Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale (2018/2886(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 cu recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(1),
– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale Comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția ale Consiliului Europei,
– având în vedere avizul nr. 1/2018 din 17 iulie 2018 al Curții Europene de Conturi referitor la propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre,
– având în vedere Raportul anual pe 2018 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (ADF),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),
– având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care i se solicită Consiliului să stabilească, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(2),
– având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în raport cu situația din Polonia(3),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová(5),
– având în vedere dezbaterea în plen purtată la 3 octombrie 2018 cu privire la situația statului de drept în România,
– având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016(6),
– având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 2 mai 2018 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322),
– având în vedere tabloul de bord al UE privind justiția pe 2018,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre;
B. întrucât statul de drept, democrația și drepturile fundamentale se află într-o relație triunghiulară, susținându-se reciproc și protejând nucleul constituțional al UE și al statelor sale membre;
C. întrucât, în 2014, Comisia a stabilit un cadru pentru statul de drept; întrucât la acest cadru s-a apelat o singură dată, acest instrument dovedindu-se insuficient pentru a preveni sau înlătura amenințările la adresa statului de drept;
D. întrucât Uniunea Europeană nu are un mecanism obiectiv și permanent de monitorizare a democrației, a drepturilor fundamentale și a statului de drept în toate statele membre;
E. întrucât Tabloul de bord al UE privind justiția pe 2018 arată că există în continuare probleme în funcționarea sistemelor judiciare ale statelor membre, precum și în ceea ce privește impactul anumitor reforme realizate în statele membre;
F. întrucât există pe rol un număr mare de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei(7);
G. întrucât ADF a publicat mai multe rapoarte care evidențiază provocările cu care se confruntă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în diferite state membre, pe teme cum ar fi reducerea spațiului de acțiune pentru organizațiile societății civile în Europa(8);
H. întrucât, după cum s-a putut observa, amenințările la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale au fost tratate prin reacții ad hoc, ceea ce a condus la abordări foarte diferite de la un stat membru la altul;
I. întrucât Comisia a inițiat procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE ca reacție la situația din Polonia, aceeași procedură fiind inițiată de Parlamentul European ca reacție la situația din Ungaria;
J. întrucât Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a înființat un grup de monitorizare a statului de drept, care și-a început activitatea axându-se pe asasinarea jurnaliștilor de investigație și statul de drept;
K. întrucât aceste reacții ale UE sunt în general mai degrabă reactive decât preventive, fiind îngreunate de atenția inegală și politizată acordată în diferite state membre provocărilor la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;
L. având pe 2 mai 2018 Comisia a publicat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324),
M. întrucât avizul nr. 1/2018 al Curții de Conturi privind propunerea de regulament a subliniat necesitatea de a clarifica mai bine sursele de îndrumare și procedurile prin care se poate stabili existența unor deficiențe generalizate ale statului de drept în statele membre;
N. întrucât rapoartele anterioare privind combaterea corupției la nivelul UE și rapoartele de țară din 2018 din cadrul semestrului european indică că corupția din diferite state membre stârnește motive serioase de îngrijorare, erodând astfel încrederea cetățenilor în instituții și în statul de drept;
O. întrucât provocările la adresa statului de drept și a democrației în statele membre au pus în pericol spațiul de libertate, securitate și justiție, întemeiat pe prezumția juris tantum de încredere reciprocă;
P. întrucât provocările la adresa statului de drept și a democrației în statele membre pun în pericol legitimitatea acțiunii externe a Uniunii, în special în raport cu politicile sale de aderare și de vecinătate;
Q. întrucât toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt obligate să respecte, să apere și să promoveze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;
R. întrucât Uniunea nu a aderat încă la CEDO, deși este obligată să facă acest lucru în temeiul articolul 6 alineatul (2) din TUE;
S. întrucât Comisia și Consiliul nu au dat curs rezoluției Parlamentului referitoare la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale și, prin urmare, au refuzat până în prezent să adopte acordul interinstituțional privind Pactul UE pentru DSF;
1. regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înființa un mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale și invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituțional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa inițiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă strictețe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;
2. își reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent și obiectiv de protecție a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale și subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgență decât oricând;
3. reamintește principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituțional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete și nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, cu recomandări specifice fiecărei țări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară și un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituțiilor UE;
4. reamintește că raportul european privind DSF trebuie să integreze și să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiția, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupție și procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupției în 2017;
5. invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent și obiectiv pentru protejarea democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;
6. invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituțional privind Pactul pentru DSF și să sprijine și alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale;
7. consideră că, în cazul în care Comisia și Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua inițiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF și o dezbatere interparlamentară;
8. invită Consiliul să își asume cu toată seriozitatea rolul instituțional în cadrul procedurilor în curs de desfășurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE, să informeze Parlamentul imediat și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii și să invite Parlamentul să îi prezinte propunerea sa motivată Consiliului;
9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor și consiliilor subnaționale.
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Provocări întâmpinate de organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului în UE, Viena, 18 ianuarie 2018.