Parlamentul European,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind boala Lyme (borelioza) (O-000088/2018 – B8-0417/2018),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor referitor la o analiză sistematică a literaturii de specialitate cu privire la precizia de diagnosticare a testelor serologice pentru borelioza Lyme,

–  având în vedere reuniunea de consultare a rețelei de experți cu privire la supravegherea boreliozei Lyme în Uniunea Europeană, care a avut loc la Stockholm în ianuarie 2016,

–  având în vedere Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 1998 de creare a unei rețele de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate(1),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât dreptul la sănătate este un drept fundamental recunoscut de tratatele europene, în special la articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

B.  întrucât boala Lyme, sau borelioza Lyme, este o boală bacteriană cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, care se transmite la om prin înțepătura unei căpușe, care este la rândul său contaminată de bacterie; întrucât boala Lyme este o boală infecțioasă întâlnită la om și la diferite specii de animale domestice și sălbatice;

C.  întrucât borelioza Lyme este cea mai comună boală zoonotică din Europa, estimându-se între 650 000 și 850 000 de cazuri, cu o incidență mai mare în Europa Centrală; întrucât infecția apare în sezonul de primăvară-vară (din aprilie până în octombrie), iar borelioza este recunoscută ca boală profesională pentru fermieri, lucrători din sectorul forestier și cercetători pe teren din țările în care este prezentă infecția;

D.  întrucât aria geografică a căpușelor infectate și a bolii pare să se extindă, fiind înregistrate cazuri inclusiv la altitudini și la latitudini mai mari, precum și în orașe și municipii; întrucât se suspectează că printre cauzele fenomenului se numără schimbarea destinației terenurilor, în special prin împădurirea terenurilor cel mai puțin fertile sau prin extinderea plantelor invazive, schimbările climatice, încălzirea globală, umiditatea excesivă și alte activități legate de comportamentul uman;

E.  întrucât nu există un consens european cu privire la tratarea, diagnosticarea și depistarea bolii Lyme, iar practicile naționale variază;

F.  întrucât înțepătura unei căpușe infectate și simptomele bolii Lyme pot trece neobservate sau, în unele cazuri, este posibil chiar ca boala să fie asimptomatică, putând duce uneori la complicații grave și la leziuni permanente la fel ca în cazul unei boli cronice, mai ales atunci când pacientul nu este diagnosticat cu promptitudine;

G.  întrucât o diagnosticare promptă mai fiabilă a bolii Lyme va reduce în mod semnificativ numărul de cazuri mai grave, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacienților; întrucât se va reduce, de asemenea, povara financiară a acestei boli, conducând la economii de aproximativ 330 de milioane EUR în costuri de asistență medicală încă din primii 5 ani, potrivit managerilor proiectului de cercetare al UE DualDur;

H.  întrucât mulți pacienți nici nu sunt diagnosticați cu promptitudine, nici nu au acces la tratamente adecvate; întrucât ei se simt lipsiți de drepturi și ignorați de autoritățile publice, iar unii dintre ei continuă să prezinte simptome persistente, care pot conduce la boli cronice;

I.  întrucât, în prezent, nu există niciun vaccin disponibil pentru boala Lyme;

J.  întrucât nu se cunoaște impactul boreliozei Lyme în UE pentru că nu există statistici suficiente despre această boală și din cauza caracterului eterogen al definițiilor aplicate cazurilor, al metodelor de laborator utilizate și al sistemelor de supraveghere;

K.  întrucât nu există coduri ICD separate pentru stadiul precoce și cel avansat al bolii Lyme; întrucât nu există coduri ICD individuale pentru simptomele diferite întâlnite în stadiile avansate ale bolii Lyme;

L.  întrucât orientările privind practicile terapeutice redactate de ILADS (Societatea Internațională pentru Boala Lyme și Boli Asociate) și de IDSA (Societatea pentru Boli Infecțioase din America) diferă, iar diferențele dintre cele două abordări ale bolii afectează, de asemenea, practicile terapeutice din UE;

M.  întrucât nu se înțelege în profunzime mecanismul care transformă boala Lyme într-o boală cronică;

N.  întrucât personalul medical care se confruntă cu această problemă de sănătate, la fel ca și asociațiile pacienților și avertizorii de integritate au tras semnale de alarmă timp de aproape un deceniu;

O.  întrucât, deși este bine cunoscută în medicină, boala Lyme este încă insuficient de bine diagnosticată, în special din cauza dificultăților întâlnite în detectarea simptomelor și a lipsei unor teste de diagnosticare adecvate;

P.  întrucât testele de depistare utilizate pentru boala Lyme nu sunt întotdeauna în măsură să ofere rezultate precise, cum se întâmplă, de pildă, cu testul ELISA, care detectează doar câte o infecție o dată;

Q.  întrucât numeroși europeni sunt în permanență expuși riscului de a contracta boala Lyme ca urmare a profesiei lor (fermieri, silvicultori, cercetători și studenți implicați în cercetare pe teren - de exemplu, biologi, geologi, topografi sau arheologi);

R.  întrucât medicii urmează adesea recomandări depășite cu privire la boala Lyme, care nu țin seama suficient de evoluția cercetărilor,

1.  își exprimă îngrijorarea față de gradul alarmant de răspândire a bolii Lyme în rândul populației europene, dat fiind că, potrivit metodelor de recensământ folosite, aproximativ un milion de cetățeni suferă de această boală;

2.  reamintește că toate statele membre se confruntă, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu o escaladare a cazurilor de borelioză Lyme, ceea ce o ridică la rangul de problemă de sănătate europeană;

3.  salută fondurile alocate până în prezent de Uniune pentru cercetările privind detectarea din timp și tratarea în viitor a boreliozei Lyme (circa 16 milioane EUR prin proiecte precum ANTIDotE, ID-LYME și LYMEDIADEX);

4.  solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru metodele de diagnosticare și tratare a bolii Lyme; încurajează, în acest scop, stimularea eforturilor de cercetare, atât în prin suplimentarea fondurilor alocate, cât și prin schimbul de date epidemiologice, inclusiv de date privind distribuția și prevalența genospeciilor patogene și nepatogene;

5.  face apel la extinderea cooperării internaționale în domeniul cercetării bolii Lyme;

6.  încurajează Comisia să colecteze cât mai multe informații posibil privind metodele de detectare a bolii Lyme și tratamentele administrate în statele membre;

7.  cere să se introducă raportarea obligatorie în toate statele membre afectate de boala Lyme;

8.  solicită Comisiei să faciliteze cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre în monitorizarea, diagnosticarea și tratarea bolii Lyme;

9.  salută includerea de către unele state membre a bolii Lyme în sistemul lor național de supraveghere pe baza unei metodologii specifice;

10.  invită Comisia să creeze programe de supraveghere uniforme și să conlucreze cu statele membre pentru a facilita standardizarea testelor de diagnosticare și a tratamentelor; invită Comisia să recunoască boala Lyme drept boală profesională pentru lucrătorii din sectorul agriculturii și al silviculturii și pentru cercetătorii care își desfășoară activitatea pe teren (biologi, geologi, topografi sau arheologi);

11.  solicită măsuri individuale de prevenire și de control al populației de căpușe în statele membre pentru a zăgăzui răspândirea bacteriei Borrelia;

12.  solicită elaborarea unor orientări bazate pe dovezi cu privire la diagnosticarea clinică și de laborator a boreliozei Lyme; se pronunță în favoarea unor coduri ICD separate pentru stadiul precoce și cel avansat al bolii Lyme; solicită, de asemenea, introducerea unor coduri ICD individuale pentru diversele simptome prezente în stadiul avansat al bolii Lyme;

13.  îi cere Comisiei să publice orientări, bazate pe cele mai bune practici din UE, pentru formarea profesională a medicilor generaliști cu scopul de a facilita depistarea și diagnosticarea bolii Lyme;

14.  solicită statelor membre să extindă utilizarea examinărilor clinice astfel încât medicii să poată diagnostica boala Lyme chiar dacă testele serologice sunt negative, pentru a ajuta pacienții să depășească „blocajul terapeutic”;

15.  invită Comisia să evalueze amploarea fenomenului cu care se confruntă unii pacienți care pierd mult timp căutând un diagnostic corect și un tratament adecvat pentru boala Lyme, mai ales deplasările transfrontaliere ale pacienților în căutarea unui tratament și consecințele financiare ale acestora;

16.  cere să se conceapă și să se realizeze proiecte inovatoare care să poată contribui la îmbunătățirea colectării datelor și la creșterea eficacității activităților de informare și de sensibilizare;

17.  salută Decizia de punere în aplicare a Comisiei (UE) 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe supuse supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante(2), care pune neuroborelioza Lyme pe lista bolilor transmisibile;

18.  semnalează că introducerea bolii Lyme în rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică le permite pacienților să beneficieze de avantajele unui sistem de sănătate solid și structurat, care permite comunicarea permanentă între autoritățile naționale competente, identificarea rapidă și fiabilă a cazurilor de borelioză Lyme în Uniune, asistența reciprocă în domeniul analizării și interpretării datelor de supraveghere colectate și instalarea dispozitivelor necesare pentru a opri răspândirea acestei boli la oameni;

19.  invită statele membre, care vor putea să se bazeze pe sprijinul logistic al Comisiei, să pornească campanii de informare, sensibilizare și educare a populației și a tuturor celor vizați despre boala Lyme, în primul și în primul rând în regiunile cele mai afectate de răspândirea ei;

20.  invită Comisia să elaboreze un plan european de combatere a bolii Lyme, proporțional cu gravitatea acestei epidemii tăcute; încurajează crearea unei rețele europene pentru boala Lyme care să includă părțile interesate relevante;

21.  invită Comisia și statele membre să publice orientări comune de prevenire destinate persoanelor care prezintă un risc ridicat de infectare cu boala Lyme, cum ar fi lucrătorii în aer liber, precum și orientări standardizate de diagnosticare și de tratament;

22.  solicită Comisiei să introducă teste de prevenire, și o metodă pentru tratarea și monitorizarea rapidă a evoluției infecțiilor cu borelioză Lyme în rândul profesioniștilor din agricultură și silvicultură, precum și al cercetătorilor care colectează date pe teren;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.

(1) JO L 268, 3.10.1998, p. 1. (2) JO L 170, 6.7.2018, p. 1.