Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0225(CNS)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0410/2018

Texte depuse :

A8-0410/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 23
CRE 11/12/2018 - 23
PV 16/04/2019 - 19
CRE 16/04/2019 - 20

Voturi :

PV 12/12/2018 - 12.12
CRE 12/12/2018 - 12.12
Explicaţii privind voturile
PV 17/04/2019 - 8.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0510
P8_TA(2019)0396

Texte adoptate
PDF 732kWORD 271k
Miercuri, 12 decembrie 2018 - Strasbourg
Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa ***I
P8_TA(2018)0510A8-0410/2018

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (COM(2018)0436 – C8-0253/2018 – 2018/0225(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de decizie
Referirea 5 a (nouă)
având în vedere raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării intermediare a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru,
Amendamentul 2
Propunere de decizie
Considerentul 3
(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului4.
(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe delegate pentru adoptarea de planuri strategice în materie de cercetare și inovare, precum și competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului4.
__________________
__________________
4 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
4 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 3
Propunere de decizie
Considerentul 5
(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea obiectivului general ca 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor climatice. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire.
(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea obiectivului general ca 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu cel puțin 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor și a angajamentelor climatice ale UE, după caz. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi monitorizare, raportate și reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire.
Amendamentul 4
Propunere de decizie
Considerentul 6
(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.
(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a consolida, a lărgi și a extinde excelența bazei științifice și tehnologice a Uniunii, pentru a aborda provocările globale majore, pentru a consolida poziția de lider industrial a Uniunii, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Uniune, precum și pentru a stimula investițiile, pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, mai degrabă mobilizând o finanțare suplimentară în loc să excludă finanțările private.
Amendamentul 5
Propunere de decizie
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Egalitatea de gen este o prioritate politică a UE și o provocare societală esențială (ODD 5 al ONU). În plus, obiectivul de egalitate de gen în societate este un motor esențial al transformărilor sociale și industriale necesare pentru celelalte ODD. Astfel, aspectele de gen ar trebui să fie integrate în mod corespunzător pe tot parcursul programului și ar trebui să fie solicitate, de asemenea, cercetări specifice pe probleme legate de gen, pentru a sprijini punerea în aplicare și proiectarea unor politici mai bune la nivelul UE în ceea ce privește egalitatea de gen.
Amendamentul 6
Propunere de decizie
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Programul specific ar trebui pus în aplicare într-o manieră transparentă, participativă și strategică, vizând implicarea părților interesate și a societății civile. Reprezentarea părților interesate și implicarea societății civile ar trebui să fie echilibrate, astfel încât să fie reprezentate diverse categorii.
Amendamentul 7
Propunere de decizie
Considerentul 7
(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite cu suma de 10 miliarde EUR, alocată clusterului „Alimente și resurse naturale” pentru perioada 2021-2027.
(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, pentru a le face mai durabile, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite în cadrul unui cluster dedicat, „Alimente, resurse naturale și agricultură” pentru perioada 2021-2027.
Amendamentul 8
Propunere de decizie
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Sectoarele culturale și creative europene creează punți între artă, cultură, afaceri și tehnologie. Patrimoniul cultural este o componentă a coeziunii europene și sprijină legătura dintre tradiție și inovare. Conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea de soluții creative, în special în domeniul digitalizării, va fi o prioritate a programului.
Amendamentul 9
Propunere de decizie
Considerentul 8
(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-o creștere substanțială a cheltuielilor în cadrul principalelor activități de cercetare și inovare din domeniul digital, comparativ cu programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 20206. Acest lucru ar trebui să garanteze rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.
(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-un cluster dedicat, pentru a garanta rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.
__________________
6 Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” identifică cheltuieli în valoare de 13 miliarde EUR în cadrul principalelor activități în domeniul digital din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A52018DC0098)
Amendamentul 10
Propunere de decizie
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Pentru a reflecta cât de importantă este comunicarea valoarii adăugate și a impactului acțiunilor UE mai bine și către un public mai larg, Comisia ar trebui să-și sporească eforturile în direcția creșterii vizibilității programului Orizont Europa. În mod similar, beneficiarii ar trebui să asigure vizibilitatea realizărilor lor pentru care s-a primit finanțare din partea UE.
Amendamentul 11
Propunere de decizie
Considerentul 9
(9)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezenta decizie sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, se ține seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.
eliminat
Amendamentul 12
Propunere de decizie
Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Obiective operaționale
Obiective operaționale
1.  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
1.  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
2.  Programul specific are următoarele obiective operaționale:
2.  Programul specific are următoarele obiective operaționale:
(a)  consolidarea și răspândirea excelenței;
(a)   întărirea și extinderea bazei științifice și tehnologice a Europei și consolidarea și răspândirea excelenței;
(b)  sporirea nivelului de colaborare între sectoare și discipline;
(b)  sporirea nivelului de colaborare între sectoare și discipline;
(c)  conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare în întregul Spațiu European al Cercetării;
(c)  conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare în întregul Spațiu European al Cercetării, precum și facilitarea accesului pe scară largă la aceste infrastructuri, inclusiv în mediul virtual;
(d)  consolidarea cooperării internaționale;
(d)  consolidarea cooperării internaționale în domeniul științei și tehnicii, pentru a sprijini excelența în Uniune;
(e)  atragerea, formarea și reformarea profesională a cercetătorilor și a inovatorilor din Spațiul European al Cercetării, inclusiv prin mobilitatea cercetătorilor;
(e)  atragerea, formarea și păstrarea cercetătorilor și a inovatorilor europeni și internaționali, inclusiv prin mobilitatea cercetătorilor, pentru a face din Spațiul European al Cercetării regiunea cea mai competitivă și cu cel mai ridicat grad de excelență din lume;
(f)  încurajarea științei deschise și asigurarea vizibilității acesteia pentru public, precum și a accesului liber la rezultate;
(f)  încurajarea științei deschise și a accesului liber la rezultate;
(g)  diseminarea și exploatarea rezultatelor în mod activ, în special în vederea elaborării politicilor;
(g)  diseminarea și exploatarea rezultatelor în mod activ, în special în vederea elaborării politicilor;
(h)  sprijinirea punerii în aplicare a priorităților de politică ale Uniunii;
(h)  sprijinirea punerii în aplicare a obiectivelor și priorităților de politică ale Uniunii;
(i)  consolidarea legăturii dintre cercetare și inovare și alte politici, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă;
(i)  consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris;
(j)  atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;
(j)  atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;
(k)  implicarea cetățenilor și a utilizatorilor finali în procesele de proiectare și creare în comun;
(k)  implicarea părților interesate relevante din domeniul C&I, inclusiv a cetățenilor, a mediului academic, a organizațiilor de cercetare și a industriei, în procesele de proiectare și creare în comun;
(l)  îmbunătățirea comunicării în domeniul științei;
(l)  îmbunătățirea comunicării în domeniul științei;
(m)  accelerarea transformării industriale;
(m)  stimularea transformării industriale a UE, pentru a debloca potențialul sectoarelor strategice ale Europei, cum ar fi tehnologiile generice esențiale;
(n)  îmbunătățirea competențelor necesare pentru inovare;
(n)  îmbunătățirea competențelor prin instruire și stimularea creativității pentru cercetare și inovare;
(o)  stimularea creării și a extinderii societăților inovatoare, în special a IMM-urilor;
(o)  stimularea creării și a extinderii societăților inovatoare, în special a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor;
(p)  îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă.
(p)  îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, inclusiv prin sinergiile cu InvestEU, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă;
(pa)  consolidarea integrării perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în cercetare și inovare;
(pb)  maximizarea impactului științific, tehnologic, societal și economic.
3.  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.
3.  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.
Amendamentul 13
Propunere de decizie
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Structură
Structură
1.  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:
1.  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă”, cu următoarele componente:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă și bazată pe excelență”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;
(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;
(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială”, cu următoarele componente:
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, inclusiv un instrument pentru IMM-uri de tip monobeneficiar, pe bază de granturi, astfel cum se descrie la articolul 43a din regulament și în anexa I la programul specific:
(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;
(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;
(b)  clusterul „Societate sigură și favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;
(b)  clusterul „Societate creativă și favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;
(ba)  clusterul „O societate sigură”;
(c)  clusterul „Dezvoltarea digitală și industrială”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;
(c)  clusterul „Domeniul digital, industrial și spațial”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;
(e)  clusterul „Alimente și resurse naturale”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;
(e)  clusterul „Alimente, resurse naturale și agricultură”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;
(3)  Pilonul III, „Inovare deschisă”, cu următoarele componente:
(3)  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I;
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I, inclusiv ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;
(b)  ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;
eliminat
(c)   Institutul European de Inovare și Tehnologie. (EIT), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 3 din anexa I.
(b)   Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 3 din anexa I.
(4)  Partea intitulată „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(4)  Partea intitulată „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(a)  partajarea excelenței, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 1 din anexa I;
(a)  răspândirea excelenței și extinderea participării, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 1 din anexa I;
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.
2.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt stabilite în anexa I.
2.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt stabilite în anexa I.
Amendamentul 14
Propunere de decizie
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Buget
Buget
1.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 94 100 000 000 EUR, la prețuri curente.
1.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR, la prețurile din 2018.
2.  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
2.  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
Amendamentul 15
Propunere de decizie
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Misiuni
Misiuni
1.  Pentru fiecare misiune poate fi înființat un comitet al misiunii. Acesta este compus din aproximativ 15 persoane de nivel înalt, inclusiv reprezentanți ai utilizatorilor finali. Comitetul misiunii oferă consultanță cu privire la:
1.  Pentru fiecare misiune se înființează un comitet al misiunii, cu sarcina de a proiecta în comun și de a orienta punerea în aplicare. Acesta este compus din 15 până la 20 de persoane independente de nivel înalt, inclusiv reprezentanți ai C&I din diverse sectoare și discipline, din mediul academic, din partea unor organizații de cercetare și tehnologie, din întreprinderi de toate dimensiunile, din partea autorităților naționale și regionale și a organizațiilor societății civile. Membrii comitetului misiunii sunt numiți de Comisie, pe baza unei proceduri independente și transparente, inclusiv pe baza unei cereri deschise de exprimare a interesului. Comitetul misiunii oferă consultanță cu privire la:
(a)  conținutul programelor de lucru și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii, proiectate în colaborare cu părțile interesate și cu publicul, acolo unde este necesar;
(a)  conținutul programelor de lucru relevante și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii;
(b)  acțiunile de ajustare sau rezilierea, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare a misiunii;
(b)  acțiunile de ajustare sau rezilierea, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare a misiunii;
(c)  selecția evaluatorilor experți, informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora;
(c)  selecția evaluatorilor experți, evitarea conflictelor de interese în rândul evaluatorilor experți, informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora, în plus față de criteriile standard de selecție, respectiv „excelență, impact și calitatea și eficiența punerii în aplicare”;
(d)  condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii;
(d)  condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii, în conformitate cu prioritățile Uniunii;
(e)  comunicare.
(e)  comunicare.
(ea)  obiective clare și măsurabile ale misiunii și rezultate posibile;
(eb)  evaluarea impactului social și a potențialului de afaceri al misiunii;
2.  În programul de lucru prevăzut la articolul 11 pot fi prevăzute dispoziții specifice care să permită o abordare eficientă și flexibilă de tip portofoliu.
2.  În programul de lucru prevăzut la articolul 11 se prevăd dispoziții specifice care să permită o abordare eficientă și flexibilă de tip portofoliu.
2a.  Conținutul misiunilor, detalii privind punerea lor în aplicare, inclusiv domeniul lor de aplicare, indicatorii, obiectivele măsurabile și etapele, bugetul estimat și sinergiile cu alte fonduri ale Uniunii și legăturile cu parteneriatele europene se stabilesc în planurile strategice în materie de cercetare și inovare, astfel cum se prevede în anexa I la prezenta decizie.
2b.  Misiunile sunt puse în aplicare prin cereri de propuneri deschise în cadrul programelor de lucru ale clusterelor relevante, care fac apel la propuneri de proiecte care contribuie la misiune și care se situează într-unul sau mai multe dintre domeniile de intervenție ale clusterelor.
Amendamentul 16
Propunere de decizie
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Consiliul european pentru cercetare
Consiliul european pentru cercetare
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Știință deschisă”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 18957.
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Știință deschisă și bazată pe excelență”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 18957.
2.  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.
2.  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.
3.  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.
3.  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.
Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.
Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.
Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.
Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.
4.  CEC funcționează conform principiilor excelenței științifice, autonomiei, eficienței, eficacității, transparenței și responsabilității. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.
4.  CEC funcționează conform principiilor excelenței științifice, autonomiei, eficienței, eficacității, transparenței și responsabilității. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.
5.  Activitățile CEC sprijină cercetarea realizată în toate domeniile de către echipe individuale și transnaționale aflate în competiție la nivel european.
5.  Activitățile CEC sprijină cercetarea realizată în toate domeniile de către echipe individuale și transnaționale aflate în competiție la nivel european. Sprijinul pentru inovare, și anume prin schema pentru validarea conceptului, ar trebui să continue pentru a încuraja transpunerea mai rapidă a noilor descoperiri în produse, procese și servicii comerciale sau valoroase din punct de vedere social. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, solicitanții de nivel excelent ai CEC care au depășit pragul, dar nu au putut primi finanțare din cauza lipsei de resurse, sunt eligibili pentru validarea conceptului.
5a.  Beneficiarului validării conceptului de către CEC i se acordă o marcă de excelență dacă propunerea este eligibilă, a depășit pragurile aplicabile și nu a putut fi finanțată.
6.  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.
6.  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.
Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.
Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.
__________________
__________________
7 JO C 373, 20.12.2013, p. 23.
7 JO C 373, 20.12.2013, p. 23.
Amendamentul 17
Propunere de decizie
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Consiliul științific al CEC
Consiliul științific al CEC
1.  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți de renume, care dețin expertiza corespunzătoare, sunt atât femei, cât și bărbați, fac parte din grupe de vârstă diferite, ceea ce garantează diversitatea domeniilor de cercetare, și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.
1.  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți de renume, având competențele corespunzătoare, ceea ce garantează diversitatea domeniilor de cercetare și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.
Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces de selecție independent și transparent convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.
Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces de selecție independent și transparent convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.
Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.
Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.
2.  Consiliul științific stabilește:
2.  Consiliul științific stabilește:
(a)  strategia globală a CEC;
(a)  strategia globală a CEC;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;
(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;
(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;
(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;
(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;
(e)  un cod de conduită care are drept scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese.
Comisia se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c), (d) și (e) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.
Comisia stabilește un cod de conduită care abordează, printre altele, evitarea conflictelor de interese și se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c) și (d) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.
3.  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.
3.  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.
4.  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul realizării CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență.
4.  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul realizării obiectivelor CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu independență deplină, cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență și deschidere, maximizând contribuția CEC la realizarea obiectivelor politicii UE în domeniul cercetării și inovării și a obiectivelor programului Orizont Europa în special.
Amendamentul 18
Propunere de decizie
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Consiliul european pentru inovare
Consiliul european pentru inovare
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru inovare (denumit în continuare „CEI”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului III, „Inovare deschisă”, legate de CEI. CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: prioritate acordată inovării revoluționare și disruptive, autonomie, capacitate de asumare a riscurilor, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere.
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru inovare (denumit în continuare „CEI”) în conformitate cu articolul 7a din regulament.
1a.  CEI este constituit din două instrumente, Pathfinder și Accelerator, astfel cum se descrie în anexa I la prezenta decizie. Instrumentele CEI sunt evaluate în permanență, pentru a sprijini inovarea într-o manieră sistematică.
1b.  Acolo unde este cazul, obiectivele și acțiunile CEI sunt corelate cu alte părți ale programului, precum și cu alte fonduri naționale și ale Uniunii, în special cu EIT și cu InvestEU.
2.  CEI include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.
2.  CEI include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.
3.  Comisia se asigură că punerea în aplicare a CEI:
3.  Comisia se asigură că punerea în aplicare a CEI:
(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și
(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și
(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.
(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.
4.  În scopul gestionării fondurilor mixte ale CEI, Comisia va recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.
4.  În scopul gestionării fondurilor mixte ale CEI, Comisia va recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.
4a.  Comisia asigură cooperarea între CEI și EIT, în special prin CCI-urile sale.
Amendamentul 19
Propunere de decizie
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Comitetul CEI
Comitetul CEI
1.  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:
1.  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:
(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „Inovare deschisă”;
(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare”;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;
(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;
(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;
(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;
(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;
(e)  profilul administratorilor programului.
(e)  profilul administratorilor programului.
(ea)  procesul de evaluare sistematică și continuă a acțiunilor CEI;
2.  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere, recomandări cu privire la:
2.  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere și, oricând este cazul, în coordonare cu consiliul de conducere al EIT, recomandări cu privire la:
(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;
(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;
(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;
(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei și cu EIT, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;
(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;
(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;
(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.
(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.
Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor componentei CEI. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență.
Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor CEI, ținând cont de strategia industrială a UE, de competitivitatea sa și de provocările globale. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență și deschidere, evitând denaturarea concurenței pe piața internă.
Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.
Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.
3.  Comitetul CEI este format din 15 până la 20 de persoane de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de inovare din Europa, inclusiv antreprenori, directori de întreprinderi, investitori și cercetători. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.
3.  Comitetul CEI este format din 15 până la 20 de persoane independente de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de cercetare și inovare din Europa, inclusiv antreprenori din întreprinderi de toate dimensiunile, economiști, investitori, cercetători și experți din mediul academic privind politica din domeniul inovării. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.
Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru in punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice.
Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru in punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice.
Mandatul membrilor CEI este limitat la doi ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).
Mandatul membrilor CEI este limitat la trei ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (jumătate dintre membri sunt schimbați o dată la doi ani).
4.  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul inovării.
4.  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate de marcă, cu expertiză demonstrată în domeniul cercetării și inovării.
Mandatul președintelui este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Mandatul președintelui este limitat la trei ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Președintele promovează CEI, acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia și reprezintă CEI în lumea inovării. Comisia poate furniza sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.
Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Președintele promovează CEI și rolul său în atingerea obiectivelor programului și ale Uniunii în materie de cercetare și inovare, acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia și reprezintă CEI în lumea cercetării și inovării. Comisia furnizează sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.
5.  Comisia instituie un cod de conduită care are ca scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese. Se așteaptă ca membrii comitetului CEI să accepte codul de conduită în momentul preluării funcției.
5.  Comisia instituie un cod de conduită care are ca scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese. Membrii comitetului CEI trebuie să accepte codul de conduită în momentul preluării funcției.
Amendamentul 20
Propunere de decizie
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Programe de lucru
Planificare strategică și programe de lucru
-1.  Punerea în aplicare a programului specific are la bază planuri specifice în materie de cercetare și inovare definite din doi în doi ani prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 6 din regulament și în urma unui proces transparent, strategic și favorabil incluziunii pentru planificarea multianuală a activităților de cercetare și inovare, în special pentru pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”. Consultările obligatorii cu autoritățile naționale, la care participă mai multe părți interesate, Parlamentul European și reprezentanți ai părților interesate din domeniul CDI, inclusiv ai societății civile, privind prioritățile și tipurile de acțiuni și formele de punere în aplicare adecvate, inclusiv privind misiunile și parteneriatele europene, asigură perspectivele interdisciplinare și transsectoriale necesare și alinierea cu alte inițiative relevante existente la nivelul Uniunii, la nivel național și regional. Aceasta va contribui la mobilizarea de fonduri publice și private suplimentare și, prin urmare, la consolidarea SEC, astfel cum se descrie în anexa I la prezenta decizie.
1.  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Acestea sunt elaborate ca urmare a unui proces de planificare strategică, astfel cum este descris în anexa I la prezenta decizie.
1.  În temeiul planului strategic în materie de cercetare și inovare, programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.
Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
2.  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:
2.  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:
(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;
(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;
(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele de inovare, partajarea excelenței și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);
(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele europene de cercetare și inovare, răspândirea excelenței și extinderea participării, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);
(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alinatul (4);
(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alinatul (4);
(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.
(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.
3.  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:
3.  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:
(a)  o indicație a sumei alocate pentru fiecare acțiune și misiune, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;
(a)  o indicație a sumei și a cotei bugetare în raport cu programul alocate pentru fiecare acțiune, misiune și parteneriat european, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;
(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.
(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.
(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;
(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;
(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.
(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.
Amendamentul 21
Propunere de decizie
Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
Comitetul director pentru sănătate
1.  Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul pilonului II „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, legate de „Sănătate”.
2.  Comitetul director pentru sănătate este compus din 15 până la 20 de personalități, selectate din mai multe discipline și tipuri de activitate din domeniile cercetării, inovării, sănătății publice și bunăstării.
3.  Comitetul director pentru sănătate se axează pe următoarele principii: coordonare și sinergii între programele UE și cele naționale în materie de sănătate, precum și între clusterul „Sănătate” și alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv misiuni și parteneriate. Comitetul promovează implicarea pacienților și a societății, furnizând consiliere științifică și recomandări. Acțiunile ar trebui să promoveze cercetări în domeniul sănătății, orientate către valoare, soluții mai bune pentru sănătate și reducerea inegalităților în materie de sănătate.
4.  Comitetul director pentru sănătate contribuie la:
(a)  strategia pentru clusterul „Sănătate”,
(b)  planul de direcționare a coordonării și cooperării între programele de sănătate, pilonii conecși, cum ar fi CEI, CEC, precum și în cadrul parteneriatelor strategice și al fondurilor structurale ale UE. Planul asigură o mai mare vizibilitate și coordonare a mecanismelor financiare existente alocate cercetării în materie de sănătate, direcționează coordonarea și cooperarea și dezvoltă programele de lucru și misiunile legate de sănătate,
(c)  metodele și procedurile privind proiectarea, selecția și punerea în aplicare a misiunilor din domeniul sănătății,
(d)  permiterea participării și implicării cetățenilor într-un proces de luare a deciziilor bazat pe o abordare ascendentă;
(e)  promovarea durabilității în cadrul strategiilor și mecanismelor de finanțare, ceea ce permite realizarea de proiecte și misiuni ambițioase pe termen lung;
(f)  asigurarea unor colaborări transnaționale fructuoase în domeniul cercetării, care să maximizeze potențialul european și să transpună rezultatele în sisteme de sănătate;
(g)  intensificarea utilizării cercetării multidisciplinare pentru bolile care au elemente comune, reducând astfel dublarea muncii și cercetarea izolată,
(h)  creșterea vizibilității programului Orizont Europa și a beneficiilor acestuia pentru cetățenii UE, abordarea fragmentării responsabilităților în domeniul științei și cercetării din cadrul organismelor de conducere ale UE, eficientizarea mecanismelor de finanțare existente.
5.  Comitetul director pentru sănătate oferă o strategie de cercetare cuprinzătoare și coordonare în dezvoltarea programelor de lucru și a misiunilor legate de sănătate, în complementaritate cu comitetul dedicat misiunii.
6.  Comitetul director pentru sănătate este un grup independent de părți interesate sub direcție științifică, compus din actori din domeniul cercetării biomedicale și al inovării și din alte sectoare relevante din domeniul cercetării și al industriei și cu o participare puternică a reprezentanților pacienților și a cetățenilor.
7.  Membrii Comitetului director pentru sănătate sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, ori a ambelor, după caz, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru din punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice. Mandatul membrilor comitetului este limitat la doi ani și poate fi reînnoit de două ori, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).
8.  Comitetul director pentru sănătate are un președinte numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul cercetării în materie de sănătate.
9.  Activitățile și rezultatele comitetului sunt revizuite și raportate în evaluarea intermediară a programului, unde sunt identificate măsuri de prelungire, adaptare sau închidere a grupului, conform revizuirii.
Amendamentul 22
Propunere de decizie
Anexa I – Activitățile programului
ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI
ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI
Următoarele elemente vor fi utilizate la punerea în aplicare a programului.
Următoarele elemente vor fi utilizate la punerea în aplicare a programului.
Planificarea strategică
Planificarea strategică
Punerea în aplicare a obiectivelor programului Orizont Europa într-un mod integrat va fi asigurată printr-o planificare strategică multianuală. Această planificare va asigura axarea programului în general asupra impactului și coerența între diverșii săi piloni, precum și sinergia cu alte programe ale UE și sprijinul pentru și din partea altor politici ale UE.
Punerea în aplicare a programului Orizont Europa se bazează pe un proces incluziv și transparent de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare finanțate de program. Procesul de planificare strategică conduce la punerea în aplicare a obiectivelor programului Orizont Europa, definind prioritățile de finanțare. Acesta va asigura axarea programului asupra impactului și coerența între diverșii săi piloni, precum și sinergia cu alte programe ale UE și sprijinul pentru alte politici ale UE.
Procesul de planificare strategică și adoptarea planului strategic în materie de cercetare și inovare prin intermediul unui act delegat vor crește gradul de asumare și de înțelegere a scopului programului la nivelul unui public mai larg și le vor permite colegiuitorilor, părților interesate și statelor membre să fie pe deplin informate cu privire la inițiativele avute în vedere. Procesul de planificare strategică va contribui la elaborarea și la punerea în aplicare a politicilor privind domeniile relevante acoperite, atât la nivelul Uniunii, cât și în completarea politicilor statelor membre, garantând totodată că principalele obiective ale politicii europene sunt reflectate și sprijinite de Orizont Europa cu resurse adecvate. Aceasta va permite simplificarea mecanismelor de finanțare, va evita duplicările și suprapunerile între posibilitățile de finanțare și totodată va mobiliza fonduri publice și private suplimentare și va promova diseminarea și preluarea mai rapidă a rezultatelor cercetării și inovării.
O abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare va asigura capacitatea de abordare a provocărilor societale și economice, generarea de noi cunoștințe și, acolo unde este posibil, va da naștere unor întreprinderi și sectoare noi competitive și sustenabile, va favoriza inovarea socială și tehnologică, încurajând concurența, stimulând investițiile private și menținând condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne.
Planificarea strategică va promova angajarea puternică în favoarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în toate etapele cercetării și inovării, crearea colectivă de cunoștințe, promovarea eficace a egalității de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării, și va asigura și va promova adoptarea celor mai înalte standarde de etică și integritate.
Procesul de planificare strategică va promova angajarea puternică în favoarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în cercetare și inovare, crearea colectivă de cunoștințe, promovarea eficace a egalității de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în cercetare și inovare, și va promova adoptarea celor mai înalte standarde de etică și integritate.
Ea va include consultări și schimburi ample cu statele membre, cu Parlamentul European, după caz, și cu diverse părți interesate cu privire la priorități (inclusiv misiunile din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”), la tipurile adecvate de acțiuni care urmează a fi utilizate, în special parteneriatele europene.
Pentru a răspunde acestor obiective, Comisia va lansa o fază de consultare deschisă cu statele membre, cu Parlamentul European și cu o varietate de părți interesate, inclusiv cu comunitatea științifică, cu organizații de cercetare și tehnologie, cu industria, cu organizații ale societății civile, printre altele. Consultarea va viza prioritățile strategice ale programului, inclusiv misiunile din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, și tipurile adecvate de instrumente, în special parteneriatele europene. Rezultatele consultării vor fi publicate pe o pagină web dedicată, unde ar trebui oferite și detalii privind conținutul și procesul care definesc planificarea strategică.
În ceea ce privește parteneriatele europene, planul strategic pentru cercetare și inovare va evidenția și va furniza argumentele pentru crearea, unificarea și eliminarea treptată a parteneriatelor europene. Ar trebui avută în vedere continuarea și după 2020 a inițiativelor comune în domeniul tehnologiei și a parteneriatelor contractuale de tip public-privat care au primit evaluări pozitive, datorită valorii lor adăugate pentru generarea de impact social și economic și pentru mobilizarea de investiții private, precum și datorită contribuției lor la sinergiile fondurilor.
CCI actuale și cele noi potențiale vor fi definite în propunerea legislativă privind o decizie a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la agenda strategică de inovare a EIT, în conformitate cu planul strategic în materie de cercetare și inovare. Cu toate acestea, crearea oricărei CCI noi ar trebui să facă obiectul unei finanțări adecvate, care să permită CCI-urilor existente să dezvolte ecosistemele, să construiască parteneriate și să urmărească și să pună în aplicare în mod eficient obiectivele lor ambițioase.
„Inițiativele emblematice în domeniul FET” sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 vor continua să fie sprijinite în cadrul programului. În măsura în care prezintă analogii substanțiale cu misiunile, alte „inițiative emblematice în domeniul FET” pot fi sprijinite în cadrul prezentului program-cadru ca misiuni orientate către tehnologiile viitoare și emergente. Misiunile ar trebui să consolideze aspectele colaborative ale programului și să completeze parteneriatele europene existente, care ar putea funcționa ca piloni pentru sprijinirea punerii în aplicare a misiunilor. Misiunile vor avea elemente tehnologice și societale și, de asemenea, vor fi definite în strânsă cooperare cu toate direcțiile generale relevante. Procesul de planificare strategică va defini misiunile conform articolului 7 din regulament și articolului 5 din prezenta decizie.
Pe baza acestor consultări ample, planificarea strategică va identifica obiective comune și domenii comune de activitate, precum domeniul parteneriatelor (temeiul juridic propus stabilește numai instrumentele și criteriile care vor ghida utilizarea lor) și domeniul misiunilor.
Planificarea strategică va contribui la elaborarea și la punerea în aplicare a politicilor privind domeniile relevante acoperite, atât la nivelul UE, cât și în completarea politicilor și a abordărilor de politică ale statelor membre. Prioritățile de politică ale UE vor fi luate în considerare în cursul procesului de planificare strategică, pentru a spori contribuția cercetării și a inovării la punerea în aplicare a politicilor. Ea va lua în considerare, de asemenea, activitățile prospective, studiile și alte dovezi științifice și va ține seama de inițiativele relevante existente la nivelul UE și la nivel național.
Planificarea strategică va promova sinergii între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, inclusiv programul Euratom, devenind astfel un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul instrumentelor bugetare și nefinanciare ale UE. Aceasta va promova, de asemenea, difuzarea și adoptarea mai rapidă a rezultatelor cercetării și inovării și va evita duplicarea și suprapunerile între posibilitățile de finanțare. Ea va furniza cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor pentru sprijinirea politicilor.
Procesul de planificare strategică va identifica legăturile existente între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii și va oferi posibilități pentru sinergii între fondurile naționale, cele regionale și cele ale UE. Orizont Europa va deveni un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul bugetului UE, pentru a contribui la realizarea priorităților și obiectivelor politice ale UE. De asemenea, acesta va furniza cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor pentru sprijinirea politicilor.
Un plan strategic va stabili o strategie multianuală pentru crearea de conținut în cadrul programului de lucru (în conformitate cu articolul 11), păstrând totodată suficientă flexibilitate pentru a reacționa rapid în caz de oportunități și crize neașteptate. Întrucât programul Orizont Europa este stabilit pentru o durată de 7 ani, contextul economic, societal și politic în care acesta se va desfășura s-ar putea schimba în mod semnificativ în această perioadă. Programul Orizont Europa trebuie să se poată adapta rapid la aceste schimbări. Prin urmare, va exista posibilitatea de a include sprijin pentru activități dincolo de descrierile prevăzute în continuare, acolo unde acest lucru este justificat în mod corespunzător, pentru a aborda evoluțiile majore sau evenimentele neprevăzute, necesitățile în materie de politici ori situațiile de criză, de exemplu ca reacție la amenințările grave la adresa sănătății care rezultă, de exemplu, din epidemii.
În punerea în aplicare a programului Orizont Europa se va acorda o atenție deosebită adoptării unei abordări echilibrate și ample a cercetării și inovării, care să nu se limiteze doar la elaborarea unor noi produse, procese și servicii pe baza cunoștințelor și progreselor științifice și tehnologice, ci să includă și utilizarea tehnologiilor existente în cadrul unor aplicații noi, ameliorarea continuă și inovarea de ordin netehnologic și social. O abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare va asigura capacitatea de abordare a provocărilor, determinând totodată crearea unor întreprinderi și sectoare competitive noi, încurajarea concurenței, stimularea investițiilor private și menținerea condițiilor de concurență echitabile în cadrul pieței interne.
În cadrul pilonilor „Provocări globale și competitivitate industrială” și „Inovare deschisă”, cercetarea și inovarea vor fi completate cu activități apropiate de utilizatorii finali și de piață, precum demonstrația, testarea sau validarea conceptului, excluzând însă activitățile de comercializare care depășesc faza cercetării și a inovării. Aceasta va include, de asemenea, sprijin pentru activitățile de pe partea cererii care contribuie la accelerarea implementării și a difuzării unei game largi de inovații. Accentul va fi pus pe cereri de propuneri fără caracter obligatoriu.
În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, pe baza experienței dobândite în cadrul programului Orizont 2020, științele sociale și cele umaniste vor fi pe deplin integrate în toate clusterele, inclusiv activitățile specifice și specializate. În mod similar, activitățile care implică cercetare și inovare în domeniul marin și maritim vor fi puse în aplicare într-un mod strategic și integrat, în conformitate cu politica maritimă integrată, cu politica comună în domeniul pescuitului și cu angajamentele internaționale ale UE.
„Inițiativele emblematice în domeniul FET” sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 vor continua să fie sprijinite în cadrul prezentului program. În măsura în care prezintă analogii substanțiale cu misiunile, alte „inițiative emblematice în domeniul FET”, dacă există, vor fi sprijinite de prezentul program-cadru ca misiuni orientate către tehnologiile viitoare și emergente.
Dialogurile din cadrul Cooperării în domeniul științei și tehnologiei cu partenerii internaționali ai UE și dialogurile de politică cu principalele regiuni ale lumii vor contribui semnificativ la identificarea sistematică a oportunităților de cooperare care, atunci când sunt combinate cu diferențierea în funcție de țară/regiune, vor sprijini stabilirea priorităților.
Datorită faptului că se axează pe ecosistemele de inovare, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) s-ar integra în mod natural în pilonul „Inovare deschisă” al programului Orizont Europa, însă planificarea comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale EIT va fi aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică la pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”.
Calea rapidă spre cercetare și inovare
Programul Orizont Europa le va oferi beneficiarilor posibilitatea de a solicita finanțare într-o manieră mai rapidă, atunci când acest lucru este prevăzut în programele de lucru pentru toate clusterele, pentru CEI și pentru „răspândirea excelenței”, acoperind activități de cercetare și inovare. Dezvoltând succesul instrumentului existent Calea rapidă spre inovare din cadrul Orizont 2020, această abordare va urma o logică ascendentă, pe baza unor cereri de exprimare a interesului deschise permanent și respectând un termen de cel mult șase luni pentru acordarea finanțării. În componenta de „răspândire a excelenței”, această abordare va sprijini țările mai puțin dezvoltate din UE, astfel încât acestea să poată accesa fonduri într-o manieră mai rapidă și în sens ascendent. Această modalitate se va aplica la cel puțin 15 % din bugetul programului.
Diseminare și comunicare
Diseminare și comunicare
Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, universități, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.
Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, comunitatea științifică, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.
Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).
Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).
De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.
De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.
Exploatarea și introducerea pe piață
Exploatarea și introducerea pe piață
Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse. Aceasta va accelera exploatarea în vederea comercializării și va spori impactul programului.
Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse, care vor include și promovarea standardizării. Aceasta va accelera exploatarea în vederea comercializării și va spori impactul programului.
Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, universități, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului.
Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, comunitatea științifică, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului. Va fi pusă în aplicare o procedură specifică de monitorizare pentru noul Consiliu european pentru inovare.
Cooperarea internațională
Cooperarea internațională
Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională la o scară fără precedent. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea.
Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională la o scară fără precedent. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume, inclusiv comunitatea științifică, industria, organizațiile societății civile, guvernele și ONG-urile, vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea. Transferul de cunoștințe, partajarea de capacități și infrastructuri între parteneri pe plan internațional va determina abordări și reglementări comune, care vor asigura schimburi comerciale sinergice între toate părțile.
Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor societale globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare.
Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare. Colaborarea internațională va fi concepută în jurul unor obiective comune. Acest lucru le va permite cercetătorilor europeni să stabilească legături cu cei mai buni cercetători din domeniul lor.
Metodologii de lucru pentru evaluare
Metodologii de lucru pentru evaluare
Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.
Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.
Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar.
Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar.
În mod excepțional, atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.
Atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare, inclusiv în ceea ce privește conflictele de interese. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. Utilizarea acestui proces va fi raportată în raportul anual de monitorizare a programului. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.
Amendamentul 23
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I
I ȘTIINȚĂ DESCHISĂ
I ȘTIINȚĂ DESCHISĂ ȘI BAZATĂ PE EXCELENȚĂ
Urmărirea progreselor în înțelegerea lumii și dobândirea de cunoștințe, instalațiile de anvergură mondial necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și de cunoștințe pentru cercetare și inovare, precum și mijloacele de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor, precum și o ofertă adecvată de cercetători competenți reprezintă elementele centrale ale progresului economic, social și cultural sub toate formele sale.
Urmărirea progreselor în înțelegerea lumii și dobândirea de cunoștințe, instalațiile de anvergură mondial necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și electronice pentru cercetare și inovare, precum și mijloacele de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor, precum și o ofertă adecvată de cercetători și inovatori competenți reprezintă elementele centrale ale progresului economic, social și cultural sub toate formele sale.
Știința deschisă și bazată pe excelență este legată inextricabil de realizarea inovării de vârf la nivel mondial. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice au fost identificate ca vectori esențiali de creștere a productivității, de competitivitate, bunăstare, dezvoltare durabilă și progres social. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din baza științifică a sectorului public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare.
Știința deschisă și bazată pe excelență este legată inextricabil de realizarea inovării de vârf la nivel mondial. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice au fost identificate ca vectori esențiali de creștere a productivității, de creștere și dezvoltare durabile și favorabile incluziunii, de competitivitate, bunăstare și progres social. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din baza științifică a sectorului public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare.
Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de competențe, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.
Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de resurse umane cu înaltă calificare, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.
Știința europeană și cercetătorii europeni au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. Există numeroase dovezi care demonstrează că, pe măsură ce ritmul cercetării continuă să crească, crește și numărul țărilor care concurează pentru primul loc. La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.
Știința europeană și cercetătorii europeni au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. Există numeroase dovezi care demonstrează că, pe măsură ce ritmul cercetării continuă să crească, crește și numărul țărilor care concurează pentru primul loc. La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.
Amendamentul 24
Propunere de decizie
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.1
1.1.  Motivare
1.1.  Motivare
Deși UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, ea este în mod esențial „un producător în masă” de cunoștințe, având, comparativ cu dimensiunile sale, un număr redus de centre de excelență de nivel mondial și un nivel de performanță mediu sau slab într-o serie de domenii vaste. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE are încă tendința de a urma un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. O altă provocare o constituie faptul că, în multe țări din UE, sectorul public nu oferă încă condiții suficient de atractive pentru cei mai buni cercetători. Acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.
UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE urmează un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. O altă provocare o constituie faptul că, în multe țări din UE, investițiile sectorului public în cercetare se situează sub orice prag acceptabil și, prin urmare, nu oferă condiții suficient de atractive pentru cei mai buni cercetători. Acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.
Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013.
Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013. În plus, tabloul de bord european privind inovarea pe 2018 a confirmat faptul că, în UE, cheltuielile publice și private legate de C&D rămân sub nivelurile din 2010 și că nu respectă obiectivul stabilit de mult timp, de a dedica activităților C&D 3 % din PIB.
CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători cu finanțare flexibilă pe termen lung, pentru ca aceștia să poată continua cercetarea revoluționară cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.
CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători, inclusiv pe tinerii cercetători, cu finanțare flexibilă pe termen lung, pentru ca aceștia să poată continua cercetarea revoluționară cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent, echilibrat din punctul de vedere al genului și al disciplinelor, format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența în cercetare în toate domeniile științifice prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.
Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.
Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice, tehnologice și societale noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.
Decalajul dintre performanța cercetării din SUA și cea din statele UE s-a redus în cei 10 ani care au trecut de la înființarea CEC. CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific disproporționat de mare. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.
Decalajul dintre performanța cercetării din SUA și cea din statele UE s-a redus în cei 10 ani care au trecut de la înființarea CEC. CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific disproporționat de mare. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.
Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, activitatea beneficiarilor de granturi CEC este în mare măsură interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale și umaniste.
Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, se preconizează că activitatea beneficiarilor de granturi CEC va deveni din ce în ce mai interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale și umaniste.
De asemenea, există deja dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor doctoranzi și postdoctoranzi cu înaltă calificare, asupra creșterii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator mai exact al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.
De asemenea, există dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor cercetători și titulari de diplome de doctorat și de studii postdoctorale, asupra creșterii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator fiabil al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.
Amendamentul 25
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 1 – punctul 1.2 – subpunctul 1.2.1
1.2.  Domenii de intervenție
1.2.  Domenii de intervenție
1.2.1.  Știința de frontieră
1.2.1.  Știința de frontieră
Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate, obținerea rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal și economic și stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE între cele 1 % cel mai des citate publicații de vârf din lume și creșterea substanțială a numărului de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează. Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.
Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate, obținerea unor rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal, economic și de mediu și stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE între cele 1 % cel mai des citate publicații de vârf din lume și creșterea substanțială a numărului de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează. Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.
Linii generale
Linii generale
–  Finanțare pe termen lung pentru a sprijini cercetătorii de nivel excelent și echipele lor de cercetare să continue cercetarea revoluționară, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;
–  Finanțare pe termen lung pentru a sprijini cercetătorii de nivel excelent și echipele lor de cercetare să continue cercetarea revoluționară, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;
–  Sprijinirea cercetătorilor cu idei excelente să devină independenți și să își consolideze totodată propria echipă sau propriul program de cercetare;
–  Sprijinirea cercetătorilor cu idei excelente să devină independenți și să își consolideze totodată propria echipă sau propriul program de cercetare;
–  Noi modalități de lucru în mediul științific, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială a cercetării finanțate;
–  Noi modalități de lucru în mediul științific, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială a cercetării finanțate;
–  Schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de nivel excelent;
–  Schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării, precum și cu alte organisme ale Uniunii, pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de nivel excelent;
–  Sporirea vizibilității programelor CEC.
–  Sporirea vizibilității programelor CEC.
Amendamentul 26
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 1 – punctul 1.3 – subpunctul 1.3.1 – paragraful 2 – punctul 2 – liniuța 4
–  va revizui și va evalua realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și va formula recomandări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;
–  va prezenta periodic spre revizuire și evaluare externă realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și, în consecință, va adopta recomandări și va elabora orientări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;
Amendamentul 27
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.1
2.1.  Motivare
2.1.  Motivare
Europa are nevoie de o bază de capital uman rezilient și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.
Europa are nevoie de resurse umane reziliente și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările actuale și viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să aibă acces la infrastructura de cea mai înaltă calitate în numeroase domenii, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.
Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți de prim-plan la nivel mondial. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în sectorul neacademic. UE trebui să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră științifică, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține proprii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii. În plus, pentru o răspândire mai largă a excelenței, condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).
Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți de prim-plan la nivel mondial. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în sectorul neacademic.
UE trebui să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră științifică, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține proprii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii.
Pentru a atinge aceste obiective, ar trebui acordată atenție și schemelor care adaugă mai multă flexibilitate pentru cercetătorii de ambele sexe, pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală.
De asemenea, programele de mobilitate ar trebui să asigure în mod efectiv egalitatea de șanse și să includă măsuri specifice pentru eliminarea obstacolelor din calea mobilității cercetătorilor, în special a cercetătoarelor.
În plus, pentru a asigura sinergii și pentru o răspândire mai largă a excelenței, marca de excelență se va aplica în continuare cererilor din cadrul MSCA, iar condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).
Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.
Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot viza anumite activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate), anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locații geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de dezvoltare a carierei și de schimb de cunoștințe
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot viza anumite tipuri de activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate) și anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locații geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de dezvoltare a carierei și de schimb de cunoștințe
MSCA reprezintă principalul instrument la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.
MSCA, împreună cu CEC, reprezintă principalele instrumente la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.
Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv poate fi realizat prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel ridicat de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă pentru toți cercetătorii.
MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv poate fi realizat prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel ridicat de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă și transparentă pentru toți cercetătorii.
Amendamentul 28
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.2 – paragraful 1
UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta în continuare competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea și spiritul antreprenorial. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare.
UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii științifice, economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta în continuare competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea și spiritul antreprenorial, inclusiv înțelegerea beneficiilor pe care standardele le aduc noilor produse și servicii de pe piață. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare. Acest obiectiv se poate realiza, după caz, în complementaritate cu activitățile educaționale ale EIT.
Amendamentul 29
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.3
2.2.3.  Consolidarea capitalului uman și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării
2.2.3.  Consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării
Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie ca standardele de formare de înaltă calitate, bunele condiții de lucru și evoluția efectivă a carierei cercetătorilor să fie răspândite pe scară mai largă în întregul SEC. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor.
Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie ca standardele de formare de înaltă calitate, bunele condiții de lucru și evoluția efectivă a carierei cercetătorilor să fie răspândite pe scară mai largă în întregul SEC. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor, dezvoltate în cooperare cu alte componente ale Orizont Europa.
Linii generale
Linii generale
–  Programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor și al sistemelor de cercetare și inovare;
–  Programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor și al sistemelor de cercetare și inovare;
–  Cooperarea, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.
–  Cooperarea, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.
Amendamentul 30
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.5
2.2.5.  Promovarea informării publicului
2.2.5.  Promovarea informării publicului
Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat printr-o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor.
Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii, în special femeile, să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat printr-o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor.
Linii generale
Linii generale
–  Inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor;
–  Inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor;
–  Activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;
–  Activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;
–  Difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari.
–  Difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari și puncte de contact naționale.
Amendamentul 31
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.1
3.1.  Motivare
3.1.  Motivare
Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii. Sprijinirea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE contribuie la reducerea gradului de dispersare a infrastructurilor de cercetare și a centrelor de excelență științifică de la nivel național, precum și la soluționarea problemei circulației reduse a cunoștințelor între discipline.
Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii. Sprijinirea tuturor tipurilor de infrastructuri de cercetare la nivelul UE, inclusiv a celor mici și mijlocii și a celor finanțate din FEDR, contribuie la reducerea gradului de dispersare a infrastructurilor de cercetare de la nivel național și regional, completând și îmbunătățind centrele de excelență științifică, precum și intensificând circulația cunoștințelor între discipline.
Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemelor de cercetare și de inovare, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a dezvoltării și a utilizării infrastructurilor de cercetare. De asemenea, este crucial să fie sprijinit accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni, prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” - European Open Science Cloud) și să se acorde un acces sporit la resursele de cercetare digitale, pentru a aborda în mod specific problema actuală a adoptării insuficiente a practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise. De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățind astfel condițiile pentru furnizarea de soluții inovatoare.
Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor și inovatorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemelor de cercetare și de inovare, asigurarea unei modernizări continue, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a dezvoltării, a utilizării și a accesibilității infrastructurilor de cercetare.
De asemenea, este crucial să fie sprijinit accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni și, prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” - European Open Science Cloud), un acces sporit la resursele de cercetare digitale, pentru a aborda în mod specific problema actuală a adoptării insuficiente a practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise. De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățind astfel condițiile pentru furnizarea și utilizarea de soluții inovatoare.
Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor naționale și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare mai coerentă și mai strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare.
Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor naționale și la eliminarea barierelor în calea accesului transnațional și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare mai coerentă și mai strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare și de armonizare. Consolidarea și deschiderea rețelelor de C&I de excelență existente, precum și crearea unora noi atunci când este cazul vor constitui, de asemenea, o prioritate în cadrul acestei rubrici.
Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea infrastructurilor de cercetare existente în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date; interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din UE; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe coinovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.
Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv a infrastructurilor electronice, în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date, interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din UE; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe coinovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.
De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.
De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă, accesul și conectivitatea cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.
Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Amendamentul 32
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1
3.2.1.  Consolidarea peisajului infrastructurilor de cercetare europene
3.2.1.  Consolidarea peisajului infrastructurilor de cercetare europene
Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare identificate de ESFRI sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.
Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare, inclusiv a celor identificate de ESFRI, precum și maximizarea implicării lor în proiectele de excelență din cadrul programului Orizont Europa, sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.
Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să furnizeze comunităților de cercetători din Europa servicii de date de următoare generație pentru colectarea, stocarea, prelucrarea datelor (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de date științifice masive. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa acces la majoritatea datelor generate și colectate de infrastructurile de cercetare, precum și la resursele HPC și „exascale” implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI - European Data Infrastructure)13.
Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să le permită comunităților de cercetători din Europa să dezvolte servicii de date de următoare generație pentru colectarea, stocarea, prelucrarea datelor (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de date științifice masive. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa servicii care să încurajeze stocarea și prelucrarea majorității datelor generate și colectate de cercetătorii din interiorul și din afara infrastructurilor de cercetare și, totodată, ar trebui să ofere acces la resursele HPC și „exascale” implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI Data Infrastructure)13.
Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.
Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.
Linii generale
Linii generale
–  Ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte resurse de finanțare, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin monitorizarea reperelor ESFRI și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;
–  Ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte resurse de finanțare, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin monitorizarea reperelor ESFRI și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;
–  Cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; federarea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;
–  Cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; federarea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;
–  Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.
–  Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.
__________________
__________________
13 Infrastructura europeană de date va sta la baza Cloudului european pentru știința deschisă, prin furnizarea de capacități de calcul de înaltă performanță de anvergură mondială, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.
13 Infrastructura europeană de date va sta la baza Cloudului european pentru știința deschisă, prin furnizarea de capacități de calcul de înaltă performanță de anvergură mondială, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.
Amendamentul 33
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2
3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare
3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare
Peisajul cercetării va fi îmbunătățit în mod semnificativ prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii din UE și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este necesar, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.
Peisajul cercetării va fi îmbunătățit în mod semnificativ prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii și inovatorii din UE și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este cazul, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.
Linii generale
Linii generale
–  Rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;
–  Rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;
–  Rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, care să abordeze provocările globale în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor;
–  Rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, inclusiv cele de dimensiuni mici și mijlocii, în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor;
–  Rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune pentru dezvoltarea tehnologică, necesară pentru îmbunătățirea serviciilor lor prin intermediul unor parteneriate cu industria; precum și componente de înaltă tehnologie în domenii precum aparatura științifică; și pentru stimularea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală.
–  Rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune pentru dezvoltarea tehnologică, necesară pentru îmbunătățirea serviciilor lor prin intermediul unor parteneriate cu industria; precum și componente de înaltă tehnologie în domenii precum aparatura științifică; și pentru stimularea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală.
Amendamentul 34
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II
II PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ
II PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ EUROPEANĂ
Multe dintre provocările cu care se confruntă UE sunt, de asemenea, provocări globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste și trebuie să fie corelate cu resursele adecvate, financiare și de altă natură, precum și cu eforturi în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor săi.
Într-o lume interconectată, multe dintre provocările cu care se confruntă UE sunt, de asemenea, globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste și trebuie să fie corelate cu resursele financiare și umane adecvate, precum și cu eforturi în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor săi.
Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională fără precedent, în concordanță cu indicațiile trasate de obiectivele de dezvoltare durabilă și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea durabilității
Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională fără precedent, astfel cum reiese din obiectivele de dezvoltare durabilă și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea durabilității
Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai creșterii durabile și ai competitivității industriale și vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, la inversarea cât mai curând posibil a tendinței negative și periculoase care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică, utilizarea resurselor naturale și aspectele sociale și la transformarea acesteia în noi oportunități de afaceri.
Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai dezvoltării durabile, inclusiv ai creșterii și ai competitivității industriale, și vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, la inversarea cât mai curând posibil a tendinței negative și periculoase care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică, utilizarea resurselor naturale și aspectele sociale și la transformarea acesteia în locuri de muncă și în noi oportunități de afaceri, precum și în dezvoltare economică, socială și de mediu.
UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de tehnologii și industrii și va demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei industriale durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți reziliente, incluzive și sigure, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și creativă, fie despre soluții bazate pe tehnologii spațiale, maritime sau terestre, fie despre soluții privind alimentele și alimentația; utilizarea durabilă a resurselor naturale, combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială.
UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de cunoștințe, tehnologii și industrii. Ea poate demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei industriale durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți incluzive și creative, fie despre societăți sigure, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și eficace, fie despre soluții bazate pe tehnologii spațiale, maritime sau terestre, fie despre soluții privind alimentele și alimentația; utilizarea durabilă a resurselor naturale, combaterea și atenuarea schimbărilor climatice; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială.
Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere integrate de activități. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, oameni de știință, ingineri, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, cetățeni și organizații ale societății civile Prin urmare, niciunul dintre clusterele nu este destinat unui singur set de actori.
Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere integrate de activități. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de incluziune și durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, cercetători, oameni de știință, ingineri, proiectanți, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, cetățeni și organizații ale societății civile Prin urmare, niciunul dintre clusterele nu este destinat unui singur set de actori.
Clusterele vor sprijini crearea de cunoștințe în toate fazele de dezvoltare, inclusiv în activitățile de cercetare din etapele incipiente, completate de sprijin transversal pentru inițiative de cercetare ambițioase, pe termen lung, pe scară largă, orientate către viitor și pentru tehnologii emergente (inițiative emblematice în domeniul FET) inițiate în programul-cadru anterior: proiectul „creierul uman”, „grafenul”, tehnologiile cuantice și viitoarele tehnologii în materie de baterii.
Clusterele vor dezvolta și vor aplica tehnologiile digitale, generice esențiale și emergente, ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale.
De asemenea, clusterele vor dezvolta și vor aplica tehnologiile digitale, generice esențiale și emergente viitoare, ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale.
Se va acorda sprijin pentru a scoate tehnologia din laborator și a o introduce pe piață, precum și pentru dezvoltarea de aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, măsuri pentru stimularea introducerii pe piață și pentru stimularea implicării sectorului privat. Sinergiile cu alte programe vor fi sporite la maximum.
Se va acorda sprijin pentru a scoate tehnologia din laborator și a o introduce pe piață, precum și pentru dezvoltarea de aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, măsuri pentru stimularea introducerii pe piață și pentru stimularea implicării sectorului privat. Sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa, în special cu EIT, dar și cu alte programe, vor fi sporite la maximum.
Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către investitorii publici și privați, precum și către alte programe ale UE și naționale.
Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, studiind totodată impactul acestora asupra societății, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către atragerea de investitori publici și privați suplimentari, precum și către alte programe ale UE și naționale.
Se va acorda o atenție deosebită sprijinirii IMM-urilor în cadrul pilonului 2, în cadrul componentelor colaborative și prin intermediul unui instrument pentru IMM-uri dedicat, de tip monobeneficiar, bazat pe granturi. Toate clusterele ar trebui să dedice o sumă adecvată instrumentului pentru IMM-uri, care va fi complet ascendent, cu apeluri deschise în permanență și cu o serie de termene, fiind dedicat exclusiv inovațiilor progresive. Numai IMM-urile vor putea să solicite finanțare, inclusiv prin colaborare sau subcontractare. Proiectele trebuie să aibă o dimensiune europeană clară și să contribuie la valoarea adăugată pentru UE.
Sprijinul prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri va fi furnizat în trei faze, pe baza modelului privind programul Orizont Europa:
—  Faza 1: evaluarea conceptului și a fezabilității:
IMM-urile vor beneficia de finanțare pentru a analiza fezabilitatea științifică sau tehnică și potențialul comercial al unei idei noi (validarea conceptului) în vederea elaborării unui proiect de inovare. Un rezultat pozitiv al unei astfel de evaluări, în care legătura dintre tema proiectului și necesitățile potențialului utilizator/cumpărător reprezintă o chestiune importantă, va face posibilă finanțarea în etapa (etapele) următoare.
—  Faza 2: cercetare și dezvoltare, demonstrație, replicare pe piață:
Acordându-se atenția corespunzătoare conceptului de cupoane pentru inovare, se vor sprijini cercetarea și dezvoltarea, cu un accent special pe activitățile demonstrative (testare, prototipuri, studii privind trecerea la o scară superioară, proiectarea, experimentarea proceselor, produselor și serviciilor inovatoare, validarea, verificarea performanțelor etc.) și pe replicarea pe piață, încurajându-se implicarea utilizatorilor finali sau a clienților potențiali. Cupoanele pentru inovare vor promova participarea tinerilor întreprinzători.
—  Faza 3: comercializare:
Această etapă nu va oferi finanțare directă în afara activităților de sprijin, dar are scopul de a facilita accesul la capitalul privat și la mediile favorabile inovării. Vor fi prevăzute legături cu CEI și cu InvestEU. IMM-urile vor beneficia, de asemenea, de măsuri de sprijin cum ar fi colaborarea în rețele, formare, îndrumare și consiliere. În plus, această etapă poate fi corelată cu măsurile de promovare a achizițiilor publice înainte de comercializare și a achizițiilor publice de soluții inovatoare.
Amendamentul 35
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.1
1.1.  Motivare
1.1.  Motivare
Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și pentru toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.
Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și pentru toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.
O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată, de asemenea, cu o intensificare a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, educației, sănătății și îngrijirii cetățenilor săi. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie.
O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată, de asemenea, cu o intensificare a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, inclusiv în ceea ce privește educația și sănătatea. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie.
Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii. Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate într-un mediu social, urban și natural în rapidă schimbare; creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene și introducerea treptată a abordărilor personalizate în domeniul medicinei și a digitalizării în domeniul sănătății și al îngrijirii și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial.
Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii, precum și în furnizarea unei baze de cunoștințe pentru persoane mai sănătoase și pentru o mai bună îngrijire a pacienților. Cercetarea în domeniul sănătății are caracteristici unice, fiind legată în mod strâns de inovație, îngrijirea pacienților și sănătatea populației și desfășurându-se într-un mediu multidisciplinar, cu reglementări complexe.
Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: creșterea numărului de cazuri de cancer; lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea timpurie, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate într-un mediu social, urban și natural în rapidă schimbare; creșterea speranței de viață sănătoasă; costurile ridicate ale unor instrumente și tehnologii inovatoare din domeniul sănătății pentru utilizatorii finali; creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene și introducerea treptată a abordărilor de precizie în domeniul medicinei, inclusiv a cercetării relevante și a digitalizării în domeniul sănătății și al îngrijirii și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial.
Soluțiile digitale în materie de sănătate au creat numeroase oportunități de soluționare a problemelor serviciilor de asistență și de abordare a celorlalte probleme emergente ale societății în curs de îmbătrânire. Provocările includ, de asemenea, posibilitatea de a profita pe deplin de introducerea treptată a oportunităților pe care le oferă digitalizarea în domeniul sănătății, fără a pune în pericol dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal. Au fost dezvoltate dispozitive digitale și programe informatice pentru a diagnostica, a trata și a facilita autogestionarea bolilor de către pacienți, inclusiv în ceea ce privește bolile cronice. De asemenea, tehnologiile digitale sunt utilizate tot mai mult în formarea medicală și în învățământul medical și pentru ca pacienții și alți consumatori ai serviciilor de asistență medicală să acceseze, să facă schimb de informații referitoare la sănătate și să creeze astfel de informații.
Aceste provocări în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, transsectorial și transnațional. Activitățile de cercetare și inovare vor crea legături strânse între cercetarea bazată pe descoperire, cercetarea clinică, epidemiologică, ecologică și socio-economică, precum și între acestea și științele reglementării. Activitățile respective vor valorifica competențele combinate din mediul academic și industrie și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu pacienții, cu factorii de decizie și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate. Ele vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unor economii de scară și de timp și pentru extinderea sferei de aplicare, precum și pentru a partaja beneficiile și riscurile financiare preconizate implicate.
Provocările actuale în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, transsectorial, translațional și transnațional, inclusiv cu țările cu venituri medii și mici. Cercetarea și inovarea vor crea legături strânse între cercetarea clinică, epidemiologică, etică, ecologică și socio-economică, precum și între acestea și științele reglementării. Activitățile respective vor valorifica competențele combinate din mediul academic și industrie și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu pacienții, cu factorii de decizie, cu organizațiile societății civile și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate. Ele vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unor economii de scară și de timp și pentru extinderea sferei de aplicare, precum și pentru a partaja beneficiile și riscurile financiare preconizate implicate. Studiile și cercetările din cadrul acestui cluster iau în considerare perspectiva și diferențele în materie de gen.
Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta baza de cunoștințe, vor crea capacitate de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, tratamentul și vindecarea bolilor. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la o mai mare speranță de viață, la o viață activă și sănătoasă, la productivitatea persoanelor de vârstă activă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijiri medicale.
Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta resursele umane și baza de cunoștințe, vor crea capacitate de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, tratamentul și vindecarea bolilor. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la o mai mare speranță de viață, la o viață activă și sănătoasă generalizată, la productivitatea persoanelor de vârstă activă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijiri medicale. Inovarea din domeniul tehnicilor de diagnosticare rapidă și noile antibiotice pot preveni dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene și vor fi promovate.
Abordarea principalelor provocări în materie de sănătate va contribui la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE. Aceasta va sprijini, de asemenea, angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv strategiile și planurile de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Abordarea principalelor provocări în materie de sănătate va contribui la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE. Aceasta va sprijini, de asemenea, angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv strategiile și planurile de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Un grup la nivel înalt, și anume Comitetul director pentru sănătate, va sprijini îndeplinirea acestor obiective. Acesta asigură coordonarea cu alte programe de cercetare naționale și de la nivelul UE, precum și sinergii între clusterul „Sănătate” și alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv misiuni și parteneriate. Acesta se va baza pe date științifice și va include toate părțile interesate relevante, cu participarea solidă a societății, a cetățenilor și a pacienților. Comitetul director pentru sănătate va avea sarcina de a asigura orientarea și consilierea la elaborarea programului de lucru și a misiunilor legate de sănătate.
Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice; și în mod indirect ODD 1 – Fără sărăcie; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 6 – Apă curată și salubrizare; ODD 10 – Reducerea inegalităților.
Amendamentul 36
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.1
1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții
1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții
Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate. Aceasta va permite reducerea inegalităților în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, în special printr-un start sănătos în viață care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mentale și fizice.
Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap, nevoi speciale sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate. Aceasta va permite reducerea inegalităților în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, în special printr-un start sănătos în viață care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mentale și fizice.
Linii generale
Linii generale
–  Dezvoltarea timpurie și procesul de îmbătrânire pe durata întregii vieți;
–  Bolile legate de bătrânețe și procesul de îmbătrânire pe durata întregii vieți;
–  Sănătatea mamelor, taților, sugarilor și copiilor, precum și rolul părinților;
–  Sănătatea mamelor, taților, sugarilor și copiilor, inclusiv supraviețuirea mamei și a copilului, precum și rolul părinților;
—  Nevoile și consecințele pe termen lung în materie de sănătate, asociate cu o rată ridicată a mortalității și a morbidității pe termen lung, în special în ceea ce privește problemele legate de copilărie;
–  Necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților;
–  Necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților, inclusiv bunăstarea psihologică;
–  Consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;
–  Etiologia handicapurilor și consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;
–  Viață independentă și activă pentru persoanele în vârstă și/sau cu handicap;
–  Viață independentă și activă pentru persoanele în vârstă și/sau cu handicap;
–  Educație și alfabetizare digitală în materie de sănătate.
–  Educație și alfabetizare digitală în materie de sănătate;
—  Regenerarea organelor și a țesuturilor îmbătrânite sau afectate;
—  Angiogeneză, patologie arterială, ischemie miocardică și patologie structurală a inimii și biomarkeri și genetica bolilor cardiovasculare.
—  Tratamentul bolilor cronice.
Amendamentele 37, 276 și 277
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.2
1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății
1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății
O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al poluării, al schimbărilor climatice și al altor aspecte legate de mediu, va contribui la identificarea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii.
O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al poluării, al urbanizării rapide, al schimbărilor climatice și al altor aspecte naționale și transnaționale legate de mediu, va contribui la identificarea, la prevenirea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la identificarea și la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă sigure, ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii.
Linii generale
Linii generale
–  Tehnologii pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanți și de alți factori de stres, inclusiv de cei legați de climă și de mediu, precum și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;
–  Tehnologii și metodologii sigure și eficace pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanți și de alți factori de stres, inclusiv de cei legați de climă și de mediu, precum și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;
–  Factorii de mediu, ocupaționali, sociali și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mentală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordând o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate;
–  Factorii de mediu, inclusiv în ceea ce privește mediul construit (proiectare și construcție), ocupaționali, sociali și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mentală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordând o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate, precum și persoanelor cu afecțiuni invalidante sau deficiențe;
–  Evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, sprijinite de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv alternative la testele efectuate pe animale;
–  Evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, inclusiv schimbul de informații, sprijinite de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv alternative la testele efectuate pe animale;
–  Capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea și combinarea datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv expunerea, la sănătate și la boli la nivelul UE și la nivel internațional;
–  Capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea și combinarea datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv expunerea, la sănătate și la boli la nivelul UE și la nivel internațional;
–  Promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară.
–  Promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară.
—  cercetarea cu privire la măsurile de planificare, aplicare și monitorizare a reabilitării pe tot parcursul vieții.
—  cercetarea cu privire la măsurile de planificare și aplicare a programelor individuale de reabilitare pentru copiii afectați de boli invalidante.
Amendamentul 38
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.3
1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare
1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare
Bolile netransmisibile, inclusiv bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită abordări mai eficace în materie de prevenire, tratament și îngrijire medicală, inclusiv abordări medicale personalizate.
Bolile netransmisibile, inclusiv bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită abordări mai eficace în materie de prevenire, diagnosticare, tratament și îngrijire medicală, inclusiv abordări medicale de precizie.
Linii generale
Linii generale
–  Diagnosticarea timpurie și mai precisă în vederea aplicării unui tratament adaptat pacientului;
–  Diagnosticarea timpurie și mai precisă în vederea aplicării unui tratament în timp util și adaptat pacientului;
–  Infrastructura și capacitățile necesare pentru a valorifica potențialul progreselor realizate de medicina genomică în practicile clinice standard;
–  Programe de prevenire și de screening;
–  Programe de prevenire și de screening;
–  Soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității;
–  Soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității;
–  Tratamentele sau îngrijiri, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;
–  Tratamente, îngrijiri sau alte strategii terapeutice sigure, eficace și accesibile, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;
–  Îngrijire paliativă;
–  Îngrijire paliativă;
–  Cercetare colaborativă în biologie moleculară, structurală și celulară, terapii experimentale, genetică, genomică și bazele ecologice ale cancerului uman;
–  Frontiera genomică, epidemiologie, bioinformatică, patologie și provocările medicinei de precizie în cazul bolilor rare, al bolilor neurodegenerative și al oncologiei;
–  Domenii cu un grad ridicat de necesitate clinică nesatisfăcută, precum tipurile rare de cancer, inclusiv cele pediatrice;
–  Evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor;
–  Evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor;
–  Cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate.
–  Cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate.
Amendamentul 39
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.4
1.2.4.  Bolile infecțioase
1.2.4.  Bolile infecțioase
Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va implica prevenirea, pregătirea, depistarea timpurie, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (AMR) în urma unei abordări de tip „O singură sănătate”.
Protejarea cetățenilor împotriva bolilor transmisibile și a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va implica prevenirea, pregătirea, depistarea timpurie, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (AMR) în urma unei abordări de tip „O singură sănătate”. Răspândirea continuă a bacteriilor rezistente la antimicrobiene, inclusiv a super-bacteriilor, va avea, în aceeași măsură, un impact negativ semnificativ asupra economiei și a mediului înconjurător. Prevenirea dezvoltării și a răspândirii acestora va fi, de asemenea, una dintre prioritățile din cadrul acestei rubrici. În plus, Organizația Mondială a Sănătății a definit o listă a bolilor neglijate care nu beneficiază de investiții în C&I în sectorul privat, din cauza stimulentelor comerciale limitate. Sunt necesare investiții publice mai ambițioase pentru a găsi soluții la povara reprezentată de aceste boli neglijate și legate de sărăcie.
Linii generale
Linii generale
–  Factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni;
–  Factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni și punerea în aplicare a unor soluții empirice preventive, care să reducă la minimum transmiterea;
–  Previziunea, depistarea timpurie și supravegherea bolilor infecțioase, inclusiv a agenților patogeni rezistenți la antimicrobiene, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;
–  Previziunea, depistarea timpurie și supravegherea bolilor infecțioase, inclusiv a agenților patogeni rezistenți la antimicrobiene, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;
–  Vaccinuri, metode de diagnosticare, tratamente și îngrijiri medicale pentru bolile infecțioase, inclusiv comorbidități și coinfecții;
—  Metode de diagnosticare, tehnologii medicale, tratamente și vaccinuri adecvate, sigure și eficiente pentru prevenirea și profilaxia bolilor infecțioase, inclusiv cercetarea și descoperirea unor vaccinuri noi, a unor tehnologii avansate de imunizare și a unor științe de reglementare;
–  Pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților;
–  Pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților;
–  Barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;
–  Barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;
–  Aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri medii inferioare (LMIC), precum bolile tropicale.
–  Aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri medii inferioare (LMIC), precum bolile tropicale neglijate, SIDA, tuberculoza și malaria. Dezvoltarea unor metode noi de tratament pentru bolile infecțioase, pentru a contracara rezistența la antimicrobiene.
Amendamentul 40
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.5
1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire
1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire
Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea și punerea în aplicare a unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure și rentabile pentru sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără inteligența artificială și alte tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați.
Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea și punerea în aplicare a unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure și rentabile pentru sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără tehnologiile generice esențiale, inteligența artificială, robotica, datele masive, tehnologia cuantică și alte instrumente și tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați.
Linii generale
Linii generale
–  Instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;
–  Instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății, inclusiv producția de tehnologii medicale, și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;
–  Inteligența artificială și robotica pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale integrate pentru sănătatea umană de bază, inclusiv serviciile de sănătate mobile și cele de la distanță;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale integrate pentru sănătatea umană de bază, inclusiv serviciile de sănătate mobile și cele de la distanță;
–  Abordări personalizate, digitale în domeniul sănătății bazate pe „gemeni digitali”, modele informatice, bazate pe date exacte, de procese biologice esențiale ale corpului uman, care permit identificarea celei mai bune terapii pentru fiecare individ, măsuri de prevenire și întreținere în domeniul sănătății;
–  Testarea, introducerea pe scară largă și optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice de soluții inovatoare în acest sens, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice și cercetarea privind punerea în aplicare;
–  Testarea, introducerea pe scară largă și optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice de soluții inovatoare în acest sens, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice și cercetarea privind punerea în aplicare;
–  Procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor și tehnologiilor din domeniul sănătății și al îngrijirii;
–  Procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor de îngrijire, a tehnologiilor, a medicamentelor și a vaccinurilor;
–  Siguranța, eficacitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social;
–  Siguranța, eficacitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social;
–  Știința reglementării pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății.
–  Știința reglementării pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru a crește siguranța deciziilor medicale.
Amendamentul 41
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.6
1.2.6.  Sistemele de sănătate
1.2.6.  Sistemele de sănătate
Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală este de a face sisteme de sănătate accesibile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile și sigure, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijiri orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene deschise de date. Acest lucru va face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii.
Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală este de a face sisteme de sănătate accesibile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile și sigure, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijiri orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene deschise de date. Acest lucru va face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii. Viitoarea infrastructură ar trebui să se bazeze pe depozite securizate, precum introducerea tehnologiei 5G, condiții pentru dezvoltarea internetului obiectelor și centre de calcul de înaltă performanță.
Linii generale
Linii generale
–  Reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate publică din Europa și din afara acesteia;
–  Reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate publică din Europa și din afara acesteia;
–  Noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;
–  Noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;
–  Îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;
–  Îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;
–  Evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;
–  Evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;
–  Viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale;
–  Viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale;
–  Dezvoltarea de scheme pentru formarea specializată a profesioniștilor în domeniul sănătății, formarea și dezvoltarea de cunoștințe tehnice și de noi modalități de lucru care să se folosească de inovațiile din domeniul e-sănătății;
–  Îmbunătățirea furnizării în timp util a informațiilor referitoare la sănătate și a utilizării datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;
–  Îmbunătățirea rapidității cu care se furnizează informațiile referitoare la sănătate și a calității acestora, precum și a infrastructurii pentru colectarea și utilizarea eficace a datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității; informațiile referitoare la sănătate și utilizarea datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, încrederii, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;
–  Reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;
–  Reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;
–  Soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator;
–  Soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator;
–  Date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial;
–  Date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial;
Amendamentul 42
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – partea introductivă
2.  CLUSTERUL „O SOCIETATE SIGURĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII”
2.  CLUSTERUL „O SOCIETATE CREATIVĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII”
Amendamentul 43
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.1
2.1.  Motivare
2.1.  Motivare
UE reprezintă o modalitate unică de a combina creșterea economică cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de globalizare și de schimbările tehnologice. De asemenea, Europa trebuie să răspundă la provocările legate de amenințările persistente la adresa securității. Atacurile teroriste și radicalizarea, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și pun o presiune deosebită asupra societăților.
UE reprezintă o modalitate unică de a combina prosperitatea, creșterea economică și durabilitatea cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de digitalizare, de globalizare și de evoluția tehnologică.
UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare. Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale și umaniste în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental.
UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare.
Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale și umaniste și în sectorul cultural și creativ în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental. Datorită spectrelor ample, dimensiunii și impactului pe care îl au asupra transformării digitale actuale, aceste sectoare contribuie semnificativ la economia noastră. Având în vedere că interconexiunile dintre inovațiile sociale și tehnologice sunt complexe și rareori liniare, este nevoie de cercetări suplimentare, inclusiv de o cercetare transsectorială și multidisciplinară, privind dezvoltarea tuturor tipurilor de inovații și de activități finanțate pentru a încuraja o dezvoltare eficace în viitor.
Cetățenii europeni, instituțiile de stat și economia trebuie să fie protejate împotriva amenințărilor continue legate de criminalitatea organizată, inclusiv traficul cu arme de foc, traficul de droguri și traficul de ființe umane. De asemenea, este esențială consolidarea protecției și a securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor. Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice și a protecției vieții private în mediul digital, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică și economică. În fine, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a limita efectele fenomenelor meteorologice extreme, care se intensifică din cauza schimbărilor climatice - precum inundațiile, furtunile sau secetele care conduc la incendii forestiere, la degradarea terenurilor și la alte dezastre naturale, de exemplu cutremurele - asupra vieții și a condițiilor de trai; Catastrofele, fie naturale, fie cauzate de om, pot periclita funcții sociale importante, precum sănătatea, aprovizionarea cu energie și guvernarea.
Amploarea, complexitatea și caracterul transnațional al acestor provocări necesită acțiune pe mai multe niveluri din partea UE. Abordarea acestor aspecte sociale, politice, culturale și economice critice, precum și a provocărilor în materie de securitate numai la nivel național ar cauza riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de adoptare a unor abordări fragmentate și a unor standardele diferite în materie de cunoștințe și de capacități.
Cercetarea în domeniul securității face parte din răspunsul cuprinzător mai amplu al UE la amenințările de securitate. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii și aplicații care să elimine lacunele în materie de capacitate identificate de factorii de decizie și de practicienii din domeniu. Finanțarea cercetării prin programul-cadru al UE a reprezentat deja aproximativ 50 % din totalul finanțării publice alocate pentru cercetarea în domeniul securității în UE. Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial european (Galileo și EGNOS, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit). Se urmărește crearea de sinergii cu activitățile sprijinite de cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE și evitarea duplicării în materie de finanțare. Colaborarea transfrontalieră contribuie la dezvoltarea unei piețe unice europene a securității și la îmbunătățirea performanței industriale, punând astfel bazele autonomiei UE.
Activitățile de cercetare și de inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile Comisiei în materie de schimbări democratice; locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale, precum și Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine. Cercetarea în domeniul securității reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la o Uniune a securității autentică și eficace. Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”, care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene.
Activitățile de cercetare și de inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile Comisiei în materie de schimbări democratice; locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 4 – Educație de calitate; ODD – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice; ODD 17 – Parteneriat pentru realizarea obiectivelor.
Amendamentul 44
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.1 – paragraful 2
Linii generale
Linii generale
–  Istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme; aspecte legate de digitalizare, efectele comunicării prin intermediul rețelelor sociale și rolul educației și al politicilor de tineret ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;
–  Istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme, cum ar fi mișcările pentru dialog între culturi, cooperarea între națiuni și pacea între religii; aspecte legate de digitalizare, inclusiv alfabetizarea mediatică și digitală, efectele comunicării prin intermediul rețelelor sociale și rolul educației, al politicilor de tineret și al participării culturale ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;
–  Abordări inovatoare pentru a sprijini transparența, capacitatea de adaptare, răspunderea, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a statului de drept;
–  Abordări inovatoare pentru a sprijini transparența, capacitatea de adaptare, răspunderea, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, inclusiv combaterea corupției, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și ale omului și a statului de drept,
–  Impactul tehnologiilor asupra stilurilor de viață și a comportamentelor individuale;
–  Strategii de abordare a populismului, extremismului, radicalizării și terorismului, precum și de includere și implicare a cetățenilor nemulțumiți și marginalizați;
–  Strategii de abordare a populismului, extremismului, radicalizării, discriminării, discursurilor de incitare la ură și terorismului, precum și de includere activă, de capacitare și de implicare a cetățenilor nemulțumiți, vulnerabili și marginalizați;
–  Noi abordări pentru a trata legătura dintre imigrație și xenofobie și cauzele migrației;
–  O mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;
–  O mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;
–  Rolul cetățeniei și al identităților multiculturale în raport cu cetățenia democratică și cu angajamentul politic;
–  Rolul cetățeniei și al identităților multiculturale în raport cu cetățenia democratică și cu angajamentul politic;
–  Impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al datelor masive, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației;
–  Impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al datelor masive, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației;
–  Democrația deliberativă și participativă și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;
–  Democrația deliberativă și participativă și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;
–  Impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a democrațiilor, demonstrând modul în care reducerea inegalităților și combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, poate sprijini democrația.
–  Impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a democrațiilor, demonstrând modul în care reducerea inegalităților și combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, poate sprijini democrația;
–  Noi abordări ale diplomației prin știință.
Amendamentul 45
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.2 – partea introductivă
2.2.2.  Patrimoniul cultural
2.2.2.  Cultură și creativitate
Amendamentul 46
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 - subpunctul 2.2.2
2.2.2.  Patrimoniul cultural
2.2.2.  Patrimoniul cultural
Sectorul cultural și creativ european creează punți între artă, cultură, afaceri și tehnologie. Mai mult, în special în domeniul digitalizării, industriile culturale și creative joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte de propagare inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul, mass-media și tehnologiile digitale și ingineria. În Orizont Europa, creativitatea și proiectarea vor reprezenta o problemă transversală, care va fi integrată în proiecte în cadrul întregului program, pentru a sprijini noi tehnologii, modele de afaceri și competențe, precum și pentru a transforma soluțiile creative și interdisciplinare în valoare economică și socială.
Patrimoniul cultural reprezintă țesutul vieții noastre, fiind important pentru comunități, grupuri și societăți și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre, o forță motrice a economiilor locale și o sursă puternică de inspirație pentru industriile culturale și creative. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniu cultural este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, antreprenoriale și creative, care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior.
Patrimoniul cultural este o componentă a sectoarelor culturale și creative. Patrimoniul cultural reprezintă urme și expresii din trecut, care conferă un sens atribuit comunităților, grupurilor și societăților, fiind utilizat de către acestea și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre, o forță motrice a economiilor locale și o sursă puternică de inspirație pentru sectorul cultural și creativ. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, creative și antreprenoriale, care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior.
Linii generale
Linii generale
–  Studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf, inclusiv digitale;
–  Studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf, inclusiv digitale;
–  Accesul la patrimoniul cultural și partajarea acestuia, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;
–  Accesul la patrimoniul cultural și la informațiile aferente și partajarea acestora, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;
–  Crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente;
–  Crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente;
–  Contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural;
–  Contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural;
–  Conservarea, protejarea, consolidarea și reabilitarea patrimoniului cultural și lingvistic cu ajutorul tehnologiilor de vârf, inclusiv digitale;
–  Conservarea, protejarea, consolidarea și reabilitarea patrimoniului cultural și lingvistic și a competențelor și meșteșugurilor tradiționale cu ajutorul tehnologiilor de vârf, inclusiv digitale;
–  Influența tradițiilor, a modelelor comportamentale, a percepțiilor și a convingerilor asupra valorilor și asupra sentimentului de apartenență.
–   Importanța tradițiilor, a obiceiurilor, a percepțiilor și a convingerilor pluraliste și diverse pentru valorile implicate în dezvoltarea comunităților;
–  Instituirea unui „cloud al patrimoniului cultural european”, un spațiu de colaborare pentru cercetare și inovare, care să asigure accesibilitatea patrimoniului cultural prin intermediul noilor tehnologii și care totodată să încurajeze și să faciliteze transmiterea de know-how și de competențe, oferind oportunitatea de a crea grupuri de lucru individuale și structuri de proiect și constituind un omolog cultural european pentru serviciile de cloud de factură comercială. Aceasta va fi precedată de o evaluare a impactului.
Amendamentul 47
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.3
2.2.3.  Transformările sociale și economice
2.2.3.  Transformările sociale, culturale și economice
Societățile europene suferă transformări socioeconomice profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene14. Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere favorabilă incluziunii și reducerea inegalităților, creșterea productivității (inclusiv progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia) și capitalul uman, pentru a răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și pentru a sprijini solidaritatea între generații și mobilitatea socială. Sunt necesare sisteme de educație și de formare pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.
Societățile europene suferă transformări socioculturale și economice profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene14. Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere favorabilă incluziunii și reducerea inegalităților, creșterea productivității (inclusiv progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia) și capitalul uman, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cetățenilor, pentru a răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și pentru a sprijini solidaritatea între generații și mobilitatea socială și integrarea culturală. Sunt necesare sisteme de educație și de formare accesibile, favorabile incluziunii, inovatoare și de înaltă calitate pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.
Linii generale
Linii generale
–  O bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților;
–  O bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților;
—  Cercetare științifică interdisciplinară, care să combine impactul economic, cultural și social al schimbărilor tehnologice;
–  Sustenabilitatea socială dincolo de indicatorii exclusivi ai PIB-ului, în special noi modele economice și de afaceri și noi tehnologii financiare;
–  Sustenabilitatea socială dincolo de indicatorii exclusivi ai PIB-ului, în special noi modele economice și de afaceri, precum economia socială, și noi tehnologii financiare;
–  Instrumente statistice și alte instrumente economice în scopul unei mai bune înțelegeri a creșterii și a inovării, în contextul unei creșteri lente a productivității;
–  Instrumente statistice și alte instrumente economice și cantitative în scopul unei mai bune înțelegeri a creșterii și a inovării, în contextul unei creșteri lente a productivității;
–  Noi tipuri de activități, rolul muncii, tendințe și schimbări pe piața forței de muncă, veniturile în societatea modernă, precum și efectele acestora asupra distribuției veniturilor, nediscriminarea, inclusiv egalitatea de gen, și incluziunea socială;
–  Noi tipuri de activități, rolul muncii, tendințe și schimbări pe piața forței de muncă, veniturile în societatea modernă, precum și efectele acestora asupra distribuției veniturilor, nediscriminarea, inclusiv egalitatea de gen, și incluziunea socială;
–  Sistemele fiscale și de prestații sociale, împreună cu politicile privind securitatea socială și investițiile sociale, în vederea eliminării inegalităților și a combaterii efectelor negative ale tehnologiei, demografiei și diversității;
–  Sistemele fiscale și de prestații sociale, împreună cu politicile privind securitatea socială și investițiile sociale, paradisurile fiscale și justiția fiscală, în vederea eliminării inegalităților și a combaterii efectelor negative ale tehnologiei, demografiei și diversității;
–  Strategii pentru abordarea schimbărilor demografice, a urbanizării în raport cu migrația dinspre zonele rurale, combaterea excluziunii socioeconomice și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei de vârf și a soluțiilor digitale;
–  Mobilitatea umană în context mondial și local, în vederea îmbunătățirii guvernanței migrației și a integrării migranților, inclusiv a refugiaților; respectarea angajamentelor internaționale și a drepturilor omului; creșterea și îmbunătățirea accesului la educație, formare profesională și servicii de asistență de calitate, precum și la cetățenia activă și incluzivă, în special pentru persoanele vulnerabile;
–  Mobilitatea umană în context mondial și local, în vederea îmbunătățirii guvernanței migrației și a integrării migranților, inclusiv a refugiaților; respectarea angajamentelor internaționale și a drepturilor omului; creșterea și îmbunătățirea accesului la educație, formare profesională și servicii de asistență de calitate, precum și la cetățenia activă și incluzivă, în special pentru persoanele vulnerabile;
–  Sisteme de educație și formare profesională care să promoveze și să utilizeze în mod optim transformarea digitală din UE și care, în plus, să poată gestiona riscurile generate de interconectarea globală și de inovațiile tehnologice, în special riscurile emergente online, preocupările legate de etică, inegalitățile socioeconomice și schimbările radicale din cadrul piețelor;
–  Sisteme de educație și formare profesională care să promoveze și să utilizeze în mod optim transformarea digitală din UE și care, în plus, să poată gestiona riscurile generate de interconectarea globală și de inovațiile tehnologice, în special riscurile emergente online, preocupările legate de etică, inegalitățile socioeconomice și schimbările radicale din cadrul piețelor;
–  Modernizarea autorităților publice, astfel încât acestea să răspundă așteptărilor cetățenilor legate de furnizarea serviciilor, transparența, deschiderea, răspunderea și orientarea către utilizator.
–  Modernizarea autorităților și a serviciilor publice, astfel încât acestea să răspundă așteptărilor și nevoilor cetățenilor legate de furnizarea serviciilor, transparența, deschiderea, răspunderea și orientarea către utilizator;
–  Eficiența sistemelor de justiție și îmbunătățirea accesului la justiție pe baza independenței sistemului judiciar și a principiilor statului de drept, prin metode procedurale echitabile, eficiente și transparente, atât în materie civilă, cât și în materie penală.
–  Eficiența sistemelor de justiție și îmbunătățirea accesului la justiție pe baza independenței sistemului judiciar și a principiilor statului de drept, prin metode procedurale echitabile, eficiente, accesibile și transparente, atât în materie civilă, cât și în materie penală.
—  Identificarea disparităților de gen existente și emergente și a nevoilor asociate transformărilor globale, precum și dezvoltarea de metode inovatoare pentru abordarea stereotipurilor de gen și a prejudecăților de gen.
__________________
__________________
14 OCDE: Înțelegerea decalajului socioeconomic din Europa, 26 ianuarie 2017.
14 OCDE: Înțelegerea decalajului socioeconomic din Europa, 26 ianuarie 2017.
Amendamentul 48
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.4
2.2.4.  Societăți reziliente în caz de catastrofe
2.2.4.  Științele sociale și umaniste
Catastrofele apar din mai multe surse, fie naturale, fie cauzate de om, printre care atacurile teroriste, fenomenele climatice și alte fenomene extreme (inclusiv creșterea nivelului mării), incendiile forestiere, valurile de căldură, inundațiile, cutremurele, tsunami și fenomene vulcanice, crizele hidrologice, fenomenele meteorologice din spațiu, catastrofele industriale și din domeniul transporturilor, evenimentele CBRN și riscurile în cascadă generate de acestea. Scopul este de a preveni și de a reduce pierderea de vieți omenești, daunele aduse sănătății și mediului, daunele economice și materiale cauzate de catastrofe, de a asigura securitatea alimentară, precum și de a îmbunătăți gradul de înțelegere și de reducere a riscurilor generate de catastrofe și învățămintele trase în perioada ulterioară catastrofelor.
Cercetarea în domeniul științelor sociale și umaniste este integrată în cadrul fiecăreia dintre prioritățile programului Orizont Europa, contribuind în special la baza de dovezi pentru elaborarea politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local. Pe lângă această integrare, se acordă sprijin specific în cadrul următoarelor linii generale; de asemenea, se va sprijini elaborarea de politici.
Linii generale
Linii generale
–  Tehnologiile și capacitățile necesare pentru personalul de intervenție din cadrul operațiunilor de urgență desfășurate în situații de criză și de catastrofă;
–  Capacitatea societății de gestiona și a reduce mai eficient riscul de catastrofe, inclusiv prin soluții bazate pe natură și prin îmbunătățirea prevenirii, pregătirii și a răspunsului la riscurile existente și la cele noi.
–  Interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră și o piață integrată a UE.
—  Analiza și dezvoltarea incluziunii sociale, economice și politice și o dinamică interculturală în Europa și cu partenerii internaționali;
—  O mai bună înțelegere a schimbărilor societale din Europa și a impactului acestora;
—  Abordarea provocărilor majore în ceea ce privește modelele europene legate de coeziune socială, imigrare, integrare, schimbări demografice, îmbătrânire, handicap, educație, sărăcie și excluziune socială;
—  Sprijinirea cercetării pentru a înțelege identitatea și apartenența la nivelul tuturor comunităților, regiunilor și națiunilor.
Amendamentul 49
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.5
2.2.5.  Protecția și securitatea
eliminat
Este necesar să se asigure protecția cetățenilor și un răspuns adecvat la amenințările de securitate generate de activitățile infracționale, inclusiv teroriste, și la amenințările hibride; să se asigure protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice, atât împotriva atacurilor fizice (inclusiv CBRN-E), cât și a atacurilor cibernetice; să fie combătute terorismul și radicalizarea, inclusiv prin înțelegerea și abordarea ideilor și credințelor teroriștilor; să fie prevenite și combătute formele grave de criminalitate, inclusiv criminalitatea cibernetică și crima organizată; să se acorde sprijin victimelor; să fie urmărite fluxurile financiare ilicite; să fie sprijinită utilizarea datelor în scopul asigurării aplicării legii și să se asigure protecția datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii; să fie sprijinită gestionarea frontierelor aeriene, maritime și terestre ale UE, în scopul circulației persoanelor și a bunurilor. Este esențial să se mențină nivelul de flexibilitate necesar pentru a răspunde cu rapiditate la noile provocări în materie de securitate care ar putea apărea.
Linii generale
–  Abordări și tehnologii inovatoare pentru specialiștii din domeniul securității (precum forțele de poliție, poliția de frontieră și garda de coastă, birourile vamale), pentru practicienii din domeniul sănătății publice, operatorii de infrastructură și cei care gestionează spații deschise;
–  Dimensiunile umane și sociale ale criminalității și ale radicalizării violente, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau care ar putea fi afectate;
–  Mentalitățile cetățenilor, autorităților publice și industriei, în vederea prevenirii apariției de noi riscuri de securitate și a reducerii riscurilor existente, inclusiv a celor generate de noile tehnologii, precum inteligența artificială;
–  Combaterea dezinformării și a știrilor false cu implicații în materie de securitate;
–  Interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră și între agenții și pentru a dezvolta o piață integrată a UE.
–  Asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii, având în vedere, în special, rapidele evoluții tehnologice.
Amendamentul 50
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.6
2.2.6.  Securitatea cibernetică
eliminat
Activitățile cibernetice ostile amenință nu numai economiile noastre, ci însăși funcționarea democrațiilor, a libertăților și a valorilor noastre. Amenințările cibernetice sunt adesea infracționale, motivate de profit, dar ele pot fi, de asemenea, politice și strategice. Securitatea și prosperitatea noastră viitoare depind de îmbunătățirea capacității noastre de a proteja UE împotriva amenințărilor cibernetice. Transformarea digitală necesită îmbunătățirea substanțială a securității cibernetice, pentru a asigura protecția numărului enorm de dispozitive IoT care se preconizează că vor fi conectate la internet, inclusiv cele care controlează rețelele electrice, automobilele și rețelele de transport, spitalele, finanțele, instituțiile publice, fabricile și locuințele. Europa trebuie să își consolideze reziliența la atacurile cibernetice și să creeze mecanisme eficace de disuasiune în spațiul cibernetic.
Linii generale
–  Tehnologii de-a lungul lanțului valoric digital (de la componente sigure pentru criptografie, la software și rețele cu capacitate de autoregenerare);
–  Tehnologii pentru abordarea amenințărilor actuale la adresa securității cibernetice, anticipând nevoile viitoare și sprijinind competitivitatea industriei;
–  O rețea și un centru european de competență în domeniul securității cibernetice.
Amendamentul 51
Propunere de decizie
Anexa II – pilonul II – secțiunea 2 a (nou)
2a.  CLUSTERUL „O SOCIETATE SIGURĂ”
2a.1  Motivare
Într-un context al transformărilor și al interdependențelor și amenințărilor globale tot mai accentuate, cercetarea și inovarea pentru asigurarea securității Europei sunt fundamentale.
Deși Europa nu este afectată de agresiuni militare pe scară largă, ea se confruntă în prezent cu nevoia de a răspunde provocărilor generate de noi amenințări în materie de securitate. Atacurile teroriste de diferite tipuri, radicalizarea violentă, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și exercită o presiune deosebită asupra societăților. UE trebuie să abordeze aceste provocări și să asigure siguranța publică, menținând libertatea individuală și drepturile fundamentale.
Cercetarea în domeniul securității face parte din eforturile mai ample ale UE de a face față acestei provocări, dar și altora. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii, soluții și aplicații care să elimine lacunele identificate de factorii de decizie și de utilizatorii finali, în special de autoritățile publice.
Acest tip de cercetare și inovare reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la Uniunea securității. Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”, care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene.
Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial european (Galileo și EGNOS, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit).
Europa trebuie să își continue eforturile în materie de cercetare și inovare pentru îmbunătățirea securității cibernetice și a protecției vieții private în mediul digital, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja prosperitatea, precum și stabilitatea democratică și economică. Terorismul, radicalizarea violentă, violența motivată ideologic, traficul de bunuri culturale, atacurile cibernetice, criminalitatea organizată, evitarea obligațiilor fiscale și infracțiunile și dezastrele ecologice sunt exemple de domenii ce trebuie abordate în cadrul acestui cluster.
Pentru a anticipa, a preveni și a gestiona riscurile și amenințările, nu este suficient doar un angajament în direcția cercetării, ci este nevoie și de dezvoltarea și aplicarea de tehnologii, soluții, instrumente și cunoștințe prospective și inovatoare, de stimularea cooperării între furnizori și utilizatorii publici, de găsirea de soluții, de prevenirea și combaterea abuzurilor la adresa vieții private și a încălcărilor drepturilor omului, asigurând totodată drepturile individuale și libertatea cetățenilor europeni.
Pentru a îmbunătăți complementaritatea în cercetare și inovare, autoritățile din domeniul securității publice vor depune eforturi de schimb și cooperare la nivel multinațional și internațional. Autoritățile din domeniul securității publice sunt încurajate să participe la eforturile de cercetare și inovare ale UE, pentru a-și dezvolta și mai mult capacitățile de a coopera și a comunica la toate nivelurile adecvate, de a face schimb de date, de a beneficia de standarde comune la nivelul tehnologiilor, procedurilor, echipamentelor și rezultatelor de actualitate în domenii științifice cu relevanță pentru abordarea infracțiunilor, precum și de formare și de avantajele pe care le presupune folosirea de cunoștințe de specialitate.
În plus, sunt dezvoltate achizițiile pentru a sprijini prototipuri și pentru a facilita testarea și achiziționarea, de către entitățile publice, a soluțiilor inovatoare înainte de introducerea lor pe piață.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 4 – Educație de calitate; ODD – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.
2a.2  Domenii de intervenție
2a.2.1  Criminalitatea organizată; Terorismul, extremismul, radicalizarea și violența motivată ideologic
Criminalitatea organizată, terorismul, extremismul, radicalizarea violentă și violența motivată ideologic comportă riscuri ridicate pentru cetățeni, precum și pentru societatea, economia și stabilitatea democratică ale Europei. Autorii sunt nu numai actori individuali, ci și structuri infracționale cu un grad ridicat de organizare, care operează și la nivel internațional. Este nevoie de cercetare și inovare, inclusiv în domeniul științelor umaniste și al tehnologiei, pentru a depista, a preveni și a contracara activitățile acestora și cauzele lor.
Linii generale
—  Dimensiunile umane și sociale ale criminalității și ale radicalizării violente, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau care ar putea fi afectate;
—  Abordări și tehnologii inovatoare pentru utilizatorii finali în materie de securitate, în special pentru autoritățile din domeniul securității publice;
—  Tehnologii și standarde de operare pentru protejarea infrastructurii, a spațiilor deschise și publice;
—  Previzionarea, depistarea, prevenirea și protecția împotriva tentativelor și a autorilor de infracțiuni grave și de criminalitate organizată, de radicalizare motivată ideologic, de violență și de terorism, inclusiv acordarea de sprijin pentru victimele acestora;
2a.2.2  Gestionarea protecției frontierelor
Pentru a obține progrese în materie de siguranță și securitate în Uniune, este nevoie de cercetare și de inovare pentru a consolida capacitățile de protecție și de gestionare a frontierelor. Acestea includ recunoașterea și supravegherea suprafețelor (aeriene, terestre și maritime), o cooperare stabilă și schimburi de date cu autoritățile străine, inclusiv capacități de interoperabilitate cu centrele locale, regionale, naționale și internaționale de comandă, control și comunicare, precum și punerea în aplicare de soluții pentru protecția frontierelor, răspunsul la incidente, detectarea riscurilor și prevenirea infracțiunilor. Trebuie, de asemenea, inclusă cercetarea privind activitățile polițienești de previzionare și aplicațiile de avertizare timpurie bazate pe algoritmi, tehnologii de supraveghere automată care folosesc diferite tipuri de senzori, ținând cont de drepturile fundamentale. Concomitent cu evaluarea impactului și a potențialului acestora în ceea ce privește îmbunătățirea eforturilor și a soluțiilor în materie de securitate, tehnologiile și echipamentele ar trebui să contribuie la integritatea celor care se apropie de frontierele externe, în special pe cale terestră și maritimă.
Cercetarea ar trebui să sprijine îmbunătățirea gestionării europene integrate a frontierelor, inclusiv prin cooperare sporită cu țările candidate, potențial candidate și țările din cadrul politicii de vecinătate a UE. Ea va sprijini în continuare eforturile UE de a gestiona migrația.
Linii generale
—  Identificarea de documente falsificate sau manipulate în alt mod;
—  Detectarea transportului/traficului ilegal de persoane și bunuri;
—  Dezvoltarea capacităților de răspuns la incidente la frontieră;
—  Modernizarea echipamentelor de recunoaștere și de supraveghere a zonelor de frontieră;
—  Îmbunătățirea cooperării directe a autorităților din domeniul securității de ambele părți ale zonei de frontieră respective în vederea adoptării unor măsuri transfrontaliere care să asigure urmărirea constantă a infractorilor și a suspecților.
2a.2.3  Securitate cibernetică, confidențialitate, protecția datelor
Activitățile cibernetice rău intenționate și ostile ne amenință societățile și cetățenii, funcționarea stabilă și sigură a autorităților și a instituțiilor publice, economiile, precum și însăși funcționarea instituțiilor democratice ale Europei, libertățile și valorile noastre. Incidente în care sunt implicate instituțiile publice s-au produs deja și există probabilitatea ca numărul lor să crească în contextul integrării tot mai mari a aplicațiilor digitale și cibernetice în procedurile administrative și economice, precum și în utilizările private și individuale.
Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice, a protecției vieții private în mediul digital, a protecției datelor cu caracter personal, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică și economică.
Securitatea și prosperitatea viitoare depind de îmbunătățirea capacităților de a proteja UE împotriva unor astfel de amenințări, de a preveni, a depista și a combate activitățile cibernetice rău intenționate, care necesită deseori o cooperare transfrontalieră strânsă și rapidă. În special transformarea digitală necesită îmbunătățirea substanțială a securității cibernetice, pentru a asigura protecția numărului enorm de dispozitive legate de internetul obiectelor, care se preconizează că vor fi conectate la internet; Europa trebuie să depună toate eforturile pentru a consolida reziliența în fața atacurilor cibernetice și să promoveze măsuri eficace pentru descurajarea acestora.
Linii generale
—  Combaterea dezinformării și a știrilor false cu implicații pentru securitate, inclusiv protecția sistemelor electorale de înregistrare și de evaluare/contabilizare și a comunicării (securitatea alegerilor); dezvoltarea unor capacități de detectare a surselor de manipulare, menținând totodată libertatea de exprimare și accesul la informații.
—  Extinderea tehnologiilor de depistare, prevenție, apărare și contracarare;
—  Consolidarea capacităților de descifrare și decriptare a atacurilor cibernetice ale autorităților publice;
—  Tehnologiile pentru detectarea și monitorizarea mijloacelor de plată electronice și a fluxurilor financiare ilicite;
—  Creșterea capacităților științifice și tehnologice ale autorităților responsabile, în special ale Oficiului European de Poliție, ale Centrului european de combatere a criminalității informatice și ale Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor;
—  Asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii, având în vedere, în special, rapidele evoluții tehnologice;
—  Tehnologii de-a lungul lanțului valoric digital (de la componente sigure la criptografie, la tehnologii ale registrelor distribuite, la securitate pe bază de comportament și la software și rețele reziliente cu capacitate de autoregenerare);
—  Tehnologii, metode și bune practici pentru abordarea, prevenirea, atenuarea și redresarea în urma amenințărilor la adresa securității cibernetice, anticipând nevoile viitoare și sprijinind o industrie competitivă cu un grad ridicat de disponibilitate, inclusiv prin îmbunătățirea cunoștințelor și a sensibilizării în ceea ce privește riscurile și consecințele securității cibernetice;
—  Îmbunătățirea protecției datelor cu caracter personal prin promovarea de soluții ușor de utilizat pentru dispozitivele utilizate de cetățeni și consumatori;
—  Instalații sigure de dezvoltare și testare de software și hardware pentru testele de securitate ale software-ului și hardware-ului.
2a.2.4  Protecția infrastructurilor critice și îmbunătățirea răspunsului în caz de dezastre
Noile tehnologii, procese, metode și capacități specializate vor contribui la protejarea infrastructurilor critice, inclusiv a infrastructurilor electronice, a sistemelor și a serviciilor critice care sunt esențiale pentru buna funcționare a societății și economiei, inclusiv comunicațiile, transportul, finanțele, sănătatea, alimentele, apa, energia, lanțurile logistice și de aprovizionare și mediul.
Catastrofele au diferite cauze: ele pot fi naturale, antropice sau se pot produce ca urmare a unor riscuri în cascadă. Este nevoie de eforturi pentru a limita efectele asupra vieților și a condițiilor de trai. Scopul este acela de a preveni și de a reduce daunele aduse sănătății și mediului și daunele economice și materiale, precum și de a asigura aprovizionarea cu alimente și cu medicamente, securitatea și mijloace de comunicare de bază.
Linii generale
—  Tehnologiile și capacitățile necesare pentru personalul de intervenție din cadrul operațiunilor de urgență desfășurate în situații de criză și de catastrofă, inclusiv sisteme de răspuns în caz de dezastre pentru victime și sisteme de avertizare timpurie;
—  Capacitatea societății de a gestiona și a reduce mai eficient riscul de catastrofe, inclusiv prin soluții bazate pe natură, comunitate și know-how și prin îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la riscurile existente și la cele noi, îmbunătățind reziliența acestor infrastructuri diverse, inclusiv prin structuri instituționale, politice și de guvernanță reziliente în caz de catastrofe.
—  Creșterea capacităților de deplasare a echipamentelor, vehiculelor, resurselor și forțelor de căutare și salvare;
—  Tehnologii, echipamente și proceduri pentru a preveni declanșarea de pandemii sau pentru a limita efectele acestora;
—  Îmbunătățirea sistemelor publice de alertă pe mai multe niveluri, având în vedere în special persoanele vulnerabile;
—  Îmbunătățirea disponibilității unor vehicule terestre și aeriene specializate care să combată incendiile pe scară largă și incendiile forestiere, precum și îmbunătățirea desfășurării lor rapide.
2a.2.5  Pirateria și contrafacerea produselor
Combaterea pirateriei și a contrafacerii produselor rămâne o preocupare semnificativă pentru economia europeană, pentru sectorul cultural și creativ și pentru cetățeni deopotrivă. Aceste activități ilicite provoacă pierderi grave de impozite, venituri și venituri personale și, totodată, pun în pericol ocuparea forței de muncă în Europa.
Produsele deficitare riscă să provoace daune persoanelor și bunurilor. Astfel de efecte trebuie abordate și trebuie găsite soluții pentru a combate pirateria și contrafacerea produselor, precum și pentru a capacita autoritățile publice competente ca, în cooperare, să prevină, să depisteze, să ancheteze și să contracareze aceste infracțiuni și activitățile ilegale asociate.
Trebuie avute în vedere și eforturile pentru promovarea protecției proprietății intelectuale.
Linii generale
—  Promovarea de tehnici pentru identificarea produselor;
—  Îmbunătățirea protecției pieselor și bunurilor originale;
—  Tehnologii pentru controlul produselor transportate (în timp real) și pentru schimbul de date între producători, transportatori, autoritățile vamale și destinatari.
2a.2.6  Sprijinirea politicilor externe de securitate ale Uniunii prin prevenirea conflictelor și menținerea păcii
Este nevoie de cercetare și de noi tehnologii, capacități și soluții pentru a sprijini politicile externe de securitate ale Uniunii în acțiuni civile, mergând de la protecția civilă și până la asistența umanitară, gestionarea frontierelor sau menținerea păcii și stabilizarea postcriză, inclusiv prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și medierea.
Linii generale
—  Cercetări privind soluționarea conflictelor și restabilirea păcii și a justiției, identificarea din timp a factorilor care conduc la conflict, precum și privind impactul proceselor de justiție restaurativă;
—  Promovarea interoperabilității dintre capacitățile civile și militare în cadrul misiunilor civile, de la protecția civilă la asistența umanitară, gestionarea frontierelor sau acțiuni de menținere a păcii.
—  Progresul tehnologic în domeniul tehnologiilor cu dublă utilizare, pentru îmbunătățirea interoperabilității între forțele militare și de protecție civilă și între forțele de protecție civilă la nivel mondial, precum și pentru a ameliora fiabilitatea, problemele organizaționale, juridice și etice, aspectele comerciale, protejarea confidențialității și integritatea informațiilor, precum și trasabilitatea tuturor tranzacțiilor și operațiilor.
—  Dezvoltarea capacităților de comandă și control pentru misiuni civile.
2a.2.7  Promovarea coordonării, a cooperării și a sinergiilor
Pentru a asigura capacitatea de a utiliza, a gestiona, a controla și a comanda proceduri între autorități, este nevoie de tehnologie și de standarde actualizate. Scopul ar trebui să fie de a dota autoritățile publice și alte forțe pentru a utiliza echipamente pe care le pot schimba între ele, pentru a integra proceduri standard de operare, răspuns, raportare și schimb de date la nivelul UE.
Agențiile ar trebui să dispună de un buget adecvat, care să le permită într-o mai mare măsură să participe și să beneficieze de cercetarea și inovarea la nivelul UE, precum și să gestioneze proiecte relevante, să facă schimb de solicitări, rezultate și ambiții, să coopereze și să-și coordoneze eforturile cu alte agenții și cu anumite autorități din afara UE, precum Grupul de combatere a terorismului și Interpol. În ceea ce privește cercetarea și inovarea în materie de securitate, acestea sunt, în special, Colegiul European de Poliție, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Oficiul European de Poliție, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Centrul Satelitar al Uniunii Europene.
Pentru a îmbunătăți sinergiile cu cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE, ar trebui instituite mecanisme de schimb și de consultare cu autoritățile asociate cercetării pentru apărare, în scopuri civile.
Standardele vor juca un rol important, întrucât ele asigură dezvoltarea, producția și punerea în aplicare în comun, precum și abilități pentru schimburi, interoperabilitatea și compatibilitatea serviciilor, procedurilor, tehnologiilor și echipamentelor.
Linii generale
—  Tehnologii și echipamente cu cerințe de operare de bază, care să fie aplicate în mod egal de toate autoritățile statelor membre din aceeași linie (poliție, salvare, gestionarea catastrofelor, comunicare etc.);
—  Interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita capacitatea operațională transfrontalieră și între agenții.
Amendamentul 52
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – partea introductivă
3.  CLUSTERUL „DEZVOLTAREA DIGITALĂ ȘI INDUSTRIA
3.  CLUSTERUL „DOMENIUL DIGITAL, INDUSTRIAL ȘI SPAȚIAL
Amendamentul 53
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.1
3.1.  Motivare
3.1.  Motivare
Pentru a se bucura de competitivitate industrială și de capacitatea de a aborda noile provocări mondiale, UE trebuie să își consolideze și să își mențină capacitățile tehnologice și industriale în domeniile esențiale care stau la baza transformării economiei și societății noastre.
Pentru a se bucura de competitivitate industrială și de capacitatea de a aborda noile provocări mondiale, UE trebuie să își consolideze și să își mențină capacitățile tehnologice și industriale în domeniile esențiale care stau la baza transformării economiei și societății noastre.
Sectorul industrial al UE asigură unul din cinci locuri de muncă și două treimi din investițiile în C&D ale sectorului privat și generează 80 % din exporturile UE. Un nou val de inovare, implicând o fuzionare a tehnologiilor fizice și digitale, va genera oportunități uriașe pentru industria UE și va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din UE.
Sectorul industrial al UE asigură unul din cinci locuri de muncă și două treimi din investițiile în C&D ale sectorului privat și generează 80 % din exporturile UE. Un nou val de inovare, implicând o fuzionare a tehnologiilor fizice și digitale, va genera oportunități uriașe pentru industria UE și va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din UE.
Digitalizarea reprezintă un factor determinant major. Având în vedere faptul că aceasta continuă într-un ritm rapid în toate sectoarele, investițiile în domeniile prioritare, de la inteligența artificială la internetul de următoare generație, tehnica de calcul de înaltă performanță, fotonica și nano-electronica, devin esențiale pentru soliditatea economiei noastre și pentru durabilitatea societății noastre. Investițiile în TIC, precum și producția și utilizarea acestora oferă un impuls major creșterii economice în UE, reprezentând o creștere de 30 % numai în perioada 2001-2011.
Digitalizarea reprezintă un factor determinant major. Având în vedere faptul că aceasta continuă într-un ritm rapid în toate sectoarele, investițiile în domeniile prioritare, de la inteligența artificială la internetul de următoare generație, tehnica de calcul de înaltă performanță, fotonica, tehnologiile cuantice, nano-electronica, datele inteligente etc. devin esențiale pentru soliditatea economiei noastre. Investițiile în TIC, precum și producția și utilizarea acestora oferă un impuls major creșterii economice în UE, reprezentând o creștere de 30 % numai în perioada 2001-2011.
Tehnologiile generice esențiale15 stau la baza fuzionării mediului digital cu cel fizic, care reprezintă un element esențial al acestui nou val de inovare la nivel mondial. Investițiile în dezvoltarea, demonstrarea și implementarea tehnologiilor generice esențiale, precum și asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile cu materii prime și materiale avansate vor asigura autonomia strategică a UE și vor ajuta industria UE să își reducă în mod semnificativ emisiile de dioxid de carbon și amprenta ecologică.
Tehnologiile generice esențiale15 stau la baza fuzionării mediului digital cu cel fizic, care reprezintă un element esențial al acestui nou val de inovare la nivel mondial. Investițiile în dezvoltarea, demonstrarea, implementarea și standardizarea tehnologiilor generice esențiale, precum și asigurarea unei aprovizionări, utilizări și gestionări sigure, durabile și la prețuri accesibile cu materii prime și materiale avansate vor asigura autonomia strategică a UE și vor ajuta industria UE să își reducă în mod semnificativ emisiile de dioxid de carbon și amprenta ecologică și, astfel, costurile pentru societate din punctul de vedere al externalităților.
Pot fi abordate, după caz, și tehnologii viitoare și emergente specifice.
Ar trebui să fie abordate și tehnologii viitoare și emergente specifice, ca fundament pe care se întemeiază următoarele inovații revoluționare.
Spațiul prezintă o importanță strategică; aproximativ 10 % din PIB-ul UE depinde de utilizarea serviciilor spațiale. UE dispune de un sector spațial de anvergură mondială, cu o industrie solidă de fabricare a sateliților și un sector dinamic al serviciilor în aval. Spațiul oferă instrumente importante pentru comunicare, navigație și supraveghere și deschide numeroase oportunități de afaceri, în special în combinație cu tehnologiile digitale și cu alte surse de date. UE trebuie să profite din plin de aceste oportunități, prin exploatarea la maximum a potențialului programelor sale spațiale Copernicus, EGNOS și Galileo, precum și prin protejarea infrastructurilor spațiale și terestre împotriva amenințărilor din spațiu.
Spațiul prezintă o importanță strategică; aproximativ 10 % din PIB-ul UE depinde de utilizarea serviciilor spațiale. UE dispune de un sector spațial de anvergură mondială, cu o industrie solidă de fabricare a sateliților și un sector dinamic al serviciilor în aval. Spațiul oferă instrumente importante pentru comunicare, navigație și supraveghere și deschide numeroase oportunități de cercetare, inovare și afaceri, în special în combinație cu tehnologiile digitale și cu alte surse de date. UE trebuie să profite din plin de aceste oportunități, prin exploatarea la maximum a potențialului programelor sale spațiale Copernicus, EGNOS și Galileo, precum și încurajând, printre altele, dezvoltarea sectorului din aval și a aplicațiilor pentru utilizatorii finali și prin protejarea infrastructurilor spațiale și terestre împotriva amenințărilor.
UE are șansa unică de a fi un lider mondial și de a-și mări cota pe piețele mondiale, prin demonstrarea modului în care transformarea digitală, poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice esențiale și a celor spațiale, tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și competitivitatea se pot consolida reciproc prin intermediul excelenței științifice și tehnologice.
UE are șansa unică de a fi un lider mondial și de a-și mări cota pe piețele mondiale, prin demonstrarea modului în care transformarea digitală, poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice esențiale și a celor spațiale deblochează scenarii privind tranziția către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero, inclusiv cu tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cu strategii de decarbonizare, precum și către o economie bazată pe conceptul bio și circulară, asigurând competitivitatea și înțelegerea societală a acestor tehnologii și evoluții.
Pentru ca economia circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de altă natură să devină realitate, este necesară acțiunea la nivelul UE, din cauza complexității lanțurilor valorice, a caracterului sistemic și multidisciplinar al tehnologiilor și a costurilor ridicate aferente dezvoltării acestora, precum și din cauza naturii intersectoriale a problemelor care trebuie abordate. UE trebuie să se asigure că toți actorii din sectorul industrial și societatea în general pot beneficia de tehnologii avansate și curate și de digitalizare. Dezvoltarea de tehnologii nu este suficientă în sine. Infrastructurile orientate către industrie, inclusiv liniile-pilot, vor contribui la crearea de întreprinderi la nivelul UE și vor ajuta în special IMM-urile să implementeze aceste tehnologii și să își amelioreze performanța în materie de inovare.
Pentru ca economia circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de altă natură să devină realitate, este necesară acțiunea la nivelul UE, din cauza complexității lanțurilor valorice, a caracterului sistemic și multidisciplinar al tehnologiilor și a costurilor ridicate aferente dezvoltării acestora, precum și din cauza naturii intersectoriale a problemelor care trebuie abordate. UE trebuie să se asigure că toți actorii din sectorul industrial și societatea în general pot beneficia de tehnologii avansate și curate și de digitalizare. Dezvoltarea de tehnologii nu este suficientă în sine. Noile modele de afaceri durabile, infrastructurile orientate către industrie, inclusiv liniile-pilot, vor contribui la crearea de întreprinderi la nivelul UE și vor ajuta în special IMM-urile să implementeze aceste tehnologii și să își amelioreze performanța în materie de inovare. În acest context, sectorul cultural și creativ joacă, de asemenea, un rol semnificativ, ca factor al transformării digitale și al inovării bazate pe TIC în Europa.
O implicare puternică a industriei este esențială pentru stabilirea priorităților și dezvoltarea programelor de cercetare și inovare, sporind efectul de levier al finanțării publice și asigurând asimilarea rezultatelor. Înțelegerea și acceptarea la nivel societal reprezintă elemente esențiale pentru reușită, dar și pentru o nouă agendă pentru competențele relevante pentru sectorul industrial și pentru standardizarea în acest sector.
Prin urmare, o implicare puternică a industriei este esențială pentru stabilirea priorităților și dezvoltarea programelor de cercetare și inovare, sporind efectul de levier al finanțării publice și private suplimentare și asigurând asimilarea rezultatelor. Înțelegerea și acceptarea la nivel societal reprezintă elemente esențiale pentru reușită, dar și pentru o nouă agendă pentru competențele relevante pentru sectorul industrial și pentru standardizarea în acest sector.
Reunirea activităților legate de tehnologiile digitale, spațiale și generice esențiale, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime vor permite o abordare mai sistemică și o transformare digitală și industrială mai rapidă și mai profundă. Se va asigura astfel faptul că cercetarea și inovarea în aceste domenii contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul industriei, al digitalizării, al mediului, al energiei și climei, al economiei circulare, al materiilor prime și materialelor avansate și al spațiului.
Reunirea activităților legate de tehnologiile digitale, spațiale și generice esențiale, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime vor permite o abordare mai sistemică și o transformare digitală și industrială mai rapidă și mai profundă. Aceasta va asigura faptul că cercetarea și inovarea în aceste domenii contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul industriei, al digitalizării, al mediului, al energiei și climei, al mobilității, al economiei circulare, al materiilor prime și materialelor avansate și al spațiului.
Se va asigura complementaritatea cu activitățile din cadrul programului Europa digitală, pentru a se respecta delimitarea dintre cele două programe și pentru a se evita orice suprapuneri.
Se va asigura complementaritatea cu activitățile din cadrul programului Europa digitală, pentru a se respecta delimitarea dintre cele două programe și pentru a se evita orice suprapuneri.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 8 - Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 - Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 8 - Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 - Acțiuni climatice.
__________________
__________________
15 Tehnologiile generice esențiale ale viitorului includ materialele avansate și nanotehnologia, fotonica, microelctronica și nanoelectronica, tehnologiile din domeniul științelor vieții, sistemele avansate de fabricație și prelucrare, inteligența artificială și securitatea și conectivitatea digitală.
15 Tehnologiile generice esențiale ale viitorului includ materialele avansate și nanotehnologia, fotonica, microelectronica și nanoelectronica, tehnologiile din domeniul științelor vieții, sistemele avansate de fabricație și prelucrare, inteligența artificială și securitatea și conectivitatea digitală.
Amendamentul 54
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1
3.2.1.  Tehnologiile de producție
3.2.1.  Tehnologiile de producție
Industria prelucrătoare reprezintă principalul factor determinant al ocupării forței de muncă și al prosperității în UE, producând peste trei sferturi din exporturile mondiale ale UE și oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte. Principala provocare pentru industria prelucrătoare din UE este de a rămâne competitivă la nivel mondial, prin realizarea de produse mai inteligente și mai personalizate, cu valoare adăugată ridicată și care necesită cheltuieli mult mai reduse cu energia. Contribuțiile sectoarelor culturale și creative vor fi esențiale pentru generarea valorii adăugate.
Industria prelucrătoare reprezintă principalul factor determinant al ocupării forței de muncă și al prosperității în UE, producând peste trei sferturi din exporturile mondiale ale UE și oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte. Principala provocare pentru industria prelucrătoare din UE este de a rămâne competitivă la nivel mondial, prin realizarea de produse mai inteligente, mai personalizate, cu o eficiență sporită din punctul de vedere al energiei și al resurselor, cu valoare adăugată ridicată și cu o amprentă de carbon redusă, inclusiv cu mai puține deșeuri și mai puțină poluare. De asemenea, contribuțiile sectoarelor culturale și creative, precum și perspectivele din domeniul științelor sociale și umaniste asupra relației dintre tehnologie și oameni, vor fi esențiale pentru atingerea acestor obiective.
Linii generale
Linii generale
–  Tehnologii de producție revoluționare precum fabricația aditivă, robotica industrială, sistemele de producție umane integrate, promovate, de asemenea, prin intermediul unei rețele UE de infrastructuri orientate către industrie;
–  Tehnologii de producție revoluționare precum fabricația aditivă, modelarea, simularea, automatizarea industrială și robotica, sistemele de producție umane integrate, promovate, de asemenea, prin intermediul unei rețele UE de infrastructuri orientate către industrie;
–  Inovațiile revoluționare care utilizează diferite tehnologii generice (de exemplu, tehnologiile convergente, inteligența artificială, analiza datelor, robotica industrială, fabricarea de biomateriale, tehnologii avansate pentru baterii) din cadrul lanțului valoric;
–  Inovațiile revoluționare care utilizează diferite tehnologii generice (de exemplu, tehnologiile convergente, inteligența artificială, analiza datelor, robotica industrială, fabricarea durabilă de biomateriale, tehnologii avansate pentru baterii) din cadrul lanțului valoric;
–  Competențe și spații de lucru pe deplin adaptate la noile tehnologii, în concordanță cu valorile sociale europene;
–  Competențe și spații de lucru pe deplin adaptate la noile tehnologii, inclusiv din punctul de vedere al ergonomiei, care sunt în concordanță cu valorile sociale și nevoile europene;
–  Instalații de fabricație cognitive, flexibile, de înaltă precizie, fără defecte și fără deșeuri, precum și sisteme inteligente care să răspundă exigențelor clienților;
–  Instalații de fabricație cognitive, flexibile, de înaltă precizie, fără defecte și fără deșeuri, precum și sisteme inteligente și eficiente din punct de vedere energetic care să răspundă exigențelor clienților;
–  Inovații revoluționare în domeniul tehnicilor de explorare a șantierelor de construcții, în scopul automatizării utilajelor de asamblare la fața locului și de producție a componentelor prefabricate.
–  Inovații revoluționare în domeniul tehnicilor de explorare a șantierelor de construcții, în scopul automatizării utilajelor de asamblare la fața locului și de producție a componentelor prefabricate.
Amendamentul 55
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 1
Menținerea și dezvoltarea autonomă a unor puternice capacități de proiectare și de producție în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi microelectronica și nanoelectronica, fotonica, software și sisteme, precum și integrarea acestora, și materialele avansate necesare pentru aceste aplicații vor fi esențiale pentru competitivitatea UE.
Menținerea și dezvoltarea autonomă a unor puternice capacități de proiectare și de producție în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi microelectronica și nanoelectronica, fotonica, software și sisteme, precum și integrarea și standardizarea acestora, și materialele avansate necesare pentru aceste aplicații vor fi esențiale pentru competitivitatea UE. Tehnologiile digitale generice cheie sunt esențiale pentru eliminarea decalajului dintre cercetarea de vârf și inovațiile creatoare de piețe.
Amendamentul 56
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 2
–  Concepte de proiectare și prelucrare în domeniul nanoelectronicii care să răspundă unor cerințe specifice în materie de transformare digitală și de provocări globale, în termeni de funcționalitate, consum de energie și integrare;
–  Concepte de proiectare și prelucrare în domeniul nanoelectronicii care să răspundă unor cerințe specifice în materie de transformare digitală și de provocări globale, în termeni de performanță, funcționalitate, partajare și consum de energie, eficiență și integrare;
–  Perceperea tehnologiilor și a cointegrării acestora cu unități de calcul ca fiind vectori ai internetului obiectelor, inclusiv soluții inovatoare privind materiale flexibile și adecvate pentru producerea de obiecte care pot interacționa ușor cu oamenii;
–  Perceperea tehnologiilor și a cointegrării acestora cu unități de calcul ca fiind vectori ai internetului obiectelor, inclusiv soluții inovatoare privind materiale flexibile și adecvate pentru producerea de obiecte care pot interacționa ușor cu oamenii, protejează mediul și sunt sigure și securizate;
–  Tehnologiile ca alternative la sau complemente ale nanoelectronicii, precum sistemele informatice neuromorfe care alimentează aplicații de inteligență artificială sau informatica cuantică integrată;
–  Tehnologiile ca alternative la sau complemente ale nanoelectronicii, precum sistemele informatice neuromorfe care alimentează aplicații de inteligență artificială sau informatica cuantică integrată;
–  Arhitecturi de calcul și procesoare cu consum redus de energie pentru o gamă largă de aplicații, printre care calcul de vârf, digitalizarea industriei, datele masive și cloud-ul, energia inteligentă și vehiculele conectate și automatizate;
–  Arhitecturi de calcul și procesoare cu consum redus de energie pentru o gamă largă de aplicații, printre care calcul de vârf, digitalizarea industriei, automatica și robotica, datele masive și cloud-ul, energia inteligentă și vehiculele conectate și automatizate;
–  Proiectarea hardware-ului de calcul astfel încât să ofere garanții solide de execuție fiabilă, având integrate măsuri de protecție a vieții private și a securității pentru datele de intrare/ieșire, precum și instrucțiuni de procesare;
–  Proiectarea hardware-ului de calcul astfel încât să ofere garanții solide de execuție fiabilă, având integrate măsuri de protecție a vieții private și a securității pentru datele de intrare/ieșire, precum și instrucțiuni de procesare;
–  Tehnologii în domeniul fotonicii care să faciliteze crearea de aplicații, cu progrese revoluționare în ceea ce privește funcționalitatea și performanța;
–  Tehnologii în domeniul fotonicii care să faciliteze crearea de aplicații, cu progrese revoluționare în ceea ce privește funcționalitatea, integrarea și performanța;
–  Tehnologii de inginerie a rețelelor, care să sprijine sisteme complet autonome în vederea realizării unor aplicații fiabile care să interacționeze cu mediul fizic, inclusiv în domeniile industriale și în cele critice pentru siguranță;
–  Tehnologii de inginerie a rețelelor, care să sprijine sisteme complet autonome în vederea realizării unor aplicații fiabile care să interacționeze cu mediul fizic, inclusiv în domeniile industriale și în cele critice pentru siguranță;
–  Tehnologii pentru software, pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea și fiabilitatea software-ului și durata serviciilor, a spori productivitatea în materie de dezvoltare și a introduce în software inteligență artificială și reziliență integrate.
–  Tehnologii pentru software și hardware, pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea, fiabilitatea și durata serviciilor, pentru a spori productivitatea în materie de dezvoltare și interoperabilitatea și pentru a introduce în software inteligență artificială și reziliență integrate.
–  Tehnologii emergente care să extindă domeniul tehnologiilor digitale și să elimine decalajul în materie de validare a conceptului existent în cercetare, în vederea fezabilității industriale pentru piețele relevante.
–  Tehnologii emergente care să extindă domeniul tehnologiilor digitale și să elimine decalajul în materie de validare a conceptului existent în cercetare, în vederea fezabilității industriale pentru piețele relevante;
—  Tehnologii digitale pentru industrii culturale și creative, inclusiv în domeniul audiovizualului, al arhivelor, al bibliotecilor și al publicațiilor, pentru dezvoltarea de noi instrumente pentru a crea, a accesa, a exploata și a conserva conținutul digital.
—  Dezvoltarea de noi modele de afaceri bazate pe ecoinovare și de abordări alternative de producție, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al energiei.
Amendamentul 57
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.3 – paragraful 1
UE este un lider mondial în domeniul materialelor avansate și al proceselor conexe, care reprezintă 20 % din baza sa industrială și se află la originea a aproape tuturor lanțurilor valorice, prin transformarea materiilor prime. Pentru a rămâne competitivă și a satisface cererea cetățenilor de materiale durabile, sigure și avansate, UE trebuie să îmbunătățească capacitatea de reciclare a materialelor, să reducă emisiile de carbon și amprenta ecologică și să impulsioneze inovarea industrială transsectorială, prin sprijinirea noilor aplicații în toate sectoarele industriale.
UE este un lider mondial în domeniul materialelor avansate și al proceselor conexe, care reprezintă 20 % din baza sa industrială și se află la originea a aproape tuturor lanțurilor valorice, prin transformarea materiilor prime. Pentru a rămâne competitivă și a satisface cererea cetățenilor de materiale durabile, sigure și avansate, inclusiv de alternative ecologice, UE trebuie să îmbunătățească durabilitatea și capacitatea de reutilizare și de reciclare a materialelor, să reducă emisiile de carbon și amprenta ecologică și să impulsioneze inovarea industrială transsectorială, prin sprijinirea noilor aplicații în toate sectoarele industriale și prin standardizare.
Amendamentul 58
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.3 – paragraful 2
Linii generale
Linii generale
–  Materiale (inclusiv materiale plastice, biomateriale, nanomateriale, materiale bidimensionale, inteligente și multimateriale) care să fie concepute cu proprietăți și funcționalități noi și să respecte cerințele de reglementare (fără însă a cauza creșterea presiunilor asupra mediului pe parcursul etapelor de producție, utilizare sau scoatere din uz a acestora);
–  Materiale (inclusiv materiale plastice, bioplastice, biomateriale, nanomateriale, materiale bidimensionale, inteligente și multimateriale) care să fie concepute cu proprietăți și funcționalități noi și să respecte cerințele de reglementare (fără însă a cauza creșterea presiunilor asupra mediului și a externalităților negative pe parcursul etapelor de producție, utilizare sau scoatere din uz a acestora);
–  Procese integrate de producție a materialelor care să urmărească o abordare etică și orientată către client, inclusiv activități prenormative și evaluări ale ciclului de viață, furnizarea și gestionarea materiilor prime, durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare, siguranța, evaluarea și gestionarea riscurilor;
–  Procese integrate de producție a materialelor care să urmărească o abordare etică și orientată către client, inclusiv activități prenormative și evaluări ale ciclului de viață, furnizarea și gestionarea durabilă a materiilor prime, durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare, siguranța, evaluarea și gestionarea riscurilor;
–  Factori care permit crearea materialelor, precum caracterizarea (de exemplu pentru asigurarea calității), modelarea, experimentarea și dezvoltarea;
–  Factori care permit crearea materialelor, precum caracterizarea (de exemplu pentru asigurarea calității), modelarea, experimentarea și dezvoltarea;
–  Un ecosistem inovator al UE de infrastructuri tehnologice16, identificat și prioritizat în acord cu statele membre, care să furnizeze servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE, în special de către IMM-uri; acesta va conține toate tehnologiile esențiale necesare pentru a permite inovarea în domeniul materialelor;
–  O rețea inovatoare de infrastructuri tehnologice și din domeniul cercetării la nivelul UE16, identificată și prioritizată în acord cu statele membre, care să țină cont de foaia de parcurs a ESFRI și să furnizeze servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria UE, în special de către IMM-uri; aceasta va conține toate tehnologiile esențiale necesare pentru a permite inovarea în domeniul materialelor;
–  Analiza tendințelor viitoare și emergente în domeniul materialelor avansate și al altor tehnologii generice esențiale;
–  Analiza tendințelor viitoare și emergente în domeniul materialelor avansate și al altor tehnologii generice esențiale;
–  Soluții bazate pe proiectare, arhitectură și creativitate generală, cu o puternică orientare către utilizator, pentru creșterea valorii adăugate a sectoarelor industriale și a industriilor creative.
–  Soluții bazate pe proiectare, arhitectură și creativitate generală, cu o puternică orientare către utilizator, pentru creșterea valorii adăugate a sectoarelor industriale și a industriilor creative, inclusiv a industriei modei.
__________________
__________________
16 Acestea sunt instalații publice sau private care furnizează resurse și servicii în primul rând pentru ca industria europeană să poată testa și valida tehnologii și produse generice esențiale. Aceste infrastructuri pot fi amplasate într-un singur loc, pot fi virtuale sau distribuite și trebuie înregistrate într-un stat membru sau într-o țară terță asociată programului.
16 Acestea sunt instalații publice sau private care furnizează resurse și servicii în primul rând pentru ca industria europeană să poată testa și valida tehnologii și produse generice esențiale. Aceste infrastructuri pot fi amplasate într-un singur loc, pot fi virtuale sau distribuite și trebuie înregistrate într-un stat membru sau într-o țară terță asociată programului.
Amendamentul 59
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 1
Producerea de obiecte și dispozitive inteligente este una dintre megatendințele actuale. Cercetătorii și inovatorii care dezvoltă inteligența artificială și oferă aplicații în domeniul roboticii și în alte domenii vor fi principalii factori determinanți ai viitoarei creșteri economice și de productivitate. Multe sectoare, printre care sănătatea, construcțiile și agricultura, vor utiliza și vor dezvolta în continuare această tehnologie generică esențială, în alte părți ale programului-cadru. Evoluțiile trebuie să garanteze siguranța aplicațiilor bazate pe inteligența artificială, să evalueze riscurile și să reducă potențialul ei de utilizare răuvoitoare și de discriminare neintenționată, precum cea de gen sau rasială. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că inteligența artificială este dezvoltată într-un cadru care respectă valorile UE și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Producerea de obiecte și dispozitive inteligente este una dintre megatendințele actuale. Cercetătorii și inovatorii care dezvoltă inteligența artificială și oferă aplicații în domeniul roboticii și în alte domenii vor fi principalii factori determinanți ai viitoarei creșteri economice și de productivitate. Multe sectoare, printre care sănătatea, transporturile, construcțiile și agricultura, vor utiliza și vor dezvolta în continuare această tehnologie generică esențială, în alte părți ale programului-cadru. Evoluțiile trebuie să garanteze siguranța aplicațiilor bazate pe inteligența artificială, să evalueze riscurile acestora și să reducă potențialul lor de utilizare răuvoitoare și de discriminare neintenționată, precum cea de gen sau rasială. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că inteligența artificială este dezvoltată într-un cadru etic care respectă valorile UE și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Amendamentul 60
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Dezvoltarea competențelor de cercetare ale centrelor de competență pentru inteligența artificială din întreaga Europă și crearea de rețele în domeniu;
–  Dezvoltarea competențelor de cercetare și de inovare ale centrelor de competență pentru inteligența artificială din întreaga Europă și crearea de rețele în domeniu;
Amendamentul 61
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.5 – paragraful 1
Internetul a devenit un factor esențial al transformării digitale în toate sectoarele economiei și societății noastre. UE trebuie să preia conducerea în orientarea internetului de următoare generație în direcția unui ecosistem centrat pe om, în conformitate cu valorile noastre sociale și etice. Investițiile în tehnologii și software pentru internetul de următoare generație vor ameliora competitivitatea industrială a UE în cadrul economiei globale. Optimizarea asimilării la nivelul UE va necesita o cooperare pe scară largă între părțile interesate.
Internetul a devenit un factor esențial al transformării digitale în toate sectoarele economiei și societății noastre. UE trebuie să preia conducerea în orientarea internetului de următoare generație în direcția unui ecosistem centrat pe om și a dezvoltării tehnice către servicii de rețea accesibile, securizate și fiabile, în conformitate cu valorile noastre sociale și etice. Investițiile în tehnologii și software pentru internetul de următoare generație vor ameliora competitivitatea UE în cadrul economiei globale. Optimizarea asimilării la nivelul UE va necesita o cooperare pe scară largă între părțile interesate și dezvoltarea standardizării europene și internaționale.
Amendamentul 62
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.5 – paragraful 2
Linii generale
Linii generale
–  Tehnologii și sisteme pentru infrastructuri de rețele și servicii inteligente, sigure și eficiente din punct de vedere energetic (conectivitate mai mare de 5G, infrastructuri definite prin software, internetul obiectelor, infrastructuri de tip cloud, cloud-uri cognitive), care să permită capacități, virtualizare și gestionare descentralizată în timp real (utilizarea ultrarapidă și flexibilă a spectrului de frecvențe radio, calculul de vârf, tehnologia blockchain, partajarea de contexte și cunoștințe);
–  Tehnologii și sisteme pentru infrastructuri de rețele și servicii inteligente, sigure și eficiente din punct de vedere energetic (conectivitate mai mare de 5G, infrastructuri definite prin software, internetul obiectelor, infrastructuri de tip cloud, cloud-uri cognitive), care să permită capacități, virtualizare și gestionare descentralizată în timp real (utilizarea ultrarapidă și flexibilă a spectrului de frecvențe radio, calculul de vârf, tehnologii bazate pe criptografie, registre distribuite, partajarea de contexte și cunoștințe);
–  Aplicații și servicii de internet de următoare generație destinate consumatorilor, industriei și societății, bazate pe încredere, interoperabilitate, un control mai eficient al datelor de către utilizatori, acces transparent la limbaj, noi concepte de interacțiune multimodală, accesul incluziv și foarte personalizat la obiecte, informații și conținut, inclusiv mijloace de comunicare, rețele de socializare și crearea de astfel de rețele care să fie imersive și fiabile;
–  Aplicații și servicii de internet de următoare generație destinate consumatorilor, industriei și societății, bazate pe încredere, interoperabilitate, interconectivitate, un control mai eficient al datelor de către utilizatori, acces transparent la limbaj, noi concepte de interacțiune multimodală, accesul incluziv și foarte personalizat la obiecte, informații și conținut, inclusiv mijloace de comunicare, rețele de socializare și crearea de astfel de rețele care să fie imersive și fiabile, precum și soluții pentru tranzacții și servicii securizate în cadrul infrastructurilor comune;
–  Tehnologie middleware bazată pe software, inclusiv tehnologia registrelor distribuite, care funcționează în medii de lucru distribuite pe scară largă, facilitează cartografierea datelor și transferul datelor la nivelul infrastructurilor hibride cu protecție inerentă a datelor, inteligența artificială integrată, analiza datelor, securitatea și controlul aplicațiilor și serviciilor de internet bazate pe libera circulație a datelor și a cunoștințelor.
–  Tehnologie middleware bazată pe software, inclusiv tehnologia registrelor distribuite, care funcționează în medii de lucru distribuite pe scară largă, facilitează cartografierea datelor și transferul datelor la nivelul infrastructurilor hibride cu protecție inerentă a datelor, inteligența artificială integrată, analiza datelor, securitatea și controlul aplicațiilor și serviciilor de internet bazate pe libera circulație a datelor și a cunoștințelor;
—  Tehnologii și instrumente pentru sistemul de integrare a sistemelor pentru aplicații societale și industriale, pentru a asigura o performanță scalabilă, eficientă și fiabilă a rețelelor, adecvată unei implementări masive a serviciilor.
Amendamentul 63
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.6 – paragraful 2
Linii generale
Linii generale
–  Calculul de înaltă performanță (HPC): următoarea generație de sisteme și tehnologii și exascale și post-exascale (de exemplu, microprocesoare cu consum redus de energie, software, integrarea sistemelor); algoritmi, coduri și aplicații, precum și instrumente analitice și bancuri de încercare; bancuri de încercare și servicii pilot în sectorul industrial; sprijinirea cercetării și a inovării în scopul creării unei infrastructuri HPC de anvergură mondială, inclusiv prima infrastructură hibridă de HPC/informatică cuantică din UE;
–  Calculul de înaltă performanță (HPC): dezvoltarea următoarei generații de sisteme și tehnologii și exascale și post-exascale (de exemplu, microprocesoare cu consum redus de energie, software, integrarea sistemelor); hardware dedicat, algoritmi, coduri și aplicații, precum și instrumente analitice și bancuri de încercare specifice; bancuri de încercare și servicii pilot în sectorul industrial; sprijinirea cercetării și a inovării în scopul creării unei infrastructuri HPC de anvergură mondială, inclusiv prima infrastructură hibridă de HPC/informatică cuantică din UE;
–  Datele masive: Analiză de date extrem de performantă; „protejare a vieții private din faza de proiectare” în cadrul analizei datelor masive cu caracter personal și confidențial; tehnologii pentru platforme de date la scară completă pentru reutilizarea datelor industriale, a celor cu caracter personal și a datelor deschise; Instrumente de gestionare, de interoperabilitate și de conectare a datelor; aplicații de date pentru abordarea provocărilor globale;
–  Datele masive: Analiză de date extrem de performantă; „protejare a vieții private din faza de proiectare” în cadrul analizei datelor masive cu caracter personal și confidențial într-o manieră securizată și cu păstrarea integrității; tehnologii pentru platforme de date la scară completă pentru reutilizarea datelor industriale, a celor cu caracter personal și a datelor deschise; Instrumente de gestionare, de interoperabilitate și de conectare a datelor; aplicații de date pentru abordarea provocărilor globale;
–  Reducerea amprentei de carbon a proceselor TIC, care includ hardware, software, senzori, rețelele, centre de depozitare și de date, inclusiv evaluări standardizate.
–  Reducerea amprentei de carbon a proceselor TIC, care includ hardware, software, senzori, rețelele, centre de depozitare și de date, inclusiv evaluări standardizate.
Amendamentul 64
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 - subpunctul 3.2.6 a (nou)
3.2.6a.  Tehnologiile cuantice
Tehnologiile cuantice exploatează progresele enorme realizate în ceea ce privește capacitatea de a detecta și de a manipula cuante individuale (atomi, fotoni, electroni). Aceasta ar putea revoluționa întregul lanț valoric informațional, de la software la hardware și de la comunicații la explorarea de date și la inteligența artificială. Cei mai mari cercetători mondiali din acest domeniu sunt din Europa, iar în prezent asistăm la o cursă globală pentru concretizarea progreselor științifice în aplicații destinate comercializării. Această tehnologie generică esențială va avea un impact transsectorial profund, furnizându-le cetățenilor și întreprinderilor europene, de exemplu, echipamente de calcul mult mai performante (ceea ce va conduce, printre altele, la o fiabilitate sporită a asistenței medicale, la îmbunătățirea substanțelor chimice și a materialelor, la o utilizare optimizată și, astfel, mai durabilă a resurselor, la creșterea eficienței ingineriei), telecomunicații mai sigure și multe alte aplicații revoluționare.
Linii generale
–  Calculul și simulările cuantice, inclusiv dezvoltarea de hardware cu diferite arhitecturi și platforme fizice și dezvoltarea de algoritmi și software;
–  Rețele cuantice pentru transmiterea securizată a datelor și pentru partajarea de resurse cuantice, atât pe Pământ, cât și în spațiu;
–  Senzori cuantici, sisteme de imagistică și standarde metrologice, care să exploateze sisteme cuantice coerente și interdependențe;
–  Bancuri de încercare și facilități de utilizare pentru tehnologiile menționate anterior.
Amendamentul 65
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.7 – paragraful 2
Materiile prime de bază vor continua să joace un rol important în economia circulară și trebuie să se acorde atenție producției durabile a acestora. În plus, ar trebui concepute noi materiale, produse și procese, adecvate pentru circularitate. Crearea unei industrii circulare va aduce mai multe beneficii Europei: va duce la o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile cu materii prime, care, la rândul său, va proteja industria împotriva penuriei de resurse și a volatilității prețurilor. De asemenea, aceasta va permite crearea de noi oportunități de afaceri și a unor modalități de producție inovative și mai eficiente.
Materiile prime de bază vor continua să joace un rol important în economia circulară și trebuie să se acorde atenție aprovizionării, utilizării și producției durabile a acestora. În plus, ar trebui concepute noi materiale, produse și procese, adecvate pentru circularitate. Crearea unei industrii circulare va aduce mai multe beneficii Europei: va duce la o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile cu materii prime, care, la rândul său, va proteja industria împotriva penuriei de resurse și a volatilității prețurilor. De asemenea, aceasta va permite crearea de noi oportunități de afaceri și a unor modalități de producție inovative și mai eficiente.
Amendamentul 66
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.7 – paragraful 3
Obiectivul este de a dezvolta inovații revoluționare accesibile din punctul de vedere al costurilor și de a implementa o combinație de tehnologii și procese avansate și procese pentru a extrage valoarea maximă din toate resursele.
Obiectivul este de a dezvolta inovații revoluționare accesibile din punctul de vedere al costurilor și de a implementa o combinație de tehnologii și procese avansate și digitale pentru a extrage valoarea maximă din toate resursele.
Amendamentul 67
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.7 – paragraful 4
Linii generale
Linii generale
–  Simbioza industrială cu fluxurile de resurse între unitățile de producție din toate sectoarele și comunitățile urbane; procese și materiale pentru transportul, transformarea, reutilizarea și depozitarea resurselor, combinând valorificarea produselor secundare, a deșeurilor și a CO2-ului;
–  Simbioza industrială cu fluxurile de resurse între unitățile de producție din toate sectoarele și comunitățile urbane; procese și materiale pentru transportul, transformarea, reutilizarea și depozitarea resurselor, combinând valorificarea produselor secundare, a deșeurilor și a CO2-ului;
–  Valorificarea și evaluarea ciclului de viață al fluxurilor de materiale și produse, recurgând la noi materii prime alternative, la controlul resurselor, la urmărirea materialelor și la sortarea lor;
–  Valorificarea și evaluarea ciclului de viață al fluxurilor de materiale și produse, recurgând la noi materii prime alternative, la controlul resurselor, inclusiv la noi modele de afaceri, automatizare și tehnologii digitale pentru urmărirea materialelor și sortarea lor;
–  Produse pentru îmbunătățirea performanței ciclului de viață, a durabilității, a capacității de modernizare și a ușurinței de a le repara, dezmembra și recicla;
–  Dezvoltarea, inclusiv proiectarea de produse pentru îmbunătățirea performanței ciclului de viață, a durabilității, a posibilității de reutilizare și de reparare, a capacității de modernizare și a ușurinței de a le refabrica, repara, dezmembra și recicla;
–  Industria reciclării, maximizarea potențialului și a siguranței materialelor secundare și reducerea la minimum a poluării, a degradării calității și a pierderilor cantitative de după tratare;
–  Industria reciclării, maximizarea potențialului și a siguranței materialelor secundare și reducerea la minimum a poluării, a degradării calității și a pierderilor cantitative de după tratare;
–  Eliminarea substanțelor active care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; substitute sigure și tehnologii de producție sigure și rentabile;
–  Manipularea în condiții de siguranță și eliminarea substanțelor active care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; substitute sigure și tehnologii de producție sigure și rentabile;
–  Aprovizionarea durabilă cu materii prime sau substituirea acestora, inclusiv a materiilor prime esențiale, care acoperă întregul lanț valoric.
–  Aprovizionarea durabilă cu materii prime și/sau opțiunile de substituire a materiilor prime, inclusiv a materiilor prime esențiale, care acoperă întregul lanț valoric.
Amendamentul 68
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.8 – paragraful 1
Sectoarele industriale, inclusiv industriile energointensive, oferă milioane de locuri de muncă și competitivitatea lor este esențială pentru prosperitatea societăților noastre. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și au un impact ridicat asupra mediului (în special în ceea ce privește poluanții aerului, ai apei și ai solului).
Sectoarele industriale, inclusiv industriile energointensive, oferă milioane de locuri de muncă și competitivitatea lor este esențială pentru prosperitatea societăților noastre. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și au un impact ridicat asupra mediului (în special în ceea ce privește poluarea aerului, a apei și a solului). Prin urmare, industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, ar trebui să își îmbunătățească în continuare eficiența energetică, pentru a-și crește competitivitatea și pentru a reduce cererea de energie la nivelul UE. O mai bună integrare a surselor regenerabile de energie prin dezvoltarea de noi tehnici și procese industriale bazate pe energie este extrem de importantă pentru transformarea industrială.
Amendamentul 69
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.8 – paragraful 2
Tehnologiile revoluționare necesare pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluanților, adesea combinate cu tehnologiile utilizate de industria circulară prezentate mai sus, vor conduce la crearea unor lanțuri valorice industriale puternice, vor revoluționa capacitățile de producție și vor îmbunătăți competitivitatea globală a industriei; în același timp, ele contribuie în mod esențial la îndeplinirea obiectivelor noastre privind combaterea schimbărilor climatice și calitatea mediului.
Cercetarea științifică și tehnologică revoluționară pe scară largă, în vederea realizării unor reduceri energetice semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluanților, combinată, de exemplu, cu tehnologiile pentru economia circulară și cu tehnologii digitale, vor conduce la crearea unor lanțuri valorice industriale puternice, vor revoluționa capacitățile de producție și vor îmbunătăți competitivitatea globală a industriei;
Amendamentul 70
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.8 – paragraful 3
–  Tehnologii ale proceselor, inclusiv cele de încălzire și răcire, instrumente digitale și demonstrații pe scară largă privind performanța și eficiența proceselor; reduceri substanțiale sau evitarea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră și de poluanți, inclusiv particule în suspensie;
–  Tehnologii ale proceselor, inclusiv cele de încălzire și răcire, agenți de proces și instrumente digitale, în special sub forma unor demonstrații pe scară largă privind performanța și eficiența proceselor; reduceri substanțiale sau evitarea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră și de poluanți, inclusiv particule în suspensie;
–  Valorificarea CO2-ului industrial;
–  Valorificarea CO2-ului industrial, inclusiv tehnologii și soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de producția de energie bazată pe combustibili fosili, prin captarea și utilizarea CO2;
—  Evitarea directă a emisiilor de carbon prin aplicarea hidrogenului electrolitic din surse regenerabile și a energiei electrice din surse regenerabile.
–  Electrificarea și utilizarea surselor de energie neconvenționale în instalații industriale și schimburi de energie și de resurse între instalațiile industriale (de exemplu prin simbioza industrială);
–  Electrificarea și utilizarea surselor curate de energie în instalații industriale, pentru a reduce purtătorii fosili de energie, în special pentru procese industriale cu un consum ridicat de energie.
–  Produse industriale care necesită un nivel scăzut sau zero emisii de dioxid de carbon în procesele de producție pe întreaga durată a ciclului de viață.
–  Produse și materiale industriale care necesită un nivel scăzut sau zero emisii de dioxid de carbon în procesele de producție.
Amendamentul 71
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.9 – paragraful 2
UE va sprijini sinergiile dintre sectorul spațial și a tehnologiile generice esențiale (datele masive, sistemele avansate de fabricație, robotica și inteligența artificială); va promova un sector spațial prosper, antreprenorial și competitiv și va contribui la asigurarea independenței în materie de accesare și de utilizare a spațiului, în condiții de siguranță și securitate. Activitățile se vor baza pe foi de parcurs, ținând seama de procesul de armonizare al ESA și de inițiativele relevante ale statelor membre și vor fi puse în aplicare împreună cu ESA, după caz.
UE va sprijini sinergiile dintre sectorul spațial și a tehnologiile generice esențiale (datele masive, sistemele avansate de fabricație, tehnologiile cuantice, robotica și inteligența artificială); va promova un sector spațial prosper, antreprenorial și competitiv și va contribui la asigurarea independenței în materie de accesare și de utilizare a spațiului, în condiții de siguranță și securitate. Activitățile din amonte se vor baza pe foi de parcurs, ținând seama de procesul de armonizare al ESA și de inițiativele relevante ale statelor membre și vor fi puse în aplicare împreună cu ESA, după caz. Activitățile din aval vor fi determinate de piață, vor răspunde nevoilor utilizatorilor și vor fi puse în aplicare cu ajutorul Agenției pentru Programul Spațial.
Amendamentul 72
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.9 – paragraful 3 – liniuța 1
–  Sisteme globale de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS): aplicații inovatoare, asimilarea globală, inclusiv partenerii internaționali, soluții de îmbunătățire a solidității, a autentificării și a integrității serviciilor de dezvoltarea unor elemente fundamentale, precum chipset-uri, receptoare și antene, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, noile tehnologii (de exemplu, tehnologiile cuantice, fibră optică, sarcini utile reprogramabile), în vederea exploatării sistematice a serviciilor pentru a răspunde provocărilor societale. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul soluționării unor noi provocări, precum securitatea sau conducerea autonomă;
–  Sisteme globale de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS): aplicații inovatoare, asimilarea globală, inclusiv partenerii internaționali, soluții de îmbunătățire a solidității, a autentificării și a integrității serviciilor de dezvoltarea unor elemente fundamentale, precum chipset-uri, receptoare și antene, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, noile tehnologii (de exemplu, tehnologiile cuantice, fibră optică, sarcini utile reprogramabile), îmbunătățirea accesibilității și creșterea diversității aplicațiilor în vederea exploatării sistematice a serviciilor pentru a răspunde provocărilor societale. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul soluționării unor noi provocări, precum reducerea riscului de dezastre naturale, securitatea sau conducerea autonomă;
–  Copernicus: aplicații inovatoare, asimilarea globală și partenerii internaționali, soliditatea și evoluția serviciilor, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, senzori, sisteme și concepte de misiuni (de exemplu, platforme de mare altitudine, drone, sateliți ușori); calibrare și validare; exploatarea sistematică a serviciilor și impactul asupra provocărilor societale; Tehnici de date de observare a Pământului, date masive, resurse informatice și instrumente algoritmice. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul abordării noilor provocări, precum schimbările climatice și securitatea;
–  Copernicus: aplicații inovatoare, asimilarea globală și partenerii internaționali, soliditatea și evoluția serviciilor, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, senzori, sisteme și concepte de misiuni (de exemplu, platforme de mare altitudine, drone, sateliți ușori); calibrare și validare; exploatarea sistematică a serviciilor și impactul asupra provocărilor societale; Tehnici de date de observare a Pământului, date masive, resurse informatice și instrumente algoritmice. Dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul abordării noilor provocări, precum reducerea riscului de dezastre, schimbările climatice și securitatea;
–  Cunoașterea situației spațiale: capacitate solidă a UE de a monitoriza și de a prevedea starea mediului spațial, de exemplu, condițiile meteorologice din spațiu, deșeurile spațiale și obiectele din apropierea Pământului, precum și noi concepte de servicii, precum gestionarea traficului spațial, aplicații și servicii de protecție a infrastructurii critice din spațiu și de pe Pământ;
–  Cunoașterea situației spațiale: capacitate solidă a UE de a monitoriza și de a prevedea starea mediului spațial, de exemplu, condițiile meteorologice din spațiu, deșeurile spațiale și obiectele din apropierea Pământului, senzori, precum și noi concepte de servicii, precum gestionarea traficului spațial, aplicații și servicii de protecție a infrastructurii critice din spațiu și de pe Pământ;
–  comunicații securizate prin satelit pentru actorii guvernamentali din UE; soluții pentru o gamă cât mai largă de utilizatori guvernamentali și echipamentele aferente pentru utilizatori în cadrul unor soluții arhitectonice, tehnologice și sistemice pentru infrastructura spațială, sprijinire autonomiei UE;
–  comunicații securizate prin satelit și sigure împotriva atacurilor cuantice pentru actorii guvernamentali din UE; soluții pentru o gamă cât mai largă de utilizatori guvernamentali și echipamentele aferente pentru utilizatori în cadrul unor soluții arhitectonice, tehnologice și sistemice pentru infrastructura spațială, sprijinire autonomiei UE;
–  comunicații end-to-end (de la un capăt la altul) pentru cetățeni și întreprinderi: comunicații avansate prin satelit, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru a conecta active și persoane din zone insuficient deservite, ca parte a conectivității ubicue bazate pe tehnologia 5G și a dezvoltării internetului obiectelor (IoT - Internet of Things), precum și pentru a contribui la crearea infrastructurii pentru internetul de următoare generație (NGI - Next Generation Internet). Consolidarea echipamentelor pentru segmentul terestru și pentru utilizatori, a standardizării și interoperabilității, pentru a asigura poziția de lider industrial a UE;
–  comunicații end-to-end (de la un capăt la altul) pentru cetățeni și întreprinderi: comunicații avansate prin satelit, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru a conecta active și persoane din zone insuficient deservite, ca parte a conectivității ubicue bazate pe tehnologia 5G și a dezvoltării internetului obiectelor (IoT - Internet of Things), precum și pentru a contribui la crearea infrastructurii pentru internetul de următoare generație (NGI - Next Generation Internet). Consolidarea echipamentelor pentru segmentul terestru și pentru utilizatori, a standardizării și interoperabilității, pentru a asigura poziția de lider industrial a UE;
–  Independența și durabilitatea lanțului de aprovizionare: creșterea nivelurilor de pregătire ale tehnologiei din sateliți și lansatoarele de vehicule spațiale; asocierea segmentului terestru cu cel spațial și instalații de producție și de testare. Pentru a asigura supremația și autonomia tehnologică a UE, este necesară îmbunătățirea durabilității lanțului de aprovizionare, reducerea dependenței de tehnologiile spațiale critice din afara UE și îmbunătățirea cunoașterii modului în care tehnologiile spațiale pot oferi soluții pentru alte sectoare industriale;
–  Independența și durabilitatea lanțului de aprovizionare: creșterea nivelurilor de pregătire ale tehnologiei din sateliți și lansatoarele de vehicule spațiale; asocierea segmentului terestru cu cel spațial și instalații de producție și de testare. Pentru a asigura supremația și autonomia tehnologică a UE, este necesară îmbunătățirea durabilității lanțului de aprovizionare, reducerea dependenței de tehnologiile spațiale critice din afara UE și îmbunătățirea cunoașterii modului în care tehnologiile spațiale pot oferi soluții pentru alte sectoare industriale;
–  Ecosistemul spațial: servicii de validare și demonstrare în orbită, inclusiv servicii de lansare în comun pentru sateliții ușori; demonstratori spațiali în domenii precum sateliții hibrizi, inteligenți sau reconfigurabili, producția și asamblarea în orbită, capacitatea de reutilizare a lansatoarelor, prestarea de servicii în orbită și microlansatoarele; inovații revoluționare și transferul de tehnologie în domenii precum reciclarea, spațiile verzi, inteligența artificială, robotica, digitalizarea, eficiența din punctul de vedere al costurilor, miniaturizarea;
–  Ecosistemul spațial: servicii de validare și demonstrare în orbită, inclusiv servicii de lansare în comun pentru sateliții ușori; demonstratori spațiali în domenii precum sateliții hibrizi, inteligenți sau reconfigurabili, producția și asamblarea în orbită, capacitatea de reutilizare a lansatoarelor, prestarea de servicii în orbită și microlansatoarele; inovații revoluționare și transferul de tehnologie în domenii precum reciclarea, spațiile curate, spațiile verzi, inteligența artificială, robotica, digitalizarea, eficiența din punctul de vedere al costurilor, miniaturizarea;
–  Științele spațiului: exploatarea datelor științifice furnizate de misiunile științifice și de explorare, combinată cu dezvoltarea de instrumente inovatoare într-un mediu internațional; contribuția la misiunile științifice anterioare, pentru evoluția programului spațial.
–  Științele spațiului: exploatarea datelor științifice furnizate de misiunile științifice și de explorare, combinată cu dezvoltarea de instrumente inovatoare într-un mediu internațional; contribuția la misiunile științifice anterioare, pentru evoluția programului spațial;
—  Inteligența artificială spațială și robotica: soluții noi pentru misiuni spațiale, de exemplu asamblarea în spațiu, manipularea în spațiu, sisteme spațiale cognitive, colaborarea robot-om în spațiu.
Amendamentul 73
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.1
Prin intersectarea cercetării și inovării din domeniul climei, al energiei și al mobilității va fi abordată, într-un mod foarte integrat și eficient, una dintre cele mai importante provocări globale pentru durabilitatea și viitorul mediului nostru înconjurător și ale modului nostru de viață.
Prin intersectarea cercetării și inovării din domeniul climei, al energiei și al mobilității va fi abordată, într-un mod foarte integrat și eficient, una dintre cele mai importante provocări globale pentru durabilitatea și viitorul mediului nostru înconjurător, ale economiei și ale modului nostru de viață.
Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, UE va trebui să realizeze tranziția către economii și societăți cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente. Aceasta se va baza pe modificări profunde în ceea ce privește tehnologia și serviciile, dar și comportamentele întreprinderilor și ale consumatorilor, și implică noi forme de guvernanță. Limitarea creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2 °C și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C necesită progrese rapide în decarbonizarea sistemului energetic și reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) generate de sectorul transporturilor17. De asemenea, va fi necesar un nou impuls în vederea accelerării ritmului dezvoltării progreselor de următoare generație, precum și al demonstrării și implementării tehnologiilor și soluțiilor inovatoare, folosind, de asemenea, oportunitățile oferite de mediul digital și de tehnologiile spațiale. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul unei abordări integrate, care va include decarbonizarea, utilizarea eficientă a resurselor, reducerea poluării aerului, accesul la materii prime și economia circulară.
Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, Uniunea va trebui să deblocheze scenarii pentru tranziția către o economie cu emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero, inclusiv către tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și strategii de decarbonizare. Aceasta va conduce la modificări profunde în ceea ce privește tehnologia și serviciile, care vor sta la baza modului de producție al industriilor și a comportamentului întreprinderilor și consumatorilor. Transformarea sistemului energetic se va realiza prin interacțiunea dintre tehnologie, infrastructură, piață, politici și cadrele de reglementare, inclusiv prin noi forme de guvernanță. Prin urmare, este nevoie de inovații sistematice în sectoarele energiei, construcțiilor, industriei și transporturilor.
Limitarea creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2 °C și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C necesită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin decarbonizare, economii de energie și implementarea unor surse regenerabile de energie, precum și prin electrificarea proceselor industriale care cuprind atât sectorul energiei, cât și pe cel al transporturilor17. În prezent, sectorul transporturilor este responsabil pentru aproape un sfert din emisiile GES din Uniune.
Este necesar un nou impuls în vederea accelerării ritmului dezvoltării progreselor de următoare generație, precum și al demonstrării și implementării tehnologiilor și soluțiilor inovatoare, folosind, de asemenea, oportunitățile oferite de tehnologiile generice esențiale, de tehnologiile digitale și de tehnologiile spațiale. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul unei abordări integrate, care va include decarbonizarea, resursele regenerabile de energie și eficiența energetică, reducerea poluării aerului, accesul la materii prime, inclusiv la materii prime critice, și economia circulară. Ar trebui acordată o atenție deosebită interconectării sectoarelor (și anume a sectoarelor energiei electrice, încălzirii și răcirii, industriei și transporturilor) în toate domeniile de intervenție, acesta fiind un aspect important pentru o tranziție energetică de succes în domeniul energiei și al transporturilor.
În acest scop, Uniunea va încuraja și abordările participative în materie de cercetare și inovare, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și va dezvolta sisteme de cunoștințe și de inovare la nivel local, regional, național și european. Datele furnizate de științele sociale și umaniste și inovarea socială care implică cetățenii vor fi esențiale pentru încurajarea adoptării unor noi modele de guvernanță, de producție și de consum.
Pentru a se înregistra progrese în aceste sectoare, dar și în întregul spectru al industriei din UE, inclusiv în agricultură, construcții, procese industriale și utilizarea produselor și gestionarea deșeurilor, va fi necesar să se continue eforturile de a înțelege mai bine mecanismele schimbărilor climatice și efectele conexe asupra economiei și a societății, exploatând sinergiile cu activitățile de la nivel național, alte tipuri de acțiuni ale UE și cooperarea internațională.
Pentru a se înregistra progrese în sectoarele energiei și transporturilor, precum și în întregul spectru al industriei din UE, inclusiv în agricultură, construcții, procese industriale și utilizarea produselor și gestionarea și reciclarea deșeurilor, va fi necesar să se continue și să se consolideze eforturile de a înțelege mai bine mecanismele schimbărilor climatice și efectele conexe asupra economiei și a societății, exploatând sinergiile cu activitățile de la nivel național, alte tipuri de acțiuni ale Uniunii și cooperarea internațională.
În ultimul deceniu, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul climatologiei, în special în ceea ce privește asimilarea observațiile și a datelor și modelarea climatică. Cu toate acestea, complexitatea sistemului climatic și necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a politicilor UE necesită un efort consolidat pentru a umple lacunele rămase în materie de cunoștințe.
În ultimul deceniu, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul climatologiei, în special în ceea ce privește asimilarea observațiile și a datelor și modelarea climatică. Cu toate acestea, complexitatea sistemului climatic și necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a politicilor UE necesită un efort consolidat pentru a umple lacunele rămase în materie de cunoștințe.
UE a instituit, în strategia privind uniunea energetică, un cadru de politică cuprinzător, cu obiective obligatorii, acte legislative și activități de cercetare și inovare menite să ducă la dezvoltarea și implementarea de sisteme eficiente de producție a energiei bazate de surse regenerabile de energie.
UE a instituit, în strategia privind uniunea energetică, un cadru de politică cuprinzător, cu obiective obligatorii, acte legislative și activități de cercetare și inovare menite să ducă la un sistem extrem de eficient din punctul de vedere al utilizării energiei și bazat pe surse regenerabile de energie.
Sectorul transporturilor asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, care reprezintă un element necesar pentru crearea unei piețe unice europene integrate, a coeziunii teritoriale și a unei societăți deschise și favorabile incluziunii. În același timp, transporturile au efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a congestionării traficului, a terenurilor, a calității aerului și a nivelului de zgomot, precum și asupra siguranței, ceea ce cauzează numeroase decese premature și creșterea costurilor socio-economice. Prin urmare, mobilitatea și rețelele de transport durabile trebuie să devină curate, sigure, inteligente, silențioase, fiabile și accesibile și să asigure un serviciu ușă-la-ușă (door-to-door) integrat și neîntrerupt.
Sectorul transporturilor asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, care reprezintă un element necesar pentru crearea unei piețe unice europene integrate, a coeziunii teritoriale și a unei societăți deschise și favorabile incluziunii. În același timp, transporturile au efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a congestionării traficului, a terenurilor, a calității aerului și a nivelului de zgomot, precum și asupra siguranței, ceea ce cauzează numeroase decese premature și creșterea costurilor socio-economice. Prin urmare, mobilitatea și rețelele de transport, în special în zonele urbane, trebuie să devină curate, eficiente, durabile din punct de vedere ecologic și economic, sigure, inteligente, inovatoare, silențioase, fiabile și accesibile și să asigure un serviciu ușă-la-ușă (door-to-door) integrat și neîntrerupt.
Problema cu care se confruntă sectorul transporturilor și cel al energiei depășește însă necesitatea a reduce emisiile. Există o serie de provocări care trebuie abordate, inclusiv pătrunderea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale și spațiale, evoluția comportamentului utilizatorilor și a modelelor de mobilitate, intrarea pe piață a unor întreprinderi noi și apariția unor modele economice disruptive, globalizarea, creșterea concurenței internaționale și o populație mai în vârstă, mai urbană și din ce în ce mai diversă.
Problema cu care se confruntă sectorul transporturilor și cel al energiei depășește însă necesitatea a reduce emisiile. Există o serie de provocări care trebuie abordate, inclusiv energia din surse regenerabile, combustibilii durabili, stocarea și securitatea aprovizionării cu energie, pătrunderea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale, automatizate și spațiale, evoluția comportamentului utilizatorilor și a modelelor de mobilitate, intrarea pe piață a unor întreprinderi noi și apariția unor modele economice disruptive, globalizarea, creșterea concurenței internaționale și o populație mai în vârstă, mai urbană și din ce în ce mai diversă.
Ambele sectoare constituie principalele motoare ale competitivității și creșterii economice a Europei. În UE, peste 1,6 de milioane de persoane lucrează în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. În sectorul transporturilor și al depozitării lucrează peste 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 5 % din PIB și 20 % din exporturi. UE este un lider mondial în domeniul proiectării și al producției de vehicule, aeronave și nave și pe locul al doilea din lume la brevetarea tehnologiilor inovatoare din domeniul energiei curate.
Atât sectorul energiei, cât și cel al transporturilor constituie principalele motoare ale competitivității și creșterii economice a Europei. În UE, peste 1,6 de milioane de persoane lucrează în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. În sectorul transporturilor și al depozitării lucrează peste 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 5 % din PIB și 20 % din exporturi. UE este un lider mondial în domeniul proiectării și al producției de vehicule, aeronave și nave și pe locul al doilea din lume la brevetarea tehnologiilor inovatoare din domeniul energiei curate, inclusiv a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile.
Identificarea de noi modalități de accelerare a implementării tehnologiilor curate și a soluțiilor de decarbonizare a economiei europene necesită, de asemenea, creșterea cererii în materie de inovare. Aceasta poate fi stimulată prin capacitarea cetățenilor, precum și prin inovarea socioeconomică și din sectorul public și va conduce la abordări mai cuprinzătoare decât inovarea bazată pe tehnologie. Cercetarea socio-economică, care acoperă, printre altele, nevoile și modelele utilizatorilor, activități prospective, aspecte de mediu, economice, sociale și comportamentale, planuri și modele de afaceri și cercetarea prenormativă în vederea stabilirii de standarde, va facilita, de asemenea, acțiunile de promovare a inovării și competențelor de reglementare, financiare și sociale, precum și implicarea și capacitarea actorilor de pe piață și ale consumatorilor.
Identificarea de noi modalități de accelerare a implementării tehnologiilor bazate pe surse regenerabile de energie și eficiente din punctul de vedere al consumului de energie și a altor soluții netehnologice de decarbonizare a economiei europene necesită, de asemenea, creșterea cererii în materie de inovare. Aceasta poate fi stimulată prin capacitarea cetățenilor, precum și prin inovarea socioeconomică și din sectorul public și prin achizițiile publice și va conduce la abordări mai cuprinzătoare decât inovarea bazată pe tehnologie. Cercetarea socio-economică, care acoperă, printre altele, nevoile și modelele utilizatorilor, activități prospective, aspecte de mediu, economice, sociale și comportamentale, planuri și modele de afaceri și cercetarea prenormativă în vederea stabilirii de standarde, va facilita, de asemenea, acțiunile de promovare a inovării și competențelor de reglementare, financiare și sociale, precum și implicarea și capacitarea tuturor actorilor de pe piață și ale consumatorilor. Și tehnologiile de avansare a interconectării sectoarelor au potențialul de a consolida industria prelucrătoare internă. În sectorul transporturilor, rolul cercetării aplicate și al testelor care vizează introducerea pe piață a inovațiilor este esențial.
Activitățile din cadrul acestui cluster contribuie în special la atingerea obiectivelor uniunii energetice, precum și a celor ale pieței unice digitale, ale agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, la consolidarea poziției de actor global a UE, la noua strategie pentru politica industrială a UE, la economia circulară, la Inițiativa privind materiile prime și la Agenda urbană, la politica agricolă comună a UE, precum și la elaborarea dispozițiilor juridice ale UE privind reducerea zgomotului și poluării aerului.
Activitățile din cadrul acestui cluster contribuie în special la atingerea obiectivelor uniunii energetice, a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, precum și a celor ale pieței unice digitale, ale agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, la consolidarea poziției de actor global a Uniunii, la noua strategie pentru politica industrială a Uniunii, la planul de acțiune privind economia circulară, la inițiativa Alianței europene pentru baterii, la Inițiativa privind materiile prime, la strategia UE în domeniul bioeconomiei, la uniunea securității și la Agenda urbană, la politica agricolă comună a Uniunii, precum și la elaborarea dispozițiilor juridice ale Uniunii privind reducerea zgomotului și poluării aerului. De asemenea, ele ajută statele membre să atingă obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea emisiilor. Ar trebui asigurate complementaritatea și sinergiile cu activități din cadrul altor programe ale Uniunii.
Având în vedere numărul de platforme tehnologice și de inovare europene din acest domeniu, cererile de propuneri din cadrul acestui cluster ar trebui să țină cont de recomandările acestora.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.
__________________
__________________
17 Decarbonizarea substanțială din alte sectoare este abordată în alte părți ale pilonului „Provocări globale și competitivitatea industrială” din cadrul programului Orizont Europa.
17 Decarbonizarea substanțială din alte sectoare este abordată în alte părți ale pilonului „Provocări globale și competitivitatea industrială europeană” din cadrul programului Orizont Europa.
Amendamentul 74
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.1 – paragraful 1
Punerea în aplicare eficace a Acordului de la Paris trebuie să se bazeze pe date științifice, ceea ce necesită actualizarea permanentă a cunoștințelor noastre privind sistemul climatic terestru, precum și a opțiunilor de atenuare și de adaptare disponibile, astfel încât să putem avea o imagine sistemică și cuprinzătoare a provocărilor și a oportunităților pentru economia UE. Pe această bază, vor fi dezvoltate soluții bazate pe știință pentru o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o societate cu emisii scăzute, rezilientă la schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Punerea în aplicare eficace a Acordului de la Paris trebuie să se bazeze pe date științifice, ceea ce necesită actualizarea permanentă a cunoștințelor noastre privind sistemul climatic terestru, precum și a opțiunilor de atenuare și de adaptare disponibile, astfel încât să putem avea o imagine sistemică și cuprinzătoare a provocărilor și a oportunităților pentru economia Uniunii. Pe această bază, vor fi dezvoltate soluții bazate pe știință pentru o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau cu emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero.
Amendamentul 75
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.1 – paragraful 2 – liniuța -1 (nouă)
—  Identificarea de procese-cheie în regiunile polare, pentru o mai bună dezvoltare a opțiunilor de gestiune, care să reducă la minimum impactul negativ asupra ecosistemelor și să îmbunătățească înțelegerea fenomenelor climatice la nivel mondial;
Amendamentul 76
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.1 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Căi către decarbonizare, acțiuni de atenuare și politici care să acopere toate sectoarele economiei, compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;
–  Căi către reducerea emisiilor de GES, acțiuni de atenuare și politici care să acopere toate sectoarele economiei, compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite;
Amendamentul 77
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Căi și politici de adaptare pentru ecosistemele vulnerabile, sectoarele economice critice și infrastructura din UE (la nivel local/regional/național), inclusiv îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor.
–  Căi și politici de adaptare, inclusiv instrumente îmbunătățite pentru evaluarea și reducerea riscurilor, pentru ecosistemele vulnerabile, sectoarele economice critice, infrastructura critică și mediile urbane la nivel local, regional, național și la nivelul Uniunii;
Amendamentul 78
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Modele pentru consolidarea diplomației climatice ca factor de cooperare internațională.
Amendamentul 79
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 1
Obiectivul UE este de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice accesibile, sigure și durabile, prin îmbunătățirea competitivității sale în cadrul lanțurilor valorice globale și a poziției sale pe piețele de creștere. Diversele condiții climatice, geografice, de mediu și socioeconomice din UE, precum și necesitatea de a asigura securitatea energetică și accesul la materii prime impune un portofoliu larg de soluții energetice, inclusiv de natură netehnică. În ceea ce privește tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile, costurile trebuie să continue să scadă, performanța trebuie îmbunătățită, trebuie ameliorată integrarea în sistemul energetic și trebuie dezvoltate tehnologii revoluționare. În ceea ce privește combustibilii fosili, decarbonizarea utilizării lor va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.
Obiectivul UE este de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice accesibile, sigure, durabile și din surse regenerabile, îmbunătățindu-și astfel competitivitatea în cadrul lanțurilor valorice globale și a poziției sale pe piețele de creștere. Diversele condiții climatice, geografice, de mediu și socioeconomice din UE, precum și necesitatea de a asigura reducerea consumului de energie, eficiența energetică, securitatea aprovizionării cu energie și accesul la materii prime, îndeosebi la cele critice, impune un amplu portofoliu de soluții energetice, inclusiv de natură netehnică. Tranziția sistemului energetic va constitui o provocare pentru UE în privința asumării rolului de lider în dezvoltarea de soluții pentru o organizare modernizată a pieței, iar integrarea sistemelor trebuie îmbunătățită semnificativ. În ceea ce privește tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile, costurile trebuie să continue să scadă, iar performanța trebuie îmbunătățită. Aceasta necesită sprijin pentru cercetarea progresivă și disruptivă în domeniul tehnologiilor avansate. În plus, trebuie dezvoltate și implementate noi tehnologii revoluționare, iar tehnologiile existente trebuie îmbunătățite. În ceea ce privește combustibilii fosili și furajele, reducerea utilizării lor va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.
Amendamentul 80
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 2 – liniuța 1
—  Tehnologii bazate pe energia din surse regenerabile și soluții privind generarea energiei electrice, încălzirea și răcirea, combustibilii durabili pentru transport și transportatorii intermediari, la diferite scări și în diverse stadii de dezvoltare, adaptate la condițiile geografice și la piețe, atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial;
—  Tehnologii bazate pe energia din surse regenerabile, inclusiv generarea de energie marină și diferitele subsectoare ale acesteia, precum energia eoliană, a curenților și a valurilor, încălzirea și răcirea, combustibilii, transportatorii intermediari, precum tehnologiile de transformare a energiei în gaze și cele bazate pe hidrogen, la diferite scări și în diverse stadii de dezvoltare, adaptate la condițiile geografice și la piețe, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial;
Amendamentul 81
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 2 – liniuța 1 a (nouă)
—  Soluțiile de generare a energiei electrice cu emisii scăzute și cu o eficiență energetică ridicată sau decarbonizate;
Amendamentul 82
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Tehnologii disruptive bazate pe energie din surse regenerabile pentru noi aplicații și soluții revoluționare;
–  Tehnologii disruptive bazate pe energie din surse regenerabile atât pentru aplicațiile noi, cât și pentru cele existente sau extrem de modernizate, și soluții revoluționare;
Amendamentul 83
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 2 – liniuța 2 a (nouă)
—  Soluții tehnologice de următoare generație, inclusiv crearea de noi materiale, procese de producție și metode de operare în vederea creșterii competitivității industriale a tehnologiei din domeniul energiei curate;
Amendamentul 84
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.2 – paragraful 2 – liniuța 2 b (nouă)
—  Cercetarea și dezvoltarea de noi modele de afaceri, de soluții și de servicii destinate creării unor condiții de piață favorabile la nivel de reglementare, administrativ și financiar pentru sursele regenerabile de energie și pentru tehnologiile și soluțiile eficiente din punct de vedere energetic destinate utilizatorului final.
Amendamentul 85
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 1
Creșterea preconizată a producției variabile de energie electrică și trecerea la încălzirea, răcirea și transporturile bazate mai mult pe energia electrică impun necesitatea unor noi abordări în materie de gestionare a rețelelor energetice. Pe lângă decarbonizare, obiectivul este de a asigura accesibilitatea, energiei, securitatea și stabilitatea aprovizionării prin intermediul unor investiții în tehnologii inovatoare pentru infrastructura de rețea și într-un sistem inovator de gestionare. Stocarea energiei în forme diferite va juca un rol esențial în furnizarea de servicii în rețea, ameliorând și consolidând totodată capacitatea rețelelor. Exploatarea sinergiilor dintre diferite rețele (de exemplu, rețelele de energie electrică, de încălzire și răcire, de gaz, infrastructurile de reîncărcare și realimentare din sectorul transporturilor, hidrogenul și rețele de telecomunicații) și actori (de exemplu, zonele industriale, centrele de date, autoproducători) va fi crucială pentru a permite operarea inteligentă și integrată a infrastructurilor relevante.
Creșterea preconizată a producției variabile de energie electrică și trecerea la încălzirea, răcirea și transporturile bazate mai mult pe energia electrică necesită noi abordări în materie de gestionare a rețelelor energetice și de implementare a unor soluții energetice descentralizate. În plus, infrastructurile de gaze joacă un rol important în integrarea surselor regenerabile și a gazelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, obiectivul este de a asigura accesibilitatea energiei, economii de energie, securitatea și stabilitatea aprovizionării. Aceasta se poate realiza prin intermediul unor investiții în interconectarea sectoarelor și în infrastructuri de rețea și tehnologii inovatoare asociate, într-o mai bună flexibilitate a producerii de energie electrică dispecerizabilă, în special din surse regenerabile flexibile, într-un sistem inovator de gestionare, precum și facilitând acțiuni de stimulare a inovării sociale și de reglementare, a competențelor și prin implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, a consumatorilor și a comunităților. Stocarea energiei în forme diferite va juca un rol esențial în furnizarea de servicii în rețea, precum și în ameliorarea și consolidarea capacității rețelelor. Exploatarea sinergiilor dintre diferite rețele (de exemplu, rețelele de energie electrică, de încălzire și răcire, de gaz, instalațiile pentru stocarea gazelor, infrastructurile de reîncărcare și realimentare din sectorul transporturilor, infrastructurile pentru hidrogen și rețele de telecomunicații) și actori (de exemplu, zonele industriale, operatorii de rețea, centrele de date, autoproducători și prosumatori, comunități care utilizează energie din surse regenerabile), precum și îmbunătățirea răspunsului la cerere și dezvoltarea și integrarea standardelor europene și internaționale va fi crucială pentru a permite operarea inteligentă și integrată a infrastructurilor relevante.
Amendamentul 86
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Tehnologii și instrumente care să permită rețelelor de energie electrică să integreze sursele regenerabile de energie și sarcinile noi, precum electromobilitatea și pompele de căldură;
–  Tehnologii și instrumente care să permită rețelelor existente să integreze sursele regenerabile de energie și sarcinile noi, precum electromobilitatea, electrolizoarele, pilele de combustie, pompele de căldură, hidroliza industrială, stocarea de energie și energia descentralizată din surse regenerabile, ca elemente-cheie pentru un sistem energetic rentabil, sigur, eficient din punctul de vedere al consumului de energie și bazat pe surse regenerabile de energie;
Amendamentul 87
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 2 a (nouă)
—  Demonstrarea unor sisteme și rețele energetice stabile și fiabile la nivel local și regional, care să utilizeze energie variabilă și flexibilă din surse regenerabile;
Amendamentul 88
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Abordări integrate pentru adaptarea producției și consumului de energie din surse regenerabile la nivel local, inclusiv pe insule, pe baza unor noi servicii și a unor noi inițiative comunitare;
–  Abordări integrate pentru creșterea, îmbunătățirea și adaptarea producției și consumului de energie din surse regenerabile la nivel local, inclusiv pe insule, pe baza unor noi servicii și tehnologii (inclusiv de tip peer-to-peer, tehnologii ale registrelor distribuite, sisteme virtuale de contorizare netă), precum și a unor noi inițiative comunitare (inclusiv consumatori activi și prosumatori de energie din surse regenerabile, care acționează individual sau împreună, comunități care utilizează energie din surse regenerabile și comunități energetice locale);
Amendamentul 89
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 3 a (nouă)
—  Analiza sistemică a impactului noilor tehnologii din domeniul energiei, precum generarea flexibilă de energie din surse regenerabile, hidrogenul bazat pe surse regenerabile și gazele sintetice pentru stocarea energiei; cercetare și abordări integrate de reconversie a rețelelor de gaze naturale în rețele de hidrogen ecologic sau în rețele de transport al biometanului sau al metanului sintetic;
Amendamentul 90
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Flexibilitatea rețelelor și sinergii între diferitele surse de energie, rețele, infrastructuri și actori.
–  Flexibilitatea rețelelor și a generării și fiabilitatea aprovizionării, inclusiv a răspunsului la cerere, și sinergii între diferitele surse de energie, rețele, infrastructuri (inclusiv cele existente) și actori; tehnologii de interconectare a sectoarelor, pentru a facilita stocarea și a valorifica potențialul de transport al energiei;
Amendamentul 91
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.3 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Soluții curate care pot crește fiabilitatea sistemului, completând energia din surse regenerabile și stocarea bazată pe electrificare și depășind limitele acestora.
Amendamentul 92
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – partea introductivă
4.2.4.  Clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică
4.2.4.  Clădirile aflate în tranziție energetică
Amendamentul 93
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 1
Clădirile și instalațiile industriale joacă un rol tot mai activ în interacțiunea lor cu sistemul energetic. Prin urmare, acestea reprezintă elemente cruciale pentru tranziția la energia din surse regenerabile.
Clădirile joacă un rol tot mai activ în interacțiunea lor cu sistemul energetic. Prin urmare, acestea reprezintă elemente cruciale pentru tranziția către surse regenerabile de energie și o mai bună eficiență energetică.
Amendamentul 94
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 2
Clădirile reprezintă un factor important pentru calitatea vieții cetățenilor. Prin integrarea diferitelor tehnologii, aparate și sisteme, precum și prin crearea de legături între diversele utilizări ale energiei, atât clădirile, cât și locuitorii și utilizatorii acestora prezintă un potențial foarte ridicat de îmbunătățire a producției și stocării de energie, precum și a eficienței energetice.
Clădirile reprezintă un factor important pentru calitatea vieții cetățenilor. Prin integrarea diferitelor tehnologii, aparate, sisteme și standarde, precum și prin crearea de legături între diversele utilizări ale energiei, atât clădirile, cât și locuitorii și utilizatorii acestora prezintă un potențial foarte ridicat de atenuare a schimbărilor climatice, de producere a energiei electrice, de realizare a economiilor de energie, de stocare a energiei și de îmbunătățire a eficienței energetice.
Amendamentul 95
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 3
Industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, și-ar putea îmbunătăți în continuare eficiența energetică și ar putea favoriza integrarea surselor de energie regenerabile.
eliminat
Amendamentul 96
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 1
–  Energie electrică și căldură între o instalație industrială și un operator de sistem energetic;
–  Schimburi de energie electrică și căldură între clădiri, o instalație industrială și un operator de sistem energetic;
Amendamentul 97
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 3
–  Procese, proiectare și materiale relevante;
–  Optimizarea și durabilitatea proceselor, proiectării și materialelor relevante;
Amendamentul 98
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 4
–  Clădiri inteligente și centre mari de mobilitate (porturi, aeroporturi, centre logistice), ca elemente active ale rețelelor energetice mai vaste și ale soluțiilor inovatoare în materie de mobilitate;
–  Clădiri inteligente și centre mari de mobilitate (porturi, aeroporturi, gări și centre logistice), ca elemente active ale rețelelor energetice mai vaste și ale soluțiilor inovatoare în materie de mobilitate;
Amendamentul 99
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 5
–  Proiectarea ciclului de viață, construirea, exploatarea și demolarea clădirilor, ținând seama de circularitate și de performanța de mediu, în vederea eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, a rezilienței la schimbările climatice și a reciclării;
–  Noi modalități, inclusiv instrumente și dispozitive inteligente, pentru proiectarea ciclului de viață, construirea (inclusiv cu materiale ușoare și regenerabile), exploatarea și demolarea clădirilor, ținând seama de circularitate, de performanța de mediu, de durabilitate și de eficiența economică, în vederea eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, a rezilienței la schimbările climatice, a impactului în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și a reciclării;
Amendamentul 100
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 6
–  Noi modele, abordări și servicii la nivel de întreprinderi pentru finanțarea renovării, consolidarea competențelor din domeniul construcțiilor implicarea ocupanților clădirilor și a altor actori de pe piață;
–  Noi modele, abordări și servicii la nivel de întreprinderi pentru finanțarea renovării, precum mecanismele de prefinanțare cu recuperare din factură, consolidarea competențelor din domeniul construcțiilor, implicarea ocupanților clădirilor și a altor actori de pe piață precum autoritățile locale sau comunitățile care utilizează energie din surse regenerabile;
Amendamentul 101
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 7
–  Monitorizarea și optimizarea performanței energetice a clădirilor;
–  Monitorizarea și optimizarea performanței energetice a clădirilor, în conformitate cu obiectivele prevăzute în Directiva privind performanța energetică a clădirilor (Directiva (UE) 2018/844), inclusiv utilizarea de sisteme avansate de gestionare energetică a clădirilor;
Amendamentul 102
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 8
–  Instrumente și aparate inteligente care să permită obținerea de câștiguri în materie de eficiență energetică în clădiri;
eliminat
Amendamentul 103
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 9
–  Procese de renovare a clădirilor existente pentru a le transforma în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero”.
–  Procese de renovare a clădirilor existente pentru a le transforma în „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și tehnologii inovatoare.
Amendamentul 104
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 – paragraful 4 – liniuța 9 a (nouă)
—  Producție flexibilă de energie, consum dispecerizabil, optimizarea stocării energiei.
Amendamentul 105
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 - punctul 4.2.4 a (nou)
4.2.4a.  Instalațiile industriale aflate în tranziția energetică
Industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, ar trebui să își îmbunătățească în continuare eficiența energetică, să își reducă consumul de energie și să favorizeze integrarea surselor de energie regenerabile. Rolul instalațiilor industriale în cadrul sistemului energetic se modifică, dată fiind nevoia de a reduce emisiile pe baza electrificării directe sau indirecte, o altă sursă de materiale pentru procese de producție (precum hidrogenul). Complexele industriale și de producție în care numeroase procese diferite se produc unele în apropierea altora pot optimiza schimbul de fluxuri de energie și de alte resurse (materii prime).
Linii generale
–  Tehnologii de conversie pentru utilizarea durabilă a surselor de carbon pentru creșterea eficienței resurselor și reducerea emisiilor, inclusiv sisteme energetice hibride pentru industrie și pentru sectorul energiei cu potențial de decarbonizare;
–  Demonstrarea electrificării directe și indirecte a proceselor industriale energointensive;
–  Instrumente și infrastructură pentru controlul proceselor din instalațiile de producție, pentru a optimiza fluxurile de energie și materialele în interacțiune cu alte instalații de producție și cu sistemul energetic;
–  Flexibilitatea și eficiența utilizării energiei electrice, a materiilor prime și a căldurii în instalațiile industriale și în sistemul energetic;
–  Procese, proiectări și materiale noi sau îmbunătățite pentru o utilizare sau o producție eficientă a căldurii, pentru răcire sau pentru stocarea energiei;
–  O eficiență sporită a materialelor, ce reduce cererea de materii în vrac, mari consumatoare de energie.
Amendamentul 106
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.4 b (nou)
4.2.4b.  Regiunile carbonifere în tranziție
Aproape jumătate dintre statele membre se confruntă cu provocarea de a pregăti strategii coerente, care să se axeze asupra regiunilor ce se confruntă cu provocarea de a elimina treptat lignitul, cărbunele și alte modalități de producere a energiei bazate pe combustibili fosili. Această prioritate va viza complementarități cu alte instrumente și programe ale UE.
Linii generale
—  Sprijinirea dezvoltării de strategii de tranziție favorabile incluziunii și juste, care să abordeze efectele societale, socioeconomice și de mediu, împreună cu reconversia siturilor;
—  Tehnologii și modele pentru deblocarea potențialului acestor regiuni, inclusiv în ceea ce privește atragerea optimă a unor afaceri inovatoare alternative;
—  Cercetări cu privire la modalitatea de a revitaliza aceste regiuni din punctul de vedere al ocupării durabile a forței de muncă și al perspectivelor de creștere, inclusiv cercetări privind recalificarea lucrătorilor.
Amendamentul 107
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – punctul 4.2.5 – paragraful 1
Se estimează că, până în 2050, peste 80 % din populația UE va locui în zone urbane și va consuma cea mai mare parte din resursele disponibile, inclusiv energia; însă aceste zone sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor meteorologice, agravate de schimbările climatice și de catastrofele naturale, ale căror efecte pot fi simțite deja în prezent și vor deveni tot mai importante în viitor. O provocare esențială este creșterea semnificativă, în general, a eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a rezilienței orașelor europene la schimbările climatice, într-un mod holistic, vizând parcul imobiliar, sistemele energetice, mobilitatea, schimbările climatice, calitatea apei, a solului și a aerului, deșeurile și zgomotul. Ar trebui explorate și valorificate sinergiile cu politica urbană și cu acțiunile aferente finanțate din FEDR.
Se estimează că, până în 2050, peste 80 % din populația UE va locui în zone urbane și va consuma cea mai mare parte din resursele disponibile, inclusiv energia; însă aceste zone sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor meteorologice, agravate de schimbările climatice și de catastrofele naturale, ale căror efecte pot fi simțite deja în prezent și vor deveni tot mai importante în viitor. O provocare esențială este creșterea semnificativă, în general, a eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a rezilienței comunităților și orașelor europene la schimbările climatice, într-un mod holistic, vizând parcul imobiliar, sistemele energetice, transportul și mobilitatea, combaterea schimbărilor climatice, calitatea apei, a solului și a aerului, deșeurile și zgomotul. Ar trebui explorate și valorificate sinergiile cu politica urbană și cu acțiunile aferente finanțate din FEDR.
Amendamentul 108
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.5 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Sisteme urbane/locale de energie/mobilitate care să vizeze implementarea la nivelul UE a unor districte energetice pozitive cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a unei mobilități și a unei logistici cu emisii zero până în 2050, impulsionând competitivitatea globală a soluțiilor integrate ale UE;
–  Sisteme urbane/locale/rurale de energie/mobilitate care să vizeze implementarea la nivelul Uniunii a unor districte energetice pozitive cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a unei mobilități și a unei logistici cu emisii zero până în 2050, impulsionând competitivitatea globală a soluțiilor integrate ale UE;
Amendamentul 109
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.5 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Planificare urbană, infrastructuri și sisteme care să includă interfețe reciproce, interoperabilitate, soluții bazate pe natură și utilizarea tehnologiilor digitale și a serviciilor și datelor spațiale, luând în considerare efectele schimbărilor climatice preconizate și integrând reziliența la schimbările climatice;
–  Planificare urbană și rurală, infrastructuri și sisteme care să includă interfețe reciproce, interoperabilitate, standardizare, soluții bazate pe natură și utilizarea tehnologiilor digitale și a serviciilor și datelor spațiale, luând în considerare efectele schimbărilor climatice preconizate și integrând atenuarea schimbărilor climatice;
Amendamentul 110
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.5 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Calitatea vieții cetățenilor, mobilitate sigură, inovare socială în mediul urban, capacitatea circulară și regenerativă a orașelor, reducerea amprentei ecologice și a poluării;
–  Calitatea vieții cetățenilor, mobilitate sigură și multimodală, inclusiv mersul pe jos și ciclismul, inovare socială în mediul urban și rural, capacitatea circulară și regenerativă a orașelor, reducerea impactului asupra mediului și a poluării;
Amendamentul 111
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.6 – paragraful 1
Tranziția către tehnologii curate, conectivitate și automatizare va depinde de rapiditatea proiectării și a fabricări unor aeronave, vehicule și nave care să integreze diferite tehnologii și de accelerarea introduceri acestora. Sporirea gradului de confort, a eficienței și a accesibilității și, totodată, reducerea la minimum a impactului ciclului de viață asupra mediului, a sănătății umane și a consumului de energie rămân obiective de importanță capitală. O infrastructură de transport inovatoare și deosebit de performantă este esențială pentru buna funcționare a modurilor de transport, având în vedere creșterea cererii de mobilitate și regimurile tehnologice în rapidă schimbare. Se impune, de asemenea, o abordare integrată privind infrastructura și dezvoltarea de vehicule/nave/aeronave, în vederea reducerii la minimum a impactului asupra mediului.
Tranziția către tehnologii curate, conectivitate și automatizare va depinde de rapiditatea proiectării și a fabricări unor aeronave, vehicule și nave care să integreze diferite tehnologii și de accelerarea introduceri acestora. Sporirea gradului de confort, a eficienței și a accesibilității și, totodată, reducerea la minimum a impactului ciclului de viață asupra climei, a mediului, a sănătății umane și a consumului de energie rămân obiective de importanță capitală. O infrastructură de transport inovatoare și deosebit de performantă este esențială pentru buna funcționare a modurilor de transport, având în vedere creșterea cererii de mobilitate și regimurile tehnologice în rapidă schimbare. Se impune, de asemenea, o abordare integrată privind infrastructura și dezvoltarea de vehicule/nave/aeronave, în vederea reducerii la minimum a impactului asupra mediului.
Amendamentul 112
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.6 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Concepte și proiectare a vehiculelor/navelor/aeronavelor, inclusiv a pieselor de schimb, valorificând progresele înregistrate în materie de materiale, de structuri, de eficiență, de stocare și recuperare a energiei, de siguranță și securitate, pentru a avea un impact mai scăzut asupra mediului și a sănătății.
–  Concepte și proiectare a vehiculelor/navelor/aeronavelor, inclusiv a pieselor de schimb, elemente modulare, valorificând progresele înregistrate în materie de materiale avansate, de structuri, de soluții și actualizări de software, de sisteme avansate de securitate pentru combaterea pirateriei, de eficiență, de stocare și recuperare a energiei, de siguranță și securitate, pentru a avea un impact cât mai scăzut asupra mediului și a sănătății.
Amendamentul 113
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.7 – paragraful 1
Pentru ca UE să-și poată atinge obiectivele în materie de calitate a aerului, de climă și de energie, inclusiv o reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 și reducerea zgomotului, va fi necesar să fie regândit întregul sistem de mobilitate, incluzând utilizatorii, vehiculele și infrastructurile. Aceasta necesită, de asemenea, utilizarea energiilor alternative cu emisii scăzute și comercializarea de vehicule/nave/aeronave cu emisii zero. Pe lângă efectele nocive ale le emisiilor de gaze cu efect de seră, transporturile contribuie în mod semnificativ la scăderea calității aerului și la creșterea nivelului de zgomot în Europa, cu consecințe negative asupra sănătății cetățenilor18. Având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește electrificarea și utilizarea pilelor de combustie pentru automobile, autobuze și vehicule utilitare ușoare, este esențial să se accelereze cercetarea și găsirea de soluții inovatoare pentru alte sectoare, precum transportul aerian, maritim și pe căile navigabile interioare și camioanele.
Pentru a fi atinse obiectivele în materie de calitate a aerului, de climă și de energie, precum și reducerea zgomotului, Uniunea va trebui să își regândească întregul sistem de mobilitate, incluzând utilizatorii, vehiculele, combustibilii, schemele de măsurare a CO2, infrastructurile, utilizarea spațiului, precum și noi soluții de transport. Uniunea va impune, de asemenea, utilizarea energiilor alternative cu emisii scăzute și comercializarea de vehicule/nave/aeronave cu emisii zero. Pe lângă efectele nocive ale le emisiilor de gaze cu efect de seră, transporturile contribuie în mod semnificativ la scăderea calității aerului și la creșterea nivelului de zgomot în Europa, cu consecințe negative asupra sănătății cetățenilor18. Având în vedere progresele existente în ceea ce privește producția și utilizarea de combustibili alternativi, electrificarea, tehnologiile pe bază de hidrogen, biocombustibilii și biogazele, utilizarea pilelor de combustie, îmbunătățirea motoarelor cu combustie și adaptarea lor la combustibilii din surse regenerabile și la alte tehnologii durabile pentru automobile, autobuze, camioane și vehicule utilitare ușoare, este esențial să se accelereze cercetarea și găsirea de soluții inovatoare pentru alte sectoare, precum transportul aerian, feroviar, maritim și pe căile navigabile interioare.
__________________
__________________
18 Aproximativ o treime dintre cetățeni trăiesc în zone urbane cu niveluri de concentrație a poluanților care depășesc pragurile legale.
18 Aproximativ o treime dintre cetățeni trăiesc în zone urbane cu niveluri de concentrație a poluanților care depășesc pragurile legale.
Amendamentul 114
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.7 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Electrificarea tuturor modurilor de transport (de exemplu, baterii, pile de combustie, hibridizare etc.), inclusiv noi tehnologii pentru sistemele de propulsie ale vehiculelor/navelor/aeronavelor, încărcare/realimentare rapidă, recuperarea energiei și interfețe accesibile și ușor de utilizat cu infrastructura de încărcare, asigurând interoperabilitatea și furnizarea fără întrerupere a serviciilor; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero;
–  Decarbonizarea tuturor modurilor de transport, inclusiv prin electromobilitate (de exemplu, baterii reciclabile, pile de combustie, toate tipurile de hibridizare etc.) și noi tehnologii pentru sistemele de propulsie ale vehiculelor/navelor/aeronavelor, încărcare/realimentare rapidă, recuperarea energiei și interfețe accesibile și ușor de utilizat cu infrastructura de realimentare și încărcare, asigurând interoperabilitatea și furnizarea fără întrerupere a serviciilor; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță, reciclabile și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero;
Amendamentul 115
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.7 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Noi combustibili durabili și noi vehicule/nave/aeronave inteligente durabile adaptate la modelele existente și viitoare de mobilitate și infrastructuri de sprijin; tehnologii și soluții bazate pe utilizator pentru asigurarea interoperabilității și a furnizării fără întrerupere a serviciilor;
–  Noi combustibili durabili și noi vehicule/nave/aeronave inteligente durabile adaptate la modelele existente și viitoare de mobilitate și infrastructuri de sprijin; tehnologii și soluții bazate pe utilizator pentru asigurarea interoperabilității și a furnizării fără întrerupere a serviciilor; aeronave mai silențioase și mai ecologice;
Amendamentul 116
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.7 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Reducerea impactului mobilității asupra mediului și a sănătății umane.
–  Reducerea la minimum a impactului mobilității asupra mediului și a sănătății umane, inclusiv prin explorarea potențialului unei noi generații de senzori de la distanță pentru măsurarea poluării în sectorul mobilității.
Amendamentul 117
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 1
Mobilitatea inteligentă va contribui la asigurarea eficienței, a siguranței și a rezilienței mobilității „ușă-la-ușă” și a tuturor componentelor sale, în special prin utilizarea tehnologiilor digitale, a sistemelor avansate de navigație prin satelit (EGNOS/Galileo) și a inteligenței artificiale. Noile tehnologii vor contribui la optimizarea utilizării și a eficienței infrastructurii și rețelelor de transport îmbunătățind multimodalitatea și conectivitatea și optimizând gestionarea traficului și vor permite dezvoltarea unor soluții și servicii inovatoare în domeniul transporturilor, reducând astfel congestia și efectele negative asupra mediului, oferind servicii mai bune de mobilitate și de logistică pentru cetățeni și întreprinderi. Mobilitatea conectată și automatizată, împreună cu infrastructura necesară vor îmbunătăți eficiența și siguranța tuturor modurilor de transport.
Mobilitatea inteligentă va contribui la asigurarea eficienței, a siguranței și a rezilienței mobilității „ușă-la-ușă” și a tuturor componentelor sale, în special prin utilizarea tehnologiilor digitale noi, a sistemelor avansate de navigație prin satelit (EGNOS/Galileo) și a inteligenței artificiale. Noile tehnologii, inclusiv sistemul de sisteme, vor contribui la optimizarea utilizării și a eficienței infrastructurii și rețelelor de transport îmbunătățind multimodalitatea și conectivitatea și optimizând gestionarea traficului și vor permite dezvoltarea unor soluții, standarde și servicii inovatoare în domeniul transporturilor, reducând astfel congestia și efectele negative asupra mediului, oferind servicii mai bune de mobilitate și de logistică pentru cetățeni și întreprinderi. Mobilitatea conectată și automatizată, împreună cu infrastructura necesară vor îmbunătăți eficiența și siguranța tuturor modurilor de transport.
Amendamentul 118
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Gestionarea digitală a rețelelor și a traficului; sisteme avansate de sprijinire a luării deciziilor; gestionarea traficului de următoare generație (inclusiv gestionarea traficului și rețelelor multimodale); contribuția la furnizarea de servicii de mobilitate neîntrerupte, multimodale și interconectate pentru călători și marfă; utilizarea și limitarea datelor masive; utilizarea unor servicii inovatoare de poziționare/navigație prin satelit (EGNOS/Galileo);
–  Utilizarea și gestionarea digitală a rețelelor, a traficului și a spațiului; sisteme avansate de sprijinire a luării deciziilor; gestionarea traficului de următoare generație (inclusiv gestionarea traficului și rețelelor multimodale); contribuția la furnizarea de servicii de mobilitate neîntrerupte, multimodale și interconectate pentru călători și marfă; utilizarea și limitarea datelor masive; utilizarea unor servicii inovatoare de poziționare/navigație prin satelit (EGNOS/Galileo); înțelegerea noilor comportamente legate de schimbările asociate mobilității;
Amendamentul 119
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Tehnologii și operațiuni feroviare pentru un sistem de transport feroviar de mare capacitate, fără zgomot, interoperabil și automatizat;
–  Tehnologii și operațiuni feroviare pentru un sistem de transport feroviar de mare capacitate, atractiv, fără zgomot, complet conectat, interoperabil, transfrontalier și automatizat pentru pasageri, precum și cerințe privind transportul de mărfuri;
Amendamentul 120
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Sisteme și servicii de mobilitate conectate, cooperative și automatizate, inclusiv soluții tehnologice și aspecte netehnologice.
–  Sisteme și servicii de mobilitate conectate, cooperative, interoperabile și automatizate, inclusiv soluții tehnologice și aspecte netehnologice, cum ar fi schimbările în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor și modelele de mobilitate;
Amendamentul 121
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Servicii și modele de afaceri noi sau îmbunătățite, prin care utilizatorul interacționează cu diferitele modalități inteligente;
Amendamentul 122
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 4 b (nouă)
—  Conceperea, dezvoltarea, consecințele, proiectarea, cercetarea, validarea și metode care fac parte din conducerea în condiții de siguranță a unui vehicul automatizat în traficul mixt;
Amendamentul 123
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 4 c (nouă)
—  Soluții inteligente de transport pentru operațiuni pe apă mai sigure, mai eficiente;
Amendamentul 124
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.8 – paragraful 2 – liniuța 4 d (nouă)
—  Sisteme și tehnologii noi pentru gestionarea și conectarea porturilor.
Amendamentul 125
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.9 – paragraful 1
Soluțiile de stocare masivă, concentrată și descentralizată (inclusiv chimică, electrochimică, electrică, mecanică și termică) pentru sistemul energetic vor spori eficiența, flexibilitatea, independența și accesibilitatea tehnologiei, precum și securitatea aprovizionării. Scăderea emisiilor și decarbonizarea din domeniul transporturilor vor necesita o creștere tot mai mare a ponderii vehiculelor electrice și/sau alimentate cu alți combustibili alternativi, cu baterii reciclabile și reutilizabile mai performante și mai ieftine, dar și asigurarea furnizării la nivel local a unor combustibili sintetici/din surse regenerabile, precum hidrogenul, și soluții inovatoare în materie de stocare la fața locului.
Soluțiile de stocare masivă, concentrată și descentralizată (inclusiv chimică, electrochimică, electrică, mecanică și termică) pentru sistemul energetic vor spori eficiența, flexibilitatea, independența și accesibilitatea tehnologiei, precum și securitatea aprovizionării. Scăderea emisiilor și decarbonizarea din domeniul transporturilor vor necesita o creștere tot mai mare a ponderii vehiculelor electrice și/sau alimentate cu alți combustibili alternativi, cu baterii care pot fi reciclate și reutilizate în mare măsură, mai performante și mai ieftine, cu un impact scăzut asupra mediului, dar și asigurarea furnizării la nivel local a unor combustibili cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau bazat pe surse regenerabile de energie, și soluții inovatoare în materie de stocare la fața locului.
Amendamentul 126
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.9 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Tehnologii, inclusiv combustibili lichizi și gazoși din surse regenerabile și lanțurile valorice asociate acestora, care să satisfacă necesitățile atât zilnice, cât și sezoniere în materie de stocare;
–  Tehnologii, inclusiv combustibili lichizi și gazoși cu emisii scăzute de dioxid carbon și lanțurile valorice asociate acestora, care să satisfacă necesitățile atât zilnice, cât și sezoniere în materie de stocare, inclusiv impactul lor asupra mediului și a climei;
Amendamentul 127
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.9 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Bateriile și lanțul lor valoric în UE, inclusiv proiectarea și tehnologii de producție la scară largă a celulelor de baterii, metode de reutilizare și de reciclare;
–  Bateriile și lanțul lor valoric în UE, inclusiv proiectarea și tehnologii de producție la scară largă a celulelor de baterii, o densitate de mare putere și o mare densitate de energie, niveluri de încărcare rapidă, impact scăzut asupra mediului, reutilizare și un nivel ridicat de reciclabilitate, soluții de materiale avansate pentru metode de stocare a energiei, precum și nevoi de standardizare;
Amendamentul 128
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 4 – punctul 4.2 – subpunctul 4.2.9 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Hidrogenul cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon, inclusiv pile de combustie, și lanțul său valoric în UE, de la proiectare până la utilizarea finală, în diverse aplicații;
–  Energia din surse regenerabile, electrolizoare și pile de combustie de-a lungul lanțului valoric în UE, de la proiectare până la utilizarea finală, în diverse aplicații;
Amendamentul 129
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – partea introductivă
5.  CLUSTERUL „ALIMENTE ȘI RESURSE NATURALE”
5.  CLUSTERUL „ALIMENTE, RESURSE NATURALE ȘI AGRICULTURĂ
Amendamentul 130
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 1
Activitățile umane exercită o presiune tot mai mare asupra solurilor, mărilor, oceanelor, apei, aerului, biodiversității și a altor resurse naturale. Hrănirea populației în creștere a planetei depinde în mod direct de sănătatea sistemelor și a resurselor naturale. Cu toate acestea, în combinație cu schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse naturale a omenirii creează presiuni asupra mediului care depășesc cu mult nivelurile durabile, afectând ecosistemele și capacitatea lor de a furniza servicii pentru bunăstarea umană. Conceptele de economie circulară, bioeconomie și economie albastră oferă o oportunitate de a echilibra obiectivele de mediu, sociale și economice și de a orienta activitățile umane către durabilitate.
Activitățile umane exercită o presiune tot mai mare asupra solurilor, mărilor, oceanelor, apei, aerului, biodiversității și a altor resurse naturale. Hrănirea populației în creștere a planetei depinde în mod direct de sănătatea sistemelor și a resurselor naturale. Cu toate acestea, în combinație cu schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse naturale a omenirii creează presiuni asupra mediului care depășesc cu mult nivelurile durabile, afectând ecosistemele și capacitatea lor de a furniza servicii pentru menținerea bunăstării umane pe termen lung. Creșterea producției de alimente nu corespunde creșterii populației globale și, prin urmare, este nevoie de descoperiri revoluționare în ceea ce privește intensificarea producției durabile de alimente. În același timp, trebuie să ne asigurăm că nutriția și sănătatea constituie elemente centrale pentru sistemele noastre de producție a alimentelor.
Conceptele de economie circulară, agroecologie, agricultură durabilă, bioeconomie și economie albastră oferă o oportunitate de a echilibra obiectivele de mediu, sociale și economice și de a orienta activitățile umane către durabilitate.
Amendamentul 131
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 2
Pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă, a garanta producția și consumul de alimente sigure și sănătoase, a promova practici durabile în agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, a asigura accesul la apă potabilă, sol și aer pentru toți, a curăța mările și oceanele, a conserva și a reface sistemele naturale vitale ale planetei și mediul, este necesar să valorificăm potențialul cercetării și al inovării. Însă căile de tranziție către durabilitate și metodele de eliminare a barierelor reziliente nu sunt deloc înțelese. Trecerea la un consum și la o producție durabile și refacerea sănătății planetei necesită investiții în tehnologii, în noi modele de afaceri și în inovarea socială și de mediu. Se creează astfel noi perspective pentru o economie europeană durabilă, rezilientă, inovatoare și responsabilă, sporind eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, productivitatea și competitivitatea și generând locuri de muncă și creștere economică.
Pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a garanta producția și consumul de alimente sigure și sănătoase, a promova practici durabile în agricultură, creșterea animalelor, acvacultură, pescuit și silvicultură, a asigura accesul la apă potabilă, sol și aer pentru toți, a curăța mările, oceanele și apele continentale, a conserva și a reface sistemele naturale vitale ale planetei și mediul, este necesar să valorificăm potențialul cercetării și al inovării. Însă căile de tranziție către durabilitate și metodele de eliminare a barierelor reziliente nu sunt deloc înțelese. Trecerea la o producție și la un consum durabile și refacerea ecosistemelor și a resurselor naturale, precum și consolidarea și alimentarea bazei de resurse de care depinde agricultura necesită investiții în cercetare științifică și tehnologică, în standardizare și în noi modele de afaceri care sprijină inovarea socială și de mediu, inclusiv prin internalizarea costurilor pentru mediu în economiile noastre, colectând date mai multe și de o calitate mai bună cu privire la impactul diferitelor politici. Se creează astfel noi perspective pentru o economie europeană durabilă, rezilientă, inovatoare și responsabilă, sporind eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, capacitatea și starea resurselor naturale, productivitatea și competitivitatea pe termen lung, viabilitatea rurală, precum și numărul de locuri de muncă de înaltă calitate și o creștere economică și socială durabilă.
Amendamentul 132
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 3
Activitățile vor permite crearea unei baze de cunoștințe și găsirea de soluții pentru: gestionarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale terestre și marine, precum și consolidarea rolului sistemelor terestre și acvatice ca absorbanți de carbon; garantarea securității alimentare și nutriționale prin asigurarea unor diete sigure, sănătoase și nutritive; accelerarea tranziției de la o economie liniară bazată pe combustibilii fosili, la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și sprijinirea dezvoltării unei economii ecologice durabile și a economiei albastre; și dezvoltarea unor zone rurale, costiere și urbane reziliente și dinamice.
Abordările multidisciplinare și transdisciplinare care utilizează expertiza și experiența actorilor din cadrul lanțurilor valorice vor permite crearea unei baze de cunoștințe și găsirea de soluții pentru: protejarea, gestionarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale terestre și acvatice; consolidarea creșterii durabile a sistemelor terestre și acvatice; creșterea gradului de sechestrare a carbonului; garantarea securității alimentare și nutriționale suficiente, evitarea deșeurilor și a supraproducției și asigurarea unor diete sigure, sănătoase și nutritive; accelerarea tranziției către abordări durabile în cadrul tuturor formelor de agricultură, inclusiv al agriculturii convenționale și ecologice; accelerarea tranziției de la o economie liniară bazată pe combustibilii fosili, la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și sprijinirea dezvoltării unei economii ecologice durabile și a economiei albastre; și dezvoltarea unor zone rurale, costiere și urbane reziliente și dinamice.
Amendamentul 133
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 4
Acestea vor contribui la menținerea și sporirea biodiversității și vor asigura furnizarea pe termen lung a serviciilor ecosistemice, adaptarea la schimbările climatice și sechestrarea carbonului (atât pe uscat, cât și pe mare). Vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a altor emisii, a deșeurilor și a poluării generate de producția primară (atât terestră, cât și acvatică), de prelucrare, de consum și de alte activități umane. Vor stimula investițiile, sprijinind trecerea la economia circulară, la bioeconomie și la economia albastră, protejând totodată sănătatea și integritatea mediului.
În plus, atingerea acestor obiective va contribui la menținerea și sporirea biodiversității, atât a celei sălbatice cât și a celei cultivate, și vor asigura furnizarea pe termen lung a serviciilor ecosistemice, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea și sechestrarea carbonului (atât pe uscat, cât și în ape). Ele vor contribui la menținerea biodiversității și la asigurarea furnizării pe termen lung a serviciilor ecosistemice, precum și la reducerea emisiilor de GES și a altor emisii, a deșeurilor și a poluării generate de producția primară (atât terestră, cât și acvatică), de prelucrare, de consum și de alte activități umane. Vor stimula investițiile, sprijinind trecerea la economia circulară, la agricultura durabilă, la bioeconomie și la economia albastră, protejând totodată sănătatea, durabilitatea și integritatea mediului. Această prioritate va viza și îmbunătățirea bazei de cunoștințe cu privire la starea biodiversității prin dezvoltarea, validarea și standardizarea de metodologii comparabile la nivelul Uniunii.
Amendamentul 134
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 5
De asemenea, vor încuraja abordările participative în materie de cercetare și inovare, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și vor dezvolta sistemele de cunoaștere și de inovare la nivel local, regional, național și european. Inovarea socială care implică cetățenii și consolidează încrederea în inovare va fi esențială pentru încurajarea adoptării unor noi modele de guvernanță, de producție și de consum.
De asemenea, vor încuraja abordările participative în materie de cercetare și inovare, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și vor dezvolta sistemele de cunoaștere și de inovare la nivel local, regional, național și european. Includerea tuturor actorilor din lanțul aprovizionării agroalimentare în crearea colectivă și partajarea de cunoștințe ar sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare de inovații agricole durabile, care să abordeze provocările sistemelor alimentare, inclusiv adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora. Inovarea socială care implică cetățenii și consolidează încrederea în inovare va fi esențială pentru încurajarea adoptării unor noi modele de guvernanță, de producție și de consum.
Amendamentul 135
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 6
Deoarece aceste provocări sunt complexe, interconectate și cu caracter global, activitățile vor urmări o abordare sistemică, în cooperare cu statele membre și cu partenerii internaționali, cu alte surse de finanțare și cu alte inițiative de politică. Aceasta va implica exploatarea centrată pe utilizatori a surselor de datelor masive din domeniul mediului, cum ar fi cele furnizate de Copernicus, EGNOS/Galileo, INSPIRE, EOSC, GEOSS, CEOS, EMODnet.
Deoarece aceste provocări sunt complexe, interconectate și cu caracter global, activitățile vor urmări inclusiv o abordare sistemică, în cooperare cu statele membre și cu partenerii internaționali, cu alte surse de finanțare și cu alte inițiative de politică. Aceasta va implica exploatarea centrată pe utilizatori a surselor de datelor masive din domeniul mediului, cum ar fi cele furnizate de Copernicus, EGNOS/Galileo, INSPIRE, EOSC, GEOSS, CEOS, EMODnet.
Amendamentul 136
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 7
Activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui cluster contribuie în special la punerea în aplicare a obiectivelor programului de acțiune pentru mediu, ale politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului, ale legislației din domeniul alimentar, ale politicii maritime, ale planului de acțiune pentru economia circulară, ale strategiei UE în domeniul bioeconomiei și ale cadrului cadru de politici privind clima și energia pentru 2030, precum și ale prevederilor juridice ale UE privind reducerea poluării
Activitățile de cercetare și inovare din cadrul acestui cluster contribuie în special la punerea în aplicare a obiectivelor programului de acțiune pentru mediu, ale politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului, ale legislației din domeniul alimentar, ale politicii maritime, ale planului de acțiune pentru economia circulară, ale strategiei UE în domeniul bioeconomiei, ale Strategiei UE 2020 privind biodiversitatea, ale strategiei UE pentru infrastructura verde, ale strategiei UE pentru păduri și ale cadrului de politici al UE privind clima și energia, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și ale prevederilor juridice ale UE privind reducerea poluării Acțiunile vor fi strâns legate de parteneriatele existente ale Uniunii, în special de PRIMA, inclusiv cu scopul de a contribui la diplomația prin știință.
Amendamentul 137
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.1 – paragraful 8
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 2 – Eradicarea foametei; ODD 6 - Apă curată și salubrizare; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viața sub apă; ODD 15 – Viața terestră;
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special: ODD 2 – Eradicarea foametei; ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare; ODD 6 - Apă curată și salubrizare; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 - Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viața sub apă; ODD 15 – Viața terestră;
Amendamentul 138
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 1
Capacitatea de a observa mediul stă la baza cercetării și inovării19 în scopul utilizării și al monitorizării durabile a alimentelor și a resurselor naturale. Îmbunătățirea acoperirii spațiale și temporale, reducerea costurilor aferente intervalelor de eșantionare, precum și accesul la datele masive provenind din surse multiple și integrarea lor oferă noi modalități de monitorizare, înțelegere și anticipare a evoluției sistemului terestru. Este necesară implementarea, exploatarea și actualizarea la scară mai largă a noilor tehnologii, precum și continuarea cercetării și inovării în scopul eliminării lacunelor în materie de observare a Pământului pe uscat, pe mare și în atmosferă, în special prin intermediul Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului (GEOSS) și al componentei sale europene, EuroGEOSS.
Capacitatea de a observa mediul stă la baza cercetării și inovării19 în scopul utilizării și al monitorizării durabile a alimentelor și a resurselor naturale. Îmbunătățirea acoperirii spațiale și temporale, reducerea costurilor aferente intervalelor de eșantionare, precum și accesul la datele masive provenind din surse multiple și integrarea lor oferă noi modalități de monitorizare, înțelegere și anticipare a evoluției sistemului terestru. Este necesară implementarea, exploatarea și actualizarea la scară mai largă a noilor tehnologii, precum și continuarea cercetării și inovării în scopul eliminării lacunelor în materie de observare a Pământului pe uscat, în apă și în atmosferă, în special prin intermediul Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului (GEOSS) și al componentei sale europene, EuroGEOSS.
__________________
__________________
19 Observarea Pământului va sprijini cercetarea și inovarea din cadrul altor domenii de intervenție legate de această provocare globală, precum și din cadrul altor dispoziții relevante ale programului Orizont Europa.
19 Observarea Pământului va sprijini cercetarea și inovarea din cadrul altor domenii de intervenție legate de această provocare globală, precum și din cadrul altor dispoziții relevante ale programului Orizont Europa.
Amendamentul 139
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Starea biodiversității, protecția ecosistemelor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, securitatea alimentară, agricultura și silvicultura, exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, dezvoltarea urbană și periurbană, gestionarea resurselor naturale, exploatarea și conservarea oceanelor, securitatea maritimă și alte domenii relevante;
–  Starea biodiversității, evaluarea serviciilor ecosistemice și a valorii lor, protecția ecosistemelor, atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea a speciilor și a ecosistemelor, securitatea alimentară, agricultura, fertilitatea solurilor și silvicultura, exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, dezvoltarea rurală, urbană și periurbană, protecția, refacerea și gestionarea resurselor naturale, conservarea și exploatarea oceanelor, a mărilor și a apelor continentale, securitatea maritimă și alte domenii relevante;
Amendamentul 140
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Aplicații orientate spre utilizatori, inclusiv extinderea acestora, pentru a contribui la gestionarea resurselor naturale și a serviciilor ecosistemice europene, precum și la lanțurile lor valorice conexe;
–  Aplicații orientate spre utilizatori, inclusiv extinderea acestora, pentru a contribui la conservarea, refacerea și gestionarea resurselor naturale și a serviciilor ecosistemice europene, precum și la lanțurile lor valorice conexe;
Amendamentul 141
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Un sistem global de observare și de informare în domeniul mediului, cuprinzător și durabil, inclusiv prin încurajarea cooperării dintre comunitățile de modelare a schimbărilor climatice și comunitățile de observare a mediului și de gestionare a datelor;
Amendamentul 142
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4 b (nouă)
—  Efectele speciilor exotice invazive asupra diversității, asupra serviciilor ecosistemice și a productivității, inclusiv noi instrumente pentru prevenirea și combaterea acestora;
Amendamentul 143
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4 c (nouă)
—  Îmbunătățirea estimării și a evaluării integrate a riscurilor și a vulnerabilității în fața dezastrelor legate de perturbările naturale și antropice, inclusiv dezvoltarea de sisteme de alertă timpurie;
Amendamentul 144
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4 d (nouă)
—  Coerența ecologică și socioculturală a modelelor teritoriale, acordându-se o atenție specială interacțiunilor dintre natură și societate, generate de politica și de strategiile teritoriale.
Amendamentul 145
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.2 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Starea și valoarea biodiversității, a ecosistemelor terestre și marine, a capitalului natural și a serviciilor ecosistemice;
–  Starea și valoarea biodiversității globale și locale, a ecosistemelor terestre, marine și acvatice, a capitalului natural și a serviciilor ecosistemice; analiza cauzelor și a potențialelor soluții pentru declinul biodiversității;
Amendamentul 146
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.2 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Ecotoxicologia compușilor și a noilor poluanți, interacțiunile acestora și comportamentul lor în mediu, precum și modificarea buclelor biochimice în contextul evoluției condițiilor climatice;
–  Ecotoxicologia compușilor și a noilor poluanți, a substanțelor chimice și interacțiunile acestora și comportamentul lor în mediu, precum și modificarea buclelor biochimice în contextul evoluției condițiilor climatice;
Amendamentul 147
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – subpunctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 1
Sistemele agricole și forestiere mai reziliente și mai durabile oferă beneficii economice, sociale și de mediu în contextul în schimbare al producției primare. Pe lângă contribuția la securitatea alimentară și nutrițională, aceste sisteme contribuie la dinamismul lanțurilor valorice, gestionează terenurile și resursele naturale și oferă o gamă de bunuri publice vitale, inclusiv sechestrarea carbonului, păstrarea biodiversității, polenizarea și sănătatea publică. Sunt necesare abordări integrate pentru a promova multiplele funcții ale (eco)sistemelor agricole și forestiere, ținând seama de contextul în schimbare al producției primare, în special în ceea ce privește clima și mediul, disponibilitatea resurselor, demografia, modelele de consum. De asemenea, este necesar să fie abordată dimensiunea spațială și socioeconomică a activităților agricole și forestiere și să fie mobilizat potențialului zonelor rurale.
Sistemele agricole și forestiere mai reziliente și mai durabile oferă beneficii economice, sociale și de mediu în contextul în schimbare al producției primare. Pe lângă contribuția la securitatea alimentară și nutrițională, aceste sisteme contribuie la dinamismul lanțurilor valorice, gestionează terenurile și resursele naturale și oferă o gamă de bunuri publice vitale, inclusiv sechestrarea carbonului, păstrarea biodiversității, polenizarea, precum și sănătatea publică și bunăstarea. Sunt necesare abordări integrate pentru a promova multiplele funcții ale (eco)sistemelor agricole și forestiere, ținând seama de contextul în schimbare al producției primare, în special în ceea ce privește clima și mediul, disponibilitatea resurselor, demografia, modelele de consum. De asemenea, este necesar să fie abordate impactul și dimensiunea spațială și socioeconomică a activităților agricole și forestiere și să fie mobilizat potențialului zonelor rurale.
Amendamentul 148
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța -1 (nouă)
–  Îmbunătățirea monitorizării și a indicatorilor privind biodiversitatea, a funcțiilor și serviciilor ecosistemelor din zonele rurale și a sistemelor agroecologice și sprijinirea participării publicului la învățarea în comun, precum și îmbunătățirea stării ecosistemelor agricole;
Amendamentul 149
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Metode, tehnologii și instrumente pentru o producție durabilă și rezilientă în domeniul agriculturii și al silviculturii;
–  Metode, tehnologii și instrumente inovatoare pentru o producție durabilă și rezilientă în domeniul agriculturii, inclusiv al celei terestre și marine, și al silviculturii, precum și pentru cea mai eficientă utilizare a resurselor de apă;
Amendamentul 150
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Impactul activităților din sectorul primar asupra climei și mediului; potențialul agriculturii și al silviculturii ca absorbanți de carbon și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv abordări privind emisiile negative;
–  Impactul activităților din sectorul primar asupra climei și mediului și de-a lungul lanțului valoric; potențialul agriculturii și al silviculturii de a spori gradul de substituire și de stocare a carbonului, de exemplu prin producția durabilă de biomasă, și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv abordări privind emisiile negative;
Amendamentul 151
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Organismele dăunătoare plantelor și bolile plantelor, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor; alternative la utilizarea pesticidelor, antibioticelor și a altor substanțe controversate;
–  Organismele dăunătoare plantelor și bolile plantelor, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor; alternative la utilizarea pesticidelor, a antibioticelor și a altor substanțe chimice controversate, ținând cont de abordările care pun accentul pe conservarea biodiversității și pe agro-ecosistemele cu o biodiversitate ridicată;
Amendamentul 152
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Sisteme de date deschise, care promovează schimbul de date și de cunoștințe privind plantele, agenții patogeni și mediul, care permit cercetări științifice suplimentare, planificarea ecologică și dezvoltarea de produse comerciale;
Amendamentul 153
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 6
–  Utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sistemele agroforestiere, aplicând abordări ecologice și testând soluții bazate pe natură, de la nivelul exploatațiilor, până la nivelul peisajului, pentru o agricultură favorabilă mediului;
–  Utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sistemele agroforestiere, aplicând abordări ecologice și testând soluții bazate pe natură, de la nivelul exploatațiilor, până la nivelul peisajului, pentru o agricultură favorabilă mediului, care abordează provocările legate de schimbările climatice, pierderea biodiversității, degradarea ecosistemelor, poluarea agricolă și sănătatea și bunăstarea cetățenilor;
Amendamentul 154
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 7
–  Sisteme agroforestiere de la nivelul exploatațiilor, până la nivelul peisajului; utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sectorul producției primare;
–  Sisteme agroforestiere inovatoare de la nivelul exploatațiilor, până la nivelul peisajului; utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sectorul producției primare;
Amendamentul 155
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 8
–  Inovații în agricultură la confluența dintre agricultură, acvacultură și silvicultură, precum și în zonele urbane;
–  Inovații în agricultură la confluența dintre agricultură, acvacultură și silvicultură, precum și în zonele urbane și rurale;
Amendamentul 156
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 10
–  Inovarea digitală în agricultură, silvicultură, de-a lungul lanțurilor valorice și în zonele rurale, prin utilizarea datelor și dezvoltarea de infrastructuri, tehnologii și modele de guvernanță;
–  Inovarea digitală în agricultură și silvicultură, inclusiv tehnicile de agricultură și silvicultură de precizie, de-a lungul lanțurilor valorice și în zonele rurale, prin utilizarea datelor și dezvoltarea de infrastructuri, inteligență artificială, algoritmi de învățare automată, robotică, tehnologii și modele de guvernanță, inclusiv dezvoltarea de ferme demonstrative;
Amendamentul 157
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 11 a (nouă)
—  Tranziția către sisteme alimentare și agricole și practici agronomice integrate și diversificate, inclusiv către utilizarea tehnologiilor de precizie, și abordări ce prevăd intensificarea agroecologică și ecologică, pentru a aduce beneficii tuturor tipurilor de agricultură;
Amendamentul 158
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 11 b (nouă)
—  Noi strategii de îngrijire a plantelor, care vizează o producție durabilă mai mare, o calitate îmbunătățită și beneficii economice și ecologice suplimentare;
Amendamentul 159
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.3 – paragraful 2 – liniuța 11 c (nouă)
—  Dezvoltarea de produse, instrumente și practici pentru sprijinirea practicilor agricole durabile, inclusiv îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la impactul diferitelor proceduri agricole asupra calității solului și a regenerării acestuia.
Amendamentul 160
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – partea introductivă
5.2.4.  Mările și oceanele
5.2.4.  Mările, oceanele, apele continentale și economia albastră
Amendamentul 161
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 1
Capitalul natural al mărilor și oceanelor și serviciile ecosistemice furnizate de acestea oferă beneficii socioeconomice și în materie de bunăstare semnificative. Acest potențial este în pericol din cauza presiunilor puternice exercitate de factorii de stres umani și naturali, precum poluarea, pescuitul excesiv, schimbările climatice, creșterea nivelului mării și fenomenele meteorologice extreme. Pentru ca mările și oceanele să nu ajungă într-o situație fără ieșire, este necesară consolidarea cunoașterii și înțelegerii noastre, pentru a gestiona, proteja și reface în mod durabil ecosistemele marine și costiere și pentru a preveni poluarea marină, în contextul unui cadru de guvernanță a oceanelor mai eficace și mai responsabil. Aceasta va include, de asemenea, cercetarea în vederea deblocării durabile a vastului potențial economic neexplorat al mărilor și oceanelor, pentru a produce mai multe alimente fără a spori presiunile exercitate asupra lor și, de asemenea, pentru a contribui la atenuarea presiunii asupra resurselor terestre, de apă dulce și oceanice. Sunt necesare abordări bazate pe parteneriate, inclusiv strategii la nivelul bazinelor maritime și strategii macroregionale, care să depășească cadrul UE (de exemplu, în Marea Mediterană, în Marea Baltică, în Marea Neagră, în Atlantic, în Marea Caraibilor și în Oceanul Indian); este necesar, de asemenea, să se aducă contribuții la angajamentele asumate în cadrul guvernanței internaționale a oceanelor, la inițiative precum Deceniul științelor oceanice în serviciul dezvoltării durabile al Organizației Națiunilor Unite și la angajamentele legate de conservarea biodiversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale.
Biodiversitatea ridicată a mărilor, oceanelor și apelor continentale oferă beneficii socioeconomice și în materie de bunăstare semnificative. Acest potențial este în pericol din cauza presiunilor puternice exercitate de factorii de stres umani și naturali, precum poluarea, pescuitul excesiv, schimbările climatice, creșterea nivelului mării, utilizarea nesustenabilă a apei și fenomenele meteorologice extreme. Pentru ca mările, oceanele și apele continentale să nu ajungă într-o situație fără ieșire, este necesară consolidarea cunoașterii și înțelegerii noastre, pentru a gestiona, proteja și reface în mod durabil ecosistemele marine și costiere și pentru a preveni poluarea marină, în contextul unui cadru de guvernanță a oceanelor mai eficace și mai responsabil. Aceasta va include, de asemenea, cercetarea în vederea deblocării durabile a vastului potențial economic neexplorat al mărilor, al oceanelor și al apelor continentale, pentru a produce mai multe alimente fără a spori presiunea și, de asemenea, pentru a atenua presiunea asupra resurselor terestre și acvatice. Sunt necesare abordări bazate pe parteneriate, inclusiv strategii la nivelul bazinelor maritime și strategii macroregionale, care să depășească cadrul UE (de exemplu, în Marea Mediterană, în Marea Baltică, în Marea Neagră, în Atlantic, în Marea Caraibilor și în Oceanul Indian); este necesar, de asemenea, să se aducă contribuții la angajamentele asumate în cadrul guvernanței internaționale a oceanelor, la obiectivele de dezvoltare durabilă, la inițiative precum Deceniul științelor oceanice în serviciul dezvoltării durabile al Organizației Națiunilor Unite și la angajamentele legate de conservarea biodiversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale.
Amendamentul 162
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Durabilitatea acvaculturii, pescuitului și mariculturii în mări și oceane pentru producția de hrană, inclusiv surse alternative de proteine cu o mai mare securitate și suveranitate alimentară și mai reziliente la schimbările climatice;
–  Durabilitatea pescuitului și acvacultură responsabilă pentru producția de hrană, inclusiv surse alternative de proteine cu o mai mare securitate și suveranitate alimentară și mai reziliente la schimbările climatice;
Amendamentul 163
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 1 a (nouă)
—  Dezvoltarea de bioproduse noi bazate pe organisme marine, cu o gamă largă de aplicații care deschid noi oportunități în materie de produse și servicii;
Amendamentul 164
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Consolidarea rezilienței ecosistemelor marine, pentru a asigura astfel sănătatea mărilor și a oceanelor, a combate și a reduce efectele presiunilor exercitate de factorii umani și naturali, precum poluarea și plasticul, eutrofizarea, acidificarea, încălzirea mărilor și a oceanelor, creșterea nivelului mării, ținând seama de intersectarea dintre uscat și mediul marin și promovând o abordare circulară;
–  Consolidarea rezilienței ecosistemelor marine, pentru a asigura astfel sănătatea mărilor, a oceanelor și a apelor continentale, pentru a preveni, a combate și a reduce efectele presiunilor exercitate de factorii umani și naturali, precum poluarea, substanțele chimice și plasticul, inclusiv microplasticul, pescuitul excesiv, eutrofizarea, acidificarea, încălzirea, speciile invazive, creșterea nivelului mării, ținând seama de intersectarea dintre uscat și mediul acvatic și promovând o abordare circulară;
Amendamentul 165
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Guvernanța oceanelor la nivel mondial și regional, pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a resurselor marine și oceanice;
–  Guvernanța oceanelor la nivel mondial și regional, pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a resurselor marine, oceanice și a apelor continentale, precum și a capitalului natural al acestora;
Amendamentul 166
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 6
–  Lanțuri valorice albastre, utilizarea multiplă a spațiului marin și dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile provenite din mări și oceane, inclusiv utilizarea durabilă a microalgelor și a macroalgelor;
–  Lanțuri valorice albastre, utilizarea multiplă a spațiului și dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile provenite din mări, oceane și ape continentale, inclusiv producția durabilă a microalgelor și a macroalgelor; sisteme moderne de acvacultură pe uscat, care sprijină o producție de biomasă neutră din punct de vedere ecologic;
Amendamentul 167
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 7
–  Soluții bazate pe natură axate pe dinamica ecosistemelor marine și costiere, pe biodiversitate și pe servicii ecosistemice multiple, care vor permite abordări sistemice în vederea utilizării durabile a resurselor din mări și oceane, contribuind la protecția mediului, la gestionarea zonelor costiere și la adaptarea la schimbările climatice;
–  Soluții bazate pe natură axate pe dinamica ecosistemelor acvatice și costiere, pe biodiversitate și pe servicii ecosistemice multiple, care vor permite abordări sistemice în vederea utilizării durabile a resurselor din mări, oceane și apele continentale, contribuind la protecția, refacerea și gestionarea mediului (inclusiv a zonelor de coastă)și la adaptarea la schimbările climatice;
Amendamentul 168
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 8
–  Inovarea albastră, inclusiv în cadrul economiei albastre și a economiei digitale, de-a lungul zonelor costiere, a orașelor de coastă și a porturilor, pentru a consolida reziliența zonelor de coastă și pentru a spori beneficiile pentru cetățeni.
–  Inovarea albastră, inclusiv , în cadrul economiei albastre și a economiei digitale, de-a lungul zonelor costiere, a orașelor de coastă și a porturilor, pentru a consolida reziliența zonelor de coastă și pentru a spori beneficiile pentru cetățeni și vizitatori;
Amendamentul 169
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.4 – paragraful 2 – liniuța 9
–  O mai bună înțelegere a rolului oceanelor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea.
–  O mai bună înțelegere a rolului oceanelor și al altor medii acvatice în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea.
Amendamentul 170
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 1
Efectele combinate ale creșterii demografice, ale penuriei de resurse și ale supraexploatării acestora, ale degradării mediului, ale schimbărilor climatice și ale migrației creează provocări fără precedent, care impun o transformare a sistemului alimentar (proiectul FOOD 2030)20. Anumite modele din producția și consumul alimentare sunt nesustenabile, în timp ce ne confruntăm cu dubla problemă a malnutriției, caracterizată prin coexistența subnutriției și a obezității. Este necesar ca sistemele de alimentare viitoare să asigure suficiente alimente sigure, sănătoase și de calitate pentru toți și să se bazeze pe eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, pe durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de GES, a poluării și a producției de deșeuri), pe crearea de legături între uscat și mare, pe reducerea deșeurilor alimentare, pe îmbunătățirea producției de hrană provenind din mări și oceane și pe luarea în considerare a întregului „lanț valoric alimentar”, de la producători la consumatori și invers. Acest lucru trebuie realizat în paralel cu dezvoltarea viitorului sistem de siguranță alimentară și cu proiectarea, dezvoltarea și producția de instrumente, tehnologii și soluții digitale care să le aducă beneficii semnificative consumatorilor și să îmbunătățească competitivitatea și durabilitatea lanțului valoric alimentar. În plus, sunt necesare atât promovarea schimbărilor comportamentale și cadrul modelelor de consum și de producție alimentară, cât și implicarea producătorilor primari, a industriei (inclusiv a IMM-urilor), a distribuitorilor, a sectoarelor serviciilor de alimentație, a consumatorilor și a serviciilor publice.
Efectele combinate ale creșterii demografice, ale penuriei de resurse și ale supraexploatării acestora, ale degradării mediului, ale schimbărilor climatice și ale migrației creează provocări fără precedent, care impun o transformare a sistemului alimentar (proiectul FOOD 2030)20. Anumite modele din producția și consumul alimentare sunt nesustenabile, în timp ce ne confruntăm cu dubla problemă a malnutriției, caracterizată prin coexistența subnutriției și a obezității. Este necesar ca sistemele de alimentare viitoare să asigure suficiente alimente sigure, sănătoase și de calitate pentru toți și să se bazeze pe eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, pe durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de GES, a poluării și a producției de deșeuri), pe crearea de legături între uscat și mediile acvatice, pe reducerea deșeurilor alimentare, pe îmbunătățirea producției de hrană și pe luarea în considerare a întregului „lanț valoric alimentar”, de la producători la consumatori și invers. Acest lucru trebuie realizat în paralel cu dezvoltarea viitorului sistem de siguranță alimentară și cu proiectarea, dezvoltarea și producția de instrumente, tehnologii și soluții digitale care să le aducă beneficii semnificative consumatorilor și să îmbunătățească competitivitatea, eficiența și durabilitatea lanțului valoric alimentar. În plus, sunt necesare atât promovarea schimbărilor comportamentale și cadrul modelelor de consum și de producție alimentară, de exemplu prin etichetarea alimentelor, cât și implicarea mai bună a tuturor actorilor, inclusiv a producătorilor primari, a industriei (inclusiv a IMM-urilor), a distribuitorilor, a sectoarelor serviciilor de alimentație, a consumatorilor și a serviciilor publice.
__________________
__________________
20 SWD(2016)0319: Cercetarea și inovarea europeană în domeniul siguranței alimentare și nutriționale
20 SWD(2016)0319: Cercetarea și inovarea europeană în domeniul siguranței alimentare și nutriționale
Amendamentul 171
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 1
–  O alimentație sănătoasă și durabilă pentru bunăstarea cetățenilor pe întreaga durată a vieții lor;
–  O alimentație sănătoasă și durabilă pentru bunăstarea cetățenilor pe întreaga durată a vieții lor; asigurarea faptului că sistemele de producție și prelucrare a produselor alimentare sunt concepute de la temelie ținând seama de nevoile nutriționale;
Amendamentul 172
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 1 a (nouă)
—  Utilizarea de noi tehnologii genomice și metabolomice pentru a recunoaște și a satisface diferitele nevoi nutriționale ale populației noastre globale;
Amendamentul 173
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Alimentație personalizată, în special pentru grupurile vulnerabile, pentru a reduce factorii de risc în ceea ce privește bolile legate de regimul alimentare și cele netransmisibile;
–  Abordări noi în materie de nutriție, în special pentru grupurile vulnerabile, pentru a reduce factorii de risc în ceea ce privește bolile legate de regimul alimentare și cele netransmisibile, inclusiv intoleranța alimentară;
Amendamentul 174
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Comportamentul, stilul de viață și motivațiile consumatorilor, promovarea inovării sociale și a implicării societății în vederea îmbunătățirii sănătății și a durabilității mediului de-a lungul întregului lanț valoric alimentar;
–  Comportamentul, stilul de viață și motivațiile consumatorilor, analizate dintr-o perspectivă multidisciplinară (psihologică și culturală), promovarea inovării sociale și a implicării societății în vederea îmbunătățirii sănătății și a durabilității mediului de-a lungul întregului lanț valoric alimentar;
Amendamentul 175
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Sisteme moderne de siguranță alimentară și de autentificare a produselor alimentare, care să sporească încrederea consumatorilor în sistemul alimentar;
–  Sisteme moderne de siguranță alimentară, de trasabilitate și de autentificare a produselor alimentare, care să sporească încrederea consumatorilor în sistemul alimentar;
Amendamentul 176
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Identificarea surselor de proteine și dezvoltarea în continuare a plantelor proteice și prelucrarea acestora pentru a fi utilizate ca alimente și furaje;
Amendamentul 177
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 6
–  Sisteme alimentare durabile din punctul de vedere al mediului, circulare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să valorifice resursele terestre și marine și să tindă în întregime către eliminarea completă a tuturor deșeurilor alimentare prin reutilizarea produselor alimentare și a biomasei, reciclarea deșeurilor alimentare, introducerea de noi tipuri de ambalaje alimentare și cererea de produse alimentare adaptate și locale;
–  Sisteme alimentare durabile din punctul de vedere al mediului, circulare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să valorifice resursele terestre și din mediile acvatice și să tindă în întregime către eliminarea completă a tuturor deșeurilor alimentare prin reutilizarea produselor alimentare și a biomasei, reciclarea deșeurilor alimentare, introducerea de noi tipuri de ambalaje alimentare și cererea de produse alimentare adaptate și locale;
Amendamentul 178
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 7
–  Inovare și sisteme alimentare în cadrul unei abordări locale a inovării și al capacitării comunităților, promovarea comerțului echitabil și a stabilirii echitabile a prețurilor, a caracterului incluziv și a durabilității prin intermediul unor parteneriate între industrie, autoritățile locale, cercetători și societate.
–  Inovare și sisteme alimentare în cadrul unei abordări locale a inovării și al capacitării comunităților, promovarea comerțului echitabil și a stabilirii echitabile a prețurilor, a caracterului incluziv și a durabilității prin intermediul unor parteneriate între industrii, autoritățile locale, cercetători și societate;
Amendamentul 179
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.5 – paragraful 2 – liniuța 7 a (nouă)
—  Dezvoltarea bioeconomiei circulare, maximizarea ciclurilor de producție și de prelucrare a produselor alimentare pentru a optimiza valoarea resurselor noastre și pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului.
Amendamentul 180
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 1
Bioinovarea stă la baza tranziției de la o economie bazată pe combustibilii fosili, cuprinzând asigurarea de surse durabile de biomasă terestră și marină, prelucrarea industrială a acesteia și transformarea sa în materiale și produse biologice. Acest domeniu valorifică, de asemenea, potențialul resurselor vii, al științelor vieții și al biotehnologiei industriale în vederea unor noi descoperiri, produse și procese. Bioinovarea, inclusiv tehnologiile, poate determina crearea de noi activități economice și locuri de muncă în regiuni și orașe, poate contribui la revitalizarea economiilor rurale și costiere și poate consolida circularitatea bioeconomiei.
Bioinovarea stă la baza tranziției de la o economie bazată pe combustibilii fosili, cuprinzând asigurarea de surse durabile de biomasă terestră și acvatică, prelucrarea industrială a acesteia și transformarea sa în materiale și produse biologice. Acest domeniu valorifică, de asemenea, potențialul resurselor vii, al științelor vieții și al biotehnologiei industriale, precum și activitatea de standardizare desfășurată în prezent, în vederea unor noi descoperiri, produse și procese. Bioinovarea, inclusiv tehnologiile, poate determina crearea de noi activități economice și locuri de muncă în regiuni și orașe, poate contribui la revitalizarea economiilor rurale și costiere și poate consolida circularitatea bioeconomiei, sprijinind astfel tranziția către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Amendamentul 181
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 1 a (nou)
Sistemele de bioinovare necesită o colaborare între sectoare și la nivelul lanțului valoric. Potențialul și impactul diverselor surse de biomasă ar trebui evaluate cu atenție.
Amendamentul 182
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Sisteme durabile de asigurare a surselor de biomasă și de producție a biomasei, axate pe aplicații și utilizări cu valoare ridicată, pe durabilitatea socială și de mediu și pe impactul asupra obiectivelor în materie de combatere a schimbărilor climatice și a declinului biodiversității, precum și asupra eficienței globale din punctul de vedere al utilizării resurselor.
–  Sisteme durabile și echitabile de asigurare a surselor de biomasă și de producție a biomasei, axate pe aplicații și utilizări cu valoare ridicată, pe durabilitatea socială, economică și de mediu și pe impactul asupra obiectivelor în materie de combatere a schimbărilor climatice și a declinului biodiversității, precum și asupra eficienței globale din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Amendamentul 183
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Lanțuri valorice și materiale biologice, inclusiv materiale, produse și procese bioinspirate cu calități și funcții noi și cu un nivel mai mare de durabilitate (inclusiv reducerea gazelor cu efect de seră), favorizând dezvoltarea unor biorafinării avansate, capabile să utilizeze o gamă mai largă de tipuri de biomasă;
–  Lanțuri valorice și materiale biologice, inclusiv materiale, produse și procese bioinspirate cu calități și funcții noi și cu un nivel mai mare de durabilitate (inclusiv reducerea gazelor cu efect de seră), favorizând dezvoltarea unor biorafinării avansate, capabile să utilizeze o gamă mai largă de tipuri de biomasă și dezvoltând în continuare combustibilii biogenici existenți și noi combustibili de acest tip; o mai bună utilizare a deșeurilor biologice și a fluxurilor indirecte;
Amendamentul 184
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Biotehnologia, inclusiv biotehnologia transsectorială de vârf, pentru aplicarea în cadrul unor procese industriale, servicii de mediu și produse de consum noi, competitive și durabile21;
–  Biotehnologia, inclusiv biotehnologia transsectorială de vârf, pentru aplicarea în cadrul unor procese agricole, industriale, servicii de mediu și produse de consum noi, competitive și durabile21;
__________________
__________________
21 Aplicațiile biotehnologice din domeniul sănătății vor fi abordate în clusterul „Sănătate” din cadrul prezentului pilon.
21 Aplicațiile biotehnologice din domeniul sănătății vor fi abordate în clusterul „Sănătate” din cadrul prezentului pilon.
Amendamentul 185
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 2 – liniuța 5
–  Circularitatea bioeconomiei bazată pe inovarea tehnologică, sistemică și socială și pe modelele de afaceri inovatoare, în vederea creșterii radicale a valorii generate per unitate de resurse biologice, păstrând valoarea acestor resurse în cadrul economiei pentru un timp mai îndelungat și promovând principiul utilizării în cascadă a biomasei, prin cercetare și inovare;
–  Circularitatea bioeconomiei bazată pe inovarea tehnologică, sistemică și socială și pe modelele de afaceri inovatoare, în vederea creșterii valorii generate per unitate de resurse biologice, păstrând valoarea acestor resurse în cadrul economiei pentru un timp mai îndelungat și promovând tranziția către materiale durabile și principiul utilizării în cascadă a biomasei, prin cercetare și inovare;
Amendamentul 186
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.6 – paragraful 2 – liniuța 5 a (nouă)
—  Lanțuri valorice biologice, inclusiv noi materiale inovatoare, combinații de materiale și alte concepte și produse inovatoare;
Amendamentul 187
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 1
Sistemele circulare de producție și consum vor aduce beneficii atât economiei europene, prin reducerea dependenței de resurse și prin creșterea competitivității întreprinderilor, cât și cetățenilor europeni, prin crearea de noi oportunități de locuri de muncă și reducerea presiunilor asupra mediului și climei. Pe lângă transformarea industrială, tranziția către o economie circulară, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor va necesita, de asemenea, o schimbare mai amplă a sistemului, care impune soluții sistemice ecoinovatoare, noi modele de afaceri, piețe și investiții, infrastructura de sprijin aferentă, o evoluție bazată pe inovarea socială a comportamentului consumatorilor, precum și modele de guvernanță care să stimuleze colaborarea între diversele părți interesate, pentru a asigura faptul că modificările preconizate ale sistemului permit îmbunătățirea rezultatelor economice, de mediu și sociale22. Deschiderea către cooperarea internațională va fi importantă pentru comparabilitatea, generarea și transmiterea cunoștințelor și pentru evitarea duplicării eforturilor, de exemplu prin intermediul unor inițiative internaționale, cum ar fi Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor.
Sistemele circulare de producție și consum vor aduce beneficii atât economiei și societății europene, prin reducerea dependenței de resurse și prin creșterea competitivității întreprinderilor, cât și cetățenilor europeni, prin crearea de noi oportunități de locuri de muncă și reducerea presiunilor asupra mediului și climei. Pe lângă transformarea industrială, tranziția către o economie circulară, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor va necesita, de asemenea, o schimbare mai amplă a sistemului, care impune soluții sistemice ecoinovatoare, noi modele de afaceri, piețe și investiții, revizuirea sau elaborarea unor standarde noi, infrastructura de sprijin aferentă, o evoluție bazată pe inovarea socială a comportamentului consumatorilor, precum și modele de guvernanță care să stimuleze colaborarea între diversele părți interesate, pentru a asigura faptul că modificările preconizate ale sistemului permit îmbunătățirea rezultatelor economice, de mediu și sociale22. După caz, deschiderea către cooperarea internațională poate fi importantă pentru comparabilitatea, generarea și transmiterea cunoștințelor și pentru evitarea duplicării eforturilor, de exemplu prin intermediul unor inițiative internaționale, cum ar fi Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor.
__________________
__________________
22 Activitățile din cadrul domeniului de intervenție „Sisteme circulare” sunt complementare celor din cadrul domeniului de intervenție „Industrie curată și cu emisii reduse de dioxid de carbon” din clusterul „Dezvoltarea digitală și industria”.
22 Activitățile din cadrul domeniului de intervenție „Sisteme circulare” sunt complementare celor din cadrul domeniului de intervenție „Industrie curată și cu emisii reduse de dioxid de carbon” din clusterul „Dezvoltarea digitală și industria”.
Amendamentul 188
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Tranziția sistemică la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu noi paradigme de interacțiune a consumatorilor, cu noi modele de afaceri în vederea creșterii eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și a performanței de mediu; produse și servicii care să stimuleze eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor pe durata întregului ciclu de viață; sisteme de schimb, de reutilizare, de reparare, de refabricare, de reciclare și de compostare;
–  Tranziția sistemică la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu noi paradigme de interacțiune a consumatorilor, cu noi modele de afaceri în vederea creșterii eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și al consumului de energie și a performanței de mediu; produse și servicii care să stimuleze eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor pe durata întregului ciclu de viață; sisteme de schimb, de reutilizare, de reparare, de refabricare, de reciclare și de compostare;
Amendamentul 189
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Soluții pentru dezvoltarea durabilă și regeneratoare a orașelor, a zonelor periurbane și a regiunilor, integrând transformarea economiei circulare cu soluții bazate pe natură și cu inovații tehnologice, digitale, sociale, culturale și în materie de guvernanță teritorială;
–  Soluții pentru dezvoltarea durabilă și regeneratoare a orașelor, a zonelor periurbane și rurale și a regiunilor, integrând transformarea economiei circulare cu soluții bazate pe natură și cu inovații tehnologice, digitale, sociale, culturale și în materie de guvernanță teritorială;
Amendamentul 190
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 2 – liniuța 3 a (nouă)
–   Adaptarea la o abordare complet circulară, care implică soluții inovatoare de gestionare și tratare a deșeurilor, care permit recuperarea de resurse și nutrienți, precum și gestionarea deșeurilor alimentare în zonele urbane;
Amendamentul 191
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Ecoinovarea pentru prevenirea și remedierea poluării mediului cauzate de substanțele periculoase și de noi substanțe chimice care generează preocupări; de asemenea, examinarea interacțiunii dintre substanțele chimice, produse și deșeuri;
–  Ecoinovarea pentru prevenirea și remedierea poluării mediului cauzate de substanțele periculoase și de noi substanțe chimice care generează preocupări; de asemenea, examinarea interacțiunii dintre ecosisteme, substanțele chimice, produse și deșeuri;
Amendamentul 192
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 5 – punctul 5.2 – subpunctul 5.2.7 – paragraful 2 – liniuța 5 a (nouă)
—  O mai bună înțelegere a factorilor care stimulează adoptarea bioproduselor și a barierelor din calea acestora, prin cercetări privind marcajul, etichetarea, aplicarea standardelor, schemele de certificare, achizițiile publice și activități de reglementare în economia circulară, inclusiv din perspectiva competiției globale.
Amendamentul 193
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.1 – paragraful 1
Dovezile științifice sigure și de înaltă calitate sunt esențiale pentru a putea elabora politici publice eficiente. Noile inițiative și propuneri legislative ale UE trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, cuprinzătoare și echilibrate, dar este nevoie de dovezi și pentru a măsura și a monitoriza impactul politiilor puse în aplicare.
Dovezile științifice sigure și de înaltă calitate sunt esențiale pentru a putea elabora politici publice eficiente. Noile inițiative și propuneri legislative ale UE trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, cuprinzătoare și echilibrate, dar este nevoie de dovezi și de transparență pentru a măsura și a monitoriza impactul politiilor puse în aplicare.
Amendamentul 194
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.1 – paragraful 1
Numărul de cunoștințe și date crește exponențial. Pentru ca factorii de decizie să le poată înțelege și utiliza, ele trebuie reînnoite și filtrate. Este nevoie, de asemenea, de metode științifice și de instrumente analitice transversale care să poată fi utilizate de toate serviciile Comisiei, mai ales pentru a anticipa viitoarele provocări societale și pentru a sprijini îmbunătățirea reglementării. Aceasta include procese inovatoare, care să implice părțile interesate și cetățenii în aspectele decizionale.
Numărul de cunoștințe și date crește exponențial. Pentru ca factorii de decizie să le poată înțelege și utiliza, ele trebuie reînnoite și filtrate. Este nevoie, de asemenea, de metode științifice și de instrumente analitice transversale care să poată fi utilizate de toate serviciile Comisiei, mai ales pentru a anticipa și/sau a reacționa la timp la viitoarele provocări societale și pentru a sprijini îmbunătățirea reglementării. Aceasta include procese inovatoare, care să implice părțile interesate și cetățenii în aspectele decizionale.
Amendamentul 195
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.1 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Gestionarea datelor, schimbul de date și coerența;
–  Gestionarea datelor FAIR, schimbul de date și coerența;
Amendamentul 196
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – partea introductivă
6.2.2.  Provocări globale
6.2.2.  Provocări globale și competitivitate europeană
Amendamentul 197
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 1
JRC va contribui la politicile și angajamentele specifice ale UE, abordate în cadrul celor cinci clustere de provocări globale, în special la angajamentul asumat de UE în privința obiectivelor de dezvoltare durabilă.
JRC va contribui la politicile și angajamentele specifice ale UE, abordate în cadrul celor șase clustere de provocări globale, în special la angajamentul asumat de UE în privința obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Amendamentul 198
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 2 – partea introductivă
2.  O societate sigură și favorabilă incluziunii
2.  O societate creativă și favorabilă incluziunii
Amendamentul 199
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 2 – liniuța 1
–  Cercetare privind inegalitatea, sărăcia și excluziunea, mobilitatea socială, diversitatea și competențele culturale; evaluarea efectelor transformărilor sociale, demografice și tehnologice asupra economiei și societății;
–  Cercetare privind inegalitatea, sărăcia și excluziunea, mobilitatea socială, diversitatea și competențele culturale; evaluarea efectelor transformărilor sociale, demografice, geografice și tehnologice asupra economiei și societății;
Amendamentul 200
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 2 – liniuța 2
–  Sprijin pentru conservarea patrimoniului cultural;
–  Cercetări privind contribuția economică și socială a sectoarelor culturale și creative, inclusiv elaborarea de statistici și sprijin pentru conservarea patrimoniului cultural tangibil și intangibil;
Amendamentul 201
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 2 – liniuța 3 a (nouă)
—  Cercetări privind impactul social al schimbărilor științifice și tehnologice asupra statelor membre și asupra regiunilor, inclusiv a cetățenilor;
Amendamentul 202
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – liniuța 2 a (nouă)
2a.  O societate sigură
Amendamentul 203
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 3 – partea introductivă
3.  Dezvoltarea digitală și industria
3.  Domeniul digital, industrial și spațial
Amendamentul 204
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 3 – liniuța 4
–  Cercetare în domeniul nanotehnologiei și a altor tehnologii generice esențiale;
eliminat
Amendamentul 205
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 4 – liniuța 1
–  Sprijinirea punerii în aplicare a politicilor UE în domeniul climei, al energiei și al transporturilor, a tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și a strategiilor de decarbonizare până în 2050; analiza planurilor naționale integrate privind clima și energia; evaluarea traiectoriei decarbonizării în toate sectoarele, inclusiv în agricultură și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură;
–  Sprijinirea punerii în aplicare a politicilor UE în domeniul climei, al energiei și al transporturilor, deblocarea de scenarii pentru tranziția către o economie cu emisii nete de GES egale cu zero, inclusiv către tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon și strategii de decarbonizare; analiza planurilor naționale integrate privind clima și energia; evaluarea traiectoriei decarbonizării în toate sectoarele, inclusiv în agricultură și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură;
Amendamentul 206
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 4 – liniuța 2
–  Evaluarea riscurilor pentru ecosistemele vulnerabile și sectoarele economice și infrastructurile critice, punând accentul pe strategiile de adaptare;
–  Evaluarea riscurilor și a potențialelor soluții pentru ecosistemele vulnerabile și sectoarele economice și infrastructurile critice, punând accentul pe strategiile de atenuare și de adaptare;
Amendamentul 207
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 4 – liniuța 3
–  Analiza dimensiunii de C&I a uniunii energetice; evaluarea competitivității UE pe piața mondială a energiei curate;
–  Analiza dimensiunii de C&I a uniunii energetice; evaluarea competitivității UE pe piața mondială a energiei curate, în special a surselor regenerabile de energie;
Amendamentul 208
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 4 – liniuța 5
–  Analiza consumului de energie al clădirilor, al orașelor inteligente și durabile și al industriilor;
–  Analiza consumului de energie și a potențialului de atenuare a schimbărilor climatice în cazul clădirilor, al orașelor inteligente și durabile și al industriilor;
Amendamentul 209
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 4 – liniuța 8
–  Sprijinirea tranziției energetice, inclusiv Convenția primarilor, energie curată pentru insulele din UE, pentru regiunile sensibile și pentru Africa;
–  Sprijinirea tranziției către sisteme energetice decarbonizate, inclusiv către sisteme extrem de eficiente și bazate pe energie din surse regenerabile;
Amendamentul 210
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 5 – partea introductivă
5.  Alimente și resurse naturale
5.  Alimente, resurse naturale și agricultură
Amendamentul 211
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 5 – liniuța 1
–  Activități de cercetare privind terenurile, solul, pădurile, aerul, apa, resursele marine, materiile prime, și biodiversitatea, pentru a sprijini conservarea eficace, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, inclusiv gestionarea resurselor durabile în Africa;
–  Activități de cercetare privind terenurile, solul, pădurile, aerul, apa, resursele marine, materiile prime, și biodiversitatea, pentru a sprijini conservarea eficace, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, inclusiv gestionarea echitabilă și durabilă a resurselor în Africa;
Amendamentul 212
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 5 – liniuța 3
–  Evaluarea schimbărilor climatice și potențialele măsuri de atenuare și de adaptare pentru politicile agricole și în domeniul pescuitului, inclusiv securitatea alimentară;
–  Evaluarea schimbărilor climatice și potențialele măsuri de atenuare și de adaptare pentru politicile agricole, în domeniul pescuitului și al silviculturii, inclusiv securitatea alimentară;
Amendamentul 213
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.2 – paragraful 2 – punctul 5 – liniuța 4
–  Monitorizarea și prognozarea resurselor agricole în UE și în țările învecinate;
–  Monitorizarea și prognozarea resurselor agricole și silvice în UE și în țările învecinate;
Amendamentul 214
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.3 – paragraful 1
JRC va contribui la inovare și la transferul de tehnologii. Va sprijini funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii. Va contribui la dezvoltarea și monitorizarea politicilor care vizează o Europă mai socială și mai durabilă. Va sprijini dimensiunea externă a UE și obiectivele internaționale ale acesteia și va contribui la promovarea bunei guvernanțe. O piață internă funcțională, cu o guvernanță economică puternică și un sistem social echitabil va încuraja inovarea și competitivitatea.
JRC va contribui la inovare și la transferul de tehnologii. Va sprijini funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii. Va contribui la dezvoltarea și monitorizarea politicilor care vizează o Europă mai socială și mai durabilă. Va sprijini dimensiunea externă a UE și obiectivele internaționale ale acesteia și va contribui la promovarea bunei guvernanțe. O piață internă funcțională, cu o guvernanță economică puternică și un sistem social echitabil, va încuraja inovarea, competitivitatea, crearea de locuri de muncă, incluziunea socială și bunăstarea.
Amendamentul 215
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.4 – paragraful 2 – liniuța 5
–  Știință deschisă și date deschise.
–  Știință deschisă și date deschise FAIR.
Amendamentul 216
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 6 – punctul 6.2 – subpunctul 6.2.5 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Punerea în aplicare a politicilor regionale și urbane, strategii de specializare inteligentă, strategii de transformare economică pentru regiunile aflate în tranziție, strategii și date privind dezvoltarea urbană integrată;
–  Punerea în aplicare a politicilor regionale și urbane, strategii de specializare inteligentă, strategii de transformare economică pentru regiunile aflate în tranziție, strategii și date privind dezvoltarea urbană și rurală integrată;
Amendamentul 217
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III
III INOVARE DESCHISĂ
III EUROPA INOVATIVĂ
Inovarea deschisă reprezintă o paradigmă vitală pentru ca UE să continue să ofere prosperitate cetățenilor săi și să facă față provocărilor viitoare. Punerea sa în aplicare necesită o abordare sistemică, transversală și multidimensională. Progresul economic, bunăstarea socială și calitatea vieții din UE se bazează pe capacitatea acesteia de a stimula productivitatea și creșterea economică, care, la rândul lor, depind în mare măsură de capacitatea sa de a inova. Inovarea reprezintă un element esențial și pentru soluționarea provocărilor majore cu care se va confrunta UE.
Inovarea deschisă reprezintă o paradigmă vitală pentru ca UE să continue să ofere prosperitate cetățenilor săi și să facă față provocărilor viitoare. Punerea sa în aplicare necesită o abordare sistemică, transversală și multidimensională. Progresul economic, bunăstarea socială și calitatea vieții din UE se bazează pe capacitatea acesteia de a stimula productivitatea și creșterea economică, care, la rândul lor, depind în mare măsură de capacitatea sa de a inova. Inovarea reprezintă un element esențial și pentru soluționarea provocărilor majore cu care se va confrunta UE.
Ca și în cazul programelor-cadru anterioare, inovarea se află în centrul programului Orizont Europa. Căutarea de noi idei, produse și procese direcționează obiectivele și modalitățile de punere în aplicare a programului Orizont Europa, de la programarea strategică până la cererile de proiecte, și este prezentă de la începutul până la sfârșitul oricărui proiect sprijinit, de la cercetarea științifică fundamentală până la foile de parcurs industriale sau tehnologice și la misiuni.
Ca și în cazul programelor-cadru anterioare, inovarea se află în centrul programului Orizont Europa. Căutarea de noi idei, produse și procese direcționează obiectivele și modalitățile de punere în aplicare a programului Orizont Europa, de la programarea strategică până la cererile de proiecte, și este prezentă de la începutul până la sfârșitul oricărui proiect sprijinit, de la cercetarea științifică fundamentală până la foile de parcurs industriale sau tehnologice și la misiuni.
Cu toate acestea, inovarea merită să beneficieze de măsuri specifice, întrucât UE trebuie să consolideze în mod decisiv condițiile și mediul în care inovarea europeană să poată prospera, astfel încât ideile să fie comunicate rapid între actorii din cadrul ecosistemului de inovare, iar noile idei și tehnologii să fie rapid transformate în produsele și serviciile de care UE are nevoie pentru a putea răspunde așteptărilor.
Cu toate acestea, inovarea merită să beneficieze de măsuri specifice, întrucât UE trebuie să consolideze în mod decisiv condițiile și mediul în care inovarea europeană să poată prospera, astfel încât ideile să fie comunicate rapid între actorii din cadrul ecosistemului de inovare, iar noile idei și tehnologii să fie rapid transformate în produsele și serviciile de care UE are nevoie pentru a putea răspunde așteptărilor.
În ultimele decenii au apărut noi piețe mondiale majore în domeniul divertismentului, al mass-mediei, al sănătății, al locuințelor și al comerțului cu amănuntul, bazate pe inovații revoluționare, biotehnologie, internet și economia platformelor. Aceste inovații creatoare de piețe, care afectează economia UE în ansamblul său, sunt introduse de societăți adesea noi, cu creștere rapidă. Însă doar câteva își au originea în UE.
În ultimele decenii au apărut noi piețe mondiale majore în domeniul divertismentului, al mass-mediei, al comunicării, al sănătății, al locuințelor și al comerțului cu amănuntul, bazate pe inovații revoluționare, biotehnologie, internet și economia platformelor. Aceste inovații creatoare de piețe, care afectează economia UE în ansamblul său, sunt introduse de societăți adesea noi, cu creștere rapidă. Însă doar câteva își au originea în UE și se dezvoltă pe teritoriul acesteia.
Va urma un nou val mondial de inovare revoluționară, care se va baza pe tehnologii bazate pe o inovare mai aprofundată („deep-tech”), precum tehnologia blockchain, inteligența artificială, genomica și robotica, precum și alte tehnologii, care pot apărea și din rândul inovatorilor individuali și al comunităților de cetățeni. Acestea au în comun faptul că prind formă la confluența dintre diferite tehnologii, sectoare industriale și discipline științifice, oferind combinații absolut noi de produse, procese, servicii și modele de afaceri, precum și faptul că au potențialul de a deschide piețe noi. Vor fi afectate și alte sectoare secundare, precum industria prelucrătoare, serviciile financiare, sectorul transporturilor sau al energiei.
Va urma un nou val mondial de inovare revoluționară și disruptivă, inclusiv la nivel social și tehnologic, care se va baza pe tehnologii bazate pe o inovare mai aprofundată („deep-tech”), precum tehnologia blockchain, inteligența artificială, genomica și robotica, precum și alte tehnologii, care pot apărea nu numai din rândul societăților sau al organizațiilor de cercetare, ci și din rândul inovatorilor individuali și al comunităților de cetățeni. Acestea au în comun faptul că prind formă la confluența dintre diferite tehnologii, sectoare industriale și discipline științifice, oferind combinații absolut noi de produse, procese, servicii, standarde și modele de afaceri, precum și faptul că au potențialul de a deschide piețe noi. Vor fi afectate și alte sectoare secundare, precum industria prelucrătoare, serviciile financiare, sectorul transporturilor sau al energiei.
Europa trebuie să fie pe acest val. Ea este bine poziționată, având în vedere că noul val vizează sectoarele bazate pe inovare deep-tech, precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, sursele curate de energie, în care Europa dispune de anumite avantaje concurențiale în ceea ce privește știința și cunoașterea și se poate baza pe cooperarea strânsă între sectorul public și cel privat (de exemplu, în sectorul sănătății sau al energiei).
Europa trebuie să fie pe acest val. Ea este bine poziționată, având în vedere că noul val vizează sectoarele bazate pe inovare deep-tech, precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, sursele curate de energie, în care Europa dispune de anumite avantaje concurențiale în ceea ce privește știința și cunoașterea și se poate baza pe cooperarea strânsă între sectorul public și cel privat (de exemplu, în sectorul sănătății sau al energiei).
Pentru ca Europa să poată conduce acest nou val de inovare revoluționară, trebuie abordate următoarele provocări de bază:
Pentru ca Europa să poată conduce acest nou val de inovare revoluționară, trebuie abordate următoarele provocări de bază:
–  Ameliorarea transformării științei în inovare, pentru a accelera transferul de idei, tehnologii și talente din sectorul cercetării de bază, către cel al start-up-urilor și al industriei;
–  Ameliorarea transformării științei în inovare, pentru a accelera transferul de idei, tehnologii și talente din sectorul cercetării de bază, către cel al start-up-urilor și al industriei;
—  Intensificarea colaborării între toate tipurile de inovatori, în special între întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și societățile mai mari, îmbunătățindu-le forța motrice și creând noi ecosisteme;
–  Accelerarea transformării industriale: industria europeană a rămas în urmă în ceea ce privește adoptarea și expansiunea noilor tehnologii: 77 % dintre societățile mari și tinere din domeniul cercetării și al dezvoltării se află în SUA sau în Asia și doar 16 % își au sediul în Europa;
–  Accelerarea transformării industriale: industria europeană a rămas în urmă în ceea ce privește adoptarea și expansiunea noilor tehnologii: 77 % dintre societățile mari și tinere din domeniul cercetării și al dezvoltării se află în SUA sau în Asia și doar 16 % își au sediul în Europa;
–  Creșterea finanțării de risc pentru a elimina decalajele în materie de finanțare: inovatorii europeni suferă din cauza nivelului redus al finanțării de risc. Capitalul de risc este esențial pentru transformarea inovațiilor revoluționare în societăți de prim plan la nivel mondial, însă în Europa acesta reprezintă mai puțin de un sfert din sumele alocate în acest scop în SUA și în Asia. Europa trebuie să treacă de această „vale a morții”, în care ideile și inovațiile nu ajung pe piață din cauza decalajului dintre sprijinul public și investițiile private, în special în ceea ce privește inovațiile revoluționare cu grad ridicat de risc și investițiile pe termen lung;
–  Creșterea finanțării de risc pentru a elimina decalajele în materie de finanțare: inovatorii europeni suferă din cauza nivelului redus al finanțării de risc. Capitalul de risc este esențial pentru transformarea inovațiilor revoluționare în societăți de prim plan la nivel mondial, însă în Europa acesta reprezintă mai puțin de un sfert din sumele alocate în acest scop în SUA și în Asia. Europa trebuie să treacă de această „vale a morții”, în care ideile și inovațiile nu ajung pe piață din cauza decalajului dintre sprijinul public și investițiile private, în special în ceea ce privește inovațiile revoluționare cu grad ridicat de risc și investițiile pe termen lung;
–  Ameliorarea și simplificarea cadrului european de finanțare și de sprijinire a cercetării și inovării; multitudinea de surse de finanțare oferă un cadru complex pentru inovatori. Intervenția UE trebuie să coopereze și să se coordoneze cu alt inițiative de la nivel european, național și regional, atât publice, cât și private, pentru a ameliora și a alinia mai bine capacitățile de sprijin și pentru a furniza un cadru ușor de înțeles pentru orice inovator european.
–  Ameliorarea și simplificarea cadrului european de finanțare și de sprijinire a cercetării și inovării; multitudinea de surse de finanțare oferă un cadru complex pentru inovatori. Intervenția UE trebuie să coopereze și să se coordoneze cu alt inițiative de la nivel european, național și regional, atât publice, cât și private, pentru a ameliora și a alinia mai bine capacitățile de sprijin și pentru a furniza un cadru ușor de înțeles pentru orice inovator european.
–  Eliminarea fragmentării ecosistemului de inovare. Deși Europa găzduiește un număr tot mai mare de focare de inovare, acestea nu sunt bine conectate. Societățile cu potențial de creștere la nivel internațional trebuie să facă față fragmentării piețelor naționale, caracterizate prin diversitatea limbilor, a culturii în materie de afaceri și a reglementărilor.
–  Eliminarea fragmentării ecosistemului de inovare. Deși Europa găzduiește un număr tot mai mare de focare de inovare, acestea nu sunt bine conectate. Societățile cu potențial de creștere la nivel internațional trebuie să facă față fragmentării piețelor naționale, caracterizate prin diversitatea limbilor, a culturii în materie de afaceri și a reglementărilor.
Pentru a se adapta la noul val mondial de inovare revoluționară, sprijinul acordat de UE inovatorilor revoluționari trebuie să se bazeze pe o abordare flexibilă, simplă, omogenă și adaptată. Politica privind dezvoltarea și implementarea inovațiilor revoluționare și extinderea societăților trebuie să aibă curajul să își asume riscuri, să țină seama de provocările susmenționate și să aducă valoare adăugată în cadrul activităților de inovare conexe puse în aplicare de statele membre individuale.
Pentru a se adapta la noul val mondial de inovare revoluționară, sprijinul acordat de UE inovatorilor revoluționari trebuie să se bazeze pe o abordare flexibilă, simplă, omogenă și adaptată. Politica privind dezvoltarea și implementarea inovațiilor revoluționare și extinderea societăților trebuie să aibă curajul să își asume riscuri, să țină seama de provocările susmenționate și să aducă valoare adăugată în cadrul activităților de inovare conexe puse în aplicare de statele membre individuale.
Pilonul „Inovare deschisă” al programului Orizont Europa, în cooperare cu alte politici ale UE, în special cu programul InvestEU, este conceput astfel încât să conducă la obținerea unor astfel de rezultate tangibile. Acesta se bazează pe experiența dobândită din programele-cadru anterioare, în special din activitățile vizând tehnologiile și inovarea viitoare [precum tehnologiile viitoare și emergente (FET) și Calea rapidă spre inovare (CRI)], IMM-urile (precum instrumentul pentru IMM-uri), dar și finanțele private și corporatiste (cum ar fi FFPR din cadrul PC7, programul Orizont 2020, InnovFin), toate acestea făcând parte din activitățile proiectului-pilor CEI, lansate pentru perioada 2018-2020.
Pilonul „Europa inovatoare” al programului Orizont Europa, în cooperare cu alte politici ale UE, în special cu programul InvestEU, este conceput astfel încât să conducă la obținerea unor astfel de rezultate tangibile. Acesta se bazează pe experiența dobândită din programele-cadru anterioare, în special din activitățile vizând tehnologiile și inovarea viitoare [precum tehnologiile viitoare și emergente (FET) și Calea rapidă spre inovare (CRI)], IMM-urile (precum instrumentul pentru IMM-uri), dar și finanțele private și corporatiste (cum ar fi FFPR din cadrul PC7, programul Orizont 2020, InnovFin), toate acestea făcând parte din activitățile proiectului-pilor CEI, lansate pentru perioada 2018-2020.
Pe baza acestor experiențe, acest pilon prevede lansarea Consiliului european pentru inovare (CEI), care va promova inovarea revoluționară cu potențial de expansiune rapidă la nivel mondial și cu tipuri specifice de acțiuni și activități:
Pe baza acestor experiențe, acest pilon prevede lansarea Consiliului european pentru inovare (CEI), care va promova cercetarea și inovarea revoluționară cu potențial de expansiune rapidă la nivel mondial și cu tipuri specifice de acțiuni și activități:
–  Sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare viitoare și emergente;
–  Sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare viitoare și emergente, inclusiv prin cercetare colaborativă specifică;
–  Promovarea răspândirii și adoptării inovației în lanțul valoric industrial și în alte lanțuri valorice economice;
–  Eliminarea decalajelor financiare din stadiul dezvoltării, al implementării și al expansiunii inovațiilor creatoare de piețe;
–  Eliminarea decalajelor financiare din stadiul dezvoltării, al implementării și al expansiunii inovațiilor creatoare de piețe;
–  Creșterea impactului și a vizibilității sprijinului pentru inovare acordat de UE.
–  Creșterea impactului și a vizibilității sprijinului pentru inovare acordat de UE;
–   Crearea de sinergii în alte componente ale programului.
Deși EIC va sprijini în mod direct inovațiile revoluționare, trebuie dezvoltat și îmbunătățit în continuare mediul general în care apar și se dezvoltă aceste inovații: este nevoie de un efort comun la nivel european pentru a sprijini inovarea în întreaga Europă, în toate dimensiunile și sub toate formele, inclusiv prin politici și resurse complementare la nivelul UE sau la nivel național, ori de câte ori este posibil. Prin urmare, pilonul prevede, de asemenea:
Deși EIC va sprijini în mod direct inovațiile revoluționare, trebuie dezvoltat și îmbunătățit în continuare mediul general în care apar și se dezvoltă aceste inovații: este nevoie de un efort comun la nivel european pentru a sprijini inovarea în întreaga Europă, în toate dimensiunile și sub toate formele, inclusiv prin politici și resurse complementare la nivelul UE sau la nivel național, ori de câte ori este posibil. Prin urmare, pilonul prevede, de asemenea:
–  Reînnoirea și consolidarea mecanismelor de coordonare și de cooperare cu statele membre și cu țările asociate, dar și cu inițiative private, pentru a sprijini toate tipurile de ecosisteme europene de inovare și actorii acestora;
–  Reînnoirea și consolidarea mecanismelor de coordonare și de cooperare cu statele membre și cu țările asociate, dar și cu inițiative private, pentru a sprijini toate tipurile de ecosisteme europene de inovare și actorii acestora;
–  Sprijinirea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și a comunităților de cunoaștere și inovare (CCI).
–  Sprijinirea sporită a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și a comunităților de cunoaștere și inovare (CCI).
În plus, ca un efort continuu de consolidare a capacităților finanțare de risc pentru cercetare și inovare în Europa și acolo unde este necesar, acest pilon va face legătura cu programul InvestEU. Pornind de la succesele și experiența dobândită în cadrul programului Orizont 2020, al InnovFin și al FEIS, programul InvestEU va ameliora accesul la finanțarea de risc pentru organizațiile de cercetare , inovatori și antreprenori eligibili pentru finanțare, în special pentru IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie, precum și pentru investitori.
În plus, ca un efort continuu de consolidare a capacităților finanțare de risc pentru cercetare și inovare în Europa și acolo unde este necesar, acest pilon va face legătura cu programul InvestEU. Pornind de la succesele și experiența dobândită în cadrul programului Orizont 2020, al InnovFin și al FEIS, programul InvestEU va ameliora accesul la finanțarea de risc pentru organizațiile de cercetare , inovatori și antreprenori eligibili pentru finanțare, în special pentru IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie, precum și pentru investitori.
Amendamentul 218
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 1
Obiectivul CEI este de a identifica, dezvolta și pune în aplicare inovații revoluționare și disruptive (inclusiv tehnologii) și de a sprijini extinderea rapidă a întreprinderilor inovatoare la nivelul UE și la nivel internațional, de-a lungul căii de la idei la piață.
Obiectivul CEI este de a identifica, dezvolta și pune în aplicare inovații revoluționare și disruptive (inclusiv tehnologii absolut noi) și de a sprijini extinderea rapidă a întreprinderilor inovatoare la nivelul UE și la nivel internațional, de-a lungul căii de la idei la piață.
Amendamentul 219
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 2
CEI va fi pus în aplicare, în principal, prin două tipuri de acțiuni, și anume Pathfinder for advances research (instrumentul Pathfinder destinat cercetării avansate), în primele etape ale dezvoltării tehnologice și Accelerator, pentru acțiuni de inovare și introducere pe piață, inclusiv în etapele de anterioare comercializării în masă și în etapa dezvoltării societăților. Acceleratorul, care vizează să ofere un punct de contact unic și un singur proces de sprijin, va acorda, de asemenea, finanțare mixtă, combinând granturile cu investițiile de capital. În plus, acesta va canaliza accesul la împrumuturile acordate prin programul InvestEU.
CEI va fi pus în aplicare, în principal, prin două tipuri de acțiuni, și anume Pathfinder for advanced research al CEI (instrumentul Pathfinder destinat cercetării avansate), în primele etape ale cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice și Accelerator al CEI, pentru acțiuni de inovare și introducere pe piață, inclusiv în etapele de anterioare comercializării în masă și în etapa dezvoltării societăților. Acceleratorul, care vizează să ofere un punct de contact unic și un singur proces de sprijin, va acorda finanțare mixtă, combinând granturile cu investițiile de capital. În plus, acesta va canaliza accesul la împrumuturile și garanțiile acordate prin programul InvestEU. Cel puțin 70 % din bugetul CEI va fi dedicat întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor.
Amendamentul 220
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 3 – liniuța 1
–  se vor concentra asupra inovațiilor revoluționare și disruptive, inclusiv a celor sociale, care au potențialul de a crea noi piețe, spre deosebire de cele care aduc îmbunătățiri progresive produselor, serviciilor sau modelor de afaceri existente;
–  se vor concentra asupra inovațiilor revoluționare și disruptive, inclusiv a celor sociale, care au potențialul de a crea noi piețe sau de a permite soluții noi, precum și asupra cercetărilor privind potențiale tehnologii absolut noi;
Amendamentul 221
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 3 – liniuța 2
–  vor fi în principal ascendente, deschise la inovații din toate domeniile științei, tehnologiei și aplicațiilor din orice sector, permițând în același timp sprijinirea orientată a tehnologiilor revoluționare sau disruptive emergente cu importanță strategică potențială;
–  vor fi în principal ascendente, deschise la inovații și cercetări specifice din toate domeniile științei, tehnologiei și aplicațiilor din orice sector, permițând în același timp sprijinirea orientată a tehnologiilor revoluționare sau disruptive emergente cu importanță strategică potențială;
Amendamentul 222
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 3 – liniuța 3
–  vor încuraja inovațiile care vizează diferite domenii și sectoare științifice și tehnologice (de exemplu, combinarea domeniului fizic cu cel digital);
–  vor încuraja inovațiile și cercetarea care vizează diferite domenii și sectoare științifice și tehnologice (de exemplu, combinarea domeniului fizic cu cel digital);
Amendamentul 223
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 3 – liniuța 4
–  vor fi centrate pe inovatori, simplificând procedurile și cerințele administrative, prin utilizarea de interviuri pentru a contribui la evaluarea cererilor și prin asigurarea unui proces decizional rapid;
–  vor fi centrate pe inovatori și cercetători, simplificând procedurile și cerințele administrative, prin utilizarea de interviuri pentru a contribui la evaluarea cererilor și prin asigurarea unui proces decizional rapid;
Amendamentul 224
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 4
Pe lângă sprijinul financiar, inventatorii vor avea acces la serviciile de consultanță de afaceri ale CEI, care oferă proiectelor consiliere, îndrumare și asistență tehnică și care facilitează colaborarea dintre inovatori și omologi, partenerii industriali și investitori. De asemenea, inovatorilor li se va facilita accesul la expertiză, instalații (inclusiv centre de inovare23) și parteneri din cadrul activităților sprijinite de UE (inclusiv cele ale EIT, în special prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare).
Pe lângă sprijinul financiar, inventatorii vor avea acces la serviciile de consultanță de afaceri ale CEI, care oferă proiectelor consiliere, îndrumare și asistență tehnică și care facilitează colaborarea dintre inovatori și omologi, partenerii industriali și investitori. De asemenea, inovatorilor li se va facilita accesul la expertiză, instalații (inclusiv infrastructuri de cercetare și centre de inovare23) și parteneri din cadrul activităților sprijinite de UE (inclusiv cele ale EIT, în special prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare).
__________________
__________________
23 Acestea sunt instalații publice sau private care oferă accesul la cele mai recente cunoștințe și la cea mai recentă expertiză privind tehnologiile digitale și tehnologiile generice conexe, care sunt necesare pentru ca societățile să devină mai competitive în ceea ce privește procesele de producție, de servicii și de afaceri.
23 Acestea sunt instalații publice sau private care oferă accesul la cele mai recente cunoștințe și la cea mai recentă expertiză privind tehnologiile digitale și tehnologiile generice conexe, care sunt necesare pentru ca societățile să devină mai competitive în ceea ce privește procesele de producție, de servicii și de afaceri.
Amendamentul 225
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – paragraful 5
Se va acorda o atenție deosebită asigurării unei complementarități corecte și eficiente, cu inițiative individuale sau în rețea ale statelor membre, inclusiv sub formă de parteneriat european.
În plus, se va acorda o atenție deosebită asigurării unei complementarități corecte și eficiente, cu inițiative individuale sau în rețea ale statelor membre, inclusiv sub formă de parteneriate europene.
Amendamentul 226
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.1 – partea introductivă
1.1.1.  „Pathfinder” pentru cercetarea avansată
1.1.1.  „Pathfinder” al CEI pentru cercetarea avansată
Amendamentul 227
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.1 – paragraful 2
Obiectivul general al instrumentului Pathfinder va fi de a încuraja inovarea cu potențial de creare de piețe rezultată din idei tehnologice revoluționare și a o aduce în stadiul demonstrativ sau al dezvoltării argumentelor sau a strategiilor comerciale, în vederea preluării ulterioare de către Accelerator sau de oricare altă soluție de introducere pe piață. În acest scop, Pathfinder va sprijini la început etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.
Obiectivul general al instrumentului Pathfinder va fi de a încuraja inovarea cu potențial de creare de piețe rezultată din idei științifice și tehnologice revoluționare și a o aduce în stadiul demonstrativ sau al dezvoltării argumentelor sau a strategiilor comerciale, în vederea preluării ulterioare de către Accelerator sau de oricare altă soluție de introducere pe piață. În acest scop, Pathfinder va sprijini la început etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice, inclusiv cercetări de vârf, validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.
Amendamentul 228
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – punctul 1.1.1 – paragraful 3
Pentru a fi pe deplin deschis la studiile de mare anvergură, la oportunitățile de descoperiri întâmplătoare, de idei, concepte și descoperiri neașteptate, Pathfinder va fi pus în aplicare în principal prin intermediul unei cereri permanente de propuneri ascendente. De asemenea, Pathfinder va prevedea provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice cheie24 care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și la un mod de gândire radical. Regruparea proiectelor selectate în portofolii tematice sau bazate pe obiective va permite stabilirea unei mase critice de eforturi și structurarea unor noi comunități de cercetare multidisciplinare.
Pentru a fi pe deplin deschis la studiile de mare anvergură, la oportunitățile de descoperiri întâmplătoare, de idei, concepte și descoperiri neașteptate, Pathfinder va fi pus în aplicare în principal prin intermediul unor cereri permanente și competitive de propuneri ascendente, cu termene-limită. De asemenea, Pathfinder va prevedea provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice cheie24 care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și la un mod de gândire radical. Regruparea proiectelor selectate în portofolii tematice sau bazate pe obiective va permite stabilirea unei mase critice de eforturi și structurarea unor noi comunități de cercetare multidisciplinare.
__________________
__________________
24 Acestea ar putea include teme precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, controlul biologic sau gemenii digitali de a doua generație sau orice alte subiecte identificate în contextul programării strategice a programului Orizont Europa (inclusiv cu programele în rețea derulate de statele membre).
24 Acestea ar putea include teme precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, controlul biologic sau gemenii digitali de a doua generație sau orice alte subiecte identificate în contextul programării strategice a programului Orizont Europa (inclusiv cu programele în rețea derulate de statele membre).
Amendamentul 229
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – punctul 1.1.1 – paragraful 5
Pathfinder va fi deschis pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și societăți, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, precum și de la beneficiari unici la consorții multidisciplinare. În cazul proiectelor cu beneficiar unic, societățile mai mari nu vor fi autorizate. Pathfinder va fi pus în aplicare în strânsă coordonare cu alte componente ale programului Orizont Europa, în special cu activitățile Consiliului european pentru cercetare (CEC), ale acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și ale comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). De asemenea, acest instrument va fi pus în aplicare în strânsă coordonare cu programele și activitățile statelor membre.
Pathfinder va fi deschis pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații și societăți de cercetare și din domeniul tehnologiei, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, precum și de la beneficiari unici la consorții multidisciplinare. În cazul proiectelor cu beneficiar unic, societățile mai mari nu vor fi autorizate. Pentru a asigura sinergiile și a evita suprapunerile, Pathfinder va fi pus în aplicare în strânsă coordonare cu alte componente ale programului Orizont Europa, în special cu activitățile Consiliului european pentru cercetare (CEC), ale acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT). De asemenea, acest instrument va fi pus în aplicare în strânsă coordonare cu programele și activitățile statelor membre.
Amendamentul 230
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 2
În consecință, Acceleratorul va furniza sprijin financiar inovatorilor sau societăților care nu sunt încă eligibile pentru finanțare sau nu atrag încă investitori, dar care au ambiția de a dezvolta și de a introduce pe piețele UE și internaționale inovațiile lor revoluționare și de a se extinde rapid. În acest scop, acesta se va baza pe experiența dobândită atât prin aplicarea Instrumentului pentru IMM-uri faza 2 și 3, cât și a mecanismului InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, în special prin adăugarea de alte componente decât granturile și prin capacitatea de a sprijini investițiile mai importante și pe termen mai lung.
În consecință, Acceleratorul va furniza sprijin financiar inovatorilor sau societăților care nu sunt încă eligibile pentru finanțare sau nu atrag încă investitori, dar care au ambiția de a dezvolta și de a introduce pe piețele UE și internaționale inovațiile lor revoluționare și de a se extinde rapid. În acest scop, acesta se va baza pe experiența dobândită atât prin aplicarea Instrumentului pentru IMM-uri faza 2 și 3, cât și a mecanismului InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, în special prin adăugarea de alte componente decât granturile și prin capacitatea de a sprijini investițiile mai importante și pe termen mai lung. Se vor asigura cooperarea cu EIT și cu CCI-urile aferente acestuia și sinergiile cu activitățile acceleratoarelor acestora.
Amendamentul 231
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 3 – liniuța 2
–  sprijin pentru investițiile în capitaluri proprii27 sau alte forme rambursabile, astfel încât să suplinească lipsa de finanțare de care suferă activitățile de inovare pentru a ajunge la introducerea efectivă pe piață, inclusiv etapa de extindere a întreprinderii, într-un mod care să nu ducă la eliminarea investițiilor private sau la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. Atunci când este relevant, acest instrument va orienta inovatorul astfel încât acesta să aibă acces la finanțarea prin îndatorare (de exemplu, împrumuturi) furnizată de programul InvestEU.
–  sprijin pentru investițiile în capitaluri proprii27 sau alte forme rambursabile, astfel încât să suplinească lipsa de finanțare de care suferă activitățile de inovare pentru a ajunge la introducerea efectivă pe piață, inclusiv etapa de extindere a întreprinderii, într-un mod care să nu ducă la eliminarea investițiilor private sau la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. Atunci când este relevant, acest instrument va orienta inovatorul astfel încât acesta să aibă acces la finanțarea prin îndatorare (de exemplu, împrumuturi sau garanții) furnizată de programul InvestEU.
__________________
__________________
27 De obicei nu mai mult de 25 % din drepturile de vot. În cazuri excepționale, UE poate asigura dobândirea unei minorități de blocare, pentru a proteja interesele europene în domenii esențiale, cum ar fi securitatea cibernetică.
27 De obicei nu mai mult de 25 % din drepturile de vot. În cazuri excepționale, UE poate asigura dobândirea unei minorități de blocare, pentru a proteja interesele europene în domenii esențiale, cum ar fi securitatea cibernetică.
Amendamentul 232
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 4
Sprijinul va fi acordat prin intermediul unui proces unic și cu o decizie unică, oferind inovatorului sprijinit un singur angajament global cu privire la resurse financiare care acoperă diferitele stadii ale inovării, până la introducerea pe piață, inclusiv etapa anterioară comercializării în masă. Punerea integrală în aplicare a sprijinului acordat va fi etapizată si va face obiectul unei reexaminări. Structura și volumul finanțării vor fi adaptate la necesitățile societății în cauză, la dimensiunea și la gradul său de maturitate, la natura tehnologiei/inovației și la durata ciclului de inovare. Acesta va acoperi nevoile de finanțare până la înlocuirea prin surse alternative de investiții.
Sprijinul va fi acordat prin intermediul unui proces unic și cu o decizie unică, oferind inovatorului sprijinit un singur angajament global cu privire la resurse financiare care acoperă diferitele stadii ale inovării, până la introducerea pe piață, inclusiv etapa anterioară comercializării în masă. Punerea integrală în aplicare a sprijinului acordat va fi etapizată si va face obiectul unei reexaminări. Structura și volumul finanțării vor fi adaptate la necesitățile beneficiarului în cauză, la dimensiunea și la gradul său de maturitate, la natura tehnologiei/inovației și la durata ciclului de inovare. Acesta va acoperi nevoile de finanțare până la înlocuirea prin surse alternative de investiții.
Amendamentul 233
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 5
În cazul inovațiilor cu riscuri tehnologice ridicate („deep-tech”), sprijinul va conține întotdeauna o componentă de grant care să acopere activitățile de inovare. Acolo unde diversele riscuri sunt reduse (tehnologice, de piață, de reglementare etc.), se preconizează că importanța relativă a componentei „avans rambursabil” va crește.
În cazul inovațiilor cu riscuri ridicate (de exemplu, „deep-tech”), sprijinul va conține întotdeauna o componentă de grant care să acopere activitățile de inovare, care pot fi efectuate în colaborare cu organizații publice de cercetare în calitate de parteneri sau prin subcontractare. Acolo unde diversele riscuri sunt reduse (tehnologice, de piață, de reglementare etc.), se preconizează că importanța relativă a componentei „avans rambursabil” va crește.
Amendamentul 234
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 7
Acceleratorul va funcționa, în principal, printr-o cerere de propuneri ascendentă și deschisă permanent, care vizează antreprenori individuali (în principal întreprinderile nou-înființate și IMM-urile), acordând o atenție deosebită inovatorilor tineri și femeilor. Această cerere ascendentă și deschisă va fi completată cu sprijin orientat către tehnologiile revoluționare sau disruptive emergente cu o importanță strategică potențială. Propunerile pot fi prezentate și de către investitori, inclusiv de agențiile pentru inovare din sectorul public, însă sprijinul va fi acordat societăților.
Acceleratorul va funcționa, în principal, printr-o cerere de propuneri ascendentă, competitivă și deschisă permanent, cu date-limită, care vizează antreprenori individuali (în principal întreprinderile nou-înființate și IMM-urile), acordând o atenție deosebită inovatorilor tineri și femeilor. Această cerere ascendentă și deschisă va fi completată cu sprijin orientat către inovațiile și tehnologiile revoluționare sau disruptive emergente cu o importanță strategică potențială. Propunerile pot fi prezentate și de către investitori, inclusiv de agențiile pentru inovare din sectorul public, însă sprijinul va fi acordat societăților.
Amendamentul 235
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 8
Acceleratorul va permite adoptarea rapidă a inovațiilor rezultate din proiectele sprijinite de Pathfinder, din „programele de cercetare avansată” similare ale statelor membre și din alți piloni ai programelor-cadru ale UE28, pentru a le sprijini să ajungă pe piață. Această identificare a proiectelor sprijinite în cadrul altor piloni ai programului Orizont Europa și, de asemenea, al programelor-cadru anterioare se vor baza pe metodologii pertinente, cum ar fi radarul de inovare.
Acceleratorul va permite adoptarea rapidă a inovațiilor rezultate din proiectele sprijinite de Pathfinder, din „programele de cercetare avansată” similare ale statelor membre, din CCI ale EIT și din alți piloni ai programului-cadru al UE28, pentru a le sprijini să ajungă pe piață. Această identificare a proiectelor sprijinite în cadrul altor piloni ai programului Orizont Europa și, de asemenea, al programelor-cadru anterioare se vor baza pe metodologii pertinente, cum ar fi radarul de inovare.
__________________
__________________
28 Precum validarea conceptului de către CEC, pornind de la proiecte sprijinite în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, întreprinderi nou-înființate provenind din CCI-urile Institutului European de Inovare și Tehnologie, ... inclusiv de la activitățile din cadrul programului Orizont 2020, în special proiectele selecționate în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri faza 2 din cadrul programului Orizont 2020 și al mărcii de excelență aferente, finanțate de statele membre, parteneriatele europene (actuale și viitoare).
28 Precum validarea conceptului de către CEC, pornind de la proiecte sprijinite în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, întreprinderi nou-înființate provenind din CCI-urile Institutului European de Inovare și Tehnologie, ... inclusiv de la activitățile din cadrul programului Orizont 2020, în special proiectele selecționate în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri faza 2 din cadrul programului Orizont 2020 și al mărcii de excelență aferente, finanțate de statele membre, parteneriatele europene (actuale și viitoare).
Amendamentul 236
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.3 – paragraful 1 – liniuța 1
–  servicii CEI de accelerare a dezvoltării de întreprinderi, în sprijinul activităților și acțiunilor din cadrul Pathfinder și Accelerator. Obiectivul va fi de a pune în legătură comunitatea CEI a inovatorilor care beneficiază de finanțare, inclusiv de finanțare legată de „marca de excelență”, cu investitori, parteneri și achizitori publici. Vor fi furnizate o gamă de servicii de consiliere și de mentorat pentru acțiunile CEI. Inovatorii vor avea acces la rețelele internaționale de parteneri potențiali, inclusiv din sectorul industrial, pentru a completa un lanț valoric sau a dezvolta oportunități de piață, și pentru a găsi investitori și alte surse de finanțare private sau corporative. Activitățile vor include evenimente în direct (de exemplu evenimente de brokeraj, sesiuni de prezentare), dar și dezvoltarea de platforme de relaționare sau utilizarea celor existente, în strânsă legătură cu intermediarii financiari sprijiniți de fondul InvestUE și cu Grupul BEI. Aceste activități vor încuraja, de asemenea, schimburile între omologi ca sursă de învățare în cadrul ecosistemului de inovare, făcând apel în mod special la membrii comitetului consultativ la nivel înalt al CEI și la cercetătorii CEI;
–  servicii CEI de accelerare a dezvoltării de întreprinderi, în sprijinul activităților și acțiunilor din cadrul Pathfinder și Accelerator. Obiectivul va fi de a pune în legătură comunitatea CEI a inovatorilor care beneficiază de finanțare, inclusiv de finanțare legată de „marca de excelență”, cu investitori, parteneri și achizitori publici și privați. Vor fi furnizate o gamă de servicii de consiliere și de mentorat pentru acțiunile CEI. Inovatorii vor avea acces la rețelele internaționale de parteneri potențiali, inclusiv din sectorul industrial, pentru a completa un lanț valoric sau a dezvolta oportunități de piață, și pentru a găsi investitori și alte surse de finanțare private sau corporative. Activitățile vor include evenimente în direct (de exemplu evenimente de brokeraj, sesiuni de prezentare), dar și dezvoltarea de platforme de relaționare sau utilizarea celor existente, în strânsă legătură cu intermediarii financiari sprijiniți de fondul InvestUE și cu Grupul BEI. Aceste activități vor încuraja, de asemenea, schimburile între omologi ca sursă de învățare în cadrul ecosistemului de inovare, făcând apel în mod special la membrii comitetului consultativ la nivel înalt al CEI și la cercetătorii CEI. Aceste activități suplimentare ale CEI axate pe inovații revoluționare/cu un risc ridicat vor completa portofoliul similar al activităților EIT care vizează antreprenori, inovatori și întreprinderi nou-înființate. CEI este încurajat să utilizeze expertiza și experiența CCI-urilor în acordarea de sprijin investitorilor.
Amendamentul 237
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.1 – subpunctul 1.1.3 – paragraful 1 – liniuța 3
–  provocările CEI, și anume premii de încurajare, pentru a contribui la dezvoltarea de noi soluții la provocările globale, a atrage noi actori și a crea noi comunități. Premiile de recunoaștere ale CEI vor include iCapital, premiul pentru încurajarea inovării sociale și premiul pentru femeile inovatoare29. Conceptul premiilor sale va lega CEI de alte părți ale programului-cadru, inclusiv misiunile și alte organisme de finanțare. Vor fi explorate oportunități de cooperare cu organizații (cum ar fi întreprinderi, universități, organizații de cercetare, acceleratori de întreprinderi, organizații de caritate și fundații).
–  provocările CEI, și anume premii de încurajare, pentru a contribui la dezvoltarea de noi inovații revoluționare, a atrage noi actori, a crea noi comunități și rețele de C&I, precum și pentru a conferi vizibilitate realizărilor finanțate de UE. Premiile de recunoaștere ale CEI vor include iCapital, premiul UE pentru provocare, premiul pentru încurajarea inovării sociale și premiul pentru femeile inovatoare. 29 Conceptul și punerea în aplicare a acestor premii vor fi legate de alte părți ale programului, inclusiv de misiuni și de EIT, pentru a asigura complementaritatea și a evita suprapunerile. Vor fi explorate oportunități de cooperare cu organizații (cum ar fi întreprinderi, universități, organizații de cercetare, acceleratori de întreprinderi, organizații de caritate și fundații).
__________________
__________________
29 Premiile CEI vor prelua gestionarea premiilor lansate în cadrul programului Orizont 2020 și vor stabili elaborarea conceptului și punerea în aplicare a noilor premii de încurajare și de recunoaștere.
29 Premiile CEI vor prelua gestionarea premiilor lansate în cadrul programului Orizont 2020 și vor stabili elaborarea conceptului și punerea în aplicare a noilor premii de încurajare și de recunoaștere.
Amendamentul 238
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.2 – subpunctul 1.2.1 – paragraful 1
Comitetul consultativ la nivel înalt al CEI (comitetul CEI) va asista Comisia la implementarea CEI. Pe lângă faptul că oferă consultanță cu privire la programele de lucru ale CEI, comitetul CEI va juca un rol activ în consilierea conducerii și în monitorizarea acțiunilor. Acesta va avea o funcție de comunicare, membrii săi jucând rolul de ambasadori pentru a contribui la stimularea inovării în UE. Canalele de comunicare vor include participarea la evenimente cheie în domeniul inovării, rețelele sociale, constituirea unei comunități a inovatorilor la nivelul CEI, colaborarea cu mass-media principale, punând accentul pe inovare, evenimente comune cu incubatoarele și cu centrele de accelerare.
Comitetul consultativ la nivel înalt al CEI (comitetul CEI) va asista Comisia la implementarea CEI. Acesta va fi compus din reprezentanți care vor include, printre alții, experți din mediul academic privind politica din domeniul inovării, organizații de cercetare și din domeniul tehnologiei, antreprenori, organizații de capital de risc, în conformitate cu articolul 9 din prezenta decizie.
Pentru punerea în aplicare a CEI, Comisia, cu sprijinul comitetului CEI, va prezenta:
—  o diferențiere clară între grupurile-țintă vizate și diferitele lor nevoi;
—  detalii privind punerea în aplicare a sprijinului combinat (grant, capital propriu, împrumut și garanție);
—  un mecanism solid pentru evaluarea sistematică și în timp real a instrumentelor, pentru a asigura un proces rapid de învățare în materie de politică și dezvoltarea de modele de inovare, inclusiv selecția și punerea în aplicare a indicatorilor;
—  cooperarea între CEI și EIT pentru a asigura complementaritatea și a evita suprapunerile;
—  definirea suplimentară a rolurilor și a responsabilităților administratorilor programului;
—  descrierea instrumentelor pentru atragerea investitorilor în capital de risc în cazul proiectelor cu un grad ridicat de risc;
—  definirea obiectivelor de inovare în ceea ce privește produsele, procesele, comercializarea și serviciile;
—  măsurarea forței motrice a beneficiarilor.
De asemenea, comitetul va oferi consultanță cu privire la programele de lucru ale CEI, la gestionare și la acțiunile de monitorizare. Acesta va avea o funcție de comunicare, membrii săi jucând rolul de ambasadori pentru a contribui la stimularea inovării în UE. Canalele de comunicare vor include participarea la evenimente cheie în domeniul inovării, rețelele sociale, constituirea unei comunități a inovatorilor la nivelul CEI, colaborarea cu mass-media principale, punând accentul pe inovare, evenimente comune cu incubatoarele și cu centrele de accelerare. Consiliul de conducere al EIT și comitetul CEI vor coopera pentru valorificarea sinergiilor și creșterea valorii adăugate pentru inovatorii și antreprenorii din Uniune.
Amendamentul 239
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.2 – subpunctul 1.2.1 – paragraful 2
Comitetul CEI va oferi recomandări Comisiei cu privire la tendințele din domeniul inovării sau la inițiativele necesare pentru a consolida și a promova ecosistemele de inovare din UE, inclusiv la eventualele bariere în materie de reglementare. Consultanța oferită de comitet ar trebui să identifice, de asemenea, domenii emergente în materie de inovare, care vor fi luate în considerare în cadrul activităților din pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială” și în cadrul misiunilor. Se așteaptă ca acest comitet să contribuie astfel la coerența globală a programului Orizont Europa.
Comitetul CEI, împreună cu consiliul de conducere al EIT, va oferi recomandări Comisiei cu privire la tendințele din domeniul inovării sau la inițiativele necesare pentru a consolida și a promova ecosistemele de inovare din UE, inclusiv la eventualele bariere tehnice, precum și în materie de reglementare. Consultanța oferită de comitet ar trebui să identifice, de asemenea, domenii emergente în materie de inovare, care vor fi luate în considerare în cadrul activităților din pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și în cadrul misiunilor. Se așteaptă ca acest comitet să contribuie astfel la coerența globală a programului Orizont Europa.
Amendamentul 240
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 1 – punctul 1.2 – subpunctul 1.2.2 – paragraful 5
În special, administratorii programelor vor supraveghea punerea în aplicare a cererilor de propuneri din cadrul instrumentului Pathfinder și vor propune clasamente de evaluare în vederea stabilirii unui portofoliu strategic coerent de proiecte, care ar trebui să aducă contribuții esențiale la dezvoltarea unor potențiale inovații societale și economice, creatoare de piețe.
În special, administratorii programelor vor supraveghea punerea în aplicare a cererilor de propuneri din cadrul instrumentului Pathfinder și vor propune clasamente de evaluare, bazate pe criterii clare și transparente, astfel cum sunt definite în regulament, în conformitate cu un portofoliu strategic de proiecte, care ar trebui să aducă contribuții esențiale la dezvoltarea unor potențiale tehnologii viitoare absolut noi științifice, societale și economice sau a unor inovații creatoare de piețe.
Amendamentul 241
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.1 – paragraful 1
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării prin implicarea cercetătorilor, a antreprenorilor, a industriei și a societății în general, UE trebuie să îmbunătățească mediul în care să se poată dezvolta inovarea la toate nivelurile. Acest lucru va însemna că UE trebuie să contribuie la dezvoltarea unui ecosistem de inovare eficace la nivelul UE și să încurajeze cooperarea, crearea de rețele și schimbul de idei, de finanțare și de competențe între ecosistemele de inovare naționale și locale.
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării prin implicarea cercetătorilor, a antreprenorilor, a industriei și a societății în general, UE trebuie să îmbunătățească mediul în care să se poată dezvolta inovarea la toate nivelurile. Acest lucru va însemna că UE trebuie să contribuie la dezvoltarea unui ecosistem de inovare eficace la nivelul UE și să încurajeze cooperarea, crearea de rețele și schimbul de idei, să dezvolte procese de inovare deschise, de finanțare și de competențe între ecosistemele de inovare naționale și locale.
Amendamentul 242
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.1 – paragraful 2
De asemenea, UE trebuie să urmărească dezvoltarea ecosistemelor care susțin inovarea socială și inovarea din sectorul public, pe lângă inovarea din întreprinderile private. Într-adevăr, sectorul public trebuie să inoveze și să se reînnoiască, pentru a fi în măsură să sprijine schimbările în materie de reglementare și de guvernanță necesare pentru sprijinirea implementării pe scară largă a noilor tehnologii și pentru a răspunde cererii publice tot mai mari de servicii eficiente și eficace. Aceste inovații sociale sunt cruciale pentru creșterea gradului de bunăstare a societăților noastre.
De asemenea, UE trebuie să urmărească dezvoltarea ecosistemelor care susțin inovarea socială și să încurajeze transferul de cunoștințe și inovarea din sectorul public, pe lângă inovarea din întreprinderile private. Într-adevăr, sectorul public trebuie să inoveze și să se reînnoiască, pentru a fi în măsură să sprijine schimbările în materie de reglementare și de guvernanță necesare pentru sprijinirea implementării pe scară largă a inovațiilor, inclusiv a noilor tehnologii și pentru a răspunde cererii publice tot mai mari de servicii eficiente și eficace. Aceste inovații sociale sunt cruciale pentru creșterea gradului de bunăstare a societăților noastre. Fiind cea mai mare rețea de inovare din Europa, CCI-urile EIT vor juca un rol important în dezvoltarea unor astfel de ecosisteme și în punerea în aplicare a acestei priorități. Acestea sprijină cooperarea interregională dorită, corelând ecosistemele de inovare la nivel paneuropean.
Amendamentul 243
Propunere de decizie
Anexa I –pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.2 – paragraful 1 – partea introductivă
Ca un prim pas, Comisia va organiza un forum al CEI la care vor participa autoritățile publice și organismele responsabile cu politicile și programele naționale în materie de inovare din statele membre și din țările asociate, cu scopul de a promova coordonarea și dialogul privind dezvoltarea ecosistemului de inovare al UE. În cadrul acestui forum al CEI, Comisia:
Ca un prim pas, Comisia va organiza un forum de inovare la care vor participa autoritățile publice și organismele responsabile cu politicile și programele naționale în materie de inovare din statele membre și din țările asociate, cu scopul de a promova coordonarea și dialogul privind dezvoltarea ecosistemului de inovare al UE. În cadrul acestui forum de inovare, părțile interesate implicate și organismele UE, inclusiv EIT, comitetul CEI și Comisia:
Amendamentul 244
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.2 – paragraful 1 – liniuța 3
–  va îmbunătăți coordonarea între programele naționale de inovare și CEI, astfel încât să se stimuleze sinergii operaționale și să evite suprapunerile, prin schimbul de date cu privire la programe și la punerea lor în aplicare, de resurse și de expertiză, prin analizarea și monitorizarea tendințelor tehnologice și în materie de inovare, precum și prin interconectarea comunităților respective de inovatori;
–  va îmbunătăți coordonarea între programele naționale de inovare, EIT și CEI, astfel încât să se stimuleze sinergii operaționale și să evite suprapunerile, prin schimbul de date cu privire la programe și la punerea lor în aplicare, de resurse și de expertiză, prin analizarea și monitorizarea tendințelor tehnologice și în materie de inovare, precum și prin interconectarea comunităților respective de inovatori;
Amendamentul 245
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.2 – paragraful 2
Vor fi puse în aplicare activități pentru a asigura o complementaritate efectivă între tipurile de acțiuni ale CEI, cu accentul lor specific pe inovarea revoluționară și activitățile puse în aplicare de statele membre și de țările asociate, dar și de inițiative private, pentru a sprijini toate tipurile de inovare, a ajunge la toți inovatorii din întreaga UE și a le oferi acestora un sprijin mai mare și adecvat.
Vor fi puse în aplicare activități pentru a asigura o complementaritate și o cooperare efectivă între tipurile de acțiuni ale EIT și ale CEI, cu accentul lor specific pe inovare și activitățile puse în aplicare de statele membre și de țările asociate, dar și de inițiative private, pentru a sprijini toate tipurile de inovare, a ajunge la toți inovatorii din întreaga UE și a le oferi acestora un sprijin mai mare și adecvat.
Amendamentul 246
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.2 – paragraful 3 – partea introductivă
În acest scop, UE:
În acest scop, organismele implicate din cadrul UE:
Amendamentul 247
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 3 – liniuța 1
–  va promova și va cofinanța programe comune de inovare gestionate de autoritățile responsabile cu politicile și programele publice de la nivel național, regional sau local, cărora li se pot asocia entități private care sprijină inovarea și inovatorii. Aceste programe comune orientate spre cerere pot viza, printre altele, sprijin pentru etapa incipientă și pentru studii de fezabilitate, cooperarea între universități și întreprinderi, sprijin pentru cercetarea colaborativă a IMM-urilor din domeniul înaltei tehnologii, transferul de tehnologie și de cunoștințe, internaționalizarea IMM-urilor, cercetarea de piață și dezvoltarea de piețe, digitalizarea IMM-urilor cu grad scăzut de tehnologizare, instrumente financiare pentru activitățile apropiate de piață sau pentru introducerea pe piață, inovarea socială. De asemenea, acestea pot include inițiative de achiziții publice comune care să faciliteze comercializarea inovațiilor în sectorul public, în special în sprijinul elaborării de noi politici. Acest lucru ar putea fi deosebit de eficace pentru a stimula inovarea în domeniile serviciilor publice și pentru a le oferi inovatorilor europeni oportunități de piață.
–  va promova și va cofinanța programe comune de inovare gestionate de autoritățile responsabile cu politicile și programele publice de la nivel național, regional sau local, cărora ar trebui să li se asocieze entități private care sprijină inovarea și inovatorii. Aceste programe comune orientate spre cerere și ofertă pot viza, printre altele, sprijin pentru etapa incipientă și pentru studii de fezabilitate, cooperarea între universități, organizații de cercetare și întreprinderi, sprijin pentru cercetarea colaborativă a IMM-urilor din domeniul înaltei tehnologii, transferul de tehnologie și de cunoștințe, internaționalizarea IMM-urilor, cercetarea de piață și dezvoltarea de piețe, digitalizarea IMM-urilor cu grad scăzut de tehnologizare, instrumente financiare pentru activitățile apropiate de piață sau pentru introducerea pe piață, inovarea socială. De asemenea, acestea pot include inițiative de achiziții publice comune care să faciliteze comercializarea inovațiilor în sectorul public, în special în sprijinul elaborării de noi politici. Acest lucru ar putea fi deosebit de eficace pentru a stimula inovarea în domeniile serviciilor publice și pentru a le oferi inovatorilor europeni oportunități de piață. Atunci când sunt gestionate la nivel local, aceste programe ar trebui să permită parteneriate transnaționale și ar trebui să fie în acord cu strategiile de specializare inteligentă și să sprijine sinergiile cu FEDR în regiunile implicate.
Amendamentul 248
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 2 – punctul 2.2 – paragraful 3 – liniuța 2
–  va sprijini, de asemenea, programe comune de mentorat, îndrumare, asistență tehnică și alte servicii propuse inovatorilor de rețele precum Rețeaua întreprinderilor europene, clustere, platforme paneuropene precum Startup Europe, actori locali din domeniul inovării, atât publici, cât și privați, în special, incubatoare și centre de inovare care ar putea, în plus, să fie interconectate pentru a favoriza crearea de parteneriate între inovatori. Se poate acorda sprijin și pentru promovarea competențelor non-tehnice pentru inovare, inclusiv pentru rețelele de instituții de formare profesională și în strânsă colaborare cu Institutul European de Inovare și Tehnologie;
–  va sprijini, de asemenea, programe comune de mentorat, îndrumare, asistență tehnică și alte servicii propuse inovatorilor de rețele precum Rețeaua întreprinderilor europene, clustere, platforme paneuropene precum Startup Europe, actori locali din domeniul inovării, atât publici, cât și privați, în special, incubatoare și centre de inovare care ar putea, în plus, să fie interconectate pentru a favoriza crearea de parteneriate între inovatori. Ar trebui să se acorde sprijin și pentru promovarea competențelor non-tehnice pentru inovare, inclusiv pentru rețelele de instituții de formare profesională și în strânsă cooperare cu EIT;
Amendamentul 249
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.1 – paragraful 1
Așa cum indică în mod clar raportul grupului independent la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor de cercetare și inovare ale UE (grupul la nivel înalt Lamy), calea de urmat este „educația pentru viitor și investițiile în oameni care vor contribui la schimbări”. În special, universitățile europene sunt chemate să stimuleze spiritul antreprenorial, să elimine granițele dintre discipline și să instituționalizeze colaborări puternice nedisciplinare între industrie și mediul academic. Potrivit unor studii recente, accesul persoanelor talentate este, de departe, cel mai important factor care influențează alegerea locului de înființare a startup-urilor de către antreprenorii europeni. Oportunitățile de educație și formare în domeniul antreprenoriatului joacă un rol esențial pentru crearea unei noi generații de inovatori și consolidarea aptitudinilor celor existenți de a-și dezvolta afacerea la niveluri mai mari de succes. Accesul la antreprenorii talentați, alături de accesul la serviciile profesionale, la capital și la piețe la nivelul UE, precum și reunirea de actorilor-cheie din domeniul inovării în jurul unui obiectiv comun reprezintă principalele ingrediente necesare pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare. Este necesară coordonarea eforturilor din întreaga UE, pentru a crea o masă critică de clustere și ecosisteme antreprenoriale interconectate la nivelul UE.
Așa cum indică în mod clar raportul grupului independent la nivel înalt privind maximizarea impactului programelor de cercetare și inovare ale UE (grupul la nivel înalt Lamy), calea de urmat este „educația pentru viitor și investițiile în oameni care vor contribui la schimbări”. În special, universitățile europene sunt chemate să stimuleze spiritul antreprenorial, să elimine granițele dintre discipline și să instituționalizeze colaborări puternice nedisciplinare între industrie și mediul academic. Potrivit unor studii recente, accesul persoanelor talentate este, de departe, cel mai important factor care influențează alegerea locului de înființare a startup-urilor de către antreprenorii europeni. Oportunitățile de educație și formare în domeniul antreprenoriatului joacă un rol esențial pentru crearea unei noi generații de inovatori și consolidarea aptitudinilor celor existenți de a-și dezvolta afacerea la niveluri mai mari de succes. Accesul la antreprenorii talentați, alături de accesul la serviciile profesionale, la capital și la piețe la nivelul UE, precum și reunirea de actorilor-cheie din domeniul inovării în jurul unui obiectiv comun reprezintă principalele ingrediente necesare pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare și pentru crearea unor modele de inovare de succes și a bunelor practici la nivel regional, național și european. Este necesară coordonarea eforturilor din întreaga UE, pentru a crea o masă critică de clustere și ecosisteme antreprenoriale interconectate la nivelul UE.
Amendamentul 250
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.1 – paragraful 1 a (nou)
În prezent, EIT este cel mai mare ecosistem integrat de inovare al Europei, având peste 1 000 de parteneri de nivel excelent din domeniul afacerilor, al cercetării și al educației, dar nu numai. Modelul de inovare al EIT funcționează și rămâne relevant în special în ceea ce privește eliminarea barierelor din calea inovării la nivelul statelor membre și la nivel regional. EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului, a cercetării și a inovării la standardele cele mai înalte, în special prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare (CCI), creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător și prin stimularea creării de întreprinderi spin-off și start-up inovatoare.
Amendamentul 251
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.1 – paragraful 2 – partea introductivă
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta ecosisteme în care cercetătorii, inovatorii, industriile și guvernele să poată interacționa cu ușurință. În realitate, ecosistemele de inovare nu funcționează încă în mod optim din mai multe cauze, printre care:
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta și a promova ecosisteme în care cercetătorii, inovatorii, industriile și guvernele să poată interacționa cu ușurință. În realitate, ecosistemele de inovare nu funcționează încă în mod optim din mai multe cauze, printre care:
Amendamentul 252
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.1 – paragraful 3
Pentru a face față provocărilor viitoare, a valorifica oportunitățile oferite de noile tehnologii și a contribui la creșterea economică durabilă, la crearea de locuri de muncă, la competitivitate și la bunăstarea cetățenilor Europei, este necesar să se consolideze în continuare capacitatea de inovare a Europei, prin încurajarea creării de noi medii favorabile colaborării și inovării, consolidarea capacităților de inovare ale universităților și ale sectorului cercetării, sprijinirea unei noi generații de antreprenori, stimularea creării și a dezvoltării de întreprinderi inovatoare.
Pentru a face față provocărilor viitoare, a valorifica oportunitățile oferite de noile tehnologii și a contribui la creșterea economică durabilă, la crearea de locuri de muncă, la competitivitate și la bunăstarea cetățenilor Europei, este necesar să se consolideze în continuare capacitatea de inovare a Europei, prin încurajarea creării de noi medii favorabile colaborării și inovării, consolidarea capacităților de inovare ale universităților și ale sectorului cercetării, sprijinirea unei noi generații de antreprenori și cercetători, stimularea creării și a dezvoltării de întreprinderi inovatoare, precum și promovarea și sporirea vizibilității realizărilor în materie de cercetare și inovare finanțate de UE pentru publicul larg.
Amendamentul 253
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.1 – paragraful 4 a (nou)
EIT va aborda aceste provocări în conformitate cu obiectivele sale strategice pentru perioada 2021-2027, care vor fi prevăzute în propunerea legislativă privind Agenda de inovare strategică a EIT.
Amendamentul 254
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1 – paragraful 1
EIT va juca un rol mai important în consolidarea ecosistemelor de inovare durabile în întreaga Europă. În special, EIT va continua să opereze în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), parteneriatele europene de mare anvergură care abordează provocări societale specifice. EIT va continua să consolideze ecosistemele de inovare din jurul acestora, prin încurajarea integrării cercetării, inovării și educației. În plus EIT va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de performanță a inovării în întreaga Europă, prin extinderea Sistemului său de Inovare Regională. EIT va colabora cu ecosistemele de inovare care prezintă un înalt potențial de inovare, bazate pe strategii, aliniere tematică și impact, în strânsă sinergie cu strategiile și platformele de specializare inteligentă.
EIT va juca un rol mai important în consolidarea ecosistemelor de inovare durabile în întreaga Europă, oferind soluții la cele mai presante provocări globale cu care se confruntă societățile noastre. În special, EIT va continua să opereze în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), parteneriatele europene de mare anvergură care abordează provocări societale specifice. CCI vor continua să consolideze ecosistemele de inovare din jurul acestora, prin încurajarea integrării cercetării, inovării și educației. În plus EIT va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de performanță a inovării în întreaga Europă, prin extinderea Sistemului său de Inovare Regională. EIT va colabora cu ecosistemele de inovare care prezintă un înalt potențial de inovare, bazate pe strategii, aliniere tematică și impact, în strânsă sinergie cu strategiile și platformele de specializare inteligentă.
Amendamentul 255
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Consolidarea eficacității CCI-urilor existente și crearea unora noi într-un număr limitat de domenii tematice;
–  Consolidarea eficacității CCI-urilor existente și crearea unora noi pentru abordarea provocărilor globale;
Amendamentul 256
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Accelerarea progresului regiunilor către excelență în țările modest sau moderat inovatoare.
–  Accelerarea progresului regiunilor către excelență în țările modest sau moderat inovatoare, în strânsă cooperare cu fondurile regionale relevante.
Amendamentul 257
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 1
Activitățile educaționale ale EIT vor fi consolidate pentru a încuraja inovarea și spiritul antreprenorial prin îmbunătățirea sistemului de educație și formare. Un accent mai puternic pe dezvoltarea capitalului uman va fi întemeiat pe extinderea programelor educaționale existente ale CCI-urilor EIT, pentru ca acestea să ofere în continuare studenților și profesioniștilor programe de învățământ de înaltă calitate, bazate pe inovare și spirit antreprenorial, în conformitate, în special, cu strategia industrială și în materie de competențe a UE. Aceasta poate include sprijinirea cercetătorilor și inovatorilor de către alte părți ale programului Orizont Europa, în special de MSCA. De asemenea, EIT va sprijini reînnoirea universităților europene și integrarea acestora în ecosistemele de inovare, prin stimularea și sporirea potențialului și a capacităților lor antreprenoriale și prin încurajarea acestora să anticipeze mai bine noile cerințe în materie de competențe.
Activitățile educaționale ale EIT vor fi consolidate pentru a încuraja inovarea și spiritul antreprenorial prin îmbunătățirea sistemului de educație și formare, inclusiv formare profesională. Un accent mai puternic pe dezvoltarea capitalului uman va fi întemeiat pe extinderea programelor educaționale existente ale CCI-urilor EIT, pentru ca acestea să ofere în continuare studenților și profesioniștilor programe de învățământ de înaltă calitate, bazate pe inovare și spirit antreprenorial, în conformitate, în special, cu strategia industrială și în materie de competențe a UE. Aceasta poate include sprijinirea cercetătorilor și inovatorilor de către alte părți ale programului Orizont Europa, în special de MSCA. De asemenea, EIT va sprijini reînnoirea universităților europene și integrarea acestora în ecosistemele de inovare, prin stimularea și sporirea potențialului și a capacităților lor antreprenoriale și prin încurajarea acestora să anticipeze mai bine noile cerințe în materie de competențe.
Amendamentul 258
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Elaborarea de programe de învățământ inovatoare, luând în considerare nevoile viitoare ale industriei, precum și de programe transversale destinate studenților, antreprenorilor și profesioniștilor din Europa și din afara acesteia, în care cunoștințele specializate și specifice fiecărui sector să fie combinate cu competențe antreprenoriale și orientate spre inovare, precum competențele digitale și competențe esențiale în domeniul înaltei tehnologii;
–  Elaborarea de programe de învățământ inovatoare, luând în considerare nevoile viitoare ale industriei și ale societății, precum și de programe transversale destinate studenților, antreprenorilor și profesioniștilor din Europa și din afara acesteia, în care cunoștințele specializate și specifice fiecărui sector să fie combinate cu competențe antreprenoriale și orientate spre inovare, precum competențele digitale și competențe esențiale în domeniul înaltei tehnologii;
Amendamentul 259
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Dezvoltarea capacităților de inovare și de antreprenoriat din sectorul învățământului superior, prin mobilizarea expertizei comunitare a EIT în cea ce privește crearea de legături între educație, cercetare și mediul de afaceri;
–  Dezvoltarea și diseminarea capacităților de inovare și de antreprenoriat din sectorul învățământului superior, prin mobilizarea și promovarea expertizei comunitare a EIT în cea ce privește crearea de legături între educație, cercetare și mediul de afaceri;
Amendamentul 260
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2 – paragraful 2 – liniuța 4 a (nouă)
—  Premiile EIT, adică premiile de recunoaștere consacrate ale EIT pentru dezvoltarea de soluții inovatoare pentru provocări globale și pentru recompensarea tinerelor talente și a tinerilor inovatori.
Amendamentul 261
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.3 – partea introductivă
3.2.3.  Noile soluții comercializabile
3.2.3.  Noile soluții pentru abordarea provocărilor globale
Amendamentul 262
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.3 – paragraful 1
EIT va facilita cooperarea dintre antreprenori, inovatori, cadre didactice, studenți și alți actori din domeniul inovării în cadrul unor echipe interdisciplinare și îi va capacita pe aceștia pentru a genera idei și a le transforma în inovații atât marginale, cât și disruptive. Activitățile vor fi caracterizate printr-o inovare deschisă și o abordare transfrontalieră, acordând o atenție deosebită includerii activităților din triunghiul cunoașterii care sunt pertinente pentru asigurarea succesului lor (de exemplu, promotorii proiectului își pot îmbunătăți accesul la: absolvenți calificați într-un anumit domeniu, întreprinderi nou-înființate cu idei inovatoare, societăți din exterior care dețin active complementare relevante etc.).
EIT va facilita cooperarea dintre antreprenori, inovatori, proiectanți, cadre didactice, studenți și alți actori din domeniul inovării în cadrul unor echipe interdisciplinare și îi va capacita pe aceștia în acest sens, pentru a genera idei și a le transforma în inovații atât marginale, cât și disruptive. Activitățile vor fi caracterizate printr-o inovare deschisă și o abordare transfrontalieră, acordând o atenție deosebită includerii activităților din triunghiul cunoașterii care sunt pertinente pentru asigurarea succesului lor (de exemplu, promotorii proiectului își pot îmbunătăți accesul la: absolvenți calificați într-un anumit domeniu, întreprinderi nou-înființate cu idei inovatoare, societăți din exterior care dețin active complementare relevante etc.).
Amendamentul 263
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.3 – paragraful 2 – liniuța 1
–  Sprijinirea dezvoltării de noi produse și servici; actorii din cadrul triunghiului cunoașterii vor colabora pentru a pregăti soluțiile pentru comercializare;
–  Sprijinirea transformării cercetării în dezvoltarea de noi produse, servicii și piețe unde actorii din cadrul triunghiului cunoașterii vor colabora pentru a furniza soluții la provocările globale;
Amendamentul 264
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 2 – liniuța 2
–  Planificarea și punerea în aplicare a activităților EIT pentru a maximiza sinergiile și complementaritățile cu acțiunile din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”;
–  – Planificarea și punerea în aplicare a activităților EIT pentru a maximiza sinergiile și complementaritățile cu acțiunile din cadrul pilonilor „Știință deschisă și bazată pe excelență” și „Provocări globale și competitivitate industrială europeanăși, dacă este cazul, contribuția la aceste acțiuni;
Amendamentul 265
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 2 – liniuța 3
–  Colaborarea cu statele membre ale UE, atât la nivel național, cât și la nivel regional, stabilirea unui dialog structurat și coordonarea eforturilor pentru a permite crearea de sinergii cu inițiativele naționale existente, pentru a identifica, partaja și difuza bune practici și învățămintele;
–  Colaborarea cu statele membre ale UE, atât la nivel național, cât și la nivel regional, stabilirea unui dialog structurat și coordonarea eforturilor pentru a permite crearea de sinergii cu inițiativele naționale existente și viitoare, pentru a identifica, partaja și difuza bune practici și învățămintele;
Amendamentul 266
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 2 – liniuța 3 a (nouă)
—  Partajarea și diseminarea de practici și învățăminte inovatoare și contribuția la politica din domeniul inovării în Europa, în acord și în strânsă cooperare cu alte părți ale programului Orizont Europa, după caz.
Amendamentul 267
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul III – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.4 – paragraful 2 – liniuța 4
–  Contribuții la discuțiile referitoare la politica din domeniul inovării, precum și la punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, prin colaborarea continuă cu toate serviciile relevante ale Comisiei Europene, cu alte programe ale UE și cu părțile interesate participante la acestea, precum și prin explorarea oportunităților din cadrul inițiativelor de punere în aplicare a politicilor;
–  Contribuții la discuțiile referitoare la politica din domeniul inovării, precum și la conceperea și punerea în aplicare a priorităților de politică ale UE, prin colaborarea continuă cu toate serviciile relevante ale Comisiei Europene, cu alte programe ale UE și cu părțile interesate participante la acestea, precum și prin explorarea oportunităților din cadrul inițiativelor de punere în aplicare a politicilor;
Amendamentul 268
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – paragraful 5
În prezent, UE trebui să ridice ștacheta în privința calității și a impactului sistemelor sale de cercetare și de inovare, ceea ce presupune revitalizarea Spațiului European al Cercetării (SEC)31, și sprijinirea mai eficientă a acestuia prin intermediul programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE. În mod specific, este nevoie de un set de măsuri bine integrate și totuși adaptate32, combinate cu reforme și îmbunătățiri în materie de performanță la nivel național (la care pot contribui strategiile de specializare inteligentă, sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională) și, în plus, de modificări instituționale la nivelul cadrului de finanțare a cercetării și al organizațiilor care desfășoară activități de cercetare, inclusiv universitățile. Prin combinarea eforturilor la nivelul UE, pot fi exploatate sinergii și poate fi găsită anvergura necesară pentru reformarea politicilor naționale într-un mod mai eficient și semnificativ.
În prezent, UE trebuie să ridice ștacheta în privința calității și a impactului sistemelor sale de cercetare și de inovare, ceea ce presupune revitalizarea Spațiului European al Cercetării (SEC)31, și sprijinirea mai eficientă a acestuia prin intermediul programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE. În mod specific, este nevoie de un set de măsuri bine integrate și totuși adaptate32, combinate cu reforme și îmbunătățiri în materie de performanță la nivel național (la care pot contribui substanțial strategiile de specializare inteligentă, dacă sunt în coerență cu strategii de cercetare naționale solide și cu finanțare adecvată la nivel național, sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională) și, în plus, de modificări instituționale la nivelul cadrului de finanțare a cercetării și al organizațiilor care desfășoară activități de cercetare, inclusiv universitățile. Prin combinarea eforturilor la nivelul UE, pot fi exploatate sinergii și poate fi găsită anvergura necesară pentru reformarea politicilor naționale într-un mod mai eficient și semnificativ.
__________________
__________________
31 Concluziile Consiliului cu privire la foaia de parcurs privind SEC, 19 mai 2015 [A se actualiza după caz].
31 Concluziile Consiliului cu privire la foaia de parcurs privind SEC, 19 mai 2015 [A se actualiza după caz].
32 Articolul 181 alineatul (2) din TFUE.
32 Articolul 181 alineatul (2) din TFUE.
Amendamentul 269
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 1 – partea introductivă
1.  PARTAJAREA EXCELENȚEI33
1.  RĂSPÂNDIREA EXCELENȚEI ȘI EXTINDEREA PARTICIPĂRII
__________________
__________________
33 Pentru a defini statele membre și țările asociate în care trebuie să fie stabilite persoanele juridice pentru a putea fi eligibile pentru prezentarea de propuneri în calitate de coordonatori în cadrul componentei „Partajarea excelenței”, se va utiliza un criteriu bazat pe excelența în domeniul cercetării și al inovării. Acest indicator se bazează pe o combinație a următorilor factori: performanța economică globală (PIB), performanța în materie de cercetare și performanța în materie de inovare, adaptați la dimensiunea țărilor în cauză. Țările identificate prin acest criteriu sunt denumite „țări eligibile” în contextul componentei „Partajarea excelenței”. În temeiul articolului 349 din TFUE, persoanele juridice din regiunile ultraperifrice vor fi, de asemenea, pe deplin eligibile pentru a îndeplini funcția de coordonatori în cadrul componentei „Partajarea excelenței”.
Amendamentul 270
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 1 – paragraful 1
Reducerea disparităților în ceea ce privește performanța cercetării și a inovării prin partajarea cunoștințelor și a expertizei în întreaga UE va ajuta țările și regiunile rămase în urmă în domeniul performanței cercetării și inovării, inclusiv regiunile ultraperiferice ale UE, să ajungă pe o poziție competitivă în cadrul lanțurilor valorice globale. De asemenea, pot fi instituite activități pentru promovarea dreptului la libera circulație a creierelor în cadrul SEC și o exploatare mai eficientă a infrastructurilor de cercetare existente (și, eventual, a programelor UE gestionate în comun) în țările vizate, prin asigurarea mobilității cercetătorilor și a inovatorilor.
Reducerea disparităților în ceea ce privește performanța cercetării și a inovării prin partajarea cunoștințelor și a expertizei în întreaga UE și prin extinderea participării la program va ajuta țările și regiunile rămase în urmă în domeniul performanței cercetării și inovării, inclusiv regiunile ultraperiferice ale UE și regiunile mai puțin dezvoltate, să ajungă pe o poziție competitivă în cadrul lanțurilor valorice globale și, de asemenea, va ajuta Uniunea să beneficieze pe deplin de potențialul în materie de C&I al tuturor statelor membre. De asemenea, pot fi instituite activități pentru promovarea dreptului la libera circulație a creierelor în cadrul SEC și o exploatare mai eficientă a infrastructurilor de cercetare existente (și, eventual, a programelor UE gestionate în comun) în țările vizate, prin mobilitatea și colaborarea virtuală a cercetătorilor și a inovatorilor și prin consolidarea și, după caz, crearea unor noi rețele și inițiative în materie de C&I pe baza acestor infrastructuri.
Amendamentul 271
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 1 – paragraful 3
Linii generale
Linii generale
–  Colaborarea în vederea creării de noi centre de excelență sau a modernizării celor existente din țările eligibile, pe baza unor parteneriate între instituțiile științifice de vârf și instituțiile partenere;
–  Colaborarea în vederea creării de noi centre de excelență sau a modernizării celor existente din țările eligibile, inclusiv a infrastructurilor de cercetare de dimensiuni mici și mijlocii și a celor finanțate din FEDR, asigurând cooperarea în toate etapele cercetării între instituțiile științifice de vârf și instituțiile partenere; Pentru a putea solicita finanțare în cadrul acestei linii generale, solicitanții trebuie să demonstreze în mod clar că proiectele sunt corelate cu strategiile naționale și/sau regionale în materie de C&I.
–  Parteneriate în vederea consolidării semnificative a unei universități sau a unei organizații de cercetare dintr-o țară eligibilă, într-un domeniu definit, prin punerea acesteia în legătură cu instituții de cercetare de vârf la nivel internațional din alte state membre și țări asociate.
–  Parteneriate în vederea consolidării semnificative a unei universități sau a unei organizații de cercetare dintr-o țară eligibilă, în toate domeniile de cercetare, prin punerea acesteia în legătură cu instituții de cercetare de vârf la nivel internațional din alte state membre și țări asociate. Pentru a putea solicita finanțare în cadrul acestei linii generale, solicitanții trebuie să demonstreze în mod clar că proiectele sunt corelate cu strategiile naționale și/sau regionale în materie de C&I.
–  Catedre SEC pentru a ajuta universitățile sau a organizațiile de cercetare să atragă și să păstreze resurse umane de înaltă calitate, sub conducerea unui cercetător și director de cercetare de excepție („titularul de catedră SEC”), precum și să pună în aplicare modificări structurale pentru a realiza excelența pe o bază durabilă.
–  Catedre SEC pentru a ajuta universitățile sau a organizațiile de cercetare să atragă și să păstreze resurse umane de înaltă calitate, sub conducerea unui cercetător și director de cercetare de excepție („titularul de catedră SEC”), precum și să pună în aplicare modificări structurale pentru a realiza excelența pe o bază durabilă.
–  Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST), care prevede condiții ambițioase în ceea ce privește includerea țărilor eligibile, precum și alte măsuri de acordare de sprijin pentru crearea de rețele științifice, dezvoltarea profesională cercetătorilor din aceste țări țintă. Din bugetul total al COST, 80 % se va aloca pentru acțiuni pe deplin aliniate la obiectivele prezentului domeniu de intervenție.
–  Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST), care prevede condiții ambițioase în ceea ce privește includerea țărilor eligibile, precum și alte măsuri de acordare de sprijin pentru crearea de rețele științifice, dezvoltarea profesională cercetătorilor din aceste țări țintă. Din bugetul total al COST, 80 % se va aloca pentru acțiuni pe deplin aliniate la obiectivele prezentului domeniu de intervenție.
—  „Inițiativele de excelență”, pentru sprijinirea inițiativelor inovatoare care vizează consolidarea excelenței în materie de cercetare și inovare în țările eligibile, inclusiv sprijinirea formării pentru îmbunătățirea competențelor manageriale în materie de C&I, premii pentru atractivitate, consolidarea ecosistemelor de inovare, precum și crearea de rețele de C&I, inclusiv pe baza infrastructurilor de cercetare finanțate de UE. Pentru a putea solicita finanțare în cadrul acestei linii generale, solicitanții trebuie să demonstreze în mod clar că proiectele sunt corelate cu strategiile naționale și/sau regionale în materie de C&I.
—  Extinderea burselor și a premiilor, pentru a atrage cercetători de nivel excelent de orice naționalitate și pentru a le permite acestora să dobândească și să transfere noi cunoștințe în țările vizate de extindere. Premiile se acordă în special proiectelor care atrag oameni de știință care doresc să se stabilească în țări vizate de extindere. Această schemă va fi complementară cu alte părți ale programului, în special cu acțiunile Marie Sklodowska Curie.
Amendamentul 272
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 1 – paragraful 5
Prezentul domeniu de intervenție va sprijini obiectivele specifice ale programului Orizont Europa: răspândirea și conectarea excelenței în întreaga UE, consolidarea creării de cunoștințe de înaltă calitate și intensificarea cooperării transsectoriale, transdisciplinare și transfrontaliere.
Prioritatea „Răspândirea excelenței și extinderea participării” va sprijini obiectivele specifice ale programului Orizont Europa: răspândirea și conectarea excelenței în întreaga UE și extinderea participării la program; consolidarea creării de cunoștințe de înaltă calitate și intensificarea cooperării transsectoriale, transdisciplinare și transfrontaliere. Toate acțiunile vor încuraja sinergiile cu alte fonduri naționale și ale UE, în special cu FEDR, cu politica de coeziune și cu FSE+, în conformitate cu strategiile regionale de specializare inteligentă în domeniul cercetării și al inovării și cu programele operaționale.
Amendamentul 273
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 2 – paragraful 2 – liniuța 5
–  Oferirea de perspective de carieră atractive pentru cercetători, precum și a competențelor și calificărilor de care aceștia au nevoie în cadrul economiei moderne bazate pe cunoaștere36. Crearea de legături între SEC și Spațiul european al învățământului superior, prin sprijinirea modernizării universităților și a altor organizații de cercetare și inovare, prin recunoașterea mecanismelor de recunoaștere și de recompensare pentru a stimula acțiuni la nivel național, precum și stimulente care să promoveze adoptarea unor practici din domeniul științei deschise, spiritul antreprenorial (și legături cu ecosistemele de inovare), transdisciplinaritatea, implicarea cetățenilor, mobilitate internațională și intersectorială, planuri privind egalitatea de gen și abordări cuprinzătoare în materie de schimbări instituționale. În acest context, și completarea sprijinului acordat de programul Erasmus pentru inițiativa universităților europene, în special în dimensiunea sa de cercetare, ca parte a elaborării unor noi strategii durabile, comune, integrate și pe termen lung privind educația, cercetarea și inovarea bazată pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, impulsionând creșterea economică.
–  Oferirea de perspective de carieră atractive pentru cercetători, precum și a competențelor și calificărilor de care aceștia au nevoie în cadrul economiei moderne bazate pe cunoaștere36. Crearea de legături între SEC și Spațiul european al învățământului superior, prin sprijinirea modernizării universităților și a altor organizații de cercetare și inovare, prin recunoașterea mecanismelor de recunoaștere și de recompensare pentru a stimula acțiuni la nivel național, precum și stimulente care să promoveze adoptarea unor practici din domeniul științei deschise, spiritul antreprenorial (și legături cu ecosistemele de inovare), transdisciplinaritatea, implicarea cetățenilor și a societății civile, mobilitate internațională și transsectorială, planuri privind egalitatea de gen și abordări cuprinzătoare în materie de schimbări instituționale. În acest context, și completarea sprijinului acordat de programul Erasmus pentru inițiativa universităților europene, în special prin finanțarea cercetării și a proiectelor de inovare în cadrul acestor rețele, ca parte a elaborării unor noi strategii durabile, comune, integrate și pe termen lung privind educația, cercetarea și inovarea bazată pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, impulsionând creșterea economică.
__________________
__________________
36 Inclusiv, mai ales, Carta europeană a cercetătorilor, Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, EURAXESS și Fondul de pensii RESAVER.
36 Inclusiv, mai ales, Carta europeană a cercetătorilor, Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, EURAXESS și Fondul de pensii RESAVER.
Amendamentul 274
Propunere de decizie
Anexa I – partea 4 – punctul 2 – paragraful 2 – liniuța 6
–  Inițiative științifice cetățenești, care să sprijine toate tipurile de educație științifică, formală, nonformală și informală, inclusiv participarea cetățenilor la proiectarea în comun a programelor, agendelor și politicilor din domeniul cercetării și inovării, la crearea în comun a conținutului științific și la inovare, prin intermediul unor activități transdisciplinare;
–  Inițiative științifice cetățenești, care să sprijine toate tipurile de educație științifică, formală, nonformală și informală, inclusiv evaluarea barierelor din calea participării cetățenilor la proiectarea în comun a programelor, agendelor și politicilor din domeniul cercetării și inovării, la crearea în comun a conținutului științific și la inovare, prin intermediul unor activități transdisciplinare, precum și încurajarea acestei participări.
Amendamentul 275
Propunere de decizie
Anexa II – paragraful 1
Formațiunile comitetului programului
Formațiunile comitetului programului
Lista formațiunilor comitetului pentru program în conformitate cu articolul 12 alineatul (2):
Lista formațiunilor comitetului pentru program în conformitate cu articolul 12 alineatul (2):
1.  Formațiune strategică: Viziune strategică asupra punerii în aplicare a întregului program, coerență între diferitele părți ale programului, misiuni și consolidarea Spațiului European al Cercetării
1.  Formațiune strategică: Viziune strategică asupra punerii în aplicare a întregului program, coerență între diferitele părți ale programului, misiuni și consolidarea Spațiului European al Cercetării
2.  Consiliul european pentru cercetare (CEC) și acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA)
2.  Consiliul european pentru cercetare (CEC) și acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA)
3.  Infrastructuri de cercetare
3.  Infrastructuri de cercetare
4.  Sănătate
4.  Sănătate
5.  O societate sigură și favorabilă incluziunii
5.  O societate creativă și favorabilă incluziunii
5a.  O societate sigură
6.  Dezvoltarea digitală și industria
6.  Domeniul digital, industrial și spațial
7.  Climă, energie și mobilitate
7.  Climă, energie și mobilitate
8.  Alimente și resurse naturale
8.  Alimente, resurse naturale și agricultură
9.  Consiliul european pentru inovare (CEI) și ecosistemele europene de inovare
9.  Consiliul european pentru inovare (CEI) și ecosistemele europene de inovare

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0410/2018).

Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate