Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte,

–  având în vedere acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

–  având în vedere Acordul-cadru încheiat la Ohrid și semnat la Skopje la 13 august 2001 (Acordul-cadru de la Ohrid, „ACO”),

–  având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie în iunie 2015 pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

–  având în vedere recomandările Grupului de experți la nivel înalt din 14 septembrie 2017 privind problemele sistematice din domeniul statului de drept,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rapoartele finale ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) privind alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016, care au fost, de asemenea, observate de Parlamentul European, precum și alegerile municipale din 15 octombrie și 29 octombrie 2017,

–  având în vedere declarația din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda conexă a priorităților de la Sofia,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, care aprobă concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, adoptate de Consiliu la 26 iunie 2018,

–  având în vedere decizia șefilor de stat și de guvern din cadrul reuniunii NATO din 11-12 iulie 2018 de a invita țara să înceapă negocierile pentru aderare la alianță,

–  având în vedere cea de a 14-a reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și UE, din 13 iulie 2018,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei” (SWD(2018)0154), care recomandă deschiderea negocierilor de aderare în lumina progreselor înregistrate și având în vedere angajamentul susținut față de reforme,

–  având în vedere Documentul de lucru al Comisiei privind evaluarea sa a programului de reforme economice din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (SWD(2018)0134) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia desfășurat la 25 mai 2018,

–  având în vedere recomandările adoptate la cea de a 14-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, organizată la Strasbourg la 7-8 februarie 2018,

–  având în vedere procesul intitulat „Dialogul Jean Monnet” cu conducerea parlamentului și cu partidele politice din cadrul Adunării (Sobranie), lansat la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8‑0341/2018),

A.  întrucât, prin punerea în aplicare a unor reforme democratice solide și favorabile incluziunii și prin îmbunătățirea în mod activ a relațiilor de vecinătate, noul guvern demonstrează un angajament continuu față de calea europeană și euroatlantică a țării; întrucât eforturile de reformă ar trebui să fie însoțite de un sprijin continuu din partea UE pentru punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente, precum și de rezultate măsurabile; întrucât perspectiva aderării la UE constituie marele stimulent pentru reforme în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și combaterea corupției; întrucât fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este considerată a fi țara candidată care a realizat cele mai mari progrese privind alinierea legislației sale la acquis-ul UE;

B.  întrucât Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 privind soluționarea diferențelor și instituirea unui parteneriat strategic între fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Grecia trimite un semnal pozitiv de stabilitate și reconciliere atât de necesar în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, întărește spiritul bunelor relații de vecinătate și al cooperării regionale și deschide calea integrării europene a țării;

C.  întrucât Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au convenit 11 măsuri de consolidare a încrederii, în principal în domeniile afacerilor politice și ale UE, educației și culturii, comerțului și cooperării economice, conectivității, justiției și afacerilor interne, precum și în ceea ce privește cooperarea în domeniul sănătății; întrucât aceste măsuri de consolidare a încrederii au produs deja rezultate concrete;

D.  întrucât toate partidele politice și instituțiile statului au datoria de a contribui la crearea unei atmosfere politice mai favorabile incluziunii și mai deschise, care să permită continuarea progreselor în procesul de aderare la UE;

E.  întrucât țara trebuie să consolideze în continuare, printre altele, capacitatea legislativă și de control parlamentar, sistemul judiciar, respectarea statului de drept, libertatea presei și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției; întrucât sunt necesare eforturi susținute de reformă în domeniul administrației publice, al economiei și al ocupării forței de muncă și este necesară, de asemenea, o reexaminare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Acordului-cadru de la Ohrid (ACO);

F.  întrucât aderarea la NATO a fostei Republici Iugoslave a Macedoniei va contribui la pacea și stabilitatea din întreaga regiune;

G.  întrucât, la 28 iunie 2018, Consiliul European a aprobat Concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, stabilind calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

H.  întrucât, la 18 iulie 2018, Comisia a parafat un acord privind statutul cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei pentru a permite echipelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) să efectueze operațiuni comune cu această țară și pe teritoriul ei în vederea gestionării migrației și a frontierelor, ca un element central al strategiei Comisiei pentru Balcanii de Vest;

I.  întrucât poluarea aerului este o problemă majoră a orașelor din Macedonia și, conform celui mai recent studiu al Institutului Finlandez de Meteorologie și al Institutului Macedonean de Sănătate Publică, în Skopje și Tetovo se înregistrează cea mai mare concentrație de particule fine în aer (PM2,5) dintre toate orașele europene;

J.  întrucât regiunea Balcanilor are o importanță strategică;

K.  întrucât fiecare țară candidată este evaluată individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul de aderare și ritmul negocierilor,

L.  întrucât, în urma unui proces judiciar riguros și transparent, Nikola Gruevski a fost condamnat de către instanțele macedonene pentru abuz de putere la doi ani de închisoare; întrucât numeroase instanțe au confirmat această condamnare, iar hotărârea a intrat în vigoare după ce au fost epuizate toate căile de atac; întrucât Nikola Gruevski este acuzat în patru alte cauze penale aflate în curs și este vizat de cinci alte anchete penale aflate în desfășurare;

Reformele generale și relațiile de bună vecinătate

1.  salută angajamentul politic puternic al guvernului de a pune pe deplin în aplicare Acordul de la Pržino și prioritățile de reformă urgente, care vor determina eforturi intense de realizare a reformelor legate de UE, pe baza cooperării dintre partide și dintre grupurile etnice și a consultărilor cu societatea civilă, și subliniază importanța continuării acestor eforturi pentru viitorul european al țării; încurajează noul guvern să mențină această dinamică pozitivă și să asigure realizarea de progrese, să accelereze și să pună în aplicare pe deplin reformele legate de UE într-un mod transparent și favorabil incluziunii; solicită să se acorde sprijin fostei Republici iugoslave a Macedoniei pentru a se alătura organizațiilor Euro-Atlantice cu scopul de a consolida securitatea regională;

2.  salută cu entuziasm diplomația pozitivă și eforturile active de consolidare a încrederii care duc la realizarea de compromisuri, la soluționarea diferendelor bilaterale deschise și la promovarea relațiilor de bună vecinătate; subliniază că procesul de aderare nu ar trebui să fie împiedicat de diferendele bilaterale; salută călduros intrarea în vigoare, la 14 februarie 2018, a Tratatului de prietenie cu Bulgaria, care ar trebui să asigure relații de bună vecinătate de lungă durată și de conciliere între cele două țări;

3.  salută Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și felicită ambele părți pentru eforturile lor semnificative de a ajunge la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți în ceea ce privește denumirea țării; salută ratificarea de către Parlamentul fostei Republici iugoslave a Macedoniei a acestui acord la 20 iunie și la 5 iulie 2018; consideră că este în interesul cetățenilor țării ca toți actorii politici și societatea civilă să acționeze în mod constructiv și să-și asume responsabilitățile istorice; îndeamnă părțile să acorde prioritate intereselor țării și nu intereselor de partid sau politice, să își informeze în mod corespunzător cetățenii cu privire la conținutul și implicațiile acordului și să finalizeze cu promptitudine toate procedurile interne pentru ratificarea și punerea în aplicare a acestui acord de importanță strategică, punând capăt unei îndelungate perioade de incertitudine geopolitică și dând un exemplu de pace și stabilitate în regiune; subliniază importanța referendumului din 30 septembrie 2018 privind integrarea fostei Republici iugoslave a Macedoniei în UE și NATO;

4.  ia act de rezultatele referendumului din 30 septembrie 2018; subliniază că viitorul euroatlantic al acestei țări trebuie susținut în continuare, precum și punerea în practică a Acordului de la Prespa din 17 iunie 2018; încurajează guvernul de la Skopje să întreprindă toate măsurile necesare și posibile pentru a da curs dispozițiilor Acordului de la Prespa, care deschide perspectiva negocierilor de aderare la UE și la NATO;

5.  salută votul ce a avut loc în Sobranie la 19 octombrie 2018 pentru a iniția procesul de modificare a constituției în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor din Acordul de la Prespa; invită toate partidele politice ca, în etapele următoare ale procedurii de modificare, să continue cooperarea în spiritul unei responsabilități comune; își reiterează sprijinul ferm față de viitorul european și euroatlantic al țării și îndeamnă guvernul și parlamentul să continue reformele care vor pregăti calea pentru aderarea la UE; încurajează procurorul special și instanțele să desfășoare anchete independente privind toate cazurile aflate în curs referitoare la infracțiuni și la abuzuri politice și să aducă în fața justiției autorii faptelor;

6.  salută eforturile diplomatice ale acestei țări de promovare a cooperării bilaterale și regionale cu Albania și de stabilire a unor noi relații de calitate în domenii precum comerțul, asigurarea respectării legii, lupta împotriva fraudelor și prevenirea terorismului;

7.  reamintește că țara a atins deja un nivel ridicat de aliniere la acquis; regretă, cu toate acestea, că o parte din această legislație nu a fost încă pusă în aplicare; ia act de îmbunătățirea procesului de aliniere la declarațiile UE și la deciziile Consiliului privind politica externă și de securitate comună și subliniază importanța realizării treptat a unei alinieri depline, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru viitorul euroatlantic al țării;

8.  ia act de progresele înregistrate în sectorul public prin adoptarea strategiei de reformă a administrației publice și a programului de reformă a gestionării financiare; invită guvernul să asigure punerea în aplicare integrală a acestor reforme; încurajează țara să consolideze în continuare profesionalismul prin îmbunătățirea transparenței și a reprezentării echitabile și prin asigurarea unei recrutări bazate în totalitate pe merite pentru funcțiile din serviciul public;

9.  condamnă, în termenii cei mai fermi, atacul din 27 aprilie 2017 asupra Parlamentului țării, care reprezintă un atac la adresa democrației, în cursul căruia mai mulți parlamentari și jurnaliști au suferit vătămări grave, și solicită ca organizatorii și autorii faptelor să fie aduși în fața justiției; salută ancheta aflată în desfășurare și procesul privind acest caz; subliniază că procesul de stabilire a responsabilității pentru aceste acte de violență ar trebui să continue cu respectarea legii și într-un mod transparent, independent și proporțional; în plus, condamnă orice formă de obstrucționare și abuz față de procedurile Parlamentului și competențele prezidențiale prin încălcarea constituției;

10.  sprijină în totalitate recomandarea Comisiei și decizia Consiliului care decurge din aceasta de stabilire a lunii iunie 2019 ca dată de deschidere a negocierilor de aderare, ca semn al recunoașterii eforturilor încurajatoare de reformă; consideră că o deschidere rapidă a procesului de examinare și a negocierilor de aderare va susține și va aprofunda dinamica reformelor; consideră că deschiderea negocierilor ar oferi stimulente suplimentare pentru procesul de democratizare și ar consolida controlul și răspunderea;

11.  salută invitația oficială transmisă de NATO acestei țări la 11 iulie 2018 de a începe negocierile de aderare la Alianța Nord-Atlantică;

12.  consideră că aderarea fostei Republici iugoslave a Macedoniei la NATO ar putea contribui la asigurarea unui grad mai mare de securitate și de stabilitate politică în Europa de Sud-Est; solicită tuturor statelor membre ale UE care sunt membre ale NATO să sprijine în mod activ aderarea acestei țări la NATO;

13.  salută apropiata trecere a țării la cea de a doua etapă a Acordului de stabilizare și asociere și includerea acestuia în Inițiativa adriatico-ionică și invită Consiliul să includă țara în Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice;

Democratizarea

14.  salută măsurile inițiale adoptate pentru reinstituirea mecanismelor de control și echilibru și pentru îmbunătățirea incluziunii prin măsuri de îmbunătățire a mediului în care își desfășoară activitatea instituțiile de supraveghere independente, mass-media și organizațiile societății civile; salută dialogul constructiv dintre guvern și organizațiile societății civile și rolul care le-a revenit acestora din urmă în asigurarea unei eficiențe sporite a mecanismelor de control și echilibru; subliniază că actualele schimbări fundamentale ar trebui să fie realizate într-o atmosferă politică favorabilă incluziunii și deschisă;

15.  apreciază eforturile guvernului de a preveni regresele și de a elimina elementele rămase de acaparare a statului și încurajează guvernul să intensifice aceste eforturi; reamintește că țara a fost unul dintre liderii în procesul de aderare în anii 2000;

16.  salută îmbunătățirile aduse legislației electorale, dar subliniază necesitatea unei revizuiri în timp util a Codului electoral prin includerea cuprinzătoare a recomandărilor rămase nesoluționate ale OSCE/ODIHR, ale Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) privind finanțarea campaniilor și partidele politice; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a preveni și investiga orice formă de intimidare a alegătorilor; îndeamnă partidele politice să își democratizeze procesele decizionale interne;

17.  încurajează autoritățile să finalizeze recensământul întrerupt, care ar oferi date statistice exacte privind populația și ar servi drept bază pentru programele de dezvoltare ale guvernului și pentru planificarea adecvată a bugetului, dar și pentru organizarea alegerilor și calcularea rezultatelor alegerilor;

18.  salută reluarea reuniunilor comisiei parlamentare mixte UE-fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și încurajează continuarea activității constructive în acest cadru interparlamentar;

19.  salută lansarea Dialogului Jean Monnet, care a avut loc la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018, precum și adoptarea ulterioară, cu vot unanim și cu sprijinul tuturor partidelor, a Codului de etică; încurajează Grupul de lucru privind reformele și funcționarea adunării parlamentare Sobranie să reexamineze Regulamentul de procedură al Parlamentului și să prezinte propuneri de modificare și un calendar pentru adoptarea lor în domeniile prioritare evidențiate în concluziile de la Ohrid; încurajează toate părțile implicate în procesul politic să întărească și mai mult cultura compromisului și a dialogului politic constructiv, mai ales în rândul deputaților în Parlament, și să se abțină de la obstrucționarea proceselor, care ar putea să împiedice funcționarea eficientă a Parlamentului;

20.  recomandă Parlamentului țării să utilizeze pe deplin funcțiile sale de control și cele legislative, limitând totodată cu strictețe utilizarea procedurilor de urgență care subminează controlul parlamentar și public; solicită stabilirea unor practici credibile privind supravegherea serviciilor de informații, precum și monitorizarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țară;

21.  salută măsurile semnificative pe care le-a întreprins guvernul pentru a restaura progresiv o cultură a compromisului prin dialogul cu toate părțile interesate, inclusiv cu opoziția, pentru a consolida democrația și statul de drept și dorința veritabilă de reformare într-un mod favorabil incluziunii și transparent;

22.  solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei de reformă a administrației publice și stabilirea unor linii clare de responsabilitate; subliniază importanța recrutării bazate pe merite și a competiției deschise în cadrul tuturor proceselor de recrutare și solicită creșterea capacității în ceea ce privește gestionarea resurselor umane; solicită măsuri mai solide pentru îmbunătățirea planificării sectoriale și financiare în administrația publică;

23.  salută intensificarea proceselor de descentralizare de către guvern cu adoptarea Planului de acțiune pentru descentralizare și dezvoltare 2018-2020, ca o etapă importantă în abordarea deficitului de finanțare și de servicii din municipalități;

24.  salută eforturile guvernului de a promova buna guvernanță, responsabilizarea și un peisaj mediatic liber, de a crește transparența și a îmbunătăți accesul la informațiile publice, inclusiv prin publicarea cheltuielilor instituțiilor statului; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a le garanta cetățenilor dreptul de acces la informațiile publice; solicită eforturi susținute în vederea sporirii caracterului incluziv al procesului decizional și a îmbunătățirii coordonării interinstituționale;

25.  solicită realizarea unor progrese suplimentare în digitalizarea informațiilor publice, pentru a le face mai accesibile, și încurajează autoritățile să găsească soluții electronice inovatoare pentru a spori și mai mult transparența și accesul ușor la informațiile publice și pentru a reduce birocrația conexă;

Statul de drept

26.  reamintește că funcționarea adecvată a sistemului judiciar și adoptarea unor măsuri eficace de combatere a corupției sunt de o importanță fundamentală în procesul de aderare la UE;

27.  salută strategia de reformă judiciară menită să restabilească independența, răspunderea și profesionalismul sistemului judiciar și să pună capăt ingerințelor politice și justiției selective și solicită guvernului țării și altor actori să își intensifice eforturile de punere în aplicare adecvată a strategiei de reformă judiciară, instituind mecanisme corespunzătoare de monitorizare și evaluare; subliniază necesitatea de a finaliza alinierea legislativă la recomandările Comisiei de la Veneția; solicită adoptarea și punerea în aplicare continuă a măsurilor prevăzute în strategia de reformă judiciară; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja sistemul judiciar de ingerințe politice;

28.  salută înființarea în ianuarie 2018 a Consiliului privind etica judiciară și organizarea de către Academia de judecători și procurori a unor cursuri de formare privind practicile etice pentru judecători în vederea prevenirii conflictelor de interese și a stabilirii umor măsuri de combatere a corupției;

29.  rămâne preocupat de corupția larg răspândită și salută realizările inițiale în ceea ce privește prevenirea și urmărirea penală a actelor de corupție; este preocupat de caracterul limitat al hotărârilor judecătorești definitive în cauze de corupție răsunătoare, dar ia act de primele hotărâri judecătorești în cazuri de corupție și abuz de putere și cu privire la evenimentele din 27 aprilie 2017; solicită eforturi susținute pentru a se stabili un istoric al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor definitive în cazurile de corupție la nivel înalt și de criminalitate organizată; salută activitatea desfășurată de Parchetul special în circumstanțe dificile și este în continuare preocupat de atacurile la adresa activității sale și de obstrucționarea acesteia, precum și de lipsa de cooperare din partea altor instituții;

30.  invită autoritățile să intensifice lupta împotriva spălării de bani și a conflictelor de interese prin instituirea și consolidarea capacităților de combatere a corupției, a unor celule de combatere a infracționalității și de investigații financiare, precum și prin înghețarea, confiscarea, recuperarea și administrarea activelor; îndeamnă autoritățile să stabilească un istoric al investigațiilor și al urmăririlor penale și să sporească numărul condamnărilor în cazuri de spălare de bani și de infracțiuni financiare la nivel înalt; salută adoptarea legii privind protecția avertizorilor de integritate, care asigură o mai bună protecție a avertizorilor de integritate și consolidează politicile guvernului împotriva corupției; solicită o reexaminare urgentă a legislației privind combaterea corupției, controlul financiar și achizițiile publice; încurajează reformarea cadrului juridic general, astfel încât Comisia națională pentru prevenirea corupției să dețină atribuții clare și să lucreze în mod complet independent, iar Parchetul special împotriva crimei organizate și a corupției să poată desfășura investigații periodice;

31.  atrage atenția asupra faptului că, în această regiune, corupția și criminalitatea organizată sunt larg răspândite, reprezentând, de asemenea, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a țării; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru a aborda aceste probleme mai eficient;

32.  solicită să se asigure răspunderea politică și juridică strictă pentru infracțiuni, inclusiv pentru infracțiunile care rezultă din scandalul interceptărilor convorbirilor telefonice; îndeamnă Parlamentul să finalizeze reforma serviciilor de informații, asigurând un control extern adecvat al agențiilor de informații și de securitate;

33.  îndeamnă autoritățile să ia măsuri hotărâte pentru a dezmembra rețelele infracționale implicate în traficul de persoane, de arme și de droguri, să crească capacitatea instituțională și cooperarea interinstituțională dintre serviciile de aplicare a legii și să îmbunătățească istoricul anchetelor, al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive;

34.  ia act de eforturile depuse de această țară și de rolul său constructiv în soluționarea provocărilor pe care le reprezintă criza europeană a migrației și a refugiaților; ia act de efortul susținut și solicită să se îmbunătățească și mai mult sistemul de azil și gestionarea migrației; încurajează țara să intensifice și să aprofundeze cooperarea regională și parteneriatul cu Frontex, spre beneficiul ambelor părți, în temeiul unui nou acord privind statutul, în vederea dezmembrării rețelelor de trafic de persoane;

35.  subliniază nevoia de a asigura faptul că migranții și refugiații, în special femeile și copiii care solicită azil în țară sau care se deplasează pe teritoriul acesteia, sunt tratați în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul UE;

36.  consideră că este necesar ca autoritățile să își continue și să își intensifice eforturile de combatere a radicalizării islamice și a luptătorilor teroriști străini; solicită punerea în aplicare a acestui obiectiv printr-o cooperare sporită între agențiile de securitate și organizațiile societății civile, liderii religioși, comunitățile locale și alte instituții ale statului din domeniul educației, al sănătății și al serviciilor sociale; solicită monitorizarea continuă de către serviciile de securitate a luptătorilor străini care se întorc în țară, integrarea corespunzătoare a acestora în societate și un schimb constant de informații cu autoritățile din statele membre ale UE și din țările vecine;

37.  solicită îmbunătățirea în continuare a sistemului de justiție care vizează copiii; solicită autorităților competente să prevadă suficiente alocări bugetare pentru punerea în aplicare a legii privind justiția în interesul copilului și să îmbunătățească serviciile de asistență pentru fetele și băieții care sunt victime ale violenței și abuzului și pentru copiii aflați în conflict cu legea;

38.  invită autoritățile maghiare să furnizeze toate informațiile relevante și explicațiile necesare în cazul lui Gruevski, fostul premier al Macedoniei, care a fugit din țara sa, cu ajutorul diplomatic secret al Ungariei, pentru a evita o pedeapsă cu închisoarea; consideră că aceasta este un act de ingerință în afacerile interne ale fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și, în special, un act de dispreț față de sistemul judiciar și statul de drept din această țară; ia act de cererea de extrădare emisă de autoritățile de la Skopje și se așteaptă ca Ungaria să acționeze strict în conformitate cu legislația relevantă națională și internațională răspunzând pozitiv la această cerere.

Drepturile fundamentale și societatea civilă

39.  salută măsurile de îmbunătățire a încrederii interetnice și solicită reexaminarea integrală și transparentă a aspectelor nesoluționate ale punerii în aplicare a ACO; consideră că este esențial să se asigure o afirmare deplină a minorităților etnice în viața publică; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru a promova includerea minorităților în sistemul de învățământ, în vederea relansării coeziunii sociale și a integrării comunităților;

40.  consideră că procedurile judiciare din Macedonia trebuie să continue în conformitate cu procedurile țării și că Nikola Gruevski trebuie tras la răspundere în cadrul sistemului judiciar din Macedonia; invită Ungaria să respecte independența sistemului judiciar din Macedonia și statul de drept din această țară, să revadă azilul politic acordat lui Nikola Gruevski și să inițieze procedura de extrădare a acestuia autorităților de la Skopje; invită toate părțile vizate să acționeze strict în conformitate cu legislația aplicabilă la nivel național și internațional; subliniază că aceste proceduri judiciare nu trebuie politizate;

41.  salută reformele și eforturile făcute pentru a alinia progresiv cadrul juridic la standardele europene, decizia țării de a deveni observator în cadrul Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale și ratificarea majorității instrumentelor internaționale pentru drepturile omului; încurajează punerea în aplicare deplină a standardelor și a documentelor de politică privind drepturile omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, acordând o atenție deosebită dreptului la un proces echitabil, la libertatea de întrunire și de asociere, la viață, la libertatea de exprimare și la respectarea vieții private și de familie;

42.  constată că adoptarea legii privind utilizarea limbilor reprezintă o realizare importantă și regretă tacticile subversive care vizează subminarea adoptării acesteia în deplină conformitate cu procedurile standard;

43.  salută ratificarea de către această țară, la 23 martie 2018, a Convenției de la Istanbul și o îndeamnă să finalizeze reformele juridice pentru combaterea discriminării și a violenței împotriva femeilor, a fetelor și a copiilor și să continue eradicarea violenței domestice și a violenței bazate pe gen, care sunt încă larg răspândite;

44.  subliniază necesitatea de a asigura autonomia organismelor de supraveghere independente, precum și resurse umane și financiare adecvate pentru aceste organisme; salută rolul Avocatului Poporului în asigurarea respectării drepturilor omului și subliniază necesitatea de a se asigura aplicarea sistematică a deciziilor acestuia;

45.  este în continuare îngrijorat de situația dificilă a persoanelor cu handicap și de discriminarea persistentă împotriva acestora; solicită punerea în aplicare efectivă a instrumentelor și strategiilor existente;

46.  salută măsurile inițiale luate pentru o mai bună prevenire a discriminării și îndeamnă autoritățile să includă în Legea privind prevenirea discriminării și protecția împotriva acesteia orientarea sexuală și identitatea de gen ca motive pentru discriminare; invită autoritățile să aloce un buget adecvat pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale pentru egalitate și nediscriminare 2016-2020; îndeamnă autoritățile să abordeze în mod eficace infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură împotriva minorităților, inclusiv a grupurilor vulnerabile precum romii și comunitatea LGBTI, și să pedepsească violența legată de homofobie și transfobie și incitarea la violență; este în continuare îngrijorat de persistența prejudecăților societale și de faptul că în mass-media, pe internet și pe platformele sociale domină discursuri de incitare la ură împotriva persoanelor din comunitatea LGBTI; solicită autorităților să asigure o protecție efectivă și să aplice sancțiuni disuasive și proporționale pentru discursurile de incitare la ură și pentru acțiunile și violența legate de homofobie și transfobie; subliniază nevoia de a se acorda acces la servicii medicale persoanelor transgen; regretă deficiențele persistente în activitatea Comisiei pentru protecția împotriva discriminării; salută înființarea grupului parlamentar multipartit pentru drepturile comunității LGBTI, precum și a grupului parlamentar multipartit pentru drepturile romilor;

47.  solicită strategii și legi pentru drepturile persoanelor care aparțin grupurilor de minorități și ca protecția acestora să fie asigurată pe deplin și sprijinită prin fonduri publice; insistă să se ia măsuri pentru îmbunătățirea educației, a ocupării forței de muncă, a serviciilor medicale, a locuințelor, a accesului la bunuri și servicii și a condițiilor de trai pentru romi, condamnând segregarea școlară și alte forme de discriminare;

48.  salută îmbunătățirea considerabilă a mediului în care funcționează organizațiile societății civile și a consultărilor cu acestea, inclusiv înființarea Consiliului pentru cooperarea cu societatea civilă; subliniază necesitatea de a se consolida cadrul juridic, financiar, administrativ și politic, inclusiv prin legi privind fundațiile și donațiile; evidențiază importanța unei implicări structurate a organizațiilor societății civile prin intermediul unui proces de consultare mai sistematic, mai cuprinzător, nediscriminatoriu și previzibil;

49.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); îndeamnă guvernul să preia inițiativa pentru instituirea acesteia; subliniază importanța acestui proces și a implicării active a tuturor liderilor politici regionali pentru ca RECOM să își înceapă activitatea fără întârziere; atrage atenția asupra coaliției pentru propunerea formulată de RECOM privind planul de acțiune, cu date și repere clare;

50.  salută eforturile sporite ale guvernului de a intensifica procesul de dezinstituționalizare și de reformă a sectorului social; salută angajamentul de a pune capăt plasamentului copiilor în instituții publice de mari dimensiuni și de a crea, în schimb, servicii de îngrijire bazate pe familie și pe comunitate; invită autoritățile să ia de urgență măsuri pentru a stopa incidența tot mai mare a mortalității perinatale și pentru a crea un sistem de analiză a cauzelor acestei tendințe alarmante;

51.  salută parteneriatul dintre guvern și Consiliul național pentru tineret al țării în punerea în aplicare a Garanției pentru tineret ca un mecanism pozitiv de cooperare între tineri și factorii decizionali în formularea și punerea în aplicare a politicilor pentru tineret; invită guvernul să mărească sprijinul financiar destinat organizațiilor pentru tineret și tinerilor, în vederea soluționării problemei reprezentate de exodul creierelor;

Mass-media

52.  subliniază rolul fundamental al mass-mediei independente pentru un mediu democratic și constructiv; ia act de îmbunătățirile modeste înregistrate în peisajul mediatic și în condițiile de relatare independentă a informațiilor; solicită inițiative pentru crearea unui climat favorabil comportamentului profesionist al tuturor actorilor din mass-media, fără nicio influență internă sau externă, precum și jurnalismului de investigație; salută eliminarea publicității sponsorizate de stat în mass-media și acordate pe bază de favoritism politic, aceasta fiind o măsură importantă de promovare a unor condiții de concurență echitabile în acest sector, și solicită garanții suplimentare împotriva politizării mass-mediei; subliniază necesitatea de a se consolida independența și capacitatea organismului de reglementare a mass-mediei și a serviciului public de radiodifuziune; solicită măsuri de îmbunătățire a protecției drepturilor în materie de muncă și a drepturilor sociale ale jurnaliștilor și cere să se garanteze faptul că violența, abuzurile sau amenințările la adresa jurnaliștilor nu vor rămâne nepedepsite;

53.  salută progresele realizate în asigurarea accesului la informații; subliniază necesitatea de a se actualiza reglementările privind serviciile mass-media și accesul la informațiile publice; subliniază necesitatea de a se demonstra lipsa oricărei toleranțe față de amenințările și intimidările la adresa jurnaliștilor și urmărirea efectivă a acestora, prin înregistrarea corespunzătoare și investigarea amănunțită a acestor incidente; condamnă orice formă de discurs de incitare la ură și limbajul provocator; solicită măsuri eficiente pentru a combate aceste fenomene și încălcarea codului de etică al jurnaliștilor în mediul online; atrage atenția, de asemenea, asupra necesității de a reforma fără întârziere sectorul mass-mediei, în vederea consolidării Agenției pentru serviciile de mass-media audio și audiovizuale și a garantării obiectivității și a profesionismului în relatarea informațiilor;

Economia

54.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți mediul de afaceri prin asigurarea consolidării fiscale și a transparenței și fiabilității în materie de reglementare, abordând, în același timp, deficiențele statului de drept, procedurile de reglementare greoaie și inspecțiile arbitrare rămase nesoluționate;

55.  îndeamnă autoritățile să abordeze economia informală de anvergură și problemele persistente legate de evaziunea fiscală și de aplicarea precară a contractelor, care continuă să descurajeze investițiile străine directe; subliniază necesitatea de a pune în aplicare măsuri privind achizițiile publice și controlul financiar intern; constată că este necesar să se îmbunătățească transparența datelor privind cheltuielile publice, achizițiile publice, ajutoarele de stat și utilizarea fondurilor UE; solicită măsuri pentru a îmbunătăți planificarea, programarea și gestionarea capacităților în structurile naționale ale instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA);

56.  solicită guvernului să confere digitalizării o importanță corespunzătoare printre principalele sale priorități transversale; îndeamnă să fie elaborată fără întârziere o agendă digitală pe termen lung, care să conțină, printre altele, o strategie pentru guvernanța electronică, o strategie privind TIC și o strategie națională privind securitatea informatică; subliniază că o agendă digitală cuprinzătoare va consolida mediul economic și performanța economică și va spori transparența și eficiența administrației și a serviciilor publice;

57.  apreciază eforturile guvernului de a îmbunătăți condițiile pentru tineri și de a intensifica participarea tinerilor în politică, de exemplu prin Strategia națională pentru tineret (2016-2025); încurajează guvernul să abordeze rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor prin reducerea decalajului dintre pregătirea tinerilor absolvenți și nevoile societăților private;

58.  îndeamnă guvernul să abordeze șomajul de lungă durată, șomajul în rândul tinerilor și rata scăzută de participare a femeilor la piața forței de muncă într-un mod cuprinzător și inovator; solicită o reformă urgentă în domeniul educației pentru a asigura corelarea competențelor dobândite cu nevoile de pe piața forței de muncă, ceea ce va preveni exodul creierelor; încurajează guvernul să elaboreze o strategie privind competențele digitale și să îmbunătățească alfabetizarea digitală în rândul populației;

59.  reamintește că ultimul recensământ al populației din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei a fost efectuat în 2002; subliniază importanța efectuării unui nou recensământ al populației, care este demult necesar, pentru a obține statistici demografice actualizate și realiste în conformitate cu standardele europene;

60.  salută adoptarea de către Parlamentul macedonean a noii Legi privind energia, care transpune cel de al treilea pachet legislativ al UE privind energia, făcând-o compatibilă pe deplin cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei; solicită autorităților să se axeze pe reformele de pe piața energiei, asigurând, în același timp, securitatea aprovizionării și diversificarea surselor de energie, în special în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă;

61.  ia act de o serie de proiecte de infrastructură în zonele protejate care ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor situri Natura 2000; solicită, în acest sens, respectarea recomandării Comitetului permanent al Convenției de la Berna [nr. 184(2015)], prin suspendarea punerii în aplicare a proiectelor pe teritoriul Parcului Național Mavrovo până la încheierea unei evaluări strategice de mediu în deplină conformitate cu legislația UE privind mediul; solicită, în continuare, respectarea Deciziei Comitetului UNESCO privind patrimoniul mondial (40 COM 7B.68) în legătură cu patrimoniul natural și cultural al regiunii Ohrid și efectuarea unei evaluări strategice de mediu globale (SEA) și a unei evaluări a impactului asupra patrimoniului înainte de a realiza alte lucrări suplimentare; solicită dezvoltarea unei strategii naționale privind hidroenergia în conformitate cu legislația UE privind UE;

62.  încurajează fosta Republică iugoslavă a Macedoniei să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și a energiei electrice vizând separarea serviciilor de utilități publice în conformitate cu cel de al treilea pachet al UE privind energia; solicită îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește eficiența energetică, producția de energie din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;

63.  salută fosta Republică iugoslavă a Macedoniei pentru ratificarea Acordului de la Paris la 9 ianuarie 2018, întrucât combaterea schimbărilor climatice poate fi eficace doar prin eforturi comune;

64.  salută atitudinea pozitivă a guvernului față de cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate și participarea sa activă în inițiativele regionale, cum ar fi Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul de Cooperare Regională, Acordul central european de comerț liber, Grupul celor șase din Balcanii de Vest, Tratatul de instituire a Comunității Energiei, Acordul privind stabilirea unui spațiu aerian comun european, Inițiativa Central Europeană, Inițiativa regională pentru migrație, azil și refugiați și „procesul Brdo-Brijuni”;

65.  salută angajamentele asumate de această țară în ceea ce privește proiectele de conectivitate realizate în cadrul Procesului de la Berlin; constată necesitatea diversificării modurilor de transport prin punerea în aplicare a unor măsuri de reformă a sistemului feroviar, inclusiv prin modernizarea sau construcția de legături feroviare din Skopje către capitalele țărilor învecinate; solicită un progres mai vizibil în ceea ce privește finalizarea conexiunilor feroviare și rutiere pe coridoarele VIII și X;

66.  solicită continuarea facilitării schimburilor comerciale și a activităților vamale și diversificarea exporturilor, inclusiv prin utilizarea potențialului comerțului intraregional; invită Comisia să acorde o derogare acestei țări de la măsurile de salvgardare privind oțelul și aluminiul;

67.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul alarmant de ridicat al poluării aerului în Skopje și în alte orașe foarte poluate și invită autoritățile naționale și locale să ia rapid măsuri corespunzătoare pentru a soluționa această urgență, prin măsuri specifice și eficace de monitorizare și îmbunătățire a calității aerului, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de transport public și prin adoptarea unor planurilor eficace de mobilitate; îndeamnă această țară să-și armonizeze legislația cu acquis-ul în domeniile mediului, naturii și protecției climei; solicită dezvoltarea unor sisteme de gestionare a deșeurilor;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Guvernului și Parlamentului fostei Republici iugoslave a Macedoniei.