Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2104(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0404/2018

Texte depuse :

A8-0404/2018

Dezbateri :

PV 12/12/2018 - 26
CRE 12/12/2018 - 26

Voturi :

PV 13/12/2018 - 9.15
CRE 13/12/2018 - 9.15

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0532

Texte adoptate
PDF 160kWORD 57k
Joi, 13 decembrie 2018 - Strasbourg
Dezbaterile din cadrul Comisiei pentru petiții în 2017
P8_TA(2018)0532A8-0404/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 privind rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2017 (2018/2104(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care Tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților din UE de a aduce preocupările lor în atenția Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 228 din TFUE,

–  având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

–  având în vedere articolele 52, 215 și 216 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0404/2018),

A.  întrucât 1 271 de petiții au fost primite în 2017, în comparație cu 1 569 în 2016, dintre care 776 petiții (60,2 %) au fost considerate admisibile;

B.  întrucât 15 540 de utilizatori ai portalului web pentru petiții al Parlamentului European au sprijinit una sau mai multe petiții în 2017, comparativ cu 902 utilizatori în 2015 și cu 6 132 de utilizatori în 2016; întrucât numărul total de clicuri în sprijinul petițiilor a fost de 21 955, comparativ cu 18 810 în 2016 și 1 329 în 2015; întrucât această nouă formă de participare cetățenească la petițiile prezentate este un fenomen în creștere de care trebuie ținut cont;

C.  întrucât aproximativ 250 de petiții identice sau similare depuse în 2017 cu privire la trei teme diferite au fost tratate pe categorii tematice;

D.  întrucât, din numărul petițiilor depuse în 2017, 67 au fost cosemnate de unul sau mai mulți cetățeni, 25 de mai mult de 100 de cetățeni, 10 de mai mult de 10 000 de cetățeni și două de mai mult de 100 000 de cetățeni;

E.  întrucât numărul petițiilor primite a fost redus în comparație cu populația totală a UE; întrucât acest lucru ar putea indica faptul că o mare parte dintre cetățenii și rezidenții UE nu fac uz de dreptul de a adresa petiții, din motive de neinformare, având în vedere numeroasele preocupări și așteptări potențiale din diferitele domenii de activitate ale Uniunii; întrucât este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a promova dreptul de a adresa petiții Parlamentului European;

F.  întrucât doar un număr redus de cetățeni și rezidenți ai UE sunt conștienți de dreptul de a adresa o petiție, lucru care confirmă necesitatea de a depune eforturi mai mari și de a introduce măsuri corespunzătoare pentru a sensibiliza mai bine publicul și a îmbunătăți în mod substanțial exercitarea acestui drept;

G.  întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor, în conformitate cu articolul 227 din TFUE și cu articolul 215 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, prevăd că petițiile trebuie să îndeplinească condițiile formale de admisibilitate, și anume faptul că un petiționar, care este un cetățean al UE sau care are reședința în UE, este afectat de o chestiune care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii Europene; întrucât 495 de petiții au fost declarate inadmisibile, deoarece nu au respectat condițiile de admisibilitate;

H.  întrucât dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European oferă cetățenilor și rezidenților UE mijloacele de a se adresa într-o manieră oficială direct reprezentanților aleși de către aceștia; întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să fie un element esențial în participarea activă a cetățenilor și rezidenților UE în domeniile de activitate ale Uniunii Europene și ar trebui, prin urmare, să fie promovat cât mai bine posibil; întrucât exercitarea deplină a dreptului de a adresa o petiție este corelată cu necesitatea ca instituțiile UE și statele membre să găsească soluții prompte și eficace pentru problemele prezentate de petiționari, asigurând protejarea deplină a drepturilor lor fundamentale;

I.  întrucât Parlamentul se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și deține cel mai deschis și mai transparent proces de petiționare din Europa, care le permite petiționarilor să participe în mod deplin la activitățile sale;

J.  întrucât participarea activă este posibilă numai cu condiția să existe un proces democratic și transparent care să le permită Parlamentului și Comisiei pentru petiții să desfășoare o activitate apropiată de cetățeni și semnificativă; întrucât acest lucru presupune un obiectiv de îmbunătățire continuă a interacțiunii cu petiționarii, urmărind, printre altele, implementarea noilor evoluții tehnologice și profitând de acestea, precum și a interacțiunii cu alți cetățeni și rezidenți vizați, cum ar fi susținătorii petițiilor prin intermediul portalului web pentru petiții;

K.  întrucât petițiile sunt instrumente utile pentru a identifica încălcări ale dreptului UE, precum și deficiențe, inconsecvențe și lacune ale acesteia în ceea ce privește obiectivul de a garanta cel mai înalt nivel de justiție socială și o protecție deplină a drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii; întrucât petițiile permit Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și punerea în aplicare a dreptului UE și impactul real al implementării incorecte a acestuia asupra cetățenilor și rezidenților UE; întrucât acestea pot oferi și informații privind lipsa unor dispoziții de reglementare în domenii de activitate în care UE ar putea legifera;

L.  întrucât petițiile reprezintă o garanție suplimentară pentru cetățenii și rezidenții UE în raport cu plângerile adresate direct Comisiei, deoarece implică Parlamentul în proces și permit un control mai bun al exercitării de către Comisie a atribuțiilor sale de anchetă, precum și derularea unor dezbateri transparente pe această temă, în prezența petiționarilor, a deputaților în Parlamentul European, a membrilor Comisiei și, după caz, a tuturor celorlalte autorități implicate;

M.  întrucât petițiile oferă, de multe ori, informații importante în diferite domenii de politică ale UE altor comisii parlamentare, inclusiv în legătură cu activitățile lor legislative; întrucât, în schimb, este de așteptat ca comisiile competente în domeniul unei petiții să își pună la dispoziție cunoștințele de specialitate, pentru ca petiția să fie tratată corespunzător, fapt ce permite Parlamentului să ofere un răspuns util la aceasta; întrucât respectarea dreptului fundamental de a adresa petiții este responsabilitatea întregului Parlamentului, printr-o tratare adecvată a petițiilor;

N.  întrucât fiecare petiție ar trebui să fie evaluată și tratată cu atenție; întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi informații cu privire la decizia de admisibilitate luată de către Comisia pentru petiții și de a beneficia de o analiză completă a problemei sale, ambele într-o perioadă de timp rezonabilă;

O.  întrucât un număr considerabil de petiții sunt discutate în mod public în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; întrucât petiționarii au dreptul de a-și prezenta petițiile și, de multe ori, iau parte pe deplin la dezbatere, contribuind astfel în mod activ la activitatea comisiei; întrucât, în 2017, 248 de petiții au fost dezbătute în reuniunile comisiei în prezența a 208 petiționari, iar 59 de petiționari au participat în mod activ, luând cuvântul;

P.  întrucât informațiile furnizate de cetățeni și rezidenți în petiții și în timpul reuniunilor comisiilor - completate de cunoștințele de specialitate oferite de Comisie, de statele membre și de alte organisme - sunt esențiale pentru activitatea comisiei; întrucât, pentru a evita orice discriminare socioeconomică, petiționarii ale căror petiții urmează să fie dezbătute în cadrul unei reuniuni publice a comisiei și care doresc să participe la discuții ar trebui să aibă dreptul la rambursarea costurilor aferente, în limite rezonabile;

Q.  întrucât principalele subiecte de interes prezentate în petiții în 2017 se refereau la aspecte ce țin de mediu (în special, gestionarea apei și a deșeurilor și conservarea), drepturile fundamentale (în special, drepturile de vot și drepturile copilului), problema nou-născuților răpiți, libera circulație a persoanelor, afacerile sociale (condițiile de muncă), diferite forme de discriminare și imigrație, pe lângă multe alte domenii de activitate;

R.  întrucât revizuirea Regulamentului de procedură al Parlamentului ar trebui să conducă la îmbunătățirea procedurii referitoare la petiții, iar normele relevante ar trebui să permită optimizarea capacității Comisiei pentru petiții de a investiga problemele ridicate de către cetățeni, asigurând astfel protecția și exercitarea deplină a dreptului de a adresa o petiție;

S.  întrucât 69,1 % dintre petițiile primite (878 de petiții) în 2017 au fost prezentate prin intermediul portalului web pentru petiții al Parlamentului European, față de 68 % (1 067 de petiții) în 2016; întrucât prevalența acestui format și creșterea preconizată în timp a utilizării sale ar putea să facă posibilă tratarea inițială mai rapidă a acestor petiții;

T.  întrucât rezumatele petițiilor pot fi acum încărcate pe portal mai repede - aproximativ la o săptămână după ce Comisia pentru petiții adoptă o decizie privind admisibilitatea petițiilor; întrucât încărcarea automată a ordinilor de zi ale reuniunilor, a proceselor-verbale și a răspunsurilor Comisiei la petiții a fost introdusă la sfârșitul anului 2017, punându-se astfel la dispoziția publicului aceste documente și sporindu-se transparența activității Comisiei pentru petiții; întrucât toate aceste elemente reflectă angajamentul Parlamentului de a oferi o experiență mai interactivă și o comunicare în timp real cu petiționarii; întrucât întrebările frecvente (FAQ) și caracteristicile declarațiilor de confidențialitate au fost revizuite pentru a reflecta modificările aduse prevederilor privind confidențialitatea din Regulamentul de procedură; întrucât s-au înregistrat, de asemenea, progrese tehnice, inclusiv noi îmbunătățiri aduse funcției de căutare și introducerea unei pagini de întâmpinare, înainte ca petiția să poată fi adresată, care conține informații și sfaturi pentru petiționari; întrucât a fost prelucrat un număr mare de cereri individuale de asistență;

U.  întrucât Comisia pentru petiții consideră inițiativa cetățenească europeană drept un instrument important al democrației directe și participative, care, dacă este luat în serios, ar trebui să le permită cetățenilor să se implice în mod activ în elaborarea politicilor și a legislației europene;

V.  întrucât în 2017 au fost efectuate patru vizite de constatare a faptelor, desfășurate în conformitate cu articolul 216a din Regulamentul de procedură al Parlamentului: o vizită în Suedia privind dificultățile întâlnite de către cetățenii UE în obținerea numărului de identificare necesar pentru a accesa majoritatea serviciilor de care au nevoie în momentul în care se mută pentru o perioadă temporară în Suedia; o vizită în Spania privind petițiile care abordează alegațiile referitoare la nou-născuții furați din spitale în timpul și după dictatura lui Franco; o vizită la Taranto (Italia) privind impactul unei fabrici de oțel și a unei rafinării locale asupra mediului și modul în care acestea au condus la poluarea aerului, a pământului și a apei; și o altă vizită la Larnaca (Cipru) privind impactul pe care îl are asupra sănătății și mediului un nou port industrial în oraș;

W.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Biroul Ombudsmanului European, care anchetează plângerile cu privire la cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor Uniunii Europene; întrucât Emily O’Reilly, actualul Ombudsman European, și-a prezentat raportul anual pentru 2016 Comisiei pentru petiții în cadrul reuniunii sale din 30 mai 2017, iar raportul anual al Comisiei pentru petiții, la rândul său, se bazează parțial pe raportul anual al Ombudsmanului sau pe rapoartele speciale prezentate Parlamentului, tema ultimului raport de acest fel fiind transparența procesului decizional din cadrul Consiliului;

X.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care include, de asemenea, Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali și organisme similare din statele membre și din țările candidate la UE, precum și din alte țări din Spațiul Economic European și are scopul de a promova schimbul de informații cu privire la legislația și politicile UE și de a face schimb de bune practici,

1.  atrage atenția asupra rolului fundamental al Comisiei pentru petiții ca o punte între cetățenii și rezidenții UE și instituțiile UE, prin intermediul căreia cetățenii și rezidenții UE pot să sesizeze în mod oficial Parlamentul cu privire la cazuri de aplicare incorectă a legislației europene și să aducă în mod formal preocupările și ideile lor în atenția reprezentanților aleși, ceea ce permite, prin urmare, o examinare și o soluționare în timp util a solicitărilor petiționarilor, ori de câte ori e posibil; subliniază că modul în care se abordează problemele ridicate de petiții are un impact crucial asupra cetățenilor în ceea ce privește respectarea efectivă a dreptului lor de a adresa petiții, consacrat în legislația UE, precum și asupra opiniilor lor despre instituțiile UE; reamintește Comisiei că petițiile oferă un mijloc excelent de identificare a situațiilor în care nu se asigură respectarea dreptului UE și de investigare a acestor situații cu ajutorul controlului politic al Parlamentului European;

2.  subliniază că petițiile reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru Parlament și alte instituții ale UE pentru că permit stabilirea unui dialog direct cu cetățenii și rezidenții UE, în special dacă sunt afectați de punerea în aplicare a dreptului UE și caută un mecanism de remediere eficace și eficient; subliniază că instituțiile UE și statele membre trebuie să depună toate eforturile în domeniile lor de competență pentru a asigura soluționarea promptă și eficace a problemelor ridicate de cetățeni prin petiții;

3.  subliniază că este important să se sensibilizeze populația printr-o dezbatere publică neîntreruptă și o informare mai largă despre competențele reale ale UE, funcționarea acesteia și necesitatea de a fi îmbunătățită în viitor, pentru a asigura faptul că cetățenii și rezidenții sunt bine informați în legătură cu nivelurile la care sunt adoptate deciziile, astfel încât să poată să participe la discuțiile privind eventuale reforme, precum și pentru a evita practica de „a da vina pe Bruxelles”, folosită de unele state membre iresponsabile; consideră că o dezbatere publică mai amplă despre UE, o informare și o educare mai bune și o activitate riguroasă a mass-mediei ar reduce numărul petițiilor inadmisibile, întrucât cetățenii și rezidenții ar fi mai conștienți de competențele UE; observă că subiectul unei petiții inadmisibile poate să joace un rol în elaborarea politicilor, chiar dacă acesta nu se încadrează în domeniul de aplicare al comisiei;

4.  subliniază nevoia unei cooperări intensificate între Comisie și alte instituții ale UE cu autoritățile locale, regionale și naționale ale statelor membre, asigurând adoptarea și punerea în aplicare a dispozițiilor UE orientate spre garantarea celor mai înalte standarde de justiție socială și a unei protecții depline și efective a drepturilor economice, sociale și culturale ale tuturor cetățenilor; subliniază nevoia unei cooperări mai active cu reprezentanții statelor membre la reuniunile comisiei și a unui răspuns mai rapid la solicitărilor trimise de comisie; solicită, prin urmare, un angajament ferm din partea tuturor autorităților implicate la nivel național și european în tratarea și soluționarea cu prioritate a petițiilor; constată încă o dată că numeroase petiții au primit răspunsuri superficiale din partea Comisiei;

5.  îndeamnă Comisia să facă uz în mod corespunzător de competențele care decurg din rolul său de gardian al tratatelor, deoarece acest rol are o importanță majoră pentru funcționarea UE în ceea ce îi privește pe cetățeni și pe legiuitorii europeni; solicită o gestionare la timp a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a pune capăt fără întârziere situațiilor în care dreptul Uniunii nu este respectat;

6.  reafirmă că, pentru ca petițiile să fie tratate în mod complet, este esențială cooperarea cu alte comisii parlamentare; constată că, în 2017, 18 petiții au fost trimise la alte comisii parlamentare pentru aviz și 357 pentru informații; salută faptul că au fost primite 21 de avize referitoare la petiții de la comisiile parlamentare; încurajează diferitele comisii parlamentare să discute mai mult între ele pentru a acorda atenția cuvenită problemelor prezentate de cetățenii UE;

7.  atrage atenția asupra lansării rețelei pentru petiții la 21 martie 2017, la care au participat deputați din toate comisiile parlamentare, au fost prezentate orientările rețelei și au fost descrise scopul ei și rolul membrilor; este convins că, dacă este luată în serios, rețeaua pentru petiții este un instrument util pentru a se da curs mai bine petițiilor în activitatea parlamentară și legislativă; subliniază importanța rețelei pentru sensibilizarea membrilor cu privire la preocupările cetățenilor prezentate Parlamentului prin intermediul unei petiții, precum și pentru discutarea posibilelor îmbunătățiri procedurale și pentru schimbul de bune practici; subliniază că o legătură mai strânsă între comisii poate îmbunătăți eficiența planificării audierilor și a studiilor parlamentare pe teme similare; așteaptă cu interes publicarea de către Departamentul tematic C al Parlamentului a Studiului privind funcționarea actuală a cooperării diferitelor comisii cu Comisia pentru petiții; subliniază faptul că o cooperare consolidată cu comisiile parlamentare privind aspecte semnalate de petiționari permite Parlamentului să dea curs mai bine fiecărei petiții în parte și să răspundă mult mai rapid și mai eficient preocupărilor cetățenilor, ceea ce aduce valoare adăugată în viața cetățenilor și a rezidenților UE și activităților Parlamentului și ale Europei în ansamblul său;

8.  subliniază contribuția importantă a petițiilor adresate înainte de negocierile privind Brexitul de către cetățenii și rezidenții vizați; atrage atenția asupra audierii publice comune organizate la 11 mai 2017 de Comisia pentru petiții și de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) privind drepturile cetățenilor și rezidenților după Brexit, pentru a garanta că aceste drepturi devin una dintre prioritățile Parlamentului în negocierile privind Brexitul;

9.  consideră că, pentru a asigura coerența deplină a tratamentelor aplicate diverselor petiții, ar trebui să se aloce mai multe resurse Comisiei pentru petiții și Secretariatului acesteia; subliniază că orientările comisiei, adoptate în ianuarie 2016, fac ca tratarea petițiilor și procesul decizional să fie transparente și clare;

10.  reamintește că petițiile sunt examinate în conformitate cu articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că orice cetățean al UE și orice persoană fizică sau juridică care își are domiciliul sau sediul social într-un stat membru poate adresa Parlamentului European o petiție privind chestiuni care intră în domeniile de activitate ale Uniunii Europene; reamintește că procedura de tratare a petițiilor este stabilită în Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

11.  ia act de faptul că a refuza anchetarea plângerilor cetățenilor, inclusiv a cazurilor individuale, în mod aprofundat și prompt, în cadrul abordării Comisiei din comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”(1), poate împiedica înțelegerea rapidă a unor eventuale carențe sistemice grave, aceasta putând conduce la încălcări multiple ale drepturilor, în detrimentul a numeroși cetățeni, și în acest fel se lasă, în principal, instanțelor naționale cea mai mare parte a responsabilității de a monitoriza eventualele încălcări ale legislației UE; consideră că există prea multă ambiguitate în interpretarea acestei noțiuni și consideră că o asemenea abordare este dăunătoare în domeniul legislației de mediu; consideră că acest lucru reprezintă un regres față de abordarea anterioară a punerii în aplicare a legislației de mediu a UE și o piedică în calea exercitării depline a atribuțiilor Comisiei de gardian al tratatelor;

12.  subliniază că examinarea petițiilor referitoare la condițiile de muncă precare a reliefat faptul că, în anumite state membre, mulți lucrători sunt victime ale unor practici inadmisibile și discriminatorii, reflectând lipsa unor mecanisme eficace de prevenție care să prevină și să sancționeze în mod adecvat aceste abuzuri; deplânge faptul că Comisia a acumulat o întârziere considerabilă în ceea ce privește cazurile legate de încălcări ale dreptului UE al muncii de către anumite state membre, permițând, astfel, ca încălcările drepturilor lucrătorilor să continue ani de-a rândul;

13.  solicită din nou Comisiei să informeze Comisia pentru petiții în mod sistematic cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedurile EU Pilot în desfășurare referitoare la petiții, precum și să asigure accesul la documentele transmise pe parcursul procedurilor, odată ce acestea sunt închise, în aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în special atunci când sunt deschise în mod exclusiv sau parțial pe baza unor petiții; salută platforma centralizată creată de Comisie în 2014, pe care sunt publicate deciziile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

14.  așteaptă din partea Comisiei să fie întotdeauna reprezentată corespunzător în dezbaterile publice din cadrul Comisiei pentru petiții, și anume de funcționari de rang înalt care pot furniza informații suplimentare și pot răspunde solicitărilor adresate de petiționari și de deputații în Parlamentul European, depășind, dacă este necesar, sfera răspunsului scris oferit în prealabil;

15.  salută tendința tot mai pronunțată a Comisiei pentru petiții de a ridica probleme în plen, prin intermediul unor întrebări cu solicitare de răspuns oral, rezoluții sau scurte propuneri de rezoluție, în conformitate cu articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură; atrage atenția asupra rezoluțiilor sale care au fost adoptate în urma publicării Raportului anual privind activitățile Comisiei pentru petiții în 2016(2), a Raportului anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016(3) și a Raportului privind cetățenia UE în 2017(4); atrage atenția asupra rezoluției sale din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(5);

16.  ia act de audierile pe teme numeroase și diverse organizate de Comisia pentru petiții în cursul anului 2017, singură sau în cooperare cu alte comisii, și anume pe tema „Combaterea discriminării și protejarea minorităților” la 4 mai, pe tema „Situația și drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit în urma Brexitului” la 11 mai, împreună cu comisiile EMPL și LIBE, pe tema „Restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european” la 22 iunie, pe tema „Apatridie” la 29 iunie, împreună cu Comisia LIBE, pe tema inițiativei cetățenești europene „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”, la 20 noiembrie, și pe tema „Protecția drepturilor lucrătorilor cu locuri de muncă temporare sau precare” la 22 noiembrie; salută, de asemenea, faptul că la 12 octombrie 2017 a avut loc atelierul anual privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap;

17.  constată că Comisia pentru petiții și-a exprimat opinia în legătură cu diferite probleme semnalate în petiții prin intermediul mai multor contribuții la rapoartele parlamentare, precum cele privind Actul european privind accesibilitatea(6), interpretarea și aplicarea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare(7), Regulamentul Bruxelles IIa(8), Tratatul de la Marrakesh(9), monitorizarea aplicării dreptului UE 2015(10), utilizarea energiei din surse regenerabile(11), Strategia europeană pentru persoanele cu handicap(12), Raportul anual referitor la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2016(13) și revizuirea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească(14);

18.  constată că aspectele legate de mediu au reprezentat principalul domeniu care i-a preocupat pe petiționari în 2017; atrage atenția asupra raportului special Eurobarometru 468 publicat în 2017(15), care a arătat că mediul este una dintre preocupările principale ale cetățenilor europeni; subliniază că este important să se răspundă așteptărilor cetățenilor și rezidenților UE în legătură cu legislația de mediu și să se pună în aplicare normele și politicile care au fost adoptate; regretă faptul că normele în materie de mediu nu sunt întotdeauna puse în aplicare într-un mod corespunzător în statele membre, astfel cum reiese din petiții; îndeamnă Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să asigure punerea corectă în aplicare a legislației UE împreună cu statele membre;

19.  reafirmă faptul că Comisia trebuie să garanteze că se realizează analize precise și exhaustive privind conformitatea cu dreptul UE a evaluărilor de mediu efectuate de statele membre pentru autorizarea proiectelor de infrastructură cu privire la care cetățenii au evidențiat prin petiții existența unor riscuri grave legate de sănătatea umană și de mediu;

20.  regretă faptul că problemele legate de calitatea aerului evidențiate de către petiționari într-o serie de state membre sunt exacerbate de poluarea provenită de la 43 de milioane de vehicule cu motoare diesel care nu sunt conforme cu normele UE referitoare la omologarea de tip a autoturismelor și a vehiculelor utilitare ușoare, și nici cu cele referitoare la emisiile acestora;

21.  atrage atenția asupra activității Comisiei pentru petiții în ceea ce privește petițiile referitoare la aspecte legate de handicap; constată că au existat mai puține petiții adresate privind aspecte legate de handicap în 2017; subliniază că accesul la transport și mediul construit și discriminarea, în special în ocuparea forței de muncă, se numără printre principalele provocări pentru persoanele cu dizabilități; constată că s-a acordat o atenție specială discuțiilor referitoare la petițiile privind aspectele legate de handicap, precum acordarea de asistență persoanelor care au în îngrijire membri de familie cu handicap și ratificarea, punerea în aplicare și implementarea rapidă a Tratatului de la Marrakesh;

22.  subliniază rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în cadrul UE al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; atrage atenția asupra atelierului privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, care a avut loc în timpul reuniunii comisiei din 12 octombrie 2017 și a inclus prezentarea unui studiu referitor la educația integrată; invită instituțiile UE să dea un exemplu în acest sens și să se asigure că autoritățile naționale pun în aplicare în mod corect, fără întârziere, legislația adoptată în acest domeniu;

23.  atrage atenția asupra rezoluției sale din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă; solicită din nou Comisiei Europene să clarifice, să actualizeze și să-și extindă orientările pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE, pentru a introduce, în special, hotărârile recente ale Curții de Justiție a UE (cauzele C-456-12 și 457-12); recomandă utilizarea planurilor de transpunere și implementare (PTI) pentru a asigura o aplicare completă și adecvată; îndeamnă insistent statele membre să respecte Directiva 2004/38/CE, precum și jurisprudența CJUE în materie de liberă circulație a persoanelor, dat fiind că nerespectarea lor înseamnă o încălcare directă a unui drept fundamental al cetățenilor Uniunii;

24.  recunoaște activitatea desfășurată de Grupul de lucru al Comisiei pentru petiții pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului și ia act de raportul său final și de recomandările sale adoptate la 3 mai 2017; crede ferm că Comisia, Consiliul și statele membre ar trebui să dea curs în mod coerent și eficace recomandărilor din raportul final al Grupului de lucru; solicită instituțiilor UE și statelor membre să respecte legislația europeană și să promoveze și să îmbunătățească efectiv cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește chestiunile legate de familie, oferind programe de formare judecătorilor și altor profesioniști, informare privind asistența juridică și avocați bilingvi;

25.  își reiterează opinia potrivit căreia o interpretare prea restrictivă și incoerentă a articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale îndepărtează cetățenii de UE; cere Comisiei să prezinte măsuri care vor asigura o aplicare coerentă și extinsă a domeniului de aplicare al articolului 51;

26.  încurajează Comisia să recomande statelor membre să găsească soluții împotriva pierderii dreptului de vot și a privării de dreptul la vot a cetățenilor UE, care au dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul UE, precum și împotriva pierderii dreptului de vot și a privării de dreptul de vot a rezidenților pe termen lung; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că proiectul de acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit nu face nicio trimitere la drepturile politice ale cetățenilor;

27.  subliniază că inițiativa cetățenească europeană ar trebui să fie transparentă și eficace, pentru a constitui un instrument important pentru cetățenia activă și participarea publicului; regretă că nu s-a întâmplat acest lucru în trecut și că nu a existat niciun rezultat legislativ concret al inițiativelor reușite anterioare; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească europeană(16), publicată la 13 septembrie 2017; evidențiază cea mai recentă inițiativă cetățenească europeană reușită care a fost propusă, intitulată „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”; atrage atenția asupra dezbaterii publice privind această inițiativă organizată în Parlament la 20 noiembrie 2017; se așteaptă la o reacție din partea Comisiei în ceea ce privește conținutul acesteia; confirmă angajamentul Comisiei pentru petiții de a se implica proactiv în organizarea unor audieri publice pentru inițiativele reușite; se angajează să acorde prioritate la nivel instituțional eficacității acestui proces de participare și să asigure, ca urmare a acestuia, adoptarea unor măsuri legislative corespunzătoare;

28.  subliniază că, în cadrul audierii publice referitoare la inițiativa cetățenească europeană întitulată „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice” și în urma examinării petițiilor referitoare la acest subiect, a reieșit că procedurile folosite la nivelul UE pentru a autoriza, printre altele, glifosatul, organismele modificate genetic și pesticidele sunt compromise de faptul că lipsește independența, transparența este insuficientă și nu există suficientă precizia la culegerea și evaluarea probelor științifice;

29.  ia act de numărul ridicat de petiții referitoare la bunăstarea animalelor; atrage atenția asupra studiului intitulat „Bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană” și a prezentării sale la reuniunea comisiei din 23 martie 2017, urmată de dezbaterea mai multor petiții legate de subiectul respectiv; consideră esențială lansarea unei noi strategii la nivelul UE pentru eliminarea tuturor lacunelor existente, armonizarea legislației și asigurarea protecției depline și efective a bunăstării animalelor, inclusiv la transportul acestora, prin intermediul unui cadru legislativ clar și cuprinzător, care să îndeplinească pe deplin cerințele articolului 13 din TFUE;

30.  subliniază importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care oferă cetățenilor și întreprinderilor un mijloc de a aborda preocupările legate de posibile încălcări ale legislației UE de către autoritățile publice din alte state membre; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze SOLVIT, astfel încât aceasta să devină mai utilă și mai vizibilă pentru cetățeni; salută, în acest context, Planul de acțiune pentru consolidarea rețelei SOLVIT publicat de Comisie în mai 2017; invită Comisia să raporteze Parlamentului European cu privire la rezultatele Planului de acțiune;

31.  subliniază importanța dezvoltării în continuare a Portalului pentru petiții și nevoia de a-l transforma într-o platformă de comunicare bidirecțională și un instrument interactiv ușor de accesat, care să le ofere cetățenilor din toate statele membre ale UE acces la toate informațiile de bază referitoare la petiții și la tratarea acestora, deschizând canale de comunicare și creând comunități tematice pentru schimbul de documente și de bune practici; subliniază nevoia de a reduce și mai mult sarcina administrativă legată de modul în care sunt prelucrate petițiile; subliniază că portalul are și funcția de registru public al petițiilor; reafirmă că, pentru a dispune de un proces de petiționare funcțional, trebuie consolidată capacitatea tehnică a portalului; subliniază nevoia de a îmbunătăți comunicarea cu petiționarii, trimițându-le notificări cu privire la evoluția petiției acestora în propria lor limbă; consideră că susținătorii care și-au exprimat aprobarea și interesul în petiții sunt îndreptățiți să primească același feedback și aceleași informații ca și petiționarii, în special atunci când este vorba de dezbaterile din Parlament sau de răspunsurile din partea Comisiei; reamintește cât este de important să se intensifice eforturile de a garanta prezența tuturor petiționarilor atunci când se dezbat petițiile lor în comisie;

32.  solicită un serviciu de presă și de comunicare mai focalizat și mai activ, precum și o prezență mai activă pe platformele de comunicare socială, ceea ce ar face ca activitatea comisiei să răspundă mai bine preocupărilor publicului;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții și ombudsmanilor naționali, sau organelor competente similare.

(1) JO C 18, 19.1.2017, p. 10.
(2) JO C 369, 11.10.2018, p. 105.
(3) JO C 356, 4.10.2018, p. 77.
(4) JO C 369, 11.10.2018, p. 11.
(5) JO C 263, 25.7.2018, p. 98.
(6) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(7) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(8) Aviz adoptat la 25 aprilie 2017.
(9) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(10) Aviz adoptat la 22 martie 2017.
(11) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(12) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(13) Aviz adoptat la 22 noiembrie 2017.
(14) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(15) Raportul special Eurobarometru 468: Atitudinile cetățenilor europeni în privința mediului, noiembrie 2017: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/SPECIAL/surveyKy/2156
(16) JO L 65, 11.3.2011, p. 1.

Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate