Index 
Texte adoptate
Miercuri, 24 octombrie 2018 - StrasbourgEdiţie definitivă
Cerere de ridicare a imunității lui Steeve Briois
 Cerere de ridicare a imunității lui Sophie Montel
 Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Kyrtsos
 Bugetul general al Uniunii Europene pentru 2019 - toate secțiunile
 Descărcarea de gestiune 2016: bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
 Descărcarea de gestiune 2016: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
 Sprijinirea reformelor structurale în statele membre***I
 Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Irlanda *
 Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Irlanda *
 Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Croația *
 Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului ***I
 Instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen în domeniul verificărilor la frontiere ***I
 Instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală ***I
 Utilizarea Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală ***I
 Armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice *
 Reînnoirea autorizației pentru porumbul modificat genetic NK603 × MON 810
 Autorizația pentru porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122

Cerere de ridicare a imunității lui Steeve Briois
PDF 121kWORD 50k
Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 privind cererea de ridicare a imunității lui Steeve Briois (2018/2075(IMM))
P8_TA(2018)0401A8-0349/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Steeve Briois, transmisă la 21 februarie 2018 de ministrul Justiției al Republicii Franceze, în legătură cu procedura judiciară (dosarul nr. B-49 2018/00242) deschisă împotriva dlui Steeve Briois la Tribunalul Regional Nanterre în urma unei plângeri cu constituire ca parte civilă formulată de către asociația „Maison des Potes – Maison de l’Égalité” pentru incitare publică la discriminare rasială și religioasă; cererea a fost comunicată în plen în 28 mai 2018,

–  în urma audierii lui Steeve Briois, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze, astfel cum a fost modificată prin Legea constituțională nr. 95-880 din 4 august 1995,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0349/2018),

A.  întrucât parchetul Curții de Apel Versailles a solicitat ridicarea imunității parlamentare a deputatului în Parlamentul European Steeve Briois, în legătură cu o acțiune în justiție pentru o infracțiune pe care ar fi comis-o;

B.  întrucât ridicarea imunității lui Steeve Briois este legată de o presupusă infracțiune de incitare publică la discriminare pe motive de naționalitate, rasă sau religie, verbal, în scris, prin imagini sau printr-un mijloc de comunicare publică pe cale electronică, comisă de una sau mai multe persoane nedesemnate, infracțiune prevăzută în dreptul francez, și anume la articolul 24 alineatul (8), articolul (23) alineatul (1) și articolul 42 din Legea din 29 iulie 1881 și la articolul 93 alineatul (3) din Legea nr. 82-652 din 29 iulie 1982 și care este pedepsită la articolul 24 alineatele (8), (10), (11) și (12) din Legea din 29 iulie 1881 și la articolul 121 alineatul (7) din Codul penal francez;

C.  întrucât ancheta judiciară împotriva Steeve Briois a fost deschisă ca răspuns la o acțiune civilă introdusă la 22 mai 2014 de către „Maison des Potes-Maison de l’Égalité”;

D.  întrucât plângerea se referă la o serie de declarații făcute într-o broșură intitulată „Manualul consilierilor locali ai Frontului Național”, publicată la 19 septembrie 2013 și încărcată pe site-ul internet oficial al federației Frontului Național la 30 noiembrie 2013, declarații prin care toți candidații FN aleși în funcția de consilier municipal la alegerile din 23 și 30 martie 2014 erau încurajați ca, încă de la prima ședință în noul consiliu municipal, să acorde prioritate populației franceze („prioritate națională”/„priorité nationale”) la atribuirea locuințelor sociale;

E.  întrucât dreptul francez ar putea atribui răspunderea penală nu numai autorului material al unei publicații;

F.  întrucât anchetatorii au fost informați în cursul anchetei de către directorul de publicații al Frontului Național din acel moment, că manualul contestat fusese redactat de către serviciile Secretariatului-General; întrucât Steeve Briois era la acea dată Secretar-General;

G.  întrucât, pentru a proceda la interogatoriul de primă înfățișare a lui Steeve Briois cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa, autoritățile competente au solicitat ridicarea imunității sale.

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

I.  întrucât articolul 26 din Constituția Republicii Franceze prevede că niciun deputat în parlamentul francez nu poate fi urmărit, anchetat, arestat, deținut sau judecat pentru opinii sau voturi exprimate în exercițiul funcțiunii;

J.  întrucât sfera imunității acordate deputaților în parlamentul francez corespunde, de fapt, domeniului de aplicare a imunității acordate deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din Protocolul nr 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; întrucât Curtea de Justiție a statuat că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale, ceea ce impune existența unei legături între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare; întrucât această legătură trebuie să fie directă și evidentă;

K.  întrucât Steeve Briois nu era deputat în Parlamentul European în momentul în care a avut loc presupusa infracțiune, și anume la 19 septembrie și 30 noiembrie 2013, însă materialele presupus ofensatoare puteau fi încă consultate de oricine dorea să le acceseze la 23 iunie și 2 octombrie 2014;

L.  întrucât este evident că acuzațiile nu sunt legate de funcția lui Steeve Briois de deputat în Parlamentul European, ci se referă la activități de natură pur națională sau regională, având în vedere faptul că declarațiile au fost adresate aspiranților la funcția de membru în consiliul local, în contextul alegerilor locale din 23 și 30 martie 2014;

M.  întrucât acțiunile incriminate nu constituie opinii sau voturi exprimate în cadrul exercitării funcțiilor de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

N.  întrucât nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurii judiciare, care a fost deschisă ca urmare a unei cereri din partea asociației „Maison des potes - Maison de l’égalité”, depusă înainte ca deputatul să fi fost învestit în funcția de deputat în Parlamentul European , este aceea de a împiedica activitatea parlamentară a lui Steeve Briois (fumus persecutionis),

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Steeve Briois;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente ministrului Justiției al Republicii Franceze și lui Steeve Briois.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Sophie Montel
PDF 121kWORD 50k
Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 privind cererea de ridicare a imunității lui Sophie Montel (2018/2076(IMM))
P8_TA(2018)0402A8-0350/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Sophie Montel, transmisă la 21 februarie 2018 de ministrul Justiției al Republicii Franceze, în legătură cu procedura judiciară (dosarul nr. B-49 2018/00243) deschisă împotriva lui Sophie Montel la Tribunalul Regional Nanterre, în urma unei plângeri cu constituire ca parte civilă formulată de către asociația „Maison des Potes – Maison de l’ Égalité”, pentru incitare publică la discriminare rasială și religioasă; cererea a fost comunicată în plen în 28 mai 2018,

–  în urma audierii lui Sophie Montel, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze, astfel cum a fost modificată prin Legea constituțională nr. 95-880 din 4 august 1995,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0350/2018),

A.  întrucât parchetul Curții de Apel Versailles a solicitat ridicarea imunității parlamentare a deputatului în Parlamentul European Sophie Montel, în legătură cu o acțiune în justiție pentru o infracțiune pe care ar fi comis-o;

B.  întrucât ridicarea imunității lui Sophie Montel este legată de o presupusă infracțiune de incitare publică la discriminare pe motive de naționalitate, rasă sau religie, verbal, în scris, prin imagini sau printr-un mijloc de comunicare publică pe cale electronică, comisă de una sau mai multe persoane nedesemnate, infracțiune prevăzută în dreptul francez, și anume la articolul 24 alineatul (8), articolul (23) alineatul (1) și articolul 42 din Legea din 29 iulie 1881 și la articolul 93 alineatul (3) din Legea nr. 82-652 din 29 iulie 1982 și care este pedepsită la articolul 24 alineatele (8), (10), (11) și (12) din Legea din 29 iulie 1881 și la articolul 121 alineatul (7) din Codul penal francez;

C.  întrucât ancheta judiciară împotriva Sophie Montel a fost deschisă ca răspuns la o acțiune civilă introdusă la 22 mai 2014 de către „Maison des Potes - Maison de l’Égalité”;

D.  întrucât plângerea se referă la o serie de declarații făcute într-o broșură intitulată „Manualul consilierilor locali ai Frontului Național”, publicată la 19 septembrie 2013 și încărcată pe site-ul internet oficial al federației Frontului Național la 30 noiembrie 2013, declarații prin care toți candidații FN aleși în funcția de consilier municipal la alegerile din 23 și 30 martie 2014 erau încurajați ca, încă de la prima ședință în noul consiliu municipal, să acorde prioritate populației franceze („prioritate națională”/„priorité nationale”) la atribuirea locuințelor sociale;

E.  întrucât dreptul francez ar putea atribui răspunderea penală nu numai autorului material al unei publicații;

F.  întrucât anchetatorii au fost informați în cursul anchetei de către directorul de publicații al Frontului Național din acel moment, că manualul contestat fusese redactat de către serviciile Secretariatului General; întrucât Sophie Montel era în acel moment responsabilă de coordonarea reprezentanților aleși în respectivul Secretariat General;

G.  întrucât, pentru a proceda la interogatoriul de primă înfățișare a lui Sophie Montel cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa, autoritățile competente au solicitat ridicarea imunității sale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

I.  întrucât articolul 26 din Constituția Republicii Franceze prevede că niciun deputat în parlamentul francez nu poate fi urmărit, anchetat, arestat, deținut sau judecat pentru opinii sau voturi exprimate în exercițiul funcțiunii;

J.  întrucât sfera imunității acordate deputaților în parlamentul francez corespunde, de fapt, domeniului de aplicare a imunității acordate deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din Protocolul nr 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; întrucât Curtea de Justiție a statuat că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale, ceea ce impune existența unei legături între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare; întrucât această legătură trebuie să fie directă și evidentă;

K.  întrucât Sophie Montel nu era deputat în Parlamentul European în momentul în care a avut loc presupusa infracțiune, și anume la 19 septembrie și 30 noiembrie 2013, dar materialele presupus ofensatoare puteau fi încă consultate de oricine dorea să le acceseze la 23 iunie și 2 octombrie 2014;

L.  întrucât este evident că acuzațiile nu sunt legate de funcția lui Sophie Montel de deputat în Parlamentul European, ci se referă la activități de natură națională sau regională, având în vedere faptul că declarațiile se referă la aspiranții la funcția de membru în consiliul local, în contextul alegerilor locale din 23 și 30 martie 2014;

M.  întrucât acțiunile presupuse nu constituie opinii sau voturi exprimate în cadrul exercitării funcțiilor de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

N.  întrucât nu există niciun motiv pentru a suspecta că intenția care stă la baza procedurii judiciare, care a fost deschisă ca urmare a unei cereri din partea asociației „Maison des Potes - Maison de l’Égalité”, depusă înainte ca deputatul să fi fost învestit în funcția de deputat în Parlamentul European, este aceea de a împiedica activitatea parlamentară a lui Sophie Montel (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Sophie Montel;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, ministrului Justiției al Republicii Franceze și lui Sophie Montel.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Kyrtsos
PDF 122kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 privind cererea de ridicare a imunității lui Georgios Kyrtsos (2018/2041(IMM))
P8_TA(2018)0403A8-0351/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Georgios Kyrtsos, înaintată la 27 februarie 2018, de parchetul de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene în legătură cu învinuirea de neplata unei prime de Paște în cuantum de 986,46 EUR, (dosarul cu nr. AVM O 2017/6101), anunțată în ședința plenară din 14 martie 2018,

–  în urma audierii lui Georgios Kyrtsos, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții Europene de Justiție din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Republicii Elene,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0351/2018),

A.  întrucât parchetul de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Georgios Kyrtsos, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pusă în mișcare sub aspectul săvârșirii unei presupuse infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților Parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Republicii Elene prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât Georgios Kyrtsos, în calitate de reprezentant legal (președinte și director executiv) al societăților KMP Publishing House Ltd și Sunday Publishing House Ltd, la 26 iulie 2005, l-a angajat pe fostul său angajat în numele societății KMP Publishing House Ltd în cadrul unui contract de angajare în ambele societăți în funcția de „art director”;

E.  întrucât Georgios Kyrtsos este acuzat de a nu fi plătit fostului său angajat o primă de Paște în cuantum de 986,46 EUR la 27 aprilie 2016, cu încălcarea Legii 690/1945, astfel cum a fost înlocuită prin articolul 8 alineatul (1) din Legea nr. 236/95, ceea ce constituie o infracțiune în temeiul articolului 28 din Legea nr. 3996/2011, în coroborare cu Decizia ministerială comună 19040/1981;

F.  întrucât este clar că presupusa infracțiune nu are nicio legătură cu funcția lui Georgios Kyrtsos de deputat în Parlamentul European, ci se raportează la funcția sa anterioară, de director al celor două edituri;

G.  întrucât urmărirea nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

H.  întrucât nu există niciun motiv pentru a presupune că procedura penală a fost deschisă cu intenția de a prejudicia activitatea politică a deputatului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Georgios Kyrtsos;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Georgios Kyrtsos.

(1) hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Bugetul general al Uniunii Europene pentru 2019 - toate secțiunile
PDF 210kWORD 70k
Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 (11737/2018 – C8-0410/2018 – 2018/2046(BUD))
P8_TA(2018)0404A8-0313/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(4) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la estimarea veniturilor și a cheltuielilor Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2019(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 21 iunie 2018 (COM(2018)0600),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2018 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2018 (11737/2018 – C8-0410/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019(8),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2019 (COM(2018)0709) la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019,

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0313/2018),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2019 în lectura Parlamentului reflectă pe deplin prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare în rezoluțiile sale sus-menționate, și anume în Rezoluția din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale și în Rezoluția din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilog; reamintește că în prim-planul acestor priorități se află: creșterea economică durabilă, inovarea, competitivitatea, securitatea, abordarea cauzelor profunde ale fluxurilor de refugiați și de migrație, gestionarea fluxurilor de refugiați și de migrație, lupta împotriva schimbărilor climatice și tranziția către o energie sustenabilă, precum și o atenție deosebită acordată tinerilor;

2.  evidențiază că, înainte de retragerea Regatului Unit din Uniune, Uniunea are nevoie de resursele financiare necesare pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, pentru a putea să trateze în mod eficace numeroasele priorități menționate mai sus și să facă față provocărilor cu care se confruntă și pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor săi;

3.  pune în lumină faptul că cetățenii Europei se așteaptă ca Uniunea să nu precupețească niciun efort pentru a asigura creștere economică și a impulsiona crearea de locuri de muncă în mod uniform în toate regiunile sale; reamintește că satisfacerea acestor așteptări necesită investiții în cercetare și inovare, digitalizare, educație, infrastructură și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor din Europa; nu este de acord cu faptul că, încă o dată, Consiliul propune tăieri de fonduri chiar de la programele menite să facă economia Uniunii mai competitivă și mai inovatoare; atrage atenția că, în plus, aceste programe, de pildă Orizont 2020, au primit un număr mult mai mare de proiecte decât pot finanța, ceea ce constituie o proastă folosire a resurselor și înseamnă că multe proiecte excelente nu beneficiază de fonduri; mai scoate, de asemenea, în evidență faptul că programe precum Erasmus+, Orizont 2020 și programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) sunt o dovadă vie a avantajelor conlucrării la nivelul întregii Uniuni și întăresc sentimentul apartenenței la familia europeană; hotărăște, așadar, să prevadă mult mai multe resurse pentru Erasmus+ și să întărească programele care contribuie la creștere economică și crearea de locuri de muncă, inclusiv Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și COSME;

4.  își reafirmă hotărârea de a-și respecta angajamentele asumate în cursul negocierilor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și anume de a reduce la minimum impactul reducerilor legate de FEIS asupra programului Orizont 2020 și a MIE în cadrul procedurii bugetare anuale; propune, prin urmare, să se compenseze aceste reduceri prin restabilirea profilului anual inițial al celor două programe, pentru a le permite să își îndeplinească integral obiectivele convenite în cursul procesului de adoptare a legislației relevante;

5.  evidențiază că șomajul în rândul tinerilor în unele state membre rămâne inacceptabil de ridicat și că situația tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și a șomerilor pe termen lung este deosebit de îngrijorătoare; atrage atenția că tinerii reprezintă grupul cel mai expus riscului de sărăcie și excluziune socială și economică; decide, prin urmare, să aloce mai multe resurse pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), peste nivelul propus de Comisie; insistă că o astfel de majorare a resurselor nu ar trebui în niciun caz percepută ca o simplă alocare anticipată a creditelor pentru YEI în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; și solicită statelor membre să crească nivelul de absorbție a fondurilor și să creeze locuri de muncă de mai bună calitate pentru tineri;

6.  reamintește necesitatea combaterii în mod ferm a sărăciei;

7.  reamintește că politica de coeziune joacă un rol principal în dezvoltarea și creșterea economică a Uniunii, precum și în convergența dintre statele membre și regiuni; reliefează angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru acele programe care reprezintă o politică fundamentală a Uniunii;

8.  subliniază că fondurile care intră sub incidența politicii de coeziune nu ar trebui să sprijine în mod direct sau indirect relocarea, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (61a) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei; îndeamnă autoritățile de management din statele membre să se asigure că nu sunt acordate contribuții din fond beneficiarilor care au procedat la o relocare în cei cinci ani care preced depunerea cererii de contribuție; și să se asigure că contribuțiile sunt rambursate integral de beneficiarii care efectuează o relocare în termen de cinci ani de la primirea contribuției;

9.  regretă că după previziunile actuale, doar 19,3 % din bugetul Uniunii pentru 2014 – 2020 ar urma să fie dedicat măsurilor legate de climă, ratând, astfel, ținta de 20 %, un obiectiv anterior Acordului de la Paris privind schimbările climatice; înțelege că acest lucru se datorează în bună măsură întârzierilor din programele aferente politicii de coeziune și dezvoltării rurale; îndeamnă statele membre, care administrează aceste programe, să accelereze execuția lor punând accentul pe cheltuielile legate de schimbările climatice pentru a compensa alocările mai reduse făcute în primii ani ai CFM; solicită Comisiei să elaboreze un plan de acțiune în cadrul unor programe cu potențial masiv de a contribui la atingerea obiectivului de cheltuieli legate de climă; solicită, de asemenea, un solid exercițiu anual de consolidare pentru a realiza progrese către obiectivul de integrare a dimensiunii climatice, cu garanții concrete și coerente care să asigure că deciziile bugetare țin seama de obiectivele climatice, în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris, precum și prezentarea unor rapoarte cuprinzătoare în scopul lansării de inițiative în cazul neîndeplinirii obiectivelor;

10.  subliniază că fondurile din cadrul rubricii 3 au fost în mare parte mobilizate în ultimii ani pentru a răspunde provocărilor generate de criza refugiaților și a migrației și că aceste acțiuni ar trebui să continue și să fie consolidate în măsura necesarului și atât timp cât este nevoie; invită Comisia să monitorizeze în mod activ adecvarea alocărilor din cadrul rubricii 3 și să utilizeze pe deplin toate instrumentele disponibile pentru a răspunde în timp util la orice eveniment neprevăzut care ar putea necesita finanțare suplimentară în domeniul migrației, acordând o atenție specială regiunilor insulare care intră sub incidența articolului 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; decide să majoreze resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), pentru a acoperi în totalitate nevoile Uniunii în domeniul migrației, în special pentru a sprijini statele membre să îmbunătățească condițiile de primire, măsurile și practicile de integrare a solicitanților de azil și a migranților, și pentru a asigura o mai mare solidaritate și partajare a responsabilității între statele membre, precum și strategii de returnare mai echitabile și mai eficace; constată, încă o dată, că plafonul de la rubrica 3 este insuficient pentru a putea asigura fonduri adecvate pentru dimensiunea internă a acestor priorități sau pentru alte programe prioritare, cum ar fi cele din domeniile sănătății, siguranței alimentare, securității, justiției, cetățeniei și culturii; consideră că autoritățile locale care își manifestă dorința de a sprijini programul de relocare al Uniunii ar trebui sprijinite suplimentar prin componenta de gestionare directă a FAMI;

11.  insistă că, date fiind recentele preocupări legate de securitate apărute pe întreg teritoriul Uniunii, finanțarea de la rubrica 3 ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită măsurilor care vor duce la creșterea nivelului de securitate a cetățenilor Uniunii; decide, din acest motiv, să majoreze resursele agențiilor din domeniul justiției și al afacerilor interne, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (eu-LISA), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) și noul Parchet European (EPPO), care, din cauza creșterii volumului de muncă și a numărului de sarcini suplimentare, s-au confruntat în ultimii ani cu un deficit de personal și de finanțare;

12.  reiterează faptul că o parte a soluției la provocarea migrației și a refugiaților, precum și la preocupările legate de securitate ale cetățenilor Uniunii rezidă în tratarea cauzelor profunde ale migrației și alocarea unor mijloace financiare suficiente pentru instrumentele de acțiune internă și externă, care vizează aspecte precum sărăcia, lipsa locurilor de muncă, educația și oportunitățile economice, instabilitatea, conflictele și schimbările climatice în vecinătatea europeană și Africa; este de părere că Uniunea ar trebui să utilizeze în mod optim mijloacele financiare de la rubrica 4, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a răspunde în egală măsură tuturor provocărilor externe;

13.  ia act de provocarea reprezentată pentru unele state membre de afluxul mare de migranți și de solicitanți de azil; regretă că, până în prezent, toate eforturile depuse pentru instituirea unui regim de migrație echitabil și uman la nivelul Uniunii au eșuat;

14.  regretă că Parlamentul nu a fost implicat corespunzător în discuțiile privind prelungirea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT); își reiterează poziția de principiu conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor externe existente ale UE; susține în continuare, reamintind totodată sprijinul său pentru continuarea IRT, că, având în vedere presiunea mare actuală pe resursele de la rubrica 4 pentru a răspunde provocărilor externe, inclusiv migrația, bugetul Uniunii ar trebui să contribuie la finanțarea celei de-a doua tranșe în aceeași proporție ca în cazul primei tranșe, și anume 1 miliard EUR, în timp ce statele membre ar trebui să contribuie cu 2 miliarde EUR la finanțarea sa;

15.  reamintește importanța Turciei ca țară învecinată, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea regională, și subliniază că este necesar ca Turcia să respecte dreptul internațional în regiune și să revină pe o cale a reformelor care să garanteze binele cetățenilor săi și respectarea deplină a tuturor drepturilor lor;

16.  anulează toate reducerile propuse de Consiliu la proiectul de buget 2019 (PB 2019) pentru toate rubricile, cu excepții limitate la rubrica 4 și la subrubrica 1b; nu acceptă reducerile propuse în cazul unor programe cu valoare adăugată europeană maximă, de exemplu reducerile aplicate programului Orizont 2020 și MIE, două programe afectate deja de redistribuirile către FEIS, precum și majoritatea reducerilor aplicate politicilor externe; subliniază că logica din spatele tăierilor de fonduri propuse de Consiliu nu este susținută de cifrele reale privind stadiul de execuție al programelor și ignoră faptul că anumite programe au tipuri de implementare diferite;

17.  trage concluzia că, pentru a finanța corespunzător toate nevoile urgente și ținând seama de marjele foarte strânse sau inexistente la anumite rubrici în 2019, vor trebui mobilizate toate mecanismele de flexibilitate disponibile în Regulamentul privind CFM; se așteaptă ca Consiliul să împărtășească această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce i-ar permite Uniunii să se ridice la înălțimea momentului și să facă față în mod efectiv provocărilor viitoare, având în vedere că concilierea din acest an va fi ultima înainte de alegerile europene din mai 2019;

18.  stabilește nivelul general al creditelor pentru 2019 la 166 340 415 936 EUR în credite de angajament și 149 349 039 470 EUR în credite de plată, ceea ce reprezintă o creștere de 721 061 034 EUR în credite de angajament față de PB 2019;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  respinge reducerea nejustificată de 794 de milioane EUR propusă de Consiliu la subrubrica 1a, care reprezintă cu puțin peste jumătate din totalul reducerilor aplicate de Consiliu la angajamentele din cadrul rubricilor CFM; observă că astfel de reduceri contravin priorităților politice declarate ale Consiliului; este preocupat de asemenea de faptul că ele ar putea frâna implementarea unor programe care joacă un rol esențial în crearea de locuri de muncă și creșterea economică, cu un posibil impact negativ asupra economiei Uniunii;

20.  face trimitere în această privință la programe precum Orizont 2020 și MIE și programe spațiale emblematice, cum ar fi programul Copernicus, care aduc o valoare adăugată europeană foarte consistentă; regretă reducerile semnificative operate de Consiliu la Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare, cu un impact negativ covârșitor asupra programului Orizont 2020, și regretă, în special, reducerile la linii bugetare relevante precum Consolidarea cercetării în tehnologiile viitoare și emergente și Consolidarea infrastructurii europene de cercetare; constată, de asemenea, că multe dintre aceste programe aduc o contribuție importantă la lupta împotriva schimbărilor climatice și consideră că această contribuție ar trebui amplificată; în consecință, decide să anuleze toate reducerile aplicate de Consiliu și, în plus, să restabilească integral profilul inițial al liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru dotarea Fondului de garantare al FEIS;

21.  reamintește că Erasmus+ rămâne un program foarte apreciat și extrem de popular care promovează mobilitatea în scop educațional și formarea profesională în rândul tinerilor, fapt demonstrat de volumul de cereri primite, care depășește cu mult fondurile disponibile și ajută, de asemenea, la fortificarea sentimentului identității europene și la încurajarea participării tinerilor la democrația europeană; regretă profund că PB 2019 destinat programului Erasmus+ este cu mult sub așteptările Parlamentului, nedepășind nivelul de finanțare programat conform actualului CFM; de aceea, consideră esențial să se aloce fonduri suplimentare pentru componentele educație și formare și tineret ale programului Erasmus +, ca un corolar la consolidarea YEI de la subrubrica 1b;

22.  regretă că, după publicarea primului raport anticorupție al UE la 3 februarie 2014, Comisia a refuzat să continue această practică a rapoartelor anuale și, în schimb, a inclus politici anticorupție în cadrul semestrului economic; constată că, în contextul semestrului economic, rapoartele de țară nu cuprind o descriere clară a situației actuale și nici nu includ recomandări privind măsurile de combatere a corupției pentru toate statele membre; îndeamnă încă o data Comisia să prezinte Parlamentului un al doilea raport anticorupție al UE și, în acest context, să nu evalueze eforturile de combatere a corupției doar în ceea ce privește pierderile economice, ci și să analizeze efectele negative ale corupției asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii;

23.  reamintește importanța promovării sinergiilor ample dintre MIE-Transporturi și MIE-Digital pentru a maximiza efectul de pârghie financiară pentru proiectele care urmăresc să stimuleze procesul de digitalizare a coridoarelor TEN-T;

24.  subliniază încă o dată că IMM-urile reprezintă o parte esențială a economiei Uniunii și joacă un rol crucial în crearea de locuri de muncă în întreaga Uniune; consideră că este necesar să se creeze un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor, precum și să se susțină grupurile și rețelele de IMM-uri, sprijinind, de asemenea, întreprinderile cooperative cu practici sociale, solidare și etice; constată totuși cu profundă îngrijorare reducerile aplicate de Consiliu instrumentului pentru IMM-uri, care transmit un semnal contradictoriu întreprinderilor europene; consideră că bugetul Uniunii și accesul la finanțare pe care acesta îl sprijină, întreprinderile nou-înființate și microîntreprinderile pot fi instrumente esențiale pentru ca IMM-urile să devină mai competitive și mai inovatoare și pentru a promova spiritul antreprenorial în Uniune; reamintește în acest sens COSME și Orizont 2020;

25.  decide, prin urmare, să se majoreze și mai mult, peste limitele din PB 2019 și peste profilurile programelor înainte de reducerile aplicate în favoarea FEIS, fondurile pentru acele programe care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și combaterea schimbărilor climatice și care reflectă prioritățile Uniunii care se bucură de un larg consens, mai precis Erasmus+, Orizont 2020 (inclusiv Marie Curie, poziția de lider în sectorul spațial, Consiliul European pentru Cercetare, Instrumentul pentru IMM-uri), COSME, MIE și EaSI;

26.  majorează, așadar, nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a peste nivelul din PB 2019 cu 566 773 112 EUR (fără a include creditele alocate pentru a reinstitui nivelul anterior realocării către FEIS, compensarea pentru propunerea de înființare a Autorității Europene a Muncii, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), urmând a se finanța din marja disponibilă, precum și printr-o nouă mobilizare a marjei globale pentru angajamente;

27.  salută angajamentul față de o agendă reînnoită de apărare a Uniunii, manifestat prin acordul privind Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP); își exprimă intenția de a da o atenție deosebită punerii în practică de către Comisie a acordurilor obținute cu privire la EDIDP și Corpul european de solidaritate, astfel cum se prevede în scrisoarea rectificativă publicată de Comisie la 16 octombrie 2018;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

28.  salută scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor la nivelul Uniunii cu 14,8 % (la 1 octombrie 2018), dar regretă că, în anumite state membre, nivelul rămâne inacceptabil de ridicat; subliniază că, pentru a soluționa această problemă, este important să se asigure fonduri adecvate sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin intermediul YEI și al Fondului social european (FSE); salută acordul obținut cu privire la nevoia de a furniza noi fonduri pentru YEI și la includerea unor credite corespunzătoare în PB 2019; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere provocările și riscurile pe care le presupune șomajul în rândul tinerilor, YEI ar trebui să beneficieze de o majorare a creditelor alocate și, prin urmare, hotărăște să majoreze creditele de angajament pentru YEI până la 580 de milioane EUR în 2019; consideră că această creștere este în plus față de suma pentru YEI programată în prezent pentru perioada 2014-2020;

29.  invită statele membre să accelereze implementarea programelor din cadrul politicii de coeziune pentru a recupera întârzierile; constată că, deși Consiliul nu a contestat nivelul creditelor de plată propuse de Comisie, Parlamentul va examina cu atenție previziunile actualizate ale Comisiei, pentru a ajusta creditele de plată la nevoile reale, pentru a evita acumularea altor restanțe la plată la sfârșitul actualului CFM;

30.  subliniază cu regret faptul că dezastrele îi afectează în general pe cei care dispun de mai puține mijloace pentru a se proteja; consideră că reacția la dezastrele naturale sau provocate de om ar trebui să fie cât mai rapidă cu putință, astfel încât daunele să fie minime și oamenii și bunurile să poată fi salvate; subliniază necesitatea unei creșteri suplimentare a fondurilor, în special în liniile bugetare legate de Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii, ținând seama, în special, de incendiile din Grecia, Spania și Portugalia (având ca rezultat pierderea tragică de vieți omenești), care au un impact dramatic și substanțial asupra cetățenilor;

31.  în conformitate cu acordul la care s-a ajuns cu privire la revizuirea Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), este de acord cu transferarea a 40 de milioane EUR în credite de angajament și 17,2 milioane EUR în credite de plată de la subrubrica 1b la rubrica 2;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

32.  reamintește că propunerea Comisiei de majorare a creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este motivată, în mare măsură, de reducerea considerabilă a nivelului veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2019;

33.  ia act de reducerile de 310 milioane EUR în credite de angajament (-0,52 % comparativ cu PB 2019) și -328,13 milioane EUR în credite de plată (-0,57 % comparativ cu PB 2019) propuse de Consiliu, dar consideră că scrisoarea rectificativă a Comisiei ar trebui să reprezinte în continuare baza oricărei revizuiri fiabile a creditelor destinate FEGA și reinstituie deci nivelurile din PB 2019 până la examinarea respectivei scrisori rectificative în cadrul procedurii de conciliere;

34.  hotărăște că suplimenteze fondurile pentru sprijinul de urgență în special pentru sectorul cărnii de porc lovit de pesta porcină africană pentru a reduce impactul negativ asupra fermierilor și angajaților din regiunile cele mai afectate de boală; decide să își declare susținerea fermă pentru sectorul agricol din Uniune prin majorarea creditelor pentru fructe și legume, pentru a contracara efectele crizei în acest sector și efectele embargoului rus, precum și pentru măsurile de combatere a efectelor bacteriei xylella fastidiosa și a volatilității prețului la uleiul de măsline;

35.  evidențiază rolul esențial jucat de agențiile descentralizate ale Uniunii în domeniul mediului, al sănătății publice și al siguranței alimentare, care ajută Uniunea și statele membre să ia decizii în cunoștință de cauză, fundamentate științific, cu privire la protecția și ameliorarea mediului și a sănătății publice, consolidând totodată cooperarea dintre statele membre pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor Uniunii;

36.  decide să propună o majorare cu 20 de milioane EUR peste nivelul din PB 2019 pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cu scopul de a promova inovarea în sectoarele agricol și forestier și de a asigura rentabilitatea și sustenabilitatea acestor mijloace de subzistență în viitor;

37.  decide, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale în materie de combatere a schimbărilor climatice, să propună o majorare cu 15,6 milioane EUR peste nivelul din PB 2019 pentru acțiunile legate de climă; în plus, reamintește angajamentele asumate de Uniune pentru stoparea și inversarea declinului biodiversității și subliniază că această creștere contribuie, de asemenea, la protejarea biodiversității;

38.  în lumina încheierii cu succes a negocierilor privind revizuirea PSRS, decide să deblocheze rezerva introdusă de Consiliu pentru sumele transferate de la subrubrica 1b;

39.  atrage atenția asupra efectelor secetei extreme care a afectat statele membre în ultimele luni, provocând pierderi considerabile în sectorul agricol și punând în pericol un mare număr de întreprinderi și evidențiază, în acest sens, necesitatea de a garanta măsuri de sprijin menite să-i ajute pe fermierii cei mai afectați;

40.  decide să utilizeze nivelul maxim de credite prevăzut în regulamentul relevant(9) pentru programele POSEI, subliniind relevanța acestor programe pentru reziliența producătorilor agricoli și reliefează, totodată, situația economică fragilă a regiunilor ultraperiferice;

41.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 154,1 milioane EUR, cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare, lăsând o marjă de 190,8 milioane EUR sub plafonul angajamentelor de la rubrica 2;

42.  subliniază faptul că dezechilibrele persistente din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, în cadrul căruia poziția producătorilor primari este considerabil mai slabă decât cea a altor actori, ar trebui să determine Comisia să adopte măsuri pentru a îmbunătăți transparența prețurilor și a marjelor din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, garantând, astfel, un preț echitabil pentru producție și asigurând îmbunătățirea veniturilor agricultorilor mici și mijlocii;

43.  atrage atenția asupra factorilor care amenință numeroase ecosisteme forestiere, cum ar fi, printre altele, răspândirea speciilor alogene invazive, organismele dăunătoare (precum nematodul de pin și altele) și incendiile forestiere; consideră că ar trebui canalizate resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin comunitar, pentru a se evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru a sprijini măsurile de reabilitare a acestora, inclusiv reîmpădurirea; observă că aceste resurse sunt deosebit de importante și reprezintă o urgență pentru unele state membre, ca de pildă Portugalia, Grecia și Spania, în urma multiplelor incendii de pe teritoriu lor;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

44.  își reiterează convingerea de mult formată că plafonul de la rubrica 3 s-a dovedit insuficient pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea internă a unor provocări esențiale legate, pe de o parte, de securitatea internă și siguranța cetățenilor și, pe de altă parte, de refugiați și migranți;

45.  se așteaptă ca presiunea asupra sistemelor de migrație și azil ale unor state membre, precum și asupra frontierelor acestora, să rămână mare în 2019 și în anii următori și este, așadar, de părere că sunt necesare fonduri suplimentare în domeniul refugiaților și al migrației, având în vedere, de asemenea, nevoile viitoare în acest domeniu, imposibil de prevăzut; prin urmare, majorează resursele FAMI pentru sprijinirea migrației legale către Uniune și promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea strategiilor echitabile și eficace în materie de returnare, în special pentru a susține statele membre să îmbunătățească măsurile de integrare pentru refugiați și migranți, mai ales copii și minori neînsoțiți;

46.  salută majorarea creditelor de angajament pentru FAMI pentru a finanța noua legislație Dublin II (presupunând că va fi adoptată până la sfârșitul lui 2018) și respinge decizia Consiliului de a transfera creditele corespunzătoare într-o rezervă;

47.  subliniază că securitatea internă trebuie să rămână una dintre principalele priorități ale Uniunii și evidențiază rolul Fondului pentru securitate internă (FSI) ca instrument financiar esențial pentru sprijinirea statelor membre în domeniul securității, inclusiv în combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice; decide, prin urmare, să majoreze creditele bugetare ale FSI, să suplimenteze sprijinul pentru gestionarea frontierelor și să le ofere asistență victimelor actelor teroriste;

48.  atrage atenția asupra rolului esențial jucat de agențiile Uniunii din domeniul justiției și afacerilor interne în intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor Uniunii; decide să mărească creditele bugetare și personalul Europol, CEPOL, eu-LISA, Eurojust și EPPO;

49.  insistă, în acest context, ca EPPO să fie finanțat în mod adecvat și dotat cu personal suficient; constată că, în PB 2019, contribuția Uniunii se ridică la un total de 4 911 000 EUR; semnalează că acest credit este destinat să acopere cheltuielile aferente personalului EPPO, cele de infrastructură, alte cheltuieli administrative și cheltuielile operaționale; observă că sunt prevăzute doar 35 de posturi, ceea ce înseamnă că, după scăderea numărului de 23 de posturi de procurori europeni, mai rămân doar 12 posturi pentru sarcini administrative; consideră că acest lucru nu este realist, în special având în vedere decizia recentă a altor două state membre de a se alătura EPPO; decide, prin urmare, să anticipeze mărirea personalului prevăzută pentru 2020 și să clasifice posturile de procuror-șef și de procurori europeni la nivelul posturilor de conducere din cadrul OLAF și Europol;

50.  regretă reducerile arbitrare de peste 35 de milioane EUR în credite de angajament impuse de Consiliu în cazul a numeroase programe din domeniul culturii, cetățeniei, justiției și sănătății publice, fără a ține seama de ratele de execuție excelente ale acestor programe și de faptul că nivelul finanțării este deja insuficient, numeroase proiecte de foarte bună calitate rămânând astfel nefinanțate; readuce cel puțin la nivelul din proiectul de buget toate liniile bugetare, propunând totodată noi majorări la liniile relevante;

51.  subliniază contribuția importantă a programului „Europa creativă” la sprijinirea sectorului audiovizual și a celui cultural ale Uniunii și insistă asupra faptului că nivelurile de finanțare ar trebui să corespundă ambițiilor programului; solicită o majorare a creditelor de angajament pentru subprogramele MEDIA și Cultura, printre altele, pentru a combate ratele scăzute de reușită a cererilor; de asemenea, majorează creditele pentru acțiuni multimedia și pentru întărirea capacității financiare a IMM-urilor din sectoarele culturale și creative europene;

52.  reamintește sprijinul său pentru programele în materie de drepturi, egalitate, cetățenie și justiție; decide să majoreze creditele de angajament pentru instrumentele care se ocupă de nediscriminare și egalitate, în general, și în mod special pentru programul Daphne și să combată violența de gen și să asigure respectarea drepturilor femeilor și LGBTQI+;

53.  reamintește că proiectele din domeniul culturii și al educației beneficiază de sprijin din partea unei game variate de programe și instrumente ale Uniunii, în special a fondurilor ESI, a FEIS și a programului Orizont 2020; îndeamnă Comisia să îmbunătățească sinergiile între programe, pentru a asigura cheltuirea eficace a fondurilor; solicită Comisiei, în special, să exploateze la maximum sinergiile potențiale existente între diverse programe ale Uniunii – precum Orizont 2020, MIE, Erasmus+, EaSI, Europa creativă și COSME, FEIS și fondurile ESI, pentru a sprijini mai multe proiecte în domeniul industriilor culturale și creative;

54.  majorează creditele de angajament de la rubrica 3 cu 127,75 milioane EUR față de PB, cu excepția proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, și propune să se finanțeze această majorare printr-o altă mobilizare a instrumentelor speciale;

Rubrica 4 – Europa globală

55.  subliniază că, date fiind provocările geopolitice complexe cu care se confruntă, Uniunea trebuie să își întărească urgent prezența externă; afirmă încă o dată că acțiunea externă a Uniunii poate fi credibilă numai dacă este susținută de resurse financiare suficiente; reamintește că nevoile de finanțare depășesc cu mult dimensiunea actuală a rubricii 4 și solicită o marjă de manevră adecvată în cazul unor crize externe neprevăzute;

56.  reamintește că punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) trebuie să fie o componentă transversală a politicilor interne și externe ale Uniunii, deoarece ar trebui să se pună accent deosebit pe furnizarea unor alimente de bună calitate în cantitate suficientă, pe apa curată și pe construirea unor instalații de evacuare a apelor uzate pentru a îndeplini ODD 2 și ODD 6; de asemenea, atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice în țările în curs de dezvoltare și solicită acțiuni suplimentare pentru reducerea sărăciei energetice în concordanță cu ODD 7, în special în zonele rurale îndepărtate neconectate la rețeaua de energie electrică;

57.  în acest sens, reafirmă, în acord cu poziția exprimată în rezoluția sa din 5 iulie 2018, că raportul actual al contribuției la IRT, adică 1 miliard EUR de la bugetul Uniunii și 2 miliarde EUR de la statele membre, ar trebui menținut și pentru finanțarea celei de-a doua tranșe a IRT; prin urmare, decide să reducă contribuția din bugetul Uniunii de la 1,45 miliarde EUR la 450 de milioane EUR; consideră că diferența ar trebui, în schimb, finanțată din contribuțiile bilaterale ale statelor membre;

58.  consideră că promovarea păcii, a securității și a justiției în țările în curs de dezvoltare este deosebit de importantă pentru a trata cauzele profunde ale migrației și problemele umanitare aferente din vecinătatea sudică, de exemplu din Libia; subliniază cât este de importantă susținerea bunei guvernanțe, a democrației, a statului de drept și a unei societăți civile dinamice, pentru a combate în mod eficace sărăcia pe termen lung și pentru a aborda problemele provocate de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare; decide, prin urmare, să mărească resursele Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și ale componentei de sud a Instrumentului european de vecinătate (IEV), cu diversele sale domenii, pentru a reflecta, de asemenea, presiunea imensă sub care va continua să fie IEV în 2019;

59.  reamintește că Uniunea s-a angajat să protejeze și să promoveze în mod cuprinzător drepturile copilului, fetelor și femeilor, precum și ale persoanelor cu dizabilități și cu nevoi speciale în politica sa externă; evidențiază importanța aplicării în relațiile externe a Orientărilor UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, a Planului de acțiune al Uniunii Europene privind aspectele legate de gen, precum și a Politicii europene pentru persoanele cu dizabilități; în acest sens, consideră oportun să se aloce 10 % din resursele disponibile în cadrul ajutorului umanitar pentru accesul la educație în zonele de criză;

60.  subliniază că furnizarea unor fonduri suficiente pentru Balcanii de Vest pentru a netezi drumul acestora către aderare are o importanță strategică; nu înțelege propunerea Consiliului de a micșora alocarea pentru reformele politice, întrucât astfel de reforme reprezintă coloana vertebrală a oricărei transformări democratice; subliniază că este nevoie de o susținere financiară adecvată pentru planul de acțiune 2018-2020 al Strategiei pentru Balcanii de Vest și decide, în consecință, să majoreze fondurile alocate Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II) pentru regiune;

61.  semnalează că situația din țările parteneriatului estic constituie și o provocare importantă pentru Uniune; este convins de importanța furnizării de fonduri suplimentare pentru a sprijini eforturile de reformă ale țărilor vecine, a contribui la creșterea stabilității, a încuraja pacea și a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor din aceste țări;

62.  solicită ca sprijinul Uniunii pentru UNRWA să fie majorat, în concordanță cu rezoluția sa din 8 februarie 2018(10), având în vedere înrăutățirea situației de pe teren și hotărârea Statelor Unite de a-și retrage contribuția anuală la agenție; menționează faptul că majorarea propusă este destinată exclusiv UNRWA în vederea compensării pierderii corespunzătoare;

63.  este convins de posibilitățile oferite de contactele interpersonale și de mobilitatea tinerilor, care constituie, totodată, una dintre strategiile-cheie de potențare a impactului acțiunii externe a Uniunii și a vizibilității sale pentru populația țărilor partenere; a decis, prin urmare, să majoreze contribuțiile din cadrul ICD, IEV, IPA II și Instrumentului de parteneriat pentru Erasmus+;

64.  în concordanță cu principiul condiționalității, susține o reducere a fondurilor alocate Turciei la toate liniile bugetare, având în vedere deteriorarea continuă a situației statului de drept, democrației și drepturilor omului; în același timp, consideră necesar să se intensifice în continuare sprijinul direct acordat societății civile, precum și contactele interpersonale;

65.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se relocheze și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

66.  ia act de majorarea moderată propusă de Comisie a finanțării pentru politica externă și de securitate comună (PESC), remarcând totodată faptul că bugetul PESC este în continuare supus unor presiuni puternice, luând în considerare și extinderea unui număr de misiuni ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC), ce riscă să exacerbeze problema în 2019; anulează reducerea propusă de Consiliu în privința altor măsuri și operațiuni de gestionare a crizelor, care ar avea ca rezultat o flexibilitate mai scăzută în cazul unor crize neprevăzute;

67.  prin urmare, decide să inverseze aproape toate reducerile Consiliului, să majoreze rubrica 4 cu 425,4 milioane EUR peste PB 2019 (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), reducând, în același timp, liniile legate de IRT și Turcia și anulând reducerile Consiliului cu un efect total de -1,24 miliarde EUR, având ca rezultat o diferență netă de -819,1 milioane EUR sub PB 2019 la rubrica 4;

Rubrica 5 – Administrația; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

68.  consideră că reducerile efectuate de Consiliu sunt nejustificate și nu reflectă nevoile reale; reinstituie, așadar, nivelul din PB 2019 al tuturor cheltuielilor administrative ale Comisiei, inclusiv al cheltuielilor de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și cercetare;

Agențiile descentralizate

69.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite; constată cu mare iritare reducerea arbitrară a sumei modice de 10 000 EUR destinate CEPOL și invită Consiliul să explice Parlamentului în detaliu de ce consideră că astfel de reduceri sunt necesare și rezonabile;

70.  observă că finanțarea din taxe a agențiilor reduce povara suportată de bugetul Uniunii cu 1 miliard EUR pe an; subliniază că sarcinile publice, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al mediului sau al securității și justiției, ar trebui să rămână întotdeauna în cadrul bugetului Uniunii; consideră totuși că Comisia ar trebui să continue să abordeze riscul posibilei apariții a unor conflicte de interese în cadrul agențiilor finanțate din taxe și să ia măsuri adecvate pentru a evita astfel de conflicte;

71.  reamintește că este important ca Uniunea să se axeze pe competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă; consideră, în acest context, că sunt necesare credite și personal suplimentar pentru Agenția GNSS European (GSA) și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER); ia act de crearea Autorității Europene a Muncii (ELA) și subliniază necesitatea de a mobiliza noi resurse pentru aceasta; anulează reducerile substanțiale propuse de Consiliu la creditele pentru autoritățile europene de supraveghere (AES), punând în același timp părți din creditele lor în rezervă, în așteptarea înregistrării de progrese în revizuirea AES;

72.  în contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă în continuare Uniunea și având în vedere necesitatea unui răspuns coordonat la nivel european, decide să majoreze creditele alocate EUROPOL, eu-LISA, CEPOL, EUROJUST, EPPO și Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

73.  se așteaptă ca presiunea asupra sistemelor de migrație și azil ale unor state membre, precum și asupra frontierelor acestora, să se mențină la un nivel ridicat în 2019 și, eventual, să crească; atrage atenția că nevoile viitoare ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) și ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) în materie de resurse operaționale și personal vor trebui monitorizate cu grijă și, posibil, actualizate pentru bugetul 2019; solicită Comisiei să ofere cât mai curând posibil o imagine de ansamblu asupra necesităților bugetare în cadrul bugetului 2019 legate de reformele propuse ale agențiilor respective;

74.  subliniază necesitatea unui nivel adecvat al creditelor financiare pentru agențiile care vor asuma noi sarcini suplimentare;

75.  își reiterează poziția că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului a fost atins cu succes; își exprimă intenția de a include o declarație comună a tuturor instituțiilor care să confirme încheierea exercițiului unic în cauză; consideră că noile posturi aprobate în poziția sa sunt necesare pentru a îndeplini sarcini suplimentare ca urmare a noilor evoluții politice și a noii legislații;

76.  reamintește că Grupul de lucru interinstituțional privind resursele agențiilor descentralizate 2 și-a încheiat activitatea formulând recomandări referitoare la lecțiile învățate din abordarea care vizează atingerea obiectivului de reducere cu 5 % a personalului, la gestionarea noilor sarcini, la evaluările agențiilor, la utilizarea în comun a serviciilor, la evaluarea agențiilor cu sedii multiple și la modelul pentru agențiile finanțate din taxe; salută ratificarea acestor recomandări de către instituții; își exprimă intenția de a continua să examineze, în viitor, activitatea Comisiei cu privire la aceste recomandări;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

77.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale UE; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, decide să adopte un pachet echilibrat de PP-AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului;

78.  salută lansarea programului Discover EU, distribuirea a 15 000 de bilete InterRail în 2018 pentru europenii în vârstă de 18 ani, precum și propunerea Comisiei de a aloca 700 de milioane EUR pentru CFM 2021-2027, care se încadrează bine în ambițiile Uniunii de a promova mobilitatea de studiu, cetățenia activă, incluziunea socială și solidaritatea tuturor tinerilor; decide să continue acțiunea pregătitoare relevantă în 2019 și este hotărât să o continue și în 2020;

Instrumente speciale

79.  reamintește utilitatea instrumentelor speciale pentru a asigura o marjă de flexibilitate peste plafoanele foarte strânse prevăzute de actualul CFM și salută îmbunătățirile aduse de revizuirea la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM; solicită să se utilizeze din plin Instrumentul de flexibilitate și marja globală pentru angajamente în bugetul 2019 pentru a finanța gama largă de noi provocări și responsabilități suplimentare cărora trebuie să le facă față bugetul Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), a rezervei pentru ajutoare de urgență (EAR) și a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE);

Plăți

80.  se arată din nou preocupat de faptul că, în pofida unei recuperări recente, sub-execuția plăților a atins un nivel record în ultimii trei ani, în special la subrubrica 1b; regretă că, din cauza unor astfel de întârzieri, prioritățile și proiectele Uniunii nu le pot oferi cetățenilor întregul lor potențial în timp util; atrage atenția că, drept urmare, PB 2019 lasă o marjă fără precedent de 19,3 miliarde EUR sub plafonul de plăți; majorează creditele de plată aferente acelor linii la care sunt modificate creditele de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

81.  menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2019, în conformitate cu Rezoluția sa mai sus menționată referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European, adoptată în plen pe 19 aprilie 2018, la 1 999 144 000 EUR; include ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o serie de informații actualizate care nu erau disponibile la începutul acestui an;

82.  constată că nivelul bugetului estimat pentru 2019 corespunde unui procent de 18,53 %, mai mic decât cel din 2018 (18,85 %) și cel mai mic procent înregistrat în ultimii 15 ani la rubrica 5;

83.  constată că, din cauza alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, cheltuielile vor fi substanțial mai mari în unele domenii, în special în raport cu deputații care nu sunt realeși și asistenții lor, în timp ce în alte domenii se vor realiza economii, deși de mai mică amploare, ca urmare a reducerii volumului activităților parlamentare în cursul unui an electoral;

84.  apreciază faptul că bugetul pe 2019 va include și alte tranșe de investiții substanțiale, începute în 2016, cu scopul de a întări semnificativ securitatea Parlamentului; relevă că aceste proiecte privesc diferite domenii, legate în special de clădiri, cum ar fi, de exemplu, un nivel mai ridicat de securitate pentru intrări, echipamente și personal, asigurat de proiectul iPACS, dar și îmbunătățiri în domeniul securității cibernetice și al securității comunicațiilor;

85.  ia act de decizia Biroului de a lua în considerare două opțiuni pentru clădirea PHS: renovare sau reconstruire; îndeamnă Secretarul General și Biroul să furnizeze autorității bugetare un buget detaliat pentru fiecare dintre aceste opțiuni, pe lângă toate specificațiile tehnice;

86.  reduce schema de personal a Secretariatului său General pe 2019 cu 59 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016, prin care măsurile de reducere anuală a personalului Parlamentului sunt prevăzute să continue până în 2019;

87.  consideră că, în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 privind politica de integritate a Comisiei, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procedurile de numire a înalților funcționari ai acesteia, își reiterează apelul adresat Comisiei de a reexamina, până la sfârșitul anului 2018, procedura sa administrativă de numire a înalților funcționari, cu obiectivul de a garanta pe deplin că cei mai buni candidați sunt selectați într-un cadru de maximă transparență și de egalitate de șanse;

88.  ia act de decizia Tribunalului din 25 septembrie 2018, care confirmă refuzul Parlamentului de a acorda acces la documentele referitoare la diurnele, cheltuielile de călătorie și indemnizațiile de asistență parlamentară ale deputaților (hotărârea în cauzele T-639/15 - T-666/15 Maria Psara și alții/Parlamentul și T-94/16 Gavin Sheridan/Parlamentul); reamintește Biroului că plenul a făcut apel la o mai mare transparență și la necesitatea urgentă de a se audita alocația generală de cheltuieli (GEA); salută, în acest sens, crearea unui grup de lucru ad hoc pentru a defini și publica normele privind utilizarea GEA; cu toate acestea, regretă faptul că, pe baza raportului grupului său de lucru, Biroul a putut conveni numai asupra unei liste neexhaustive de cheltuieli admisibile și asupra necesității ca fiecare deputat în Parlament să aibă un cont bancar separat dedicat fondurilor primite în cadrul GEA; își reiterează apelul adresat Biroului de a aduce următoarele modificări suplimentare în ceea ce privește GEA:

   să solicite deputaților să păstreze toate chitanțele referitoare la GEA;
   să solicite deputaților să restituie partea necheltuită din GEA la sfârșitul mandatului lor;

89.  reamintește articolul 62 din Decizia Biroului din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, care prevede că „plățile”, inclusiv indemnizația pentru cheltuieli generale, „sunt rezervate exclusiv finanțării activităților legate de exercitarea mandatului deputaților și nu pot acoperi cheltuielile personale sau pentru a finanța subvenții sau donații cu caracter politic” și că „deputații rambursează sumele care nu au fost utilizate Parlamentului”; face apel la Secretarul General și Biroul Parlamentului European să garanteze că aceste dispoziții sunt puse în aplicare pe deplin și că sunt respectate.

90.  reamintește că, la 23 octombrie 1997, în rezoluția sa referitoare la bugetul general pentru 1998, Parlamentul a cerut Biroului său să solicite Curții de Conturi să investigheze sistemul facultativ de pensii al Parlamentului, ceea ce a dus la avizul nr. 5/99 al Curții de Conturi din 16 iunie 1999 privind fondul și sistemul de pensii pentru deputații în Parlamentul European; cere acum Biroului să solicite de urgență Curții de Conturi să publice un alt asemenea aviz cu privire la sistemul și fondul de pensii în 2019;

91.  reamintește că, într-o notă către Birou din 8 martie 2018, Secretarul General a acceptat că fondul de pensii legat de sistemul facultativ de pensii pentru deputați „își va epuiza capitalul cu mult timp înainte de încheierea obligațiilor în materie de pensii, poate chiar până în 2024”; invită, prin urmare, Secretarul General și Biroul, cu respectarea deplină a Statutului deputaților, să stabilească de urgență cu fondul de pensii un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să preia obligațiile și responsabilitățile pentru sistemul facultativ de pensii pentru deputați imediat după alegerile din 2019;

92.  cere imperios mai mult sprijin din partea Uniunii pentru dimensiunea parlamentară a OMC, în special creșterea resurselor financiare și umane acordate secretariatului competent;

93.  solicită să se extindă competențele Centrului european pentru mass-media științifică, aprobat în cadrul bugetului pe 2018, și să aibă loc o cooperare cu posturile de televiziune, cu platformele de comunicare socială și cu alți parteneri cu scopul de a stabili obiective de formare pentru tinerii jurnaliști, în special în raport cu noile evoluții ale științei și tehnologiei și cu știrile bazate pe fapte, evaluate inter pares;

94.  solicită, în scopul punerii în aplicare a recomandărilor cuprinse în Rezoluția Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în Uniune, un sprijin suplimentar pentru acoperirea costurilor legate de expertiza externă necesară pentru a extinde auditul extern ce a vizat Comitetul consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire implicând deputați, în vederea includerii și a Comitetului consultativ pentru personalul Parlamentului privind prevenirea hărțuirii; solicită, în același scop, și un sprijin mai mare pentru a acoperi cheltuielile cu personalul suplimentar responsabil pentru gestionarea cazurilor de hărțuire în Parlament, reunind în cadrul unui serviciu specializat personal calificat în domeniul medicinei, al psihologiei, al dreptului și al gestionării resurselor umane, cu experiență specifică în aceste domenii;

95.  reamintește analiza CCE din 2014 care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului la 114 milioane EUR pe an; în plus, ia act de constatarea prezentată în Rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(11) că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; evidențiază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

96.  îndeamnă Secretarul General să stabilească modalități detaliate pentru partajarea crescută a funcțiilor și serviciilor administrative de către Parlament, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

97.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu, care sunt esențiale pentru funcționarea Curții, și reinstituie nivelul de finanțare prevăzut de estimări pentru două posturi bugetare, pentru a spori capacitatea Curții de a face față unei cereri din ce în ce mai ridicate în domeniul serviciilor de traducere;

98.  reintroduce cele 16 posturi și creditele aferente tăiate de Comisie în PB 2019 pentru a preveni orice blocaj care ar putea afecta negativ productivitatea instanțelor în contextul în care Curtea a preluat noi sarcini și volumul de muncă a crescut continuu; consideră că ar trebui aprobată crearea a 16 posturi permanente noi pentru serviciile de sprijin, propuse inițial de către Curte și respinse de Comisie;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

99.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu, pentru executarea programului de lucru al Curții de Conturi și prezentarea rapoartelor de audit planificate;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

100.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu;

101.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale Comitetului Economic și Social European;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

102.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu;

103.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale Comitetului Regiunilor;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

104.  menține neschimbat nivelul general al bugetului Ombudsmanului pentru 2019, astfel cum a fost propus de Comisie în PB 2019;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

105.  decide să nu reinstituie nivelul din PB 2019 al liniei reduse de Consiliu, din cauza unei creșteri ridicate a bugetului total față de anul precedent;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

106.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor liniilor bugetare reduse de Consiliu;

107.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale SEAE;

108.  reiterează sprijinul Parlamentului pentru capacitatea de comunicare strategică și îi alocă mai multe resurse pentru a oferi un răspuns coordonat mai puternic al Uniunii la fenomenul dezinformării;

109.  reinstituie cele 28 de posturi și creditele aferente reduse de Consiliu și adaugă alte cinci posturi, ceea ce reprezintă o creștere moderată a personalului, justificată de noile responsabilități semnificative ale SEAE, în special cele legate de retragerea Regatului Unit din Uniune, și anume crearea unei noi delegații a Uniunii la Londra și a unei noi unități la sediul său, precum și de adoptarea unei serii de inițiative în domeniul securității și al apărării în ultimele luni;

o
o   o

110.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0089.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0182.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2018)0311.
(9) Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).
(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0042.
(11) JO C 436, 24.11.2016, p. 2.


Descărcarea de gestiune 2016: bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
PDF 141kWORD 55k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul (2017/2138(DEC))
P8_TA(2018)0405A8-0300/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0249/2017)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor,(3)

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 18 aprilie 2018(5) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, precum și rezoluția care o însoțește(6),

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0300/2018),

1.  refuză să îi acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul (2017/2138(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II - Consiliul European și Consiliul,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0300/2018),

A.  întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de instituții ale Uniunii;

B.  întrucât rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este specificat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Regulamentul financiar;

1.  reamintește că instituțiile Uniunii se bucură de autonomie administrativă în chestiuni legate de operațiunile lor respective și subliniază cât este de important ca ele să acționeze responsabil în execuția propriilor bugete;

2.  subliniază rolul Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, reglementat prin TFUE, Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Parlamentului;

3.  regretă că Consiliul nu a răspuns la observațiile formulate de Parlament în rezoluția sa referitoare la descărcarea de gestiune din 18 aprilie 2018(8) arătând același comportament ca și în anii anteriori;

4.  regretă profund că recomandărilor Parlamentului nu li s-a dat curs deloc și că nu s-a furnizat niciun motiv sau justificare; solicită insistent Consiliului să pună în practică observațiile făcute în rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune din 18 aprilie 2018, în special observațiile de mai jos, și să reacționeze imediat la observații;

5.  își exprimă sprijinul față de schimbarea de paradigmă realizată cu succes în planificarea bugetară a Comisiei către întocmirea bugetului în funcție de performanțe, introdusă în septembrie 2015, ca parte a inițiativei „Bugetul UE axat pe rezultate”; încurajează Consiliul European și Consiliul să aplice metoda la propria lor procedură de planificare bugetară;

Chestiuni nesoluționate

6.  regretă că cererea de a separa bugetul Consiliului European de cel al Consiliului, formulată de Parlament în rezoluțiile de descărcare de gestiune anterioare, nu a fost luată în considerare;

7.  constată că Consiliul încă mai lucrează la răspunsul la raportul strategic al Ombudsmanului European privind „Transparența procesului legislativ al Consiliului” (OI/2/2017/TE), deși Ombudsmanul European a solicitat un răspuns la recomandările și sugestiile sale de îmbunătățire până la 9 mai 2018; înțelege că Consiliul este antrenat într-o cercetare serioasă și aprofundată pentru a-și pregăti răspunsul dar, cu toate acestea, îl îndeamnă să respecte cererea Ombudsmanului; reamintește că Ombudsmanul European a transmis, de asemenea, constatările sale Parlamentului și că două dintre comisiile sale lucrează în prezent la un raport privind aceste constatări, motiv pentru care Consiliul este invitat să transmită, cât mai curând posibil, răspunsul și concluziile sale Parlamentului;

8.  se arată dezamăgit de faptul că, în pofida schimbului ocazional de informații între departamentele imobiliare ale Parlamentului și ale Consiliului, Consiliul continuă să nu furnizeze informații detaliate cu privire la politica sa imobiliară în raportul său financiar anual; regretă această lipsă de informații privind politica imobiliară și cheltuielile aferente și solicită accesul public total la aceste informații ca un semn de transparență față de cetățenii Uniunii;

9.  solicită din nou rapoarte privind progresele înregistrate în proiectele imobiliare și o defalcare detaliată a costurilor de până acum; ia act de publicarea situațiilor financiare finale pentru 2017 – Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European, din 12 iunie 2018, în care se menționează că costurile clădirii Europa se ridică la 312 143 710, 53 EUR;

10.  solicită încă o dată ca situația resurselor umane să fie prezentată defalcat pe categorie, grad, gen, naționalitate și formare profesională;

11.  salută negocierile interinstituționale în curs de desfășurare pentru a face mai stricte obligațiile aferente Registrului de transparență al Uniunii; își reiterează apelul pentru încheierea cu succes a negocierilor care vor duce la aderarea la registru a Consiliului;

12.  își reiterează solicitarea adresată Consiliului de a clarifica măsurile pe care le-a luat pentru a îndrepta situația creată de numirea neregulamentară a unui judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene(9);

13.  ia act de decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune; observă că, în acest moment, nu se pot face previziuni cu privire la consecințele financiare, administrative, umane și de alt tip ale retragerii; solicită Consiliului European și Consiliului să efectueze studii de impact și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestora până la sfârșitul anului 2018;

Situația actuală

14.  salută discuțiile informale care a avut loc între Parlament și Consiliu pentru a discuta soluții la impasul actual în care s-a intrat cu procedura de descărcare de gestiune; ia act de faptul că, la 2 mai 2018, Consiliul a răspuns la propunerea Parlamentului privind procedura de descărcare de gestiune a Consiliului cu o propunere modificată și că, în urma unei reuniuni informale între Parlament și Consiliu care a avut loc la 10 iulie 2018, Comisia pentru control bugetar a transmis răspunsul său la propunerea modificată a Consiliului la 21 iulie 2018; îndeamnă Consiliul să reacționeze rapid la cele mai recente propuneri ale Comisiei pentru control bugetar, astfel încât noile dispoziții privind exercițiul de descărcare de gestiune să poată fi aplicate cât mai curând posibil;

15.  regretă dificultățile repetate întâmpinate în cursul procedurilor de descărcare de gestiune de până acum din cauza lipsei de cooperare a Consiliului; subliniază că Parlamentul a refuzat să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru execuția bugetului aferent exercițiilor financiare 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015, din motivele prezentate în rezoluțiile sale din 10 mai 2011(10), 25 octombrie 2011(11), 10 mai 2012(12), 23 octombrie 2012(13), 17 aprilie 2013(14), 9 octombrie 2013(15), 3 aprilie 2014(16), 23 octombrie 2014(17), 27 octombrie 2015(18), 27 octombrie 2016(19) și 25 octombrie 2017(20) și și-a amânat decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2016, din motivele enumerate în rezoluția sa din 18 aprilie 2018;

16.  remarcă punctul de vedere exprimat de Comisie în ianuarie 2014 potrivit căruia toate instituțiile participă pe deplin la procesul ce urmează observațiilor formulate de Parlament în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune și că toate instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune;

17.  observă că Comisia a declarat că nu va supraveghea execuția bugetelor altor instituții și că, oferind răspunsuri la întrebările adresate unei alte instituții, ar încălca autonomia de care beneficiază instituția în cauză în ceea ce privește execuția secțiunii proprii din buget;

18.  regretă faptul că, în continuare, Consiliul nu răspunde la întrebările Parlamentului;

19.  stăruie asupra ideii că cheltuielile Consiliului trebuie controlate la fel ca și cele ale altor instituții, reamintind că elementele fundamentale ale acestui control au fost prezentate în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune din ultimii ani;

20.  reliefează prerogativele Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din TFUE, în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume de a acorda descărcarea de gestiune pentru fiecare rubrică bugetară în parte pentru a menține transparența și răspunderea democratică față de contribuabilii Uniunii.

(1) JO L 48, 24.2.2016.
(2) JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
(3) JO C 322, 28.9.2017, p. 1.
(4) JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
(5) JO L 248, 3.10.2018, p. 23.
(6) JO L 248, 3.10.2018, p. 24.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(8) JO L 248, 3.10.2018, p. 24.
(9) Hotărârea Tribunalului (Camera de apel) din 23 ianuarie 2018, FV/Consiliul Uniunii Europene, T-639/16 P, ECLI:EU:T:2018:22.
(10) JO L 250, 27.9.2011, p. 25.
(11) JO L 313, 26.11.2011, p. 13.
(12) JO L 286, 17.10.2012, p. 23.
(13) JO L 350, 20.12.2012, p. 71.
(14) JO L 308, 16.11.2013, p. 22.
(15) JO L 328, 7.12.2013, p. 97.
(16) JO L 266, 5.9.2014, p. 26.
(17) JO L 334, 21.11.2014, p. 95.
(18) JO L 314, 1.12.2015, p. 49.
(19) JO L 333, 8.12.2016, p. 50.
(20) JO L 318, 2.12.2017, p. 25.


Descărcarea de gestiune 2016: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
PDF 145kWORD 52k
Decizie
Rezoluţie
1. Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2016 (2017/2177(DEC))
P8_TA(2018)0406A8-0299/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Biroului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2016 (05941/2018 – C8-0087/2018),

–  având în vedere Decizia sa din 18 aprilie 2018(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, precum și răspunsurile directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere acțiunile întreprinse de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne și de consiliul de administrație al Biroului European de Sprijin pentru Azil ca urmare a deciziei Parlamentului European din 18 aprilie 2018 de a amâna descărcarea de gestiune, fapt ce a dus la demisia, la 6 iunie 2018, a dlui José Carreira din postul de director executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil;

–  având în vedere audierea din 3 septembrie 2018 și măsurile corective prezentate care au fost deja luate de noul director executiv interimar al Biroului European de Sprijin pentru Azil de la numirea sa în funcție din luna iunie 2018;

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4) al Consiliului, în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(5), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(6), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0299/2018),

1.  refuză să acorde directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2016 (2017/2177(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2016,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A8-0299/2018),

A.  întrucât toate agențiile descentralizate ale Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de organisme ale Uniunii;

B.  întrucât rolul Parlamentului în ceea ce privește descărcarea de gestiune este specificat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Regulamentul financiar și în Regulamentul financiar cadru,

1.  subliniază cât este de important să se acționeze responsabil și transparent, precum și conform tuturor normelor și reglementărilor relevante în execuția bugetului Uniunii;

2.  reamintește rolul Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, astfel cum este reglementat prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul financiar și Regulamentul său de procedură;

3.  salută faptul că decizia inițială din 18 aprilie 2018 prin care se amâna decizia privind descărcarea de gestiune pe anul financiar 2016 a avut ca rezultat importante măsuri corective întreprinse de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne, de consiliul de administrație al Biroului European de Sprijin pentru Azil („Biroul”) și de noul director executiv interimar al Biroului;

4.  recunoaște că, pe lângă încheierea investigației Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) împotriva fostei conduceri a Biroului, măsurile corective adoptate până în prezent au răspuns parțial rezervelor formulate de Parlament în decizia sa din 18 aprilie 2018 de amânare a descărcării de gestiune;

Investigațiile în curs ale OLAF

5.  reamintește că, în prezent, OLAF desfășoară o investigație privind mai mulți foști și actuali membri ai Biroului care ocupă funcții de conducere de nivel intermediar și superior;

6.  ia act cu satisfacție de decizia consiliului de administrație din 6 iunie 2018 de a demite din funcție directorul executiv cu efect imediat; salută numirea unui director executiv interimar, care nu este vizat de investigația OLAF; regretă totuși că consiliul de administrație nu a luat această măsură din proprie inițiativă cu mult mai devreme în cursul acestui proces, ceea ce ar fi evitat întârzierea descărcării de gestiune;

7.  salută acțiunile deja întreprinse de directorul executiv interimar cu scopul de a îmbunătăți structura de conducere a Biroului, de a reintroduce transparența și de a consolida încrederea; subliniază că este important să se combată lacunele detectate anterior în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor; invită Biroul să pregătească o foaie de parcurs cuprinzătoare și detaliată în care să prezinte planurile de viitor; în plus, solicită Biroului, în această privință, să includă în foaia de parcurs un plan clar pentru restabilirea încrederii în conducere, ținând seama mai ales de faptul că o conducere competentă și eficace este esențială pentru a face față provocărilor cu care se confruntă Biroul, în general, și, în special, pentru a se asigura că recrutarea și formarea numărului considerabil de noi angajați prevăzuți pentru 2018 și 2019 se face la un nivel suficient de ridicat pentru ca Biroul să dispună de personal bine motivat și de înaltă calitate, precum și de faptul că rotația personalului va fi mai redusă, iar cunoștințele și experiența personalului vor fi păstrate;

8.  invită OLAF să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul investigației de îndată ce este închisă;

9.  invită Comisia pentru control bugetar a Parlamentului să integreze constatările din raportul OLAF în raportul de descărcare de gestiune pe 2017 al Biroului și, astfel, să se asigure că eventualele recomandări noi adresate Biroului sunt puse în aplicare pe deplin;

Argumentele care stau la baza exprimării unei opinii cu rezerve privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente

10.  reamintește constatările semnificative ale Curții de Conturi („Curtea”) cu privire la două din cinci proceduri de achiziții importante care au avut loc în 2016 și pentru care plățile au fost efectuate în cursul exercițiului respectiv, ceea ce demonstrează o anumită lipsă de rigurozitate în ceea ce privește procedurile Biroului în materie de achiziții;

11.  se așteaptă să se adopte toate măsurile posibile pentru a recupera plățile neconforme efectuate în exercițiul bugetar 2016: 920 561 EUR (procedura de achiziții pentru prestarea de servicii de călătorie) și 592 273 EUR (contractul-cadru pentru prestarea unor servicii provizorii de sprijin în acțiunile sale de răspuns la criza migrației);

12.  este în continuare îngrijorat de evoluția costurilor de rambursare a cheltuielilor de călătorie; constată că în 2014 s-au rambursat 997 506 EUR, în 2015 987 515 EUR, iar în 2016 1 012 147 EUR; constată că participanții care se încadrează în categoria A au sarcini specifice de îndeplinit în timpul reuniunilor; ia act de scăderea rambursărilor pentru categoria A, de la 69 % în 2014 la 52 % în 2015 și la 37 % în 2016; este preocupat de discrepanța evidentă între creșterea volumului de muncă al Biroului și scăderea numărului de participanți din categoria A; subliniază că creșterea rambursărilor cheltuielilor de călătorie și reducerea numărului de participanți din categoria A pot semnala existența unui sistem de rambursare arbitrar;

13.  constată, din nou, că programul de lucru al Biroului cuprinde activitățile de sprijin operațional ale Biroului în „zonele-problemă” din anumite state membre; subliniază importanța acestor activități și consecințele mai ample pe care lipsa planificării, a gestionării și a executării în mod corespunzător a sarcinilor le poate avea pentru întreaga Uniune; îndeamnă cu insistență personalul Biroului să își asume în mod corespunzător responsabilitățile în materie de chestiuni administrative și de muncă pe teren;

14.  regretă daunele aduse imaginii Biroului de erorile depistate în procedurile de achiziții menționate anterior; reamintește că numai transparența deplină a acestor proceduri poate garanta un control eficace;

15.  salută planurile de acțiune întocmite de Birou pentru a remedia aspectele identificate de Curte, și anume:

   procedura de achiziții pentru prestarea de servicii de transport (FCM Travel Agency) a fost înlocuită cu o procedură de licitație deschisă care a fost încheiată și a dus la încheierea unui nou contract;
   contractul-cadru pentru servicii interimare în Grecia (Randstad) a fost înlocuit cu o procedură de licitație deschisă care a fost încheiată și a dus la încheierea unui nou contract;

16.  salută măsurile luate de Birou pentru a consolida procedurile de achiziții, în special prin completarea posturilor de nivel superior și a posturilor de sprijin în domeniul achizițiilor;

o
o   o

17.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 18 aprilie 2018(7) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 417, 6.12.2017, p. 79.
(2) JO C 417, 6.12.2017, p. 79.
(3) JO L 248, 3.10.2018, p. 195.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.
(6) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(7) JO L 248, 3.10.2018, p. 393.


Sprijinirea reformelor structurale în statele membre***I
PDF 112kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește sprijinul acordat reformelor structurale din statele membre (COM(2017)0826 – C8-0432/2017 – 2017/0336(COD))
P8_TA(2018)0407A8-0316/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0826),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 177 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0432/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 martie 2018(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și avizul Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru control bugetar, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0316/2018),

1.  respinge propunerea Comisiei;

2.  invită Comisia să își retragă propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Irlanda *
PDF 111kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Irlanda (11265/2018 – C8-0388/2018 – 2018/0808(CNS))
P8_TA(2018)0408A8-0344/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (11265/2018),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0388/2018),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0344/2018),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Irlanda *
PDF 111kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Irlanda (11282/2018 – C8-0389/2018 – 2018/0809(CNS))
P8_TA(2018)0409A8-0343/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (11282/2018),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0389/2018),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0343/2018),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Croația *
PDF 110kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Croația (11284/2018 – C8-0390/2018 – 2018/0810(CNS))
P8_TA(2018)0410A8-0345/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (11284/2018),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0390/2018),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0345/2018),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului ***I
PDF 280kWORD 103k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (COM(2018)0340 – C8-0218/2018 – 2018/0172(COD))(1)
P8_TA(2018)0411A8-0317/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Funcționalitatea ridicată și costurile relativ reduse ale plasticului îi conferă acestui material o dimensiune din ce în ce mai ubicuă în viața de zi cu zi. Utilizarea sa crescândă în aplicații cu durată scurtă de viață, care nu sunt proiectate pentru reutilizare sau reciclare eficientă din punct de vedere al costurilor, înseamnă că modelele de producție și de consum aferente au devenit din ce în ce mai ineficiente și liniare. Prin urmare, în contextul planului de acțiune pentru economia circulară32, Comisia a concluzionat în Strategia europeană pentru materialele plastice33 că această creștere constantă a generării de deșeuri de plastic și dispersia acestora în mediu, în special în mediul marin, trebuie să fie abordate pentru a obține un ciclu de viață cu adevărat circular pentru materialele plastice.
(1)  Funcționalitatea ridicată și costurile relativ reduse ale plasticului îi conferă acestui material o dimensiune din ce în ce mai ubicuă în viața de zi cu zi. Producția mondială de materiale plastice a crescut considerabil, ridicându-se în 2017 la 348 de milioane de tone. Cota europeană din această producție a reprezentat 18,5 % (64,4 milioane de tone, cu 3,4 % mai mult decât producția din anul precedent). Utilizarea sa crescândă în aplicații cu durată scurtă de viață, care nu sunt proiectate pentru reutilizare sau reciclare eficientă din punct de vedere al costurilor, înseamnă că modelele de producție și de consum aferente au devenit din ce în ce mai ineficiente și liniare. Prin urmare, în contextul planului de acțiune pentru economia circulară32, Comisia a concluzionat în Strategia europeană pentru materialele plastice33 că această creștere constantă a generării de deșeuri de plastic și dispersia acestora în mediu, în special în mediul marin, trebuie să fie abordate pentru a obține un ciclu de viață cu adevărat circular pentru materialele plastice și pentru a reduce cantitatea totală de plastic din mediul înconjurător. Strategia europeană pentru materialele plastice reprezintă un mic prim pas înspre instituirea unei economii circulare bazate pe reducerea, reutilizarea și reciclarea tuturor produselor din plastic.
__________________
__________________
32 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” [COM(2015)0614].
32 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” [COM(2015)0614].
33 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” [COM(2018)0028].
33 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” [COM(2018)0028].
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Plasticul are un rol util în economie și oferă aplicații esențiale în numeroase sectoare. În special, plasticul este utilizat în ambalaje (40 %) și în sectorul construcțiilor (20 %). De asemenea, utilizarea plasticului este importantă și în sectorul autovehiculelor, al echipamentelor electrice și electronice, în sectorul alimentar și cel agricol. Cu toate acestea, impactul negativ semnificativ asupra mediului, sănătății și economiei al anumitor produse din plastic necesită instituirea unui cadru juridic pentru a reduce în mod eficace aceste efecte negative semnificative, inclusiv prin restricționarea introducerii pe piață a unor produse specifice de unică folosință pentru care există alternative mai circulare ușor accesibile.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Abordările circulare care acordă prioritate produselor reutilizabile și sistemelor de reutilizare vor conduce la o reducere a cantității de deșeuri generate, iar o astfel de prevenire este în vârful ierarhiei deșeurilor astfel cum este consacrată la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului.34Astfel de abordări sunt, de asemenea, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 1235 al ONU de asigurare a unor modele de consum și de producție durabile.
(2)  Măsurile prevăzute în prezenta directivă ar trebui să urmărească pe deplin abordările circulare care acordă prioritate produselor reutilizabile sigure, netoxice și care nu conțin nicio substanță periculoasă, precum și sistemelor de reutilizare, înaintea oricărui produs de unică folosință. Toate măsurile ar trebui, întâi de toate, să vizeze o reducere a cantității de deșeuri generate și să promoveze prevenirea deșeurilor, deoarece aceasta este în vârful ierarhiei deșeurilor astfel cum este consacrată la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului.34Deoarece toate produsele de unică folosință sunt susceptibile de a avea un impact negativ asupra climei sau asupra mediului din cauza ciclului lor de viață scurt, trebuie să se acorde prioritate prevenirii și reutilizării produselor care pot genera economii importante de CO2 și de materii prime valoroase. Prezenta directivă va contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 1235 al ONU de asigurare a unor modele de consum și de producție durabile.
__________________
__________________
34 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
34 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
35 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015.
35 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Deșeurile marine prezintă un caracter transfrontalier și sunt recunoscute ca o problemă globală. Reducerea deșeurilor marine este un factor esențial pentru realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU care solicită conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.36Uniunea trebuie să își asume rolul în combaterea deșeurilor marine și să aibă ca scop să devină cea care stabilește standardele la nivel mondial în acest domeniu. În acest context, Uniunea colaborează cu parteneri în numeroase foruri internaționale, cum ar fi G20, G7 și Organizația Națiunilor Unite, pentru a promova acțiuni coordonate. Această inițiativă face parte din eforturile Uniunii în această privință.
(3)  Deșeurile marine prezintă un caracter transfrontalier și sunt recunoscute ca o problemă globală. Cantități tot mai mari de deșeuri ajung în oceanele din întreaga lume și afectează sănătatea ecosistemelor, ucigând animale. Reducerea deșeurilor marine este un factor esențial pentru realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU care vizează conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.36Uniunea trebuie să își asume rolul în combaterea deșeurilor marine, prevenirea producerii de deșeuri și gestionarea mai eficace a deșeurilor marine și să aibă ca scop să devină cea care stabilește standardele la nivel mondial în acest domeniu. În acest context, Uniunea colaborează cu parteneri în numeroase foruri internaționale, cum ar fi G20, G7 și Organizația Națiunilor Unite, pentru a promova acțiuni coordonate. Această inițiativă face parte din eforturile Uniunii în această privință.
_________________
_________________
36 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015.
36 Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  În Uniune, 80-85 % din deșeurile marine, măsurate ca număr de deșeuri de pe plajă, sunt din plastic, articolele din plastic de unică folosință reprezentând 50 %, iar articolele legate de pescuit reprezentând 27 %. Produsele din plastic de unică folosință includ o gamă diversă de produse de consum cu flux comercial ridicat utilizate în mod curent care sunt aruncate înapoi în mare după ce au fost utilizate o singură dată în scopul pentru care acestea au fost furnizate, sunt rareori reciclate și tind să fie aruncate pe domeniul public. O proporție semnificativă a echipamentelor de pescuit introduse pe piață nu este colectată pentru tratare. Produsele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit care conțin plastic reprezintă, prin urmare, o problemă deosebit de gravă în contextul deșeurilor marine, prezintă un risc grav pentru ecosistemele marine, pentru biodiversitate și, potențial, pentru sănătatea umană și afectează turismul, pescuitul și transportul maritim.
(5)  În Uniune, 80-85 % din deșeurile marine, măsurate ca număr de deșeuri de pe plajă, sunt din plastic, articolele din plastic de unică folosință reprezentând 50 %, iar articolele legate de pescuit reprezentând 27 %. Produsele din plastic de unică folosință includ o gamă diversă de produse de consum cu flux comercial ridicat utilizate în mod curent care sunt aruncate înapoi în mare după ce au fost utilizate o singură dată în scopul pentru care acestea au fost furnizate, sunt rareori reciclate și tind să fie aruncate pe domeniul public. O proporție semnificativă a echipamentelor de pescuit și de acvacultură introduse pe piață nu este colectată pentru tratare. Produsele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit și de acvacultură care conțin plastic, cum ar fi vârșe, capcane, flotoare și geamanduri, fileuri, funii, sfori, corzi și cârlige de pescuit, reprezintă, prin urmare, o problemă deosebit de gravă în contextul deșeurilor marine, prezintă un risc grav pentru ecosistemele marine, pentru biodiversitate, precum și pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și afectează turismul, pescuitul și transportul maritim.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  În cadrul reuniunii sale din 25 iunie 2018, Consiliul a adoptat concluzii privind „Realizarea obiectivelor din Planul de acțiune al UE pentru economia circulară”, care sprijină în mod clar acțiunile întreprinse la nivel european și mondial în vederea restricționării utilizării microplasticelor adăugate în mod intenționat în produse, precum și a utilizării materialelor oxoplastice în Uniune și acțiunile prevăzute în Strategia pentru materialele plastice în ceea ce privește reducerea microplasticelor din textile, pneurile autovehiculelor și scurgerile de pelete din plastic în etapa de preproducție. Uniunea ia deja măsuri, întrucât există un proces continuu în cadrul REACH, prin care Comisia a solicitat Agenției Europene pentru Produse Chimice să elaboreze un dosar de restricționare în conformitate cu anexa XV cu privire la utilizarea particulelor din microplastice adăugate intenționat în produse de consum sau de uz profesional de orice tip.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 5 b (nou)
(5b)  Uniunea ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare a problemei microplasticelor și ar trebui să încurajeze toți producătorii să limiteze strict utilizarea microplasticelor în formulele lor, acordând o atenție deosebită producătorilor de materiale textile și de pneuri, întrucât îmbrăcămintea și pneurile contribuie la 63 % din microplasticele care ajung direct în mediul acvatic.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Legislația40 și instrumentele de politică existente ale Uniunii oferă o serie de măsuri de reglementare pentru a aborda problema deșeurilor marine. În special, deșeurile de plastic constituie obiectul măsurilor și al obiectivelor generale ale Uniunii de gestionare a deșeurilor, cum ar fi obiectivul de reciclare pentru deșeurile de ambalaje din plastic41 și obiectivul recent adoptat în Strategia privind materialele plastice42 de a se asigura că toate ambalajele din plastic sunt reciclabile până în 2030. Cu toate acestea, impactul acestei legislații privind deșeurile marine nu este suficient și există diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare și nivelul de ambiție între măsurile luate la nivel național pentru a preveni și a reduce deșeurile marine. În plus, unele dintre respectivele măsuri, în special restricții de comercializare pentru produsele din plastic de unică folosință, pot crea bariere în calea comerțului și pot denatura concurența în cadrul Uniunii.
(6)  Gestionarea adecvată a deșeurilor rămâne esențială pentru prevenirea producerii de deșeuri (marine). Legislația40 și instrumentele de politică existente ale Uniunii oferă o serie de măsuri de reglementare pentru a aborda problema deșeurilor marine. În special, deșeurile de plastic constituie obiectul măsurilor și al obiectivelor generale ale Uniunii de gestionare a deșeurilor, cum ar fi obiectivul de reciclare pentru deșeurile de ambalaje din plastic41 și obiectivul recent adoptat în Strategia privind materialele plastice42 de a se asigura că toate ambalajele din plastic sunt reciclabile până în 2030. Cu toate acestea, impactul acestei legislații privind deșeurile marine nu este suficient și există diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare și nivelul de ambiție între măsurile luate la nivel național pentru a preveni și a reduce deșeurile marine. În plus, unele dintre respectivele măsuri, în special restricții de comercializare pentru produsele din plastic de unică folosință, pot crea bariere în calea comerțului și pot denatura concurența în cadrul Uniunii.
__________________
__________________
40 Directiva 2008/98/CE, Directiva 2000/59/CE, Directiva 2000/60/CE, Directiva 2008/56/CE și Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
40 Directiva 2008/98/CE, Directiva 2000/59/CE, Directiva 2000/60/CE, Directiva 2008/56/CE și Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
41 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
41 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
42 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” [COM(2018)0028].
42 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” [COM(2018)0028].
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Stimularea cercetării și inovării în sectorul ambalajelor este un factor-cheie pentru promovarea unui lanț valoric mai durabil. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar să se consolideze mecanismele de finanțare aplicabile în contextul instrumentelor europene de programare în domeniul cercetării și dezvoltării, cum ar fi programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare (și anume Orizont 2020), în perspectiva viitoarei Agende strategice de cercetare și inovare în domeniul materialelor plastice.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Pentru a-și concentra eforturile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, prezenta directivă ar trebui să se refere doar la cele mai întâlnite produse din materiale plastice de unică folosință, care se estimează că reprezintă, ca număr, aproximativ 86 % din materialele plastice de unică folosință găsite pe plajele din Uniune.
(7)  Pentru a-și concentra eforturile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, prezenta directivă ar trebui să se refere doar la cele mai întâlnite produse din materiale plastice de unică folosință, precum și la echipamentul de pescuit. Produsele din materiale plastice de unică folosință vizate de măsurile prevăzute în prezenta directivă se estimează că reprezintă, ca număr, aproximativ 86 % din materialele plastice de unică folosință găsite pe plajele din Uniune.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Prezenta directivă nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 94/62/CE privind produsele din plastic de unică folosință care sunt considerate ambalaje astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 94/62/CE.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Raportul de evaluare al Comisiei ar trebui să indice dacă domeniul de aplicare poate fi extins la produsele de unică folosință în general.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 7 c (nou)
(7c)   Poluarea terestră și contaminarea solului cu bucăți mari de plastic și cu fragmente din aceste bucăți sau cu microplastice poate fi semnificativă la nivel local sau regional. La nivel local, aceasta poate fi considerabil din cauza utilizării intensive a materialelor plastice în agricultură. Pentru a reduce efectele deșeurilor din plastic asupra mediului și a sănătății oamenilor și a animalelor, ar trebui analizată în mod detaliat poluarea cu plastic provenită din terenurile agricole.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Produsele din plastic ar trebui să fie fabricate ținându-se seama de întreaga lor durată de viață. Proiectarea ecologică a produselor din plastic ar trebui să ia întotdeauna în considerare etapa de producție, măsura în care pot fi reciclate și, eventual, posibilitatea de refolosire a acestor produse. Producătorii ar trebui să fie încurajați, după caz, să utilizeze polimeri simpli sau compatibili la fabricarea produselor lor, pentru a simplifica sortarea și a crește măsura în care acestea pot fi reciclate, în special în cazul ambalajelor din plastic.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Conservând valoarea produselor și materialelor cât mai mult timp posibil și generând mai puține deșeuri, economia Uniunii poate deveni mai competitivă și mai rezistentă, reducând, în același timp, presiunea asupra resurselor prețioase și asupra mediului.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Produsele din plastic de unică folosință ar trebui să fie abordate prin una sau mai multe măsuri, în funcție de diverși factori, cum ar fi disponibilitatea unor alternative adecvate și mai durabile, fezabilitatea schimbării modelelor de consum și măsura în care acestea sunt deja reglementate de legislația existentă a Uniunii.
(10)  Produsele din plastic de unică folosință ar trebui să fie abordate prin una sau mai multe măsuri, în funcție de diverși factori, cum ar fi disponibilitatea unor alternative adecvate și mai durabile, ținând seama de principiile ciclului de viață, precum și fezabilitatea schimbării modelelor de consum și măsura în care acestea sunt deja reglementate de legislația existentă a Uniunii.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Pentru anumite produse din plastic de unică folosință nu există deocamdată alternative adecvate și mai durabile ușor accesibile și se preconizează că va crește consumul de astfel de produse din plastic de unică folosință. Pentru a inversa această tendință și a promova eforturile în direcția unor soluții mai durabile, statele membre ar trebui să fie invitate să ia măsurile necesare pentru a obține o reducere semnificativă a consumului acestor produse, fără a compromite igiena alimentară sau siguranța alimentelor, bunele practici de igienă, bunele practici de fabricație, informarea consumatorilor sau cerințele de trasabilitate stabilite în legislația alimentară a Uniunii44.
(11)  Pentru anumite produse din plastic de unică folosință nu există deocamdată alternative adecvate și mai durabile ușor accesibile și se preconizează că va crește consumul de astfel de produse din plastic de unică folosință. Pentru a inversa această tendință și a promova eforturile în direcția unor soluții sigure și durabile, statele membre ar trebui să fie invitate să ia măsurile necesare pentru a obține o reducere ambițioasă și susținută a consumului acestor produse, la fel ca în cazul pungilor de plastic în temeiul Directivei 94/62/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului43a, fără a compromite igiena alimentară sau siguranța alimentelor, bunele practici de igienă, bunele practici de fabricație, informarea consumatorilor sau cerințele de trasabilitate stabilite în legislația alimentară a Uniunii44. Aceste măsuri ar trebui să se aplice recipientelor pentru alimente care îndeplinesc toate criteriile următoare: alimentele în cauză sunt destinate consumului imediat, sunt destinate consumului fără o preparare suplimentară și sunt destinate a fi consumate direct din recipientul respectiv. Statele membre ar trebui să vizeze adoptarea celor mai ambițioase măsuri în acest sens, care ar trebui să fie proporționale cu gravitatea riscului de producere a deșeurilor în cazul diferitelor produse și utilizări. Statele membre ar trebui să adopte obiective naționale pentru a cuantifica efectele măsurilor adoptate în vederea realizării unei reduceri ambițioase și susținute. Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea produselor care sunt adecvate pentru utilizare multiplă și care, după ce au devenit deșeuri, sunt adecvate să fie pregătite pentru reutilizare și reciclare, fără a compromite libera circulație a mărfurilor pe piața internă. Aceste măsuri ar trebui să ia în considerare impactul produselor pe tot parcursul ciclului lor de viață, inclusiv atunci când ajung în mediul marin, și ar trebui să respecte ierarhia deșeurilor.
___________________
___________________
43a Directiva (UE) 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire (JO L 115, 6.5.2015, p. 11).
44 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și alte acte legislative relevante în materie de siguranță alimentară, igienă și etichetare (JO L 338, 13.11.2004, p. 4).
44 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și alte acte legislative relevante în materie de siguranță alimentară, igienă și etichetare (JO L 338, 13.11.2004, p. 4).
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 11 a (nou)
(11a)  Filtrele din produsele din tutun ocupă locul doi în clasamentul articolelor din plastic de unică folosință aruncate în natură. Deși cota de piață a filtrelor de celuloză obținute din plante pentru produsele din tutun pare a fi în creștere, acceptabilitatea alternativelor disponibile nu este clară. În plus, impactul deosebit asupra mediului al produselor din tutun cu filtre nu poate fi ignorat, întrucât filtrele respective se pot diviza în bucăți mai mici de plastic. Filtrele de tutun uzate conțin, de asemenea, numeroase substanțe chimice periculoase pentru mediu, dintre care cel puțin 50 sunt cunoscute ca fiind cancerigene pentru om, precum și metale grele, care se pot scurge din filtru și pot afecta mediul înconjurător, aerul și mediul marin. Pentru a aborda impactul asupra mediului cauzat de deșeurile produse după consum, este necesară o gamă largă de măsuri pentru produsele din tutun cu filtre, care variază de la reducerea filtrelor de unică folosință care conțin plastic la responsabilitatea extinsă a producătorului pentru a asigura eliminarea responsabilă și pentru a acoperi costurile legate de colectarea deșeurilor. Pentru a aborda costurile semnificative de colectare și sortare suportate în prezent de contribuabili, schemele de răspundere extinsă a producătorilor ar trebui să acopere costurile legate de colectarea deșeurilor și costurile legate de crearea unor infrastructuri adecvate de colectare a deșeurilor. Ca parte a acestor măsuri, statele membre ar putea, de asemenea, crea stimulente pentru un lanț de recuperare a mucurilor de țigară în vederea curățării acetatului de celuloză, materialul plastic care reprezintă 60 % din compoziția filtrelor de țigări, transformându-l apoi în obiecte de plastic noi.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Pentru alte produse din plastic de unică folosință există alternative adecvate, mai durabile și accesibile ca preț. Pentru a limita impactul negativ al acestor produse asupra mediului, statele membre ar trebui să fie obligate să interzică introducerea lor pe piața Uniunii. Această măsură ar promova utilizarea alternativelor ușor accesibile și mai durabile, precum și soluțiile inovatoare pentru modele de afaceri mai durabile, alternativele de reutilizare și înlocuirea materialelor.
(12)  Pentru alte produse din plastic de unică folosință există alternative adecvate, mai durabile și accesibile ca preț. Pentru a limita impactul negativ al acestor produse asupra mediului, statele membre ar trebui să fie obligate să interzică introducerea lor pe piața Uniunii. Această măsură ar promova utilizarea alternativelor ușor accesibile și mai durabile care respectă normele existente și legislația Uniunii, precum și soluțiile inovatoare pentru modele de afaceri mai durabile, alternativele de reutilizare și înlocuirea materialelor în conformitate cu ierarhia deșeurilor astfel cum este prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Restricțiile de comercializare introduse în prezenta directivă ar trebui să acopere, de asemenea, produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, deoarece acest tip de plastic nu se biodegradează în mod corect și, prin urmare, contribuie la poluarea mediului cu microplastic, nu este compostabil, afectează în mod negativ reciclarea materialelor plastice convenționale și nu aduce beneficii de mediu dovedite. Având în vedere prevalența deșeurilor de polistiren din mediul marin și disponibilitatea unor materiale alternative, ar trebui restricționată și utilizarea recipientelor de unică folosință pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Pentru farfuriile și tacâmurile din materiale plastice, chiar dacă există alternative ușor accesibile mai potrivite și mai durabile, atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător și pentru a se evita orice riscuri legate de continuitatea furnizării anumitor servicii sociale, cum ar fi serviciile de catering din instituțiile de învățământ și din serviciile de sănătate, este oportun să se prevadă o prelungire limitată a termenului prevăzut pentru introducerea lor pe piața Uniunii.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 12 c (nou)
(12c)  Măsurile prevăzute de prezenta directivă, care promovează utilizarea alternativelor din alte materiale decât plasticul, nu ar trebui în niciun caz să determine o creștere a efectelor nocive asupra mediului și a climei, de exemplu emisii suplimentare de CO2 sau exploatarea unor resurse valoroase. Deși multe dintre alternativele din alte materiale decât plasticul sunt fabricate din resurse naturale și se așteaptă ca acestea să provină din bioeconomie, este deosebit de important să se asigure caracterul durabil al acestor materiale. În ceea ce privește ierarhia deșeurilor, măsurile prevăzute în prezenta directivă și punerea lor în aplicare ar trebui să acorde întotdeauna prioritate prevenirii sau tranziției la produse reutilizabile, mai degrabă decât altor alternative de unică folosință, chiar dacă acestea sunt fabricate din alte materiale decât plasticul.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Dopurile și capacele cu o parte semnificativă din plastic ale recipientelor pentru băuturi sunt printre cele mai întâlnite articole din plastic de unică folosință găsite pe plajele din Uniune. Prin urmare, recipientele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință ar trebui să poată fi introduse pe piață dacă îndeplinesc anumite cerințe de proiectare a produsului prin care să se reducă în mod semnificativ dispersia în mediul înconjurător a dopurilor și capacelor de la recipientele pentru băuturi. Pentru recipientele de băuturi care sunt produse și ambalaje din plastic de unică folosință, această cerință este o completare la cerințele esențiale care reglementează compoziția și natura refolosibilă și recuperabilă, inclusiv reciclabilă, a ambalajelor, prevăzute în anexa II la Directiva 94/62/CE. Pentru a facilita conformitatea cu cerința de proiectare a produsului și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, este necesar să se elaboreze un standard armonizat adoptat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului45, iar conformitatea cu acest standard ar trebui să permită o prezumție de conformitate cu cerințele respective. Ar trebui să se prevadă suficient timp pentru elaborarea unui standard armonizat și pentru a permite producătorilor să își adapteze lanțurile de producție pentru punerea în aplicare a cerinței de proiectare a produsului.
(13)  Dopurile și capacele din plastic ale recipientelor pentru băuturi sunt printre cele mai întâlnite articole din plastic de unică folosință găsite pe plajele din Uniune. Prin urmare, recipientele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință ar trebui să poată fi introduse pe piață dacă îndeplinesc anumite cerințe de proiectare a produsului prin care să se reducă în mod semnificativ dispersia în mediul înconjurător a dopurilor și capacelor de la recipientele pentru băuturi și prin care să se crească cantitățile reciclate. Pentru recipientele de băuturi care sunt produse și ambalaje din plastic de unică folosință, această cerință este o completare la cerințele esențiale care reglementează compoziția și natura refolosibilă și recuperabilă, inclusiv reciclabilă, a ambalajelor, prevăzute în anexa II la Directiva 94/62/CE. Pentru a facilita conformitatea cu cerința de proiectare a produsului și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, este necesar să se elaboreze un standard armonizat adoptat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului45, iar conformitatea cu acest standard ar trebui să permită o prezumție de conformitate cu cerințele respective. Ar trebui să se prevadă suficient timp pentru elaborarea unui standard armonizat și pentru a permite producătorilor să își adapteze lanțurile de producție pentru punerea în aplicare a cerinței de proiectare a produsului. Pentru a asigura utilizarea circulară a materialelor plastice, trebuie garantată asimilarea pe piață a materialelor reciclate. Prin urmare, este oportun să se introducă o cerință referitoare la un conținut minim obligatoriu de materiale plastice reciclate în anumite produse.
___________________
___________________
45 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
45 Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  În contextul revizuirii care trebuie efectuată în conformitate cu articolul 9 alienatul (5) din Directiva 94/62/CE, Comisia ar trebui să țină seama de proprietățile relative ale diferitelor materiale pentru ambalaje, inclusiv ale materialelor compozite, pe baza unor evaluări ale ciclului de viață, abordând în special prevenirea și conceperea în vederea circularității.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  În interesul sănătății femeilor, este necesară evitarea prezenței substanțelor chimice periculoase în absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane. În mod similar, disponibilitatea soluțiilor multifuncționale mai accesibile ca preț este esențială pentru a asigura accesul femeilor pe deplin la viața socială.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Anumite produse din plastic de unică folosință ajung în mediul înconjurător ca urmare a eliminării neadecvate prin canale sau prin altă evacuare necorespunzătoare în mediu. Prin urmare, produsele din plastic de unică folosință care sunt frecvent aruncate în canale sau eliminate în mod necorespunzător în alt mod ar trebui să respecte cerințele de marcare. Marcajul ar trebui să informeze consumatorii cu privire la opțiunile adecvate de eliminare a deșeurilor și/sau opțiunile de eliminare a deșeurilor care trebuie evitate și/sau impactul negativ asupra mediului al deșeurilor ca urmare a eliminării neadecvate. Comisia ar trebui să fie împuternicită să stabilească un format armonizat pentru marcare și în acest scop ar trebui, după caz, să testeze percepția marcării propuse utilizând grupuri reprezentative de consumatori pentru a garanta faptul că aceasta este eficace și ușor de înțeles.
(14)  Anumite produse din plastic de unică folosință ajung în mediul înconjurător ca urmare a eliminării neadecvate prin canale sau prin altă evacuare necorespunzătoare în mediu. Eliminarea prin canale poate provoca și daune economice substanțiale rețelelor de canalizare prin înfundarea pompelor și blocarea conductelor. În cazul acestor produse, informațiile sunt în mod frecvent extrem de deficitare cu privire la caracteristicile lor materiale și la eliminarea adecvată a deșeurilor. Prin urmare, produsele din plastic de unică folosință care sunt frecvent aruncate în canale sau eliminate în mod necorespunzător în alt mod ar trebui să respecte cerințe de marcare și ar trebui să facă obiectul unor măsuri de sensibilizare. Marcajul ar trebui să informeze consumatorii cu privire la opțiunile adecvate de eliminare a deșeurilor și/sau opțiunile de eliminare a deșeurilor care trebuie evitate, la impactul negativ asupra mediului al deșeurilor ca urmare a eliminării neadecvate, la prezența materialelor plastice în produs și la posibilitățile de reciclare a produsului. Comisia ar trebui să fie împuternicită să stabilească un format armonizat pentru marcare și în acest scop ar trebui, după caz, să testeze percepția marcării propuse utilizând grupuri reprezentative de consumatori pentru a garanta faptul că aceasta este eficace, ușor de înțeles și neînșelătoare. Comisia ar trebui să țină seama și de acordurile voluntare existente.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  În ceea ce privește produsele din plastic de unică folosință pentru care nu sunt disponibile alternative adecvate și mai sustenabile, statele membre ar trebui, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, să introducă, de asemenea, scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor care să acopere cheltuielile de gestionare a deșeurilor și de curățare a deșeurilor, precum și costurile măsurilor de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.
(15)  În ceea ce privește produsele din plastic de unică folosință pentru care nu sunt disponibile alternative adecvate și mai durabile, statele membre ar trebui, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, să introducă, de asemenea, scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor care să acopere cheltuielile necesare de gestionare a deșeurilor și de curățare a deșeurilor, precum și costurile măsurilor de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri și să remedieze comportamentul inadecvat al consumatorilor. Aceste costuri nu ar trebui să depășească costurile necesare prestării serviciilor în cauză într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să fie convenite în mod transparent între actorii vizați. Costurile de curățare a deșeurilor ar trebui să fie proporționale și ar trebui să se bazeze pe obiective clare stabilite în conformitate cu articolul 8a alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE. Aceste obiective ar trebui să definească domeniul de aplicare și amploarea activităților de colectare a deșeurilor reglementate de schema extinsă de răspundere a producătorilor, în conformitate cu obligațiile relevante privind prevenirea generării de deșeuri și deșeurile marine din legislația Uniunii. Astfel de activități ar trebui să includă, de exemplu, prevenirea generării de deșeuri și colectarea acestora pe străzi, în piețe și alte spații publice și în timpul evenimentelor publice, dar nu ar trebui să includă operațiuni, inclusiv de curățare a mărilor și oceanelor, pentru care autoritățile publice nu sunt responsabile.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Stimulentele economice pot influența opțiunile consumatorilor, pot încuraja sau descuraja obiceiuri specifice ale acestora și, astfel, pot fi utilizate ca un instrument eficace în amonte pentru a reduce impactul anumitor materiale plastice asupra mediului.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  În mare parte, plasticul din deșeurile marine provenit din echipamente de pescuit abandonate, pierdute și aruncate care conțin plastic indică faptul că cerințele juridice actuale46 nu oferă suficiente stimulente pentru a returna la țărm astfel de echipamente de pescuit pentru colectare și tratare. Sistemul de taxare indirectă prevăzut în temeiul dreptului Uniunii privind instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave elimină stimulentul pentru ca navele să descarce deșeurile în larg și asigură un drept de descărcare. Cu toate acestea, sistemul respectiv ar trebui să fie completat cu stimulente financiare suplimentare pentru ca pescarii să își aducă la țărm deșeurile de echipamente de pescuit pentru a evita orice creștere potențială a taxei indirecte pe deșeuri care trebuie să fie plătită. Întrucât componentele din plastic ale echipamentelor de pescuit au un înalt potențial de reciclare, statele membre ar trebui, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, să introducă răspunderea extinsă a producătorilor pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic pentru a facilita colectarea separată a deșeurilor de echipamente de pescuit și pentru a finanța buna gestionare a deșeurilor de astfel de echipamente de pescuit, în special reciclarea acestora.
(16)  În mare parte, plasticul din deșeurile marine provenit din echipamente de pescuit abandonate, pierdute și aruncate care conțin plastic indică faptul că cerințele juridice actuale46 nu oferă suficiente stimulente pentru a returna la țărm astfel de echipamente de pescuit pentru colectare și tratare. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, în cazul în care echipamentele de pescuit pierdute nu pot fi recuperate, comandantul navei este obligat să informeze autoritatea competentă a statului membru de pavilion al acestuia. Pentru a asigura o monitorizare armonizată, datele privind echipamentele de pescuit pierdute ar trebui să fie colectate și înregistrate de către statele membre și transmise anual Comisiei. Sistemul de taxare indirectă prevăzut în temeiul dreptului Uniunii privind instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave elimină stimulentul pentru ca navele să descarce deșeurile în larg și asigură un drept de descărcare. Cu toate acestea, sistemul respectiv ar trebui să fie completat cu stimulente financiare suplimentare pentru ca pescarii să își aducă la țărm deșeurile de echipamente de pescuit pentru a evita orice creștere potențială a taxei indirecte pe deșeuri care trebuie să fie plătită. Întrucât componentele din plastic ale echipamentelor de pescuit au un înalt potențial de reciclare, statele membre ar trebui, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, să introducă răspunderea extinsă a producătorilor pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic pentru a facilita colectarea separată a deșeurilor de echipamente de pescuit și pentru a finanța buna gestionare a deșeurilor de astfel de echipamente de pescuit, în special reciclarea acestora. Statele membre ar trebui să adopte măsurile necesare pentru a se asigura ajustarea contribuțiilor financiare plătite de producătorii de echipamente de pescuit care conțin materiale plastice în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul responsabilității producătorului, ținând seama în special de gradul de durabilitate, de potențialul de reparare și de natura refolosibilă și reciclabilă a echipamentelor de pescuit respective.
___________________
___________________
46 Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, Directiva 2000/59/CE și Directiva 2008/98/CE.
46 Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, Directiva 2000/59/CE și Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  În cadrul unei responsabilități extinse a producătorului cu privire la uneltele de pescuit care conțin plastic, statele membre ar trebui să monitorizeze, să evalueze, să colecteze și să recicleze echipamentele de pescuit pentru a îndeplini obiectivele cantitative privind colectarea și reciclarea echipamentelor de pescuit care conțin plastic stabilite de prezenta directivă.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
(17a)   În cadrul planurilor strategice ale politicii agricole comune (PAC) ar trebui abordată problema deșeurilor agricole de plastic, iar Comisia ar trebui, după caz, să introducă până în 2023 norme privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor cu privire la deșeurile de plastic, ca un nou element de condiționalitate sporită pe termen mediu. În temeiul noii cerințe în materie de ecocondiționalitate, fermierii ar fi obligați să apeleze la o firmă de gestionare a deșeurilor autorizată pentru a aranja colectarea și reciclarea materialelor plastice și să păstreze o dovadă a faptului că deșeurile de plastic au fost tratate în mod corect.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  În scopul de a preveni aruncarea pe domeniul public și alte forme necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor marine care conțin plastic, consumatorii trebuie să fie informați în mod corespunzător cu privire la cele mai adecvate opțiuni de eliminare a deșeurilor și/sau opțiunile de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate, la cele mai bune practici în ceea ce privește eliminarea deșeurilor și impactul asupra mediului al relelor practici de eliminare, precum și cu privire la conținutul de plastic din anumite produse din plastic de unică folosință și echipamente de pescuit. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă obligația de a lua măsuri de sensibilizare care să garanteze că astfel de informații sunt prezentate consumatorilor. Informațiile nu ar trebui să cuprindă niciun conținut promoțional care încurajează utilizarea produselor din plastic de unică folosință. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege măsurile care sunt cele mai adecvate, în funcție de natura produsului sau utilizarea acestuia. Producătorii de produse din plastic de unică folosință și de echipamente de pescuit care conțin plastic ar trebui să acopere costurile legate de măsurile de sensibilizare, ca parte a obligației de răspundere extinsă a producătorilor.
(18)  În scopul de a preveni aruncarea pe domeniul public și alte forme necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor marine care conțin plastic, consumatorii trebuie să fie informați în mod corespunzător cu privire la cele mai adecvate opțiuni de eliminare a deșeurilor și/sau opțiunile de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate, la cele mai bune practici în ceea ce privește eliminarea deșeurilor și impactul asupra mediului al relelor practici de eliminare, precum și cu privire la conținutul de plastic din anumite produse din plastic de unică folosință și echipamente de pescuit, pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor în ceea ce privește eliminarea corectă a deșeurilor. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă obligația de a lua măsuri de sensibilizare care să garanteze că astfel de informații sunt prezentate consumatorilor. Aceste informații ar trebui să includă impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor asupra rețelei de canalizare. Informațiile nu ar trebui să cuprindă niciun conținut promoțional care încurajează utilizarea produselor din plastic de unică folosință. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege măsurile care sunt cele mai adecvate, în funcție de natura produsului sau utilizarea acestuia. Lupta împotriva deșeurilor este un efort comun al autorităților competente, al producătorilor și al consumatorilor. Producătorii de produse din plastic de unică folosință și de echipamente de pescuit care conțin plastic ar trebui să acopere costurile legate de măsurile de sensibilizare, ca parte a obligației de răspundere extinsă a producătorilor. Producătorii ar trebui să fie încurajați să își utilizeze puterea de marketing pentru a promova și a determina consumul și utilizarea produselor în mod durabil și circular.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (nou)
(18a)   În conformitate cu legislația Uniunii, Comisia are obligația de a sprijini statele membre în elaborarea unor strategii și planuri de reducere a dispersiei echipamentelor de pescuit în mare, inclusiv prin intermediul unor granturi din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Printre eforturi se pot număra campanii și programe de sensibilizare cu privire la impactul acestor deșeuri asupra ecosistemelor marine, cercetări privind fezabilitatea echipamentelor de pescuit biodegradabile/compostabile, proiecte educaționale pentru pescari și programe publice specifice pentru eliminarea materialelor plastice și a altor obiecte din mediul marin.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 20
(20)  Sticlele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință reprezintă unele dintre cele mai întâlnite articole de deșeuri marine găsite pe plajele din Uniune. Acest lucru este cauzat de ineficiența sistemelor de colectare separată și de un nivel scăzut de participare la aceste sisteme din partea consumatorilor. Este necesar să se promoveze sisteme de colectare separată mai eficiente și, prin urmare, ar trebui să fie stabilit un obiectiv minim de colectare separată pentru sticlele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință. Statele membre ar trebui să poată atinge acest obiectiv minim prin stabilirea unor obiective de colectare separată pentru sticlele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor sau prin instituirea unor sisteme de returnare a garanției sau prin orice alte măsuri pe care le consideră adecvate. Aceasta va avea un impact direct și pozitiv asupra ratei de colectare, asupra calității materialelor colectate și asupra calității materialelor reciclate, creând oportunități pentru întreprinderi de reciclare și o piață a produselor reciclate.
(20)  Sticlele pentru băuturi (cu dopuri și capace) care sunt produse din plastic de unică folosință reprezintă unele dintre cele mai întâlnite articole de deșeuri marine găsite pe plajele din Uniune. Acest lucru este cauzat de ineficiența sistemelor de colectare separată și de un nivel scăzut de participare la aceste sisteme din partea consumatorilor. Este necesar să se promoveze sisteme de colectare separată mai eficiente și să se crească producția din materiale reciclate și, prin urmare, ar trebui să fie stabilit un obiectiv minim de colectare separată pentru sticlele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință. Statele membre ar trebui să poată atinge acest obiectiv minim prin stabilirea unor obiective de colectare separată pentru sticlele pentru băuturi care sunt produse din plastic de unică folosință în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor sau prin instituirea unor sisteme de returnare a garanției sau prin orice altă măsură pe care o consideră adecvată. Acest obiectiv minim de colectare ar trebui să fie însoțit de o cerință privind un anumit conținut reciclat pentru sticlele de plastic, pentru a asigura că numărul mare de materiale plastice colectate sunt reutilizate sau reciclate și, prin urmare, reintroduse în economia circulară. Măsurile respective vor avea un impact direct și pozitiv asupra ratei de colectare și de reciclare, asupra calității materialelor colectate și asupra calității materialelor reciclate, creând noi oportunități pentru întreprinderi de reciclare și o piață a produselor reciclate. La aplicarea măsurilor pentru atingerea obiectivului minim de colectare separată, statele membre ar trebui să se asigure că se menține buna funcționare a schemelor existente de răspundere extinsă a producătorilor. Comisia ar trebui să stabilească orientări privind funcționarea schemelor de returnare a garanției pentru statele membre care aleg să instituie astfel de scheme.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 20 a (nou)
(20a)  Directiva 2008/98/CE definește „colectarea separată” drept colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora. Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului1a de modificare a Directivei 2008/98/CE observă că colectarea separată ar putea fi realizată prin colectarea de la ușă la ușă, prin sistemele de predare și primire sau prin alte mecanisme de colectare. Articolul 10 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2008/98/CE permite o derogare prin care ar trebui să fie posibil să se colecteze anumite tipuri de deșeuri în mod neseparat cu condiția ca acest lucru să nu împiedice reciclarea de înaltă calitate sau alte forme de valorificare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, iar operațiunile respective să producă un rezultat de o calitate comparabilă cu cea obținută în urma colectării separate. Derogarea în cauză ar trebui să fie valabilă și la punerea în aplicare a prezentei directive.
_____________
1a Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (JO L 150, 14.6.2018, p. 109).
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 22
(22)  În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare48, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a directivei și pe baza datelor colectate în temeiul Directivei 2008/56/CE sau al Directivei 2008/98/CE. Evaluarea respectivă ar trebui să ofere baza pentru o analiză a posibilelor măsuri suplimentare și, având în vedere monitorizarea deșeurilor marine în Uniune, pentru o evaluare a necesității de a revizui anexa care enumeră produsele din plastic de unică folosință. De asemenea, evaluarea ar trebui să analizeze dacă progresul științific și tehnic care s-a realizat între timp, inclusiv elaborarea de materiale biodegradabile și elaborarea de criterii sau a unui standard pentru biodegradabilitatea materialelor plastice în mediul marin, astfel cum este prevăzut în Strategia europeană pentru materialele plastice, permite stabilirea unui standard pentru biodegradarea anumitor produse din plastic de unică folosință în mediul marin. Standardul respectiv ar include un standard pentru a testa dacă, ca urmare a descompunerii fizice și biologice în mediul marin, materialele plastice s-ar descompune complet în dioxid de carbon (CO2), biomasă și apă într-o perioadă de timp suficient de scurtă pentru ca acestea să nu fie dăunătoare pentru viața marină și să nu conducă la o acumulare de materiale plastice în mediul înconjurător. În acest caz, produsele din plastic de unică folosință care îndeplinesc un astfel de standard ar putea fi exceptate de la interdicția de a fi introduse pe piață. Deși Strategia europeană pentru materialele plastice prevede deja măsuri în acest domeniu, aceasta recunoaște, de asemenea, provocările în ceea ce privește stabilirea unui cadru de reglementare pentru materiale plastice cu proprietăți biodegradabile, din cauza diferitelor condiții marine din mări.
(22)  În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare48, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentei directive. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe experiența acumulată și pe datele colectate în cursul punerii în aplicare a directivei și pe baza datelor colectate în temeiul Directivei 2008/56/CE sau al Directivei 2008/98/CE. Evaluarea respectivă ar trebui să ofere baza pentru o analiză a posibilelor măsuri suplimentare, inclusiv stabilirea unor obiective de reducere la nivelul Uniunii pentru 2030 și perioada ulterioară, și, având în vedere monitorizarea deșeurilor marine în Uniune, pentru o evaluare a necesității de a revizui anexa care enumeră produsele din plastic de unică folosință.
___________________
___________________
48.  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
48.  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 23
(23)  Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să garanteze faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.
(23)  Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să garanteze faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Consumatorii ar trebui să fie, în egală măsură, stimulați sau penalizați pentru comportamentul lor, după caz.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 25
(25)  Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic de unică folosință și al echipamentelor de pescuit care conțin plastic asupra mediului, promovarea tranziției către o economie circulară, inclusiv promovarea unor modele de afaceri, produse și materiale inovatoare, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne, nu pot fi realizate de statele membre într-o măsură suficientă, ci mai degrabă, datorită anvergurii și efectelor prezentei directive, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,
(25)  Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic de unică folosință și al echipamentelor de pescuit și acvacultură care conțin plastic asupra mediului și asupra sănătății oamenilor, promovarea tranziției către o economie circulară, inclusiv promovarea unor modele de afaceri, produse și materiale inovatoare, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne, nu pot fi realizate de statele membre într-o măsură suficientă, ci mai degrabă, datorită anvergurii și efectelor prezentei directive, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  Deoarece deșeurile marine de plastic nu se limitează la mediul marin din jurul Uniunii și întrucât o cantitate imensă de deșeuri marine de plastic poate fi detectată în alte părți ale lumii decât în Uniune, statele membre ar trebui să se asigure că exporturile de deșeuri către țări terțe nu se adaugă la deșeurile marine de plastic din altă parte.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 25 b (nou)
(25b)  De asemenea, statele membre pot juca un rol important în combaterea producerii de deșeuri marine prin împărtășirea cunoștințelor și expertizei lor cu țările terțe în ceea ce privește gestionarea durabilă a materialelor.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 25 c (nou)
(25c)  Autoritățile publice, inclusiv instituțiile Uniunii, ar trebui să ofere un exemplu.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1
Obiectivul prezentei directive este de a preveni și a reduce impactul anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății oamenilor, precum și de a promova tranziția la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.
Obiectivul prezentei directive este de a preveni și a reduce impactul anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra vieții și mediului acvatic, și asupra sănătății oamenilor, precum și de a promova tranziția la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1
Prezenta directivă se aplică produselor din plastic de unică folosință enumerate în anexă și echipamentelor de pescuit care conțin plastic.
Prezenta directivă se aplică produselor din plastic de unică folosință enumerate în anexă și echipamentelor de pescuit și acvacultură care conțin plastic.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 1
(1)  „plastic” înseamnă un material constând dintr-un polimer, în sensul articolului 3 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic;
(1)  „plastic” înseamnă un material constând dintr-un polimer, în sensul articolului 3 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care funcționează sau poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic;
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
(2a)  „pungi de transport din plastic foarte subțire” înseamnă pungi de transport din plastic subțire, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1c din Directiva 94/62/CE, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni;
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3
(3)  „echipamente de pescuit” înseamnă orice articole sau unelte care sunt utilizate în activitatea de pescuit și acvacultură pentru a viza sau a captura resurse biologice marine sau care plutesc la suprafața mării și care sunt utilizate cu scopul de a atrage și de a captura astfel de resurse biologice marine;
(3)  „echipamente de pescuit” înseamnă orice articol sau unealtă care este utilizată în activitatea de pescuit și acvacultură pentru a viza, a captura sau a reține pentru creștere resurse biologice marine sau care plutește la suprafața mării și care este utilizată cu scopul de a atrage și de a captura sau de a reține astfel de resurse biologice marine;
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4
(4)  „deșeuri de echipamente de pescuit” înseamnă orice echipament de pescuit care intră sub incidența definiției deșeurilor din Directiva 2008/98/CE, inclusiv toate componentele separate, substanțele sau materialele care au făcut parte din aceste echipamente de pescuit sau au fost atașate acestora atunci când acestea au fost aruncate în mare;
(4)  „deșeuri de echipamente de pescuit” înseamnă orice echipament de pescuit care intră sub incidența definiției deșeurilor din Directiva 2008/98/CE, inclusiv toate componentele separate, substanțele sau materialele care au făcut parte din aceste echipamente de pescuit sau au fost atașate lor atunci când acestea au fost aruncate în mare sau pierdute;
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 10
(10)  „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv contracte la distanță în sensul Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 201150, introduce pe piață produse din plastic de unică folosință și echipamente de pescuit care conțin plastic, cu excepția persoanelor care desfășoară activități de pescuit astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului51;
(10)  „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, la nivel profesional, elaborează, produce, prelucrează, tratează, vinde sau importă, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv contracte la distanță în sensul Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 201150, și, în acest mod, introduce pe piață produse din plastic de unică folosință și echipamente de pescuit care conțin plastic, cu excepția persoanelor care desfășoară activități de pescuit sau acvacultură astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 și la articolul 4 punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului51;
___________________
___________________
50 Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
50 Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
51 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
51 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)
(11a)  „colectare separată” înseamnă colectare separată astfel cum este definită la articolul 3 punctul 11 din Directiva 2008/98/CE;
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou)
(13a)  „material plastic biodegradabil” înseamnă un material plastic care poate face obiectul descompunerii fizice, biologice, astfel încât să se descompună în final în dioxid de carbon (CO2), biomasă și apă și în conformitate cu standardele europene pentru ambalajele recuperabile prin compostare și digestie anaerobă;
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou)
(14a)  „produse din tutun” înseamnă produse din tutun astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2014/40/UE.
Amendamentele 118, 54 și 119
Propunere de directivă
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Reducerea consumului
Reducerea consumului
1.  Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a realiza o reducere semnificativă a consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexă pe teritoriul lor până la … [șase ani de la data-limită pentru transpunerea prezentei directive].
1.  Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a realiza o reducere ambițioasă și susținută de cel puțin 25 % până în 2025 a consumului de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexă pe teritoriul lor.
Astfel de măsuri pot include obiective naționale de reducere a consumului, măsuri care să asigure că la punctul de vânzare către consumatorul final sunt puse la dispoziție alternative reutilizabile la produsele respective, instrumente economice precum asigurarea faptului că produsele din plastic de unică folosință nu sunt furnizate gratuit la punctul de vânzare către consumatorul final. Măsurile respective pot varia în funcție de impactul asupra mediului al produselor menționate în primul paragraf.
Astfel de măsuri pot include măsuri care să asigure că la punctul de vânzare către consumatorul final sunt puse la dispoziție alternative reutilizabile la produsele respective, instrumente economice precum asigurarea faptului că produsele din plastic de unică folosință nu sunt furnizate gratuit la punctul de vânzare către consumatorul final. Măsurile respective pot varia în funcție de impactul asupra mediului al produselor menționate în primul paragraf, pe durata ciclului de viață al acestora, inclusiv atunci când sunt aruncate.
Statele membre elaborează planuri naționale care descriu măsurile adoptate în temeiul prezentului alineat. Statele membre notifică aceste planuri Comisiei și le actualizează, dacă este necesar. Comisia poate formula recomandări cu privire la aceste planuri.
Statele membre stabilesc obiective cantitative naționale de reducere pentru a atinge obiectivul stabilit la primul paragraf din prezentul alineat. Aceste obiective sunt adoptate până la ... [termenul-limită de transpunere a prezentei directive].
Măsurile adoptate în conformitate cu prezentul alineat sunt proporționale și nediscriminatorii. Statele membre transmit Comisiei o notificare privind aceste măsuri în conformitate cu Directiva (UE) 2015/15351a dacă directiva respectivă impune o astfel de obligație.
2.  Comisia poate adopta un act de punere în aplicare care să stabilească metodologia pentru calcularea și verificarea reducerii semnificative a consumului de produse din plastic de unică folosință menționate la alineatul (1). Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
2.  Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește metodologia pentru calcularea și verificarea reducerii ambițioase și susținute a consumului de produse din plastic de unică folosință menționate la alineatul (1) până la… [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
2a.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a reduce în mod susținut impactul deșeurilor din produsele din tutun, în special din filtrele produselor din tutun care conțin plastic, asupra mediului, prin reducerea deșeurilor provenite după consum din filtrele produselor din tutun care conțin plastic, după cum urmează: 50 % până în 2025 și 80 % până în 2030, în raport cu media ponderată a filtrelor produselor din tutun care conțin plastic, introduse pe piață între 2014 și 2016.
_________________
1a Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (codificare) (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
1.  Statele membre se asigură că produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea C din anexă, ale căror dopuri și capace sunt făcute într-o proporție semnificativă din plastic pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile și capacele rămân atașate de recipient în timpul etapei de utilizare preconizată a produsului.
1.  Statele membre se asigură că produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea C din anexă, ale căror dopuri și capace sunt făcute din plastic pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile și capacele rămân atașate de recipient în timpul etapei de utilizare preconizată a produsului.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Statele membre se asigură că, până în 2025, sticlele pentru băuturi enumerate în partea C din anexă pot fi introduse pe piață numai dacă sunt fabricate în proporție de cel puțin 35% din materiale reciclate și sunt reciclabile.
Până la 1 ianuarie 2022, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește metodologia de calcul al conținutului de materiale reciclate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 2
2.  În sensul prezentului articol dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca având o parte semnificativă din plastic.
2.  În sensul prezentului articol dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca fiind fabricate din plastic. Recipientele de sticlă și metal pentru băuturi ale căror capace și dopuri sunt din plastic nu sunt vizate de prezentul articol.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Comisia solicită organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde armonizate referitoare la cerința menționată la alineatul (1).
3.  Până la ... [trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia solicită organizațiilor de standardizare europene să elaboreze standarde armonizate referitoare la cerința menționată la alineatul (1). Aceste standarde iau în considerare mai ales necesitatea de a asigura un nivel corespunzător de rezistență, fiabilitate și siguranță a dispozitivelor de închidere a recipientelor, inclusiv pentru băuturile carbogazoase.
Amendamentele 59 și 140
Propunere de directivă
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Cerințele de marcare
Cerințele de marcare
1.  Statele membre se asigură că fiecare produs din plastic de unică folosință prevăzut în partea D din anexă care este introdus pe piață poartă un marcaj clar, lizibil și indelebil, informând consumatorii cu privire la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
1.  Statele membre se asigură că fiecare ambalaj de vânzare al produselor din plastic de unică folosință prevăzute în partea D din anexă care sunt introduse pe piață poartă un marcaj clar, lizibil și indelebil, atât pe ambalajul care conține mai multe unități, cât și pe fiecare unitate atunci când este ambalată individual, informând consumatorii cu privire la următoarele aspecte:
(a)  opțiunile adecvate de eliminare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv,
(a)  opțiunile adecvate de eliminare a deșeurilor pentru produs și/sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv,
(b)  impacturile negative asupra mediului ale aruncării pe domeniul public sau ale altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a produselor sau
(b)  impacturile negative asupra mediului ale aruncării pe domeniul public sau ale altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a produselor,
(c)  prezența materialelor plastice în componența produsului.
(c)  prezența materialelor plastice în componența produsului, și
(ca)   prezența în produs a substanțelor chimice care stârnesc îngrijorare, cum ar fi metalele periculoase, ftalații, PFAS, bisfenolii, precum și substanțele perturbatoare ale sistemului endocrin și alte substanțe care stârnesc îngrijorare deosebită în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
De asemenea, statele membre se asigură că fiecare ambalaj de vânzare al produselor din plastic de unică folosință prevăzute în partea D din anexă, cu excepția produselor din tutun cu filtru și a filtrelor comercializate pentru a fi utilizate împreună cu produsele din tutun, care sunt introduse pe piață poartă un marcaj clar, lizibil și indelebil, atât pe ambalajul care conține mai multe unități, cât și pe fiecare unitate atunci când este ambalată individual, informând consumatorii cu privire la măsura în care produsul respectiv este reciclabil.
2.  Comisia adoptă, până la … [12 luni înainte de data-limită pentru transpunerea prezentei directive] un act de punere în aplicare care stabilește specificațiile pentru marcajul prevăzut la alineatul (1). Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
2.  Comisia adoptă, până la … [12 luni înainte de data-limită pentru transpunerea prezentei directive] un act de punere în aplicare care stabilește specificațiile pentru marcajul prevăzut la alineatul (1), ținând totodată seama de acordurile voluntare din sector și, mai ales, de nevoia de a nu induce în eroare consumatorul prin informații necorespunzătoare. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Dispoziții privind articolele sanitare
Statele membre împiedică utilizarea produselor chimice periculoase în compoziția absorbantelor, a tampoanelor igienice și a aplicatoarelor de tampoane enumerate în partea D din anexă.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1
În ceea ce privește schemele instituite în conformitate cu alineatul (1), statele membre se asigură că producătorii de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea E din anexă acoperă costurile de colectare a deșeurilor constând din respectivele produse din plastic de unică folosință și costurile de transport și de tratare subsecvente, inclusiv costurile de curățare a deșeurilor și costurile legate de măsurile de sensibilizare menționate la articolul 10 cu privire la aceste produse.
În ceea ce privește schemele instituite în conformitate cu alineatul (1), statele membre se asigură că producătorii de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea E din anexă acoperă costurile de colectare a deșeurilor constând din respectivele produse din plastic de unică folosință și costurile de transport și de tratare subsecvente, inclusiv costurile de curățare a deșeurilor și costurile legate de măsurile de sensibilizare menționate la articolul 10 cu privire la aceste produse. Contribuțiile financiare suportate de producători pentru a se conforma acestor obligații nu depășesc costurile necesare prestării serviciilor în cauză într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și sunt convenite în mod transparent între actorii vizați.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
În ceea ce privește costurile pentru colectarea deșeurilor menționate la primul paragraf, statele membre asigură proporționalitatea contribuțiilor financiare suportate de producători, precum și modularea lor în conformitate cu articolul 8a alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE și țin seama de costurile de curățare a produselor individuale sau a grupurilor de produse. Costurile se limitează la activitățile întreprinse în mod regulat de autoritățile publice sau în numele acestora, care includ activitățile de colectare a deșeurilor menite să asigure îndeplinirea obligațiilor aplicabile în temeiul legislației Uniunii privind prevenirea deșeurilor și protecția mediului.
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1 b (nou)
După ce consultă statele membre, Comisia publică orientări privind repartizarea costurilor aferente curățării deșeurilor vizate de sistemele de răspundere extinsă a producătorilor.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Statele membre se asigură că sistemele de răspundere extinsă a producătorilor instituite în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol în cazul filtrelor pentru produsele din tutun care conțin materiale plastice contribuie la realizarea obiectivului de mediu stabilit la articolul 4 alineatul (2a), inclusiv prin asigurarea faptului că producătorii de filtre pentru produsele din tutun care conțin materiale plastice acoperă costurile de colectare a deșeurilor generate de aceste produse și costurile aferente transportului și tratării ulterioare a acestora, inclusiv costurile de colectare a deșeurilor de pe domeniul public și cele aferente măsurilor de sensibilizare menționate la articolul 10 în legătură cu aceste produse. Pentru a realiza acest obiectiv, statele membre pot obliga sistemele de răspundere extinsă a producătorilor să instituie sisteme de colectare sau să finanțeze infrastructuri de colectare a filtrelor uzate sau să promoveze măsuri de decontaminare și reciclare a filtrelor uzate prin crearea unui lanț de recuperare a deșeurilor.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 3
3.  Statele membre se asigură că sunt stabilite scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piața Uniunii, în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor din Directiva 2008/98/CE.
3.  Statele membre se asigură că sunt stabilite scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piața Uniunii, în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor din Directiva 2008/98/CE. Pe această bază, statele membre se asigură că se atinge în fiecare an o cotă minimă de colectare a echipamentelor de pescuit care conțin plastic. Începând din 2025, cota minimă de colectare este de 50 % și este calculată pe baza greutății totale a echipamentelor de pescuit care conțin plastic dintr-un anumit an în statul membru în cauză, exprimată ca procent din greutatea medie a echipamentelor de pescuit care conțin plastic și sunt introduse pe piață în acel stat membru în ultimii trei ani precedenți.
De asemenea, statele membre asigură realizarea de către sistemele de răspundere extinsă a producătorilor a unui obiectiv de reciclare a echipamentelor de pescuit care conțin plastic de cel puțin 15 % până în 2025. Pentru a realiza acest obiectiv, statele membre pot să le impună sistemelor și alte sarcini suplimentare, de exemplu:
(a)  modularea contribuțiilor financiare în conformitate cu articolul 8a alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE, pentru a promova introducerea pe piață a echipamentelor de pescuit concepute pentru a fi reutilizate și reciclate;
(b)  instituirea unor sisteme de returnare a garanției pentru a încuraja returnarea echipamentelor de pescuit vechi, abandonate sau inutilizabile;
(c)  includerea unor programe de monitorizare, urmărire și raportare.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 a (nou)
Fără a aduce atingere măsurilor tehnice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului1a, Comisia solicită organismelor europene de standardizare să elaboreze standarde armonizate privind conceperea uneltelor de pescuit conform principiilor economiei circulare, pentru a încuraja pregătirea lor în vederea reutilizării și pentru a facilita reciclarea lor la sfârșitul ciclului de viață.
__________________
1a Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 9 – paragraful 1 – partea introductivă
Statele membre iau măsurile necesare pentru a colecta separat, până în 2025, o cantitate de produse din plastic de unică folosință enumerate în partea F din anexă egală cu 90 %, ca greutate, din produsele de plastic de unică folosință introduse pe piață într-un anumit an. Pentru a realiza acest obiectiv, statele membre pot, printre altele:
Statele membre iau măsurile necesare, până în 2025, pentru a colecta separat o cantitate de produse din plastic de unică folosință uzate enumerate în partea F din anexă egală cu 90 %, ca greutate, din produsele de plastic de unică folosință introduse pe piață într-un anumit an și pentru a asigura reciclarea lor ulterioară. Pentru a realiza acest obiectiv, statele membre pot, printre altele:
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 9 – paragraful 1 – paragraful 1 a (nou)
Primul paragraf se aplică fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 9 – paragraful 1 a (nou)
După ce consultă statele membre, Comisia elaborează orientări privind modul de funcționare a sistemelor de returnare a garanției.
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Măsuri de sensibilizare
Măsuri de sensibilizare
1.  Statele membre adoptă măsuri pentru a informa consumatorii despre produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea G din anexă și echipamentele de pescuit care conțin plastic cu privire la următoarele aspecte:
1.  Statele membre adoptă măsuri pentru a informa consumatorii și pentru a-i încuraja să adopte practici responsabile în legătură cu produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea G din anexă și echipamentele de pescuit care conțin plastic, cu privire la următoarele aspecte:
(a)  sistemele de reutilizare și opțiunile de gestionare a deșeurilor disponibile pentru aceste produse și echipamente de pescuit care conțin plastic, precum și cele mai bune practici în ceea ce privește buna gestionare a deșeurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2008/98/CE;
(a)  disponibilitatea alternativelor reutilizabile, a sistemelor de reutilizare și a opțiunilor de gestionare a deșeurilor pentru aceste produse și echipamente de pescuit care conțin plastic, precum și cele mai bune practici în ceea ce privește buna gestionare a deșeurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2008/98/CE;
(b)  impactul aruncării pe domeniul public și al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a acestor produse și echipamente de pescuit care conțin plastic asupra mediului, în special asupra mediului marin.
(b)  impactul aruncării pe domeniul public și al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a acestor produse și echipamente de pescuit care conțin plastic asupra mediului, în special asupra mediului marin;
(ba)  impactul pe care îl are asupra rețelei de canalizare aruncarea neconformă a produselor respective.
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2
Măsurile pe care statele membre le adoptă pentru a transpune și a pune în aplicare articolele 4-9 sunt conforme cu legislația Uniunii în domeniul alimentelor pentru a asigura respectarea igienei alimentare și a siguranței alimentare.
Măsurile pe care statele membre le adoptă pentru a transpune și a pune în aplicare articolele 4-9 sunt conforme cu legislația Uniunii în domeniul alimentelor pentru a asigura respectarea igienei alimentare și a siguranței alimentare, precum și cu Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului1a. În cazul materialelor care intră în contact cu produsele alimentare, statele membre încurajează utilizarea, atunci când este posibil, a unor alternative durabile și mai sigure decât materialele plastice.
________________
1a Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (JO L 338, 13.11.2004, p. 4).
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 11 – paragraful 2 a (nou)
Statele membre se asigură că exporturile de deșeuri către țările terțe nu contribuie la creșterea cantității de deșeuri marine din plastic în alte zone geografice.
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 12 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora, în conformitate cu legislația sau practica națională, au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judiciare sau a unui organism independent sau imparțial instituit în conformitate cu legea, prin care este contestată legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor referitoare la punerea în aplicare a articolelor 5, 6, 7 și 8, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
1.  Statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora, în conformitate cu legislația sau practica națională, au acces la o cale de atac în fața unei instanțe judiciare sau a unui organism independent și imparțial instituit în conformitate cu legea, prin care este contestată legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor referitoare la punerea în aplicare a articolelor 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Informații privind monitorizarea punerii în aplicare
Informații privind monitorizarea punerii în aplicare
1.  Fără a aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului52 și Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului53, statele membre, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu, stabilesc un set de date care conține:
1.  Fără a aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului52 și Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului53, statele membre, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu, stabilesc un set de date care conține:
(a)  date privind produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexă, care au fost introduse pe piața Uniunii în fiecare an, pentru a demonstra reducerea consumului în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);
a)  date privind produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea A din anexă, care au fost introduse pe piața Uniunii în fiecare an, pentru a demonstra reducerea consumului în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);
(aa)  date privind introducerea pe piață și colectarea separată a produselor enumerate în partea F din anexă, pentru a demonstra progresele realizate în sensul îndeplinirii obiectivului stabilit la articolul 9;
(ab)  date privind produsele din plastic de unică folosință enumerate în partea G din anexă, care sunt introduse pe piața Uniunii în fiecare an, pentru a monitoriza consumul lor în Uniune;
(ac)  date privind echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piață și privind deșeurile de echipamente de pescuit colectate și tratate;
(b)  informații privind măsurile luate de statele membre în sensul articolului 4 alineatul (1).
(b)  informații privind planurile și măsurile adoptate de statele membre în sensul articolului 4 alineatul (1);
(ba)  date privind deșeurile marine, în special cele care provin din produsele vizate de prezenta directivă, pentru a se monitoriza eficacitatea măsurilor întreprinse.
Datele menționate la litera (a) de la primul paragraf se actualizează anual, în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de referință pentru care au fost colectate. În măsura posibilului, sunt folosite serviciile de date spațiale definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2007/2/CE pentru a prezenta respectivele seturi de date.
Datele menționate la litera (a) de la primul paragraf se raportează pentru prima dată cel târziu la ... [12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. Datele menționate la literele (a)-(ac) se actualizează anual, în termen de 12 luni de la sfârșitul anului de referință pentru care au fost colectate. În măsura posibilului, sunt folosite serviciile de date spațiale definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2007/2/CE pentru a prezenta respectivele seturi de date.
2.  Statele membre se asigură că atât Comisia, cât și Agenția Europeană de Mediu au acces la seturile de date stabilite în conformitate cu alineatul (1).
2.  Statele membre se asigură că atât Comisia, cât și Agenția Europeană de Mediu au acces la seturile de date stabilite în conformitate cu alineatul (1).
3.  Agenția Europeană de Mediu publică și actualizează o prezentare sintetică la nivelul Uniunii, bazată pe datele colectate de statele membre la intervale regulate. Prezentarea sintetică la nivelul Uniunii include, după caz, indicatori de realizare, de rezultat și de impact pentru prezenta directivă, hărți sintetice privind situația la nivelul Uniunii și rapoarte de sinteză ale statelor membre.
3.  Agenția Europeană de Mediu publică și actualizează o prezentare sintetică la nivelul Uniunii, bazată pe datele colectate de statele membre la intervale regulate. Prezentarea sintetică la nivelul Uniunii include, după caz, indicatori de realizare, de rezultat și de impact pentru prezenta directivă, hărți sintetice privind situația la nivelul Uniunii și rapoarte de sinteză ale statelor membre.
4.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să stabilească formatul pentru setul de date, informațiile și datele menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
4.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare în care să stabilească formatul pentru setul de date, informațiile și datele menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (2).
___________________
___________________
52 Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).
52 Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).
53 Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).
53 Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).
Amendamentele 74 și 150
Propunere de directivă
Articolul 15
Articolul 15
Articolul 15
Evaluare și revizuire
Evaluare și revizuire
1.  Comisia realizează o evaluare a prezentei directive până la … [șase ani după data­limită pentru transpunerea prezentei directive]. Evaluarea se bazează pe informațiile disponibile în conformitate cu articolul 13. Statele membre furnizează Comisiei orice informații suplimentare necesare pentru evaluare și pentru pregătirea raportului menționat la alineatul (2).
1.  Comisia realizează o evaluare a prezentei directive până la … [cinci ani după data­limită pentru transpunerea prezentei directive]. Evaluarea se bazează pe informațiile disponibile în conformitate cu articolul 13. Statele membre furnizează Comisiei orice informații suplimentare necesare pentru evaluare și pentru pregătirea raportului menționat la alineatul (2).
2.  Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări ale evaluării efectuate în conformitate cu alineatul (1).
2.  Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări ale evaluării efectuate în conformitate cu alineatul (1). Raportul este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul. După caz, propunerea în cauză stabilește obiective cantitative obligatorii de reducere a consumului la nivelul Uniunii al produselor enumerate în partea A din anexă.
2a.  Comisia și statele membre stabilesc, cel târziu până la 31 iulie 2020, un program la nivelul Uniunii pentru curățarea deșeurilor de plastic din oceane și promovează această inițiativă la nivel internațional.
3.  Raportul respectiv indică, de asemenea, dacă:
3.  Raportul conține:
(a)  anexa care enumeră produsele din plastic de unică folosință trebuie să fie revizuită;
(a)   o apreciere a măsurii în care este necesar ca anexa care enumeră produsele din plastic de unică folosință să fie revizuită;
(b)  este posibil să se stabilească obiective cantitative obligatorii la nivelul Uniunii de reducere a consumului, în special, de produse din plastic de unică folosință menționate în partea A din anexă;
(b)   o examinare a fezabilității stabilirii de obiective cantitative obligatorii la nivelul Uniunii de reducere a consumului, în special, al produselor din plastic de unică folosință menționate în partea A din anexă; în această privință, raportul analizează stabilirea de obiective exprimate în cantități absolute, ținând seama de volumul consumului și de reducerile realizate deja în statele membre;
(ba)  o evaluare a schimbării intervenite în materialele utilizate pentru produsele vizate de prezenta directivă și a inovațiilor asigurate de noile sisteme de introducere a unor alternative reutilizabile la produsele în cauză; aceasta include o analiză globală a acestor materiale și a alternativelor asigurate, din perspectiva mediului, pe durata ciclului lor de viață;
(c)  s-au realizat progrese științifice și tehnice suficiente și s-au dezvoltat criterii sau un standard de biodegradabilitate în mediul marin aplicabile produselor din plastic de unică folosință în sfera de aplicare a prezentei directive, precum și înlocuitori de unică folosință ai acestora, pentru a determina care produse nu mai trebuie să facă obiectul restricțiilor privind introducerea pe piață, după caz.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (a) până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1 – paragraful 2
Cu toate acestea, statele membre aplică măsurile necesare pentru a se conforma cu articolul 5, articolul 7 alineatul (1) începând cu … [2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și cu articolul 6 alineatul (1) începând cu … [3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Cu toate acestea, statele membre aplică măsurile necesare pentru a se conforma cu articolul 5 și articolul 7 alineatul (1) începând cu … [2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și cu articolul 6 alineatul (1) începând cu … [3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], cu excepția măsurilor necesare pentru a îndeplini cerința menționată la articolul 6 alineatul (1) în ceea ce privește recipientele pentru băuturi carbogazoase, pe care statele membre le aplică începând cu ... [5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 17 – paragraful 2
2.  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
2.  Statele membre transmit Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă. Comisia se asigură că aceste dispoziții nu creează obstacole nejustificate în calea funcționării pieței unice.
Amendamentele 78 și 124/rev
Propunere de directivă
Anexa I – partea A
Produse din plastic, de unică folosință, reglementate de articolul 4 privind reducerea consumului
Produse din plastic, de unică folosință, reglementate de articolul 4 privind reducerea consumului
–  Căni pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
–  Recipiente pentru alimente, și anume recipiente cum ar fi cutii, cu sau fără capac, utilizate pentru a conține alimente destinate consumului imediat din recipient fie la fața locului, fie la pachet fără preparare ulterioară, cum ar fi recipientele pentru alimente utilizate pentru produse de tip fast-food, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor și a pachetelor și foliilor care conțin produsele alimentare
–  Recipiente pentru alimente, și anume recipiente cum ar fi cutii, cu sau fără capac, utilizate pentru a conține alimente destinate consumului imediat din recipient fie la fața locului, fie la pachet fără preparare ulterioară, cum ar fi recipientele pentru alimente utilizate pentru produse de tip fast-food, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor și a pachetelor și foliilor care conțin produsele alimentare
Vânzarea de produse alimentare într-un recipient de dimensiuni pentru o persoană sau într-un recipient prevăzut cu tacâmuri indică faptul că produsul alimentar în cauză este destinat consumului imediat din recipientul alimentar.
Conceptul de pregătire suplimentară include activități precum încălzirea, adăugarea de apă fierbinte, spălarea, felierea și tranșarea.
Exemple de recipiente din plastic de unică folosință pentru alimente prevăzute în părțile A, E și G din prezenta anexă:
–  Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutii pentru alimente și cutii pentru salate care conțin alimente pentru a fi consumate reci
–  Recipiente cu alimente de tip fast-food precum cutiile cu alimente și cutiile cu salate care conțin alimente pentru a fi consumate calde, cu excepția cazului în care este necesară încălzirea de către consumator a produsului alimentar după cumpărarea produsului
–  Cutii pentru burgeri, cutii pentru sandvișuri, cutii de ambalaj
–  Recipiente alimentare de dimensiuni pentru o persoană cu alimente proaspete sau procesate, care nu necesită pregătire suplimentară, cum ar fi fructele, legumele, deserturile sau înghețatele, vândute la o singură unitate
Exemple de recipiente alimentare care nu sunt de unică folosință prevăzute în părțile A, E și G din prezenta anexă:
–  Recipiente alimentare cu alimente uscate sau cu alimente vândute reci care necesită pregătire suplimentară
–  Recipiente care conțin alimente într-un număr de porții pentru mai mult de o persoană
–  Recipiente alimentare de dimensiuni pentru o persoană vândute în mai mult de o unitate
–  Căni pentru băuturi
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Anexa I – partea B – liniuța 2
—  Tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești)
—  Tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești) cu excepția, până în 2023, a tacâmurilor furnizate instituțiilor educaționale sau de îngrijiri medicale în cadrul contractelor de achiziții publice1a, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 8 din Directiva 2014/24/UE, care au fost acordate înainte de 31 decembrie 2018.
___________________
1a „contracte de achiziții publice de produse” înseamnă contracte care au ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse. Un contract de achiziție publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Anexa I – partea B – liniuța 3
—  Farfurii
—  Farfurii, cu excepția, până în 2023, a farfuriilor furnizate instituțiilor educaționale sau de îngrijiri medicale în cadrul contractelor de achiziții publice1a, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 8 din Directiva 2014/24/UE, care au fost acordate înainte de 31 decembrie 2018.
___________________
1a „contracte de achiziții publice de produse” înseamnă contracte care au ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse. Un contract de achiziție publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare.
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Anexa I – partea B – liniuța 6
—  Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe
—  Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, exclusiv mecanismele acestor bețe
Amendamentele 83 și 117
Propunere de directivă
Anexa I – partea B – liniuța 6 a (nou)
—   Produse fabricate din materiale oxodegradabile
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Anexa I – partea B – liniuța 6 b (nou)
—  Recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat, utilizate pentru a conține alimente destinate consumului imediat din recipient fie la fața locului, fie la pachet fără preparare ulterioară.
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Anexa I – partea C – liniuța 1
—  Recipiente pentru băuturi, și anume recipientele utilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile sau capacele acestora
—  Recipiente pentru băuturi, și anume recipientele utilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile sau capacele acestora, cu excepția recipientelor destinate și utilizate pentru alimente destinate unor scopuri medicale speciale, sub formă lichidă, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 609/2013
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Anexă – partea D – liniuța 3
—  Baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
eliminat
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Anexa I – partea D – liniuța 3 a (nouă)
–  Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Anexa I – partea D – liniuța 3 b (nouă)
–  Pachete și folii din material flexibil care conțin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Anexa I – partea D – liniuța 3 c (nouă)
–  Căni pentru băuturi
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Anexa I – partea E – liniuța 4
–  Căni pentru băuturi
–  Căni pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Anexa I – partea F – liniuța 1
—  Sticle pentru băuturi
—  Sticle pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0317/2018).


Instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen în domeniul verificărilor la frontiere ***I
PDF 122kWORD 59k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 (COM(2016)0882 – C8-0533/2016 – 2016/0408(COD))
P8_TA(2018)0412A8-0347/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0882),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) litera (b) și articolul 79 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie Parlamentului (C8-0533/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0347/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1861.)


Instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală ***I
PDF 123kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (COM(2016)0883 – C8-0530/2016 – 2016/0409(COD))
P8_TA(2018)0413A8-0349/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0883),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d), articolul 85 alineatul (1), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie Parlamentului (C8-0530/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0349/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  Încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1862.)


Utilizarea Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală ***I
PDF 127kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (COM(2016)0881 – C8-0532/2016 – 2016/0407(COD))
P8_TA(2018)0414A8-0348/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0881),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0532/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0348/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea Sistemului de informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1860.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European și a Consiliului (privind Irlanda/returnare)

Parlamentul European și Consiliul invită Comisia, fără a aduce atingere dreptului său de inițiativă, odată ce Irlanda participă la Directiva 2008/115/CE, să evalueze situația juridică în conformitate cu tratatele și protocoalele relevante și, după caz, să prezinte o propunere legislativă care să permită realizarea prin SIS a cooperării în materie de returnare între Irlanda și celelalte state membre.


Armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice *
PDF 136kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE a Consiliului privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (COM(2018)0334 – C8-0269/2018 – 2018/0173(CNS))
P8_TA(2018)0415A8-0307/2018

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0334),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0269/2018),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0307/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   În hotărârea sa din 17 mai 2018 în cauza C-30/17 Kompania Piwowarska1a Curtea de Justiție a statuat asupra modului de calculare a gradului Plato.
____________
1a Hotărârea Curții de Justiție din 17 mai 2018 în cauza C-30/17 Kompania Piwowarska, ECLI:EU:C:2018:325.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 92/83/CEE
Articolul 3 – alineatul 1 – paragraful 1 a
Pentru măsurarea gradului Plato, se iau în considerare toate ingredientele berii, inclusiv cele adăugate după fermentare.
Pentru măsurarea gradului Plato, se iau în considerare toate ingredientele berii, cu excepția celor adăugate după terminarea fermentării.

Reînnoirea autorizației pentru porumbul modificat genetic NK603 × MON 810
PDF 151kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, (D058360/01 – 2018/2872(RSP))
P8_TA(2018)0416B8-0490/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D058360/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 11 septembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 24 ianuarie 2018 și publicat la 26 februarie 2018(3),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 20 octombrie 2016, Monsanto Europe N.V./S.A. a prezentat Comisiei, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de reînnoire a autorizației pentru porumbul modificat genetic NK603 × MON 810 pentru utilizări în alimente și furaje;

B.  întrucât, la 24 ianuarie 2018, EFSA a emis un aviz favorabil(5) în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în care a concluzionat că cererea de reînnoire nu conținea probe pentru noi riscuri, expuneri modificate sau incertitudini științifice care ar modifica concluziile evaluării inițiale a riscului asupra porumbului modificat genetic NK603 × MON 810, adoptat de EFSA în 2005(6);

C.  întrucât EFSA, în conformitate cu avizul său științific, nu a efectuat o examinare sistematică a literaturii proprii, ci doar a evaluat literatura de specialitate efectuată de solicitant și, pe această bază, a concluzionat că nicio nouă publicație care ar ridica probleme de siguranță nu a fost identificată;

D.  întrucât EFSA a adoptat avizul său plecând de la premisa că secvența de ADN a celor două evenimente din porumb modificat genetic NK603 x MON 810 este identică cu secvența evenimentelor evaluate inițial; întrucât solicitantul nu a furnizat date în sprijinul acestei ipoteze;

E.  întrucât porumbul modificat genetic NK603 × MON 810 exprimă o proteină care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat; întrucât la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(7);

F.  întrucât autorizarea importurilor de porumb modificat genetic NK603 × MON 810 în Uniune ar trebui să conducă la o creștere a culturii sale în alte părți ale lumii, cum ar fi în Argentina, Brazilia, Canada, Columbia, Japonia, Filipine, Africa de Sud și Uruguay, precum și la o creștere corespunzătoare a utilizării de glifosat conținând erbicide;

G.  întrucât porumbul modificat genetic NK603 x MON 810 exprimă proteina Cry1Ab, o proteină Bt (derivată din Bacillus thuringiensis) care conferă rezistență la anumite insecte lepidoptere (Ostrinia nubilalis, Sesamia spp.);

H.  întrucât, plantele modificate genetic Bt exprimă toxina insecticidă în fiecare celulă a plantei pe toată durata vieții acesteia, inclusiv în părțile consumate de oameni și animale; întrucât, în urma unor experimente care s-au concentrat asupra hrănirii animalelor, s-a constatat că plantele modificate genetic Bt pot avea efecte toxice(8); întrucât s-a demonstrat că toxina Bt pe care o exprimă plantele modificate genetic diferă semnificativ de toxina Bt produsă în mod natural(9);

I.  întrucât posibila evoluție a rezistenței dăunătorilor lepidopteri vizați la proteina Cry1Ab continuă să suscite preocupări, putând conduce la modificarea practicilor în domeniul combaterii dăunătorilor în țările în care sunt cultivate soiurile de plante în cauză;

J.  întrucât statele membre au prezentat numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni; întrucât aceste observații se referă, printre altele, la: lipsa informațiilor cu privire la liniile utilizate în prezent; lipsa de date, de exemplu, privind potențialul de transfer orizontal de gene al evenimentelor MON 810 și NK603; o examinare deficitară a literaturii de specialitate; o generare de date parțial depășite și o abordare fragmentară a monitorizării mediului, inclusiv faptul că persistența proteinelor Cry eliberate în mediu nu a fost monitorizată, nu a fost efectuată nicio analiză a expunerii mediului la toxina Cry și că apariția teosintului, plantă sălbatică înrudită cu porumbul din Europa, a fost ignorată(10);

K.  întrucât, în pofida acestor preocupări, nu a fost impus un plan de monitorizare după introducerea pe piață; întrucât s-a considerat că nu este necesară nicio monitorizare de mediu specifică după introducerea pe piață;

L.  întrucât, în urma votului său din 11 septembrie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 13 state membre au votat împotrivă și numai 11 au votat pentru, iar patru s-au abținut;

M.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă de fapt o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a calificat-o drept nedemocratică(11);

N.  întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(12) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.  consideră că proiectul de decizie a Comisiei de punere în aplicare depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie a Comisiei de punere în aplicare nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(13), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  invită Comisia să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  invită Comisia să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Aviz științific privind o cerere din partea Monsanto (cererea EFSA-GMO-RX-007) - Evaluarea porumbului modificat genetic NK603 x MON810 în vederea reînnoirii autorizației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003] (cererea EFSA-GMO-RX-007). EFSA Journal 2018;16(2):5163: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5163
(4)———————————————————————–— - Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția Parlamentului European din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).
(5) Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic NK603 × MON 810 în vederea reînnoirii autorizației în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003] (cererea EFSA-GMO-RX-007). EFSA Journal 2018;16(2):5163: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5163
(6) Aviz al Grupului științific pentru organisme modificate genetic privind o cerere (Referința EFSA GMO-UK-2004-01) de introducere pe piață a porumbului modificat genetic tolerant la glifosat și rezistent la insecte NK603 × MON 810, pentru utilizare în produse alimentare și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, transmis de Monsanto. EFSA Journal (2005) 309, 1-22. https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.2903/j.efsa.2005.309
(7) Monografiile IARC, Volumul 112: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice, 20 martie 2015: http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol112/mono112.pdf
(8) A se vedea, spre exemplu, El-Shamei Z.S., Gab-Alla AA, Shatta AA, Moussa EA, Rayan AM, „Histopathological Changes in Some Organs of Male Rats Fed on Genetically Modified Corn” (Ajeeb Y.G.). Journal of American Science, 2012, 8 (9), pp. 1117-1123: https://www.researchgate.net/publication/235256452_Histopathological_Changes_in_Some_Organs_of_Male_Rats_Fed_on_Genetically_Modified_Corn_Ajeeb_YG
(9) Székács A., Darvas B., „Comparative aspects of Cry toxin usage in insect control”, în: Ishaaya I., Palli S.R., Horowitz A.R. (editori), Advanced Technologies for Managing Insect Pests, Dordrecht, Țările de Jos, Springer, 2012 pp. 195-230: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-4497-4_10
(10) A se vedea Registrul de întrebări EFSA, anexa G la Întrebarea nr. EFSA-Q-2017-00028, disponibilă online la: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/ListOfQuestionsNoLogin?1&panel=ALL
(11) De exemplu, în declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau în discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(12) JO C 355, 20.10.2017, p. 165.
(13) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.


Autorizația pentru porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122
PDF 171kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (D058361/01 – 2018/2873(RSP))
P8_TA(2018)0417B8-0491/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 x 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (D058361/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 11 septembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 28 iunie 2017 și publicat la 1 august 2017(3),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 26 noiembrie 2013, Monsanto Europe S.A./N.V. a depus, în numele Monsanto Company, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse din, sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 (denumită în continuare „cererea”) către autoritatea națională competentă din Belgia; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 pentru alte utilizări decât consumul uman și animal, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, în plus, cererea a cuprins introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse din, sau sunt fabricate din 25 de subcombinații ale evenimentelor unice de transformare care constituie porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122; întrucât 12 dintre aceste subcombinații sunt deja autorizate; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a porumbului cuprinde 14 subcombinații;

C.  întrucât Monsanto Europe S.A./N.V., titularul autorizației pentru una dintre cele 12 subcombinații deja autorizate, subcombinația MON 89034 × MON 88017, a solicitat Comisiei să abroge Decizia 2011/366/UE și să includă prezenta decizie în domeniul de aplicare al Deciziei Comisiei; întrucât această cerere a fost aprobată; întrucât legitimitatea unei astfel de abordări este discutabilă;

D.  întrucât, la 28 iunie 2017, EFSA a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003(5), referitor la porumbul din combinarea celor cinci evenimente, subcombinațiile evaluate anterior și subcombinațiile rămase;

E.  întrucât EFSA recunoaște că nu au fost prezentate date specifice pentru niciuna dintre cele 14 subcombinații; întrucât multe dintre ele nici nu au fost încă create; întrucât EFSA a ajuns, cu toate acestea, la concluzia că toate subcombinațiile sunt „preconizate a fi la fel de sigure ca porumbul din combinarea celor cinci evenimente”;

F.  întrucât nu a fost efectuat niciun test de toxicologie și nu au fost furnizate studii pe animale cu alimente/furaje derivate din porumb modificat genetic MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 sau din oricare dintre subcombinații(6);

G.  întrucât două dintre soiurile de porumb respective exprimă proteine care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu(7); întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; întrucât autorizația glufosinatului a expirat la 31 iulie 2018(8);

H.  întrucât două dintre soiurile de porumb avute în vedere exprimă proteine care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat; întrucât, la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC - agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(9);

I.  întrucât se estimează că autorizarea importului în Uniune a porumbului modificat genetic MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 va avea drept rezultat cultivarea pe scară mai largă a acestuia în alte regiuni ale globului, cum ar fi Mexicul sau Coreea de Sud, precum și intensificarea corespunzătoare a utilizării erbicidelor care conțin glufosinat de amoniu sau glifosat;

J.  întrucât patru dintre soiurile de porumb în cauză exprimă proteine Cry, care sunt proteine de tip Bt (derivate din Bacillus thuringiensis), ce conferă rezistență la anumite tipuri lepidoptere și, respectiv, coleoptere dăunătoare;

K.  întrucât, în cazul plantelor modificate genetic care exprimă proteine Bt, substanța toxică cu rol de insecticid este prezentă în fiecare celulă a plantei pe toată durata vieții acesteia, inclusiv în părțile consumate de oameni și animale; întrucât, în urma unor experimente care s-au concentrat asupra hrănirii animalelor, s-a constatat că plantele modificate genetic care exprimă proteine Bt pot avea efecte toxice(10); întrucât s-a demonstrat că toxina Bt pe care o exprimă plantele modificate genetic diferă semnificativ de toxina Bt produsă în mod natural(11);

L.  întrucât posibila evoluție a rezistenței dăunătorilor vizați la proteinele Cry continuă să suscite preocupări, putând conduce la modificarea practicilor în domeniul combaterii dăunătorilor în țările în care sunt cultivate soiurile de plante în cauză;

M.  întrucât statele membre au prezentat numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni; întrucât aceste observații se referă, printre altele, la: modalitatea nesatisfăcătoare în care sunt concepute testele, lipsa unor teste, spre exemplu a celor axate pe evaluarea nutrițională, sau lipsa oricărui studiu bazat pe un program de hrănire a rozătoarelor cu o durată de 90 de zile; lipsa unor date sau insuficiența datelor, spre exemplu cu privire la efectele involuntare asociate cu combinația mai multor evenimente sau cu privire la posibilele interacțiuni dintre cele opt proteine, care ar putea conduce la efecte involuntare; prezumții eronate ale solicitanților, spre exemplu cu privire la degradarea ADN-ului ingerat în cursul trecerii sale prin sistemul gastrointestinal; lacune la nivelul evaluării riscurilor pentru mediu și un plan de monitorizare a mediului insuficient(12);

N.  întrucât există, de asemenea, cercetări independente în cadrul cărora au fost exprimate preocupări privind existența unor lacune semnificative la nivelul evaluării comparative, deficiențe majore legate de absența unei evaluări toxicologice, caracterul neconcludent al evaluării privind alergenicitatea, neluarea în calcul a efectelor combinatorii, precum și privind evaluarea deficitară a riscurilor pentru mediu(13);

O.  întrucât, în ciuda tuturor acestor preocupări, EFSA nu a considerat necesară impunerea unei monitorizări după introducerea pe piață a produselor alimentare/furajelor obținute pe baza porumbului modificat genetic MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și a subcombinațiilor sale;

P.  întrucât, în urma votului său din 11 septembrie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 14 state membre au votat împotrivă și numai 11 au votat pentru, iar trei s-au abținut;

Q.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii, în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a calificat-o drept nedemocratică(14);

R.  întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(15) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(16), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3.  consideră, mai exact, că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei contravine principiilor legislației alimentare generale, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, referitoare la autorizarea soiurilor pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nici măcar nu au fost testate sau care nu au fost create încă;

4.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

5.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a remedia deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Scientific Opinion on application EFSA‐GMO‐BE‐2013‐118 for authorisation of genetically modified maize MON 87427 × MON 89034 × × 1507 × MON 88017 × 59122 and subcombinations independently of their origin, for food and feed uses, import and processing submitted under Regulation (EC) No 1829/2003 by Monsanto Company [Aviz științific privind cererea EFSA-GMO-BE-2013-118 vizând autorizarea porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × × 1507 × MON 88017 × 59122 și a subcombinațiilor sale, indiferent de originea lor, pentru utilizare ca alimente sau ca furaje, pentru import și pentru prelucrare, transmisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 de Monsanto Company], Jurnalul EFSA Volumul 15, Ediția 8: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2017.4921
(4)––––––––––––––––––––––––– – Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).
(5) Grupul de experți pentru OMG al EFSA (Grupul de experți al EFSA pentru organisme modificate genetic), 2017. Avizul științific privind cererea EFSA-GMO-BE-2013-118 vizând autorizarea porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 și subcombinațiile, independente de originea lor, pentru utilizări în alimente și furaje, pentru import și pentru prelucrare, transmisă de Monsanto Company în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Jurnalul EFSA 2017;15(8):4921 p. 32. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2017.4921
(6) Astfel cum a confirmat EFSA în avizul menționat mai sus (Jurnalul EFSA 2017;15(8):4567 4921).
(7) Porumbul MON-87427-7 exprimă proteina CP4 EPSPS, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat; Porumbul MON-89Ø34-3 exprimă proteinele Cry1A.105 și Cry2Ab2, care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor. Porumbul DAS-Ø15Ø7-1 exprimă proteina Cry1F, care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu. Porumbul MON-88Ø17-3 exprimă o proteină modificată Cry3Bb1, care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare din ordinul coleopterelor, precum și proteina CP4 EPSPS care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat. Porumbul DAS-59122-7 exprimă proteinele Cry34Ab1 și Cry35Ab1, care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul coleopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu.
(8) http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=RO&selectedID=1436
(9) Monografiile IARC, Volumul 112: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice, 20 martie 2015: http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol112/mono112.pdf
(10) A se vedea, spre exemplu, El-Shamei Z.S., Gab-Alla A.A., Shatta A.A., Moussa E.A., Rayan A.M., „Histopathological Changes in Some Organs of Male Rats Fed on Genetically Modified Corn” (Ajeeb YG), Journal of American Science, 2012; 8(9), pp. 1117-1123. https://www.researchgate.net/publication/235256452_Histopathological_Changes_in_Some_Organs_of_Male_Rats_Fed_on_Genetically_Modified_Corn_Ajeeb_YG
(11) Székács A., Darvas B., „Comparative aspects of Cry toxin usage in insect control”, în: Ishaaya I., Palli S.R., Horowitz A.R. (editori), Advanced Technologies for Managing Insect Pests, Dordrecht, Netherlands, Springer, 2012; pp. 195-230. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-007-4497-4_10
(12) A se vedea Registrul de întrebări EFSA, anexa G la Întrebarea nr. EFSA-Q-2013-00926, disponibilă online la: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/ListOfQuestionsNoLogin?1
(13) Observații formulate de Bauer-Panskus, A., Then, C., Testbiotech cu privire la „Avizul științific privind cererea EFSA-GMO-BE-2013-118 vizând autorizarea porumbului modificat genetic MON 87427 x MON 89034 x 1507 x MON 88017 x 59122 și a subcombinațiilor sale, indiferent de originea lor, pentru utilizare ca alimente sau ca furaje, pentru import și pentru prelucrare, transmisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 de Monsanto Company”, disponibile la: https://www.testbiotech.org/sites/default/files/Testbiotech_Comment_Maize%20MON%2087427%20x%20MON%2089034%20x%201507%20x%20MON%2088017%20x%2059122.pdf
(14) De exemplu, în declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau în discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(15) JO C 355, 20.10.2017, p. 165.
(16) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

Notă juridică - Politica de confidențialitate