Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ambele adoptate la New York la 16 decembrie 1966 de către Adunarea Generală a ONU,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC),

–  având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015, și evaluarea sa la jumătatea perioadei, din iunie 2017,

–  având în vedere cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, adoptate în 1976 și revizuite în 2011,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice din 11 mai 2011 (Convenția de la Istanbul), semnată de UE la 13 iunie 2017,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă, care a intrat în vigoare la 18 ianuarie 2002,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”, adoptat în 2015(SWD(2015)0182),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere Rezoluțiile 1325 (2000), 1820 (2008), 1888 (2009), 1889 (2009), 1960 (2010), 2106 (2013), 2122 (2013) și 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Rezoluțiile 2250 (2015) și 2419(2018) ale Consiliului de Securitate al ONU privind tinerii, pacea și securitatea,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în Rezoluția 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care tratează violența sexuală din perspectiva crimelor de război,

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene prezentată de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, la 28 iunie 2016, precum și primul raport referitor la punerea sa în aplicare, intitulat „De la o viziune comună la acțiune comună: punerea în aplicare a Strategiei globale a UE”, publicat în 2017,

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind popoarele indigene, adoptate la 15 mai 2017,

–  având în vedere Decizia 2011/168/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internațională și de abrogare a Poziției comune 2003/444/PESC(1),

–  având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și documentul final din 25 septembrie 2014 al reuniunii plenare la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cunoscută drept Conferința mondială privind popoarele indigene,

–  având în vedere Declarația de la New York privind refugiații și migranții, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 19 septembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția nr. 69/167 din 18 decembrie 2014 a Adunării Generale a ONU, care reiterează necesitatea de a proteja și promova drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul lor în ceea ce privește migrația, și Convenția internațională din 1990 privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migrați și ale membrilor familiilor acestora,

–  având în vedere Rezoluția nr. 67/139 a Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 2012 de instituire a Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea, având misiunea de a examina propunerile pentru un instrument juridic internațional care să promoveze și să protejeze drepturile și demnitatea persoanelor în vârstă,

–  având în vedere raportul expertului independent al ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele vârstnice la cea de-a 33-a sesiune a Consiliului ONU pentru drepturile omului din 8 iulie 2016,(2)

–  având în vedere Raportul Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea, la cea de a opta sa sesiune de lucru din 28 iulie 2017,(3)

–  având în vedere Declarația ministerială de la Lisabona din 2017 intitulată „O societate durabilă pentru toate vârstele: Realizarea potențialului de a trăi mai mult”, adoptată la cea de a patra Conferință ministerială a Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE) privind îmbătrânirea, care a avut loc la 22 septembrie 2017,

–  având în vedere Agenda europeană privind migrația din 13 mai 2015 (COM(2015)0240) și Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2016 privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația (COM(2016)0385),

–  având în vedere Orientările tematice ale UE referitoare la drepturile omului, inclusiv la apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliu în 2014,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar (DIU), adoptate în 2005 și revizuite în 2009(4),

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, adoptate în 2007 și revizuite în 2017, precum și „EU-UNICEF Child Rights Toolkit: Integrarea drepturilor copiilor în cooperarea pentru dezvoltare”,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere principiile de la Yogyakarta („Principiile și obligațiile statelor privind aplicarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în legătură cu orientările sexuale, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale”) adoptate în noiembrie 2006, precum și cele 10 principii complementare („plus 10”) adoptate la 10 noiembrie 2017,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere Declarația comună a Consiliului, a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, intitulată „Noul consens european privind dezvoltarea - Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, adoptată de Consiliu, Parlament și Comisie la 7 iunie 2017,

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere Orientările UE privind politica UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptate în 2001 și revizuite în 2012,

–  având în vedere raportul său „Către o strategie externă a UE împotriva căsătoriilor timpurii și forțate – etapele următoare” din 4 iulie 2018(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 decembrie 2017 privind acțiunile întreprinse pentru a da curs Strategiei UE în vederea eradicării traficului de persoane (COM(2017)0728),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la protecția copiilor migranți(6),

–  având în vedere Declarația Națiunilor Unite privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute (apărători ai drepturilor omului) din decembrie 1998,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat(7),

–  având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 169 privind populațiile indigene și tribale, adoptată la 27 iunie 1989,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la exporturile de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la discriminarea pe criterii de castă(9) și Raportul din 28 ianuarie 2016 privind minoritățile și discriminarea pe criterii de castă al Raportorului special al ONU pentru probleme privind minoritățile, precum și instrumentul ONU de orientare privind discriminarea fondată pe criterii de descendență,

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume (2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(10) și rezoluțiile sale anterioare referitoare la rapoartele anuale precedente,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la cazurile de încălcare a drepturilor omului, democrației și statului de drept adoptate în 2017,

–  având în vedere Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, decernat de Parlament, care a fost acordat, în 2017, Opoziției Democratice din Venezuela: Adunarea Națională (Julio Borges) și toți deținuții politici enumerați de Foro Penal Venezolano, reprezentați de Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(11),

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/541/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului(12), având în vedere activitatea Comisiei speciale pentru combaterea terorismului (TERR), a cărei înființare a fost decisă de Parlamentul European la 6 iulie 2017 și care a fost numită la 14 septembrie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0373/2018),

A.  întrucât respectarea și promovarea, indivizibilitatea și protejarea universalității drepturilor omului, precum și promovarea principiilor și valorilor democratice, inclusiv statul de drept, respectul pentru demnitatea umană și principiul egalității și solidarității sunt pietrele de temelie ale acquis-ului etic și juridic al UE și ale politicii sale externe și de securitate comune (PESC), precum și ale acțiunii sale externe în integralitatea ei; întrucât UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a fi principalul actor în promovarea universală și în protecția drepturilor omului, inclusiv la nivelul cooperării multilaterale, în special prin intermediul unui rol activ și constructiv în cadrul diverselor organisme ale ONU și în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și dreptul internațional, precum și cu obligațiile în materie de drepturi ale omului și cu angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și al Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

B.  întrucât societatea civilă joacă un rol central în edificarea și consolidarea democrației, în monitorizarea puterii statale și în promovarea bunei guvernări, a transparenței și a responsabilității; întrucât organizațiile societății civile joacă un rol esențial de forță vitală a societății; întrucât există o legătură între o societate civilă slăbită, un spațiu politic și civic redus, creșterea corupției, inegalitatea socială și de gen, nivelul scăzut de dezvoltare umană și socioeconomică și conflictele sociale; întrucât resursele adecvate trebuie asigurate și furnizate într-o manieră cât mai eficientă pentru a consolida promovarea drepturilor omului și democrației în țările terțe, iar societatea civilă nu ar trebui obstrucționată prin legi restrictive, limite de finanțare, proceduri restrictive de autorizare și taxe prohibitive;

C.  întrucât numeroase țări din lume se confruntă cu impunitatea și cu nedreptatea, precum și cu accesul insuficient la tratamente eficace, la servicii de sprijinire a victimelor și la asistență financiară pentru victimele terorismului, în special în țările în care o mare parte a cetățenilor s-a confruntat cu terorismul;

D.  întrucât, în 2017, în întreaga lume, un număr important de actori ai societății civile, printre care avocați, intelectuali, jurnaliști, personalități religioase și apărători ai drepturilor omului, inclusiv activiști de mediu, s-au confruntat cu un spațiu tot mai redus al societății civile și au fost victime ale unui număr crescut de atacuri, persecuții, hărțuiri, arestări sau detenții arbitrare și chiar asasinate; întrucât ProtectDefenders.eu, mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului, a oferit o asistență eficace sutelor de activiști, dar se confruntă cu nevoi din ce în ce mai mari; întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să aloce mai multe resurse pentru o mai mare participare a societății civile și să își intensifice eforturile pentru protecția și susținerea apărătorilor drepturilor omului;

E.  întrucât politicile de sprijinire a drepturilor omului și a democrației ar trebui integrate în toate celelalte politici ale UE cu o dimensiune externă, cum ar fi dezvoltarea, migrația, securitatea, lupta împotriva terorismului, drepturile femeilor și egalitatea de gen, extinderea și comerțul, în special prin aplicarea principiului condiționalității în domeniul drepturilor omului; întrucât o mai mare coerență între politicile interne și externe ale UE, dar și între politicile externe în sine, reprezintă o condiție fundamentală pentru succesul și eficiența politicii UE în domeniul drepturilor omului;

F.  întrucât ocuparea ilegală a unui teritoriu sau a unei părți a acestuia reprezintă o încălcare constantă a dreptului internațional, care atrage după sine responsabilitatea puterii de ocupație în raport cu populația civilă în temeiul dreptului umanitar internațional,

Considerații generale

1.  își exprimă profunda preocupare cu privire la reacția de respingere a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, care s-a făcut resimțită la nivel mondial în 2017, și îndeamnă UE și statele sale membre să urmărească necondiționat integrarea standardelor internaționale și europene în materie de drepturi ale omului, stat de drept, democrație și drepturi ale minorităților pe care sunt obligate să le respecte, asigurând coerența sporită între politicile interne și externe ale UE din domeniul drepturilor omului și o mai mare coordonare între politicile externe ale statelor membre, în domenii cum ar fi migrația, combaterea terorismului și comerțul, deoarece influența UE ca actor internațional credibil și legitim depinde, în mare măsură, de capacitatea acesteia de a promova respectarea drepturilor omului și democrației, atât la nivel intern, cât și extern;

2.  reiterează faptul că statele au responsabilitatea finală de a proteja toate drepturile omului prin adoptarea și punerea în aplicare a tratatelor și a convențiilor internaționale privind drepturile omului, prin monitorizarea încălcărilor drepturilor omului și prin asigurarea unor căi de atac eficiente pentru victime; subliniază că pacea, securitatea și dezvoltarea se consolidează reciproc și depind de capacitatea de a lua măsuri împotriva abuzurilor, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a genocidului; avertizează în legătură cu restricționarea libertății de circulație, a libertății de întrunire și a libertății de exprimare;

3.  reamintește că egalitatea de gen este un principiu de bază al UE și al statelor membre, conform articolului 3 alineatul (3) din TUE, iar promovarea acesteia, integrând perspectiva de gen inclusiv în alte țări din întreaga lume prin intermediul politicilor externe, reprezintă unul dintre obiectivele principale ale UE;

4.  subliniază faptul că UE s-a angajat să promoveze egalitatea de gen și să asigure integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile sale, ceea ce reprezintă o obligație prevăzută în tratate, astfel încât egalitatea de gen să devină o prioritate esențială în toate orientările, relațiile de lucru, politicile și acțiunile UE, inclusiv acțiunile externe; susține, în consecință, eforturile coordonate ale delegațiilor UE în cadrul dialogurilor multilaterale și al activităților delegațiilor UE, cum ar fi misiunile de observare a alegerilor; subliniază că este necesar să se consolideze rolul consilierei principale pe probleme de gen al SEAE în țările terțe, al cărei obiectiv este promovarea păcii, a securității și a libertăților fundamentale, asigurând un buget special dedicat domeniului său de competențe;

5.  este de părere că o societate civilă cu adevărat independentă, pluralistă și dinamică contribuie la dezvoltare și stabilitate, asigură consolidarea democrației, inclusiv separarea puterilor, justiția socială și respectarea drepturilor omului, și promovează transparența, răspunderea și buna guvernanță, îndeosebi prin măsuri de combatere a corupției și extremismului; evidențiază rolul vital și central pe care îl joacă apărătorii drepturilor omului și ONG-urile în promovarea și sprijinirea aplicării drepturilor fundamentale consacrate în tratatele internaționale de bază privind drepturile omului, inclusiv prin desfășurarea unor programe educaționale și prin creșterea gradului de sensibilizare față de activitatea organizațiilor internaționale; subliniază că este important ca Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului să fie transpuse în practică, iar capacitatea acesteia de a menține sprijinul adecvat, prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), destinat apărătorilor drepturilor omului și ONG-urilor aflate în situații de risc, îndeosebi prin garantarea unei capacități consolidate a mecanismului ProtectDefenders.eu, să fie asigurată;

6.  constată că este important să se acorde sprijin de urgență apărătorilor drepturilor omului, precum și că tratamentul aplicat tuturor persoanelor reținute trebuie să respecte standardele internaționale; subliniază că este preocupat în legătură cu siguranța apărătorilor drepturilor omului și că autorii infracțiunilor trebuie aduși în fața instanței; salută eforturile consecvente ale Fondului European pentru Democrație de promovare a democrației și respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în vecinătatea estică și sudică a UE; recunoaște riscurile cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, inclusiv apărătoarele drepturilor femeilor care sunt supuse unor riscuri și amenințări specifice din cauza genului lor, precum și activiștii de mediu, și face apel la SEAE și la statele membre să le acorde o atenție specială în Orientările UE pentru apărătorii drepturilor omului; subliniază necesitatea unei coordonări puternice la nivelul UE privind cooperarea cu autoritățile din țările terțe în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului și societatea civilă și salută inițiativele individuale ale statelor membre care se adaugă acțiunii UE;

7.  salută participarea activă a UE la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU (CDO), în cadrul căruia Uniunea a sponsorizat și a cosponsorizat rezoluții, a făcut declarații, a intervenit în dialoguri interactive și în dezbateri și a solicitat sesiuni speciale pe tema situației drepturilor omului; recunoaște angajamentele asumate de UE pentru a aborda situațiile țărilor în cadrul CDO al ONU; subliniază importanța implicării UE în dialogurile și cooperarea privind drepturile omului la nivel multilateral; sprijină pe deplin activitatea CDO al ONU și angajamentul său pentru apărarea drepturilor omului la nivel mondial; salută activitatea Oficiului Înaltului comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, sub conducerea lui Zeid al-Hussein; așteaptă cu nerăbdare un dialog strâns și o cooperare activă cu recent numitul înalt comisar, Michelle Bachelet; invită Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul pentru funcționarea Oficiului înaltului comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului și pentru procedurile speciale;

8.  își exprimă aprecierea față de activitatea desfășurată de serviciile pentru drepturile omului ale Comisiei și ale SEAE în sediile centrale și în delegațiile UE, precum și de reprezentantul special al UE (RSUE) pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, pentru creșterea eficacității, coeziunii și vizibilității drepturilor omului în cadrul politicii externe a UE, și reamintește solicitarea sa ca mandatul RSUE să devină permanent și să crească gradul de responsabilizare; salută recenta abordare a inițiativei UE „Povești de succes din domeniul drepturilor omului”, care se axează pe cele mai bune practici din diverse țări; solicită din nou o revizuire a mandatului pentru a acorda RSUE putere de inițiativă, resurse adecvate și capacitatea de a vorbi în public pentru a raporta cu privire la rezultatele vizitelor în țările terțe și pentru a comunica pozițiile UE în materie de drepturile omului;

9.  salută Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2017 și constată că a fost adoptat cu mult mai devreme în cursul acestui an, conform așteptărilor Parlamentului exprimate în rapoartele anterioare; solicită Consiliului să își continue eforturile pentru a finaliza aceste rapoarte anuale mai devreme în cursul anului; încurajează Consiliul să se asigure că adoptarea următorului raport anual se bazează pe un proces de consultare adecvat; consideră că raportul anual este un instrument indispensabil pentru supravegherea, comunicarea și dezbaterile privind politica UE în domeniul drepturilor omului și al democrației în lume și solicită promovarea sa publică la nivel mondial;

10.  recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește procedura și formatul raportului, dar se așteaptă ca Consiliul și VP/ÎR să țină cont în și mai mare măsură de pozițiile exprimate în rezoluțiile și/sau recomandările aplicabile ale Parlamentului, în scopul de a asigura o interacțiune mai profundă și mai eficace între instituțiile UE în privința aspectelor legate de drepturile omului;

11.  reiterează importanța unei treceri în revistă a principalelor tendințe pozitive și negative, pentru a evalua eficiența acțiunilor UE; consideră, în acest sens, că o raportare publică mai riguroasă, după caz, care să aibă la bază, în special, prioritățile și indicatorii identificați, printre altele, în strategiile de țară ale UE privind drepturile omului, ar încuraja o mai mare consecvență în aplicarea clauzelor condiționalității legate de drepturile omului și în evaluarea și ajustarea impactului politicilor UE asupra drepturilor omului; subliniază necesitatea de a monitoriza și de a pune pe deplin în aplicare orientările existente ale UE;

12.  recunoaște că dialogurile privind drepturile omului (DDO) constituie un instrument valoros de diplomație mixtă pentru promovarea drepturilor omului și democrației în relațiile bilaterale cu țări terțe; observă însă obstacolele constante în calea obținerii unor rezultate concrete prin intermediul DDO-urilor, cum ar fi prevalența standardelor duble, și solicită, în acest sens, o poziție mai unificată în rândul statelor membre; invită Comisia și SEAE să caute modalități prin care să facă ODD-urile mai eficace și mai semnificative, precum și să reacționeze rapid și să le completeze atunci când acestea nu sunt constructive, recurgând la dialogul politic sau la diplomația publică; încurajează Comisia și SEAE să crească nivelul de transparență al dialogurilor, și prin intensificarea participării actorilor societății civile, și să utilizeze criterii de referință clare pentru a evalua succesul fiecărui dialog; subliniază că este important ca UE să aducă în discuție în ODD-uri cazurile individuale ale apărătorilor drepturilor omului expuși riscurilor, insistând pentru eliberarea apărătorilor închiși, precum și pentru protejarea persoanelor care se confruntă cu amenințări; recomandă, de asemenea, instituțiilor UE să asigure resurse și formare adecvate în domeniul drepturilor omului și democrației pentru funcționarii și personalul delegațiilor UE la toate nivelurile de personal;

13.  reiterează că Planul de acțiune 2015-2019 privind drepturile omului și democrația și evaluarea sa la jumătatea perioadei din 2017 trebuie să fie instrumentele de orientare pentru acțiunea în domeniul drepturilor omului și subliniază, în acest sens, necesitatea de a planifica resurse și expertiză suficiente pentru a pune în aplicare în mod corespunzător prioritățile esențiale ale UE; invită instituțiile UE și statele membre să asigure implementarea eficientă și coerentă a planului de acțiune în vigoare, inclusiv prin colaborarea reală cu organizațiile societății civile;

14.  invită UE să își consolideze instrumentele și politicile privind dezvoltarea instituțională și statul de drept și să includă criterii de referință pentru a asigura responsabilizarea și a încerca să preîntâmpine impunitatea pentru încălcările drepturilor omului; solicită utilizarea eficace a unor resurse adecvate pentru a promova și mai mult drepturile omului și democrația;

15.  reamintește, în acest sens, sprijinul crucial furnizat de IEDDO la transpunerea în practică a Cadrului strategic și Planului de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația și a orientărilor sale privind drepturile omului și a strategiilor de țară, care a permis UE să acționeze într-un mod mai strategic în acest domeniu și a asigurat responsabilitatea, vizibilitatea și eficacitatea; solicită ferm includerea IEDDO ca instrument separat și independent în arhitectura cadrului financiar multianual 2021-2027, pentru a nu-i dilua diversitatea evidentă într-un fond mai extins destinat acțiunii externe; încurajează călduros sinergiile dintre instrumentele de finanțare externă ale UE, pentru a evita dublarea eforturilor și suprapunerile și a contribui la identificarea unor posibile lacune și nevoi în materie de finanțare;

16.  reamintește că experiența dobândită și învățămintele desprinse din tranziția către democrație în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar putea contribui în mod pozitiv la identificarea de bune practici care ar putea fi utilizate pentru a sprijini și consolida alte procese de democratizare la nivel mondial; își exprimă convingerea că politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să sprijine reformele economice, sociale și politice, să protejeze drepturile omului și să contribuie la instituirea statului de drept, menținând totodată angajamentele UE față de partenerii săi; reiterează faptul că promovarea drepturilor omului și a democrației sunt în interesul țărilor partenere și al UE; reamintește necesitatea de a dezvolta relațiile interparlamentare dintre UE și partenerii săi, în cadrul unui dialog onest și bazat pe înțelegere și încredere reciproce, pentru a promova, în mod eficace, drepturile omului;

17.  subliniază activitatea depusă de Subcomisia sa pentru drepturile omului (DROI), care menține relații strânse de colaborare cu alte instituții ale UE, RSUE, SEAE, societatea civilă, inclusiv ONG-uri, și instituții multilaterale din domeniul drepturilor omului; observă că, în 2017, DROI a întocmit trei rapoarte care au fost adoptate sub formă de rezoluții în plen și care au vizat apatridia în Asia de Sud și de Sud-Est(13), abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și al crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul(14), și corupția și drepturile omului în țările terțe(15);

18.  propune lansarea, în primul trimestru al anului 2019, a unui grup operativ intern care să efectueze o analiză a promovării și integrării drepturilor omului de către comisiile sale cu mandat extern și de către delegațiile sale pentru relațiile cu țările terțe, pentru perioada 2014-2019; intenționează ca, în urma acestei analize, să elaboreze recomandări în vederea unei acțiuni parlamentare consolidate în domeniul drepturilor omului în următoarea legislatură parlamentară, inclusiv în ceea ce privește controlul activității SEAE și a Comisiei, cadrul instituțional intern și integrarea drepturilor omului în activitățile organismelor din subordinea sa;

19.  consideră că rolul rezoluțiilor adoptate în cadrul procedurii de urgență, în temeiul articolului 135 din Regulamentul de procedură, poate fi dezvoltat în continuare pentru a consolida drepturile omului și democrația prin intermediul reflecției, direcționării și eficienței sporite și oportune;

Provocări specifice legate de drepturile omului

20.  își exprimă profunda preocupare cu privire la restrângerea treptată a spațiului societății civile în 2017 și regretă faptul că apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și ONG-urile sunt de prea multe ori ținta unor acte de violență, hărțuire și intimidare, inclusiv a asasinatelor; este preocupat de impunerea continuă a unor interdicții de călătorie activiștilor pentru drepturile omului care doresc să participe la sesiuni ale Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva și ale altor instituții internaționale și condamnă în mod ferm aceste interdicții, solicitând guvernelor implicate să le ridice; subliniază că este inacceptabil ca reprezentanți ai societății civile și ai mass-mediei să fie împiedicați să participe la activitățile organismelor internaționale și insistă ca drepturile fundamentale și drepturile politice ale reprezentanților societății civile să fie respectate; este preocupat de faptul că unii activiști pentru drepturile omului pot fi reținuți la întoarcerea în țara de origine după ce au fost audiați de instituțiile internaționale;

21.  regretă că fenomenul de reducere a spațiului societății civile se face simțit tot mai mult și în democrațiile consolidate și în țările cu venituri medii și ridicate; invită UE și statele sale membre să dea un exemplu în acest sens; condamnă legislația care restricționează activitățile societății civile, cum ar fi închiderea unor ONG-uri sau indisponibilizarea activelor lor; solicită abrogarea legislației care impune cerințe arbitrare sau intruzive funcționării ONG-urilor, inclusiv dispoziții privind restricționarea finanțării din străinătate; condamnă răspândirea unor discursuri publice care subminează tot mai mult rolul organizațiilor societății civile; invită delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre să monitorizeze constant și să aducă în discuție cazurile de încălcare a libertății de întrunire și de asociere, inclusiv diferitele forme de interdicții și limitări impuse organizațiilor societății civile și activităților lor sau promovarea unor ONG-uri false sponsorizate de unele guverne; le încurajează să continue să susțină în mod activ apărătorii drepturilor omului, în special prin monitorizarea sistematică a proceselor, vizitarea lor în închisoare și prin declarații publice privind cazurile individuale, dacă este necesar;

22.  denunță amenințările grave la adresa libertății mass-mediei din 2017, atacurile împotriva jurnaliștilor atingând, potrivit indexului anual întocmit de Reporteri fără Frontiere, niveluri fără precedent în 2017; subliniază că este necesar să fie sprijinite principiile libertății de opinie și de exprimare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului; reiterează importanța libertății de exprimare, atât online, cât și offline, ca o componentă esențială în orice societate democratică, deoarece promovează o cultură a pluralismului care permite societății civile și cetățenilor să tragă la răspundere guvernele și factorii de decizie și sprijină respectarea statului de drept; condamnă cu fermitate amenințările, intimidarea și atacurile împotriva jurnaliștilor, mass-mediei independente, a bloggerilor și a avertizorilor de integritate, precum și discursurile de incitare la ură, legile privind defăimarea și incitările la violență, întrucât constituie o amenințare la adresa statului de drept și a valorilor reprezentate de drepturile omului; subliniază că, în 2017, sute de manifestanți și de jurnaliști pașnici au fost arestați, dintre care mulți au fost supuși unor rele tratamente și detenții arbitrare și au trebuit să plătească amenzi mari în procese în care nu erau garantate norme minime de procedură; îndeamnă UE să-și intensifice eforturile de a proteja dreptul la libertatea de opinie și de exprimare în toate relațiile sale cu țările terțe; subliniază importanța asigurării punerii în aplicare efective și sistematice a Orientărilor UE privind libertatea de exprimare online și offline, cât și a monitorizării cu regularitate a impactului acestora;

23.  subliniază importanța fundamentală a libertății academice, ca drept al omului protejat de tratatele internaționale; condamnă ferm orice atac împotriva libertății academice, cum ar fi uciderea, disparițiile forțate, violența, detenția, pierderea locului de muncă, atacurile asupra reputației și urmărirea penală abuzivă; evidențiază gravitatea tuturor atacurilor împotriva libertății academice, deoarece aceasta este esențială pentru crearea unei societăți democratice pluraliste;

24.  condamnă cu fermitate numărul tot mai mare de apărători ai drepturilor omului care s-a confruntat cu amenințări digitale în 2017, inclusiv compromiterea datelor prin confiscarea echipamentelor, supravegherea de la distanță și scurgerile de date; condamnă practica de supraveghere online și hackingul în scopul colectării unor informații care pot fi utilizate în cazuri juridice sau în campanii de defăimare; își exprimă preocuparea profundă cu privire la utilizarea tot mai frecventă a anumitor tehnologii de supraveghere cibernetică cu dublă utilizare împotriva politicienilor, activiștilor, a bloggerilor și jurnaliștilor; solicită cu insistență, în această privință, instituțiilor UE să actualizeze de urgență și efectiv regulamentul privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare;

25.  reafirmă că independența sistemului judiciar și transparența absolută a unui sistem de administrare a justiției în care toți operatorii au obligația de a-și îndeplini rolul în mod independent și corect reprezintă condiții fundamentale pentru dezvoltarea unui stat democratic și pentru protecția juridică a drepturilor omului; condamnă în totalitate toate tentativele de limitare a libertății judecătorilor, procurorilor și avocaților și toate formele de violență directă și indirectă exercitate împotriva acestora; invită Uniunea să acorde atenție maximă acestui aspect în cadrul relațiilor diplomatice dezvoltate cu țările terțe;

26.  recunoaște faptul că internetul deschis și progresele tehnologice au permis raportarea mai rapidă a încălcărilor drepturilor omului; critică tentativele unor guverne de a controla mijloacele de comunicare în masă, inclusiv internetul; este preocupat de răspândirea extinsă a știrilor false și a dezinformărilor generate de actori statali și nestatali în 2017, care este posibil să fi contribuit la răspândirea discursurilor împotriva drepturilor omului, la accesul limitat la informații libere, corecte și imparțiale, să fi incitat la violență, ură sau discriminare împotriva anumitor grupuri sau persoane și să fi afectat rezultatele unor alegeri, subminând astfel democrațiile; subliniază, în această privință, că este necesar UE să adopte un discurs pozitiv mai puternic cu privire la drepturile omului, să adopte o poziție fermă în fața guvernelor care sponsorizează dezinformarea sau contestă universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și să își intensifice eforturile de sprijinire a mass-mediei libere și independente din întreaga lume; subliniază caracterul primordial al educației, culturii, cunoașterii și gândirii critice pentru combaterea știrilor false și a propagării lor;

27.  solicită VP/ÎR să desemneze un reprezentant cibernetic al UE care să coordoneze eforturile diplomatice ale UE de a promova un internet deschis, interoperabil, sigur și fiabil în politicile externe, în care drepturile omului să fie respectate și normele privind comportamentul online responsabil al statelor să fie promovate;

28.  reafirmă că libertatea de gândire, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, inclusiv libertatea de a crede sau de a nu crede, de a practica sau de a nu practica o religie potrivit propriei alegeri, de a adopta, abandona sau schimba religia și dreptul la apostazie și la opinii ateiste, trebuie să fie în mod necondiționat consolidate peste tot în lume, în special prin dialoguri interreligioase și interculturale; condamnă discriminarea pe motive de gândire, conștiință, apartenență religioasă sau convingeri și persecuțiile și atacurile împotriva tuturor grupurilor etnice și religioase, comise în 2017; solicită să se evite instrumentalizarea religiei în scopuri politice; regretă încercările unor actori statali și nestatali de a limita libertatea de gândire, de conștiință, de religie și de convingere, libertate de întrunire și libertatea de exprimare, prin adoptarea și punerea în aplicare a unor legi privind blasfemia, printre alte mijloace; solicită măsuri suplimentare de protecție a minorităților religioase, a persoanelor necredincioase și a ateilor, inclusiv a victimelor legilor privind blasfemia; invită UE și statele sale membre să se implice mai mult în dialogurile politice pentru abrogarea acestor legi, să își intensifice eforturile pentru a consolida respectarea libertății de gândire, de conștiință, de religie și de credință, precum și pentru a promova dialogul intercultural și interreligios în interacțiunile cu țările terțe; invită Comisia și SEAE să joace un rol activ pentru a contribui la întoarcerea în siguranță și în mod voluntar a persoanelor care au fost forțate să își părăsească casele ca urmare a persecuțiilor din motive de religie sau credință; cere să se realizeze acțiuni concrete pentru punerea în aplicare efectivă a Orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; sprijină practica UE de a juca un rol de lider în ceea ce privește rezoluțiile tematice privind libertatea de gândire, libertatea de conștiință și libertatea religioasă în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și în cadrul Adunării Generale a ONU; sprijină activitatea trimisului special al UE pentru promovarea libertății de religie sau de convingere în afara UE, Ján Figel;

29.  consideră extrem de regretabil faptul că tortura, tratamentele inumane sau degradante și pedeapsa cu moartea continuă să se aplice în multe țări din întreaga lume și solicită UE să își intensifice eforturile vizând eradicarea acestora; consideră extrem de îngrijorătoare condițiile de detenție, inclusiv accesul la îngrijire și medicamente, și situația închisorilor dintr-o serie de state; salută lansarea oficială a Alianței mondiale pentru un comerț fără tortură, la 18 septembrie 2017, precum și instituirea Grupului de coordonare pentru combaterea torturii al UE, care este însărcinat cu monitorizarea transpunerii sale în practică; salută, în această privință, actualizarea legislației UE privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru pedeapsa capitală, tortură sau alte pedepse și rele tratamente; constată că, în 2017, numărul execuțiilor realizate în întreaga lume a scăzut cu 4 % în comparație cu anul precedent; face apel la țările care nu au făcut încă acest lucru să instituie un moratoriu imediat privind pedeapsa cu moartea, ca pas înspre abolirea acesteia; consideră că este esențială combaterea tuturor formelor de tortură și de rele tratamente ale persoanelor deținute, inclusiv de natură psihologică, și intensificarea eforturilor pentru respectarea dreptului internațional în domeniu și asigurarea despăgubirii victimelor;

30.  condamnă cu fermitate toate crimele oribile și încălcările drepturilor omului comise de actori statali și nestatali, inclusiv împotriva unor cetățeni care își exercită pașnic drepturile omului; își exprimă consternarea față de varietatea infracțiunilor comise, printre care se numără crime, acte de tortură, viol, sclavie și sclavie sexuală, recrutarea de copii soldați, convertirile religioase forțate și asasinatele sistematice îndreptate împotriva minorităților religioase; îndeamnă UE și statele sale membre să combată genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război și să asigure aducerea în fața justiției a autorilor acestora; invită UE să ofere sprijin organizațiilor și echipelor de investigare ale ONU care colectează, păstrează și protejează probe – digitale sau de alt tip – ale crimelor comise de oricare dintre părțile la aceste conflicte, pentru a facilita urmărirea lor penală la nivel internațional; observă că o serie de platforme de internet au șters probe video referitoare la potențiale crime de război ca parte a activității lor de eliminare a conținutului cu caracter terorist și de propagandă;

31.  sprijină rolul esențial jucat de Curtea Penală Internațională (CPI) în cazurile în care statele în cauză nu pot sau nu doresc să își exercite jurisdicția; solicită UE și statelor sale membre să ofere sprijin financiar și diplomatic CPI; face apel la UE și la statele sale membre să încurajeze toate statele membre ale ONU să ratifice și să pună în aplicare Statutul de la Roma al CPI și este dezamăgit profund de retragerile din statut sau de amenințările cu retragerea; face apel, de asemenea, la toți semnatarii Statutului de la Roma să își coordoneze acțiunile și să coopereze cu CPI; invită toate statele membre să ratifice amendamentele de la Kampala privind crima de agresiune și să includă „crimele de atrocitate” pe lista infracțiunilor pentru care UE are competențe; reiterează importanța altor mecanisme esențiale care vizează eliminarea impunității, inclusiv utilizarea jurisdicției universale, și invită statele membre ale UE să adopte legislația necesară; reamintește, în acest sens, că drepturile victimelor trebuie să constituie elementul central al tuturor acțiunilor; își reiterează apelul adresat ÎR/VP de a numi un RSUE pentru dreptul internațional umanitar și justiție internațională, cu mandatul de a promova, integra și reprezenta angajamentul UE față de lupta împotriva impunității;

32.  salută eforturile UE de a sprijini instituirea în Siria de către ONU a Mecanismului internațional, imparțial și independent (MIII) care să acorde asistență în investigarea infracțiunilor grave; subliniază necesitatea de a institui un mecanism independent similar în alte țări; invită UE și statele membre ale UE, care nu au făcut încă acest lucru, să contribuie financiar la MIII;

33.  reafirmă că statele membre pot să aducă alte state în fața Curții Internaționale de Justiție pentru încălcarea tratatelor internaționale, precum Convenția ONU împotriva torturii, pentru a stabili răspunderea de stat, ca mijloc indirect de stabilire pe cale judecătorească a răspunderii penale individuale într-o etapă ulterioară;

34.  regretă profund nerespectarea DIU și condamnă ferm atacurile mortale desfășurate cu o frecvență alarmantă împotriva spitalelor, școlilor și altor ținte civile în cadrul conflictelor armate purtate în lume în 2017; este de părere că condamnarea internațională a atacurilor trebuie să fie susținută de investigații independente și de o tragere la răspundere veritabilă; salută activitatea desfășurată de lucrătorii umanitari care furnizează ajutor umanitar; invită statele membre, instituțiile UE și VP/ÎR să asigure că politicile și acțiunile UE privind DIU sunt elaborate în mod coerent și eficace și să facă uz de toate instrumentele de care dispun pentru a aborda această problemă; concluzionează că ar fi trebuit puse la dispoziție o raportare mai detaliată realizată de UE și de statele sale membre cu privire la implementarea Orientărilor privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar în anumite situații de conflict, nu în ultimul rând în Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația; invită comunitatea internațională să creeze instrumente de reducere la minimum a decalajului alertă-răspuns pentru a preveni apariția, reapariția și escaladarea conflictelor violente, cum ar fi sistemul de alertă timpurie al UE; solicită UE și statelor sale membre să mărească sprijinul financiar pentru ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare; ia act de reducerea cu 2,4 % a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) din 2016 până în 2017 și de faptul că AOD nu atinge obiectivul de 0,7 % din VNB;

35.  reamintește Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(16); își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului juridic internațional; invită din nou UE să elaboreze urgent un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru utilizarea dronelor înarmate pentru a asigura că statele membre, în conformitate cu obligațiile legale care le revin, nu comit asasinate cu țintă precisă ilegale și nu facilitează comiterea unor astfel de asasinate de către alte state; invită Comisia să informeze Parlamentul în mod adecvat cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru toate proiectele de cercetare și dezvoltare asociate cu construcția de drone; solicită efectuarea unor evaluări ale impactului asupra drepturilor omului în ce privește viitoarele proiecte de dezvoltare a dronelor;

36.  invită ÎR/VP și statele membre ale UE să extindă regimul UE de măsuri restrictive pentru a include un regim de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, astfel încât deciziile de aplicare a sancțiunilor specifice PESC să aibă la bază încălcări grave ale drepturilor omului, în mod similar Legii Magnitsky;

37.  îndeamnă ÎR/VP și statele membre să depună eforturi pentru interzicerea la nivel internațional a sistemelor de armament în care nu există control uman asupra utilizării forței, după cum a solicitat Parlamentul în diferite ocazii și, în pregătirea reuniunilor relevante la nivelul ONU, să dezvolte și să adopte urgent o poziție comună privind sistemele de arme autonome și să transmită un mesaj unitar în cadrul forumurilor relevante și să acționeze în consecință;

38.  subliniază că corupția subminează statul de drept, democrația și competitivitatea economiilor și pune drepturile omului în pericol; subliniază că trebuie sprijiniți apărătorilor drepturilor omului și avertizorii care combat corupția; solicită îmbunătățiri ale mecanismelor și practicilor anticorupție, cum ar fi impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și țărilor care comit infracțiuni grave de corupție; invită SEAE și Comisia să elaboreze o programare comună privind drepturile omului și combaterea corupției, în special inițiative pentru îmbunătățirea transparenței, combaterea impunității, consolidarea agențiilor anticorupție, precum și un grad mai mare de transparență și de trasabilitate a utilizării fondurilor europene; invită Comisia să negocieze dispoziții anticorupție în cadrul tuturor acordurilor comerciale viitoare; reamintește recomandările privind corupția și drepturile omului formulate în Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe(17) și solicită monitorizarea acestora de către instituțiile și statele membre ale UE;

39.  își exprimă îngrijorarea cu privire la distrugerea, faptele ilegale de jaf și vandalism asupra siturilor de patrimoniu cultural și sprijină ferm inițiativele de stabilire a faptelor, de protejare și salvare a patrimoniului;

40.  subliniază importanța alegerilor libere și corecte pentru procesele democratice și își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de scrutine ilegitime din întreaga lume; reamintește că mijloacele de informare independente sunt esențiale pentru organizarea de alegeri libere și corecte; solicită UE să nu recunoască rezultatele alegerilor fraudate sau falsificate și să utilizeze toate instrumentele diplomatice, economice și de politică de care dispune pentru a apăra credibilitatea alegerilor din întreaga lume și pentru a obliga țările să respecte criteriile pentru alegeri libere și corecte; consideră că sprijinul oferit de UE proceselor electorale și democrației din întreaga lume – misiunile sale electorale și monitorizarea ulterioară, asistența electorală pe care o oferă și, în special, rolul activ jucat de Parlament în această privință – este extrem de important; subliniază importanța observării alegerilor în contextul tranzițiilor democratice pașnice, a consolidării statului de drept, a pluralismului politic și a îmbunătățirii participării femeilor la procesele electorale, precum și a transparenței și respectării drepturilor omului; reamintește că este important ca organizațiile societății civile locale să fie implicate în procesul de observare a alegerilor și aplicarea recomandărilor emise de misiunile de observare a alegerilor; consideră că interferența în alegerile altor state prin intermediul operațiunilor cibernetice încalcă dreptul persoanelor de a-și alege în mod liber reprezentanții;

41.  salută semnarea de către UE a Convenției de la Istanbul și subliniază necesitatea combaterii violenței împotriva femeilor, inclusiv a violenței domestice, prin toate mijloacele; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare această convenție cât mai curând posibil; sprijină, în acest sens, inițiativa comună Spotlight a UE-ONU; îndeamnă țările să își îmbunătățească legislației pentru a aborda, cât mai devreme posibil, violența bazată pe gen, mutilarea genitală feminină și violența sexuală; reamintește că violența împotriva femeilor este profund înrădăcinată în inegalitatea de gen, prin urmare trebuie abordată în mod exhaustiv și subliniază importanța protecției sociale și a serviciilor sociale; subliniază că pentru elaborarea unei legislații și a unor strategii eficiente de combatere a violenței pe criterii de gen este esențial să se dispună de statistici fiabile privind prevalența, cauzele și consecințele tuturor tipurilor de violență împotriva femeilor; solicită, așadar, UE să ofere sprijin țărilor în vederea îmbunătățirii colectării datelor în acest domeniu și să respecte obligațiile legale internaționale; cere UE să colaboreze cu alte țări pentru a intensifica finanțarea și programele menită să prevină și să răspundă la violența sexuală și violența de gen din întreaga lume; condamnă toate formele de violență și de exploatare fizică, sexuală și psihologică, violul în masă, traficul și încălcarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor; subliniază că îngrijirile medicale adecvate și accesibile și respectarea universală și accesul la drepturile sexuale și reproductive, inclusiv dreptul la avort, ar trebui garantate pentru toate femeile și că ele ar trebui să poată lua decizii libere și responsabile privind sănătatea lor, corpul lor și viața lor sexuală și reproductivă; subliniază că educația este un instrument esențial pentru combaterea discriminării și a violenței împotriva femeilor și copiilor; condamnă reinstituirea regulii „călușului mondial”;

42.  subliniază că UE trebuie să își mențină angajamentul de a respecta integral obligațiile și angajamentele pentru drepturile femeilor care decurg din CEDAW, Platforma de acțiune de la Beijing, Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, precum și să respecte rezultatele conferințelor de revizuire;

43.  reamintește publicarea în august 2017 a primului Raport anual din 2016 cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune II pentru egalitatea de gen 2016-2020 (GAP II), care evidențiază o serie de tendințe pozitive în transformarea vieților fetelor și ale femeilor prin asigurarea integrității fizice și psihologice a fetelor și a femeilor, prin promovarea drepturilor economice și sociale și consolidarea rolului și a participării lor; consideră că UE ar trebui să continue integrarea sprijinului acordat femeilor în operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în prevenirea conflictelor și în reconstrucția post-conflict; reiterează importanța Rezoluției 1325 (2000) din 31 octombrie 2000 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; subliniază că este esențială o mai mare implicare a sectorului public și a celui privat pentru respectarea drepturilor femeilor și a participării acestora la instituțiile publice și private, la elaborarea politicilor, la viața economică și la procesele de pace; subliniază faptul că activitatea economică joacă un rol important în consolidarea drepturilor femeilor; îndeamnă Comisia să ia inițiativa în combaterea exploatării și abuzului sexual în sectorul umanitar și în sectorul ajutorului pentru dezvoltare, deoarece aceste sectoare ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate și asumare a răspunderii pentru activitatea lor; subliniază că trebuie revizuite ș consolidate procedurile și regulile pentru intervenții;

44.  invită SEAE să se asigure că rezultatele celei de-a 62-a sesiuni a Comisiei pentru statutul femeii (CSW) vor fi incluse în politicile sale și vor oferi un nou impuls în atingerea egalității de gen și autonomizarea femeilor și fetelor din mediul rural;

45.  subliniază că este important ca educația și pregătirea în domeniile STIM, dar și în științele umane, să fie accesibile femeilor și fetelor, cu un accent special pe creșterea dezvoltarea talentelor și a competențelor, precum și a participării lor la sectoarele STIM;

46.  invită Comisia să exploreze modalități și mijloace pentru ca UE să adere unilateral la CDC, având în vedere că toate statele membre ale UE au ratificat CDC a ONU și că legislația primară și secundară a UE conține dispoziții de fond privind protecția drepturilor copilului; invită țările care nu au ratificat încă Convenția ONU cu privire la drepturile copilului să facă acest lucru de urgență; salută adoptarea Orientărilor revizuite ale UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului și subliniază că trebuie garantat că toți copiii beneficiază de acestea, inclusiv cei marginalizați și cei aflați în situații vulnerabile; subliniază faptul că copiii sunt deseori expuși la forme de abuzuri specifice, cum ar fi căsătoriile între copii, prostituția copiilor, folosirea soldaților-copii, mutilarea genitală, exploatarea prin muncă a copiilor și traficul de copii, mai ales în timpul crizelor umanitare și al conflictelor armate, și, prin urmare, necesită o protecție mai mare; solicită UE să coopereze cu țările terțe pentru a pune capăt căsătoriilor forțate, a celor la o vârstă fragedă și a celor între copii, stabilind 18 de ani ca vârstă minimă legală pentru căsătorie, impunând verificarea vârstei ambilor soți și a consimțământului lor deplin și liber, introducând înregistrările obligatorii ale căsătoriilor și asigurând respectarea acestor reguli; subliniază că trebuie intensificată implicarea UE în abordarea protecției copiilor, în special a minorilor neînsoțiți, și trebuie acordată o atenție deosebită educației și sprijinului psihosocial; solicită o implementare adecvată a Orientărilor privind protejarea școlilor și a universităților de utilizări în scopuri militare în timpul conflictelor armate; solicită o soluție urgentă la problema copiilor apatrizi, din interiorul și din afara UE, în special a celor născuți în afara țării de origine a părinților și a copiilor migranți în conformitate cu dreptul internațional; îndeamnă UE și statele sale membre să elaboreze un plan de acțiune pentru a împiedica reținerea copiilor ca urmare a statutului lor de migrant, în conformitate cu Declarația de la New York pentru refugiați și migranți; reamintește dreptul la protecție specială în interesul superior al copilului;

47.  invită UE și statele sale membre să instituie transparență totală și monitorizarea fondurilor alocate țărilor terțe pentru cooperarea în domeniul migrației și să asigure faptul că o astfel de cooperare nu aduce beneficii, directe sau indirecte, sistemelor de securitate, de poliție și judiciare implicate în încălcări ale drepturilor omului în acest context; subliniază posibilitatea separării cooperării pentru dezvoltare de cooperarea legată de readmisia sau gestionarea migrației; este preocupat de posibila instrumentalizare a politicii externe a UE ca „gestionare a migrației” și subliniază că toate încercările de a colabora cu țări terțe, inclusiv cu țările de origine și de tranzit, pe probleme de migrație trebuie să fie însoțită de îmbunătățirea condițiilor vizând drepturile omului din țările respective, precum și de respectarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului și al refugiaților; își exprimă îngrijorarea profundă și solidaritatea față de numărul mare de refugiați, migranți și persoane strămutate intern care suferă de pe urma gravelor încălcări ale drepturilor omului ca victime ale conflictelor, ale persecuțiilor, ale greșelilor de guvernare și ale migrației ilegale, ale traficului de persoane și ale rețelelor de traficanți; subliniază nevoia urgentă de a rezolva cauzele profunde ale fluxurilor de migrație și, prin urmare, de a se ocupa de dimensiunea externă a fenomenului migrației, inclusiv prin găsirea unor soluții sustenabile la conflicte și la subdezvoltare economică, în vecinătatea noastră și la nivel mondial, dezvoltând cooperarea și parteneriatele cu țările terțe în cauză care respectă dreptul internațional, care garantează respectarea drepturilor omului și păstrează credibilitatea UE atât în interiorul, cât și în afara UE; invită UE și statele sale membre să acorde asistență umanitară în domeniul educației, locuințelor, sănătății și în alte domenii în care migranții și refugiații au nevoie de sprijin, precum și să asigure punerea în aplicare adecvată a politicilor de returnare; subliniază că este important ca UE să încurajeze țările respective să semneze Protocolul de la Palermo împotriva introducerii ilegale de migranți; ia act de faptul că, în 2017, ONU a înregistrat aproximativ 258 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât țara în care s-au născut ; invită Comisia să trateze în continuare protecția și promovarea drepturilor migranților și refugiaților ca pe o prioritate în politicile sale; insistă asupra necesității de a elabora și de a aplica mai bine cadre de protecție pentru migranți și refugiați, în special prin rute sigure și legale pentru migranți și prin acordarea de vize umanitare; cere Parlamentului să supravegheze acordurile privind migrația; regretă orice încercare de a obstrucționa, de a afecta credibilitatea sau chiar de a incrimina asistența umanitară și insistă asupra necesității consolidării capacității de căutare și de salvare a persoanelor aflate în primejdie pe mare și pe uscat, pentru a ne îndeplini principalele obligații în temeiul dreptului internațional; subliniază că, la 1 ianuarie 2017, numărul persoanelor care aveau reședința într-un stat membru al UE, dar aveau cetățenia într-o țară terță, se ridica la 21,6 milioane, reprezentând 4,2 % din populația UE-28; invită statele membre să se angajeze într-un dialog serios pentru a ajunge la o înțelegere comună, incluzivă, responsabilități partajate și un obiectiv unitar în ceea ce privește migrația; salută inițiativa ONU privind Pactul global al ONU pentru o migrație sigură, ordonată și legală și Pactul global privind refugiații al UNHCR, precum și rolul central atribuit drepturilor omului în aceste pacturi;

48.  deplânge persistența traficului de persoane; subliniază faptul că traficul de persoane transformă oamenii în mărfuri și constituie una dintre cele mai grave forme de încălcare a drepturilor omului; subliniază, în acest sens, importanța unei abordări coerente a dimensiunilor interne și externe ale politicilor UE de combatere a traficului de ființe umane la toate nivelurile; invită UE și statele membre să își intensifice cooperarea cu țările terțe pentru a investiga toate etapele traficului de ființe umane, inclusiv toate formele de exploatare a persoanelor, în special a femeilor și a copiilor, cum ar fi traficul de organe, munca forțată și exploatarea sexuală, și să coopereze cu ONU și societatea civilă în acest domeniu; cere principii clare și instrumente juridice care să trateze încălcările drepturilor omului legate de maternitatea prin mame surogat; își exprimă preocuparea profundă cu privire la vulnerabilitatea extremă a migranților și a refugiaților, în special a femeilor și a copiilor, la exploatare, introducere ilegală și trafic de ființe umane, inclusiv în punctele de acces ale migranților; subliniază că trebuie promovate politici centrate pe victime, trebuie prevenit și redus acest tip de infracțiuni și trebuie stopate profiturile generate de traficul de ființe umane;

49.  încurajează toate țările, inclusiv statele membre, și UE să se angajeze în negocieri pentru adoptarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile omului pentru corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, prin participarea activă la grupul de lucru interguvernamental deschis creat de ONU; insistă încă o dată asupra nevoii de a aplica rapid Principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului, în special în ceea ce privește pilonul al treilea privind accesul la o cale de atac; recunoaște importanța majoră a Pactului global al ONU și a planurilor naționale de acțiune privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului; subliniază importanța unui plan de acțiune al UE privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului și îndeamnă Comisia să accelereze elaborarea acestuia cu scopul de a aplica integral principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului; încurajează toate firmele, inclusiv cele cu sediul în UE, să-și respecte obligația de diligență și reafirmă, în plus, importanța promovării responsabilității sociale a întreprinderilor și a întreprinderilor europene care joacă un rol principal în promovarea unor standarde la nivel internațional în ceea ce privește afacerile și drepturile omului; invită toate țările să aplice efectiv și rapid principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului și să garanteze că întreprinderile respectă drepturile omului și standardele sociale și de muncă din jurisdicțiile lor; încurajează toate țările să trateze problema întreprinderilor care utilizează materii prime sau alte mărfuri provenite din zone de conflict; își reiterează apelul pentru includerea unor norme privind răspunderea întreprinderilor pentru încălcări ale drepturilor omului în acordurile dintre UE și țările terțe; subliniază că victimelor încălcărilor drepturilor omului care au legătură cu activitatea întreprinderilor ar trebui să li se garanteze accesul la căi de atac corespunzătoare și efective; reafirmă nevoia urgentă de a trata cazurile de abuzuri împotriva drepturilor omului și de corupție în rândul întreprinderilor atunci când apar, precum și de a asigura faptul că acestea pot fi trase la răspundere; regretă că nu a existat o acțiune a Comisiei, conform solicitărilor din Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe(18); solicită să se adopte măsuri obligatorii pentru sectorul industrial, pentru a eradica munca copiilor și pentru a preveni încălcarea drepturilor omului; invită Comisia să instituie un grup operativ interinstituțional dedicat activităților întreprinderilor și drepturilor omului și să exploreze inițiative vizând obligația de diligență la nivelul UE;

50.  reamintește că UE s-a angajat să plaseze drepturile omului și democrația în centrul relațiilor sale cu țările terțe; subliniază, prin urmare, că promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv implementarea clauzelor de condiționalitate privind drepturile omului în acordurile internaționale, trebuie sprijinită prin toate politicile UE care au o dimensiune externă, inclusiv prin politica comercială; reliefează rolul pe care îl pot juca relațiile comerciale în dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare și în păstrarea piețelor lor locale; subliniază că sprijinul pentru sistemele democratice și aspirațiile pentru libertatea popoarelor ar trebui să continue să fie liniile directoare pentru interesele economice ale UE; reamintește că coerența politicilor este esențială pentru dezvoltare și subliniază importanța integrării drepturilor omului în politicile comerciale și de dezvoltare în toate etapele acestora; solicită UE să se asigure că pentru bunurile care circulă pe teritoriul său în cadrul sistemelor de certificare etică nu a fost folosită munca forțată și munca copiilor; cere introducerea unui instrument special conceput pentru a monitoriza și a consolida politica de gen în acordurile comerciale; salută programele, proiectele și finanțarea UE în țări terțe și subliniază că trebuie evaluate și prevenite toate încălcările prin crearea unui mecanism de depunere a plângerilor pentru persoane și grupuri;

51.  consideră că sistemele generalizate de preferințe tarifare în regim special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) reprezintă unul dintre principalele instrumente de politică comercială ale UE care promovează democrația, dezvoltarea durabilă, drepturile omului și standardele de mediu în țările terțe; invită Comisia să reexamineze și să monitorizeze mai bine sistemele SGP+ pentru a asigura respectarea standardelor în materie de drepturi ale omului de către țările beneficiare; subliniază că, în cadrul SGP+ revizuit, Comisia ar trebui să urmărească creșterea transparenței și răspunderii acestui mecanism, stabilind proceduri clare pentru o participare constructivă și lărgită a organizațiilor societății civile, și elaborând evaluări eficiente ale impactului asupra drepturilor omului înainte de a fi acordate preferințe comerciale și în timpul implementării; cere să se analizeze includerea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale pe lista de convenții obligatorii pentru acordarea statutului SGP+; îndeamnă Comisia să continue să finanțeze inițiative ale societății civile care monitorizează implementarea acestui sistem; subliniază că este importantă introducerea unor forme de cooperare pentru a facilita dezvoltarea economică și socială a țărilor terțe, acordând o atenție deosebită nevoilor populațiilor lor;

52.  invită statele membre să respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme și, în special, să pună capăt tuturor transferurilor de arme, echipamente și materiale de supraveghere și obținere de informații care ar putea fi utilizate de guverne pentru reprimarea drepturilor omului și atacarea civililor; subliniază că comerțul mondial cu arme și materiale de război contribuie la folosirea acestora în numeroase conflicte din țările terțe; constată că statele membre ale UE se numără printre cei mai mari exportatori de arme la nivel mondial și consideră că este esențial ca standardele internaționale care reglementează vânzările de arme să fie întărite și consolidate la nivel mondial;

53.  condamnă cu fermitate toate formele de discriminare, inclusiv cele motivate de rasă, religie, castă sau sisteme similare de statut moștenit, orientare sexuală și identitate de gen, dizabilitate sau orice alt statut; este alarmat de numeroasele manifestări ale rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță și de lipsa reprezentării politice pentru grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi minoritățile etnice, lingvistice și religioase, persoanele cu dizabilități, comunitatea LGBTI, femeile și copiii; solicită UE să își intensifice eforturile vizând eradicarea, fără deosebire, a tuturor formele de discriminare și pentru a promova conștientizarea, o cultură de toleranță și incluziune, și o protecție specială pentru grupurile cele mai vulnerabile, prin intermediul unor dialoguri politice și privind drepturile omului, al activității delegațiilor UE și prin diplomația publică; face apel la toate țările să se asigure că instituțiile lor respective oferă o protecție juridică eficace în jurisdicțiile lor; subliniază importanța elaborării unor strategii de educație în școli pentru a sensibiliza copiii și pentru a le pune la dispoziție instrumentele de care au nevoie pentru a identifica toate formele de discriminare;

54.  subliniază că trebuie integrate în mod credibil principiul accesibilității universale și drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile relevante ale UE, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare, și subliniază caracterul prescriptiv și orizontal al acestei chestiuni; cere UE să includă lupta împotriva discriminării pe motive de dizabilități în acțiunile sale externe și în politicile privind ajutorul pentru dezvoltare; invită guvernele țărilor terțe să revizuiască toată legislația în vederea armonizării în conformitate cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD); solicită tuturor țărilor să ratifice Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și reiterează importanța implementării sale eficiente;

55.  salută participarea UE și a statelor sale membre la cea de-a 8-a sesiune a Grupului de lucru deschis al ONU cu privire la dedicat îmbătrânirii și, în special, contribuțiile și declarațiile lor comune cu privire la egalitate, nediscriminare, violență, abuz și neglijarea persoanelor în vârstă; rămâne preocupat de prevalența discriminării pe criterii de vârstă și a altor bariere în calea respectării drepturilor persoanelor în vârstă; solicită UE și statelor membre să sprijine pe deplin procesul grupului de lucru, inclusiv prin alocarea și/sau sprijinirea alocării unor resurse adecvate pentru funcționarea acestuia și, de asemenea, să răspundă la viitoarele cereri de propuneri, să se consulte și să implice persoanele în vârstă în pregătirea acestora, precum și să includă persoanele în vârstă în delegațiile lor respective;

56.  salută participarea activă a UE la întâlnirea dedicată examinării Strategiei regionale europene de implementare a Planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea de la Madrid (MIPAA), care a avut loc la Lisabona în 2017; subliniază că MIPAA poate contribui semnificativ la o mai bună respectare a drepturilor persoanelor în vârstă;

57.  condamnă detenția arbitrară, tortura, persecuțiile și asasinarea persoanelor LGBTI; recunoaște faptul că orientarea sexuală și identitatea de gen pot crește riscul de discriminare, violență și persecuție; observă că, în mai multe țări de pe glob, persoanele LGBTI se confruntă în continuare cu persecuții și violențe din cauza orientării lor sexuale; condamnă încălcările comise împotriva femeilor și a grupurilor minoritare, care încalcă dreptul fundamental la integritate fizică și la identitate, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și mutilările sexuale ale persoanelor intersexuale; constată că 72 de țări continuă să incrimineze relațiile între persoane de același sex, în 13 țări ajungându-se chiar la pedeapsa cu moartea; îndeamnă aceste state să își schimbe imediat legislația; salută eforturile UE de a îmbunătăți drepturile persoanelor LGBTI și protecția juridică a acestora; îndeamnă delegațiile UE și ambasadele statelor membre să aplice integral Orientările UE privind persoanele LGBTI; invită Comisia să întocmească rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare a concluziilor Consiliului în acest sens; constată că, conform evaluării primului an de punere în aplicare a Planului de acțiune privind egalitatea de gen 2016-2020(PAG II), o treime din delegații au promovat drepturile omului persoanelor LGBTI;

58.  condamnă încălcările drepturilor omului ce continuă să fie comise împotriva persoanelor care suferă din cauza ierarhiilor de castă și a discriminărilor pe criterii de castă, a segregării continue și a obstacolelor impuse de sistemul castelor, inclusiv a refuzului accesului la un loc de muncă, la justiție și la alte drepturi fundamentale ale omului; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu discriminarea instituționalizată și cu rata alarmantă a atacurilor violente pe criterii de apartenență la o castă; invită UE și statele membre să-și intensifice eforturile și să sprijine inițiativele la nivelul ONU și la nivelul delegațiilor pentru eliminarea discriminării pe criterii de apartenență la o castă;

59.  subliniază importanța aplicării politicilor de egalitate care să permită tuturor minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice, precum și popoarelor indigene să se bucure de drepturile lor fundamentale; salută Rezoluția 71/178 din 19 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU privind drepturile popoarelor indigene, care proclamă anul 2019 ca An internațional al limbilor indigene; reamintește că, potrivit Raportorului special privind drepturile popoarelor indigene, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare discriminării, a atacurilor și a amenințărilor împotriva popoarelor indigene, precum și a incriminării și a uciderii celor care își apără pământurile, teritoriile și resursele, în special a femeilor; subliniază că UE trebuie să asigure protecția acestor apărători și să se asigure că toate infracțiunile sunt investigate, iar cei vinovați sunt trași la răspundere; îndeamnă UE și statele membre să acționeze pentru recunoașterea, protejarea și promovarea deplină a drepturilor popoarelor indigene; invită țările să ratifice dispozițiile Convenției nr. 169 a OIM privind populațiile indigene și tribale;

60.  ia act de multiplele avantaje ale internetului; este preocupat, însă, de faptul că marii operatori comerciali colectează în masă, în scopuri de marketing și fără consimțământul și/sau știința acestora, datele cu caracter personal ale utilizatorilor, care ar putea fi folosite în moduri dăunătoare, de exemplu pentru a reprima apărătorii drepturilor omului, pentru a le submina libertatea de exprimare și pentru a influența rezultatele alegerilor și procesul decizional politic; invită întreprinderile de date să își ia angajamente privind drepturile omului; regretă modelele de afaceri bazate pe încălcări ale drepturilor omului și solicită colectarea datelor cu caracter personal în conformitate cu normele privind protecția datelor și cu drepturile omului; invită comunitatea internațională, inclusiv UE și statele sale membre, să consolideze și să implementeze urgent o legislație eficientă în acest domeniu;

61.  recunoaște că terorismul și radicalizarea reprezintă amenințări acute pentru democrație și drepturile omului și care, astfel, afectează întreaga societate; regretă că atacurile comise în 2017 au vizat adeseori chiar persoanele sau grupurile care întruchipează aceste valori; condamnă cu fermitate faptul că în 2017 au avut loc la nivel mondial peste 1 000 de atacuri teroriste, care s-au soldat cu aproximativ 6 123 de decese; sprijină eforturile UE de prevenire și combatere a terorismului și radicalizării, inclusiv inițiativele și rețelele la nivelul UE, cum ar fi Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, însă reiterează că toate eforturile trebuie să se conformeze legislației internaționale privind drepturile omului; reamintește că educația este un instrument privilegiat pentru combaterea radicalizării; subliniază că trebuie acordată o atenție și sun sprijin special victimelor terorismului, inclusiv sprijin psihologic, evaluări individuale pentru fiecare victimă, consiliere juridică, acces la justiție, servicii de traducere și interpretare și servicii eficiente de sprijinire a victimelor în general; subliniază că strategiile de combatere a terorismului trebuie să respecte statul de drept și să asigure respectarea drepturilor omului; recomandă ca cooperarea cu țări terțe în domeniul combaterii terorismului să cuprindă evaluări detaliate ale riscurilor la adresa libertăților fundamentale și a drepturilor omului, precum și garanții în cazul încălcărilor; invită Comisia să dezvolte un schimb mai bun de informații și o mai bună coordonare prin intermediul canalelor și agențiilor sale, pentru a preveni, a identifica și a aduce rapid în fața justiției pe cei responsabili;

62.  reamintește că sancțiunile sunt un instrument indispensabil al PESC; îndeamnă Consiliul să adopte sancțiunile prevăzute de legislația UE atunci când sunt considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PESC, în special cu scopul de a proteja drepturile omului și de a consolida și sprijini democrația, asigurându-se în același timp că acestea nu au impact asupra populației civile; cere ca aceste sancțiuni să se concentreze pe funcționarii identificați ca fiind responsabili pentru încălcările drepturilor omului, pentru a-i pedepsi pentru infracțiunile și abuzurile comise;

63.  este de părere că sportul poate juca un rol pozitiv în promovarea drepturilor omului; regretă însă că există o corelare specifică între anumite încălcări ale drepturilor omului și evenimente sportive majore în țările care găzduiesc astfel de evenimente sau care candidează să devină țări-gazdă; reamintește că aceste încălcări includ evacuările, reducerea la tăcere a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului și exploatarea lucrătorilor la construirea facilităților sportive de mari dimensiuni; invită UE să elaboreze un cadru de politică la nivelul Uniunii referitor la sport și drepturile omului și să colaboreze cu federațiile sportive naționale, companiile și organizațiile societății civile cu privire la modalitățile participării acestora la astfel de evenimente; invită organismele și organizațiile sportive naționale și internaționale și țările-gazdă ale evenimentelor majore să se angajeze în favoarea bunei guvernări și a protecției drepturilor omului, inclusiv a drepturilor lucrătorilor și a libertății mass-media, să se angajeze că pun în aplicare măsuri anticorupție imediat înaintea și în timpul evenimentelor sportive majore și că oferă mecanisme reparatorii pentru toate abuzurile în materie de drepturile omului; salută decizia luată în noiembrie 2017 de Organizația Internațională a Muncii de a închide un caz împotriva statului Qatar cu privire la tratamentul aplicat lucrătorilor migranți în cadrul pregătirilor pentru Cupa mondială FIFA 2022; ia act de acordul asupra reformelor, care, dacă ar fi implementat efectiv, va oferi lucrătorilor o mai bună protecție;

64.  îndeamnă UE să pună în aplicare politici eficiente și sustenabile împotriva schimbărilor climatice globale; subliniază că schimbările climatice reprezintă una dintre principalele cauze ale strămutării interne și ale migrației forțate; invită comunitatea internațională să elaboreze măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a celor afectați; observă că politica externă a UE ar trebui să dezvolte capacități de monitorizare a riscurilor legate de schimbările climatice, inclusiv pentru prevenirea crizelor și depistarea probabilității de izbucnire a unor conflicte; consideră că acțiunile climatice rapide și mare amploare contribuie în principal la prevenirea riscurilor sociale, economice, dar și a celor de securitate, la prevenirea conflictelor și a instabilității și, în cele din urmă, la evitarea unor costuri politice, sociale și economice majore; subliniază, astfel, importanța integrării diplomației din domeniul climei în toate politicile UE de prevenire a conflictelor, prin extinderea și adaptarea amplorii misiunilor și programelor desfășurate de UE în țările terțe și în zonele de conflict; subliniază, așadar, necesitatea de a pune în aplicare rapid politici care să permită reducerea impactului schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris;

o
o   o

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și șefilor delegațiilor UE.

(1) JO L 76, 22.3.2011, p. 56. (2) A/HRC/33/44. (3) A/AC.278/2017/2. (4) JO C 303, 15.12.2009, p. 12. (5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0292. (6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0201. (7) JO L 130, 19.5.2017, p. 1. (8) JO C 75, 26.2.2016, p. 111. (9) JO C 181, 19.5.2016, p. 69. (10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0494. (11) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (12) JO L 88, 31.3.2017, p. 6. (13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0247. (14) Texte adoptate, P8_TA(2017)0288. (15) Texte adoptate, P8_TA(2017)0346. (16) JO C 285, 29.8.2017, p. 110. (17) Texte adoptate, P8_TA(2017)0346. (18) Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.