedia limitările actualului sistem de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat; observă că IMI va servi drept organism permanent pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții și va reprezenta un sistem mai transparent, mai coerent și mai echitabil, care va fi deosebit de avantajos pentru investitori; salută, de asemenea, în acest context, decizia Consiliului de a face publice directivele de negociere, fapt solicitat de Parlamentul European cu mult timp în urmă în cadrul eforturilor sale de a promova mai multă transparență în domeniul negocierilor internaționale;

Răspunsul Europei pe plan extern

40.  solicită Comisiei să facă din ODD și din Acordul de la Paris principiile directoare ale politicii comerciale europene; observă că reformele menționate în strategia „Comerț pentru toți” nu sunt suficiente în acest scop; invită Comisia să considere drept principiu general pentru toate acordurile comerciale, inclusiv prin introducerea unor obligații de durabilitate în fiecare capitol, și să includă un capitol specific care să contribuie la sprijinirea și promovarea convențiilor internaționale privind drepturile sociale, drepturile lucrătorilor și drepturile omului, precum și a acordurilor multilaterale în domeniul mediului; remarcă faptul că aplicarea acestor dispoziții obligatorii și executorii trebuie să fie monitorizată în mod adecvat, pentru a iniția proceduri de consultare guvernamentală și pentru a declanșa mecanismele speciale de soluționare a litigiilor, după caz, în astfel cum este prevăzut în cadrul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă; solicită Consiliului și Comisiei să dea dovadă de mai multă ambiție când negociază cu țări partenere industrializate referitor la convențiile OIM care urmează să fie menționate în acord;

41.  invită Comisia să includă în acordurile comerciale capitole solide și cuprinzătoare privind dezvoltarea durabilă, pentru a sprijini comerțul internațional; salută planul în 15 puncte al Comisiei, al cărui scop este să facă mai eficace capitolele UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

42.  remarcă importanța unei politici comerciale echilibrate și progresiste pentru abordarea provocărilor globalizării, prin intermediul unor acorduri de liber schimb echilibrate, încheiate sau aflate în curs de negociere, cum ar fi, de exemplu, cele cu Canada, Japonia, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Vietnam și Mexic;

43.  solicită Comisiei să practice o politică comercială ambițioasă și să mențină un mediu de investiții deschis; adaugă că ratificarea acordurilor comerciale încheiate și semnate ar trebui să aibă loc rapid, pentru a ne respecta angajamentele față de parteneri;

44.  solicită Comisiei să includă în acordurile de liber schimb ale UE norme privind comerțul electronic, inclusiv fluxurile de date transfrontaliere, pentru a demonstra că comerțul cu bunuri și servicii digitale poate aduce beneficii reale întreprinderilor și consumatorilor;

45.  felicită Comisia pentru decizia de a institui noul premiul intitulat „Orașul european al comerțului echitabil și etic”;

46.  solicită Comisiei să evalueze modul în care pot fi utilizate tehnologiile registrelor distribuite (DLT) și lanțurile de blocuri pentru îmbunătățirea comerțului internațional, să abordeze probleme precum transparența și flexibilitatea și să combată contrafacerea;

47.  subliniază că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și Acordul de la Paris privind schimbările climatice furnizează reperele principale pe baza cărora se va măsura contribuția politicii comerciale a UE la obiectivele globale convenite de dezvoltare durabilă; observă că evaluările de impact realizate înainte de începerea negocierilor trebuie să ia în calcul îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă; ia act de faptul că strategiile naționale în materie de durabilitate și planurile de punere în aplicare a Acordului de la Paris trebuie să constituie unul dintre punctele esențiale pentru evaluările de impact; subliniază că acordurile comerciale și posibilele efecte ale acestora ar trebui să răspundă cerințelor obiectivelor de dezvoltare durabilă; îndeamnă Comisia să includă în viitoarele sale rapoarte cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb o evaluare, însoțită de date, a impactului acestor acorduri asupra îndeplinirii ODD-urilor și a condițiilor din Acordul de la Paris; relevă că, dacă unele părți ale unui acord împiedică îndeplinirea ODD-urilor sau a Acordului de la Paris, părțile respective trebuie reajustate;

48.  ia act de faptul că sistemul de asigurare a coerenței politicilor în favoarea dezvoltării utilizat de Comisie ar trebui să fie aliniat cu ODD nr. 17; subliniază că efectele reciproce ale domeniilor de politică precum comerțul, agricultura, politica externă, pescuitul, mediul și fiscalitatea trebuie să fie evaluate în mod coerent de societatea civilă, Comisie și parlamente; observă că încălcările dispozițiilor privind durabilitatea trebuie contrabalansate prin măsuri corective; solicită o evaluare a coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona privind propunerile legislative legate de comerț; remarcă faptul că comportamentul responsabil în afaceri și gestionarea responsabilă a lanțurilor valorice globale sunt vitale pentru îndeplinirea ODD-urilor și că în Agenda 2030 se evidențiază ceste urgent necesar un plan de acțiune al UE în privind comportamentul responsabil în afaceri, care să promoveze coerența și consecvența politicilor la nivelul UE;

49.  subliniază că ratificarea și punerea în aplicare a standardelor de muncă fundamentale ale OIM trebuie să constituie o prioritate pentru punerea în aplicare a tuturor acordurilor de liber schimb; constată că societatea civilă organizată și partenerii sociali ar trebui implicați în etapele de concepere, implementare și monitorizare după implementare a acordurilor prin reuniuni bilaterale cu partenerii de negociere; semnalează că ar trebui să existe un mecanism funcțional și eficace de soluționare a litigiilor, precum și organisme eficiente de monitorizare, care să implice societatea civilă;

50.  remarcă faptul că UE a reglementat lanțurile de aprovizionare cu cherestea, pește și minereuri provenite din zone de conflict și că mai multe state membre au elaborat cadre pentru obligația de diligență în diferite sectoare, ceea ce arată că este necesar să se instituie un cadru UE amplu în domeniu pentru a se asigura condiții de concurență echitabile; Solicită, prin urmare, Comisiei să răspundă complexității tot mai mari a lanțurilor valorice și creșterii interdependenței dintre producători prin transparență deplină și obligații de diligență pentru întregul lanț de aprovizionare, deoarece respectarea insuficientă a legislației muncii și a standardelor de securitate în muncă existente în țările de aprovizionare rămâne o problemă presantă; solicită Comisiei să se bazeze pe legislația UE existentă în domeniul importurilor de cherestea și de minereuri din zone de conflict și pe Ghidul OCDE privind obligația de diligență în ceea ce privește comportamentul responsabil în afaceri, recent publicat; remarcă faptul că lanțurile valorice globale au determinat, de asemenea, unele întreprinderi furnizoare să ignore legislația muncii, să-și transfere activitățile în afara UE, să angajeze lucrători în condiții inacceptabile și nesigure; reamintește că aceste practici creează o concurență neloială pentru furnizorii care respectă legislația muncii și standardele de muncă internaționale și pentru guvernele care doresc să îmbunătățească salariile și standardele de viață; subliniază importanța unor niveluri decente de salarizare și a unor standarde decente de siguranță la locul de muncă pentru un sistem comercial global durabil și pentru noile lanțuri valorice globale; solicită Comisiei să studieze impactul ascensiunii lanțurilor valorice globale, să prezinte propuneri concrete de îmbunătățire a condițiilor din cadrul acestora și să lucreze, în strânsă cooperare cu OIM și cu OCDE, la instituirea unui cadru de responsabilitate a întreprinderilor și de comportament responsabil în afaceri care să fie multilateral și obligatoriu din punct de vedere juridic în ceea ce privește condițiile de muncă decente, durabilitatea mediului și respectarea drepturilor omului; recunoaște că este de preferat ca UE să încerce să obțină un astfel de cadru obligatoriu în negocierile multilaterale mai degrabă decât să impună în mod unilateral norme majore; solicită UE și statelor sale membre să dea dovadă de spirit de lider și să își consolideze angajamentul, în cadrul deliberărilor la nivelul ONU, față de elaborarea unui tratat cu caracter obligatoriu privind întreprinderile și drepturile omului; solicită Comisiei să se angajeze, în conformitate cu cele patru obiective strategice ale agendei OIM privind munca decentă, să respecte, să promoveze și să pună în practică standardele internaționale de muncă și principiile și drepturile fundamentale ale lucrătorilor;

51.  remarcă faptul că, pentru a îndeplini obiectivul egalității de gen, sunt necesare măsuri active, care să vizeze îmbunătățirea posibilității femeilor de a beneficia de oportunitățile oferite de un acord de liber schimb; solicită ca acordurile comerciale să includă un capitol specific privind comerțul, egalitatea de gen și capacitarea femeilor, care să prevadă măsuri destinate, printre altele, asigurării unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie și a accesului la servicii sociale și medicale, să vizeze participarea mai amplă a întreprinderilor conduse de femei (în special microîntreprinderi și IMM-uri) la atribuirea contractelor de achiziții publice și să sprijine internaționalizarea întreprinderilor conduse de femei și participarea femeilor la oportunitățile oferite de Modul 4;

52.  observă că, date fiind atacurile la adresa ordinii economice mondiale multilaterale, este extrem de important să se mențină această ordine deoarece orice întoarcere la protecționism ar fi dăunătoare și ar duce la război comercial; observă că ordinea multilaterală poate fi menținută doar dacă este reformată; își exprimă convingerea că, pentru a se menține această ordine, ea ar trebui să integreze mai bine Agenda 2030 și Acordul de la Paris privind schimbările climatice; invită Comisia să se implice în mod activ în deblocarea organului de apel al OMC și solicită Comisiei să promoveze cooperarea internațională în lupta împotriva concurenței neloiale și a protecționismului, care sunt în detrimentul întreprinderilor, precum și al cetățenilor; observă liberul schimb care îndeplinește ODD și ține seama de nevoile țărilor în curs de dezvoltare, astfel cum se menționează în strategia „Comerț pentru toți”, ar trebui să constituie obiectivul principal al UE; observă că, întrucât inițiativele multilaterale au șanse mici de reușită în prezent, UE ar trebui să se orienteze între timp spre încheierea de acorduri bilaterale și plurilaterale în care comerțul echitabil să fie unul dintre principiile directoare, dar consideră că situația actuală oferă UE posibilitatea de a da dovadă de un spirit ferm de lider în reformarea în mod durabil și viabil a ordinii comerciale multilaterale;

53.  observă că un comerț liber, echitabil și durabil este de dorit din punct de vedere economic și are implicații politice vitale; constată că, având în vedere strategia „America pe primul loc”, precum și strategia noua inițiativă „O centură, un drum”, este de importanță strategică ca Europa să utilizeze comerțul drept instrument de promovare a unei dezvoltări durabile și democratice, precum și să consolideze dialogul și asistența tehnică, în special în statele Parteneriatului estic și în statele africane partenere; subliniază că comerțul și investițiile în țările partenere t trebuie să fie interconectate cu strategiile de dezvoltare durabilă; invită Comisia să impulsioneze aplicarea coerentă a acordurilor de asociere cu statele din Parteneriatul estic; invită Comisia să elaboreze, pe termen mediu, o strategie în vederea construirii unor relații stabile cu Comunitatea Statelor Independente (CSI); remarcă faptul că, în cadrul punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat economic cu regiunile și statele africane, comerțul nu este singurul aspect important, dar și interconectarea acestuia cu cerințele de dezvoltare durabilă a țărilor africane este un element esențial; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a crește capacitatea guvernelor de a integra chestiunile legate de dezvoltarea economică durabilă și favorabilă incluziunii în strategiile și programele lor comerciale naționale; reamintește că, având în vedere provocările globalizării, pentru Uniunea Europeană este important să continue și să intensifice cooperarea în chestiuni comerciale cu organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite, OIM, OCDE și Banca Mondială; regretă, în acest context, faptul că Uniunea și majoritatea statelor membre nu au reușit să atingă valoarea-țintă de 0,7 din VNB pentru finanțarea cooperării pentru dezvoltare;

54.  subliniază că guvernanța comercială globală ar trebui să permită o integrare comercială care să creeze oportunități reale de dezvoltare durabilă; subliniază, în acest context, faptul că arhitectura actuală a tratamentului special și diferențiat din cadrul OMC nu oferă rezultatele scontate; subliniază nevoia de a face dispozițiile privind tratamentul special și diferențiat mai eficace și mai funcționale pentru țările în curs de dezvoltare;

55.  subliniază faptul că acordurile comerciale pot avea un impact negativ asupra securității alimentare în țările în curs de dezvoltare; solicită UE să protejeze producția locală de alimente și să prevină efectele dăunătoare ale importurilor ieftine, inclusiv în domeniul acordurilor de parteneriat economic (APE);

56.  regretă faptul că cel puțin 218 milioane de copii sunt exploatați ca forță de muncă, în principal pentru a reduce costurile; invită UE să se asigure că bunurile care circulă în UE purtând marca unor sisteme de certificare etică nu sunt realizate prin muncă forțată și munca copiilor, pentru a garanta că termenii „echitabilˮ și „eticˮ sunt folosiți corect și a-i ajuta pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză;

57.  constată că până în prezent a fost încheiat numai un APE cuprinzător; prin urmare, solicită Uniunii Europene să recunoască dificultățile legate de APE cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare în cadrul procesului post-Cotonou; subliniază, în special, nevoia de a efectua o analiză amănunțită a impactului acestora asupra economiilor africane și a piețelor muncii din aceste țări, precum și necesitatea de a promova comerțul intraregional în Africa;

58.  își exprimă regretul cu privire la faptul că, în fiecare an, o sumă care depășește AOD totală anuală este scoasă din Africa sub forma unor fluxuri financiare ilicite; evidențiază impactul negativ al evaziunii fiscale asupra țărilor în curs de dezvoltare, care se reflectă, în special, în pierderi semnificative de fonduri publice care ar putea fi utilizate, printre altele, pentru a îmbunătăți creșterea economică, protecția mediului și serviciile publice, dar și pentru a promova coeziunea socială; invită Comisia ca, în cadrul negocierii acordurilor comerciale, să facă o prioritate din combaterea acestei probleme grave, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție ; insistă asupra includerii unor dispoziții ferme de combatere a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale în ALS și în regimurile comerciale preferențiale ale UE;

59.  își reiterează apelul de a crea instrumente eficiente de combatere la nivel mondial a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale și de a intensifica cooperarea fiscală cu țările în curs de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește mobilizarea resurselor naționale;

60.  reamintește nevoia de a înființa un organism interguvernamental al ONU care să inițieze, pe picior de egalitate cu țările în curs de dezvoltare, reformarea normelor fiscale globale;

61.  sprijină ferm integrarea aprofundată a tehnologiilor și serviciilor digitale în politica de dezvoltare a UE; invită Comisia să mărească investițiile în dezvoltarea infrastructurii digitale în țările din sudul globului;

62.  salută planul de investiții externe al UE care vizează să stimuleze creșterea durabilă, investițiile și crearea de locuri de muncă în țările în curs de dezvoltare; cere ca mandatul actual de acordare a împrumuturilor externe al BEI să fie extins și să i se atribuie un rol mai important în atingerea dezvoltării durabile – prin finanțare mixtă, cofinanțarea proiectelor și dezvoltarea sectorului privat local – punându-se accent pe țările cel mai puțin dezvoltate și pe statele fragile;

63.  apreciază strategia Comisiei referitoare la ajutorul pentru comerț, actualizată în 2017, care vizează consolidarea și modernizarea sprijinului UE pentru țările în curs de dezvoltare; subliniază că sunt necesare mai multe eforturi și un angajament financiar mai mare din partea UE pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate, să ajungă la prosperitate prin comerț și investiții și pentru a sprijini eforturile acestora în vederea realizării ODD-urilor;

o
o   o

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0230.
(2) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.
(3) JO C 369, 11.10.2018, p. 22.
(4) JO C 337, 20.9.2018, p. 33.
(5) JO L 338, 19.12.2017, p. 1.
(6) JO C 263, 25.7.2018, p. 371.
(7) JO C 215, 19.6.2018, p. 261.
(8) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.
(9) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.
(10) OECD, C/MIN(2017)2.
(11) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(12) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Ultima actualizare: 10 decembrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate