(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0548),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0324/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice din 24 iulie 2017 adresată Comisiei pentru transport și turism în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0340/2018),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 66. (2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei  Europene ,

 după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura  legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului(2) urmează să i se aducă o serie de modificări, cu scopul de a oferi o protecție îmbunătățită călătorilor și de a încuraja creșterea numărului călătoriilor pe calea ferată, ținând seama în mod corespunzător, în special, de articolele 11, 12 și 14 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Având în vedere aceste modificări și din motive de claritate, ar trebui să se procedeze, așadar, la reformarea Regulamentului menționat (CE) nr. 1371/2007. [AM 1]

(2)  În cadrul politicii comune din domeniul transporturilor, este important să se asigure protecția drepturilor călătorilor din transportul feroviar și să se îmbunătățească calitatea și eficiența serviciilor de transport feroviar de călători pentru a contribui la creșterea ponderii transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport.

(3)  În pofida progreselor considerabile realizate în ceea ce privește protejarea consumatorilor în Uniune, sunt necesare în continuare îmbunătățiri pentru protejarea drepturilor călătorilor din transportul feroviar feroviar și pentru a asigura faptul că aceștia sunt despăgubiți în caz de întârziere, de anulare sau de daune materiale. [AM 2]

(4)  Deoarece călătorul din transportul feroviar reprezintă partea defavorizată a contractului de transport, este necesar ca drepturile călătorilor în această privință să fie asigurate.

(5)  Acordarea acelorași drepturi călătorilor din transportul feroviar care efectuează călătorii internaționale și călătorii interne ar trebui să sporească nivelul de protecție a consumatorilor drepturilor călătorilor în Uniune, să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile feroviare și să garanteze un nivel uniform al drepturilor călătorilor în special în ceea ce privește accesul lor la informații și despăgubirile în caz de întârziere sau anulare. Călătorii ar trebui să primească informații cât mai exacte cu privire la drepturile lor. [AM 3]

(5a)   Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere capacității statelor membre sau a autorităților competente de a stabili tarife sociale pentru serviciile reglementate printr-o obligație de serviciu public și pentru servicii comerciale. [AM 4]

(6)  Serviciile urbane, suburbane și regionale de transport feroviar de călători sunt diferite prin natura lor de serviciile de lung parcurs. Prin urmare, statele membre ar trebui să dispună de posibilitatea de a acorda derogări de la anumite dispoziții privind drepturile călătorilor pentru serviciile urbane, suburbane și regionale de transport feroviar de călători care nu sunt servicii transfrontaliere în cadrul Uniunii. [AM 136]

(7)  Unul dintre obiectivele prezentului regulament este de a îmbunătăți serviciile de transport feroviar de călători în cadrul  Uniunii  . Prin urmare, statele membre ar trebui să poată acorda derogări pentru servicii în regiuni unde o parte semnificativă din servicii este exploatată în afara  Uniunii,   cu condiția asigurării unui nivel adecvat al drepturilor călătorilor pe partea acestor servicii care este furnizată pe teritoriul statelor membre respective, în conformitate cu legislația națională a acestora .

(8)  Cu toate acestea, derogările nu ar trebui să se aplice acelor dispoziții ale prezentului regulament care facilitează utilizarea serviciilor feroviare de persoanele cu handicap sau de persoanele cu mobilitate redusă. Mai mult, derogările nu ar trebui să se aplice drepturilor celor care doresc să achiziționeze legitimații de transport pe calea ferată de a le achiziționa fără dificultăți inutile, nici prevederilor referitoare la răspunderea întreprinderilor feroviare față de călători și de bagajele acestora, nici cerinței ca întreprinderile feroviare să fie asigurate în mod corespunzător, și nici cerinței ca aceste întreprinderi să ia toate măsurile adecvate pentru a garanta securitatea personală a călătorilor în gări și în trenuri și pentru a gestiona riscurile. [AM 6]

(9)  Drepturile utilizatorilor de servicii feroviare includ primirea de informații privind serviciul de transport serviciile respective și chestiunile conexe, atât înaintea, cât și în timpul călătoriei. Ori de câte ori este posibil, Întreprinderile feroviare și vânzătorii de legitimații de transport  ar trebui  să furnizeze aceste informații în prealabil și cât mai curând posibil, în prealabil sau cel puțin la începutul călătoriei.  Informațiile respective ar trebui puse la dispoziția persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu mobilitate redusă în formate accesibile și ar trebui să aibă caracter public. Întreprinderile feroviare ar trebui să furnizeze aceste informații vânzătorilor de legitimații de transport și altor întreprinderi feroviare care își vând serviciile. [AM 7]

(9a)   Accesul la toate datele operaționale și tarifele în timp real în condiții nediscriminatorii și viabile face transportul feroviar mai accesibil pentru clienții noi și le oferă acestora o gamă mai largă de posibilități și tarife de călătorie din care să poată alege. Întreprinderile feroviare ar trebui să le furnizeze vânzătorilor de legitimații de transport datele lor operaționale și tarifare pentru a facilita transportul feroviar. Ar trebui depuse eforturi pentru a le permite pasagerilor să rezerve bilete directe și călătorii optime simple cu trenul. [AM 8]

(9b)   Un transport de călători multimodal intensificat va contribui la realizarea obiectivelor în materie de climă. De aceea, întreprinderile feroviare ar trebui să afișeze și combinații cu alte modalități de transport, astfel încât călătorii cu trenul să cunoască acest lucru înainte de a-și rezerva călătoria. [AM 9]

(9c)  Un sistem bine dezvoltat de transport de călători multimodal va contribui la realizarea obiectivelor în materie de climă. De aceea, întreprinderile feroviare ar trebui să afișeze și combinații cu alte modalități de transport, astfel încât călătorii cu trenul să cunoască acest lucru înainte de a-și rezerva călătoria. [AM 10]

(10)  Cerințe mai detaliate privind furnizarea de informații asupra călătoriei  sunt  stabilite în specificațiile tehnice de interoperabilitate (STI) menționate în Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei(3).

(11)  Consolidarea drepturilor călătorilor în transportul feroviar trebuie să se bazeze pe dreptul internațional existent , prevăzut în Apendicele A – Reguli uniforme privind Contractul de transport feroviar internațional de călători și bagaje (CIV) la Convenția privind transporturile feroviare internaționale (COTIF) din 9 mai 1980, astfel cum a fost modificată de Protocolul de modificare a Convenției privind transporturile feroviare internaționale din 3 iunie 1999 (Protocolul din 1999). Cu toate acestea, este de dorit să se extindă domeniul de aplicare al  prezentului  regulament și să se protejeze nu numai călătorii internaționali, ci și călătorii naționali.  La 23 februarie 2013, Uniunea a aderat la COTIF.

(12)  În contextul vânzării de legitimații de transport pentru călători, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a interzice discriminarea pe bază de naționalitate sau de domiciliu, fără legătură cu prezența, permanentă sau temporară, a călătorului respectiv în alt stat membru. Aceste măsuri ar trebui să includă toate formele de discriminare care, prin aplicarea altor criterii, precum domiciliul sau localizarea fizică sau digitală, ar putea avea același efect. Având în vedere dezvoltarea de platforme online care vând legitimații de transport pentru călători, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită asigurării faptului că, în decursul procesului de accesare a interfețelor online sau de achiziționare a legitimațiilor de transport, nu se produce nicio discriminare. Cu toate acestea, schemele de transport care implică tarife sociale nu ar trebui să fie automat excluse, cu condiția să fie proporționale și independente de naționalitatea persoanelor în cauză. [AM 11]

(13)  Creșterea popularității mersului cu bicicleta la nivelul întregii Uniuni prezintă implicații pentru turism și pentru mobilitate în ansamblu. O creștere a utilizării atât a căilor ferate, cât și a mersului cu bicicleta în cadrul repartizării modale reduce impactul transporturilor asupra mediului. Prin urmare, întreprinderile feroviare ar trebui să faciliteze combinarea mersului cu bicicleta și a călătoriei cu trenul, pe cât de mult posibil, în special permițând oferind suficiente suporturi pentru biciclete prevăzute pentru transportul bicicletelor trenurilor asamblate în spațiile destinate acestui scop de la bordul tuturor tipurilor de trenuri de călători, inclusiv în cadrul serviciilor de transport de mare viteză, de lung parcurs, transfrontaliere și locale. Pasagerii ar trebui să fie informați cu privire la spațiul disponibil pentru biciclete. Aceste cerințe ar trebui să se aplice tuturor întreprinderilor feroviare începând cu ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament]. [AM 12]

(14)  Întreprinderile feroviare ar trebui să faciliteze transferul călătorilor din transportul feroviar de la un operator la altul prin furnizarea de bilete directe ori de câte ori este posibil. [AM 13]

(15)  În lumina Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și pentru a oferi persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă posibilități de călătorie pe calea ferată comparabile cu cele ale altor cetățeni, ar trebui stabilite norme privind nediscriminarea și asistența pe parcursul călătoriei acestor persoane.  Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, cauzată de invaliditate, de vârstă sau de orice alt factor, au în egală măsură cu toți ceilalți cetățeni dreptul la libera circulație și la nediscriminare. Între altele, trebuie acordată o atenție deosebită furnizării de informații persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă cu privire la accesibilitatea serviciilor feroviare, condițiile de acces la materialul rulant și echipamentele de la bord. Pentru a furniza călătorilor cu deficiențe senzoriale informații optime privind întârzierile, ar trebui utilizate sisteme vizuale și auditive care sunt adecvate și ușor de înțeles pentru călătorii respectivi. Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă ar trebui să aibă posibilitatea de a cumpăra legitimații de transport la bordul trenului fără taxe suplimentare.  Personalul ar trebui să fie format în mod adecvat pentru a răspunde necesităților persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă, mai ales atunci când acordă asistență. Pentru a asigura condiții de călătorie egale, aceste persoane ar trebui să beneficieze de asistență în gări și la bord în orice moment în care circulă trenuri, nu doar în anumite momente ale zilei gratuită la urcare și coborâre. [AM 14]

(15a)  Dacă în gară nu sunt disponibile facilități accesibile de vânzare de legitimații de transport, persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă ar trebui să fie în măsură să cumpere legitimațiile de călătorie la bordul trenurilor. [AM 15]

(16)  Întreprinderile feroviare și gestionarii de gară ar trebui să ia în considerare nevoile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, respectând dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1300/2014 (privind specificațiile tehnice de interoperabilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă - STI)(4) și ale Directivei XXX care completează STI.  În plus , în conformitate cu normele  Uniunii privind achizițiile publice,  în special cu Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului(5),  toate clădirile și întreg materialul rulant  ar trebui să devină  accesibile, eliminându-se progresiv obstacolele fizice și funcționale atunci când se achiziționează material nou sau se construiește ori se efectuează lucrări de renovare majore. [AM 16]

(17)  Este de dorit ca prezentul regulament să instituie un sistem de despăgubire pentru călători în cazul unei întârzieri care ține de răspunderea întreprinderii feroviare, pe aceeași bază ca și sistemul internațional prevăzut de COTIF și, în special, de Regulile uniforme CIV privind drepturile călătorilor. Legitimațiile de transport cumpărate ar trebui să poată fi rambursate în întregime. În cazul unei întârzieri a unui serviciu de transport de călători, întreprinderile feroviare ar trebui să ofere călătorilor despăgubiri bazate pe un procent de până la 100 % din prețul legitimației de transport. [AM 17]

(18)  Întreprinderile feroviare ar trebui să fie obligate să încheie o asigurare sau să ia măsuri echivalente pentru asigurarea responsabilității față de călătorii din transportul feroviar în cazul unui accident.  În cazul în cazul în care statele membre stabilesc o sumă maximă pentru daunele-interese compensatorii în caz de deces sau de vătămare corporală a călătorilor, această sumă ar trebui să fie cel puțin echivalentă cu suma stabilită în Regulile uniforme CIV.  Statele membre ar trebui să aibă în orice moment posibilitatea să majoreze suma pentru daunele-interese compensatorii în caz de deces sau de vătămare corporală a călătorilor. [AM 18]

(19)  Consolidarea drepturilor la despăgubire și asistență în caz de întârziere, de pierderea legăturii sau de anulare a unui serviciu de transport ar trebui să ducă la creșterea stimulentelor pentru piața serviciilor de transport feroviar de călători, în beneficiul călătorilor.

(20)  În cazul unei întârzieri, călătorilor ar trebui să li se ofere opțiuni de transport prin continuarea călătoriei sau prin redirecționare, în condiții de transport comparabile. Într-un asemenea caz ar trebui să se țină seama de necesitățile persoanelor legate de furnizarea de informații adecvate către persoanele cu handicap și ale persoanelor persoanele cu mobilitate redusă. [AM 19]

(20a)   Interpretarea călătoriei sau a călătoriei combinate ar trebui să includă toate situațiile cu un timp de legătură minim, realist sau aplicabil, atunci când călătoria este rezervată inițial, luând în considerare orice factori relevanți, cum ar fi dimensiunea și amplasarea stațiilor și a peroanelor respective. [AM 137]

(21)  Cu toate acestea, o întreprindere feroviară nu ar trebui să fie obligată să plătească despăgubiri dacă poate dovedi că întârzierea a fost provocată de condiții meteorologice extrem de nefavorabile sau de dezastre naturale majore care pun în pericol exploatarea în siguranță a serviciului. Orice astfel de eveniment ar trebui să prezinte caracteristicile unei catastrofe naturale excepționale, distincte de condițiile meteorologice sezoniere normale, precum furtunile de toamnă sau inundațiile urbane periodice datorate mareelor sau topirii zăpezii. Întreprinderile feroviare ar trebui să dovedească faptul că nu ar fi putut să prevadă sau să preîntâmpine întârzierea chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile de precauție rezonabile. [AM 20]

(22)  În cooperare cu administratorii de infrastructură și cu întreprinderile feroviare, gestionarii de gară ar trebui să elaboreze și să facă publice planuri pentru situații neprevăzute, în vederea reducerii la minimum a impactului unor perturbări majore prin punerea la dispoziția călătorilor blocați a unor informații și a unor servicii de asistență adecvate. [AM 21]

(23)  Prezentul regulament nu ar trebui să restricționeze drepturile întreprinderilor feroviare, ale vânzătorilor de legitimații de transport, ale gestionarilor de gară sau ale administratorilor de infrastructură de a solicita despăgubiri, atunci când este cazul, de la orice persoană, inclusiv de la terțe părți, în conformitate cu legislația națională aplicabilă pentru respectarea obligațiilor lor față de călători în temeiul prezentului regulament. [AM 22]

(24)  Atunci când un stat membru acordă unei întreprinderi feroviare o derogare de la prevederile prezentului regulament, acesta, în consultare cu organizațiile reprezentative ale călătorilor, ar trebui să încurajeze întreprinderile feroviare să instituie înțelegeri pentru despăgubire și asistență în cazul unei perturbări grave a serviciului de transport feroviar de călători.

(25)  Este, de asemenea, de dorit să se ofere victimelor accidentelor și persoanelor aflate în întreținerea acestora un ajutor financiar pe termen scurt în perioada imediat următoare accidentului.

(26)  Este în interesul călătorilor din transportul feroviar să se adopte măsuri adecvate, de comun acord cu autoritățile publice, pentru a li se asigura securitatea personală în gări, precum și la bordul trenurilor.

(27)  Călătorii din transportul feroviar ar trebui să aibă posibilitatea de a depune, la oricare întreprindere feroviară, vânzător de legitimații de transport, gestionar de gară sau administrator de infrastructură în cauză, o plângere privind drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul regulament și ar trebui să aibă dreptul de a primi un răspuns într-un termen rezonabil. [AM 23]

(28)  Întreprinderile feroviare  și gestionarii de gară  ar trebui să definească,  să publice,  să administreze și să controleze standardele de calitate a serviciilor pentru serviciile de transport feroviar de călători, inclusiv cele pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă. [AM 24]

(29)  Pentru a menține un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în transportul feroviar, statele membre ar trebui să aibă obligația de a desemna organisme naționale de aplicare a legii care să monitorizeze îndeaproape și să aplice prezentul regulament la nivel național. Aceste organisme ar trebui să poată lua o varietate de măsuri de aplicare a legii și să ofere călătorilor posibilitatea de soluționare alternativă a litigiilor cu forță obligatorie, în conformitate cu Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6) Călătorii ar trebui să poată înainta plângeri acestor organisme în legătură cu presupuse încălcări ale regulamentului și să utilizeze soluționarea online a litigiilor instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 524/2013 a Parlamentului European și a Consiliului(7), în cazul în care se convine astfel. De asemenea, ar trebui prevăzut faptul că plângerile pot fi depuse de organizații care reprezintă grupurile de călători. Pentru a asigura tratarea în mod satisfăcător a acestor plângeri, organismele ar trebui de asemenea să coopereze între ele, iar prezentul regulament ar trebui să fie enumerat în continuare în anexa la Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului(8). În fiecare an, organismele de aplicare a legii ar trebui să publice pe site-urile lor web rapoarte cu statistici în care prezintă detalii referitoare la numărul și tipul de plângeri pe care le-au primit, descriind în amănunt rezultatul acțiunilor lor de aplicare a legii. De asemenea, aceste rapoarte ar trebui să fie făcute publice și pe site-ul web al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate. [AM 25]

(30)  Prelucrarea de date cu caracter personal ar trebui realizată în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în special  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(9) .

(31)  Statele membre ar trebui să stabilească sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și să asigure punerea în aplicare a acestor sancțiuni. Sancțiunile, care pot include plata despăgubirii către persoana în cauză, ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare și ar trebui să includă, fără însă a se limita la acestea, o amendă minimă sau un procent din cifra de afaceri anuală a întreprinderii sau a organizației în cauză, oricare dintre acestea este mai mare. [AM 26]

(32)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv dezvoltarea căilor ferate  ale Uniunii  și introducerea drepturilor călătorilor, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și pot fi, prin urmare, realizate mai bine la nivelul  Uniunii  , aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, așa cum este enunțat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(33)  În vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție a călătorilor, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a modifica anexele I, II și III în ceea ce privește Regulile uniforme CIV, informațiile minime care trebuie furnizate de întreprinderile feroviare și de vânzătorii de legitimații de transport și standardele minime de calitate a serviciilor, precum și pentru a ajusta la inflație valorile financiare menționate în regulament. Este de o importanță deosebită ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(10). În special, pentru a asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă cu pregătirea actelor delegate.

(33a)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește adoptarea unui formular standardizat de plângere la nivelul Uniunii, pe care călătorii îl pot utiliza pentru a solicita despăgubiri în conformitate cu prezentul regulament. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(11). [AM 27]

(34)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21, 26, 38 și 47 privind, respectiv, interzicerea oricărei forme de discriminare, integrarea persoanelor cu handicap, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Instanțele statelor membre trebuie să aplice prezentul regulament într-un mod consecvent cu aceste drepturi și principii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și obiective [AM 28]

Prezentul regulament stabilește reguli aplicabile transportului feroviar, pentru a asigura o protecție eficientă a călătorilor și pentru a încuraja transportul feroviar, cu privire la: [AM 29]

(a)  nediscriminarea între călători în ceea ce privește condițiile și legitimațiile de transport; [AM 30]

(b)  răspunderea întreprinderilor feroviare și obligațiile lor în materie de asigurare a călătorilor și a bagajelor;

(c)  drepturile călătorilor în cazul unui accident care se produce în urma utilizării unor servicii feroviare și care duce la decesul sau la vătămarea corporală a călătorilor ori la pierderea sau deteriorarea bagajelor acestora;

(d)  drepturile călătorilor și despăgubirile acordate acestora în cazul unei anulări sau al unei întârzieri perturbări, cum ar fi anularea sau întârzierea; [AM 31]

(e)  informațiile minime, exacte și prompte care trebuie puse la dispoziția călătorilor într-un format accesibil, inclusiv în ceea ce privește încheierea contractelor de transport și emiterea legitimațiilor de transport; [AM 32]

(f)  nediscriminarea și  acordarea de asistență  obligatorie  persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă de către personal instruit; [AM 33]

(g)  definirea și controlul standardelor de calitate a serviciilor  și  gestionarea riscurilor care ar putea afecta siguranța personală a călătorilor;

(h)  proceduri adecvate pentru depunerea și tratarea plângerilor; [AM 34]

(i)  regulile generale în materie de aplicare a legii .

Articolul 2

Domeniu de aplicare

1.  Prezentul regulament se aplică călătoriilor și serviciilor feroviare  naționale și internaționale  în întreaga  Uniune , oferite de una sau mai multe întreprinderi feroviare care au obținut licența în conformitate cu Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului(12).

2.  Sub rezerva alineatului (4), statele membre pot deroga următoarele servicii de la aplicarea prezentului regulament:

(a)  serviciile de transport feroviar de călători urbane, suburbane și regionale menționate în Directiva 2012/34/UE, cu excepția serviciilor transfrontaliere din cadrul Uniunii; [AM 138]

(b)  serviciile internaționale de transport feroviar de călători în cazul cărora o parte semnificativă, incluzând cel puțin o oprire programată într-o gară, este efectuată în afara Uniunii, cu condiția ca drepturile călătorilor să fie asigurate în mod adecvat în temeiul dreptului național relevant pe teritoriul statului membru care acordă derogarea. [AM 36]

(ba)  serviciile naționale de transport feroviar de călători, în cazul în care a fost acordată derogarea de către statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 pentru o perioadă de maximum 12 luni de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. [AM 37]

3.  Statele membre informează Comisia cu privire la derogările acordate în temeiul alineatului (2) literele (a) și ,(b) și cu privire la adecvarea dreptului lor național pe teritoriul lor în scopurile alineatului (2) litera (b) (ba). [AM 38]

4.  Articolele 5, 10 6, 11, 12 și 25 17, precum și capitolul V se aplică tuturor serviciilor de transport feroviar de călători menționate la alineatul (1), inclusiv serviciilor care beneficiază de derogare în conformitate cu alineatul (2) literele litera (a) și (b). [AM 39]

(4a)  Prezentul regulament nu se aplică serviciilor exploatate în principal pentru interesul lor istoric. [AM 40]

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „întreprindere feroviară” înseamnă o întreprindere feroviară, așa cum este definită la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE;

1a.  „operator de transport” înseamnă întreprinderea feroviară contractuală cu care călătorul a încheiat contractul de transport sau o serie de întreprinderi feroviare succesive care sunt responsabile în baza acestui contract; [AM 41]

1b.  „operator de transport substituit” înseamnă întreprinderea feroviară care nu a încheiat un contract de transport cu călătorul, dar căreia întreprinderea feroviară parte la contract i-a încredințat, în întregime sau în parte, executarea transportului feroviar; [AM 42]

2.  „  administrator  de infrastructură” înseamnă  un administrator de infrastructură, așa cum este definit la articolul 3 din Directiva 2012/34/UE ;

3.  „gestionar de gară” înseamnă entitatea organizațională dintr-un stat membru care a fost însărcinată cu administrarea unei gări feroviare și care poate fi  administratorul  de infrastructură;

4.  „operator de turism” înseamnă un organizator sau un  comerciant  cu amănuntul, altul decât o întreprindere feroviară, în sensul articolului 3 punctele punctul 8 și 9 din Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului(13); [AM 43]

5.  „vânzător de legitimații de transport” înseamnă orice comerciant cu amănuntul de servicii de transport feroviar care încheie contracte de transport și vinde legitimații de transport, legitimații de transport separate sau bilete directe în numele unei uneia sau mai multor întreprinderi feroviare sau pe cont propriu; [AM 44]

5a.   „distribuitor” înseamnă un comerciant cu amănuntul de servicii de transport feroviar care vinde legitimații de transport în numele unei întreprinderi feroviare și care nu are nicio obligație în temeiul contractului încheiat între călător și întreprinderea feroviară. [AM 45]

6.  „contract de transport” înseamnă un contract de transport, contra cost sau gratuit, între o întreprindere feroviară sau un vânzător de legitimații de transport și călător, în vederea prestării unuia sau mai multor servicii de transport; [AM 46]

6a.   „legitimație de transport” înseamnă o dovadă valabilă care dă dreptul călătorilor la transportul feroviar, indiferent de forma sa: bilet pe hârtie, legitimație de transport electronică, o cartelă inteligentă ori un card de călătorie; [AM 47]

6b.   „călătorie combinată” înseamnă legitimația sau legitimațiile de transport care reprezintă mai multe contracte de transport pentru servicii feroviare succesive efectuate de una sau mai multe întreprinderi feroviare; [AM 48]

7.  „rezervare” înseamnă o autorizație, pe hârtie sau în format electronic, care dă drept la transport pe baza planului personalizat de transport confirmat anterior;

8.  „bilet direct” înseamnă legitimația sau legitimațiile de transport separate care reprezintă un singur contract sau mai multe contracte pentru servicii feroviare succesive executate de către una sau mai multe întreprinderi feroviare, achiziționată (achiziționate) de la același vânzător de legitimații de transport, operator de turism sau întreprindere feroviară pentru o călătorie de la un capăt la altul; [AM 49]

9.  „serviciu” înseamnă un serviciu de transport feroviar de călători care circulă între gări sau halte feroviare în conformitate cu un orar;

10.  „călătorie” înseamnă transportul unui călător între o gară de plecare și o gară de sosire în cadrul unui singur contract de transport; [AM 50]

11.  „serviciu național  de transport  feroviar de călători” înseamnă un serviciu feroviar pentru transportul  de călători  care nu traversează frontiera unui stat membru;

12.  „serviciu internațional de transport feroviar de călători” înseamnă un serviciu internațional de transport de călători astfel cum este definit la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2012/34/UE;

13.  „întârziere” înseamnă intervalul de timp dintre ora la care călătorul trebuia să ajungă, în conformitate cu orarul publicat, și ora sa de sosire reală sau  preconizată   la gara finală de destinație ;

13a.  „sosire” înseamnă momentul în care, la platforma de destinație, ușile trenului sunt deschise și debarcarea este permisă; [AM 51]

14.  „permis de călătorie” sau „abonament” înseamnă o legitimație pentru un număr nelimitat de călătorii care permite titularului autorizat să călătorească pe calea ferată,  în decursul unei perioade specificate, pe o anumită rută sau rețea;

15.  „legătură pierdută” înseamnă o situație în care, în cadrul unui contract de transport, indiferent dacă acesta este unic sau nu, un călător pierde unul sau mai multe servicii în decursul unei călătorii sau a unei călătorii combinate, ca urmare a întârzierii sau anulării unuia sau mai multor servicii anterioare; [AM 139]

16.  „persoană cu handicap”  și  „persoană cu mobilitate redusă” înseamnă orice persoană  prezentând o deficiență  fizică,  mentală,  intelectuală  sau senzorială   care, în combinație cu diverse obstacole, poate împiedica persoana respectivă să utilizeze în mod integral și eficace transporturile, în condiții de egalitate cu alți călători  sau  a cărei mobilitate atunci când folosește transporturile este redusă  din cauza vârstei; [AM 53]

17.  „condiții generale de transport” însemnă condițiile  întreprinderii feroviare  sub formă de condiții generale sau de tarife intrate în vigoare din punct de vedere juridic în  fiecare stat membru  și care au devenit, prin încheierea contractului de transport, parte integrantă din acesta;

18.  „vehicul” înseamnă un vehicul motor sau o remorcă, transportate cu ocazia unui transport de călători;

19.  „Regulile uniforme CIV” înseamnă regulile uniforme referitoare la Contractul de transport feroviar internațional de călători și bagaje (CIV), astfel cum este stabilit în apendicele A la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF).

Capitolul II

Contractul de transport, informațiile și legitimațiile de transport

Articolul 4

Contractul de transport

Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol, încheierea și executarea unui contract de transport, precum și furnizarea de informații și de legitimații de transport sunt reglementate de dispozițiile titlurilor II și III din anexa I.

Articolul 5

Condiții nediscriminatorii ale contractului de transport

Fără a aduce atingere tarifelor sociale, întreprinderile feroviare, operatorii de turism sau vânzătorii de legitimații de transport oferă publicului larg condiții contractuale de transport și privind emiterea legitimațiilor de transport și tarife și vând legitimații de transport, bilete directe și acceptă rezervări ale călătorilor în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament fără discriminare directă sau indirectă pe baza naționalității sau a domiciliului clientului călătorului final sau a locului de stabilire în cadrul Uniunii a întreprinderii feroviare, a operatorului de turism sau a vânzătorului de legitimații de transport ori a mijloacelor prin care călătorii au cumpărat legitimația de transport. [AM 55]

Articolul 6

Bicicletele

Călătorii  au dreptul  să  ia biciclete la bordul trenului,  acolo unde este cazul contra unui cost rezonabil  .  Ei își supraveghează bicicletele pe parcursul călătoriei și se asigură că nu provoacă nicio neplăcere sau daună altor călători, echipamentelor de mobilitate, bagajelor sau exploatării feroviare. Transportul bicicletelor poate fi refuzat sau restricționat din motive de siguranță sau de exploatare, cu condiția ca inclusiv în cadrul serviciilor de transport de mare viteză, de lung parcurs, transfrontaliere și locale. Toate trenurile de călători noi sau renovate includ, cel târziu până la ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], un spațiu bine desemnat, dedicat transportului bicicletelor asamblate, care să permită transportul a minimum opt biciclete. Întreprinderile feroviare, vânzătorii de legitimații de transport, operatorii de turism și, acolo unde este cazul, gestionarii de gară să informeze informează călătorii cel târziu în momentul achiziționării legitimațiilor de transport, cu privire la condițiile refuzului sau restricției respective pentru transportul bicicletelor în cadrul tuturor serviciilor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 454/2011.  [AM 56]

Articolul 7

Inadmisibilitatea  exonerării  și stipularea limitelor

1.  Obligațiile față de  călători  în temeiul prezentului regulament nu pot face obiectul unei limitări sau  exonerări, în special printr-o derogare sau o clauză restrictivă cuprinsă în contractul de transport. Orice condiții contractuale care au drept scop, direct sau indirect, exonerarea, derogarea sau restricționarea drepturilor care decurg din prezentul regulament nu au forță juridică obligatorie pentru călător. [AM 57]

2.  Întreprinderile feroviare, operatorii de turism sau vânzătorii de legitimații de călătorie pot oferi călătorilor condiții contractuale mai favorabile decât condițiile stabilite în prezentul regulament. [AM 58]

Articolul 8

Obligația de a furniza informații privind întreruperea serviciilor feroviare

Întreprinderile feroviare sau, după caz, autoritățile competente care răspund de contractele de servicii publice feroviare își fac publice deciziile propunerile de întrerupere  sau de reducere substanțială permanentă sau temporară  a serviciilor feroviare, prin mijloace adecvate, fără întârziere, inclusiv în formate accesibile persoanelor cu handicap în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Directiva XXX(14) și în Regulamentul (UE) nr. 1300/2014, și în timp util, înaintea punerii în aplicare a acestor decizii, și se asigură că aceste propuneri fac obiectul unei consultări semnificative și adecvate cu părțile interesate înaintea oricărei puneri în aplicare. [AM 59]

Articolul 9

Informații de călătorie

1.  Întreprinderile feroviare, operatorii de turism și vânzătorii de legitimații de transport care oferă contracte de transport în nume propriu sau în numele uneia sau mai multor întreprinderi feroviare furnizează călătorilor, la cerere, cel puțin informațiile precizate în anexa II partea I, privind călătoriile pentru care contractul contractele de transport este oferit sunt oferite de întreprinderea feroviară în cauză. Vânzătorii de legitimații de transport care oferă contracte de transport pe cont propriu și operatorii de turism furnizează aceste informații în cazul în care sunt disponibile. Pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament, întreprinderile feroviare furnizează aceste informații vânzătorilor de legitimații de transport și altor întreprinderi feroviare care își vând serviciile. [AM 60]

2.  Întreprinderile feroviare  și, după caz, vânzătorii de legitimații de transport  furnizează călătorilor, în timpul călătoriilor,  inclusiv în gările de legătură,  cel puțin informațiile menționate în anexa II partea II. Pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament, întreprinderile feroviare furnizează aceste informații vânzătorilor de legitimații de transport și altor întreprinderi feroviare care își vând serviciile. [AM 61]

3.  Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt furnizate în formatul cel mai adecvat, inclusiv prin utilizarea unor călătorilor de către întreprinderile feroviare, operatorii de turism și vânzătorii de legitimații de transport prin intermediul unor tehnologii de comunicare de ultimă oră ușor accesibile, utilizate în mod curent și, în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2), în timp real, precum și în scris, dacă este posibil, pentru a oferi călătorilor toate informațiile solicitate în anexa II la prezentul regulament. Trebuie acordată o atenție deosebită asigurării faptului că aceste informații sunt accesibile persoanelor cu handicap în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Directiva XXX, în Regulamentul (UE) nr. 454/2011 și în Regulamentul (UE) nr. 1300/2014. Disponibilitatea formatelor accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă este publicată în mod clar. [AM 62]

4.  Întreprinderile feroviare, gestionarii de gări și administratorii de infrastructură pun la dispoziția întreprinderilor feroviare și a vânzătorilor de legitimații de transport, în mod nediscriminatoriu publicului, în timp real, date în timp real privind trenurile, inclusiv cele exploatate de alte întreprinderi feroviare, pentru a elimina orice discriminare între pasageri. [AM 63]

4a.  Întreprinderile feroviare, în cooperare cu gestionarii de gări și cu administratorii de infrastructură, oferă, în orare, informații cu privire la legăturile feroviare și gările accesibile. [AM 64]

Articolul 10

Disponibilitatea legitimațiilor de transport, a biletelor directe și a rezervărilor

(1)  Întreprinderile feroviare și vânzătorii de legitimații de transport oferă legitimații de transport  și, dacă sunt disponibile , bilete directe și rezervări.  Ei depun toate eforturile posibile pentru a oferi bilete directe, inclusiv pentru călătoriile transfrontaliere și sau care implică trenuri și călătorii pe timp de noapte cu mai mult de o întreprindere feroviară.  [AM 65]

(2)  Fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4), întreprinderile feroviare  și vânzătorii de legitimații de transport  distribuie călătorilor legitimații de transport prin intermediul cel puțin al unuia din următoarele puncte de vânzare:

(a)  ghișee sau distribuitoare automate de legitimații de transport;

(b)  telefon, internet sau orice altă tehnologie informațională disponibilă pe scară largă;

(c)  la bordul trenurilor.

,  Statele membre Autoritățile competente menționate în Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 a Parlamentului European și a Consiliului(15) pot impune  întreprinderilor feroviare  să pună la dispoziție  legitimații de transport pentru servicii furnizate în conformitate cu contracte de servicii publice, prin intermediul  mai multor  puncte de vânzare. [AM 66]

(3)  Întreprinderile feroviare oferă posibilitatea de a obține legitimații de transport pentru serviciul respectiv la bordul trenului, cu excepția cazurilor în care această posibilitate este limitată sau refuzată din motive justificate corespunzător legate de securitate sau legate de lupta împotriva fraudei, din motive de rezervare obligatorie sau din alte motive comerciale acceptabile, inclusiv o disponibilitate limitată a spațiului sau a locurilor. [AM 67]

(4)  În cazul în care în ga0ra de plecare nu există ghișee sau distribuitoare automate de legitimații de  transport, călătorii vor fi informați în gară:

(a)  cu privire la posibilitatea de a achiziționa legitimații de  transport  prin telefon/internet sau la bordul trenului, precum și cu privire la procedura de achiziție în acest mod;

(b)  cu privire la cea mai apropiată gară sau cel mai apropiat loc în care sunt disponibile ghișee și/sau distribuitoare automate de legitimații de  transport  .

(5)  Dacă în gara de plecare nu este disponibil niciun ghișeu sau distribuitor automat de legitimații de transport, persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă ori niciun alt mijloc de achiziționare în prealabil a legitimațiilor de călătorie, călătorilor li se permite să achiziționeze legitimații de transport la bordul trenului fără taxe suplimentare. [AM 68]

(6)  În cazul în care un călător primește legitimații de transport separate pentru o singură călătorie sau pentru o călătorie combinată care cuprinde servicii feroviare succesive exploatate de una sau mai multe întreprinderi feroviare, drepturile sale la informare, la asistență și la despăgubire sunt echivalente cu cele conferite de un bilet direct și acoperă întreaga călătorie sau călătorie combinată, de la plecare până la destinația finală, cu excepția cazului în care călătorul primește informații contrare explicite, în scris. Aceste informații precizează în special că, atunci când un călător pierde o legătură, el nu este îndreptățit să ceară asistență sau despăgubiri pe baza lungimii totale a călătoriei. Sarcina probei referitoare la faptul că informațiile au fost furnizate îi revine întreprinderii feroviare, agentului acesteia, operatorului de turism sau vânzătorului de legitimații de transport. [AM 140]

Articolul 10a

Furnizarea de informații privind călătoriile prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor

1.  Întreprinderile feroviare oferă acces nediscriminatoriu la toate informațiile privind călătoriile, inclusiv date operaționale în timp real privind calendarul și tarifele, astfel cum se menționează la articolul 9, prin interfețe de programare a aplicațiilor (API).

2.  Întreprinderile feroviare furnizează operatorilor de turism, vânzătorilor de legitimații de transport și altor întreprinderi feroviare, care își vând serviciile, accesul nediscriminatoriu la sistemele de rezervare prin intermediul API, astfel încât aceștia să poată să încheie contracte de transport și să emită legitimații de transport, bilete directe și rezervări, pentru a putea oferi călătorii optime la cele mai bune prețuri, inclusiv la nivel transfrontalier.

3.  Întreprinderile feroviare se asigură că specificațiile tehnice ale interfețelor de programare a aplicațiilor sunt bine documentate și accesibile în mod liber și gratuit. Interfețele de programare a aplicațiilor utilizează standarde deschise, protocoale utilizate în mod curent și formate care pot fi citite automat pentru a le face interoperabile.

4.  Întreprinderile feroviare se asigură că, cu excepția situațiilor de urgență, orice modificare a specificației tehnice a interfețelor lor de programare a aplicațiilor este pusă la dispoziția operatorilor de turism și a vânzătorilor de legitimații de transport în prealabil, cât mai curând posibil și cu cel puțin trei luni înainte de punerea în aplicare a modificării. Situațiile de urgență se documentează, iar documentația este pusă la dispoziția autorităților competente la cerere.

5.  Întreprinderile feroviare se asigură că accesul la interfețele de programare a aplicațiilor este oferit în mod nediscriminatoriu, la același nivel de disponibilitate și de performanță, inclusiv în ceea ce privește sprijinul, accesul la toată documentația, standarde, protocoale și formate. Operatorii de turism și vânzătorii de legitimații de transport nu sunt dezavantajați în comparație cu întreprinderile feroviare.

6.  Interfețele de programare a aplicațiilor se creează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei(16). [AM 70]

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA ÎNTREPRINDERILOR FEROVIARE FAȚĂ DE  CĂLĂTORI  ȘI DE BAGAJELE LOR

Articolul 11

Răspunderea față de călători și de bagajele lor

Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol și fără a aduce atingere dreptului național aplicabil pentru acordarea de despăgubiri suplimentare călătorilor pentru prejudicii, răspunderea întreprinderilor feroviare față de călători și de bagajele lor este reglementată în anexa I titlul IV capitolele I, III și IV și titlurile VI și VII.

Articolul 12

Asigurarea  și acoperirea răspunderii în caz de deces sau de vătămare corporală a călătorilor

O Întreprindere feroviară  este  asigurată în mod corespunzător  , în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2012/34/UE și pe baza unei evaluări a riscurilor sale,  sau  ia măsuri echivalente pentru acoperirea răspunderilor care îi revin conform prezentului regulament.

Articolul 13

Plățile în avans

(1)  Dacă un călător decedează sau este rănit, întreprinderea feroviară, astfel cum este menționată în anexa I articolul 26 alineatul (5), efectuează, fără întârziere și în orice  caz  în  termen de  maximum cincisprezece zile de la stabilirea identității persoanei fizice îndreptățite la despăgubire, plățile în avans necesare pentru a satisface nevoi economice imediate, în mod proporțional cu prejudiciul suferit.

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), în caz de deces, plata în avans nu trebuie să fie mai mică decât 21 000 EUR pe călător.

(3)  O plată în avans nu constituie recunoașterea răspunderii și poate fi dedusă din orice sumă plătită ulterior în baza prezentului regulament, dar nu este rambursabilă, cu excepția cazurilor în care prejudiciul a fost cauzat prin neglijența sau din vina călătorului sau a cazurilor în care persoana care a primit plata în avans nu a fost persoana îndreptățită la despăgubire.

Articolul 14

Declinarea răspunderii

Chiar dacă întreprinderea feroviară își declină răspunderea pentru vătămarea  corporală  a unui călător pe care îl transportă, aceasta depune toate eforturile, în mod rezonabil, să acorde asistență unui călător care solicită despăgubiri pentru prejudiciul suferit cauzat de terți.

CAPITOLUL IV

ÎNTÂRZIERILE, PIERDEREA LEGĂTURII ȘI ANULĂRILE

Articolul 15

Răspunderea pentru întârzieri, pierderea legăturii și anulări

Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol, răspunderea întreprinderilor feroviare cu privire la întârzieri, la pierderea legăturii și la anulări este reglementată în anexa I titlul IV capitolul II.

Articolul 16

Rambursarea și redirecționarea

(1)  Atunci când este previzibil  , în mod rezonabil,   fie la plecare, fie în cazul pierderii unei legături în decursul unei călătorii desfășurate cu un bilet direct,  că sosirea la destinația finală prevăzută a unei călătorii de la un capăt la altul prevăzute în contractul de transport se va efectua cu o întârziere mai mare de 60 de minute sau va fi anulată, călătorii au imediat posibilitatea de a alege  una dintre următoarele opțiuni : [AM 71]

(a)  rambursarea întregului cost al legitimației de transport, în condițiile de achiziție a acesteia, pentru partea sau părțile de călătorie care nu au fost efectuate și pentru partea sau părțile care au fost deja efectuate, în cazul în care călătoria devine inutilă în raport cu planul de călătorie inițial al călătorului, însoțită de asigurarea, în cazul în care este nevoie, a transportului de întoarcere la punctul inițial de plecare în cel mai scurt timp posibil. Rambursarea se efectuează în aceleași condiții ca și plata despăgubirii menționate la articolul 17;

(b)  continuarea sau redirecționarea, în condiții de transport comparabile și fără ca acest lucru să implice costuri suplimentare, spre destinația finală, cât mai repede posibil, inclusiv în cazul pierderii unei legături din cauza unei întârzieri sau a anulării trenului într-o etapă anterioară a lanțului de călătorie. În acest caz, călătorului i se permite să utilizeze următorul serviciu disponibil care îl va duce la destinația sa finală, inclusiv în situația în care nu există o rezervare specifică sau următorul tren este operat de altă întreprindere feroviară; [AM 72]

(c)  continuarea sau redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală la o dată ulterioară, la alegerea călătorului, dar fără a depăși termenul de o lună de la restabilirea serviciului. [AM 73]

(2)  În scopul alineatului (1) litera (b), redirecționarea în condiții comparabile se poate face cu servicii exploatate de orice întreprindere feroviară și poate implica utilizarea unei clase superioare de transport și a unor moduri de transport terestru alternative, fără a genera costuri suplimentare pentru călător. Întreprinderile feroviare depun eforturi rezonabile pentru a evita introducerea unor legături suplimentare. Durata totală de călătorie, atunci când se utilizează un mod de transport alternativ pentru partea de călătorie care nu a fost finalizată așa cum era planificat, este comparabilă cu durata programată a călătoriei inițiale. Călătorii nu sunt declasați la condiții de transport dintr-o clasă inferioară, cu excepția cazului în care aceste condiții reprezintă singura soluție de redirecționare disponibilă. [AM 74]

(3)  Furnizorii serviciului de transport de redirecționare asigură un nivel comparabil de asistență și accesibilitate a serviciului alternativ pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă. Această alternativă poate fi comună tuturor călătorilor sau poate, pe baza deciziei operatorului de transport, fi un mijloc de transport individual adaptat la nevoile specifice ale anumitor persoane cu handicap sau cu mobilitate redusă. [AM 75]

Articolul 17

Despăgubirea pentru prețul legitimației de transport

(1)  Păstrându-și dreptul la transport, un călător poate cere întreprinderii feroviare o despăgubire pentru întârziere între locurile de plecare și de destinație menționate pe legitimația sau pe legitimațiile de transport care reprezintă contractul unic de transport sau mai multe contracte de transport pentru care costul nu a fost rambursat în conformitate cu articolul 16. Despăgubirile minime în caz de întârziere sunt fixate după cum urmează:

(a)  25 % 50 % din prețul legitimației de transport pentru o întârziere între 60 și 119 90 de minute,

(b)  50 % 75 % din prețul legitimației de transport pentru o întârziere de între 91 și 120 de minute sau mai mult.

(ba)  100 % din prețul legitimației de transport pentru o întârziere de 121 de minute sau mai mult. [AM 76]

(2)  Alineatul (1) se aplică, de asemenea, călătorilor care dețin un permis de călătorie sau un abonament . Dacă acești călători se confruntă cu întârzieri sau cu anulări repetate pe perioada de valabilitate a permisului de călătorie, a cardului de reducere sau a abonamentului, ei pot cere o despăgubire în conformitate cu înțelegerile privind despăgubirile ale întreprinderilor feroviare dispozițiile prevăzute la alineatul 1 literele (a), (b), și (ba). Aceste înțelegeri instituie criterii de determinare a întârzierii și de calcul al despăgubirilor.  În cazul în care pe parcursul perioadei de valabilitate a permisului de călătorie sau a abonamentului survin în mod repetat întârzieri mai mici de 60 de minute, aceste întârzieri sunt contabilizate cumulat, iar călătorii sunt despăgubiți în conformitate cu modalitățile de despăgubire ale întreprinderilor feroviare. [AM 77]

(3)  Valoarea despăgubirii pentru anulări sau întârzieri se calculează în funcție de prețul întreg pe care călătorul l-a plătit efectiv pentru serviciul în cazul căruia s-a înregistrat anularea sau întârzierea. Atunci când contractul de transport se referă la o călătorie dus-întors, valoarea despăgubirii pentru anularea sau întârzierea fie la dus, fie la întors este calculată în raport cu jumătate din prețul plătit pentru legitimația de transport. În același mod, valoarea despăgubirii în caz de anulare sau de întârziere a unui serviciu prevăzut de orice alt tip de contract de transport care permite efectuarea mai multor călătorii ulterioare este calculată în raport cu prețul întreg. [AM 78]

(4)  Calculul duratei de întârziere nu ia în considerare întârzierea referitor la care întreprinderea feroviară poate dovedi că a survenit în afara teritoriilor  Uniunii  .

(5)  Despăgubirea pentru prețul legitimației de transport se plătește în termen de o lună de la depunerea cererii de despăgubire. Despăgubirea poate fi plătită în bonuri și/sau alte servicii în cazul în care condițiile sunt flexibile (în special în ceea ce privește perioada de valabilitate și destinația). Despăgubirea se plătește în numerar la cererea călătorului.

(6)  Din despăgubirea reprezentând prețul legitimației de transport nu se scad costurile ocazionate de tranzacția financiară precum spezele, cheltuielile telefonice sau timbrele poștale. Întreprinderile feroviare pot introduce un prag minim sub care nu se va efectua plata niciunei despăgubiri. Acest prag nu poate fi mai mare de 4 EUR 5 EUR per legitimație de transport . [AM 79]

(7)  Călătorii nu au dreptul la nicio despăgubire în cazul în care sunt informați cu privire la întârziere înainte de cumpărarea legitimației de transport a cumpăra legitimația sau dacă întârzierea care se datorează continuării călătoriei la bordul unui alt tren sau redirecționării nu depășește 60 de minute. [AM 80]

(8)  O întreprindere feroviară nu este obligată să plătească despăgubiri dacă poate dovedi că întârzierea a fost provocată de condiții meteorologice extrem de nefavorabile sau de dezastre naturale majore care pun în pericol exploatarea în siguranță a serviciului și care nu ar fi putut fi prevăzute și nici împiedicate chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile de precauție rezonabile. [AM 81]

Articolul 18

Asistența

(1)  În caz de întârziere la sosire sau la plecare, întreprinderea feroviară  , vânzătorul de legitimații de transport sau gestionarul de gară informează călătorii asupra situației și a orelor de plecare și de sosire prevăzute, în conformitate cu articolul 9, de îndată ce astfel de informații sunt disponibile. [AM 83]

(2)  În cazul în care întârzierea menționată la alineatul (1) depășește 60 de minute, călătorilor li se oferă, de asemenea, gratuit:

(a)  mese și băuturi răcoritoare proporționale  , în mod rezonabil,  cu timpul de așteptare, în cazul în care acestea sunt disponibile la bordul trenului sau în gară sau  pot fi furnizate  în mod rezonabil,  ținând cont de criterii precum distanța de la furnizor, durata necesară pentru livrare și costul ;

(b)  cazare hotelieră sau de altă natură și transportul între gară și locul de cazare, în cazul în care o ședere de una sau mai multe nopți este necesară sau în cazul în care se impune o ședere suplimentară, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere  fizic, ținând cont de cerințele de acces ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă și de nevoile animalelor de asistență certificate; [AM 84]

(c)  în cazul în care trenul este blocat pe calea ferată, transportul de la tren până la gară, până la un alt punct de plecare sau până la destinația finală a trenului, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere fizic.

(3)  Dacă serviciul feroviar nu mai poate fi continuat, întreprinderile feroviare organizează, cât mai repede posibil, servicii de transport alternative pentru călători.

(4)  La cererea călătorilor, În ceea ce privește călătorii afectați, întreprinderile feroviare certifică se oferă să certifice pe legitimația lor de transport  sau prin orice alt mijloc  că serviciul feroviar a avut întârziere, a cauzat pierderea unei legături sau a fost anulat, după caz. Această certificare se aplică în legătură cu dispozițiile prevăzute la articolul 17, sub rezerva dovezii de către călătorul care deține un permis de călătorie sau un abonament că a călătorit cu serviciul feroviar respectiv. [AM 85]

(5)  La aplicarea alineatelor (1), (2), (3)  și (4) , întreprinderea feroviară în cauză acordă o atenție specială nevoilor persoanelor cu handicap  , persoanelor  cu mobilitate redusă  , precum  și însoțitorilor acestora și animalelor de asistență certificate. [AM 86]

(6)  Pe lângă obligațiile care le revin întreprinderilor feroviare în temeiul articolului 13a alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE, gestionarul unei gări prin care, pe parcursul unui an, trec cel puțin 10 000 de călători pe zi, în medie, trebuie să se asigure că operațiunile gării, ale întreprinderilor feroviare și ale administratorului de infrastructură sunt coordonate printr-un plan adecvat pentru situații neprevăzute, în vederea pregătirii pentru posibilitatea unei perturbări majore și a unor întârzieri de durată care duc la blocarea în gară a unui număr considerabil de călători. Planul asigură furnizarea unor servicii de asistență și a unor informații adecvate călătorilor blocați, inclusiv în formate accesibile în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Directiva XXX. La cerere, gestionarul de gară pune planul, inclusiv modificările acestuia, la dispoziția organismului național de aplicare a legii sau a oricărui alt organism desemnat de un stat membru. Gestionarii gărilor prin care, pe parcursul unui an, trec mai puțin de 10 000 de călători pe zi, în medie, depun toate eforturile rezonabile pentru coordonarea utilizatorilor gărilor și pentru furnizarea de asistență și de informații călătorilor blocați, în astfel de situații. statele membre, întreprinderile feroviare, gestionarii de gară și administratorii de infrastructură cooperează pentru a se asigura că planurile de urgență menționate la articolul 13a alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE includ cerințe privind accesibilitatea sistemelor de alertă și de informare. [AM 87]

Articolul 19

Dreptul la reparații

În cazul în care o întreprindere feroviară plătește despăgubiri sau își îndeplinește celelalte obligații care îi revin în conformitate cu prezentul regulament, nicio dispoziție din prezentul regulament sau din legislația națională nu poate fi interpretată ca restricționând dreptul acesteia de a solicita despăgubiri pentru costuri de la orice persoană, inclusiv de la părți terțe, în conformitate cu legislația aplicabilă. În special, prezentul regulament nu restricționează în niciun mod dreptul întreprinderii feroviare de a solicita rambursări din partea unei terțe părți cu care are contract și care a contribuit la evenimentul ce a dat naștere obligației de a plăti despăgubiri sau altor obligații. Nicio dispoziție din prezentul regulament nu poate fi interpretată ca restricționând dreptul unei terțe părți, alta decât un călător, cu care o întreprindere feroviară are contract, de a solicita rambursări sau despăgubiri de la întreprinderea feroviară în conformitate cu legislația relevantă aplicabilă. [AM 88]

CAPITOLUL V

PERSOANELE CU HANDICAP ȘI PERSOANELE CU MOBILITATE REDUSĂ

Articolul 20

Dreptul la transport

(1)  Întreprinderile feroviare și gestionarii de gară, cu implicarea activă a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, instituie sau dispun de reguli de acces nediscriminatorii pentru transportul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă , inclusiv al persoanelor de asistență ale acestora. Regulile permit însoțirea călătorului de un animal de asistență certificat sau de un însoțitor în mod gratuit dacă mobilitatea independentă nu este posibilă, în conformitate cu orice norme naționale relevante, și asigură că transportul feroviar pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă este imediat, ori de câte ori acest lucru este posibil. [AM 89]

(2)  Rezervările și legitimațiile de transport sunt oferite persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă fără costuri suplimentare. O întreprindere feroviară, un vânzător de legitimații de transport sau un operator  de turism  nu poate refuza acceptarea unei rezervări sau eliberarea unei legitimații de transport pentru o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă și nu poate cere ca o astfel de persoană să fie însoțită de o altă persoană decât în cazul în care acest lucru este absolut necesar în vederea respectării regulilor de acces menționate la alineatul (1).

Articolul 20a

Întreprinderile feroviare și gestionarii de gară asigură faptul că, atunci când respectă STI pentru persoanele cu mobilitate redusă, gara, peroanele, materialul rulant și alte amenajări sunt accesibile persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă. [AM 90]

Articolul 21

Informarea persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă

(1)  La cerere,  gestionarul de gară,  întreprinderea feroviară, vânzătorul de legitimații de transport sau operatorul  de turism  furnizează persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă informații  , inclusiv în formate accesibile în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Regulamentul (UE) nr. 454/2011 și în Directiva XXX și în Regulamentul (UE) nr. 1300/2014,  privind accesibilitatea  gării și a facilităților asociate, precum și a  serviciilor feroviare și condițiile de acces la materialul rulant în conformitate cu regulile de acces menționate la articolul 20 alineatul (1) și vor informa persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă cu privire la facilitățile oferite la bord. [AM 91]

(2)  Atunci când o întreprindere feroviară, un vânzător de legitimații de transport sau un operator  de turism  exercită derogarea prevăzută la articolul 20 alineatul (2),  acesta/aceasta  informează în scris, la cerere, persoana cu handicap sau persoana cu mobilitate redusă în cauză asupra motivelor acestei derogări, în decurs de cinci zile lucrătoare de la refuzul rezervării sau al emiterii legitimației de transport sau de la impunerea condiției de a fi însoțită.  Întreprinderea feroviară, vânzătorul de legitimații de transport sau operatorul de turism depun eforturi rezonabile pentru a propune propun persoanei în cauză o opțiune de transport alternativă, ținând seama de necesitățile de accesibilitate ale acesteia.  [AM 92]

Articolul 22

Asistența în gări

(1)  La plecarea unei persoane cu handicap sau a unei persoane cu mobilitate redusă dintr-o gară dotată cu personal  sau  în timpul tranzitului prin aceasta sau la sosirea în gară  a unei asemenea persoane , gestionarul de gară  , întreprinderea feroviară sau ambii  furnizează asistența gratuită necesară pentru ca acea persoană să poată urca în sau coborî din trenul pentru care a cumpărat legitimația de transport, fără a aduce atingere regulilor de acces menționate la articolul 20 alineatul (1). Rezervarea asistenței se face întotdeauna fără costuri suplimentare, indiferent de canalul de comunicare utilizat. [AM 93]

(2)  În lipsa personalului însoțitor la bordul trenului sau a personalului într-o gară, întreprinderile feroviare și gestionarii de gară depun toate eforturile rezonabile pentru a asigura accesul persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă la transportul feroviar, în conformitate cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în Directiva XXX [Actul european privind accesibilitatea] și în Regulamentul (UE) nr. 454/2011. [AM 94]

(3)  În gările nedotate cu personal, întreprinderile feroviare și gestionarii de gară asigură  afișarea  de informații  care să fie disponibile cu ușurință ,  inclusiv în formate accesibile conform cerințelor de accesibilitate stabilite în Directiva XXX și în Regulamentul (UE) nr. 1300/2014,  în conformitate cu regulile de acces prevăzute la articolul 20 alineatul (1), cu privire la cea mai apropiată gară dotată cu personal și la asistența acordată în mod direct pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă. [AM 95]

(4)  Asistența este disponibilă în gări în orice moment în care sunt exploatate servicii feroviare. [AM 96]

Articolul 23

Asistența la bord

(1)  Fără a aduce atingere regulilor de acces, așa cum sunt menționate la articolul 20 alineatul (1), întreprinderile feroviare asigură persoanelor cu handicap sau persoanelor cu mobilitate redusă asistență gratuită la bordul unui tren, precum și la îmbarcarea în tren și debarcarea din acesta.

(2)  În lipsa personalului însoțitor la bordul trenului, întreprinderile feroviare depun eforturi rezonabile pentru a asigura asigură, totuși, accesul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă la transportul feroviar.  [AM 97]

(3)  În sensul prezentului articol, asistența la bord înseamnă toate eforturile rezonabile de a oferi Trebuie să se ofere asistență unei persoane cu handicap sau unei persoane cu mobilitate redusă cu scopul de a permite acestei persoane accesul la bordul trenului la servicii identice cu cele de care beneficiază ceilalți călători, în cazul în care mobilitatea persoanei este redusă în asemenea măsură încât nu îi permite accesul în mod independent și sigur la aceste servicii. [AM 98]

(4)  Asistența este disponibilă la bordul trenurilor în orice moment în care sunt exploatate servicii feroviare. [AM 99]

Articolul 24

Condițiile în care se asigură asistența

Întreprinderile feroviare, gestionarii de gară, vânzătorii de legitimații de transport și operatorii  de turism  cooperează pentru a asigura asistență gratuită persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă în sensul articolelor 20 și 21, în conformitate cu următoarele puncte: [AM 100]

(a)  asistența în gări este asigurată în timpul orarului de funcționare a serviciilor feroviare cu condiția ca întreprinderea feroviară, gestionarul de gară, vânzătorul de legitimații de transport sau operatorul de turism de la care a fost achiziționată legitimația de transport să fie informat asupra nevoilor de asistență ale persoanei cu cel puțin 12 ore cu cel puțin 48 de ore înainte ca asistența să fie necesară. În gările în care traficul zilnic depășește 10 000 de călători pe zi, nu este necesară o notificare prealabilă, însă persoana care are nevoie de asistență trebuie să fie în gara respectivă cu cel puțin 30 de minute înainte de plecarea trenului. În gările în care traficul zilnic este între 2 000 și 10 000 de călători pe zi, termenul prevăzut pentru această notificare este redus la maximum trei ore. În cazul în care o legitimație de transport  sau un abonament  permite efectuarea mai multor călătorii, o singură notificare este suficientă, cu condiția să fie furnizate informații adecvate cu privire la orarele călătoriilor ulterioare.  Aceste notificări sunt înaintate tuturor celorlalte întreprinderi feroviare și celorlalți gestionari de gară implicați în călătoria persoanei respective; [AM 101]

(b)  întreprinderile feroviare, gestionarii de gară, vânzătorii de legitimații de transport și operatorii de turism  iau toate măsurile necesare pentru recepția notificărilor;

(c)  dacă nu se efectuează nici o notificare în conformitate cu litera (a), întreprinderea feroviară și gestionarul de gară depun toate eforturile  rezonabile  pentru asigurarea asistenței necesare astfel încât persoana cu handicap  sau  persoana cu mobilitate redusă să poată călători;

(d)  fără a aduce atingere competențelor altor entități cu privire la zonele situate în afara incintei gării, gestionarul de gară sau  orice  altă persoană autorizată desemnează puncte, în incinta gării  și  în afara acesteia, unde persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă  își  pot  face cunoscută  sosirea în gară și pot cere asistență dacă este nevoie;

(e)  asistența se acordă cu condiția ca persoana cu handicap sau persoana cu mobilitate redusă să se prezinte personal la punctul desemnat la ora indicată în prealabil de către întreprinderea feroviară sau de către gestionarul gării care acordă asistență. Orice oră indicată nu trebuie să preceadă cu mai mult de 60 de minute ora de plecare publicată sau ora la care toți călătorii sunt rugați să se prezinte. Dacă nu este indicată o oră la care persoana cu handicap sau persoana cu mobilitate redusă trebuie să se prezinte, aceasta se  prezintă  cu cel puțin 30 de minute înainte de ora de plecare publicată sau înainte de ora la care toți călătorii sunt rugați să se prezinte. [AM 102]

Articolul 25

Despăgubirea pentru echipamentul de mobilitate, alte echipamente specifice  sau dispozitive de asistare

(1)  În cazul în care întreprinderile feroviare și gestionarii de gară cauzează  pierderea sau avarierea fotoliilor rulante, a altor echipamente de mobilitate sau dispozitive de asistare, precum și a animalelor de asistență certificatea câinilor de asistență folosiți de persoanele cu handicap sau de persoanele cu mobilitate redusă, ei sunt răspunzători și plătesc despăgubiri pentru pierderea sau avarierea respectivă cât mai rapid posibil. [AM 103]

(2)  Despăgubirile menționate la alineatul (1) se plătesc în timp util și trebuie să fiesunt egale cu costul integral al înlocuirii, bazat pe valoarea actuală, sau cu costul integral legat de repararea scaunelor cu rotile, a sau reparări echipamentelor sau dispozitivelor care au fost pierdute sau avariate ori de pierderea animalelor de asistență certificate sau de rănirile suferite de acestea. Despăgubirile acoperă, de asemenea, costul înlocuirii temporare în caz de reparații, dacă aceste costuri sunt suportate de călător. [AM 104]

(3)  Atunci când este necesar, întreprinderile feroviare și gestionarii de gară depun toate eforturile rezonabile pentru a furniza rapid înlocuitori temporari pentru echipamentele specifice sau dispozitivele de asistare care, dacă este posibil, prezintă caracteristici tehnice și funcționale echivalente cu cele ale echipamentelor sau dispozitivelor care au fost pierdute sau avariate. Persoana cu handicap sau cu mobilitate redusă poate păstra echipamentul sau dispozitivul înlocuitor temporar până când despăgubirea menționată la alineatele (1) și (2) a fost plătită.

Articolul 26

Formarea personalului

Întreprinderile feroviare și gestionarii de gară:

(a)  se asigură că toți membrii personalului, inclusiv cei angajați de orice altă parte prestatară, care furnizează asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă, beneficiază de formare privind handicapurile, pentru a ști știu cum să satisfacă necesitățile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv ale celor cu deficiențe mentale sau intelectuale; [AM 105]

(b)  oferă programe de formare pentru conștientizarea necesităților persoanelor cu handicap la nivelul întregului personal care activează în gară și care lucrează direct cu publicul călător;

(c)  se asigură că, imediat după recrutare, toți angajații noi care vor avea contact direct cu călătorii primesc o introducere privind aspectele legate de handicap pentru călători și întreprinderea feroviară și că angajații care acordă asistență directă călătorilor cu mobilitate redusă beneficiază de formare privind handicapurile și participă la cursuri de formare regulate pentru împrospătarea cunoștințelor. beneficiază de formare privind handicapurile și că personalul participă la cursuri de formare regulate pentru împrospătarea cunoștințelor; [AM 106]

(d)  poate accepta acceptă, la cerere, participarea la programele de formare a angajaților cu handicap și are în vedere participarea , a călătorilor cu handicap și cu mobilitate redusă și/sau a organizațiilor care îi reprezintă; [AM 107]

CAPITOLUL VI

SECURITATEA , PLÂNGERILE ȘI CALITATEA SERVICIILOR

Articolul 27

Securitatea  personală a călătorilor

În acord cu autoritățile publice, întreprinderile feroviare, gestionarii de infrastructură și gestionarii de gară iau măsurile corespunzătoare în domeniile lor de competență și le adaptează în funcție de nivelul de  securitate  definit de autoritățile publice pentru asigurarea  securității  personale a călătorilor în gări și la bordul trenurilor și pentru gestionarea riscurilor. Aceștia cooperează și schimbă informații în legătură cu cele mai bune practici privind prevenirea actelor care sunt susceptibile să deterioreze nivelul de securitate.

Articolul 28

Plângeri

(1)  Toate  întreprinderile feroviare  și toți vânzătorii de legitimații de transport, gestionarii de gară și administratorii de infrastructură din gări prin care, pe parcursul unui an, trec peste 10 000 de călători pe zi, în medie,  instituie  fiecare câte  un sistem de tratare a plângerilor  referitoare  la drepturile și obligațiile stipulate în prezentul regulament  în domeniul lor de competență respectiv .  Ei  fac cunoscute călătorilor datele lor de contact, precum și limba sau limbile de lucru. Călătorii trebuie să fie capabili să depună reclamații în limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statului membru în care își are sediul întreprinderea feroviară, vânzătorul de bilete și gestionarul de gară și, în orice caz, în limba engleză. [AM 108]

(2)  Călătorii pot depune plângere la oricare dintre întreprinderile feroviare  , vânzătorii de legitimații de transport sau gestionarii de gară , gestionarii de gară sau administratorii de infrastructură  implicați.  Plângerile se depun în termen de șase luni de la incidentul care face obiectul plângerii.  În termen de o lună  de la primirea plângerii , destinatarul dă un răspuns motivat sau, în situații justificate, informează călătorii că vor primi un răspuns la ce dată poate fi așteptat răspunsul, în decursul unei perioade mai mici de trei luni de la data  primirii  plângerii.  Întreprinderile feroviare, vânzătorii de legitimații de transport, gestionarii de gară și administratorii de infrastructură păstrează datele referitoare la incident care sunt necesare pentru evaluarea plângerii timp de doi ani și, la cerere, le pun la dispoziția organismelor naționale de aplicare a legii. [AM 109]

(3)  Detaliile referitoare la procedura de tratare a plângerilor sunt disponibile cu ușurință călătorilor și accesibile persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă. Aceste informații sunt disponibile la cerere, în limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statului membru în care este stabilită întreprinderea feroviară. [AM 110]

(4)  Întreprinderea feroviară publică în raportul anual menționat la articolul 29 numărul și categoriile plângerilor primite, ale plângerilor tratate, timpul de răspuns și eventualele acțiuni de îmbunătățire întreprinse.

(4a)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc un formular standardizat de plângere la nivelul Uniunii, pe care călătorii îl pot utiliza pentru a solicita despăgubiri în conformitate cu prezentul regulament. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 37a alineatul (2). [AM 111]

Articolul 29

Standardele de calitate a serviciilor

(1)  Întreprinderile feroviare  și gestionarii de gară   stabilesc  standarde de calitate a serviciilor și pun în aplicare un sistem de management al calității pentru menținerea calității  serviciilor . Standardele de calitate a serviciilor acoperă cel puțin punctele enumerate în anexa III.

(2)  Întreprinderile feroviare  și gestionarii de gară  își evaluează  propria performanță  în conformitate cu standardele de calitate a serviciilor. Întreprinderile feroviare publică în fiecare an, împreună cu raportul  lor  anual, un raport  privind performanța  lor în materie de calitate a serviciilor.  Întreprinderile feroviare publică  rapoartele privind  performanța lor în materie  de calitate a serviciilor pe site-ul  lor web  . De asemenea,  aceste  rapoarte sunt făcute publice și pe site-ul  web al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate .

(2a)   Întreprinderile feroviare și gestionarii de gară cooperează în mod activ cu organizațiile ce reprezintă persoanele cu handicap, pentru a îmbunătăți calitatea accesibilității serviciilor de transport. [AM 112]

CAPITOLUL VII

INFORMAREA ȘI  APLICAREA LEGII

Articolul 30

Informarea pasagerilor cu privire la drepturile lor

(1)  Atunci când vând legitimații de transport pe calea ferată, întreprinderile feroviare, gestionarii de gară  , vânzătorii de legitimații de transport  și operatorii  de turism informează călătorii cu privire la drepturile și obligațiile care le revin în conformitate cu prezentul regulament. Pentru a respecta această cerință de informare,  ei  pot utiliza un rezumat al prevederilor prezentului regulament, pregătit de Comisie în toate limbile oficiale ale Uniunii și pus la dispoziția  lor  .  În plus, ei includ o notificare pe legitimația de transport furnizează informații, fie pe hârtie, fie în format electronic sau prin orice alte mijloace, inclusiv în formate accesibile pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă în conformitate cu cerințele stabilite în Directiva XXX . Această notificare precizează Regulamentul (UE) nr. 1300/2014, care precizează de unde pot fi obținute informațiile respective în caz de anulare, de pierdere a legăturii sau de întârziere de durată.  [AM 113]

(2)  Întreprinderile feroviare  și gestionarii de gară informează călătorii în mod corespunzător, inclusiv în formate accesibile în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Directiva XXX Regulamentul (UE) nr. 1300/2014, în gară sau , la bordul trenului și pe site-ul lor web, cu privire  la drepturile și obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament și  la datele de contact ale organismului sau organismelor desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 31. [AM 114]

Articolul 31

Desemnarea organismelor naționale de aplicare a legii

Fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe organisme responsabile pentru  aplicarea  prezentului regulament. Fiecare organism adoptă măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor călătorilor.

Fiecare organism este independent, în ceea ce privește organizarea, deciziile de finanțare, structura  juridică  și luarea de decizii, de  orice gestionar de infrastructură, organism de tarifare, organism de alocare sau  întreprindere feroviară.

Statele membre informează Comisia în legătură cu organismul sau organismele desemnate în conformitate cu prezentul articol și în legătură cu responsabilitățile lor respective și publică aceste informații în locuri adecvate pe site-urile lor web. [AM 115]

Articolul 32

Sarcini de aplicare a legii

(1)  Organismele naționale de aplicare a legii monitorizează îndeaproape respectarea prezentului regulament și iau măsurile necesare pentru a se asigura că drepturile călătorilor sunt respectate. În acest scop, întreprinderile feroviare, gestionarii de gară și administratorii de infrastructură pun la dispoziția acestor organisme, la cerere, documentele și informațiile relevante, fără întârziere și, în orice caz, în termen de o lună. În îndeplinirea sarcinilor care le revin, organismele respective țin seama de informațiile care le sunt comunicate de organismul desemnat, în temeiul articolului 33, pentru tratarea plângerilor, dacă acesta este un organism diferit. Ele pot de asemenea hotărî acțiuni de aplicare a legii în funcție de plângerile individuale transmise de acest organism. Statele membre se asigură că organismele naționale de aplicare a legii și de tratare a plângerilor dispun de suficiente competențe și resurse pentru aplicarea într-o manieră adecvată și eficace a plângerilor individuale primite de la călători în temeiul prezentului regulament. [AM 116]

(2)  Organismele naționale de aplicare a legii publică statistici cu privire la activitatea lor, inclusiv cu privire la sancțiunile aplicate, în fiecare an, cel târziu până la sfârșitul lunii aprilie a următorului an calendaristic în fiecare an rapoarte cu statistici pe site-urile lor web, în care sunt detaliate numărul și tipul plângerilor primite, precum și rezultatul acțiunilor de aplicare a legii, inclusiv sancțiunile aplicate. Acest lucru se face în fiecare an, cel târziu la data de 1 aprilie a anului următor. De asemenea, aceste rapoarte sunt făcute publice și pe site-ul web al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate. [AM 117]

(3)  Întreprinderile feroviare comunică datele lor de contact organismului sau organismelor naționale de aplicare a legii ale statelor membre în care își desfășoară activitatea.

(3a)  Organismele naționale de aplicare a legii, în colaborare cu organismele reprezentative ale persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă, efectuează în mod regulat audituri ale serviciilor de asistență oferite în conformitate cu prezentul regulament și publică rezultatele în formate accesibile și utilizate în mod curent. [AM 118]

Articolul 33

Tratarea plângerilor de către organismele naționale de aplicare a legii

(1)  Fără a aduce atingere drepturilor consumatorilor de a recurge la modalități alternative de reparație în temeiul Directivei 2013/11/UE, după ce s-a plâns fără succes întreprinderii feroviare, vânzătorului de legitimații de transport, gestionarului de gară sau administratorului de infrastructură în temeiul articolului 28, călătorul poate adresa o plângere unui organism de aplicare a legii. Organismele de aplicare a legii îi informează pe reclamanți cu privire la dreptul lor de a se adresa unor organisme de soluționare alternativă a litigiilor pentru a solicita reparații individuale. Statele membre se asigură că organismele de aplicare a legii sau de tratare a plângerilor sunt recunoscute în scopurile sistemelor alternative de reparații în temeiul Directivei 2013/11/UE și că, atunci când călătorii solicită reparații alternative, întreprinderea feroviară, vânzătorul de legitimații de transport, gestionarul de gară sau administratorul de infrastructură în cauză este obligat să participe, iar rezultatul generează obligații pentru aceștia și le este opozabil [AM 119]

(2)  Orice călător poate adresa o plângere organismului național de aplicare a legii sau oricărui alt organism desemnat de un stat membru în acest sens, în legătură cu o presupusă încălcare a prezentului regulament. Plângerile pot fi formulate și de către organizații care reprezintă grupuri de călători. [AM 120]

(3)  Organismul în cauză confirmă primirea plângerii în termen de două săptămâni de la primirea acesteia. Procedura de tratare a plângerilor durează maximum trei luni. Pentru cazurile complexe și la discreția organismului, acesta poate prelungi perioada la șase luni. Într-un astfel de caz, organismul informează călătorul sau organizația ce reprezintă călătorii cu privire la motivele prelungirii și la durata preconizată necesară pentru finalizarea procedurii. Doar cazurile care implică acțiuni în justiție pot dura mai mult de șase luni. Dacă organismul este de asemenea un organism de soluționare alternativă a litigiilor în sensul Directivei 2013/11/UE, termenele stabilite în directiva respectivă prevalează și se poate pune la dispoziție utilizarea soluționării online a litigiilor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 524/2013, cu acordul tuturor părților implicate. [AM 121]

Procedura de tratare a plângerilor este făcută accesibilă pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă.

(4)  Plângerile călătorilor referitoare la un incident care implică o întreprindere feroviară sunt tratate de organismul național de aplicare a legii al statului membru care a acordat licența întreprinderii respective.

(5)  În cazul în care o plângere se referă la presupuse încălcări comise de gestionarii de gară sau de administratorii de infrastructură, organismul național de aplicare a legii este cel al statului membru pe teritoriul căruia s-a produs incidentul.

(6)  În cadrul cooperării în conformitate cu articolul 34, organismele naționale de aplicare a legii pot deroga de la alineatul (4) sau (5) atunci când, din motive justificate, în special limba sau reședința, acest lucru este în interesul călătorului.

Articolul 33a

Organismele de conciliere independente

Statele membre înființează organisme de conciliere independente și bine echipate, ușor accesibile și convenabile pentru călători, în caz de conflicte cu întreprinderile feroviare și cu vânzătorii de legitimații de transport în ceea ce privește punerea în aplicare a drepturilor lor. [AM 122]

Articolul 34

Schimbul de informații și  cooperarea  transfrontalieră  între organismele  naționale  de  aplicare a legii

(1)  În cazul în care în temeiul articolelor 31 și 33 se desemnează organisme diferite, trebuie instituite mecanisme de raportare pentru a se asigura schimbul de informații între acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, având ca scop să ajute organismul național de aplicare a legii în îndeplinirea sarcinilor sale de supraveghere și de aplicare a legii și pentru ca organismul de tratare a plângerilor desemnat în temeiul articolului 33 să poată colecta informațiile necesare pentru examinarea fiecărei plângeri în parte.

(2)  Organismele  naționale  de  aplicare a legii  fac schimb de informații în ceea ce privește activitatea, principiile și practicile  lor  decizionale, în scopul coordonării . Comisia le sprijină în această privință.

(3)  Organismele naționale de aplicare a legii urmează procedura stabilită în anexa IV.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 35

Sancțiuni

(1)  Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile pentru nerespectarea prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare și includ, însă fără a se limita la acestea, o amendă minimă sau un procent din cifra anuală de afaceri a întreprinderii sau a organizației în cauză, oricare dintre acestea este mai mare. Statele membre notifică aceste norme și măsuri Comisiei și o informează de îndată cu privire la orice modificare ulterioară  care le afectează . [AM 123]

(2)  În cadrul cooperării menționate la articolul 34, organismul național de aplicare a legii care este competent în sensul articolului 33 alineatul (4) sau (5) investighează, la cererea organismului național de aplicare a legii care tratează plângerea, încălcarea prezentului regulament identificată de organismul respectiv și, dacă este necesar, impune sancțiuni.

Articolul 36

Delegare de competențe

 Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 37, pentru:

(i)  a ajusta la inflație valorile financiare menționate la articolul 13;

(ii)  a modifica anexele I, II și III pentru a ține seama de modificările Regulilor uniforme CIV și de evoluțiile tehnologice din acest domeniu.

Articolul 37

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor stabilite la prezentul articol.

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 36 pentru o perioadă de cinci ani începând de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe este prelungită în mod tacit cu perioade de aceeași durată, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 36 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în respectiva decizie. Ea intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în cuprinsul deciziei respective. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunui act delegat aflat deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia se consultă cu experți desemnați de fiecare state membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și a Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 36 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul european, nici Consiliul nu au exprimat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei respective, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au nicio obiecție. Perioada respectivă se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 37a

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 124]

Articolul 38

Raport

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare și rezultatele prezentului regulament în termen de ... [la cinci ani de la adoptarea prezentului regulament] .

Raportul se bazează pe informațiile care trebuie furnizate în conformitate cu prezentul regulament. În cazul în care este necesar, raportul este însoțit de propuneri adecvate.

Articolul 39

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

Articolul 40

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare  în a douăzecea zi  de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXE

ANEXA I

Extras din Regulile uniforme privind Contractul de transport internațional feroviar de călători și bagaje (CIV)

Apendicele A

la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF) din 9 mai 1980, astfel cum a fost modificată de Protocolul de modificare a Convenției privind transporturile internaționale feroviare din 3 iunie 1999

TITLUL II

ÎNCHEIEREA ȘI EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Articolul 6

Contractul de transport

(1)  Prin contractul de transport, operatorul de transport se angajează să transporte la locul de destinație călătorul, precum și, dacă este cazul, bagaje și vehicule, și să livreze bagajele și vehiculele la locul de destinație.

(2)  Contractul de transport trebuie să fie confirmat prin una sau mai multe legitimații de transport eliberate călătorului. Cu toate acestea,  sub rezerva  articolului 9, absența, neregularitatea sau pierderea legitimației de transport nu afectează existența sau validitatea contractului, care rămâne sub incidența prezentelor Reguli uniforme.

(3)  Legitimația de transport confirmă, până la proba contrarie, încheierea și conținutul contractului de transport.

Articolul 7

Legitimația de transport

(1)  Condițiile generale de transport stabilesc forma și conținutul legitimațiilor de transport, precum și limba și caracterele în care  trebuie  tipărite și completate.

(2)  Pe legitimația de transport trebuie menționate cel puțin:

(a)  operatorul sau operatorii de transport;

(b)  o declarație conform căreia transportul respectă,  în pofida oricărei  clauze contrare, prezentele Reguli uniforme; aceasta se poate indica prin acronimul CIV;

(c)  orice altă indicație  care este  necesară pentru a dovedi încheierea și conținutul contractului de transport și care permite călătorului să beneficieze de drepturile ce decurg din prezentul contract.

(3)  Călătorul trebuie să se asigure, la primirea legitimației de transport, că aceasta a fost completată potrivit indicațiilor sale.

(4)  Legitimația de transport este transferabilă dacă nu este nominală și dacă nu a fost începută călătoria.

(5)  Legitimația de transport poate fi emisă sub formă de înregistrare electronică de date, care poate fi transformată în caractere scrise lizibile. Procedurile folosite pentru înregistrarea și pentru tratarea datelor trebuie să fie echivalente din punct de vedere funcțional, în special în ceea ce privește puterea doveditoare a legitimației de transport reprezentate prin aceste date.

Articolul 8

Plata și rambursarea prețului transportului

(1)  Sub rezerva unei convenții contrare între călător și operatorul de transport, prețul transportului se plătește în avans.

(2)  Condițiile generale de transport stabilesc condițiile de rambursare ale prețului transportului.

Articolul 9

Dreptul la transport. Excluderea de la transport

(1)  Încă de la începerea călătoriei, călătorul trebuie să dețină o legitimație de transport valabilă și să o prezinte cu ocazia controlului legitimațiilor de transport. Condițiile generale de transport pot prevedea:

(a)  că un călător care nu prezintă o legitimație de transport valabilă trebuie să plătească, în afara prețului transportului, o suprataxă;

(b)  că un călător care refuză să facă plata imediată a prețului transportului sau a suprataxei poate fi exclus de la transport;

(c)  dacă și în ce condiții are loc rambursarea suprataxei.

(2)  Condițiile generale de transport pot prevedea că acei călători care:

(a)  prezintă un pericol pentru siguranța și buna funcționare a operațiunilor sau pentru siguranța celorlalți călători,

(b)  îi incomodează pe ceilalți călători de manieră intolerabilă

sunt excluși de la transport sau li se poate cere să-și întrerupă călătoria și că aceste persoane nu au dreptul la rambursarea prețului transportului, nici a prețului pe care l-au plătit pentru transportul bagajelor lor înregistrate.

Articolul 10

Îndeplinirea formalităților administrative

Călătorul trebuie să se conformeze formalităților solicitate de autoritățile vamale sau de alte autorități administrative.

Articolul 11

Anularea sau întârzierea trenurilor. Pierderea legăturii

Operatorul de transport trebuie, dacă este necesar, să certifice pe legitimația de transport că trenul a fost anulat sau că s-a pierdut legătura.

TITLUL III

TRANSPORTUL DE BAGAJE DE MÂNĂ, ANIMALE, BAGAJE ÎNREGISTRATE ȘI VEHICULE

Capitolul I

Dispoziții comune

Articolul 12

Obiectele și animalele admise

(1)  Călătorul poate lua cu el obiecte ușor de purtat (bagaje de mână) precum și animale vii, în conformitate cu Condițiile generale de transport. În plus, călătorul poate lua cu el obiecte incomode, în conformitate cu dispozițiile specifice conținute în Condițiile generale de transport. Nu sunt admise ca bagaje de mână obiectele și animalele care pot deranja sau incomoda călătorii sau pot provoca o daună.

(2)  Călătorii pot expedia, sub formă de bagaje înregistrate, obiecte și animale, în conformitate cu Condițiile generale de transport.

(3)  Operatorul de transport poate admite transportul de vehicule cu ocazia transportului de călători, în conformitate cu dispozițiile specifice conținute în Condițiile generale de transport.

(4)  Transportul mărfurilor periculoase sub formă de bagaje de mână, bagaje înregistrate, precum și în sau pe vehicule care, în conformitate cu prezentul titlu, sunt transportate pe calea ferată, trebuie să respecte Regulamentul privind transportul de mărfuri periculoase pe căile ferate (RID).

Articolul 13

Verificarea

(1)  În cazul în care există motive întemeiate pentru a suspecta nerespectarea condițiilor de transport, operatorul de transport are dreptul să verifice dacă obiectele (bagaje de mână, bagaje înregistrate, vehicule, inclusiv încărcătura acestora) și animalele transportate sunt conforme condițiilor de transport, cu condiția ca actele cu putere de lege ale statului în care  urmează  să aibă loc verificarea să nu o interzică. Călătorul trebuie invitat să asiste la verificare. Dacă acesta din urmă nu se prezintă sau nu poate fi contactat, operatorul de transport trebuie să solicite prezența a doi martori independenți.

(2)  Dacă s-a constatat că nu au fost respectate condițiile de transport, operatorul de transport îi poate cere călătorului să plătească cheltuielile care decurg din verificare.

Articolul 14

Îndeplinirea formalităților administrative

Călătorul trebuie să se conformeze formalităților solicitate de autoritățile vamale sau de alte autorități administrative în cazul în care, în timpul transportului, acesta deține obiecte (bagaje de mână, bagaje înregistrate, vehicule, inclusiv încărcătura acestora) sau animale. Călătorul trebuie să fie prezent în timpul inspectării acestor obiecte, în afara excepțiilor prevăzute de actele cu putere de lege ale fiecărui stat.

Capitolul II

Bagajele de mână și animalele

Articolul 15

Supravegherea

Supravegherea bagajelor de mână și a animalelor ce însoțesc călătorul îi revine acestuia din urmă.

Capitolul III

Bagajele înregistrate

Articolul 16

Expedierea bagajelor înregistrate

(1)  Obligațiile contractuale privind expedierea bagajelor înregistrate trebuie constatate printr-un buletin de bagaje înregistrate emis călătorului.

(2)  Sub rezerva  articolului 22, absența, neregularitatea sau pierderea buletinului de bagaje înregistrate nu afectează existența sau validitatea convențiilor referitoare la expedierea bagajelor înregistrate, care rămân sub incidența prezentelor Reguli uniforme.

(3)  Buletinul de bagaje înregistrate face dovada, până la proba contrarie, a înregistrării bagajelor și a condițiilor de transport.

(4)  Până la proba contrarie, se presupune că, atunci când operatorul de transport a preluat bagajele înregistrate, acestea erau în stare aparent bună și că numărul și cantitatea bagajelor corespundeau mențiunilor existente pe buletinul de bagaje înregistrate.

Articolul 17

Buletinul de bagaje înregistrate

(1)  Condițiile generale de transport determină forma și conținutul buletinului de bagaje înregistrate, precum și limba și caracterele în care  trebuie  tipărit și completat. Articolul 7 alineatul (5) se aplică mutatis mutandis.

(2)  Pe buletinul de bagaje înregistrate trebuie menționate cel puțin:

(a)  operatorul sau operatorii de transport;

(b)  o declarație conform căreia transportul respectă, sub rezerva unei clauze contrare, prezentele Reguli uniforme; aceasta se poate indica prin acronimul CIV;

(c)  orice altă declarație  care este  necesară pentru a demonstra obligațiile contractuale referitoare la expedierea bagajelor înregistrate și care îi permite călătorului să își exercite drepturile ce decurg din contractul de transport.

(3)  Călătorul trebuie să se asigure, la primirea buletinului de bagaje înregistrate, că acesta a fost completat potrivit indicațiilor sale.

Articolul 18

Înregistrarea și transportul

(1)  Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în Condițiile generale de transport, înregistrarea bagajelor are loc doar în momentul prezentării unei legitimații de transport valabile cel puțin până la locul de destinație al bagajelor. În celelalte cazuri, înregistrarea se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la locul expediției.

(2)  În cazul în care Condițiile generale de transport prevăd că anumite bagaje pot fi admise la transport fără prezentarea unei legitimații de transport, prevederile prezentelor Reguli uniforme care stabilesc drepturile și obligațiile călătorului referitoare la bagajele înregistrate ale acestuia se aplică mutatis mutandis expeditorului bagajelor înregistrate.

(3)  Operatorul de transport poate expedia bagajele înregistrate cu un alt tren sau un alt mijloc de transport și pe un alt itinerar decât cel utilizat de călător.

Articolul 19

Plata taxelor pentru transportul de bagaje înregistrate

Sub rezerva unei convenții contrare între călător și operatorul de transport, taxa pentru transportul bagajelor înregistrate trebuie plătită în momentul înregistrării.

Articolul 20

Marcarea bagajelor înregistrate

Călătorul trebuie să indice pe fiecare bagaj înregistrat, într-un loc vizibil, într-un mod suficient de durabil și lizibil:

(a)  numele și adresa sa;

(b)  locul de destinație.

Articolul 21

Dreptul de a dispune de bagajele înregistrate

(1)  Dacă circumstanțele o permit și dacă formalitățile vamale sau cerințele altor autorități administrative nu sunt contrare, călătorul poate solicita returnarea bagajelor la locul de expediere în schimbul predării buletinului de bagaje înregistrate și, în cazul în care aceasta este prevăzută de Condițiile generale de transport, la prezentarea legitimației de transport.

(2)  Condițiile generale de transport pot conține alte prevederi referitoare la dreptul de a dispune de bagajele înregistrate, în special modificări ale locului de destinație și eventuale consecințe financiare ce trebuie suportate de către călător.

Articolul 22

Livrarea

(1)  Bagajele înregistrate sunt livrate în schimbul predării buletinului de bagaje înregistrate și, dacă este cazul, în schimbul plății sumelor ce trebuie achitate în momentul expedierii.

Operatorul de transport are dreptul, fără a fi obligat, de a verifica dacă deținătorul buletinului are dreptul de a prelua livrarea.

(2)  Următoarele cazuri sunt echivalente livrării către deținătorul buletinului de bagaje înregistrate dacă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare la locul de destinație:

(a)  bagajele au fost predate autorităților vamale competente, la sediile sau depozitele acestora, dacă acestea nu se află sub supravegherea operatorului de transport;

(b)  animalele vii au fost încredințate  unor părți  terțe.

(3)  Deținătorul buletinului de bagaje înregistrate poate solicita livrarea bagajelor la locul de destinație de îndată ce a expirat timpul convenit și, dacă este cazul, timpul necesar operațiilor efectuate de autoritățile vamale sau de alte autorități  administrative .

(4)  În absența predării buletinului de bagaje înregistrate, operatorul de transport este obligat să livreze bagajele doar persoanei care își demonstrează acest drept; dacă dovada oferită pare insuficientă, operatorul de transport poate pretinde o garanție.

(5)  Bagajele sunt livrate la locul de destinație pentru care au fost înregistrate.

(6)  Deținătorul buletinului de bagaje înregistrate căruia nu i-au fost livrate bagajele poate cere, în conformitate cu alineatul (3), certificarea pe buletin a datei și orei la care a solicitat livrarea.

(7)  Persoana îndreptățită poate să refuze acceptarea bagajelor, dacă operatorul de transport nu dă curs solicitării sale de a efectua o verificare a bagajelor înregistrate în vederea constatării unor presupuse prejudicii.

(8)  În toate celelalte cazuri, livrarea bagajelor se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare la locul destinației.

Capitolul IV

Vehiculele

Articolul 23

Condițiile de transport

Dispozițiile specifice care reglementează transportul vehiculelor, prevăzute în Condițiile generale de transport, determină în special condițiile care reglementează acceptarea transportului, înregistrarea, încărcarea și transportul, descărcarea și livrarea, precum și obligațiile călătorului.

Articolul 24

Buletinul de transport

(1)  Obligațiile contractuale privind transportul vehiculelor trebuie stabilite printr-un buletin de transport emis călătorului. Buletinul de transport poate fi inclus în legitimația de transport a călătorului.

(2)  Dispozițiile specifice care reglementează transportul vehiculelor, cuprinse în Condițiile generale de transport, determină forma și conținutul buletinului de transport, precum și limba și caracterele în care este tipărit și completat. Articolul 7 alineatul (5) se aplică mutatis mutandis.

(3)  Pe buletinul de transport trebuie menționate cel puțin:

(a)  operatorul sau operatorii de transport;

(b)  o declarație conform căreia transportul respectă, sub rezerva unei clauze contrare, prezentele Reguli uniforme; aceasta se poate indica prin acronimul CIV;

(c)  orice altă declarație  care este  necesară pentru a demonstra obligațiile contractuale referitoare la transportul vehiculelor și care îi permite călătorului să își exercite drepturile ce decurg din contractul de transport.

(4)  Călătorul trebuie să se asigure, la primirea buletinului de transport, că acesta a fost completat potrivit indicațiilor sale.

Articolul 25

Dreptul aplicabil

Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol, dispozițiile capitolului III referitoare la transportul de bagaje se aplică și vehiculelor.

TITLUL IV

RĂSPUNDEREA OPERATORILOR DE TRANSPORT

Capitolul I

Răspunderea în caz de deces sau de vătămare corporală a călătorilor

Articolul 26

Baza răspunderii

(1)  Operatorul de transport este răspunzător pentru paguba sau prejudiciul rezultate din decesul, vătămarea corporală sau orice alt prejudiciu adus integrității fizice sau psihice a călătorului, cauzat printr-un accident survenit în timpul exploatării feroviare și în timp ce călătorul  fie  se află în vehiculele feroviare,  fie urcă sau coboară  din acestea, indiferent de infrastructura feroviară utilizată.

(2)  Operatorul de transport este exonerat de această răspundere

(a)  dacă accidentul a fost cauzat de circumstanțe independente de exploatarea feroviară pe care operatorul de transport, în ciuda diligențelor cerute de circumstanțele specifice ale cazului în speță, nu le putea evita și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina;

(b)  în măsura în care accidentul este din culpa călătorului;

(c)  dacă accidentul este cauzat de comportamentul unui terț pe care operatorul de transport, în ciuda diligențelor cerute de circumstanțele specifice ale cazului în speță, nu îl putea evita și pe ale cărui consecințe nu le putea preîntâmpina; o altă întreprindere care utilizează aceeași infrastructură feroviară nu este considerată un terț; nu se aduce atingere dreptului de regres.

(3)  Dacă accidentul este cauzat de comportamentul unui terț și dacă, în ciuda acestui fapt, operatorul de transport nu este în întregime exonerat de răspunderea sa în conformitate cu alineatul (2) litera (c), operatorul de transport răspunde pe deplin, în limitele prevăzute în prezentele Reguli uniforme, dar fără a aduce atingere dreptului de regres pe care îl poate avea împotriva terțului.

(4)  Prezentele Reguli uniforme nu aduc atingere răspunderii care îi poate reveni operatorului de transport pentru cazurile neprevăzute la alineatul (1).

(5)  În cazul în care un transport reglementat de un contract de transport unic este efectuat de operatori de transport succesivi, este răspunzător, în cazul decesului și al vătămării corporale a călătorilor, operatorul de transport căruia îi revine, prin contractul de transport, prestarea serviciului  de transport  în cursul căruia a avut loc accidentul. În cazul în care acest serviciu nu a fost prestat de către operatorul de transport, ci de către un operator de transport substituit, cei doi operatori de transport sunt răspunzători atât în mod solidar, cât și individual, în conformitate cu prezentele Reguli uniforme.

Articolul 27

Daune-interese în caz de deces

(1)  În cazul decesului călătorului, daunele-interese cuprind:

(a)  toate cheltuielile necesare efectuate ca urmare a decesului, în special cele legate de transportul corpului și de înmormântare;

(b)  dacă decesul nu a survenit imediat, daunele-interese prevăzute la articolul 28.

(2)  Dacă, prin decesul unui călător, persoanele față de care acesta avea sau ar fi avut în viitor o obligație de întreținere în baza legii sunt lipsite de sprijinul acestuia, persoanele vizate sunt de asemenea despăgubite pentru această pagubă. Dreptul la acțiune în despăgubire al persoanelor cărora călătorul le asigura întreținerea, fără să existe o obligație legală, este reglementat de dreptul intern.

Articolul 28

Daune-interese în caz de vătămare corporală

În caz de vătămare corporală sau de orice alt prejudiciu adus integrității fizice și psihice a călătorului, daunele-interese cuprind:

(a)  toate cheltuielile necesare, în special cele legate de tratament și transport;

(b)  despăgubirea pierderii financiare datorate incapacității de muncă totale sau parțiale sau unui număr sporit de nevoi.

Articolul 29

Despăgubirea pentru alte prejudicii corporale

Legislația națională stabilește dacă și în ce măsură operatorul de transport trebuie să plătească daune-interese pentru alte prejudicii corporale decât cele prevăzute la articolele 27 și 28.

Articolul 30

Forma și suma daunelor-interese în caz de deces și vătămare corporală

(1)  Daunele-interese prevăzute la articolul 27 alineatul (2) și la articolul 28 litera (b) trebuie acordate sub formă de sumă forfetară. Cu toate acestea, dacă legislația națională permite plata unei anuități, daunele-interese vor fi acordate sub această formă în cazul în care călătorul vătămat sau persoanele îndreptățite la care se face referire la articolul 27 alineatul (2) o cer.

(2)  Suma daunelor-interese care trebuie acordate potrivit alineatului (1) se stabilește în conformitate cu legislația națională. Cu toate acestea, în sensul prezentelor Reguli uniforme, limita maximă pe călător este fixată la 175 000 de unități de cont ca sumă forfetară sau ca anuitate corespunzătoare acestei sume, în cazul în care legislația națională prevede o limită maximă inferioară acelei sume.

Articolul 31

Alte  moduri  de transport

(1)  Sub rezerva alineatului (2), dispozițiile referitoare la răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală a călătorului nu se aplică pierderilor sau pagubelor survenite în timpul transportului care, în conformitate cu contractul de transport, nu era un transport feroviar.

(2)  Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele feroviare sunt transportate cu feribotul, dispozițiile referitoare la răspunderea în caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor se aplică pierderilor sau pagubelor la care se face referire la articolul 26 alineatul (1) și la articolul 33 alineatul (1), cauzate printr-un accident survenit în timpul exploatării feroviare și în timp ce călătorul  fie  se află în vehiculele feroviare,  fie urcă sau coboară  din acestea.

(3)  În cazul în care, ca urmare a unor circumstanțe excepționale, exploatarea feroviară este întreruptă în mod provizoriu, iar călătorii sunt transportați cu un alt  mod  de transport, operatorul de transport este răspunzător în temeiul prezentelor Reguli uniforme.

Capitolul II

Răspunderea în caz de nerespectare a orarelor

Articolul 32

Răspunderea în caz de anulare, de întârziere a trenurilor sau de pierdere a legăturii

(1)  Operatorul de transport este răspunzător față de călător pentru pierderea sau paguba rezultată din faptul că, din cauza anulării, a întârzierii unui tren sau a pierderii unei legături, călătoria nu poate fi continuată în aceeași zi sau continuarea nu poate fi solicitată în mod rezonabil în aceeași zi, având în vedere circumstanțele date. Daunele-interese cuprind cheltuieli rezonabile de cazare, precum și cheltuieli rezonabile datorate informării persoanelor care îl așteptau pe călător.

(2)  Operatorul de transport este exonerat de această răspundere atunci când anularea, întârzierea sau pierderea legăturii se datorează uneia dintre cauzele următoare:

(a)  circumstanțe independente de exploatarea feroviară pe care operatorul de transport, în ciuda diligențelor cerute de circumstanțele specifice ale cazului în speță, nu le putea evita și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina,

(b)  o vină din partea călătorului; sau

(c)  comportamentul unui terț pe care operatorul de transport, în ciuda diligențelor cerute de circumstanțele specifice ale cazului în speță, nu îl putea evita și pe ale cărui consecințe nu le putea preîntâmpina; o altă întreprindere care utilizează aceeași infrastructură feroviară nu este considerată un terț; nu se aduce atingere dreptului de regres.

(3)  Dreptul intern stabilește dacă și în ce măsură operatorul de transport trebuie să plătească daune-interese pentru alte prejudicii decât cele prevăzute la alineatul (1). Prezenta dispoziție nu aduce atingere articolului 44.

Capitolul III

Răspunderea în cazul bagajelor de mână, a animalelor, a bagajelor înregistrate și a vehiculelor

SECȚIUNEA 1

Bagajele de mână și animalele

Articolul 33

Răspunderea

(1)  În caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor, operatorul de transport este de asemenea răspunzător pentru pierderea sau paguba rezultată din pierderea totală sau parțială sau deteriorarea obiectelor pe care călătorul le avea fie asupra sa, fie cu el sub formă de bagaje de mână; aceasta se aplică de asemenea animalelor care îl însoțeau pe călător. Articolul 26 se aplică mutatis mutandis.

(2)  În celelalte cazuri, operatorul de transport nu este răspunzător pentru pierderea totală sau parțială sau deteriorarea obiectelor, a bagajelor de mână sau a animalelor a căror supraveghere era în sarcina călătorului în conformitate cu articolul 15, cu excepția cazului în care această pierdere sau deteriorare este cauzată din vina operatorului de transport. Celelalte articole din titlul IV, cu excepția articolului 51  , și din titlul  VI nu se aplică în acest caz.

Articolul 34

Limitarea daunelor-interese în caz de pierdere sau avariere a obiectelor

În cazul în care este răspunzător în temeiul articolului 33 alineatul (1), operatorul de transport trebuie să plătească o despăgubire de până la o limită de 1 400 de unități de cont pentru fiecare călător.

Articolul 35

Exonerarea de răspundere

Operatorul de transport nu este răspunzător față de călător pentru pierderea sau paguba rezultată din faptul că acesta din urmă nu se conformează formalităților impuse de autoritățile vamale sau de alte autorități administrative.

SECȚIUNEA 2

Bagajele înregistrate

Articolul 36

Baza răspunderii

(1)  Operatorul de transport este răspunzător pentru pierderea sau paguba rezultată din pierderea totală sau parțială sau  deteriorarea  bagajelor înregistrare în intervalul de timp dintre preluarea de către operatorul de transport și livrare, precum și în caz de întârziere la livrare.

(2)  Operatorul de transport este exonerat de această răspundere în măsura în care pierderea,  deteriorarea  sau întârzierea la livrare a fost cauzată din vina călătorului, de un ordin al acestuia nerezultând dintr-o vină a operatorului de transport, de un viciu propriu al bagajului înregistrat sau de circumstanțe pe care operatorul de transport nu le putea evita și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina.

(3)  Operatorul de transport este exonerat de această răspundere în măsura în care pierderea sau paguba rezultă ca urmare a riscurilor speciale inerente ce pot apărea într-una sau mai multe din circumstanțele următoare:

(a)  absența ambalajului sau ambalarea inadecvată;

(b)  natura specială a bagajului;

(c)  expedierea ca bagaje a obiectelor neacceptate la transport.

Articolul 37

Sarcina probei

(1)  Sarcina dovedirii că pierderea,  deteriorarea  sau întârzierea la livrare s‑a datorat uneia din cauzele prevăzute la articolul 36 alineatul (2) incumbă operatorului de transport.

(2)  Dacă operatorul de transport stabilește că, ținând cont de circumstanțele unui caz particular, pierderea sau  deteriorarea  ar fi putut rezulta din unul sau mai multe din riscurile speciale menționate la articolul 36 alineatul (3), se presupune că ea a rezultat din aceste riscuri. Persoana îndreptățită își păstrează totuși dreptul de a dovedi că pierderea sau  deteriorarea  nu putea fi atribuită, fie în totalitate, fie parțial, unuia din aceste riscuri.

Articolul 38

Operatorii de transport succesivi

Dacă un transport reglementat de un contract de transport unic este efectuat de mai mulți operatori de transport succesivi, fiecare operator de transport, prin preluarea bagajelor însoțite de buletinul de bagaje înregistrate sau a vehiculului însoțit de buletinul de transport, devine parte la contractul de transport în ceea ce privește expedierea bagajelor sau transportul vehiculelor, în conformitate cu condițiile buletinului de bagaje înregistrate sau a buletinului de transport, și își asumă obligațiile care decurg din acesta. Într-un astfel de caz, fiecare operator de transport răspunde de transport pe întreg parcursul până la livrare.

Articolul 39

Operatorul de transport substituit

(1)  În cazul în care operatorul de transport a încredințat efectuarea transportului, în totalitate sau parțial, unui operator de transport substituit,  indiferent dacă  , în temeiul contractului de transport, are sau nu dreptul de a face aceasta, operatorul de transport este în continuare răspunzător pentru întregul transport.

(2)  Toate dispozițiile prezentelor Reguli uniforme care reglementează răspunderea operatorului de transport se aplică de asemenea răspunderii operatorului de transport substituit pentru transportul efectuat de acesta din urmă. Articolele 48 și 52 se aplică atunci când este introdusă o acțiune în justiție împotriva agenților sau a oricăror alte persoane ale căror servicii au fost utilizate de către operatorul de transport substituit pentru a efectua transportul.

(3)  Orice convenție specifică prin care operatorul de transport își asumă obligații care nu îi revin în temeiul  prezentelor  Reguli uniforme sau renunță la unele din drepturile care îi sunt conferite de prezentele Reguli uniforme nu produce efecte asupra operatorului de transport substituit care nu a acceptat convenția respectivă în mod expres și în scris. Indiferent dacă operatorul de transport substituit a acceptat sau nu această convenție, operatorul de transport trebuie să respecte în continuare obligațiile sau renunțările care rezultă dintr-o astfel de convenție specifică.

(4)  Dacă și în măsura în care atât operatorul de transport, cât și operatorul de transport substituit sunt răspunzători, răspunderea lor este solidară.

(5)  Valoarea totală a despăgubirii datorate de operatorul de transport, operatorul de transport substituit, precum și de agenții lor și de alte persoane ale căror servicii sunt utilizate de către aceștia în scopul efectuării transportului nu depășește limitele prevăzute în prezentele Reguli uniforme.

(6)  Prezentul articol nu aduce atingere drepturilor de regres care pot exista între operatorul de transport și operatorul de transport substituit.

Articolul 40

Prezumția de pierdere

(1)  Persoana îndreptățită poate, fără a fi obligată să furnizeze dovezi suplimentare, să considere pierdut un bagaj dacă acesta nu a fost livrat sau pus la dispoziția sa în termen de 14 zile de la cererea de livrare prezentată conform articolului 22 alineatul (3).

(2)  Dacă un bagaj considerat pierdut este recuperat în decurs de un an de la data cererii de livrare, operatorul de transport trebuie să informeze persoana îndreptățită dacă adresa acesteia este cunoscută sau poate fi aflată.

(3)  Persoana îndreptățită poate solicita, în termen de treizeci de zile de la primirea avizului la menționat la alineatul (2), să îi fie livrat bagajul. În acest caz, persoana îndreptățită trebuie să plătească cheltuielile aferente transportului bagajului de la locul de expediție până la locul unde se efectuează livrarea și să restituie despăgubirea primită, din care se rețin, dacă este cazul, cheltuielile incluse în aceasta. Cu toate acestea, își păstrează drepturile de a pretinde despăgubire pentru întârzierea livrării, prevăzute la articolul 43.

(4)  Dacă bagajul recuperat nu a fost revendicat în termenul prevăzut la alineatul (3) sau dacă este recuperat la mai mult de un an de la cererea de livrare, operatorul de transport dispune de acesta în conformitate cu actele cu putere de lege în vigoare la locul unde se află bagajul.

Articolul 41

Despăgubirea în caz de pierdere

(1)  În caz de pierdere totală sau parțială a bagajelor înregistrate, operatorul de transport trebuie să plătească, în afara tuturor celorlalte daune-interese:

(a)  dacă  valoarea  pierderii sau pagubei suferite este dovedită, o despăgubire egală cu  valoarea respectivă  , dar care să nu depășească 80 de unități de cont pe kilogram de masă brută lipsă sau 1 200 de unități de cont pe bagaj;

(b)  dacă  valoarea  pierderii sau pagubei suferite nu este dovedită, o despăgubire forfetară de 20 de unități de cont pe kilogram de masă brută lipsă sau 300 de unități de cont pe bagaj.

Modalitatea de despăgubire, pe kilogram lipsă sau pe bagaj, este stabilită în Condițiile generale de transport.

(2)  Operatorul de transport trebuie, în plus, să restituie prețul pentru transportul bagajelor și celelalte sume plătite pentru transportul bagajului pierdut, precum și  taxele  vamale și  accizele  deja achitate.

Articolul 42

Despăgubirea în caz de  deteriorare

(1)  În caz de  deteriorare  a bagajelor înregistrate, operatorul de transport trebuie sa plătească, în afara tuturor celorlalte daune-interese, o despăgubire echivalentă cu deprecierea bagajelor.

(2)  Despăgubirea nu depășește:

(a)  dacă toate bagajele s-au depreciat din cauza  deteriorării  , suma care ar fi trebuit plătită în caz de pierdere integrală;

(b)  dacă doar o parte a bagajelor s-au depreciat din cauza  deteriorării  , suma care ar fi trebuit plătită în caz de pierdere a părții depreciate.

Articolul 43

Despăgubirea în caz de întârziere la livrare

(1)  În caz de întârziere la livrare a bagajelor înregistrate, operatorul de transport trebuie să plătească pentru fiecare perioadă integrală de 24 de ore de la solicitarea livrării, dar care nu depășește un maximum de 14 zile:

(a)  dacă persoana îndreptățită dovedește că pierderea sau paguba a rezultat ca urmare a întârzierii, o despăgubire egală cu suma pierderii sau pagubei, până la maximum 0,80 de unități de cont pe kilogram de masă brută lipsă a bagajelor sau 14 unități de cont pe bagaj livrat cu întârziere;

(b)  dacă persoana îndreptățită nu dovedește că pierderea sau paguba a rezultat ca urmare a întârzierii, o despăgubire forfetară de 0,14 unități de cont pe kilogram de masă brută de bagaje sau 2,80 unități de cont pe bagaj livrat cu întârziere.

Modalitățile de despăgubire, pe kilogram lipsă sau pe bagaj, sunt stabilite în Condițiile generale de transport.

(2)  În caz de pierdere totală a bagajelor, despăgubirea prevăzută la alineatul (1) nu se cumulează cu cea prevăzută la articolul 41.

(3)  În caz de pierdere parțială a bagajelor, despăgubirea prevăzută la alineatul (1) este plătită pentru partea care nu a fost pierdută.

(4)  În caz de  deteriorare  a bagajelor care nu a survenit în urma întârzierii la livrare, despăgubirea prevăzută la alineatul (1) se cumulează, dacă este cazul, cu cea prevăzută la articolul 42.

(5)  Cumulul despăgubirilor prevăzute la alineatul (1) împreună cu cele prevăzute la articolele 41 și 42 nu  depășește  în niciun caz despăgubirea care ar trebui plătită în cazul pierderii totale a bagajelor.

SECȚIUNEA 3

Vehiculele

Articolul 44

Despăgubirea în caz de întârziere

(1)  În caz de întârziere la încărcare datorată unei cauze imputabile operatorului de transport sau în caz de întârziere la livrarea unui vehicul, operatorul de transport trebuie să plătească, dacă persoana îndreptățită dovedește că pierderea sau paguba a rezultat ca urmare a acestor acțiuni, o despăgubire care să nu depășească suma prețului transportului.

(2)  Dacă, în caz de întârziere la încărcare datorată unei cauze imputabile operatorului de transport, persoana îndreptățită renunță la contractul de transport, prețul transportului îi este rambursat. Pe lângă aceasta, persoana îndreptățită poate, dacă dovedește că pierderea sau paguba a rezultat ca urmare a întârzierii, să pretindă o despăgubire care să nu depășească prețul transportului.

Articolul 45

Despăgubirea în caz de pierdere

În caz de pierdere totală sau parțială a unui vehicul, despăgubirea care trebuie plătită persoanei îndreptățite pentru pierderea sau paguba dovedită este calculată pe baza valorii uzuale a vehiculului. Aceasta nu depășește 8 000 de unități de cont. O remorcă încărcată sau fără încărcătură este considerată un vehicul separat.

Articolul 46

Răspunderea în privința altor obiecte

(1)  În ceea ce privește obiectele lăsate în vehicul sau care se găsesc în portbagaje (de exemplu, portbagaj sau portschi), operatorul de transport nu este răspunzător decât pentru pierderea sau paguba survenită din vina sa. Despăgubirea totală care trebuie plătită nu depășește 1 400 de unități de cont.

(2)  În ceea ce privește obiectele fixate în exteriorul vehiculului, inclusiv portbagajele la care se face referire la alineatul (1), operatorul de transport nu este răspunzător de obiectele situate în exteriorul vehiculului decât dacă se dovedește că pierderea sau paguba rezultă dintr-o acțiune sau o omisiune pe care operatorul de transport a comis-o fie cu intenția de a provoca o astfel de pierdere sau pagubă, fie în mod neglijent și în cunoștință de cauză că ar putea rezulta o astfel de pierdere sau pagubă.

Articolul 47

Dreptul aplicabil

Sub rezerva dispozițiilor prezentei secțiuni, dispozițiile secțiunii 2 referitoare la răspunderea pentru bagaje se aplică în cazul vehiculelor.

Capitolul IV

Dispoziții comune

Articolul 48

Decăderea din dreptul de a invoca limitele de răspundere

Limitele de răspundere prevăzute în  prezentele  Reguli uniforme, precum și în dispozițiile legislației naționale, care limitează despăgubirea la o sumă fixă, nu se aplică dacă se dovedește că pierderea sau paguba rezultată în urma unei acțiuni sau omisiuni pe care operatorul de transport a comis-o fie cu intenția de a provoca o astfel de  pierdere sau  pagubă, fie în mod neglijent și în cunoștință de cauză că ar putea rezulta o astfel de  pierdere sau  pagubă.

Articolul 49

 Conversia  și dobânda

(1)  În cazul în care calculul despăgubirii impune  conversia  sumelor exprimate în valută,  conversia  este efectuată la rata de schimb aplicabilă în ziua și în locul în care a fost făcută plata despăgubirii.

(2)  Persoana îndreptățită poate pretinde dobândă asupra despăgubirii, calculată la un procent de cinci la sută per an, începând de la data reclamației prevăzute la articolul 55 sau, dacă nu s-a făcut nicio reclamație, de la data acționării în justiție.

(3)  Cu toate acestea, în cazul unei despăgubiri care trebuie plătită în temeiul articolelor 27 și 28, dobânda se aplică doar de la data la care au avut loc evenimentele  relevante  pentru evaluarea  valorii  despăgubirii, dacă data  respectivă  este ulterioară datei reclamației sau datei acționării în justiție.

(4)  În cazul bagajelor, dobânda este datorată doar dacă despăgubirea depășește 16 unități de cont pe buletin de bagaje înregistrate.

(5)  În cazul bagajelor, dacă persoana îndreptățită nu îi prezintă operatorului de transport, într-un termen care i-a fost fixat în mod rezonabil, piesele justificative cerute pentru soluționarea definitivă a reclamației, dobânda nu curge în perioada dintre expirarea timpului fixat și depunerea efectivă a documentelor în cauză.

Articolul 50

Răspunderea în caz de accident nuclear

Operatorul de transport este exonerat de răspunderea care îi revine în temeiul prezentelor Reguli uniforme atunci când pierderea sau paguba a fost cauzată în urma unui accident nuclear și atunci când operatorul unei instalații nucleare, sau altă persoană care îl înlocuiește este răspunzătoare pentru pierdere sau pagubă  în temeiul actelor  cu putere de lege ale unui stat care reglementează răspunderea în domeniul energiei nucleare.

Articolul 51

Persoanele pentru care răspunde operatorul de transport

Operatorul de transport răspunde de agenții săi și de alte persoane ale căror servicii le utilizează pentru executarea transportului atunci când agenții și persoanele menționate acționează în exercițiul funcțiunii lor. Administratorii infrastructurii feroviare pe care se efectuează transportul sunt considerați persoane ale căror servicii le utilizează operatorul de transport pentru executarea transportului.

Articolul 52

Alte acțiuni

(1)  În toate cazurile în care se aplică prezentele Reguli uniforme, orice acțiune în responsabilitate, indiferent de motive, nu poate fi intentată împotriva operatorului de transport decât în condițiile și în limitele prezentelor Reguli uniforme.

(2)  Aceeași procedură se aplică oricărei acțiuni intentate împotriva agenților și a altor persoane de care răspunde operatorul de transportul în temeiul articolului 51.

TITLUL V

RĂSPUNDEREA CĂLĂTORULUI

Articolul 53

Principii specifice de răspundere

Călătorul este răspunzător față de operatorul de transport pentru orice pierdere sau pagubă:

(a)  rezultată din nerespectarea obligațiilor sale în temeiul

1.  articolelor 10, 14 și 20,

2.  dispozițiilor specifice pentru transportul vehiculelor, conținute în Condițiile generale de transport, sau

3.  Regulamentului privind transportul internațional feroviar de mărfuri periculoase (RID) sau

(b)  cauzată de către obiectele și animalele care îl însoțesc, cu excepția cazului în care dovedește că pierderea sau paguba a fost cauzată de circumstanțe pe care nu le putea evita și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina, în ciuda faptului că a făcut dovada diligenței cerute unui călător conștiincios. Această dispoziție nu aduce atingere răspunderii operatorului de transport în temeiul articolului 26 și al articolului 33 alineatul (1).

TITLUL VI

EXERCITAREA DREPTURILOR

Articolul 54

Constatarea unei pierderi parțiale sau a unei  deteriorări

(1)  În cazul în care o pierdere parțială sau o  deteriorare  a unui obiect aflat în sarcina operatorului de transport (bagaje, vehicule) este descoperită sau presupusă de către operatorul de transport sau pretinsă de către persoana îndreptățită, operatorul de transport trebuie, fără întârziere și, dacă este posibil, în prezența persoanei îndreptățite, să întocmească un proces-verbal care să specifice natura pierderii sau a pagubei, condiția obiectului și, pe cât posibil, importanța pierderii sau a pagubei, cauza acesteia și momentul în care s-a produs.

(2)  O copie a procesului-verbal de constatare trebuie să fie transmisă gratuit persoanei îndreptățite.

(3)  În cazul în care persoana îndreptățită nu acceptă constatările din procesul-verbal, aceasta poate solicita ca starea bagajelor sau a vehiculului, precum și cauza și  valoarea  pierderii sau a pagubei să fie constatate de către un expert numit fie de părțile contractului de transport, fie de o instanță. Procedura care trebuie respectată este reglementată de actele cu putere de lege ale statului în care are loc constatarea.

Articolul 55

Reclamațiile

(1)  Reclamațiile referitoare la răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor trebuie adresate în scris operatorului de transport împotriva căruia poate fi introdusă o acțiune în justiție. În cazul unui transport reglementat de un contract unic și efectuat de operatori de transport succesivi, reclamațiile pot fi  , de asemenea,  adresate primului  sau  ultimului operator de transport, precum și operatorului de transport care are sediul principal, sucursala sau reprezentanța care a încheiat contractul de transport în statul în care călătorul este domiciliat sau își are reședința obișnuită.

(2)  Celelalte reclamații referitoare la contractul de transport trebuie adresate în scris operatorului de transport menționat la articolul 56 alineatele (2) și (3).

(3)  Documentele pe care persoana îndreptățită le consideră utile pentru a însoți reclamația trebuie prezentate fie în original, fie sub formă de copii, dacă este cazul, copiile fiind autentificate corespunzător, dacă operatorul de transport cere acest lucru. Atunci când are loc soluționarea reclamației, operatorul de transport poate solicita restituirea legitimației de transport, a buletinului de înregistrare a bagajelor și a buletinului de transport.

Articolul 56

Operatorii de transport care pot fi acționați în justiție

(1)  O acțiune în justiție bazată pe răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor nu poate fi introdusă decât împotriva operatorului de transport răspunzător în temeiul articolului 26 alineatul (5).

(2)  Sub rezerva alineatului (4), celelalte acțiuni în justiție introduse de călători pe baza contractului de transport nu pot fi intentate decât împotriva primului operator de transport, a ultimului operator de transport sau a operatorului de transport care a efectuat acea parte a transportului în cursul căreia s-a produs faptul generator al acțiunii în justiție.

(3)  Atunci când, în cazul unor transporturi efectuate de operatori de transport succesivi, operatorul de transport care trebuie să livreze bagajele sau vehiculul este înscris cu consimțământul său pe buletinul de bagaje înregistrate sau pe buletinul de transport, acesta poate fi acționat în justiție în conformitate cu alineatul (2), chiar dacă nu a preluat bagajele sau vehiculul.

(4)  Acțiunea în justiție pentru recuperarea unei sume plătite în baza contractului de transport poate fi introdusă împotriva operatorului de transport care a perceput suma sau împotriva operatorului de transport în beneficiul căruia a fost percepută această sumă.

(5)  Acțiunea în justiție poate fi introdusă împotriva unui operator de transport diferit de cei menționați la alineatele (2) și (4) atunci când acțiunea este prezentată ca cerere reconvențională sau ca excepție în instanță referitoare la o reclamație principală bazată pe același contract de transport.

(6)  În măsura în care prezentele Reguli uniforme se aplică operatorului de transport substituit, acesta poate de asemenea să fie acționat în justiție.

(7)  Dacă reclamantul poate alege între mai mulți operatori de transport, dreptul său de opțiune se stinge de îndată ce introduce o acțiune în justiție împotriva unuia dintre ei; aceasta se aplică de asemenea dacă reclamantul poate alege între unul sau mai mulți operatori de transport și un operator de transport substituit.

Articolul 58

Stingerea dreptului de acțiune în justiție în caz de deces sau vătămare corporală

(1)  Orice drept de acțiune în justiție al persoanei îndreptățite, bazat pe răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală, se stinge dacă persoana îndreptățită nu semnalează accidentul suferit de călător, într-un termen de 12 luni de la data constatării pierderii sau pagubei, unuia dintre operatorii de transport căruia îi poate fi prezentată o reclamație în conformitate cu articolul 55 alineatul (1). În cazul în care persoana îndreptățită sesizează verbal accidentul operatorului de transport, acesta trebuie să elibereze o dovadă a acestei sesizări verbale.

(2)  Cu toate acestea, acțiunea în justiție nu se stinge dacă:

(a)  în termenul prevăzut la alineatul (1), persoana îndreptățită a prezentat o reclamație unuia dintre transportatorii desemnați la articolul 55 alineatul (1);

(b)  în termenul prevăzut la alineatul (1), operatorul de transport răspunzător a luat cunoștință de accident pe o altă cale;

(c)  accidentul nu a fost semnalat sau a fost semnalat târziu în urma unor circumstanțe care nu pot fi imputate persoanei îndreptățite;

(d)  persoana îndreptățită dovedește că accidentul a avut drept cauză o vină a operatorului de transport.

Articolul 59

Stingerea acțiunii în justiție rezultată din transportul de bagaje

(1)  Acceptarea bagajelor de către persoana îndreptățită stinge orice  drept de  acțiune în justiție împotriva operatorului de transport, rezultat din contractul de transport, în caz de pierdere parțială, de  deteriorare  sau de întârziere la livrare.

(2)  Cu toate acestea, acțiunea în justiție nu se stinge:

(a)  în caz de pierdere parțială sau de  deteriorare  dacă

1.  pierderea sau  deteriorarea  a fost constatată în conformitate cu articolul 54 înainte ca persoana îndreptățită să accepte bagajele;

2.  constatarea care ar fi trebuit să fie făcută în conformitate cu articolul 54 a fost omisă exclusiv din vina operatorului de transport;

(b)  în caz de pierdere sau  deteriorare  neobservabilă, a cărei existență este constatată după acceptarea bagajelor de către persoana îndreptățită, dacă aceasta din urmă

1.  solicită o constatare în conformitate cu articolul 54 imediat după descoperirea pierderii sau  deteriorării  , cel târziu în termen de trei zile de la acceptarea bagajelor și

2.  dovedește, în plus, că pierderea sau  deteriorarea  a survenit în perioada dintre luarea în primire de către operatorul de transport și livrare;

(c)  în caz de întârziere la livrare, dacă persoana îndreptățită și-a valorificat drepturile, în termen de 21 de zile, împotriva unuia dintre operatorii de transport menționați la articolul 56 alineatul (3);

(d)  persoana îndreptățită dovedește că pierderea sau  deteriorarea  a avut drept cauză o vină a operatorului de transport.

Articolul 60

Termenul de prescripție

(1)  Termenul de prescripție a acțiunii în justiție privind daunele-interese bazate pe răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor este:

(a)  în cazul unui călător, trei ani începând din ziua următoare accidentului;

(b)  în cazul celorlalte persoane îndreptățite, trei ani începând de a doua zi după decesul călătorului, fără ca acest termen să poată totuși depăși cinci ani din ziua următoare accidentului.

(2)  Termenul de prescripție pentru celelalte acțiuni rezultate din contractul de transport este de un an. Cu toate acestea, termenul de prescripție este de doi ani în cazul unei acțiuni în justiție pentru pierdere sau  deteriorare  rezultată dintr-o acțiune sau omisiune comisă fie cu intenția de a provoca o astfel de pagubă, fie în mod neglijent și în cunoștință de cauză că ar putea rezulta o astfel de pagubă.

(3)  Termenul de prescripție prevăzut la alineatul (2) curge pentru acțiuni în justiție:

(a)  pentru despăgubirea pierderii totale, din a 14-a zi care urmează expirării termenului prevăzut la articolul 22 alineatul (3);

(b)  pentru despăgubirea pierderii parțiale, a  deteriorării  sau a întârzierii la livrare începând din ziua în care a avut loc livrarea;

(c)  în toate celelalte cazuri referitoare la transportul călătorilor  ,  începând din ziua expirării valabilității legitimației de transport.

Ziua indicată pentru începerea termenului de prescripție nu este inclusă în termen.

(4)  […]

(5)  […]

(6)  Suspendarea și întreruperea termenului de prescripție sunt, de altfel, reglementate de dreptul intern.

TITLUL VII

RAPORTURILE DINTRE OPERATORII DE TRANSPORT

Articolul 61

Repartizarea prețului de transport

(1)  Orice operator de transport trebuie să plătească operatorilor de transport interesați partea care le revine dintr-un transport pe care l-a încasat sau pe care ar fi trebuit să-l încaseze. Modalitățile de plată sunt fixate prin convenție între operatorii de transport.

(2)  Articolul 6 alineatul (3), articolul 16 alineatul (3) și articolul 25 se aplică și în privința raporturilor dintre operatori de transport succesivi.

Articolul 62

Dreptul la regres

(1)  Operatorul de transport care a plătit o despăgubire în temeiul prezentelor Reguli uniforme are un drept de regres împotriva operatorilor de transport care au participat la transport în conformitate cu prevederile următoare:

(a)  operatorul de transport care a cauzat pierderea sau  deteriorarea  este singurul răspunzător;

(b)  atunci când pierderea sau  deteriorarea  a fost cauzată de mai mulți operatori de transport, fiecare dintre ei răspunde pentru pierderea sau  deteriorarea  pe care a provocat-o; dacă o asemenea diferențiere este imposibilă, despăgubirea este repartizată între operatorii de transport în conformitate cu litera (c);

(c)  dacă nu se poate dovedi care dintre operatorii de transport a cauzat pierderea sau  deteriorarea  , despăgubirea este repartizată între toți operatorii de transport care au participat la transport, cu excepția celor care demonstrează că pierderea sau  deteriorarea  nu a fost cauzată de ei; această repartizare se face proporțional cu partea din prețul de transport care îi revine fiecărui operator de transport.

(2)  În cazul insolvabilității unuia dintre acești operatori de transport, partea neplătită care îi revine acestuia este repartizată între toți ceilalți operatori de transport care au participat la transport, proporțional cu prețul de transport care îi revine fiecăruia.

Articolul 63

Procedura de regres

(1)  Validitatea plății efectuate de către operatorul de transport care exercită un drept de regres în conformitate cu articolul 62 nu poate fi contestată de către operatorul de transport împotriva căruia este exercitat regresul atunci când despăgubirea a fost stabilită de o instanță  și  când acestui ultim operator de transport, înștiințat în mod corespunzător de proces, i  s-a permis  să intervină în proces. Instanța sesizată prin acțiunea principală în justiție fixează termenele acordate pentru o astfel de chemare în judecată și pentru intervenția la proces.

(2)  Operatorul de transport care își exercită dreptul de regres trebuie să-și prezinte reclamația în una și aceeași instanță împotriva tuturor operatorilor de transport cu care nu a ajuns la o înțelegere, sub sancțiunea de a-și pierde dreptul de regres împotriva celor pe care nu i-a acționat în judecată.

(3)  Instanța statuează printr-o unică și singură hotărâre asupra tuturor acțiunilor în regres cu care este sesizată.

(4)  Operatorul de transport care dorește să-și valorifice dreptul de regres poate sesiza instanța statului pe teritoriul căruia unul din operatorii de transport participanți la transport își are sediul principal, sucursala sau reprezentanța care a încheiat contractul de transport.

(5)  Atunci când acțiunea în justiție trebuie introdusă împotriva mai multor operatori de transport, operatorul de transport reclamant o poate alege, dintre instanțele competente în conformitate cu alineatul (4), pe aceea în fața căreia își va introduce regresul.

(6)  Nu pot fi introduse în instanță  acțiuni  în regres  împreună cu acțiuni  de despăgubire  introduse  de persoana îndreptățită în baza contractului de transport.

Articolul 64

Acorduri referitoare la regres

Operatorii de transport sunt liberi să încheie între ei acorduri care derogă de la articolele 61 și 62.

ANEXA II

INFORMAȚIILE MINIME CARE TREBUIE FURNIZATE DE ÎNTREPRINDERILE FEROVIARE ȘI DE VÂNZĂTORII DE LEGITIMAȚII DE  TRANSPORT

Partea I: Informațiile anterioare călătoriei

–  Condițiile generale aplicabile contractului

–  Orarele și condițiile pentru cea mai rapidă călătorie

–  Orarele și condițiile pentru toate prețurile disponibile (inclusiv pentru cele mai mici prețuri) [AM 125]

–  Accesibilitatea, condițiile de acces și disponibilitatea la bord a echipamentelor pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă  , în conformitate cu cerințele de accesibilitate stabilite în Directiva XXX

–  Condițiile Măsurile de acces pentru biciclete [AM 126]

–  Disponibilitatea locurilor pentru toate prețurile aplicabile în vagoanele pentru fumători și nefumători (și pentru fumători, acolo unde este cazul), în vagoanele de clasa întâi și clasa a doua, precum și în cușetele și vagoanele de dormit [AM 127]

–  Orice activitate care ar putea întrerupe sau întârzia serviciile Perturbările și întârzierile (prevăzute și în timp real) [AM 128]

–  Disponibilitatea serviciilor de la bord, inclusiv a serviciilor wi-fi și a toaletelor [AM 129]

–  Procedurile pentru reclamarea bagajelor pierdute

–  Procedurile pentru depunerea plângerilor.

Partea a II–a: Informațiile din timpul călătoriei

–  Serviciile de la bord, inclusiv wi-fi [AM 130]

–  Următoarea gară

–  Perturbările și întârzierile (prevăzute și în timp real) [AM 131]

–  Principalele legături

–  Aspecte privind securitatea și siguranța.

ANEXA III

 STANDARDELE  MINIME DE CALITATE A SERVICIILOR

I.  Cerințe privind întreprinderile feroviare

Până la data de 30 iunie a fiecărui an, întreprinderile feroviare publică pe site-ul lor web raportul privind calitatea serviciilor care corespunde anului de activitate anterior și îl transmit organismului național de executare și Agenției Europene a Căilor Ferate, pentru a fi publicat pe site-ul său web. Întreprinderea publică raportul pe site-ul său web, în limba sau limbile sale naționale oficiale și, dacă este posibil, și în alte limbi ale Uniunii, inclusiv un rezumat în limba engleză.

Rapoartele privind calitatea serviciilor includ informații referitoare cel puțin la:

1.  Punctualitatea serviciilor și principiile generale privind modul în care întreprinderile feroviare fac față perturbării serviciilor

(a)  întârzieri

(i)  întârzierea medie generală a serviciilor ca procent per categorie de serviciu (internațional, intern de lung parcurs, regional și urban/suburban);

(ii)  procentul serviciilor care au suferit întârzieri la plecare;

(iii)  procentul serviciilor care au suferit întârzieri la sosire:

–  procentul întârzierilor de sub 60 de minute;

–  procentul întârzierilor de 60‑119 91-120 minute; [AM 132]

–  procentul întârzierilor de 120 de minute sau mai mult;

(b)  anularea serviciilor

anularea serviciilor ca procent per categorie de serviciu (internațional, intern de lung parcurs, regional și urban/suburban);

(c)  aplicarea regulamentului în legătură cu întârzierile și cu anularea serviciilor:

(i)  numărul călătorilor cărora le-a fost acordată asistență;

(ii)  costul acordării acestei asistențe;

(iii)  numărul călătorilor cărora le-au fost acordate despăgubiri;

(iv)  costul despăgubirilor acordate.

2.  Evaluarea satisfacției clienților

Set minim de categorii care trebuie incluse:

(i)  punctualitatea trenurilor;

(ii)  informarea călătorilor în caz de întârziere;

(iii)  exactitatea și disponibilitatea informațiilor la bordul trenurilor;

(iv)  calitatea întreținerii/stării trenurilor;

(v)  nivelul de securitate la bordul trenurilor;

(vi)  curățenia în interiorul trenului;

(vii)  furnizarea de informații utile de-a lungul călătoriei, inclusiv în ceea ce privește serviciile wi-fi și alte servicii de la bord; [AM 133]

(viii)  disponibilitatea unor toalete de bună calitate în toate trenurile;

(ix)  curățenia și întreținerea gărilor la un nivel înalt;

(x)  accesibilitatea trenurilor și a facilităților la bord, inclusiv toalete accesibile;

(xi)  numărul de incidente și calitatea asistenței efectiv acordate la bord persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 24, indiferent de existența sau nu a unei notificări prealabile de cerere de asistență.

3.  Tratarea plângerilor

(i)  numărul de plângeri și rezultatul;

(ii)  categorii de plângeri;

(iii)  numărul de plângeri tratate;

(iv)  durata medie de răspuns;

(v)  posibile îmbunătățiri, măsuri luate.

4.  Asistența acordată persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

numărul de cazuri de asistență per categorie de serviciu (internațional, intern de lung parcurs, regional și urban/suburban).

5.  Perturbări

existența planurilor pentru situații neprevăzute și a planurilor de gestionare a crizelor, precum și o scurtă descriere a acestora.

II.  Cerințe privind gestionarii de gară și administratorii de infrastructură

Rapoartele privind calitatea serviciilor includ informații referitoare cel puțin la:

1.  Informațiile și legitimațiile de transport

(i)  procedura de tratare a cererilor de informații în gară;

(ii)  procedura și mijloacele de furnizare a informațiilor cu privire la orarele trenurilor, tarife și peroane; calitatea informațiilor;

(iii)  afișarea informațiilor privind drepturile și obligațiile în temeiul regulamentului și privind datele de contact ale organismelor naționale de executare;

(iv)  facilități de achiziționare a legitimațiilor de transport;

(v)  disponibilitatea personalului gării de a furniza informații și de a vinde legitimații de transport;

(vi)  furnizarea de informații persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă.

2.  Principii generale pentru a face față perturbării serviciilor

(i)  numărul călătorilor cărora le-a fost acordată asistență;

(ii)  costul acordării acestei asistențe.

3.  Descrierea măsurilor instituite pentru a asigura curățenia instalațiilor din gară (toalete etc.)

(i)  intervalele de curățare;

(ii)  disponibilitatea toaletelor.

4.  Evaluarea satisfacției clienților

Categorii minime care trebuie incluse:

(i)  informații pentru călători în caz de întârziere;

(ii)  exactitatea, disponibilitatea și accesibilitatea informațiilor privind orarele trenurilor/peroanele;

(iii)  nivelul de securitate în gară;

(iv)  durata necesară pentru a răspunde cererilor de informații în gară;

(v)  disponibilitatea unor toalete de bună calitate în gară (inclusiv accesibilitatea);

(vi)  curățenia și întreținerea gărilor;

(vii)  accesibilitatea gărilor și instalațiile din gări, inclusiv căile de acces fără trepte, scările rulante, lifturile și rampele pentru bagaje; [AM 134]

(viii)  numărul de incidente și calitatea asistenței efectiv acordate la bord persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă în gară.

ANEXA IV

PROCEDURA DE TRATARE A PLÂNGERILOR PENTRU ORGANISMELE NAȚIONALE DE EXECUTARE

În cazuri complexe precum cele care implică mai multe plângeri sau mai mulți operatori, călătorii transfrontaliere sau accidente pe teritoriul altui stat membru decât cel care a acordat licența întreprinderii, în special atunci când nu este clar care organism național de executare este competent sau atunci când acest lucru ar facilita sau ar accelera soluționarea plângerii, organismele naționale de executare cooperează pentru a identifica un organism „principal” care să servească drept punct unic de contact pentru călători. Toate organismele naționale de executare implicate cooperează pentru a facilita soluționarea plângerii (inclusiv prin schimb de informații, prin asistență pentru traducerea documentelor și prin furnizarea de informații cu privire la circumstanțele incidentelor). Călătorii sunt informați cu privire la organismul care acționează în calitate de organism „principal”. În plus, în toate cazurile, organismele naționale de executare asigură în orice caz conformitatea cu Regulamentul (UE) 2017/2394. [AM 135]

ANEXA V

Tabel de corespondență

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 66. (2) Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14). (3) Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei din 5 mai 2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean ( JO L 123, 12.5.2011, p. 11). (4) Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110). (5) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65). (6) Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 63). (7) Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 1). (8) Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, p. 1). (9) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). (10) JO L 123, 12.5.2016, p. 1. (11) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). (12) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32). (13) Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului (JO L 326, 11.12.2015, p. 1). (14) Directiva XXX de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor („Actul european privind accesibilitatea”) (JO L X, X.X.XXXX, p. X). (15) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1) (16) Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale (JO L 272, 21.10.2017, p. 1).