Index 
Texte adoptate
Miercuri, 14 noiembrie 2018 - Strasbourg
Raportul interimar privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord
 Norme privind ajutoarele de stat: noi categorii de ajutoare de stat *
 Exportul de armament: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC
 Oferirea de mijloace autorităților de concurență și garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne ***I
 Codul european al comunicațiilor electronice ***I
 Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice ***I
 Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi ***I
 Necesitatea unui mecanism cuprinzător pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale
 Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia
 Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova

Raportul interimar privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord
PDF 330kWORD 112k
Rezoluţie
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord (COM(2018)0322 – C8-0000/2018 – 2018/0166R(APP))
P8_TA(2018)0449A8-0358/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” (COM(2018)0321),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 2 mai 2018 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322) și propunerile Comisiei din 2 mai 2018 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (COM(2018)0325, COM(2018)0326, COM(2018)0327 și COM(2018)0328),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2018)0323),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 și la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(2),

–  având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016(3) și de către Consiliu la 5 octombrie 2016(4),

–  având în vedere Rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016,

–  având în vedere angajamentul colectiv al UE privind îndeplinirea obiectivului de a aloca 0,7 % din venitul național brut (VNB) asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) în intervalul de timp care corespunde agendei pentru perioada post-2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(5),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul interimar al Comisiei pentru bugete, avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri constituționale și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0358/2018),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să își asigure mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale;

B.  întrucât cadrul financiar multianual (CFM) actual pentru perioada 2014-2020 a fost stabilit, în premieră, la un nivel mai redus decât CFM-ul precedent, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și creditele de plată; întrucât adoptarea cu întârziere a CFM și a actelor legislative sectoriale a avut un impact extrem de nefavorabil asupra punerii în aplicare a noilor programe;

C.  întrucât CFM s-a dovedit foarte repede a fi inadecvat pentru a răspunde la o serie de crize, de noi angajamente internaționale și de noi provocări politice care nu fuseseră integrate și/sau anticipate la momentul adoptării; întrucât, pentru a asigura finanțarea necesară, CFM a fost împins până la limitele sale, inclusiv prin recurgerea la instrumentele de flexibilitate și la instrumentele speciale după epuizarea marjelor disponibile, fapt fără precedent; întrucât programe de mare prioritate ale UE din domeniul cercetării și al infrastructurii au suferit chiar reduceri la doar doi ani după ce fuseseră adoptate;

D.  întrucât revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, lansată la sfârșitul anului 2016, s-a dovedit a fi esențială pentru extinderea potențialului instrumentelor de flexibilitate existente, însă nu a condus și la revizuirea plafoanelor CFM; întrucât această revizuire a fost evaluată pozitiv atât de Parlament, cât și de Consiliu;

E.  întrucât stabilirea noului CFM va reprezenta un moment crucial pentru Uniunea formată din 27 de state membre, deoarece va oferi posibilitatea adoptării unei viziuni comune pe termen lung și a luării unei decizii cu privire la viitoarele priorități politice, precum și la capacitatea Uniunii de a le realiza; întrucât CFM 2021-2027 ar trebui să acorde Uniunii resursele necesare pentru a stimula creșterea economică sustenabilă și cercetarea și inovarea, pentru a capacita tinerii, a aborda în mod eficace provocările legate de migrație, a combate șomajul, sărăcia persistentă și excluziunea socială, a consolida și mai mult coeziunea economică, socială și teritorială, a lua măsuri în privința sustenabilității, pierderii biodiversității și schimbărilor climatice, a consolida securitatea și apărarea UE, a-i proteja frontierele externe și a sprijini țările învecinate;

F.  întrucât, date fiind provocările la nivel mondial pe care statele membre nu le pot înfrunta singure, ar trebui să fie posibil să se recunoască bunuri comune europene și să se evalueze domeniile în care cheltuielile la nivel european ar fi mai eficace decât cele la nivel național, pentru a transfera resursele financiare corespunzătoare la nivelul Uniunii și, prin urmare, pentru a consolida importanța strategică a Uniunii fără a majora neapărat cheltuielile publice globale;

G.  întrucât Comisia a prezentat, la 2 mai 2018, un ansamblu de propuneri legislative privind CFM 2021-2027 și resursele proprii ale UE, după care au urmat propuneri legislative pentru instituirea de noi programe și instrumente ale UE,

1.  subliniază că CFM 2021-2027 trebuie să garanteze responsabilitatea Uniunii și capacitatea sa de a răspunde nevoilor emergente, provocărilor suplimentare și noilor angajamente internaționale și de a-și îndeplini prioritățile politice și obiectivele; atrage atenția asupra problemelor grave legate de subfinanțarea CFM 2014-2020 și reafirmă că este nevoie să se evite repetarea greșelilor din trecut prin garantarea, încă de la început, a unui buget UE solid și credibil, în beneficiul cetățenilor, pentru următoarea perioadă de șapte ani;

2.  consideră că propunerile Comisiei privind CFM 2021-2027 și sistemul de resurse proprii ale Uniunii reprezintă punctul de pornire al negocierilor care vor urma; își exprimă poziția în legătură cu aceste propuneri, în așteptarea mandatului de negociere al Consiliului, care încă nu este disponibil;

3.  subliniază că propunerea Comisiei privind nivelul global al următorului CFM, stabilit la 1,08 % din VNB-ul UE-27 (1,11 % după includerea Fondului european de dezvoltare), reprezintă, ca procent din VNB, o reducere în termeni reali comparativ cu actualul CFM; consideră că nivelul propus pentru CFM nu îi va permite Uniunii să își onoreze angajamentele politice și să răspundă la provocările importante din viitor; intenționează, prin urmare, să negocieze creșterea necesară a acestui nivel;

4.  își declară, în plus, opoziția față de orice reducere a nivelului aferent politicilor de lungă durată ale UE consacrate în tratate, cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului; se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; se opune, în acest context, propunerii de a reduce finanțarea acordată Fondului social european Plus (FSE+), în pofida domeniului său de aplicare extins și a integrării a patru programe sociale existente, îndeosebi a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

5.  subliniază, de asemenea, importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reafirmă, în acest context, poziția sa potrivit căreia UE trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi lider în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și regretă lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; solicită, prin urmare, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate politicile și inițiativele UE din următorul CFM; evidențiază, de asemenea, faptul că toate programele din cadrul următorului CFM ar trebui să fie conforme cu Carta drepturilor fundamentale; subliniază importanța realizării Pilonului european al drepturilor sociale, a eliminării discriminării, inclusiv împotriva persoanelor LGBTI, și a creării unui portofoliu pentru minorități, inclusiv pentru romi, toate elemente esențiale pentru îndeplinirea angajamentelor UE pentru o Europă incluzivă; reliefează că, pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Acordului de la Paris, contribuția UE la pragul aferent obiectivelor climatice ar trebui să ajungă la cel puțin 25 % din cheltuieli în perioada 2021-2027 a CFM și la 30 % cât mai curând posibil, cel târziu până în 2027;

6.  regretă, în acest context, faptul că, în pofida declarației comune privind integrarea perspectivei de gen anexate la Regulamentul privind CFM 2014-2020, nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu, iar Comisia nu a ținut cont de implementarea sa în evaluarea CFM la jumătatea perioadei; regretă profund faptul că integrarea perspectivei de gen a fost complet marginalizată în propunerea privind CFM și deplânge lipsa unor obiective, cerințe și indicatori clari în materie de egalitate de gen din propunerile privind politicile UE aplicabile; solicită proceduri bugetare anuale pentru a evalua și a integra impactul deplin al politicilor UE asupra egalității de gen (integrarea dimensiunii de gen în buget); se așteaptă la un angajament reînnoit din partea Parlamentului, Consiliului și Comisiei față de integrarea perspectivei de gen în următorul CFM și la monitorizarea sa eficace, inclusiv în cursul revizuirii CFM la jumătatea perioadei;

7.  subliniază că responsabilitatea sporită, simplificarea, vizibilitatea, transparența și întocmirea bugetului în funcție de performanțe trebuie să stea la baza următorului CFM; reamintește, în acest context, necesitatea consolidării concentrării cheltuielilor viitoare pe performanță și rezultate, pe baza unor obiective de performanță ambițioase și pertinente și a unei definiții cuprinzătoare și împărtășite a valorii adăugate europene; invită Comisia, ținând cont de principiile orizontale menționate anterior, să raționalizeze raportarea privind performanța, să o extindă la o abordare calitativă care să includă indicatori de mediu și sociali și să prezinte clar informații cu privire la principalele provocări ale UE care mai trebuie abordate;

8.  este conștient de provocările majore cu care se confruntă Uniunea și își asumă pe deplin responsabilitatea de a garanta, în timp util, un buget care să fie pe măsura nevoilor, așteptărilor și preocupărilor cetățenilor UE; este pregătit să înceapă de îndată negocierile cu Consiliul, pentru a îmbunătăți propunerile Comisiei și pentru a obține un CFM realist;

9.  reamintește că poziția Parlamentului a fost deja expusă clar în rezoluțiile sale din 14 martie și din 30 mai 2018, care constituie poziția sa politică pentru CFM 2021-2027 și resursele proprii; reamintește că aceste rezoluții au fost adoptate cu majorități foarte mari, ceea ce demonstrează cât de unit și de pregătit este Parlamentul pentru negocierile care vor urma;

10.  se așteaptă, prin urmare, ca CFM să ocupe un loc prioritar în agenda politică a Consiliului și regretă faptul că, până în prezent, nu au fost observate progrese semnificative; este de părere că reuniunile regulate între președințiile Consiliului care se succed și echipa de negociere a Parlamentului ar trebui să se intensifice și să deschidă calea către negocierile oficiale; se așteaptă să se ajungă la un acord bun înainte de alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, în scopul de a se evita regrese majore la lansarea noilor programe din cauza adoptării cu întârziere a cadrului financiar, astfel cum s-a întâmplat în trecut; subliniază că acest calendar va permite Parlamentului European proaspăt ales să ajusteze CFM 2021-2027 în timpul revizuirii obligatorii la jumătatea perioadei;

11.  reamintește că veniturile și cheltuielile ar trebui să fie tratate ca un pachet unic în cadrul negocierilor care vor urma; subliniază, prin urmare, că nu se poate ajunge la un acord referitor la viitorul CFM dacă nu se realizează progrese corespunzătoare în ceea ce privește noile resurse proprii ale Uniunii;

12.  subliniază faptul că toate elementele pachetului privind CFM/resursele proprii, în special cifrele aferente CFM, ar trebui să rămână pe masa negocierilor până la încheierea unui acord final; reamintește, în acest sens, poziția critică a Parlamentului cu privire la procedura care a condus la adoptarea regulamentului actual privind CFM și rolul dominant asumat de Consiliul European în procesul respectiv, acesta decizând în mod irevocabil cu privire la o serie de elemente, inclusiv plafoanele CFM și o serie de dispoziții legate de politica sectorială care încalcă spiritul și litera tratatelor; este preocupat, în special, de faptul că primele elemente din cadrul de negociere al CFM prezentat de Președinția Consiliului urmează aceeași logică și conțin chestiuni urmând a fi codecise de Consiliu și Parlament cu ocazia adoptării legislației de instituire a noilor programe ale UE; intenționează, prin urmare, să își ajusteze propria strategie în mod corespunzător;

13.  consideră că cerința de unanimitate pentru adoptarea și revizuirea Regulamentului privind CFM reprezintă un adevărat obstacol în acest proces; solicită, în acest sens, Consiliului European să activeze clauza-pasarelă prevăzută la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, pentru a permite adoptarea Regulamentului privind CFM cu majoritate calificată;

14.  adoptă prezenta rezoluție cu scopul de a-și evidenția mandatul de negociere cu privire la fiecare aspect al propunerilor Comisiei, incluzând amendamente concrete atât la Regulamentul propus pentru CFM, cât și la Acordul interinstituțional (AII); prezintă, de asemenea, un tabel cu cifre pentru fiecare politică și program ale UE, corespunzător pozițiilor Parlamentului deja adoptate în rezoluții anterioare referitoare la CFM; subliniază că aceste cifre vor fi incluse și în mandatul Parlamentului pentru negocierile legislative următoare în vederea adoptării programelor UE pentru perioada 2021-2027;

A.SOLICITĂRI LEGATE DE CFM

15.  solicită, prin urmare, Consiliului să țină seama în mod corespunzător de următoarele poziții ale Parlamentului în vederea obținerii unui rezultat pozitiv în urma negocierilor pentru CFM 2021-2027 și a obținerii aprobării din partea Parlamentului în conformitate cu articolul 312 din TFUE;

Cifre

16.  își reafirmă poziția formală potrivit căreia nivelul CFM 2021-2027 ar trebui stabilit la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, reprezentând 1,3 % din VNB-ul UE-27, cu scopul de a asigura nivelul necesar de finanțare pentru politicile-cheie ale UE, astfel încât acestea să își poată îndeplini misiunea și obiectivele;

17.  solicită, în acest context, asigurarea următorului nivel de finanțare pentru programele și politicile UE, prezentate într-o ordine care reflectă structura CFM, conform propunerii Comisiei, și reluate în tabelul detaliat (anexele III și IV din prezenta rezoluție); solicită ajustarea corespunzătoare a creditelor și plafoanele de plăți aplicabile, astfel cum se prevede în anexele I și II la prezenta rezoluție:

   i. majorarea bugetului pentru programul Orizont Europa, astfel încât să ajungă la 120 miliarde EUR la prețurile din 2018;
   ii. creșterea alocării pentru Fondul InvestEU, astfel încât să reflecte mai bine nivelul pe 2014-2020 al instrumentelor financiare integrate în noul program;
   iii. majorarea nivelului de finanțare pentru transport și infrastructură prin intermediul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE-transport);
   iv. dublarea finanțării specifice pentru IMM-uri (comparativ cu COSME) în programul privind piața unică, pentru a sprijini accesul pe piețe, a îmbunătăți condițiile de desfășurare a activității și competitivitatea întreprinderilor și a promova antreprenoriatul;
   v. majorarea suplimentară a programului privind piața unică, pentru a finanța un nou obiectiv legat de supravegherea pieței;
   vi. dublarea nivelului propus de finanțare pentru programul antifraudă al UE și creșterea nivelului de finanțare pentru programul Fiscalis;
   vii. introducerea unei alocări specifice pentru turismul sustenabil;
   viii. consolidarea suplimentară a programului spațial european, în special pentru a întări programele SSA/GOVSATCOM, precum și Copernicus;
   ix. menținerea finanțării pentru politica de coeziune a UE aferentă UE-27 la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 în termeni reali;
   x. dublarea resurselor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în cadrul FSE+ (comparativ cu actuala Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor), asigurând totodată eficacitatea și valoarea adăugată a mecanismului;
   xi. introducerea unei alocări specifice (5,9 miliarde EUR) pentru garanția pentru copii, destinată eliminării sărăciei în rândul copiilor atât în interiorul UE, cât și prin intermediul acțiunilor sale externe;
   xii. triplarea bugetului actual pentru programul Erasmus+;
   xiii. asigurarea unui nivel suficient de finanțare pentru programul DiscoverEU (Interrail);
   xiv. majorarea finanțării actuale pentru programul Europa creativă;
   xv. majorarea finanțării actuale pentru programul Drepturi și valori și introducerea unei alocări speciale pentru o nouă componentă Valori ale Uniunii (cel puțin 500 de milioane EUR), pentru a sprijini organizațiile societății civile care promovează valorile fundamentale și democrația în UE la nivel local și național;
   xvi. menținerea finanțării pentru politica agricolă comună (PAC) aferentă UE-27 la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 în termeni reali în paralel cu includerea în buget a sumei inițiale a rezervei agricole;
   xvii. consolidarea cu 10 % a nivelului Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, în conformitate cu noua sa misiune privind economia albastră;
   xviii. dublarea finanțării actuale pentru programul LIFE+, inclusiv pachete financiare dedicate biodiversității și gestionării rețelei Natura 2000;
   xix. introducerea unei alocări specifice (4,8 miliarde EUR) destinate unui nou fond pentru o tranziție energetică echitabilă care să abordeze impactul societal, socioeconomic și de mediu asupra lucrătorilor și comunităților afectate negativ de tranziția de la dependența de cărbune și carbon;
   xx. consolidarea instrumentului (instrumentelor) de sprijinire a politicilor de vecinătate și de dezvoltare (3,5 miliarde EUR) pentru a contribui în continuare la finanțarea unui plan de investiții pentru Africa;
   xxi. reinstituirea cel puțin a nivelurilor din 2020 pentru toate agențiile, apărând, în același timp, nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru agenții, cărora le-au fost conferite noi competențe și responsabilități, și solicitarea unei abordări cuprinzătoare a finanțării din taxe;
   xxii. menținerea nivelului finanțării din 2014-2020 pentru mai multe programe ale UE [de exemplu, dezafectarea, cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM)], inclusiv cele pentru care se propune fuzionarea cu programe mai mari (de exemplu, asistența pentru persoanele cel mai defavorizate, sănătate, drepturile consumatorilor) și pentru care propunerea Comisiei reprezintă, prin urmare, o reducere în termeni reali;
   xxiii. stabilirea, în funcție de modificările menționate anterior, a pachetelor financiare ale tuturor celorlalte programe la nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru MIE-Energie, MIE-Digital, programul Europa digitală, Fondul european de apărare și ajutorul umanitar;

18.  intenționează să asigure un nivel suficient de finanțare pe baza propunerii Comisiei privind „Migrația și gestionarea frontierelor” (rubrica 4) și „Securitatea și apărarea”, inclusiv răspunsul în caz de criză (rubrica 5); își reafirmă poziția, pe care o susține de mult timp, potrivit căreia prioritățile politice suplimentare ar trebui combinate cu mijloace financiare suplimentare, pentru a nu submina politicile și programele existente și finanțarea acestora în cadrul noului CFM;

19.  intenționează să susțină propunerea Comisiei privind asigurarea unui nivel suficient de finanțare pentru o administrație publică europeană puternică, eficientă și de înaltă calitate, în serviciul tuturor europenilor; reamintește că, în actualul CFM, instituțiile UE, organele și agențiile sale descentralizate au pus în aplicare o reducere cu 5 % a personalului și consideră că nu ar trebui să fie supuse unor reduceri suplimentare care ar periclita în mod direct punerea în aplicare a politicilor Uniunii; își exprimă, din nou, opoziția puternică față de recrearea așa-zisului fond de redistribuire pentru agenții;

20.  este hotărât să prevină o altă criză a plăților în primii ani ai CFM 2021-2027, așa cum s-a întâmplat în perioada actuală; consideră că plafonul global de plăți trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020, care vor trebui compensate în cadrul viitorului CFM, a căror estimare este în continuă creștere din cauza întârzierilor majore în ceea ce privește punerea în aplicare și care vor trebui stabilite în cadrul următorului CFM; solicită, prin urmare, ca nivelurile globale ale plăților, precum și plafoanele anuale de plată, în special la începutul perioadei, să fie stabilite la un nivel adecvat care să țină seama în mod corespunzător și de această situație; intenționează să accepte doar un decalaj limitat și bine justificat între angajamente și plăți pentru următorul CFM;

21.  prezintă, pe această bază, un tabel în anexele III și IV la prezenta rezoluție unde sunt indicate cifrele exacte propuse pentru fiecare politică și program ale UE; afirmă că, în scopul comparării, intenționează să păstreze structura programelor individuale ale UE în forma propusă de Comisie, fără a aduce atingere eventualelor modificări care ar putea fi solicitate în cursul procedurii legislative desfășurate în vederea adoptării acestor programe;

Revizuirea la jumătatea perioadei

22.  subliniază necesitatea de a menține revizuirea CFM la jumătatea perioadei, pe baza unui precedent pozitiv stabilit în cadrul actual, și solicită:

   i. o revizuire imperativă și cu caracter juridic obligatoriu la jumătatea perioadei, în urma unei reexaminări a funcționării CFM și ținând cont de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele climatice, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a egalității de gen și impactul măsurilor de simplificare asupra beneficiarilor;
   ii. ca propunerea aplicabilă a Comisiei să fie prezentată în timp util pentru ca următorul Parlament și următoarea Comisie să efectueze o ajustare semnificativă a cadrului pentru perioada 2021-2027 și, în orice caz, nu mai târziu de 1 iulie 2023;
   iii. ca pachetele financiare deja alocate să nu fie reduse prin această revizuire;

Flexibilitate

23.  salută propunerile Comisiei privind flexibilitatea, care reprezintă un bun punct de plecare pentru negocieri; este de acord cu arhitectura generală a mecanismelor de flexibilitate din cadrul CFM 2021-2027; subliniază că instrumentele speciale au diferite misiuni și răspund unor nevoi diferite și se opune oricărei încercări de a le combina; sprijină ferm dispoziția clară conform căreia atât creditele de angajament, cât și cele de plată care decurg din utilizarea instrumentelor speciale ar trebui să fie incluse în buget peste plafoanele aplicabile prevăzute în CFM, precum și eliminarea oricărei plafonări a ajustărilor ce decurg din marja globală pentru plăți; solicită să se introducă un număr de îmbunătățiri suplimentare, printre care următoarele:

   i. reconstituirea rezervei Uniunii cu o sumă echivalentă cu veniturile provenite din amenzi și sancțiuni;
   ii. reutilizarea imediată a dezangajărilor efectuate în cursul anului n-2, inclusiv a celor care rezultă din angajamentele asumate în cadrul actualului CFM;
   iii. sumele anulate ale instrumentelor speciale să fie puse la dispoziția tuturor instrumentelor speciale, nu doar a Instrumentului de flexibilitate;
   iv. o alocare mai mare pentru Instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și marja pentru situații neprevăzute, aceasta din urmă fără o compensare obligatorie;

Durată

24.  subliniază că durata CFM ar trebui modificată treptat, pentru a ajunge la o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei; acceptă faptul că următorul CFM ar trebui să fie stabilit pentru o perioadă de șapte ani, ca o soluție de tranziție aplicată pentru ultima oară; se așteaptă ca normele detaliate de punere în aplicare a cadrului 5 + 5 să fie aprobate la momentul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027;

Structură

25.  acceptă structura generală de șapte rubrici ale CFM, astfel cum a propus Comisia, ceea ce corespunde în mare măsură propriei propuneri a Parlamentului; consideră că această structură permite o mai mare transparență, îmbunătățește vizibilitatea cheltuielilor UE, menținând totodată gradul necesar de flexibilitate; în plus, este de acord cu crearea unor „grupări de programe” care se preconizează că vor duce la o simplificare și raționalizare semnificativă a structurii bugetului UE și la alinierea clară a acestuia la rubricile CFM;

26.  ia act de faptul că Comisia propune o reducere a numărului de programe ale UE cu mai mult de o treime; subliniază că poziția Parlamentului în ceea ce privește structura și componența celor 37 de noi programe va fi stabilită în cursul adoptării actelor legislative sectoriale aplicabile; se așteaptă, în orice caz, ca nomenclatura bugetară propusă să reflecte toate componentele diferite ale fiecărui program, într-un mod care să garanteze transparența și să asigure nivelul de informații necesar pentru ca autoritatea bugetară să poată stabili bugetul anual și să îi poată monitoriza execuția;

Unitatea bugetului

27.  salută integrarea propusă a Fondului european de dezvoltare în bugetul Uniunii, răspunzând astfel unei solicitări formulate de multă vreme de Parlament în ceea ce privește toate instrumentele extrabugetare; reamintește că principiul unității, potrivit căruia toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie să fie înscrise în buget, este atât o cerință a tratatului, cât și o condiție prealabilă fundamentală a democrației;

28.  pune, prin urmare, sub semnul întrebării logica și justificarea stabilirii unor instrumente în afara bugetului, care împiedică controlul parlamentar asupra finanțelor publice și subminează transparența procesului decizional; consideră că deciziile de a institui astfel de instrumente ignoră tripla responsabilitate a Parlamentului, în calitate de autoritate legislativă, bugetară și de control; este de părere că, atunci când excepțiile sunt considerate necesare pentru îndeplinirea unor obiective specifice, de exemplu prin intermediul unor instrumente financiare sau al unor fonduri fiduciare, acestea ar trebui să fie pe deplin transparente, justificate în mod corespunzător prin adiționalitatea și valoarea adăugată dovedite și sprijinite de proceduri decizionale și de dispoziții privind răspunderea solide;

29.  subliniază însă că integrarea acestor instrumente în bugetul UE nu ar trebui să conducă la o reducere a finanțării altor politici și programe ale UE; subliniază, prin urmare, necesitatea de a decide cu privire la nivelul global al următorului CFM, fără a se calcula alocarea de 0,03 % din VNB-ul UE care corespunde Fondului european de dezvoltare și care ar trebui adăugată la plafoanele convenite;

30.  subliniază că plafoanele CFM nu ar trebui să împiedice finanțarea din bugetul Uniunii a obiectivelor de politică ale Uniunii; se așteaptă, prin urmare, să se asigure o revizuire, în vederea majorării, a plafoanelor CFM ori de câte ori acest lucru este necesar pentru finanțarea noilor obiective de politică, fără a se recurge la metode de finanțare interguvernamentale;

B.CHESTIUNI LEGISLATIVE

Statul de drept

31.  subliniază importanța noului mecanism de asigurare a respectării valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); prin care statele membre care nu le respectă vor suporta consecințe financiare; avertizează, cu toate acestea, că beneficiarii finali ai bugetului Uniunii nu trebuie să fie afectați în niciun fel de nerespectarea de către guvernul lor a drepturilor fundamentale și a statului de drept; prin urmare, subliniază că aceste măsuri nu aduc atingere obligației entităților guvernamentale sau a statelor membre de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali;

Procedura legislativă ordinară și actele delegate

32.  subliniază că obiectivele programelor și prioritățile în materie de cheltuieli, alocările financiare, criteriile de eligibilitate, de selecție și de acordare, condițiile, definițiile și metodele de calcul ar trebui stabilite în legislația aplicabilă, respectându-se pe deplin prerogativele Parlamentului în calitate de colegiuitor; evidențiază că, în situațiile în care aceste măsuri, care pot implica alegeri importante în materie de politici, nu sunt incluse în actul de bază, ar trebui adoptate prin acte delegate; este de opinie, în acest context, că programele de lucru multianuale și/sau anuale ar trebui, în general, să fie adoptate prin acte delegate;

33.  afirmă intenția Parlamentului de a consolida, ori de câte ori este necesar, dispozițiile privind guvernanța, responsabilitatea, transparența și controlul parlamentar, capacitarea autorităților locale și regionale și a partenerilor lor, precum și implicarea ONG-urilor și a societății civile în următoarea generație de programe; intenționează, de asemenea, să îmbunătățească și să clarifice, acolo unde este necesar, coerența și sinergiile dintre și în cadrul diferitelor fonduri și politici; recunoaște că este nevoie de mai multă flexibilitate în alocarea resurselor din cadrul unor programe, dar subliniază că acest lucru nu ar trebui să se facă în detrimentul obiectivelor lor de politică inițiale și pe termen lung, al predictibilității și al drepturilor Parlamentului;

Clauzele de revizuire

34.  subliniază că ar trebui incluse clauze detaliate și eficace de revizuire în cadrul programelor și instrumentelor individuale din CFM, pentru a asigura că se efectuează evaluări semnificative ale acestora și că, ulterior, Parlamentul este implicat pe deplin în orice decizie luată cu privire la adaptările necesare;

Propuneri legislative

35.  invită Comisia să prezinte propunerile legislative aplicabile în plus față de cele pe care le-a prezentat deja și, în special, o propunere de regulament privind înființarea unui fond pentru o tranziție energetică echitabilă, precum și un program specific destinat turismului sustenabil; sprijină, de asemenea, introducerea garanției europene pentru copii în cadrul FSE+, integrarea unei componente specifice privind valorile Uniunii în programul Drepturi și valori și o revizuire a Regulamentului de înființare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene; regretă faptul că propunerile aplicabile ale Comisiei nu conțin măsuri care să răspundă cerințelor articolului 174 din TFUE în ceea ce privește regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte redusă a populației și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase; consideră că ar trebui să se propună, de asemenea, o revizuire a Regulamentului financiar ori de câte ori este nevoie ca urmare a negocierilor privind CFM;

C.RESURSE PROPRII

36.  subliniază că sistemul actual de resurse proprii este extrem de complex, inechitabil, netransparent și total neinteligibil pentru cetățenii UE; solicită din nou un sistem simplificat, care să poată fi înțeles mai ușor de cetățenii UE;

37.  salută, în acest context, ca un pas important către o reformă mai ambițioasă, ansamblul de propuneri ale Comisiei adoptate la 2 mai 2018 privind un nou sistem de resurse proprii; invită Comisia să țină seama de avizul nr. 5/2018 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea Comisiei privind noul sistem de resurse proprii ale Uniunii Europene, care subliniază că este nevoie de un calcul mai bun și de o simplificare suplimentară a sistemului;

38.  reamintește că introducerea unor noi resurse proprii ar trebui să servească unui dublu scop: în primul rând, să ducă la o reducere substanțială a procentului de contribuții bazate pe VNB și, în al doilea rând, să garanteze finanțarea adecvată a cheltuielilor UE în cadrul CFM post-2020;

39.  sprijină modernizarea propusă a resurselor proprii existente, care implică:

   menținerea taxelor vamale ca resurse proprii tradiționale pentru UE, concomitent cu reducerea procentajului reținut de statele membre cu titlu de „costuri de colectare”, și revenirea la rata normală de 10 %;
   simplificarea resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată, și anume introducerea unei cote de contribuție uniforme, fără excepții;
   menținerea resursei proprii bazate pe VNB, cu obiectivul de a reduce treptat până la 40 % ponderea sa în finanțarea bugetului UE, menținând totodată funcția sa de echilibrare;

40.  solicită, în conformitate cu propunerea Comisiei, introducerea programată a unui coș de noi resurse proprii care, fără a crește sarcina fiscală pentru cetățeni, ar corespunde la două obiective strategice ale UE, a căror valoare adăugată europeană este evidentă și de neînlocuit:

   funcționarea corectă, consolidarea și întărirea pieței unice, în special prin punerea în aplicare a unei baze fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB), ca bază pentru o nouă resursă proprie, prin stabilirea unei rate de prelevare uniforme aplicate veniturilor din CCCTB, și impozitarea profitului obținut pe piața unică de companiile mari din sectorul digital;
   lupta împotriva schimbărilor climatice și accelerarea tranziției energetice, prin măsuri cum ar fi un procentaj din venitul din schema de tranzacționare a certificatelor de emisii;
   lupta pentru protejarea mediului înconjurător printr-o contribuție bazată pe cantitatea de ambalaje de plastic nereciclate;

41.  solicită extinderea listei de potențiale noi resurse proprii, care ar trebui să includă:

   o resursă proprie bazată pe o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF), solicitând, în același timp, tuturor statelor membre să ajungă la un acord privind un mecanism eficient;
   introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, ca nouă resursă proprie la bugetul UE, care ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile în comerțul internațional și să reducă delocalizarea producției, internalizând totodată costurile schimbărilor climatice în prețul mărfurilor importate;

42.  își exprimă aprobarea fermă față de eliminarea tuturor reducerilor și a altor mecanisme de corecție, însoțită, dacă este necesar, de o perioadă limitată de eliminare progresivă;

43.  insistă asupra introducerii altor venituri care ar trebui să constituie venituri suplimentare la bugetul UE, fără a genera o reducere corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe VNB:

   amenzile plătite de societăți pentru încălcarea normelor Uniunii sau amenzile pentru plata cu întârziere a contribuțiilor;
   veniturile din amenzi rezultate din hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv sume forfetare sau plăți ale unor sancțiuni impuse statelor membre, rezultate din acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor;

44.  subliniază, de asemenea, introducerea altor forme de venituri, în conformitate cu propunerea Comisiei, în cazul:

   taxelor legate de punerea în aplicare a mecanismelor direct legate de UE, cum ar fi Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS);
   seniorajului, sub forma veniturilor alocate, în vederea finanțării unui nou mecanism de stabilizare a investițiilor;

45.  atrage atenția asupra necesității de a menține credibilitatea bugetului UE în fața piețelor financiare, ceea ce implică o creștere a plafoanelor resurselor proprii;

46.  invită Comisia să prezinte o propunere de abordare a situației paradoxale prin care contribuțiile Regatului Unit la angajamentele restante (RAL) până în 2021 vor fi înscrise în buget ca venituri generale, fiind astfel incluse în plafonul resurselor proprii, în timp ce acest plafon va fi calculat pe baza VNB-ului UE-27, adică fără Regatul Unit, odată ce țara va părăsi UE; consideră că, dimpotrivă, contribuțiile Regatului Unit ar trebui calculate în afara plafonului resurselor proprii;

47.  atrage atenția asupra faptului că uniunea vamală este una dintre principalele surse ale capacității financiare a Uniunii; subliniază, în acest context, necesitatea armonizării controalelor vamale și a gestionării vămilor în întreaga Uniune, pentru a preveni și a combate fraudele și neregularitățile care afectează interesele financiare ale Uniunii;

48.  îndeamnă combaterea reală a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, cu introducerea unor sancțiuni disuasive, pentru teritoriile offshore și pentru facilitatorii sau promotorii acestor activități, în special și, ca prim pas, pentru cei care își desfășoară activitatea pe continentul european; consideră că statele membre ar trebui să coopereze prin instituirea unui sistem coordonat de monitorizare a mișcărilor de capital în vederea combaterii evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării de bani;

49.  este de părere că o combatere eficientă a corupției și a evaziunii fiscale practicate de întreprinderile multinaționale și de persoanele cele mai bogate ar permite ca în bugetele naționale ale statelor membre să intre o sumă estimată de Comisia Europeană la o mie de miliarde de euro pe an și că, în această privință, se constată o lipsă flagrantă de acțiune din partea Uniunii Europene;

50.  sprijină ferm prezentarea de către Comisie a unei propuneri de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene (COM(2018)0327); reamintește că Parlamentul trebuie să aprobe acest regulament; reamintește că acest regulament face parte integrantă din pachetul privind resursele proprii prezentat de Comisie și se așteaptă ca Consiliul să abordeze cele patru texte conexe privind resursele proprii ca pe un singur pachet, împreună cu CFM;

D.AMENDAMENTE ALE PROPUNERII DE REGULAMENT DE STABILIRE A CFM 2021-2027

51.  este de părere că propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 ar trebui amendată după cum urmează:

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, cu începere de la 1 ianuarie 2021.
(1)  Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, precum și nevoia de legitimitate și răspundere democratică, durata acestui cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmând ca, ulterior, să se treacă la o perioadă de cinci ani plus cinci, care ar fi în concordanță cu ciclul politic al Parlamentului European și al Comisiei.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Plafoanele anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoanele anuale ale creditelor de plată stabilite în CFM trebuie să respecte plafoanele aplicabile pentru angajamente și resursele proprii, care sunt stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE.
(2)  CFM ar trebui să stabilească plafoane anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoane anuale ale creditelor de plată pentru a garanta că cheltuielile Uniunii se desfășoară în mod ordonat și în limitele propriilor resurse, garantând, în același timp, că Uniunea deține mijloacele necesare pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și realiza politicile în conformitate cu articolul 311 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și că își poate onora obligațiile față de terți în conformitate cu articolul 323 din TFUE.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Nivelul plafoanelor ar trebui stabilit pe baza sumelor necesare pentru finanțarea și derularea programelor și politicilor Uniunii, precum și a marjelor necesare care trebuie să fie disponibile pentru ajustări la nevoile viitoare. În plus, plafoanele pentru plăți ar trebui să reprezinte suma mare a angajamentelor restante preconizate la sfârșitul anului 2020. Sumele stabilite în prezentul regulament, precum și în actele de bază pentru programele pentru perioada 2021-2027, ar trebui convenite la prețurile din 2018 și, pentru asigurarea simplificării și predictibilității, ar trebui ajustate pe baza unui deflator fix de 2 % pe an.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)   Dacă este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul [208 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [xxx/201x] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), suma necesară ar trebui să fie mobilizată peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM, cu respectarea plafonului resurselor proprii.
(3)   Dacă este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul [208 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [xxx/201x] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), suma necesară ar trebui să fie mobilizată peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM și, prin urmare, ar trebui luată în considerare atunci când se stabilește orice plafon al resurselor proprii.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  CFM nu ar trebui să țină seama de posturile bugetare finanțate prin venituri alocate în sensul Regulamentului financiar.
(4)  Veniturile alocate pentru finanțarea posturilor bugetare în sensul Regulamentului financiar nu ar trebui calculate raportat la plafoanele CFM, însă ar trebui afișate toate informațiile disponibile în deplină transparență în timpul procedurii de adoptare a bugetului anual și în timpul execuției sale.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)   Ar trebui asigurat nivelul maxim posibil de flexibilitate specifică, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu articolul 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(6)   Ar trebui asigurat nivelul maxim de flexibilitate în cadrul CFM, în special pentru a garanta că Uniunea își poate îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 311 și articolul 323 din TFUE.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)   Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări neprevăzute specifice sau pentru a permite finanțarea unor cheltuieli clar identificate care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici stabilite în cadrul financiar, în scopul de a asigura buna desfășurare a procedurii bugetare, sunt necesare următoarele instrumente speciale: Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, rezerva pentru ajutoare de urgență, marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii), Instrumentul de flexibilitate și marja pentru situații neprevăzute. Rezerva pentru ajutoare de urgență nu are ca scop abordarea consecințelor crizelor legate de piață care afectează producția sau distribuția agricolă. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget credite de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.
(7)  Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări neprevăzute specifice sau pentru a permite finanțarea unor cheltuieli clar identificate care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici stabilite în cadrul financiar, permițând astfel buna desfășurare a procedurii bugetare anuale, sunt necesare următoarele instrumente speciale: Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, rezerva pentru ajutoare de urgență, marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente), Instrumentul de flexibilitate și marja pentru situații neprevăzute. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget credite de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  În special, în timp ce Uniunea și statele sale membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că angajamentele autorizate de autoritatea bugetară sunt executate efectiv în scopul prevăzut inițial, ar trebui să fie posibilă mobilizarea creditelor de angajament care nu sunt executate sau care au fost dezangajate prin intermediul rezervei de angajamente a Uniunii, cu condiția ca aceasta să nu fie o modalitate prin care beneficiarii să eludeze normele aplicabile privind dezangajările.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)   Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care pot impune ajustarea CFM. Ajustările respective pot fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate sau de măsuri legate de buna guvernanță economică ori de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, măsuri adoptate în conformitate cu actele de bază relevante.
(9)   Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care pot impune ajustarea CFM. Ajustările respective pot fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate sau de suspendarea angajamentelor bugetare în conformitate cu actele de bază relevante.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)   Este necesar să se efectueze o evaluare a funcționării CFM la jumătatea perioadei de punere în aplicare. Eventualele revizuiri ale prezentului regulament pentru anii rămași din CFM ar trebui să țină seama de rezultatele acestei evaluări.
(10)   Pentru a ține cont de noile politici și priorități, CFM ar trebui să fie revizuit la jumătatea perioadei, pe baza unei evaluări a funcționării și a punerii în aplicare a CFM, care ar trebui să includă, de asemenea, un raport carestabilească metodele de aplicare practică a unui cadru financiar cu o durată de cinci ani plus cinci.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Pentru ca Uniunea să își respecte angajamentul de a fi un precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, inclusiv a egalității de gen, revizuirea CFM trebuie să fie pregătită ținând seama de progresele înregistrate în aplicarea lor în toate politicile și inițiativele UE din CFM 2021-2027, calculate pe baza indicatorilor de performanță elaborați de Comisie, precum și de progresele înregistrate în integrarea perspectivei de gen în toate activitățile UE. Revizuirea CFM trebuie pregătită, de asemenea, ținând seama de progresele înregistrate către atingerea țintei globale de a contribui cu 25 % din cheltuielile UE la îndeplinirea obiectivelor climatice pe parcursul perioadei corespunzătoare CFM 2021-2027 și către atingerea unei ținte anuale de 30 % din cheltuieli cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027, progresele fiind măsurate pe baza unor indicatori de performanță actualizați care fac distincția între atenuare și adaptare. Revizuirea ar trebui, totodată, să evalueze, în consultare cu părțile interesate de la nivel național și local, dacă măsurile de simplificare adoptate au reușit într-adevăr să reducă birocrația pentru beneficiari la implementarea programelor.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Toate cheltuielile de la nivelul Uniunii consacrate punerii în aplicare a politicilor Uniunii bazate pe tratate reprezintă cheltuieli ale Uniunii în sensul articolului 310 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, ar trebui să fie înscrise în bugetul Uniunii în conformitate cu procedura bugetară prevăzută la articolul 314 din TFUE, asigurând astfel respectarea principiilor fundamentale ale reprezentării democratice a cetățenilor în procesul decizional, supravegherii parlamentare a finanțelor publice și transparenței procesului decizional. Plafoanele CFM nu pot să împiedice finanțarea prin bugetul Uniunii a obiectivelor de politică ale Uniunii. Prin urmare, este nevoie să se prevadă o revizuire a CFM în vederea majorării limitelor de fiecare dată când este necesar pentru a facilita finanțarea politicilor Uniunii, în special a noilor obiective de politică, fără a recurge la metode de finanțare interguvernamentale sau cvasi-interguvernamentale.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de infrastructură de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Este necesar să se stabilească sume maxime pentru contribuțiile din bugetul general al Uniunii la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că aceste contribuții nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.
(13)  De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de infrastructură de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Finanțarea acestor proiecte de mare anvergură, care au o importanță strategică pentru Uniune, trebuie asigurată în cadrul bugetului general al Uniunii, dar este necesar să se stabilească sume maxime pentru contribuțiile sale la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că eventualele depășiri de costuri nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)   Este necesar să se prevadă norme generale privind cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare.
(14)  Este necesar să se prevadă norme generale privind transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare, respectând competențele bugetare ale instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute în tratate, pentru a se asigura că deciziile bugetare se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din TUE, și că procedura bugetară se desfășoară fără probleme, astfel cum se prevede la articolul 312 alineatul (3) al doilea paragraf din TFUE.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025, pentru a permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadrul financiar nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,
(15)  Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025. Acest calendar va oferi Comisiei recent numite timpul necesar pentru a-și elabora propunerile și va permite Parlamentului European rezultat din alegerile din 2024 să își prezinte propria poziție cu privire la CFM post-2027. De asemenea, va permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadru financiar nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Capitolul 1 – articolul 3 – titlu
Respectarea plafonului resurselor proprii
Relația cu resursele proprii
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Capitolul 1 – articolul 3 – alineatul 4
4.  Pentru fiecare dintre anii cuprinși în CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice alte ajustări și revizuiri, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu pot conduce la un coeficient de apel aplicabil resurselor proprii care să depășească plafonul resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE („Decizia privind resursele proprii”) aflată în vigoare.
4.  Pentru fiecare dintre anii cuprinși în CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice altă ajustare și revizuire, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu pot conduce la un coeficient de apel aplicabil resurselor proprii care să depășească limitele resurselor proprii ale Uniunii, fără a aduce atingere obligației Uniunii de a asigura mijloacele necesare pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și realiza politicile în conformitate cu articolul 311 primul paragraf din TFUE, precum și obligației instituțiilor de a garanta că sunt disponibile mijloace financiare pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile legale cu privire la părțile terțe, în conformitate cu articolul 323 din TFUE.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Capitolul 1 – articolul 3 – alineatul 5
5.  Dacă este necesar, plafoanele stabilite în CFM sunt reduse pentru a se asigura respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia privind resursele proprii aflată în vigoare.
eliminat
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Capitolul 2 – articolul 5 – alineatul 4
4.  Fără a aduce atingere articolelor 6, 7 și 8, nu se efectuează nicio altă ajustare tehnică cu privire la exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici în exercițiile ulterioare sub formă de corecții ex post.
eliminat
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Capitolul 2 – articolul 7 – titlu
Ajustări privind măsuri legate de buna guvernanță economică sau de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre
Ajustări legate de suspendarea angajamentelor bugetare
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Capitolul 2 – articolul 7
În cazul ridicării, în conformitate cu actele de bază relevante, a unei suspendări a angajamentelor bugetare referitoare la fondurile Uniunii în contextul unor măsuri legate de buna guvernanță economică sau de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în buget mai târziu de exercițiul n+2.
În cazul ridicării, în conformitate cu actele de bază relevante, a unei suspendări a angajamentelor bugetare, sumele corespunzătoare se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în buget mai târziu de exercițiul n+2. Începând cu anul n+3, se introduce în rezerva Uniunii pentru angajamente prevăzută la articolul 12 o sumă echivalentă cu angajamentele anulate.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 10 – alineatul 1
1.  Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, nu depășește o sumă anuală maximă de 600 de milioane EUR (la prețurile din 2018). La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală respectivă trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Partea din suma anuală neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.
1.  Fondul de solidaritate al Uniunii Europene vizează să asigure asistență financiară în cazul în care se produc dezastre majore pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări candidate, astfel cum se definește în actul de bază relevant, și nu depășește o sumă anuală maximă de 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018). La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală respectivă trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Partea din suma anuală neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 10 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Creditele pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 11 – alineatul 2
2.  Cuantumul anual al rezervei este fixat la 600 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și poate fi utilizat până în exercițiul n+1 în conformitate cu Regulamentul financiar. Rezerva se înscrie în bugetul general al Uniunii ca provizion. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează. La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală pentru exercițiul n trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Cel mult jumătate din suma disponibilă până la data de 30 septembrie a fiecărui exercițiu poate fi mobilizată pentru operațiuni interne sau, respectiv, externe. Începând cu data de 1 octombrie, restul sumei disponibile poate fi mobilizată fie pentru operațiuni interne, fie pentru operațiuni externe pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului.
2.  Cuantumul anual al rezervei pentru ajutoare de urgență este fixat la 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și poate fi utilizat până în exercițiul n+1 în conformitate cu Regulamentul financiar. Rezerva se înscrie în bugetul general al Uniunii ca provizion. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează. La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin 150 de milioane EUR (la prețurile din 2018) din suma anuală pentru exercițiul n trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Cel mult jumătate din suma disponibilă până la data de 30 septembrie a fiecărui exercițiu poate fi mobilizată pentru operațiuni interne sau, respectiv, externe. Începând cu data de 1 octombrie, restul sumei disponibile poate fi mobilizată fie pentru operațiuni interne, fie pentru operațiuni externe pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 12 – titlu
Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii)
Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente)
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 1
1.  Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii), care urmează să fie pusă la dispoziție peste plafoanele stabilite în CFM pentru perioada 2022-2027, cuprinde următoarele:
(a)  marjele rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru angajamentele din exercițiul n-1;
(b)  începând din 2023, pe lângă marjele menționate la litera (a), o sumă echivalentă cu creditele dezangajate în exercițiul n-2, fără a aduce atingere articolului [15] din Regulamentul financiar.
1.  Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente), care urmează să fie pusă la dispoziție peste plafoanele stabilite în CFM pentru perioada 2021-2027, cuprinde următoarele:
(a)  marjele rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru angajamentele din exercițiile anterioare;
(aa)  creditele de angajament neexecutate din exercițiul n-1;
(b)  o sumă echivalentă cu creditele dezangajate în exercițiul n-2, fără a aduce atingere articolului [15] din Regulamentul financiar;
(ba)  o sumă echivalentă cu valoarea angajamentelor suspendate din exercițiul n-3 care nu mai pot fi înscrise în buget în conformitate cu articolul 7;
(bb)  o sumă echivalentă cu veniturile provenite din amenzi și sancțiuni.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 2
2.  Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii) sau o parte din aceasta în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
2.  Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente) sau o parte din aceasta în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE. Marjele exercițiului n pot fi mobilizate pentru exercițiile n și n+1 prin rezerva Uniunii pentru angajamente, cu condiția ca acest lucru să nu intre în conflict cu bugetele rectificative rămase sau planificate.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 3 a (nou)
3a.  La sfârșitul anului 2027, sumele care rămân disponibile în cadrul rezervei Uniunii pentru angajamente se reportează pentru următorul CFM până în 2030.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 13 – paragraful 1
Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici. Sub rezerva celui de al doilea paragraf, plafonul sumei anuale disponibile pentru Instrumentul de flexibilitate este de 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).
Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici sau în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare, al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și al rezervei pentru ajutoare de urgență. Sub rezerva celui de al doilea paragraf, plafonul sumei anuale disponibile pentru Instrumentul de flexibilitate este de 2 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 1
1.  Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,03 % din venitul național brut al Uniunii, în afara plafoanelor din CFM, ca instrument de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute. Aceasta poate fi mobilizată numai în cadrul unui buget rectificativ sau al bugetului anual.
1.  Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,05 % din venitul național brut al Uniunii, în afara plafoanelor din CFM, ca instrument de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute. Aceasta poate fi mobilizată numai în cadrul unui buget rectificativ sau al bugetului anual. Marja poate fi mobilizată atât pentru credite de angajament, cât și pentru credite de plată, sau numai pentru credite de plată.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 2
2.  Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește, în niciun exercițiu dat, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM și respectă plafonul resurselor proprii.
2.  Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește, în niciun exercițiu dat, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 3
3.  Sumele disponibile prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute se compensează în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.
eliminat
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 4
4.  Sumele compensate în conformitate cu alineatul (3) nu se mai mobilizează în contextul CFM. Utilizarea marjei pentru situații neprevăzute nu poate duce la depășirea plafoanelor totale ale creditelor de angajament și de plată prevăzute în CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.
eliminat
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Capitolul 4 – titlu
Evaluarea și revizuirea CFM
Revizuiri
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Capitolul 4 – articolul 15 – alineatul 1
1.  Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), articolelor 16-20 și articolului 24, în cazul unor situații neprevăzute, CFM poate fi revizuit cu respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia privind resursele proprii aflată în vigoare.
1.  Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), articolelor 16-20 și articolului 24, plafoanele CFM relevante sunt revizuite în vederea majorării în cazul în care acest lucru este necesar pentru a facilita finanțarea politicilor Uniunii, în special a noilor obiective de politică, în circumstanțe în care, în caz contrar, ar fi necesar să se stabilească metode suplimentare de finanțare interguvernamentală sau cvasi-interguvernamentală ce eludează procedura bugetară prevăzută la articolul 314 din TFUE.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Capitolul 4 – articolul 15 – alineatul 3
3.  Orice propunere de revizuire a CFM în conformitate cu alineatul (1) analizează posibilitatea unei realocări a cheltuielilor între programele incluse în rubrica revizuită, ținându-se seama în mod special de orice subutilizare preconizată a creditelor.
eliminat
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Capitolul 4 – articolul 16 – titlu
Evaluarea la jumătatea perioadei a CFM
Revizuirea la jumătatea perioadei a CFM
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Capitolul 4 – articolul 16
Până la 1 ianuarie 2024, Comisia prezintă o evaluare a funcționării CFM. După caz, evaluarea este însoțită de propuneri relevante.
Până la 1 iulie 2023, Comisia prezintă o propunere legislativă de revizuire a prezentului regulament în conformitate cu procedurile prevăzute în TFUE, pe baza unei evaluări a funcționării CFM. Fără a aduce atingere articolului 6 din prezentul regulament, pachetele naționale prealocate nu se reduc prin această revizuire.
Propunerea se elaborează ținând cont de o evaluare:
—  a progreselor înregistrate către atingerea țintei globale de a contribui cu 25 % din cheltuielile UE la îndeplinirea obiectivelor climatice pe parcursul perioadei corespunzătoare CFM 2021-2027 și către atingerea unei ținte anuale de 30 % din cheltuieli cât mai curând posibil;
—  a integrării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;
—  a integrării perspectivei de gen în bugetul Uniunii (bugetarea de gen);
—  a impactului măsurilor de simplificare asupra reducerii birocrației pentru beneficiari la implementarea programelor financiare, care să se desfășoare în consultare cu părțile interesate;
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Capitolul 4 – articolul 17
Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM, Comisia prezintă, dacă este cazul, eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plăți și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.
Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM sau atunci când pragurile pentru plăți pot împiedica Uniunea să își onoreze angajamentele juridice, Comisia prezintă eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plăți și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Capitolul 5 – articolul 21 – alineatul 1
1.  În perioada 2021-2027, pentru proiectele de mare anvergură prevăzute în [Regulamentul XXXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului – Programul spațial] se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii o sumă maximă de 14 196 de milioane EUR (la prețurile din 2018).
1.  În perioada 2021-2027, atât pentru programele europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo), cât și pentru Copernicus (Programul european de observare a Pământului), se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii o sumă maximă. Această sumă maximă este fixată la 15 % peste valorile indicative stabilite pentru ambele proiecte de mare anvergură prevăzute în [Regulamentul XXXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului – Programul spațial]. Orice majorare în limita acestei sume maxime este finanțată prin intermediul marjelor sau al instrumentelor speciale și nu conduce la reduceri ale altor programe și proiecte.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Capitolul 5 – articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
2a.  În cazul în care vor apărea nevoi suplimentare de finanțare din bugetul Uniunii pentru proiectele de mare anvergură menționate mai sus, Comisia propune revizuirea în consecință a plafoanelor CFM.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Capitolul 6 – titlu
Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare
Transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Capitolul 6 – articolul 22
Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare
Transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Capitolul 6 – articolul 22 – paragraful 5 a (nou)
Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate de către membri din ambele instituții atunci când reuniunile se desfășoară la nivel politic.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Capitolul 6 – articolul 22 – paragraful 6 a (nou)
Parlamentul European și Consiliul se reunesc în public în momentul adoptării pozițiilor lor respective cu privire la proiectul de buget.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Capitolul 6 – articolul 23
Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Euratom se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul [7] din Regulamentul financiar, inclusiv cheltuielile care derivă din orice decizie relevantă adoptată de Consiliu în unanimitate după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.
Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Euratom se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul 310 alineatul (1) din TFUE, inclusiv cheltuielile care derivă din orice decizie relevantă adoptată de Consiliu în unanimitate după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Capitolul 7 – articolul 24
Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.
Până la 1 iulie 2023, împreună cu propunerile sale de revizuire la jumătatea perioadei, Comisia prezintă un raport care stabilește modalitățile de punere în practică a unei perioade de cinci ani plus cinci pentru cadrul financiar.
Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.
În cazul în care nu se adoptă un regulament al Consiliului de stabilire a unui nou cadru financiar multianual înainte de 31 decembrie 2027, plafoanele și alte dispoziții privind ultimul exercițiu cuprins în CFM se aplică în continuare până la adoptarea unui regulament de stabilire a unui nou cadru financiar. În cazul în care un nou stat membru aderă la Uniunea Europeană după 2020, cadrul financiar extins se revizuiește, dacă este necesar, pentru a lua în considerare aderarea.

E.AMENDAMENTE LA PROPUNEREA DE ACORD INTERINSTITUȚIONAL

52.subliniază că, în urma negocierii și adoptării unui nou regulament privind CFM, propunerea de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ar trebui modificată după cum urmează:

Amendamentul 48
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea A – punctul 6 a (nou)
6a.  Informațiile privind operațiunile care nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii și cele privind evoluția previzibilă a diverselor categorii de resurse proprii ale Uniunii sunt prezentate, cu titlu orientativ, în tabele separate. Aceste informații sunt actualizate în fiecare an, odată cu documentele care însoțesc proiectul de buget.
Amendamentul 49
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea A – punctul 7
7.  În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM.
7.  În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor sume suficiente în marjele de sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM sau din instrumentele speciale disponibile.
Amendamentul 50
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea A – punctul 8
Actualizarea previziunilor privind creditele de plată pentru perioada de după 2027
8.  În 2024, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada de după 2027.
Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.
Actualizarea previziunilor privind creditele de plată
8.  În fiecare an, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada de dinainte și după 2027.
Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.
Amendamentul 51
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 9
9.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.
Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.
9.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a Fondului de ajustare la globalizare este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.
Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.
În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.
Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.
Amendamentul 52
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 10
10.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de instituire a instrumentului bugetar adecvat, în conformitate cu Regulamentul financiar.
10.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a Fondului de solidaritate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.
Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.
În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.
Transferurile referitoare la Fondul de solidaritate se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.
Amendamentul 53
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 11
11.  Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.
11.  Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.
În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.
Amendamentul 54
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 12
Instrumentul de flexibilitate
12.  Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.
Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.
Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
Instrumentul de flexibilitate
12.  Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a epuizat marjele rubricilor relevante.
Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă.
Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
Amendamentul 55
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 13
13.  Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.
Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
13.  Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare.
Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
Amendamentul 56
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 2
Secțiunea A – punctul 14 a (nou)
14a.  Pentru a facilita adoptarea unui nou CFM sau revizuirea acestuia și pentru a pune în aplicare articolul 312 alineatul (5) din TFUE, instituțiile organizează reuniuni periodice, și anume:
—  reuniuni ale Președinților, astfel cum se prevede la articolul 324 din Tratat;
—  informări ale unei delegații a Parlamentului European de către Președinția Consiliului, înainte și după reuniunile relevante ale Consiliului;
—  reuniuni trilaterale informale în cursul procedurilor Consiliului care vizează să țină seama de opiniile exprimate de Parlament în orice document elaborat de președinția Consiliului;
—  triloguri, de îndată ce atât Parlamentul, cât și Consiliul și-au adoptat mandatele lor de negociere;
—  prezența fie a Președinției Consiliului în comisia parlamentară competentă, fie a echipei de negociere a Parlamentului în formațiunea relevantă a Consiliului.
Parlamentul și Consiliul își transmit reciproc, de îndată ce sunt disponibile, toate documentele adoptate în mod oficial în cadrul grupurilor de pregătire respective sau care au fost prezentate în mod oficial în numele lor.
Amendamentul 57
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 15 – liniuța 2
—  veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED), ale Fondului european de stabilitate financiară (FESF), ale Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile;
—  veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED), ale Fondului european de stabilitate financiară (FESF), ale Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile care nu sunt finanțate din bugetul Uniunii, dar care există pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii ce decurg din tratate;
Amendamentul 58
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 1
Secțiunea B – punctul 15 a (nou)
15a.  Atunci când adoptă transferuri autonome în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia informează de îndată autoritatea bugetară cu privire la motivele detaliate ale unor astfel de transferuri. Atunci când Parlamentul sau Consiliul își exprimă o reținere cu privire la un transfer autonom, Comisia îi va da curs, inclusiv, dacă este cazul, prin anularea transferului.
Amendamentul 59
Propunerea de acord interinstituțional
Partea 3
Secțiunea A – punctul 24 a (nou)
24a.  Dacă, în cadrul procedurii bugetare, autoritatea bugetară decide să efectueze majorări specifice, Comisia nu compensează niciuna dintre ele în anii următori din programarea sa financiară, cu excepția cazului în care primește instrucțiuni specifice în acest sens de la autoritatea bugetară.
Amendamentul 60
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea A – punctul 1 a (nou)
1a.  Fiecare instituție se angajează să evite să transmită celorlalte instituții orice poziție bugetară neurgentă, transfer sau altă notificare care implică activarea termenelor în perioadele de vacanță, pentru a se asigura că fiecare instituție își poate exercita în mod corespunzător prerogativele procedurale.
Serviciile instituțiilor se informează reciproc în timp util cu privire la perioadele de vacanță ale instituțiilor lor.
Amendamentul 61
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea B – punctul 2
2.  În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor.
2.  În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor și toate întrebările legate de execuția bugetului pentru exercițiul financiar în curs.
Amendamentul 62
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea C – punctul 8
8.  În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.
8.  În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, în special prin transmiterea reciprocă a tuturor documentelor procedurale adoptate în cadrul grupurilor lor de pregătire, imediat ce acestea sunt disponibile. Ele se angajează, de asemenea, să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.
Amendamentul 63
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea D – punctul 12 a (nou)
12a.   Parlamentul European și Consiliul se reunesc în public în momentul adoptării pozițiilor lor respective cu privire la proiectul de buget.
Amendamentul 64
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea E – punctul 15
15.  Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.
15.  Atât Parlamentul European, cât și Consiliul sunt reprezentate de membri ai instituției respective în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.
Amendamentul 65
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea E – punctul 19
19.  Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții.
19.  Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții. În cursul perioadei de conciliere, după caz, se pot organiza reuniuni suplimentare, inclusiv la nivel tehnic.
Amendamentul 66
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea E – punctul 21 a (nou)
21a.   Pentru a utiliza pe deplin perioada de conciliere de 21 de zile stabilită prin tratat și pentru a permite instituțiilor să își actualizeze pozițiile de negociere respective, Parlamentul European și Consiliul se angajează să examineze stadiul punerii în aplicare a procedurii de conciliere la fiecare reuniune a grupurilor lor de pregătire relevante pe parcursul perioadei menționate mai sus și încearcă să nu lase acest lucru pentru ultimele etape.
Amendamentul 67
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea G - titlu
Partea G Angajamente restante (Reste à liquider – RAL)
Partea G Execuția bugetară, plăți și angajamente restante (Reste à liquider – RAL)
Amendamentul 68
Propunerea de acord interinstituțional
Anexă
Partea G – punctul 36
36.  Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.
Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.
În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.
36.  Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape previziunile privind plățile și nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.
În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite pe termen scurt și lung. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

°

° °

53.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

Anexa I - CFM 2021-2027: plafoane și instrumente în afara plafoanelor (prețuri din 2018)

(milioane EUR – prețuri din 2018)

 

Propunerea Comisiei

Poziția Parlamentului

Credite de angajament

Total

2021-2027

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

2021-2027

I.  Piața unică, inovare și sectorul digital

166 303

31 035

31 006

31 297

30 725

30 615

30 757

30 574

216 010

II.  Coeziune și valori

391 974

60 026

62 887

64 979

65 785

66 686

69 204

67 974

457 540

din care: Coeziune economică, socială și teritorială

330 642

52 143

52 707

53 346

53 988

54 632

55 286

55 994

378 097

III.  Resurse naturale și mediu

336 623

57 780

57 781

57 789

57 806

57 826

57 854

57 881

404 718

IV.  Migrație și gestionarea frontierelor

30 829

3 227

4 389

4 605

4 844

4 926

5 066

5 138

32 194

V.  Securitate și apărare

24 323

3 202

3 275

3 223

3 324

3 561

3 789

4 265

24 639

VI.  Vecinătate și întreaga lume

108 929

15 368

15 436

15 616

15 915

16 356

16 966

17 729

113 386

VII.  Administrația publică europeană

75 602

10 388

10 518

10 705

10 864

10 910

11 052

11 165

75 602

din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor

58 547

8 128

8 201

8 330

8 432

8 412

8 493

8 551

58 547

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT

1 134 583

181 025

185 293

188 215

189 262

190 880

194 688

194 727

1 324 089

ca procentaj din VNB

1,11 %

1,29 %

1,31 %

1,31 %

1,30 %

1,30 %

1,31 %

1,29 %

1,30 %

TOTAL CREDITE DE PLATĂ

1 104 805

174 088

176 309

186 391

187 490

188 675

189 961

191 398

1 294 311

ca procentaj din VNB

1,08 %

1,24 %

1,24 %

1,30 %

1,29 %

1,28 %

1,28 %

1,27 %

1,27 %

ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezerva pentru ajutoare de urgență

4 200

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

7 000

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

1 400

200

200

200

200

200

200

200

1 400

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

4 200

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

7 000

Instrumentul de flexibilitate

7 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

14 000

Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Instrumentul european pentru pace

9 223

753

970

1 177

1 376

1 567

1 707

1 673

9 223

TOTAL ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

26 023

4 953

5 170

5 377

5 576

5 767

5 907

5 873

38 623

TOTAL CFM + ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

1 160 606

185 978

190 463

193 592

194 838

196 647

200 595

200 600

1 362 712

ca procentaj din VNB

1,14 %

1,32 %

1,34 %

1,35 %

1,34 %

1,34 %

1,35 %

1,33 %

1,34 %

Anexa II – CFM 2021-2027: plafoane și instrumente în afara plafoanelor (prețuri curente)

(milioane EUR – prețuri curente)

 

Propunerea Comisiei

Poziția Parlamentului

Credite de angajament

Total

2021-2027

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

2021-2027

I.  Piața unică, inovare și sectorul digital

187 370

32 935

33 562

34 555

34 601

35 167

36 037

36 539

243 395

II.  Coeziune și valori

442 412

63 700

68 071

71 742

74 084

76 601

81 084

81 235

516 517

din care: Coeziune economică, socială și teritorială

373 000

55 335

57 052

58 899

60 799

62 756

64 776

66 918

426 534

III.  Resurse naturale și mediu

378 920

61 316

62 544

63 804

65 099

66 424

67 785

69 174

456 146

IV.  Migrație și gestionarea frontierelor

34 902

3 425

4 751

5 084

5 455

5 658

5 936

6 140

36 448

V.  Securitate și apărare

27 515

3 397

3 545

3 559

3 743

4 091

4 439

5 098

27 872

VI.  Vecinătate și întreaga lume

123 002

16 308

16 709

17 242

17 923

18 788

19 878

21 188

128 036

VII.  Administrația publică europeană

85 287

11 024

11 385

11 819

12 235

12 532

12 949

13 343

85 287

din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor

66 028

8 625

8 877

9 197

9 496

9 663

9 951

10 219

66 028

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT

1 279 408

192 105

200 567

207 804

213 140

219 261

228 107

232 717

1 493 701

ca procentaj din VNB

1,11 %

1,29 %

1,31 %

1,31 %

1,30 %

1,30 %

1,31 %

1,29 %

1,30 %

TOTAL CREDITE DE PLATĂ

1 246 263

184 743

190 843

205 790

211 144

216 728

222 569

228 739

1 460 556

ca procentaj din VNB

1,08 %

1,24 %

1,24 %

1,30 %

1,29 %

1,28 %

1,28 %

1,27 %

1,27 %

ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezerva pentru ajutoare de urgență

4 734

1 061

1 082

1 104

1 126

1 149

1 172

1 195

7 889

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

1 578

212

216

221

225

230

234

239

1 578

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

4 734

1 061

1 082

1 104

1 126

1 149

1 172

1 195

7 889

Instrumentul de flexibilitate

7 889

2 122

2 165

2 208

2 252

2 297

2 343

2 390

15 779

Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Instrumentul european pentru pace

10 500

800

1 050

1 300

1 550

1 800

2 000

2 000

10 500

TOTAL ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

29 434

5 256

5 596

5 937

6 279

6 624

6 921

7 019

43 633

TOTAL CFM + ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

1 308 843

197 361

206 163

213 741

219 419

225 885

235 028

239 736

1 537 334

ca procentaj din VNB

1,14 %

1,32 %

1,34 %

1,35 %

1,34 %

1,34 %

1,35 %

1,33 %

1,34 %

Anexa III – CFM 2021-2027: defalcare pe programe (prețuri din 2018)

N.B.: În vederea comparării, tabelul urmează structura programelor individuale ale UE, astfel cum a fost propusă de Comisie, fără a aduce atingere eventualelor modificări care ar putea fi solicitate în cursul procedurii legislative care a condus la adoptarea acestor programe.

(milioane EUR – prețuri din 2018)

 

CFM 2014-2020 (EU27 + FED)

Propunerea Comisiei 2021-2027

Poziția Parlamentului

2021-2027

I.  Piața unică, inovare și sectorul digital

116 361

166 303

216 010

1.  Cercetarea și inovarea

69 787

91 028

127 537

Orizont Europa

64 674

83 491

120 000

Programul de cercetare și formare al Euratom

2 119

2 129

2 129

Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER)

2 992

5 406

5 406

Altele

2

2

2

2.  Investiții strategice europene

31 886

44 375

51 798

Fondul InvestEU

3 968

13 065

14 065

Mecanismul pentru interconectarea Europei (contribuția totală H1)

inclusiv:

17 579

21 721

28 083

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

12 393

11 384

17 746

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Energia

4 185

7 675

7 675

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Sectorul digital

1 001

2 662

2 662

Programul Europa digitală

172

8 192

8 192

Altele

9 097

177

177

Agenții descentralizate

1 069

1 220

1 281

3.  Piața unică

5 100

5 672

8 423

Programul privind piața unică (inclusiv COSME)

3 547

3 630

5 823

Programul UE de luptă antifraudă

156

161

322

Cooperarea în domeniul fiscal (FISCALIS)

226

239

300

Cooperarea în domeniul vamal (CUSTOMS)

536

843

843

Turism durabil

 

 

300

Altele

61

87

87

Agenții descentralizate

575

714

748

4.  Spațiul

11 502

14 404

15 225

Programul spațial european

11 308

14 196

15 017

Agenții descentralizate

194

208

208

Marjă

-1 913

10 824

13 026

II.  Coeziune și valori

387 250

391 974

457 540

5.  Dezvoltarea regională și coeziunea

272 647

242 209

272 647

FEDR + Fondul de coeziune

inclusiv:

272 411

241 996

272 411

Fondul european de dezvoltare regională

196 564

200 622

 

Fondul de coeziune

75 848

41 374

 

Din care contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

11 487

10 000

 

Sprijinirea comunității cipriote turce

236

213

236

6.  Uniunea economică și monetară

273

22 281

22 281

Programul de sprijin pentru reforme

185

22 181

22 181

Protecția monedei euro împotriva falsificării

7

7

7

Altele

81

93

93

7.  Investiții în oameni, coeziune socială și valori

115 729

123 466

157 612

Fondul social european + (inclusiv 5,9 miliarde EUR pentru o garanție pentru copii)

96 216

89 688

106 781

Din care sănătate, ocuparea forței de muncă și inovarea socială

1 075

1 042

1 095

Erasmus+

13 699

26 368

41 097

Corpul european de solidaritate

373

1 113

1 113

Europa creativă

1 403

1 642

2 806

Justiție

316

271

316

Drepturi și valori, inclusiv cel puțin 500 de milioane EUR pentru o componentă consacrată valorilor Uniunii

594

570

1 627

Altele

1 158

1 185

1 185

Agenții descentralizate

1 971

2 629

2 687

Marjă

-1 399

4 018

4 999

III.  Resurse naturale și mediu

399 608

336 623

404 718

8.  Agricultura și politica maritimă

390 155

330 724

391 198

FEGA + FEADR

inclusiv:

382 855

324 284

383 255

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

286 143

254 247

 

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

96 712

70 037

 

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

6 243

5 448

6 867

Other

962

878

962

Agenții descentralizate

95

113

113

9.  Măsuri privind mediul și clima

3 492

5 085

11 520

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

3 221

4 828

6 442

Fondul pentru o tranziție energetică echitabilă

 

 

4 800

Agenții descentralizate

272

257

278

Marjă

5 960

814

1 999

IV.  Migrație și gestionarea frontierelor

10 051

30 829

32 194

10.  Migrația

7 180

9 972

10 314

Fondul pentru azil și migrație

6 745

9 205

9 205

Agenții descentralizate*

435

768

1 109

11.  Gestionarea frontierelor

5 492

18 824

19 848

Fondul de gestionare integrată a frontierelor

2 773

8 237

8 237

Agenții descentralizate*

2 720

10 587

11 611

Marjă

-2 621

2 033

2 033

V.  Securitate și apărare

1 964

24 323

24 639

12.  Securitatea

3 455

4 255

4 571

Fondul pentru securitate internă

1 200

2 210

2 210

Dezafectarea instalațiilor nucleare

inclusiv:

1 359

1 045

1 359

Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)

459

490

692

Securitatea nucleară și dezafectarea instalațiilor nucleare (inclusiv în cazul Bulgariei și Slovaciei)

900

555

667

Agenții descentralizate

896

1 001

1 002

13.  Apărarea

575

17 220

17 220

Fondul european de apărare

575

11 453

11 453

Mobilitatea militară

0

5 767

5 767

14.  Răspunsul în caz de criză

1 222

1 242

1 242

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

560

1 242

1 242

Altele

662

p.m.

p.m.

Marjă

-3 289

1 606

1 606

VI.  Vecinătate și întreaga lume

96 295

108 929

113 386

15.  Acțiunea externă

85 313

93 150

96 809

Instrumentul (instrumentele) de susținere a politicilor de vecinătate și de dezvoltare, inclusiv succesorul FED și un plan de investiții pentru Africa

71 767

79 216

82 716

Ajutor umanitar

8 729

9 760

9 760

Politica externă și de securitate comună (PESC)

2 101

2 649

2 649

Țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda)

594

444

594

Altele

801

949

949

Agenții descentralizate

144

132

141

16.  Asistența pentru preaderare

13 010

12 865

13 010

Asistența pentru preaderare

13 010

12 865

13 010

Margin

-2 027

2 913

3 567

VII.  Administrația publică europeană

70 791

75 602

75 602

Școli europene și pensii

14 047

17 055

17 055

Cheltuieli administrative ale instituțiilor

56 744

58 547

58 547

TOTAL

1 082 320

1 134 583

1 324 089

În % din VNB (UE-27)

1,16 %

1,11 %

1,30 %

* Suma PE alocată agențiilor descentralizate în cadrul clusterelor 10 și 11 include impactul financiar al propunerilor Comisiei din 12 septembrie 2018 privind EASO și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

Anexa IV – CFM 2021-2027: defalcare pe programe (prețuri curente)

(milioane EUR – prețuri curente)

 

CFM 2014-2020 (EU27 + FED)

Propunerea Comisiei 2021-2027

Poziția Parlamentului

2021-2027

I.  Piața unică, inovare și sectorul digital

114 538

187 370

243 395

1.  Cercetarea și inovarea

68 675

102 573

143 721

Orizont Europa

63 679

94 100

135 248

Programul de cercetare și formare al Euratom

2 085

2 400

2 400

Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER)

2 910

6 070

6 070

Altele

1

3

3

2.  Investiții strategice europene

31 439

49 973

58 340

Fondul InvestEU

3 909

14 725

15 852

Mecanismul pentru interconectarea Europei (contribuția totală H1)

inclusiv:

17 435

24 480

31 651

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

12 281

12 830

20 001

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Energia

4 163

8 650

8 650

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Sectorul digital

991

3 000

3 000

Programul Europa digitală

169

9 194

9 194

Other

8 872

200

200

Agenții descentralizate

1 053

1 374

1 444

3.  Piața unică

5 017

6 391

9 494

Programul privind piața unică (inclusiv COSME)

3 485

4 089

6 563

Programul UE de luptă antifraudă

153

181

363

Cooperarea în domeniul fiscal (FISCALIS)

222

270

339

Cooperarea în domeniul vamal (CUSTOMS)

526

950

950

Turism durabil

 

 

338

Altele

59

98

98

Agenții descentralizate

572

804

843

4.  Spațiul

11 274

16 235

17 160

Programul spațial european

11 084

16 000

16 925

Agenții descentralizate

190

235

235

Marjă

-1 866

12 198

14 680

II.  Coeziune și valori

380 738

442 412

516 517

5.  Dezvoltarea regională și coeziunea

268 218

273 240

307 578

FEDR + Fondul de coeziune

inclusiv:

267 987

273 000

307 312

Fondul european de dezvoltare regională

193 398

226 308

 

Fondul de coeziune

74 589

46 692

 

Din care contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

11 306

11 285

 

Sprijinirea comunității cipriote turce

231

240

266

6.  Uniunea economică și monetară

275

25 113

25 113

Programul de sprijin pentru reforme

188

25 000

25 000

Protecția monedei euro împotriva falsificării

7

8

8

Altele

79

105

105

7.  Investiții în oameni, coeziune socială și valori

113 636

139 530

178 192

Fondul social european + (inclusiv 5,9 miliarde EUR în prețuri din 2018 pentru o garanție pentru copii)

94 382

101 174

120 457

Din care sănătate, ocuparea forței de muncă și inovarea socială

1 055

1 174

1 234

Erasmus+

13 536

30 000

46 758

Corpul european de solidaritate

378

1 260

1 260

Europa creativă

1 381

1 850

3 162

Justiție

 

305

356

Drepturi și valori, inclusiv cel puțin 500 de milioane EUR în prețuri din 2018 pentru o componentă consacrată valorilor Uniunii

 

642

1 834

Altele

1 131

1 334

1 334

Agenții descentralizate

1 936

2 965

3 030

Marjă

-1 391

4 528

5 634

III.  Resurse naturale și mediu

391 849

378 920

456 146

8.  Agricultura și politica maritimă

382 608

372 264

440 898

FEGA + FEADR

inclusiv:

375 429

365 006

431 946

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

280 351

286 195

 

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

95 078

78 811

 

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

6 139

6 140

7 739

Altele

946

990

1 085

Agenții descentralizate

94

128

128

9.  Măsuri privind mediul și clima

3 437

5 739

12 995

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

3 170

5 450

7 272

Fondul pentru o tranziție energetică echitabilă

 

 

5 410

Agenții descentralizate

267

289

313

Marjă

5 804

918

2 254

IV.  Migrație și gestionarea frontierelor

9 929

34 902

36 448

10.  Migrația

7 085

11 280

11 665

Fondul pentru azil și migrație

6 650

10 415

10 415

Agenții descentralizate*

435

865

1 250

11.  Gestionarea frontierelor

5 439

21 331

22 493

Fondul de gestionare integrată a frontierelor

2 734

9 318

9 318

Agenții descentralizate*

2 704

12 013

13 175

Marjă

-2 595

2 291

2 291

V.  Securitate și apărare

1 941

27 515

27 872

12.  Securitatea

3 394

4 806

5 162

Fondul pentru securitate internă

1 179

2 500

2 500

Dezafectarea instalațiilor nucleare

inclusiv:

1 334

1 178

1 533

Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)

451

552

780

Securitatea nucleară și dezafectarea instalațiilor nucleare (inclusiv în cazul Bulgariei și Slovaciei)

883

626

753

Agenții descentralizate

882

1 128

1 129

13.  Apărarea

590

19 500

19 500

Fondul european de apărare

590

13 000

13 000

Mobilitatea militară

0

6 500

6 500

14.  Răspunsul în caz de criză

1 209

1 400

1 400

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

561

1 400

1 400

Altele

648

p.m.

p.m

Marjă

-3 253

1 809

1 809

VI.  Vecinătate și întreaga lume

93 381

123 002

128 036

15.  Acțiunea externă

82 569

105 219

109 352

Instrumentul (instrumentele) de susținere a politicilor de vecinătate și de dezvoltare, inclusiv succesorul FED și un plan de investiții pentru Africa

70 428

89 500

93 454

Ajutor umanitar

8 561

11 000

11 000

Politica externă și de securitate comună (PESC)

2 066

3 000

3 000

Țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda)

582

500

669

Altele

790

1 070

1 070

Agenții descentralizate

141

149

159

16.  Asistența pentru preaderare

12 799

14 500

14 663

Asistența pentru preaderare

12 799

14 500

14 663

Marjă

-1 987

3 283

4 020

VII.  Administrația publică europeană

69 584

85 287

85 287

Școli europene și pensii

13 823

19 259

19 259

Cheltuieli administrative ale instituțiilor

55 761

66 028

66 028

TOTAL

1 061 960

1 279 408

1 493 701

În % din VNB (UE-27)

1,16 %

1,11 %

1,30 %

* Suma PE alocată agențiilor descentralizate în cadrul clusterelor 10 și 11 include impactul financiar al propunerilor Comisiei din 12 septembrie 2018 privind EASO și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0075 și P8_TA(2018)0076.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226.
(3) JO C 215, 19.6.2018, p. 249.
(4) JO L 282, 19.10.2016, p. 1.
(5) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.


Norme privind ajutoarele de stat: noi categorii de ajutoare de stat *
PDF 110kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (COM(2018)0398 – C8-0316/2018 – 2018/0222(NLE))
P8_TA(2018)0450A8-0315/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0398),

–  având în vedere articolul 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0316/2018),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0315/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.


Exportul de armament: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC
PDF 174kWORD 65k
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la exporturile de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC (2018/2157(INI))
P8_TA(2018)0451A8-0335/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere principiile consacrate în articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special promovarea democrației și a statului de drept și menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea securității internaționale,

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (denumită în continuare „Poziția comună”)(1),

–  având în vedere cel de al 19-lea Raport anual întocmit în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună(2),

–  având în vedere Decizia 2018/101/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind promovarea controlului eficace al exporturilor de arme(3) și Decizia 2017/915/PESC a Consiliului din 29 mai 2017 privind activitățile Uniunii de informare în sprijinul punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme(4),

–  având în vedere Lista comună actualizată a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, adoptată de Consiliu la 26 februarie 2018(5),

–  având în vedere Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar,

–  având în vedere Aranjamentul de la Wassenaar din 12 mai 1996 pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare, precum și listele, actualizate în decembrie 2017, conținând aceste produse, tehnologii și muniții(6),

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, din 25 iunie 2012, în special rezultatul 11 litera (e) din planul de acțiune, și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019 din 20 iulie 2015, în special obiectivul 21 litera (d),

–  având în vedere Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) adoptat de Adunarea Generală a ONU la 2 aprilie 2013(7), care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014,

–  având în vedere Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(8),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(9), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 599/2014 din 16 aprilie 2014, precum și lista de produse și tehnologii cu dublă utilizare din anexa I (denumit în continuare „Regulamentul privind dubla utilizare”),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special obiectivul 16 de promovare a unor societăți juste, pașnice și favorabile includerii pentru o dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Agenda ONU pentru dezarmare, „Asigurarea viitorului nostru comun”,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/2134 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante(10),

–  având în vedere Raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului adresat Consiliului pentru Drepturile Omului privind impactul transferurilor de arme asupra exercitării drepturilor omului(11),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la acest subiect, în special cele din 13 septembrie 2017(12) și din 17 decembrie 2015(13) referitoare la punerea în aplicare a Poziției comune,

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a UE (EDIDP) (COM(2017)0294) și propunerea de regulament de instituire a Fondului european de apărare (COM(2018)0476),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la situația umanitară din Yemen din 25 februarie 2016(14), 15 iunie 2017(15) și 30 noiembrie 2017(16),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(17),

–  având în vedere raportul Consiliului pentru Drepturile Omului din 17 august 2018 privind situația drepturilor omului în Yemen, inclusiv încălcările și abuzurile începând din septembrie 2014 (A/HRC/39/43),

–  având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0335/2018),

A.  întrucât dreptul inerent la autoapărare individuală sau colectivă este prevăzut la articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite;

B.  întrucât exporturile și transferurile de arme au un impact incontestabil asupra drepturilor omului și asupra securității umane, asupra dezvoltării socioeconomice și democrației; întrucât exporturile de arme contribuie, de asemenea, la crearea unor situații care obligă oamenii să fugă din țările lor; întrucât acestea sunt motive temeinice pentru stabilirea unui sistem de control al armelor strict, transparent, eficace și general acceptat și definit;

C.  întrucât Poziția comună 2008/944/CFSP este un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic care stabilește opt criterii; întrucât, ori de câte ori acestea nu sunt îndeplinite, eliberarea unei licențe de export ar trebui refuzată (criteriile 1-4) sau ar trebui, cel puțin, să se ia în considerarea refuzul eliberării unei licențe de export (criteriile 5-8); întrucât decizia de a transfera sau a refuza transferul de tehnologie sau echipament militar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din poziția comună;

D.  întrucât cele mai recente cifre(18) arată că exporturile de arme din UE-28 s-au ridicat la peste 27 % din totalul la nivel mondial în perioada 2013-2017, ceea ce ar face din UE, în mod colectiv, al doilea furnizor de arme ca importanță la nivel mondial după SUA (34 %) și înaintea Rusiei (22 %); întrucât, în anii 2015 și 2016, au fost acordate cele mai multe licențe pentru exportul de arme, după valoare, de la începutul colectării de date la nivelul UE, cu o valoare totală de 195,95 miliarde EUR în 2015 și, potrivit celui mai recent raport elaborat de Grupul de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM), 191,45 miliarde EUR în 2016(19); întrucât, din păcate, cifrele pentru 2015 și 2016 sunt înșelătoare și inexacte, deoarece volumul licențelor reprezintă, în parte, mai mult o exprimare a intenției decât o cifră precisă care indică exporturile reale care pot fi preconizate a se materializa în viitorul apropiat;

E.  întrucât rapoartele anuale privind COARM sunt până în prezent singurul instrument al cărui scop este să asigure punerea în aplicare a poziției comune; întrucât aceste rapoarte au contribuit la o mai mare transparență în ceea ce privește exporturile de arme ale statelor membre, iar numărul de orientări și clarificări din Ghidul de utilizare a crescut în mod considerabil; întrucât poziția comună a crescut volumul informațiilor cu privire la acordarea licențelor de export de arme;

F.  întrucât mediul de securitate atât la nivel mondial, cât și regional s-a schimbat în mod radical, în special în vecinătatea sudică și estică a Uniunii, iar acest lucru evidențiază nevoia urgentă de a îmbunătăți și de a face mai sigure metodologiile de producere a informațiilor pentru evaluările de risc necesare pentru acordarea licențelor de export;

G.  întrucât, potrivit articolului 3 din poziția comună, cele opt criterii stabilesc doar o serie de standarde minime, neaducând atingere niciunei măsuri mai restrictive în ceea ce privește controlul armelor pe care le-ar putea adopta statele membre; întrucât procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește acordarea sau refuzarea unei licențe de export de armament ține de competența exclusivă a statelor membre;

H.  întrucât nu toate statele membre furnizează informații complete către COARM; întrucât, din cauza modalităților diferite de colectare a datelor și a procedurilor de depunere din diferitele state membre, precum și a interpretării diferite conferite de acestea celor opt criterii, seturile de date sunt incomplete și variază, iar practicile de export de arme sunt foarte diferite; subliniază faptul că schimbul de informații trebuie să fie compatibil cu legislația și procedurile administrative naționale din fiecare țară;

I.  întrucât în prezent nu există niciun mecanism de verificare standardizată, independentă și de informare privind respectarea celor opt criterii ale poziției comune;

J.  întrucât în ultimii ani au fost adoptate măsuri privind traficul de arme de calibru mic și armament ușor, cu o listă actualizată a produselor și tehnologii cu dublă utilizare în cadrul Aranjamentului de la Wassenaar; întrucât, deși aspecte precum controlul brokerajului cu armament, producția autorizată în afara UE și controlul utilizatorilor finali au fost înscrise pe ordinea de zi și, într-o anumită măsură, încorporate în poziția comună, numeroase produse, în special în domeniul produselor cu dublă utilizare, al tehnologiei cibernetice și al supravegherii, continuă să nu fie cuprinse în sistemul de control;

K.  întrucât cel de al 19-lea raport anual indică faptul că 40,5 % dintre licențele de export de arme au fost acordate țărilor din regiunea MENA, în cuantum de 77,5 miliarde EUR, Arabia Saudită, Egiptul și Emiratele Arabe Unite (EAU) reprezentând cea mai mare parte a acestor exporturi, în valoare de 57,9 miliarde EUR;

L.  întrucât, în unele cazuri, armele exportate în anumite țări, spre exemplu în Arabia Saudită, EAU și către unii membri ai coaliției conduse de Arabia Saudită, au fost utilizate în conflicte cum ar fi cel din Yemen; întrucât asemenea exporturi încalcă în mod clar poziția comună;

M.  întrucât rezoluția Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen a invitat pe Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să lanseze o inițiativă care să impună Arabiei Saudite un embargo al UE asupra armelor;

N.  întrucât armele care fac obiectul unei licențe de transfer de către statele membre ale UE și utilizate ulterior în actualul conflict din Yemen au avut un impact catastrofal asupra dezvoltării sustenabile a Yemenului;

O.  întrucât sectorul apărării a devenit un punct focal al politicii UE, deoarece Strategia globală a UE (SGUE) susține că o „industrie de apărare europeană durabilă, inovatoare și competitivă este esențială pentru autonomia strategică a Europei și pentru o politică de securitate și apărare comună (PSAC) credibilă”(20); întrucât exporturile de arme sunt esențiale pentru stimularea bazei industriale și tehnologice a apărării europene și întrucât prioritatea industriei de apărare este de a garanta securitatea și apărarea statelor membre ale UE și de a contribui la punerea în aplicare a PESC; întrucât principala sarcină a Fondului european de apărare și, ca precursor, a EDIDP, care a fost lansat recent, este de a „susține competitivitatea industriei europene de apărare”(21);

P.  întrucât măsuri legate de transparență cum ar fi monitorizarea exporturilor de arme contribuie la întărirea încrederii între statele membre;

Q.  întrucât articolul 10 din Poziția comună prevede explicit că respectarea celor opt criterii primează asupra eventualelor interese economice, sociale, comerciale sau industriale ale statelor membre,

Consolidarea Poziției comune și îmbunătățirea punerii sale în aplicare

1.  subliniază faptul că statele au dreptul legitim de a achiziționa tehnologie militară pentru propria apărare; observă că menținerea industriei de apărare face parte din propria apărare a statelor membre;

2.  observă că piața europeană a apărării servește ca instrument pentru garantarea securității și apărării statelor membre, a cetățenilor Uniunii și contribuie la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună (PESC) și, în special, a politicii de securitate și apărare comună (PSAC); invită statele membre să depășească actuala lipsă de eficiență a cheltuielilor de apărare cauzată de suprapunere, fragmentare și lipsa interoperabilității și să își propună ca UE să devină un furnizor de securitate și printr-un control mai bun al exporturilor de arme;

3.  recunoaște faptul că UE este singura uniune de state care are un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic prin care controlul exporturilor de arme este în curs de îmbunătățire, inclusiv în regiunile în criză și în țările cu un palmares discutabil în domeniul drepturilor omului; salută, în acest context, faptul că țări europene și țări terțe non-europene s-au alăturat sistemului de control al exporturilor de arme pe baza Poziției comune; încurajează, de asemenea, celelalte țări candidate, țările aflate în procesul de obținere a statutului de țară candidată sau țările care doresc să se angajeze în alt mod pe calea aderării la UE să aplice dispozițiile poziției comune;

4.  subliniază necesitatea urgentă de a întări rolul delegațiilor UE în sprijinirea statelor membre și a SEAE în ceea ce privește evaluările riscurilor legate de acordarea licențelor de export și punerea în aplicare a controalelor utilizatorilor finali, a controalelor ulterioare expedierii și a inspecțiilor la fața locului;

5.  constată că cele opt criterii sunt aplicate și interpretate în moduri diferite de către statele membre; solicită o aplicare uniformă, coerentă și coordonată a celor opt criterii și implementarea deplină a poziției comune, cu toate obligațiile sale;

6.  consideră că metodologia de evaluare a riscurilor pentru acordarea de licențe de export ar trebui să conțină principiul precauției și că statele membre, în plus față de evaluarea pentru a vedea dacă tehnologia militară specifică ar putea fi folosită pentru represiune internă sau în alte scopuri nedorite ar trebui, de asemenea, să evalueze riscurile pe baza situației generale din țara de destinație, ținând seama de factori cum ar fi situația democrației și a statului de drept și dezvoltarea sa economică și socială;

7.  invită statele membre și SEAE, în conformitate cu recomandările sale din 13 septembrie 2017, să utilizeze actualul proces de reexaminare pentru a întări mecanismele de schimb de informații, punând la dispoziție informații mai bune din punct de vedere calitativ și cantitativ pentru evaluările de risc în vederea eliberării licențelor de export, după cum urmează:

   (a) oferind sistematic și în timp util mai multe informații despre licențele de export și exporturile efective, inclusiv despre utilizatorii finali care creează motive de îngrijorare, despre cazurile de deturnare, despre certificatele de utilizator final falsificate sau care prezintă în alt mod motive de suspiciune, precum și despre curtieri sau companii de transport asupra cărora planează suspiciuni, în conformitate cu legislația națională;
   (b) menținând o listă a entităților și persoanelor condamnate pentru încălcarea legislației privind exportul de arme, a cazurilor identificate de deturnare și a persoanelor care sunt cunoscute sau suspectate că ar fi implicate în comerțul ilegal cu arme sau în activități care constituie o amenințare pentru securitatea națională și internațională;
   (c) comunicând cele mai bune practici adoptate pentru punerea în aplicare a celor opt criterii;
   (d) transformând Ghidul de utilizare actual într-o resursă online interactivă;
   (e) transformând raportul anual al UE într-o bază de date online deschisă și publică, până la sfârșitul anului 2019, noul format urmând să fie aplicat datelor din 2017;
   (f) încurajând proceduri clare și bine stabilite de colaborare între forțele de ordine și autoritățile de pază a frontierei, pe baza schimbului de informații, pentru a întări cooperarea în materie de securitate și a eradica fenomenul traficului ilicit de arme, care constituie un element de risc pentru securitatea UE și cetățenii săi;

8.  solicită statelor membre și SEAE să crească numărul angajaților care lucrează în domenii legate de export, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; încurajează utilizarea fondurilor UE pentru întărirea capacităților în rândul funcționarilor însărcinați cu autorizarea și cu asigurarea aplicării legii din statele membre;

9.  reamintește că unul dintre motivele pentru instituirea poziției comune a fost de a preîntâmpina folosirea armelor europene împotriva forțelor armate ale statelor membre, precum și de a împiedica încălcări ale drepturilor omului și prelungirea conflictelor armate; reamintește că poziția comună stabilește cerințele minime pe care statele membre trebuie să le aplice în domeniul controlului exporturilor de arme și include obligația de a analiza cererile de acordare a licențelor de export plecând de la toate cele opt criterii enumerate în aceasta;

10.  critică neaplicarea sistematică a celor opt criterii de către unele state membre și faptul că tehnologia militară ajunge la destinații și la utilizatori finali care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în poziția comună; își reiterează apelul pentru o evaluare independentă a respectării de către statele membre a celor opt criterii ale poziției comune; consideră că ar trebui promovată o mai mare convergență în aplicarea celor opt criterii; regretă lipsa unor dispoziții privind sancțiunile ce ar trebui impuse statelor membre care nu verifică respectarea celor opt criterii înainte de acordarea licențelor; îndeamnă statele membre să îmbunătățească coerența punerii în aplicare a poziției comune și le recomandă acestora să ia măsuri pentru efectuarea de controale independente;

11.  consideră că exporturile către Arabia Saudită, EAU și alți membri ai coaliției din Yemen conduse de cea dintâi nu respectă cel puțin criteriul 2, din cauza implicării acestor țări în încălcări grave ale legislației umanitare, astfel cum a fost constatate de către autoritățile competente ale ONU; reiterează apelul său din 13 septembrie 2017 privind necesitatea urgentă de a impune un embargo asupra armelor în Arabia Saudită și invită VP/ÎR și Consiliul să extindă acest embargo asupra tuturor celorlalți membri ai coaliției din Yemen conduse de Arabia Saudită;

12.  consideră că este necesar să se inițieze un proces care să ducă la un mecanism de sancționare a statelor membre care nu respectă poziția comună;

13.  constată că unele state membre au încetat să mai furnizeze arme Arabiei Saudite și altor membri ai coaliției din Yemen conduse de Arabia Saudită ca urmare a acțiunilor lor, în timp ce altele au continuat să furnizeze tehnologii militare; felicită acele state membre ca Germania și Țările de Jos, care și-au schimbat practicile legate de conflictul din Yemen; cu toate acestea, regretă profund faptul că alte state membre par să nu ia în considerare comportamentul țării de destinație și utilizarea finală a armelor și a munițiilor exportate; subliniază că această discrepanță în ceea ce privește practicile riscă să submineze întregul regim european de control al armelor;

14.  este alarmat de faptul că au fost aprobate aproape toate cererile de licență pentru exporturi în anumite țări cum ar fi Arabia Saudită, chiar dacă exporturile către aceste țări încalcă cel puțin criteriile 1-6 din poziția comună, având în vedere că neîndeplinirea criteriilor 1-4 trebuie să ducă la refuzul acordării licenței; regretă că aproape toate cererile de licențe (95 %) pentru exporturile către Arabia Saudită au fost aprobate pentru categoria ML9(22) (nave de război utilizate pentru a executa blocada navală a Yemenului), și categoriile ML10 (aeronave) și ML4 (bombe etc.), care au fost esențiale pentru campania aeriană, contribuind la deteriorarea situației umanitare, la subminarea dezvoltării sustenabile a întregii țări și la suferința actuală a populației din Yemen;

15.  este șocat de cantitatea de arme și muniții fabricate în UE, găsite în posesia Daesh în Siria și în Irak; ia act de faptul că Bulgaria și România nu au reușit să aplice în mod eficace poziția comună în ce privește retransferurile care contravin certificatelor de utilizator final; invită toate statele membre să refuze transferuri similare în viitor, în special către SUA și Arabia Saudită, și invită SEAE și statele membre, în special Bulgaria și România, să explice, în contextul COARM, dar și în public în fața Subcomisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului (SEDE), ce măsuri au fost luate în această privință; invită SEAE să trateze numeroasele cazuri semnalate de recentul raport de cercetare privind conflictele, și să analizeze metode mai eficiente de evaluare a riscului de deturnare în COARM și în alte foruri pertinente, inclusiv instituind, în contextul procesului de reexaminare, o obligație pentru statele membre de a refuza o licență de export în cazul în care există un risc evident ca tehnologia sau echipamentele militare ce urmează a fi exportate să fie deturnate; hotărăște să lanseze o anchetă în acest sens;

16.  este preocupat de faptul că furnizarea de sisteme de armament în timpul războiului și în situații marcate de tensiuni politice semnificative poate afecta în mod disproporționat populația civilă; subliniază că conflictele ar trebui rezolvate cu prioritate prin mijloace diplomatice; invită, prin urmare, statele membre ale UE să adopte măsuri în favoarea unei veritabile politici externe și de securitate comune;

17.  recunoaște că o mai bună aplicare a criteriului 8 ar constitui o contribuție decisivă la obiectivele coerenței politicilor în favoarea dezvoltării ale UE și la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, în special obiectivul nr. 16.4; invită statele membre și SEAE să utilizeze în acest sens procesul de reexaminare, aflat în curs, a poziției comune; recomandă în acest sens actualizarea Ghidului utilizatorului și punerea accentului nu numai asupra impactului pe care achiziționarea de arme îl are asupra dezvoltării țării beneficiare, ci și asupra potențialului prejudiciu asupra dezvoltării cauzat de utilizarea armelor, inclusiv în alte țări decât cea de destinație;

18.  sugerează că ar trebui să se studieze posibilitatea ca UE să sprijine respectarea de către statele membre a celor opt criterii ale poziției comune, în special prin furnizarea de informații în timpul etapei de evaluare a riscurilor, prin efectuarea de verificări ale utilizatorilor finali, prin controale ex ante ale transporturilor și prin actualizarea periodică a listei țărilor terțe care îndeplinesc criteriile poziției comune;

19.  ia act de faptul că Consiliul efectuează o reevaluare a punerii în aplicare a poziției comune și a îndeplinirii obiectivelor sale în 2018; solicită ca reexaminarea poziției comune să analizeze modul în care aceasta este pusă în aplicare la nivel național, inclusiv o evaluare a diferitelor moduri în care este pusă în aplicare în legislația și reglementările statelor, a metodelor utilizate pentru evaluarea cererilor de licențe și a agențiilor guvernamentale și ministerelor implicate; subliniază, în acest sens, faptul că proiectele finanțate prin intermediul recent-lansatului EDIDP și al viitorului Fond de apărare trebuie supuse controlului național și controlului UE, iar mecanismele/sistemele de raportare trebuie să fie supuse unui control parlamentar deplin; consideră că propunerea de Instrument european pentru pace trebuie, de asemenea, să facă obiectul unui control parlamentar;

20.  invită statele membre să depășească actuala lipsă de eficiență a cheltuielilor de apărare cauzată de suprapunere, fragmentare și lipsa interoperabilității și să își propună ca UE să devină un furnizor de securitate și printr-un control mai bun al exporturilor de arme;

21.  consideră că acțiunile referitoare la produse în legătură cu armele de calibru mic și armamentul ușor, atunci când sunt produse în principal pentru export, ar trebui excluse de la finanțare din partea Uniunii în contextul viitorului regulament de instituire a Fondului european de apărare (FED) (COM(2018)0476);

22.  consideră că, în contextul Brexitului, ar fi important ca Regatul Unit să se angajeze să respecte în continuare poziția comună și să aplice dispozițiile sale operative la fel ca și alte țări terțe europene;

23.  subliniază că ambiția de a spori competitivitatea sectorului european de apărare nu trebuie să submineze aplicarea celor opt criterii ale poziției comune, deoarece acestea au întâietate în fața oricăror interese comerciale, sociale sau industriale ale statelor membre;

24.  consideră că punerea în aplicare a Directivei 2009/43/CE de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității ar trebui să fie în concordanță cu Poziția comune, inclusiv în ceea ce privește piesele de schimb și componentele; constată că poziția comună nu prevede limitări ale domeniului de aplicare și că, prin urmare, cele opt criterii se aplică și transferurilor în interiorul UE;

25.  reiterează efectele negative pe care exporturile insuficient controlate de tehnologii de supraveghere cibernetică ale întreprinderilor din UE le pot avea asupra securității infrastructurii digitale a UE și asupra respectării drepturilor omului; subliniază, în această privință, importanța unei actualizări rapide, eficace și cuprinzătoare a Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare, reamintește poziția Parlamentului cu privire la propunerea Comisiei, aprobată de o majoritate covârșitoare în ianuarie 2018, și sugerează că Consiliul ar trebui să stabilească o poziție ambițioasă, astfel încât colegiuitorii să poată ajunge la un acord înainte de încheierea actualei legislaturi; invită statele membre, în ceea ce privește controlarea exporturilor și aplicarea celor opt criterii, să acorde mai multă atenție produselor care pot avea o utilizare atât civilă, cât și militară, cum ar fi tehnologia de supraveghere, precum și, în mod similar, componentelor care pot fi folosite în războiul cibernetic sau pentru a comite încălcări ale drepturilor omului; îndeamnă statele membre și Comisia să investească fonduri suficiente în tehnologie și în resurse umane pentru formarea persoanelor în cadrul unor programe de securitate cibernetică specifice; invită statele membre să promoveze, la nivel internațional, adăugarea bunurilor în cauză pe listele de control (în special Wassenaar);

26.  încurajează statele membre să efectueze o examinare mai detaliată a producției sub licență de către țările terțe și să asigure garanții mai solide împotriva utilizărilor nedorite; solicită aplicarea strictă a Poziției comune în ceea ce privește producția sub licență în țările terțe; solicită limitarea acordurilor de producție sub licență la țările care sunt părți sau semnatare ale ATT și obligarea acestor țări terțe să exporte numai echipamentele produse sub licență cu autorizație explicită din partea statului membru exportator inițial;

27.  subliniază că trebuie elaborată o abordare pentru soluționarea situațiilor în care statele membre interpretează diferit cele opt criterii din poziția comună pentru exporturile de produse care sunt, în esență, asemănătoare, către destinații și utilizatori finali similari, pentru a menține condiții de concurență echitabile și credibilitatea UE în străinătate;

28.  solicită statelor membre și SEAE să elaboreze o strategie specifică pentru a proteja în mod oficial avertizorii de integritate care denunță practicile desfășurate de entități și întreprinderi din industria de armament, care contravin criteriilor și principiilor poziției comune;

29.  solicită, de asemenea, extinderea, respectiv aplicarea celor opt criterii și la transferul de personal militar, de securitate și de poliție, la serviciile legate de exporturile de armament, la know-how și formare, la tehnologia de securitate precum și la serviciile militare și de securitate private;

30.  îndeamnă statele membre și SEAE să coopereze îndeaproape pentru a preveni riscurile pe care le implică deturnarea și depozitarea de arme, precum traficul și ilegal de arme și contrabanda; subliniază riscul ca armele exportate către țări terțe să fie reintroduse în UE prin contrabandă și trafic cu arme;

31.  solicită statelor membre și SEAE să adauge un criteriu nou la poziția comună pentru a se asigura că, la acordarea licențelor, riscul de corupție în ceea ce privește exporturile pertinente este luat în considerare în mod corespunzător;

Raportul anual al COARM

32.  salută eforturile depuse de COARM în vederea cooperării, a coordonării și a convergenței (cu referire în special la Ghidul de utilizare a poziției comune), respectiv a întăririi și punerii în aplicare a poziției comune, în special în ce privește campaniile de sensibilizare, precum și procesele de aliniere și de armonizare în cadrul UE și cu țări terțe;

33.  își exprimă regretul cu privire la publicarea foarte târzie a celui de al 18-lea raport anual pentru 2015, în martie 2017, și a celui de al 19-lea raport anual pentru 2016, în februarie 2018; solicită garantarea unei proceduri de raportare și depunere mai standardizate și în timp mai util, prin stabilirea unui termen-limită strict pentru prezentarea datelor, cel târziu în luna ianuarie din anul următor anului în care au avut loc exporturile, precum și prin stabilirea unei date fixe de publicare nu mai târziu de luna martie a anului care urmează anului în care s-au făcut exporturile;

34.  reamintește că, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună, toate statele membre sunt obligate să raporteze cu privire la exporturile lor de arme și îndeamnă toate statele membre să respecte pe deplin obligațiile care le revin, astfel cum sunt prevăzute în Poziția comună; subliniază că, pentru înțelegerea modului în care sunt aplicate cele opt criterii, sunt esențiale date defalcate de înaltă calitate privind livrările efective;

35.  critică faptul că un număr de state membre nu au înaintat contribuții complete la cel de al 19-lea raport anual pe baza unor date detaliate, specifice fiecărei țări; este preocupat de faptul că, prin urmare, lipsesc informații importante din raportul anual al COARM, care nu este, așadar, actualizat sau nu este în măsură să prezinte o imagine completă a activităților de export ale statelor membre; consideră că ar trebui instituit un sistem standardizat de verificare și raportare, pentru a oferi informații mai detaliate și exhaustive; își reiterează solicitarea ca toate statele membre care nu au prezentat contribuții complete, să furnizeze informații suplimentare privind exporturile lor anterioare, în vederea elaborării următorului raport anual;

36.  observă că, potrivit celui de al 19-lea raport anual, criteriile invocate pentru refuzul autorizării sunt aplicate de manieră diferită, criteriul 1 fiind invocat de 82 de ori, criteriul 2 de 119 ori, criteriul 3 de 103 ori, criteriul 4 de 85 de ori, criteriul 5 de opt ori, criteriul 6 de 12 ori, criteriul 7 de 139 de ori, iar criteriul 8 o dată; constată cu preocupare că numărul licențelor refuzate a scăzut în total și în termeni relativi (doar 0,76 % dintre cererile de licențe au fost respinse în 2016, comparativ cu aproape 1 % în 2015); ia act cu dezamăgire de faptul că, în continuare, raportul nu a inclus cifrele referitoare la rezultatele consultărilor privind refuzul notificărilor și invită statele membre să includă aceste date în rapoartele anuale viitoare;

37.  sugerează ca informații suplimentare să fie colectate de la statele membre și publicate atât la nivel național, cât și în raportul anual COARM; sugerează, de asemenea, ca raportul anual al COARM să fie completat cu o prezentare generală, care să includă, printre altele, comparații ale tendințelor față de anii precedenți, precum și date agregate;

Parlamentul și societatea civilă

38.  observă că nu toate parlamentele naționale din UE examinează deciziile guvernamentale de acordare a licențelor; subliniază că Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede posibilitatea de a oferi răspunsuri periodice la rapoartele anuale ale UE privind exporturile de arme și solicită, în acest sens, o îmbunătățire a situației actuale, precum și garantarea faptului că Parlamentul va răspunde la raportul anual al COARM cu propriul său raport anual, care ar trebui să fie în afara cotei; invită parlamentele naționale să facă schimb de cele mai bune practici existente în domeniul informării și supravegherii exporturilor de arme;

39.  subliniază rolul important al parlamentelor naționale, al Parlamentului European, al societății civile, al autorităților de control al exporturilor de arme și al asociațiilor sectoriale atât în a sprijini și încuraja standardele convenite ale poziției comune la nivel național și european, cât și în a stabili un sistem de control transparent și responsabil; solicită, în consecință, un mecanism de control transparent și solid, care să consolideze rolul parlamentelor și al societății civile; încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și mediul universitar să efectueze o monitorizare independentă a comerțului cu arme și invită statele membre și SEAE să sprijine astfel de activități, inclusiv prin mijloace financiare;

40.  subliniază importanța și legitimitatea controlului parlamentar în ceea ce privește datele referitoare la controlul exporturilor de arme și modul de efectuare a acestui control; solicită, în acest sens, instituirea de măsuri, acordarea de sprijin și furnizarea informațiilor necesare pentru a garanta exercitarea deplină a funcției de control public;

41.  sugerează ca exporturile de produse finanțate în temeiul EDIDP și/sau al Fondului european de apărare (FED) să fie incluse în datele transmise separat către COARM pentru a asigura o monitorizare atentă a acelor produse care au fost finanțate de la bugetul european; invită Consiliul și Parlamentul să convină asupra unui regim detaliat de interpretare și punere în aplicare, care să includă un organism de supraveghere, un organism de sancționare și un comitet de etică pentru a asigură că criteriile poziției comune sunt aplicate cel puțin produselor finanțate în temeiul EDIDP și/sau FED, pentru a asigura cadre de export egale pentru țările implicate; consideră că interpretarea și punerea în aplicare comune ar trebui să se aplice eventual tuturor exporturilor de arme din statele membre;

Controlul internațional al armelor și dezarmarea

42.  subliniază ambițiile UE de a deveni un actor mondial pentru pace; consideră că UE ar trebui să își asume o responsabilitate sporită în ceea ce privește pacea și securitatea în Europa și în lume prin intermediul altor mecanisme îmbunătățite de control al exporturilor și inițiative de dezarmare, precum și că, în calitate de actor mondial responsabil, ea ar trebui să constituie un exemplu, și anume să aibă un rol activ, iar statele membre să depună toate eforturile pentru a găsi o poziție comună în domeniile neproliferării armelor, dezarmării mondiale și controlării transferurilor de arme, precum și în întărirea cercetării și a dezvoltării în ce privește tehnologiile și procesele de conversie de la structurile de utilizare militară la structurile de utilizare civilă, și prin măsuri precum acordarea de avantaje la export pentru produsele în cauză;

43.  recunoaște că toate statele membre ale UE sunt semnatare ale ATT; solicită universalizarea ATT și axarea în mai mare măsură pe țările care nu sunt semnatare; salută, de asemenea, eforturile de sensibilizare în privința ATT și sprijină punerea sa efectivă în aplicare;

44.  încurajează statele membre să ajute țările terțe în procesul de elaborare, îmbunătățire și aplicare a sistemelor de control al armelor, în conformitate cu poziția comună;

45.  își reiterează poziția în legătură cu sistemele autonome de arme letale (LAWS); solicită interzicerea exporturilor de produse utilizate pentru dezvoltarea și producerea unor astfel de sisteme de arme;

46.  consideră că un tratat internațional eficace de control al exporturilor de arme ar trebui să cuprindă toate transferurile, inclusiv transferurile interstatale, transferurile dintre state și utilizatorii finali nestatali și contractele de leasing, precum și împrumuturile, cadourile, ajutoarele și orice alte forme de transfer;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al NATO, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 335, 13.12.2008, p. 99.
(2) JO C 56, 14.2.2018, p. 1.
(3) JO L 17, 23.1.2018, p. 40.
(4) JO L 139, 30.5.2017, p. 38.
(5) JO C 98, 15.3.2018, p. 1.
(6) http://www.wassenaar.org/controllists/, „Lista produselor și tehnologiilor și munițiilor cu dublă utilizare”, în cadrul Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare.
(7) Tratatul privind comerțul cu arme, ONU, 13-27217.
(8) JO L 146, 10.6.2009, p. 1.
(9) JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
(10) JO L 338, 13.12.2016, p. 1.
(11) A/HRC/35/8.
(12) JO C 337, 20.9.2018, p. 63.
(13) JO C 399, 24.11.2017, p. 178.
(14) JO C 35, 31.1.2018, p. 142.
(15) JO C 331, 18.9.2018, p. 146.
(16) JO C 356, 4.10.2018, p. 104.
(17) JO C 285, 29.8.2017, p. 110.
(18) „Tendințe în transferurile internaționale de arme”, 2017 (Fișă de informare SIPRI, martie 2018).
(19) http://enaat.org/eu-export-browser/licence.de.html
(20) „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică - O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, Bruxelles, iunie 2016.
(21) „Lansarea Fondului european de apărare”, (COM(2017)0295), 7 iunie 2017.
(22) Nave de război (de suprafață sau subacvatice), echipamente navale speciale, accesorii, componente și alte nave de suprafață https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016XG0406(01)&from=RO


Oferirea de mijloace autorităților de concurență și garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne ***I
PDF 126kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să asigure mai bine respectarea normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (COM(2017)0142 – C8-0119/2017 – 2017/0063(COD))
P8_TA(2018)0452A8-0057/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0142),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 103 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0119/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0057/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2018 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne

P8_TC1-COD(2017)0063


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/1.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei

Comisia ia notă de textul articolului 11 convenit de Parlamentul European și de Consiliu privind măsurile provizorii.

Măsurile provizorii pot fi un instrument esențial prin care autoritățile din domeniul concurenței se pot asigura că nu este afectată concurența în timpul unei investigații aflate în desfășurare.

Pentru a permite autorităților în materie de concurență să facă față cu mai multă eficacitate evoluțiilor de pe piețele cu o dinamică rapidă, Comisia se angajează să efectueze o analiză pentru a aprecia dacă există mijloace pentru a simplifica adoptarea măsurilor provizorii în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței în termen de doi ani de la data transpunerii prezentei directive. Rezultatele vor fi prezentate Parlamentului European și Consiliului.


Codul european al comunicațiilor electronice ***I
PDF 126kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare) (COM(2016)0590 – C8-0379/2016 – 2016/0288(COD))
P8_TA(2018)0453A8-0318/2017

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0590),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0379/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 ianuarie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 februarie 2017(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(3),

–  având în vedere scrisoarea din 17 octombrie 2016 a Comisiei pentru afaceri juridice, adresată Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0318/2017),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2018 în vederea adoptării Directivei (UE) 2018/... a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare)

P8_TC1-COD(2016)0288


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2018/1972.)

(1) JO C 125, 21.4.2017, p. 65.
(2) JO C 207, 30.6.2017, p. 87.
(3) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.


Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice ***I
PDF 122kWORD 58k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (COM(2016)0591 – C8-0382/2016 – 2016/0286(COD))
P8_TA(2018)0454A8-0305/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0591),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0382/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Senatul Franței în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 ianuarie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0305/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 noiembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Agenției de sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC) și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2120 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1211/2009

P8_TC1-COD(2016)0286


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1971.)

(1) JO C 125, 21.4.2017, p. 65.


Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi ***I
PDF 241kWORD 75k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi (COM(2018)0284 – C8-0197/2018 – 2018/0143(COD))(1)
P8_TA(2018)0455A8-0354/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   Punerea în folosință a vehiculelor grele cu emisii zero ar trebui să contribuie la soluționarea problemelor majore de mobilitate urbană. Pe lângă faptul că este esențială pentru a reduce emisiile de CO2 generate de transportul rutier, promovarea unor astfel de vehicule de către producători este, de asemenea, esențială pentru reducerea eficientă a poluanților atmosferici și a nivelurilor excesive de zgomot în orașe și în zonele urbane.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Ca urmare a Strategiei pentru o mobilitate cu emisii scăzute, Comisia a adoptat două pachete de mobilitate, în mai19 și, respectiv, noiembrie 201720. Aceste pachete stabilesc o agendă pozitivă care aplică strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute și asigură o tranziție ușoară către o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți.
(2)  Ca urmare a Strategiei pentru o mobilitate cu emisii scăzute, Comisia a adoptat două pachete de mobilitate, în mai19 și, respectiv, noiembrie 201720. Aceste pachete stabilesc o agendă pozitivă care aplică strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute și asigură o tranziție ușoară către o mobilitate cu emisii zero, competitivă și conectată pentru toți.
__________________
__________________
19 Europa în mișcare: O agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social către o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți, COM(2017)0283 final.
19 Europa în mișcare: O agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social către o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți, COM(2017)0283 final.
20 Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute. O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii, COM(2017)0675 final.
20 Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute. O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii, COM(2017)0675 final.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Prezentul regulament face parte din al treilea pachet „Europa în mișcare”, care aplică noua strategie de politică industrială din septembrie 201721 și are menirea de a finaliza procesul care permite Uniunii să profite pe deplin de beneficiile aduse de modernizarea și decarbonizarea mobilității. Scopul acestui pachet este de a face mobilitatea europeană mai sigură și mai accesibilă, industria europeană mai competitivă, locurile de muncă din Europa mai sigure și sistemul de mobilitate mai curat și mai bine adaptat la imperativul combaterii schimbărilor climatice. Acest lucru va necesita angajamentul deplin al Uniunii, al statelor membre și al părților interesate, nu în ultimul rând prin intensificarea eforturilor de a reduce emisiile de CO2 și poluarea aerului.
(3)  Prezentul regulament face parte din al treilea pachet „Europa în mișcare”, care aplică noua strategie de politică industrială din septembrie 201721 și are menirea de a finaliza procesul care permite Uniunii să profite pe deplin de beneficiile aduse de modernizarea și decarbonizarea mobilității. Scopul acestui pachet este de a face mobilitatea europeană mai sigură și mai accesibilă, industria europeană mai competitivă, locurile de muncă din Europa mai sigure și de a înscrie în mod ferm sectorul pe o traiectorie către emisii zero până la jumătatea secolului, în deplină conformitate cu Acordul de la Paris. Pentru a găsi un echilibru adecvat între intensificarea eforturilor de a reduce emisiile de CO2 și poluarea aerului, impulsionarea inovării în industria autovehiculelor a Uniunii și creșterea competitivității Uniunii, este necesar angajamentul deplin al Uniunii, al statelor membre și al părților interesate.
__________________
__________________
21 Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă. O strategie reînnoită privind politica industrială a UE, COM(2017)0479 final.
21 Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă. O strategie reînnoită privind politica industrială a UE, COM(2017)0479 final.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Prezentul regulament prevede, împreună cu standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehiculele utilitare ușoare22, o cale clară de urmat pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de sectorul transportului rutier și contribuie la atingerea obiectivului obligatoriu de reducere pe plan intern cu cel puțin 40 %, comparativ cu nivelul din 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul întregii economii până în 2030, obiectiv aprobat atât în Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014, cât și la reuniunea Consiliului Mediu din 6 martie 2015, în calitate de contribuție preconizată a Uniunii stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris.
(4)  Prezentul regulament prevede, împreună cu Regulamentul (UE) …/…22 al Parlamentului European și al Consiliului, o cale clară de urmat pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de sectorul transportului rutier și contribuie la atingerea obiectivului obligatoriu de reducere pe plan intern cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul întregii economii până în 2030, necesară pentru a respecta prevederile Acordului de la Paris.
__________________
__________________
22 Regulamentul (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007, (JO L, ...,..., p. ).
22 Regulamentul (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007, (JO L, ...,..., p. ).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Prin urmare, ar trebui stabilite obiective de reducere a emisiilor de CO2 pentru parcurile de vehicule grele noi de la nivelul întregii Uniuni pentru 2025 și pentru 2030, ținând seama de perioada necesară pentru reînnoirea parcului de vehicule și că este necesar ca sectorul transportului rutier să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și de energie pentru 2030 și ulterior. De asemenea, o astfel de abordare pe etape oferă industriei un semnal clar și la timp pentru a nu amâna introducerea pe piață a unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și a unor vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  În Concluziile Consiliului European din octombrie 2014 s-a aprobat reducerea cu 30 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005, în sectoarele neincluse în schema Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii. Emisiile din transportul rutier, care depășesc în continuare în mod semnificativ nivelurile din 1990, au o contribuție majoră la emisiile generate de aceste sectoare,. Dacă emisiile generate de transportul rutier ar continua să crească, acestea ar anula reducerile realizate de alte sectoare în vederea combaterii schimbărilor climatice.
(5)  În Concluziile Consiliului European din octombrie 2014 s-a aprobat reducerea cu 30 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005, în sectoarele neincluse în schema Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii. Transportul rutier a generat 25 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii în 2016, iar emisiile acestui sector au crescut pentru al treilea an consecutiv și depășesc în continuare în mod semnificativ nivelurile din 1990. Dacă emisiile generate de transportul rutier ar continua să crească, acestea ar anula reducerile realizate de alte sectoare în vederea combaterii schimbărilor climatice.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Având în vedere că se estimează o creștere a proporției emisiilor generate de vehicule grele la aproximativ 9 % și că în prezent nu există cerințe de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele grele, se impune luarea unor măsuri specifice pentru această categorie de vehicule.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Pentru a valorifica integral potențialul în materie de eficiență energetică și a asigura contribuția întregului sector al transportului rutier la reducerea convenită a emisiilor de gaze cu efect de seră, este oportun ca standardele deja existente privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehiculele utilitare ușoare să fie completate prin stabilirea unor standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi. Aceste standarde vor stimula inovarea în domeniul tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, contribuind la consolidarea poziției de lider tehnologic a producătorilor și furnizorilor din Uniune.
(9)  Pentru a valorifica integral potențialul în materie de eficiență energetică și a asigura contribuția întregului sector al transportului rutier la reducerea convenită a emisiilor de gaze cu efect de seră, este oportun ca standardele deja existente privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehiculele utilitare ușoare să fie completate prin stabilirea unor standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi. Aceste standarde vor stimula inovarea în domeniul tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, contribuind la consolidarea poziției de lider tehnologic a producătorilor și furnizorilor din Uniune și asigurând locuri de muncă de înaltă calificare pe termen lung.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Având în vedere că schimbările climatice sunt o problemă transfrontalieră și că este necesar să se asigure funcționalitatea pieței unice, atât pentru serviciile de transport rutier, cât și pentru vehiculele grele, este oportun să se stabilească la nivelul Uniunii standarde privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele. Aceste standarde ar trebui concepute astfel încât să nu aducă atingere dreptului concurenței.
(10)  Având în vedere că schimbările climatice sunt o problemă transfrontalieră și că este necesar să se asigure funcționalitatea pieței unice, atât pentru serviciile de transport rutier, cât și pentru vehiculele grele, și să se evite orice fragmentare a pieței, este oportun să se stabilească la nivelul Uniunii standarde privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele. Aceste standarde ar trebui concepute astfel încât să nu aducă atingere dreptului concurenței.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Pentru o tranziție echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social către o mobilitate cu emisii zero până la jumătatea secolului, sunt necesare schimbări la nivelul întregului lanț valoric din sectorul autovehiculelor, luând în considerare cetățenii și regiunile din toate statele membre care ar putea suferi un impact negativ. Este important să se ia în considerare impactul social al tranziției și să se anticipeze implicațiile în ceea ce privește locurile de muncă. Prin urmare, este extrem de important ca, la nivelul Uniunii, la nivel național și regional, măsurile actuale să fie însoțite, de asemenea, de programe specifice de redistribuire, de recalificare și de perfecționare a competențelor lucrătorilor, precum și de inițiative în materie de educație și de căutare a unui loc de muncă în comunitățile și regiunile afectate, luate în dialog strâns cu partenerii sociali și autoritățile competente.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 12 b (nou)
(12b)   Infrastructura de reîncărcare și de realimentare trebuie introdusă rapid, pentru a garanta încrederea consumatorilor în vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero, iar diferitele instrumente de sprijin de la nivelul Uniunii și al statelor membre trebuie să conlucreze în mod eficient, mobilizând investiții publice și private semnificative.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 12 c (nou)
(12c)   În strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute s-a subliniat importanța asigurării provenienței energiei electrice produsă pentru vehiculele electrice din surse de energie durabile, precum și necesitatea întreprinderii, cât mai curând posibil, la nivelul Uniunii, a unei inițiative pe termen lung cu privire la bateriile de nouă generație. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor respective, va fi necesară o creștere a finanțării în beneficiul cercetării tehnologice în ceea ce privește producția, gestionarea și eliminarea bateriilor motoarelor electrice, astfel încât acestea să fie din ce în ce mai durabile din perspectiva mediului;
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 12 d (nou)
(12d)   Majoritatea operatorilor de transport de marfă din Uniune sunt reprezentați de întreprinderi mici și mijlocii, cu acces limitat la finanțare. Din acest motiv, viitoarele soluții trebuie să fie rentabile și echilibrate. Este esențial să existe o structură solidă de stimulente pentru a sprijini adoptarea vehiculelor mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil și să se pună la dispoziție mecanisme de finanțare ale Uniunii.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Având în vedere procesul de inovare și pentru a ține cont de aplicarea unor noi tehnologii care îmbunătățesc eficiența consumului de combustibil al vehiculelor grele, instrumentul de simulare VECTO și Regulamentul (UE) 2017/2400 vor fi actualizate permanent și în timp util.
(13)  Având în vedere procesul de inovare și pentru a ține cont de aplicarea unor noi tehnologii care îmbunătățesc eficiența consumului de combustibil al vehiculelor grele, precum și evoluția reprezentativității pentru condițiile reale de conducere a valorilor emisiilor de CO2 stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400, instrumentul de simulare VECTO și Regulamentul (UE) 2017/2400 vor fi actualizate permanent și în timp util și, în consecință, se va aloca un buget suficient. Având în vedere rolul pe care aceste noi tehnologii îl pot avea în potențialul sectorului transporturilor de a reduce emisiile de CO2, revizuirea din 2022 ar trebui să ia în considerare în totalitate evoluția instrumentului de simulare VECTO.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Datele privind emisiile de CO2 determinate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/2400 trebuie monitorizate conform Regulamentului (UE) nr. .../2018 al Parlamentului European și al Consiliului25. Pe aceste date se bazează stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor care trebuie atinse de cele patru grupe de vehicule grele cu cele mai mari emisii din Uniune, precum și stabilirea mediei emisiilor specifice ale unui producător pentru un an calendaristic dat.
(14)  Datele privind emisiile de CO2 determinate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/2400 trebuie monitorizate conform Regulamentului (UE) 2018/95625 al Parlamentului European și al Consiliului. Pe aceste date se bazează stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor care trebuie atinse de cele patru grupe de vehicule grele cu cele mai mari emisii din Uniune, precum și stabilirea mediei emisiilor specifice ale unui producător pentru un an calendaristic dat.
(Acest amendament se aplică întregului text Adoptarea sa impune modificări corespunzătoare în întregul text.)
__________________
__________________
25 Regulamentul (UE) nr. .../2018 al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi, JO L, ,
25 Regulamentul (UE) 2018/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 iunie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele noi (JO L 173, 9.7.2018, p. 1).
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Pentru 2025 ar trebui stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor, constând într-o reducere relativă a emisiilor medii de CO2 din 2019 ale acestor vehicule grele, care să reflecte adoptarea unor tehnologii disponibile cu ușurință și eficiente din punctul de vedere al costurilor. Obiectivul pentru 2030 ar trebui considerat ținta aspirațiilor, iar obiectivul definitiv ar trebui determinat pe baza unei analize desfășurate în 2022, deoarece există mai multe incertitudini în privința adoptării unor tehnologii mai avansate care nu sunt încă disponibile cu ușurință.
(15)  Pentru 2025 ar trebui stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor, constând într-o reducere relativă a emisiilor medii de CO2 din 2019 ale acestor vehicule grele, care să reflecte adoptarea unor tehnologii disponibile cu ușurință și eficiente din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, ar trebui stabilit un obiectiv de reducere pentru 2030, pe baza unei analize desfășurate în 2022, care să nu reducă nivelul de ambiție al prezentului regulament, ținând seama în același timp de faptul că există mai multe incertitudini în privința adoptării unor tehnologii mai avansate care nu sunt încă disponibile cu ușurință.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Gazul natural lichefiat (GNL) este un combustibil disponibil ca alternativă la motorină pentru vehiculele grele. Implementarea tehnologiilor actuale și a tehnologiilor viitoare, mai inovatoare, bazate pe GNL va contribui la respectarea obiectivelor privind emisiile de CO2 pe termen scurt și mediu, întrucât utilizarea tehnologiilor bazate pe GNL conduce la emisii de CO2 mai mici decât cele ale vehiculelor pe motorină. Potențialul de reducere a emisiilor de CO2 al vehiculelor alimentate cu GNL este deja integral reflectat în VECTO. În plus, tehnologiile actuale bazate pe GNL asigură un nivel scăzut de emisii de poluanți atmosferici, cum ar fi NOx și particulele în suspensie. Infrastructura minimă suficientă de alimentare cu combustibil este, de asemenea, disponibilă și se extinde în contextul aplicării cadrelor naționale de politică privind infrastructurile pentru combustibilii alternativi.
(16)  Infrastructura eficientă, neutră din punct de vedere tehnologic și suficientă de alimentare cu combustibil și de reîncărcare ar trebui să se extindă în contextul aplicării cadrelor naționale de politică privind infrastructurile pentru combustibilii alternativi, în conformitate cu ambițiile prezentului regulament.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  În ceea ce privește vehiculele de uz specific și vehiculele din categoriile M2 și M3, Comisia ar trebui să specifice cât mai curând posibil criteriile tehnice de definire a uzului specific al unui vehicul și de definire a autobuzelor care intră sub incidența prezentului regulament.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)  Ar trebui să se conceapă un mecanism de validare pentru scenariul de referință pentru 2019 care să garanteze acuratețea și avantajele prezentului regulament.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)   Pentru a oferi flexibilitate mecanismului de stimulare pentru dezvoltarea vehiculelor grele cu emisii zero, producătorii asociați trebuie să poată forma grupări constituite pe o bază deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Acordurile de constituire a unei grupări nu trebuie să aibă o durată mai mare de cinci ani, dar trebuie să poată fi reînnoite. Comisia ar trebui să aibă competența de a stabili norme și condiții detaliate pentru ca producătorii asociați să poată forma grupări constituite pe o bază deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii în materie de concurență.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Spre deosebire de cazul autoturismelor și al camionetelor, pe piață nu sunt încă disponibile vehicule grele cu emisii zero sau scăzute, cu excepția autobuzelor. Prin urmare, ar trebui introdus un mecanism specific, sub forma creditelor suplimentare, pentru a facilita tranziția fără probleme către mobilitatea cu emisii zero. Acesta va asigura stimulente pentru producerea și adoptarea pe piața Uniunii a unor vehicule grele cu emisii zero sau scăzute, care ar completa instrumentele ce acționează asupra cererii, cum ar fi Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind vehiculele nepoluante26.
(21)  Pentru a asigura tranziția fără probleme către mobilitatea cu emisii zero și pentru a asigura stimulente pentru producerea și punerea în folosință pe piața Uniunii a unor vehicule grele cu emisii zero sau scăzute, care ar completa instrumentele ce acționează asupra cererii, cum ar fi Directiva 2009/33/CE26 a Parlamentului European și a Consiliului privind vehiculele nepoluante, ar trebui să se stabilească o valoare de referință pentru cota de vehicule grele cu emisii zero sau scăzute din parcul de vehicule al unui producător pentru 2025 și 2030.
_________________
_________________
26 Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../UE [COM(2017)0653] (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).
26 Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../UE [COM(2017)0653] (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
(21a)  Cota minimă de vehicule cu emisii zero și scăzute ar trebui stabilită astfel încât să li se asigure furnizorilor de infrastructuri de încărcare și producătorilor o certitudine legată de investiții, cu scopul de a promova punerea rapidă în folosință pe piața Uniunii a vehiculelor cu emisii zero și scăzute, însă totodată ar trebui să se asigure o anumită flexibilitate pentru ca producătorii să poată decide ei înșiși când își programează investițiile. Ar trebui introdus un mecanism care să stimuleze producătorii să introducă pe piața Uniunii cât mai curând posibil vehicule cu emisii zero și scăzute.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Prin urmare, pentru calcularea mediei emisiilor specifice ale unui producător, toate vehiculele grele cu emisii zero sau scăzute ar trebui luate în considerare de mai multe ori. Nivelul stimulentelor ar trebui să varieze în funcție de emisiile de CO2 efective ale fiecărui vehicul. Pentru a evita o periclitare a obiectivelor de mediu, reducerile rezultate ar trebui să fie plafonate.
(22)  Pentru calcularea obiectivului privind emisiile specifice de CO2 ale unui producător, ar trebui luate în considerare rezultatele acestuia comparativ cu valoarea de referință pentru vehiculele cu emisii zero sau scăzute pentru 2025 și 2030. Pentru a stimula dezvoltarea și punerea în folosință a unor astfel de vehicule, evitând în același timp o periclitare a obiectivelor de mediu și a eficienței motoarelor convenționale cu combustie internă, ajustările rezultate ar trebui să fie plafonate.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Mecanismul de stimulare a adoptării vehiculelor grele cu emisii zero ar trebui să includă și camioanele mai mici, autobuzele și autocarele, pentru care prezentul regulament nu prevede obiective privind emisiile de CO2. Aceste vehicule pot contribui, de asemenea, în mod semnificativ la soluționarea problemei poluării atmosferice din orașe. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că există deja pe piață autobuze cu emisii zero, a căror adoptare este stimulată prin măsuri de la nivelul cererii, cum ar fi achizițiile publice. Prin urmare, pentru a se asigura un echilibru al stimulentelor între diversele tipuri de vehicule, reducerile aferente camioanelor mai mici, autobuzelor și autocarelor cu emisii zero ar trebui să fie la rândul lor plafonate.
(24)  Mecanismul de stimulare a punerii în folosință a vehiculelor grele cu emisii zero ar trebui să includă și camioanele mai mici și alte categorii de vehicule grele, pentru care prezentul regulament încă nu prevede obiective privind emisiile de CO2. Aceste vehicule pot contribui, de asemenea, în mod semnificativ la soluționarea problemei poluării atmosferice din orașe.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Comisia ar trebui să impună o sancțiune financiară, sub forma unei prime pentru emisiile suplimentare, dacă se constată că un producător are emisii suplimentare, ținând cont de creditele și debitele de emisii ale acestuia. Pentru a furniza producătorilor suficiente stimulente pentru a lua măsuri de reducere a emisiilor specifice de CO2 generate de vehiculele grele, ar trebui ca prima să depășească media costurilor marginale ale tehnologiilor necesare pentru respectarea obiectivelor. Prima ar trebui considerată venit la bugetul general al Uniunii. Metodologia de colectare a primelor ar trebui stabilită printr-un act de punere în aplicare, ținând cont de metodologia adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009.
(29)  Comisia ar trebui să impună o sancțiune financiară, sub forma unei prime pentru emisiile suplimentare, dacă se constată că un producător are emisii suplimentare, ținând cont de creditele și debitele de emisii ale acestuia. Pentru a furniza producătorilor suficiente stimulente pentru a lua măsuri de reducere a emisiilor specifice de CO2 generate de vehiculele grele, este important ca prima să depășească întotdeauna media costurilor marginale ale tehnologiilor necesare pentru respectarea obiectivelor. Sumele obținute din plata primelor pentru emisiile suplimentare ar trebui considerate ca venit la bugetul general al Uniunii. Aceste sume ar trebui să fie utilizate pentru a sprijini, în strânsă colaborare cu partenerii sociali și cu autoritățile competente, tranziția echitabilă a sectorului autovehiculelor către mobilitatea cu emisii zero, precum și soluțiile inovatoare care stimulează punerea rapidă în folosință a vehiculelor grele cu emisii zero și scăzute. Metodologia de colectare a primelor ar trebui stabilită printr-un act de punere în aplicare, ținând cont de metodologia adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/20091a al Parlamentului European și al Consiliului.
_____________
1a Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor prevăzute de prezentul regulament este necesar un mecanism robust de asigurare a respectării normelor. Obligațiile de a furniza date exacte, impuse producătorilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. .../2018 [privind monitorizarea și raportarea referitoare la vehiculele grele], și amenzile administrative care pot fi impuse în cazul nerespectării acestor obligații contribuie la asigurarea fiabilității datelor utilizate pentru a verifica respectarea obiectivelor prevăzute de prezentul regulament.
(30)  Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor prevăzute de prezentul regulament este necesar un mecanism robust de asigurare a respectării normelor. Obligațiile de a furniza date exacte, impuse producătorilor în temeiul Regulamentului (UE) 2018/956, și amenzile administrative care pot fi impuse în cazul nerespectării acestor obligații contribuie la asigurarea fiabilității datelor utilizate pentru a verifica respectarea obiectivelor prevăzute de prezentul regulament. Este în interesul consumatorilor și al publicului larg să știe care dintre producători respectă și care nu noile standarde privind emisiile.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Pentru realizarea reducerilor emisiilor de CO2 prevăzute în prezentul regulament este esențial ca emisiile de CO2 ale vehiculelor grele aflate în uz să fie conforme cu valorile determinate conform Regulamentului (CE) nr. 595/2009 și măsurilor de punere în aplicare a acestuia. Prin urmare, la calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua în considerare orice neconformitate sistematică a emisiilor de CO2 ale vehiculelor grele aflate în uz, constatată de autoritățile de omologare de tip.
(31)  Pentru realizarea reducerilor emisiilor de CO2 prevăzute în prezentul regulament este esențial ca emisiile de CO2 ale vehiculelor grele aflate în uz și în circulație să fie conforme cu valorile determinate conform Regulamentului (CE) nr. 595/2009 și măsurilor de punere în aplicare a acestuia. Prin urmare, la calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua în considerare orice neconformitate sistematică a emisiilor de CO2 ale vehiculelor grele aflate în uz și în circulație, constatată de autoritățile de omologare de tip. Ar trebui introdusă, de asemenea, testarea independentă de către terți a vehiculelor aflate în uz și în circulație.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  Eficacitatea obiectivelor stabilite în prezentul regulament pentru reducerea emisiilor de CO2 depinde în mare măsură de reprezentativitatea metodologiei utilizate pentru determinarea emisiilor de CO2. În conformitate cu avizul Mecanismului de consiliere științifică (MCS)27 referitor la vehiculele ușoare, este oportun ca și în cazul vehiculelor grele să fie instituit un mecanism de evaluare a reprezentativității, în condiții reale de conducere, a valorilor reprezentând emisiile de CO2 și consumul energetic, determinate conform Regulamentului (UE) 2017/2400. Comisia ar trebui să aibă competența de a se asigura că astfel de date sunt disponibile public și, după caz, de a elabora procedurile de identificare și colectare a datelor necesare pentru astfel de evaluări.
(33)  Eficacitatea obiectivelor stabilite în prezentul regulament pentru reducerea emisiilor de CO2 depinde în mare măsură de reprezentativitatea metodologiei utilizate pentru determinarea emisiilor de CO2. În conformitate cu avizul Mecanismului de consiliere științifică (MCS)27 referitor la vehiculele ușoare, este oportun ca și în cazul vehiculelor grele să fie instituit un mecanism de evaluare a reprezentativității, în condiții reale de conducere, a valorilor reprezentând emisiile de CO2 și consumul energetic, determinate conform Regulamentului (UE) 2017/2400. Comisia ar trebui să aibă competența de a se asigura că astfel de date sunt disponibile public și, după caz, de a elabora procedurile de identificare și colectare a datelor necesare pentru astfel de evaluări. Atunci când se constată o diferență semnificativă între valorile emisiilor în condiții reale de conducere și cele determinate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400, Comisia ar trebui să aibă competența de a adapta în consecință emisiile medii specifice de CO2 ale unui producător și, dacă este cazul, emisiile de CO2 de referință pentru 2019 utilizate în scopul conformității cu prezentul regulament.
__________________
__________________
27 Grupul la nivel înalt de consilieri științifici, Avizul științific 1/2016 „Eliminarea decalajului dintre emisiile de CO2 ale vehiculelor ușoare constatate în condiții reale de conducere și cele calculate în cadrul testelor de laborator”.
27 Grupul la nivel înalt de consilieri științifici, Avizul științific 1/2016 „Eliminarea decalajului dintre emisiile de CO2 ale vehiculelor ușoare constatate în condiții reale de conducere și cele calculate în cadrul testelor de laborator”.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 34 a (nou)
(34a)  În raportul său din 2022, Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze posibilitatea de a elabora o metodologie de evaluare a emisiilor de CO2 pe întregul ciclu de viață al vehiculelor grele. Pe baza evaluării respective, Comisia ar trebui să propună, dacă este cazul, obligații de raportare pentru producători și să specifice normele și procedurile necesare pentru raportarea respectivă.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 36
(36)  Competențele de punere în aplicare prevăzute la articolul 8 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului28.
(36)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de punere în aplicare în ceea ce privește stabilirea mijloacelor de colectare a primelor pentru emisiile suplimentare, adoptarea unor norme detaliate privind procedurile de raportare a abaterilor constatate în ceea ce privește emisiile de CO2 ale vehiculelor grele aflate în exploatare, publicarea datelor, adoptarea de norme detaliate privind procedurile de raportare a datelor provenite de la dispozitivele de măsurare a consumului de combustibil, precum și stabilirea unei metodologii de definire a unuia sau a mai multor vehicule reprezentative ale unui subgrup de vehicule. Competențele respective de punere în aplicare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/201128 al Parlamentului European și al Consiliului.
__________________
__________________
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 37
(37)  Pentru a modifica sau a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentului regulament, ar trebui delegată Comisiei, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, competența de a adopta acte pentru ajustarea nivelului de referință al emisiilor de CO2, prevăzută la articolul 12 alineatul (2), și pentru modificarea anumitor parametri tehnici din anexele I și II, inclusiv a ponderilor corespunzătoare profilurilor de operare, a sarcinilor utile ale vehiculelor și a kilometrajelor anuale, precum și a factorilor de ajustare a sarcinii utile. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare29. În particular, pentru a se asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei implicate în elaborarea actelor delegate.
(37)  Pentru a modifica și a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentului regulament, ar trebui delegată Comisiei, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, competența de a adopta acte pentru specificarea criteriilor tehnice de definire a uzului specific al unui vehicul și de definire a autobuzelor urbane, pentru stabilirea unor norme și condiții detaliate care să le permită producătorilor asociați să formeze grupări, pentru stabilirea unui regim anual de testare pentru un eșantion reprezentativ de componente, unități și sisteme, pentru ajustarea nivelului de referință al emisiilor de CO2, pentru introducerea unui test privind conformitatea în circulație pe șosea și pentru modificarea anumitor parametri tehnici din anexele I și II, inclusiv a ponderilor corespunzătoare profilurilor de operare, a sarcinilor utile ale vehiculelor și a kilometrajelor anuale, precum și a factorilor de ajustare a sarcinii utile. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare29. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
__________________
29 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
29 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
Pentru a contribui la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 30 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele care fac obiectul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 2018/... [Regulamentul privind partajarea eforturilor] și la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, precum și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, prezentul regulament stabilește standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi, care să ducă la o scădere a emisiilor specifice de CO2 ale parcului de vehicule grele noi din Uniune față de nivelul de referință al emisiilor de CO2, după cum urmează:
Pentru a contribui la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 30 % sub nivelurile din 2005 în sectoarele care fac obiectul articolului 2 din Regulamentul (UE) 2018/842 și la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, precum și pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, prezentul regulament stabilește cerințele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi, care să ducă la o scădere a emisiilor specifice de CO2 ale parcului de vehicule grele noi din Uniune față de nivelul de referință al emisiilor de CO2, după cum urmează:
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  cu 15 % de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2029;
(a)  cu 20 % de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2029;
Amendamentul 37
Proposal for a regulation
Articolul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  cu cel puțin 30 % după 1 ianuarie 2030, sub rezerva revizuirii acestei dispoziții în temeiul articolului 13.
(b)  cu cel puțin 35 % după 1 ianuarie 2030, sub rezerva revizuirii acestei dispoziții în temeiul articolului 13.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 2 a (nou)
Pentru a asigura o tranziție fără probleme către mobilitatea cu emisii zero și pentru a oferi stimulente pentru dezvoltarea și implementarea pieței și infrastructurilor Uniunii pentru vehicule grele cu emisii zero și scăzute, prezentul regulament stabilește o valoare de referință pentru cota de vehicule grele cu emisii zero și scăzute din flota tuturor producătorilor pentru 2025 și 2030, în conformitate cu articolul 5.
Emisiile specifice de CO2 se ajustează în funcție de performanța față de valoarea de referință, în conformitate cu punctul 4 din anexa I.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
Prezentul regulament se aplică vehiculelor noi din categoriile N2 și N3 având următoarele caracteristici:
Prezentul regulament se aplică, într-o primă etapă, vehiculelor noi din categoriile N2 și N3 având următoarele caracteristici:
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 2
Regulamentul se aplică, de asemenea, în sensul articolului 5 și al punctului 2.3 din anexa I, vehiculelor din categoriile M2 și M3 și vehiculelor din categoria N care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 510/2011 și nu au caracteristicile prevăzute la literele (a)-(d).
Regulamentul se aplică, de asemenea, în sensul articolului 1 alineatul (2a), articolului 5 și al punctului 4 din anexa I, vehiculelor din categoria N care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 510/20111a al Parlamentului European și al Consiliului și nu au caracteristicile prevăzute la literele (a)-(d). În plus, acesta se aplică, în sensul articolului 1 alineatul (2b), vehiculelor din categoriile M2 și M3 care îndeplinesc criteriile tehnice menționate la alineatul (2a) al prezentului articol.
_________________
1a Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 145, 31.5.2011, p. 1).
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Cel târziu până la 1 iulie 2019, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a completa prezentul regulament, specificând criteriile tehnice de definire a uzului specific al unui vehicul și de definire a autobuzelor urbane care intră sub incidența prezentului regulament.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera h
(h)  „vehicul de uz specific” înseamnă un vehicul greu care nu este destinat livrării de bunuri și pentru care emisiile de CO2 și consumul de combustibil au fost determinate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, numai pentru alte profiluri de operare decât cele definite la punctul 2.1 din anexa I la prezentul regulament;
(h)  „vehicul de uz specific” înseamnă un vehicul greu care nu este destinat livrării de bunuri, al cărui uz specific a fost definit pe baza criteriilor tehnice specificate în conformitate cu articolul 2 alineatul (2a), și pentru care emisiile de CO2 și consumul de combustibil au fost determinate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, numai pentru alte profiluri de operare decât cele definite la punctul 2.1 din anexa I la prezentul regulament;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera k
(k)  „vehicul greu cu emisii scăzute” înseamnă un vehicul greu care nu este vehicul greu cu emisii zero și ale cărui emisii specifice de CO2, determinate în conformitate cu punctul 2.1 din anexa I, sunt mai mici de 350 g CO2/km;
(k)  „vehicul greu cu emisii scăzute” înseamnă un vehicul greu care nu este vehicul greu cu emisii zero și ale cărui emisii specifice de CO2, determinate în conformitate cu punctul 2.1 din anexa I, sunt inferioare valorii de 50 % din emisiile de CO2 de referință valabile pentru fiecare subgrup de vehicule, calculate în conformitate cu punctul 3 din anexa I;
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b
(b)  factorul pentru emisii zero sau scăzute, determinat în conformitate cu articolul 5.
eliminat
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 1
În 2020 și în fiecare an calendaristic ulterior, Comisia determină pentru fiecare producător, pentru anul calendaristic precedent, prin actele de punere în aplicare menționate la articolul 10 alineatul (1), factorul pentru emisii zero sau scăzute prevăzut la articolul 4 litera (b).
Începând cu 1 ianuarie 2025, cota specifică de vehicule grele cu emisii zero și scăzute din parcul de vehicule al unui producător într-un an calendaristic este evaluată în raport cu următoarele valori:
începând cu 2025: de cel puțin 5 %;
începând cu 2030: de 20 %, făcând obiectul unei revizuiri în temeiul articolului 13.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 2
Factorul pentru emisii zero sau scăzute ține cont de numărul și de emisiile de CO2 ale vehiculelor grele cu emisii zero sau scăzute din parcul de autovehicule al producătorului dintr-un an calendaristic, inclusiv de numărul și de emisiile de CO2 ale vehiculelor cu emisii zero din categoriile menționate la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf, precum și ale vehiculelor de uz specific cu emisii zero sau scăzute.
eliminat
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 3
factorul pentru emisii zero sau scăzute se calculează în conformitate cu punctul 2.3 din anexa I.
eliminat
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1
În sensul alineatului (1), vehiculele grele cu emisii zero sau scăzute sunt numărate după cum urmează:
În vederea atingerii obiectivelor menționate la alineatul (1), prezentul regulament se aplică, de asemenea, vehiculelor din categoria N care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 510/2011 și nu au caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(d) din prezentul regulament.
(a)  un vehicul greu cu emisii zero este considerat ca reprezentând două vehicule;
(b)  un vehicul greu cu emisii scăzute este considerat ca reprezentând până la două vehicule, în funcție de emisiile sale specifice de CO2 și de un nivel-limită al emisiilor de 350 g CO2/km.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Factorul pentru emisii zero sau scăzute reduce media emisiilor specifice ale unui producător cu maximum 3 %. Contribuția vehiculelor grele cu emisii zero din categoriile menționate la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf reduce media emisiilor specifice ale unui producător cu maximum 1,5 %.
eliminat
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Traiectoria de reducere a CO2 menționată la alineatul (1) litera (a) se stabilește pentru fiecare producător în conformitate cu punctul 5.1 din anexa I, pe baza unei traiectorii liniare trasate între nivelul de referință al emisiilor de CO2 menționat la articolul 1 al doilea paragraf și obiectivul pentru 2025 prevăzut la același articol litera (a) și între obiectivul pentru 2025 și obiectivul pentru 2030 prevăzut la același articol litera (b).
2.  Traiectoria de reducere a CO2 menționată la alineatul (1) litera (a) se stabilește pentru fiecare producător în conformitate cu punctul 5.1 din anexa I, pe baza unei traiectorii liniare trasate între nivelul de referință al emisiilor de CO2 menționat la articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf și obiectivul pentru 2025 prevăzut la același articol litera (a) și între obiectivul pentru 2025 și obiectivul pentru 2030 prevăzut la același articol litera (b).
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Formarea unor grupări
1.  Producătorii asociați pot constitui o grupare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul articolului 5.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a completa prezentul regulament în scopul de a stabili norme și condiții detaliate care să permită producătorilor asociați să formeze o grupare constituită pe o bază deschisă, transparentă și nediscriminatorie.
Amendamentele 74 și 75
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Dacă se constată, în conformitate cu alineatul (2), că un producător are emisii suplimentare, într-un an calendaristic începând cu 2025, Comisia impune o primă pentru emisiile suplimentare, calculată potrivit formulei următoare:
1.  Dacă se constată, în conformitate cu alineatul (2), că un producător are emisii suplimentare, într-un an calendaristic începând cu 2025, Comisia impune producătorului sau administratorului grupării, după caz, o primă pentru emisiile suplimentare, calculată potrivit formulei următoare:
pentru perioada 2025 - 2029,
(Prima pentru emisiile suplimentare) = (Emisiile suplimentare x 6 800 EUR/g CO2/tkm)
(Prima pentru emisiile suplimentare) = (Emisiile suplimentare x 5 000 EUR/g CO2/tkm)
începând cu 2030,
(Prima pentru emisiile suplimentare) = (Emisiile suplimentare x 6 800 EUR/g CO2/tkm)
Comisia se asigură că nivelul primei pentru emisii suplimentare depășește întotdeauna costurile marginale medii ale tehnologiilor necesare pentru respectarea obiectivelor menționate la articolul 1 alineatul (1).
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4
4.  Primele pentru emisii suplimentare sunt considerate venituri la bugetul general al Uniunii.
4.  Primele pentru emisii suplimentare sunt considerate venituri la bugetul general al Uniunii. Aceste sume se utilizează pentru a completa măsurile la nivelul Uniunii și la nivel național, în strânsă cooperare cu partenerii sociali și autoritățile competente, pentru a promova dezvoltarea competențelor și realocarea lucrătorilor din sectorul autovehiculelor în toate statele membre afectate, în special în regiunile și comunitățile cele mai afectate de tranziție, pentru a contribui la o tranziție justă către o mobilitate cu emisii zero sau scăzute.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
2.  Comisia ia în considerare aceste abateri la calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător.
2.  Comisia ia în considerare aceste abateri la calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător, adaptând, după caz, emisiile de CO2 de referință din 2019 calculate în conformitate cu punctul 3 din anexa I.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Pentru a asigura exactitatea datelor raportate de producători în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/956 și cu Regulamentul (UE) 2017/2400, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a completa prezentul regulament în vederea stabilirii, începând cu 2019, a unui regim anual de testare pentru un eșantion reprezentativ de la fiecare producător de componente, unități tehnice separate și sisteme menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2400 pentru vehiculele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Rezultatele testelor respective se compară cu datele introduse de producători în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400 și, atunci când se identifică nereguli sistematice, se adaptează emisiile medii specifice, calculate în conformitate cu punctul 2.7 din anexa I, și, dacă este cazul, emisiile de CO2 de referință pentru 2019, calculate în conformitate cu punctul 3 din anexa I.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  începând cu 2020, factorul pentru emisii zero sau scăzute menționat la articolul 5;
(b)  începând cu 2020, cota specifică de vehicule grele cu emisii zero sau scăzute a fiecărui producător din anul calendaristic precedent, menționată la articolul 5 alineatul (1);
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Emisiile de CO2 și consumul de energie în condiții reale de conducere
Emisiile de CO2 și consumul de energie în condiții reale de conducere
1.  Comisia monitorizează și evaluează reprezentativitatea în condiții reale de conducere a valorilor emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil, determinate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400. Comisia se asigură că publicul este informat cu privire la modul în care evoluează în timp această reprezentativitate.
1.  Comisia monitorizează și evaluează reprezentativitatea în condiții reale de conducere a valorilor emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil, determinate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400.
2.  În acest scop, Comisia asigură disponibilitatea, din partea producătorilor sau a autorităților naționale, după caz, a unor date fără caracter personal fiabile privind emisiile de CO2 și consumul de energie în condiții reale de conducere ale vehiculelor grele.
2.  În acest scop, Comisia asigură, inclusiv pentru terțe părți în scopul testării independente, disponibilitatea din partea producătorilor sau a autorităților naționale, după caz, a unor date fiabile privind emisiile de CO2 și consumul de energie în condiții reale de conducere ale vehiculelor grele, pe baza datelor provenite de la dispozitivele standardizate de măsurare a consumului de combustibil.
2a.  Cel târziu până la 31 decembrie 2019, în conformitate cu articolul 15, Comisia adoptă acte delegate pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unui test privind conformitatea în circulație pe șosea, prin care să se asigure că emisiile de CO2 în condiții de drum și consumul de combustibil al vehiculelor grele nu depășesc datele de monitorizare raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400 și cu Regulamentul (UE) 2018/956 cu mai mult de 10%. Comisia ia în considerare orice abatere care depășește acest prag la calculul mediei emisiilor specifice de CO2 ale unui producător, precum și pentru a adapta, după caz, emisiile de CO2 de referință din 2019.
2b.   Comisia se asigură că publicul este informat cu privire la modul în care evoluează în timp reprezentativitatea pentru conducerea în condiții reale menționată la alineatul (1).
3.  Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, măsurile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).
3.  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind procedurile de raportare a datelor provenite de la dispozitivele de măsurare a consumului de combustibil menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
1.  Pentru a se asigura că parametrii tehnici utilizați pentru calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător în temeiul articolului 4 și pentru calculul obiectivelor privind emisiile specifice în temeiul articolului 6 țin cont de progresele tehnice și de evoluția logisticii transportului de marfă, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a modifica următoarele dispoziții prevăzute în anexele I și II.
1.  Pentru a se asigura că parametrii tehnici utilizați pentru calculul mediei emisiilor specifice ale unui producător în temeiul articolului 4 și pentru calculul obiectivelor privind emisiile specifice în temeiul articolului 6 țin cont de progresele tehnice și de evoluția logisticii transportului de marfă, Comisia actualizează instrumentul de simulare VECTO permanent și în timp util și este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a modifica următoarele dispoziții prevăzute în anexele I și II.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 13 – paragraful 1
Până la 31 decembrie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind eficacitatea prezentului regulament, obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 care trebuie stabilit pentru 2030 în temeiul articolului 1 și stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 pentru alte tipuri de vehicule grele, inclusiv pentru remorci. Acest raport include, de asemenea, o evaluare a eficacității modalităților, vizând, în special, vehiculele cu emisii zero sau scăzute, în special autobuzele, ținând cont de obiectivele stabilite în Directiva 2009/33/CE30, a sistemului de credite pentru CO2 și a măsurii în care este adecvată prelungirea aplicării acestor modalități în 2030 și în anii următori și, după caz, este însoțit de o propunere de modificare a prezentului regulament.
Până la 31 decembrie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind eficacitatea prezentului regulament, obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 care trebuie ajustat, dacă este necesar, pentru 2030 în temeiul articolului 1, valoarea de referință pentru cota vehiculelor cu emisii zero sau scăzute care trebuie ajustată, dacă este necesar, pentru 2030 în temeiul articolului 5, și stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 pentru alte tipuri de vehicule grele, inclusiv pentru remorci și vehiculele de uz specific precum vehiculele pentru colectarea deșeurilor. Acest raport include, de asemenea, o evaluare a eficacității modalităților, vizând, în special, punerea în folosință a vehiculelor cu emisii zero sau scăzute, în special autobuzele, ținând cont de obiectivele stabilite în Directiva 2009/33/CE30, a sistemului de credite pentru CO2 și a măsurii în care este adecvată prelungirea aplicării acestor modalități în 2030 și în anii următori, a introducerii infrastructurii necesare de reîncărcare și de realimentare, a posibilității de a introduce standarde privind CO2 aplicabile motoarelor, în special pentru vehiculele de uz specific, a combinațiilor diferite de vehicule care depășesc dimensiunile standard aplicabile transportului național, precum soluțiile modulare, a reprezentativității, în condiții reale de conducere, a valorilor emisiilor de CO2 și consumului energetic stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400, precum și o evaluare a actualizării instrumentului de simulare VECTO. După caz, raportul este însoțit de o propunere de modificare a prezentului regulament.
_______________
________________
30 Directiva 2009/33/CE privind vehiculele nepoluante, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../UE.
30 Directiva 2009/33/CE privind vehiculele nepoluante, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../.../UE.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Punctul 13 – paragraful 1 a (nou)
Până la 31 decembrie 2020, Comisia va elabora o metodologie specifică pentru a include, în ceea ce privește sistemele de GNC și GNL, efectul utilizării combustibililor avansați și regenerabili de transport, în conformitate cu criteriile durabile definite în RED II, în calcularea emisiilor medii ale flotei. După caz, raportul va fi însoțit de o propunere de modificare a prezentului regulament.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 13 - paragraful 1b (nou)
Comisia trebuie să analizeze posibilitatea de a elabora o metodologie de evaluare a emisiilor de CO2 pe întregul ciclu de viață al tuturor vehiculelor grele introduse pe piața Uniunii. Pe baza acestei evaluări, dacă este cazul, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă pentru a stabili obligațiile de raportare de către producători a emisiilor generate pe durata ciclului de viață și de stabilire a normelor și procedurilor pentru raportarea respectivă.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1
1.  Comisia este asistată de Comitetul xxx instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../2018 [Guvernanța]. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
1.  Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice instituit prin articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 525/20131a al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
_________________
1a Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (1) este conferită Comisiei, pentru o perioadă de timp nedeterminată, de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatul (2a), articolul 7a, articolul 9 alineatul (3a), articolul 10 alineatul (2), articolul 11 alineatul (2a) și articolul 12 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe menționate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2a), articolul 7a, articolul 9 alineatul (3a), articolul 10 alineatul (2), articolul 11 alineatul (2a) și articolul 12 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe menționate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 6
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (2) și al articolului 12 alineatul (1) intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2a), articolului 7a, articolului 9 alineatul (3a), articolului 10 alineatul (2), articolului 11 alineatul (2a) și al articolului 12 alineatul (1) intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 16 – paragraful 1
Regulamentul (CE) nr. 595/2009
Articolul 5 – alineatul 4 – litera l
„(l)o procedură pentru a verifica, pe baza unor eșantioane adecvate și reprezentative, dacă vehiculele care au fost înmatriculate și au intrat în circulație respectă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil determinate în temeiul prezentului regulament și al măsurilor de punere în aplicare a acestuia;”.
„(l)o procedură pentru a verifica, pe baza unor eșantioane adecvate și reprezentative, dacă vehiculele care au fost înmatriculate și au intrat în circulație respectă valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil determinate în temeiul prezentului regulament și al măsurilor de punere în aplicare a acestuia; această procedură este, de asemenea, desfășurată de părți terțe acreditate și independente, în conformitate cu articolul 13 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2018/8581a al Parlamentului European și al Consiliului.”
_______________
1a Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 16 a (nou)
Articolul 16a
Modificare adusă Directivei 96/53/CE a Consiliului
În anexa I la Directiva 96/53/CE1a se adaugă următoarele puncte după punctul 2.2.4.2:
„2.2.5 Greutatea maximă autorizată a combinațiilor de vehicule alimentate cu combustibili alternativi, astfel cum sunt definite la articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) .../... [Propunere de regulament COM(2018)0284], este mărită cu greutatea suplimentară necesară pentru tehnologia de alimentare cu combustibil alternativ, cu cel mult 1 tonă.
2.2.6  Greutatea maximă autorizată a combinațiilor de vehicule cu emisii zero este mărită cu greutatea suplimentară necesară pentru tehnologiile cu emisii zero care depind de gama de emisii zero a vehiculului, cu cel mult 2 tone. Până cel târziu la 1 iulie 2019, Comisia adoptă o formulă pentru a calcula greutatea necesară.”
____________________________
1a Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – subpunctul 2.3
2.3.  Calculul factorului de emisii zero sau scăzute menționat la articolul 5
eliminat
Pentru fiecare producător și fiecare an calendaristic, factorul de emisii zero sau scăzute (ZLEV) menționat la articolul 5 se calculează după cum urmează:
ZLEV = V / (Vconv + Vzlev) minimum 0,97
unde:
V reprezintă numărul de vehicule grele noi ale producătorului, cu excepția vehiculelor de uz specific în conformitate cu articolul 4 litera (a).
Vconv reprezintă numărul de vehicule grele noi ale producătorului, cu excepția vehiculelor de uz specific în conformitate cu articolul 4 litera (a) și a vehiculelor grele cu emisii zero sau scăzute;
Vzlev reprezintă suma dintre Vin și Vout,
unde:
nul
reprezintă suma corespunzătoare tuturor vehiculelor grele noi cu emisii zero sau scăzute, care prezintă caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(d);
nul
reprezintă emisiile specifice de CO2 , exprimate în g/km, ale unui vehicul greu nou v cu emisii zero sau scăzute, determinate în conformitate cu punctul 2.1;
Vout reprezintă numărul total de vehicule grele cu emisii zero sau scăzute din categoriile menționate la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf, înmulțit cu 2 și cu un Vconv de maximum 1,5 %.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – subpunctul 2.7 - formulă
CO2 = ZLEV ×sg share,sg × MPWsg × avgCO2sg
CO2 = ∑ sg share,sg × MPWsg × avgCO2sg
unde:
unde:
sg reprezintă suma corespunzătoare tuturor subgrupurilor;
sg reprezintă suma corespunzătoare tuturor subgrupurilor;
ZLEV este determinat la punctul 2.3
share,sg este determinat la punctul 2.4
share,sg este determinat la punctul 2.4
MPWsg este determinat la punctul 2.6
MPWsg este determinat la punctul 2.6
avgCO2sg este determinat la punctul 2.2
avgCO2sg este determinat la punctul 2.2
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 1 – formulă – rândul 1
T = ∑ sg sharesg × MPWsg × (1 - rf) × rCO2sg
T = ZLEV_benchmark_factor * ∑ sg sharesg × MPWsg × (1 - rf) × rCO2sg
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 1 – formulă – rândul 4
rf reprezintă obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 (în %), specificat la articolul 1 literele (a) și (b) pentru un anumit an calendaristic;
reprezintă obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 (în %), specificat la articolul 1 primul paragraf literele (a) și (b) pentru un anumit an calendaristic;
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 1 a (nou)
Pentru perioada 2025 - 2029, factorul ZLEV_benchmark_factor este (1+y-x), cu excepția situației în care această sumă este mai mare de 1,03 sau mai mică de 0,97, când factorul ZLEV_benchmark_ factor se stabilește la 1,03 sau la 0,97, după caz.
Unde:
x este 5 %
y este proporția de vehicule cu emisii zero și scăzute din parcul de vehicule al producătorului de vehicule grele nou-înmatriculate, calculată ca suma dintre numărul total de vehicule cu emisii zero din categoria N care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 510/2011 și care nu îndeplinesc caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a) - (d) și numărul total de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute care îndeplinesc caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a) - (d), unde fiecare dintre acestea se calculează ca ZLEV_specific folosind formula de mai jos, împărțit la numărul total de vehicule înmatriculate în anul calendaristic relevant;
ZLEV_specific = 1- (CO2v/(0,5*rCO2sg), unde:
CO2v reprezintă emisiile specifice de CO2, exprimate în g/km, ale unui vehicul greu v cu emisii zero sau scăzute, determinate în conformitate cu punctul 2.1;
rCO2sg este valoarea determinată în secțiunea 3.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 1 b (nou)
Pentru 2030, factorul ZLEV_benchmark_factor este (1+y-x), cu excepția situației în care această sumă este mai mare decât 1,05, când factorul ZLEV_benchmark_factor se stabilește la 1,05;
Dacă această sumă este cuprinsă între 1,0 și 0,98, factorul ZLEV_benchmark_factor se stabilește ca fiind egal cu 1,0;
dacă această sumă este mai mică de 0,95, factorul ZLEV_benchmark_ factor se stabilește ca fiind egal cu 0,95.
Unde:
x este 20 %, făcând obiectul unei revizuiri în temeiul articolului 13;
y este proporția de vehicule cu emisii zero și scăzute din parcul de vehicule al producătorului de vehicule grele nou-înmatriculate, calculată ca suma dintre numărul total de vehicule cu emisii zero din categoria N care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 510/2011 și care nu îndeplinesc caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a) - (d) și numărul total de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute care îndeplinesc caracteristicile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a) - (d), unde fiecare dintre acestea se calculează ca ZLEV_specific folosind formula de mai jos, împărțit la numărul total de vehicule înmatriculate în anul calendaristic relevant
ZLEV_specific = 1- (CO2v/(0,5*rCO2sg), unde:
CO2v reprezintă emisiile specifice de CO2, exprimate în g/km, ale unui vehicul greu v cu emisii zero sau scăzute, determinate în conformitate cu punctul 2.1;
rCO2sg este valoarea determinată în secțiunea 3.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0354/2018).


Necesitatea unui mecanism cuprinzător pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale
PDF 132kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale (2018/2886(RSP))
P8_TA(2018)0456B8-0523/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 cu recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(1),

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale Comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția ale Consiliului Europei,

–  având în vedere avizul nr. 1/2018 din 17 iulie 2018 al Curții Europene de Conturi referitor la propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre,

–  având în vedere Raportul anual pe 2018 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (ADF),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care i se solicită Consiliului să stabilească, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în raport cu situația din Polonia(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová(5),

–  având în vedere dezbaterea în plen purtată la 3 octombrie 2018 cu privire la situația statului de drept în România,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016(6),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 2 mai 2018 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322),

–  având în vedere tabloul de bord al UE privind justiția pe 2018,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre;

B.  întrucât statul de drept, democrația și drepturile fundamentale se află într-o relație triunghiulară, susținându-se reciproc și protejând nucleul constituțional al UE și al statelor sale membre;

C.  întrucât, în 2014, Comisia a stabilit un cadru pentru statul de drept; întrucât la acest cadru s-a apelat o singură dată, acest instrument dovedindu-se insuficient pentru a preveni sau înlătura amenințările la adresa statului de drept;

D.  întrucât Uniunea Europeană nu are un mecanism obiectiv și permanent de monitorizare a democrației, a drepturilor fundamentale și a statului de drept în toate statele membre;

E.  întrucât Tabloul de bord al UE privind justiția pe 2018 arată că există în continuare probleme în funcționarea sistemelor judiciare ale statelor membre, precum și în ceea ce privește impactul anumitor reforme realizate în statele membre;

F.  întrucât există pe rol un număr mare de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei(7);

G.  întrucât ADF a publicat mai multe rapoarte care evidențiază provocările cu care se confruntă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în diferite state membre, pe teme cum ar fi reducerea spațiului de acțiune pentru organizațiile societății civile în Europa(8);

H.  întrucât, după cum s-a putut observa, amenințările la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale au fost tratate prin reacții ad hoc, ceea ce a condus la abordări foarte diferite de la un stat membru la altul;

I.  întrucât Comisia a inițiat procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE ca reacție la situația din Polonia, aceeași procedură fiind inițiată de Parlamentul European ca reacție la situația din Ungaria;

J.  întrucât Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a înființat un grup de monitorizare a statului de drept, care și-a început activitatea axându-se pe asasinarea jurnaliștilor de investigație și statul de drept;

K.  întrucât aceste reacții ale UE sunt în general mai degrabă reactive decât preventive, fiind îngreunate de atenția inegală și politizată acordată în diferite state membre provocărilor la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;

L.  având pe 2 mai 2018 Comisia a publicat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324),

M.  întrucât avizul nr. 1/2018 al Curții de Conturi privind propunerea de regulament a subliniat necesitatea de a clarifica mai bine sursele de îndrumare și procedurile prin care se poate stabili existența unor deficiențe generalizate ale statului de drept în statele membre;

N.  întrucât rapoartele anterioare privind combaterea corupției la nivelul UE și rapoartele de țară din 2018 din cadrul semestrului european indică că corupția din diferite state membre stârnește motive serioase de îngrijorare, erodând astfel încrederea cetățenilor în instituții și în statul de drept;

O.  întrucât provocările la adresa statului de drept și a democrației în statele membre au pus în pericol spațiul de libertate, securitate și justiție, întemeiat pe prezumția juris tantum de încredere reciprocă;

P.  întrucât provocările la adresa statului de drept și a democrației în statele membre pun în pericol legitimitatea acțiunii externe a Uniunii, în special în raport cu politicile sale de aderare și de vecinătate;

Q.  întrucât toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt obligate să respecte, să apere și să promoveze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

R.  întrucât Uniunea nu a aderat încă la CEDO, deși este obligată să facă acest lucru în temeiul articolul 6 alineatul (2) din TUE;

S.  întrucât Comisia și Consiliul nu au dat curs rezoluției Parlamentului referitoare la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale și, prin urmare, au refuzat până în prezent să adopte acordul interinstituțional privind Pactul UE pentru DSF;

1.  regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înființa un mecanism cuprinzător al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale și invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituțional privind Pactul UE pentru DSF, în viitoarea sa inițiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă strictețe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană;

2.  își reiterează apelul în favoarea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent și obiectiv de protecție a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale și subliniază că un astfel de mecanism este necesar acum cu mai mare urgență decât oricând;

3.  reamintește principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de Parlament sub forma unui pact interinstituțional pentru DSF, care constă într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete și nediscriminatorie, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, cu recomandări specifice fiecărei țări (Raportul european privind DSF), urmată de o dezbatere interparlamentară și un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituțiilor UE;

4.  reamintește că raportul european privind DSF trebuie să integreze și să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiția, Organismul de monitorizare a pluralismului mass-media, raportul anticorupție și procedurile de evaluare inter pares întemeiate pe articolul 70 din TFUE, înlocuind Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România. regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupției în 2017;

5.  invită Comisia să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre cu un mecanism UE cuprinzător, permanent și obiectiv pentru protejarea democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;

6.  invită Consiliul să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituțional privind Pactul pentru DSF și să sprijine și alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale;

7.  consideră că, în cazul în care Comisia și Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua inițiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF și o dezbatere interparlamentară;

8.  invită Consiliul să își asume cu toată seriozitatea rolul instituțional în cadrul procedurilor în curs de desfășurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE, să informeze Parlamentul imediat și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii și să invite Parlamentul să îi prezinte propunerea sa motivată Consiliului;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și Comitetului European al Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor și consiliilor subnaționale.

(1) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0340.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0055.
(4) JO C 356, 4.10.2018, p. 29.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0183.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0056.
(7)  http://ec.europa.eu/atwork/applying-eu-law/infringements-proceedings/infringement_decisions/index.cfm?lang_code=RO&typeOfSearch=true&active_only=1&noncom=0&r_dossier=&decision_date_from=&decision_date_to=&PressRelease=true&DG=JUST&title=&submit=Search
(8) Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Provocări întâmpinate de organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului în UE, Viena, 18 ianuarie 2018.


Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia
PDF 174kWORD 58k
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia (2017/2282(INI))
P8_TA(2018)0457A8-0320/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 18 decembrie 2014 care cuprind proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte(1), și din 21 ianuarie 2016 privind acordurile de asociere / zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) cu Georgia, Moldova și Ucraina(2), recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 privind Parteneriatul estic(3), și la rezoluția sa legislativă din 14 martie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei(4), precum și Rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile georgiene ocupate la zece ani de la invazia rusă(5),

–  având în vedere planurile naționale de acțiune pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere între Uniunea Europeană și Georgia,

–  având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Georgia din 9 noiembrie 2017 (SWD(2017)0371),

–  având în vedere Declarațiile comune ale întâlnirilor la nivel înalt ale Parteneriatului Estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

–  având în vedere cadrul de cooperare „20 de rezultate pentru 2020” stabilit în cadrul summitului de la Riga din 2015, care promovează o economie, o guvernanță, o conectivitate și o societate mai puternice,

–  având în vedere Cadrul unic de sprijin al UE pentru Georgia în perioada 2017-2020,

–  având în vedere rezultatele primei reuniuni a Consiliului de asociere dintre UE și Georgia, care a avut loc la 5 februarie 2018,

–  având în vedere rezultatele reuniunilor adunării Euronest, cea mai recentă datând din 25-27 iunie 2018, care s-au concretizat în șapte rezoluții care fac apel la UE să își intensifice eforturile de mediere în cazul conflictelor înghețate,

–  având în vedere declarația finală și recomandările formulate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere UE-Georgia, desfășurată la 26 aprilie 2018,

–  având în vedere declarația comună a celei de a treia reuniuni a Platformei societății civile UE-Georgia din 22 martie 2018,

–  având în vedere primul raport al Comisiei aferent mecanismului privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor, publicat la 20 decembrie 2017 (COM(2017)0815),

–  având în vedere avizul final al Comisiei de la Veneția din 19 martie 2018 privind reforma constituțională a Georgiei (CDL-AD(2018)005),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 21 septembrie 2015 intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”(SWD(2015)0182),

–  având în vedere raportul publicat la 2 iulie 2015 de Transparency International și intitulat „Starea corupției: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina”,

–  având în vedere studiile întocmite de experți pentru Comisia pentru afaceri externe, inclusiv studiul intitulat „Reformele electorale în trei țări din vecinătatea estică – Ucraina, Georgia și Moldova și impactul acestora asupra evoluțiilor politice din aceste țări”, publicat la 26 octombrie 2017(6), studiul intitulat „Acordurile de asociere între UE și Moldova, Georgia și Ucraina”, publicat la 28 iunie 2018(7), precum și studiul comparativ intitulat „Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina: un studiu comparativ”, publicat în septembrie 2018(8),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0320/2018),

A.  întrucât relațiile dintre UE și Georgia sunt în permanență aprofundate grație unor noi realizări majore, în concordanță cu acordul de asociere UE-Georgia, cu acordul privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC) UE-Georgia și cu programul de asociere, inclusiv intrarea în vigoare a regimului de liberalizare a vizelor și aderarea la Comunitatea Energiei;

B.  întrucât respectarea deplină a valorilor fundamentale, inclusiv democrația, statul de drept, buna guvernanță, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a drepturilor minorităților reprezintă o piatră de temelie pentru continuarea integrării europene;

C.  întrucât situația umanitară din regiunile ocupate Osetia de Sud și Abhazia și izolarea acestora continuă să reprezinte una dintre principalele probleme pentru Georgia;

D.  întrucât indicele de percepție a corupției al Transparency International din 2017 arată o menținere a rezultatelor bune în ceea ce privește combaterea corupției;

E.  întrucât noua Strategie națională de combatere a criminalității organizate pentru perioada 2017-2020 și planul său de acțiune adoptat în 2017 se concentrează pe combaterea criminalității organizate, tranzitului de droguri și criminalității informatice, precum și pe introducerea unei activități polițienești orientate spre comunitate care se bazează pe analize științifice;

F.  întrucât Convenția de la Istanbul, având drept scop prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 și s-a înființat o Comisie inter-agenții privind egalitatea de gen, violența împotriva femeilor și violența în familie;

G.  întrucât clasamentul mondial al libertății presei întocmit de „Reporteri fără frontiere” indică o ușoară îmbunătățire, Georgia trecând în 2018 de pe locul 64, ocupat în 2017, pe locul 61,

1.  salută călduros parcursul de reforme susținute și progresele înregistrate în punerea în aplicare a AA și a acordului privind ZLSAC, care au plasat Georgia în poziția de partener strategic-cheie al UE în regiune; invită autoritățile georgiene să continue să asigure stabilitatea. punerea în aplicare a reformelor democratice și să mențină eforturile depuse pentru a îmbunătăți situația pe plan economic și social pentru cetățenii georgieni, care sunt afectați de sărăcie persistentă, șomaj și de un nivel ridicat de emigrare din motive economice, ca factori-cheie în câștigarea încrederii și a adeziunii populației în cursul procesului de consolidare a suveranității și a integrității teritoriale a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional și de aprofundare a cooperării dintre UE și Georgia;

2.  constată cu satisfacție că agenda europeană a Georgiei continuă să întrunească un consens transpartinic și susținerea majorității cetățenilor georgieni; subliniază că, în conformitate cu articolul 49 din TUE și în concordanță cu Declarația de la Roma din 25 martie 2017, orice stat european poate solicita să devină membru al UE, cu condiția respectării criteriilor de la Copenhaga; reamintește, în același timp, propunerea unei politici privind un „Parteneriat estic plus” (EaP+) susținută de Parlament cu scopul de a deschide noi perspective; salută inițiativa guvernului georgian de a elabora o Foaie de parcurs pentru integrarea în UE, care vizează aprofundarea relațiilor existente în prezent între UE și Georgia; salută implicarea activă a Georgiei în activitățile platformelor multilaterale instituite în cadrul Parteneriatului estic;

3.  laudă autoritățile georgiene pentru campaniile periodice de informare privind beneficiile și oportunitățile economice care decurg din AA și din acordul privind ZLSAC și cu privire la asistența oferită de acestea în gestionarea adaptărilor necesare;

Cadrul instituțional în vigoare pentru punerea în aplicare a acordului de asociere

4.  remarcă faptul că sprijinul acordat de UE Georgiei se va situa între 371 de milioane EUR și 453 de milioane EUR pentru perioada 2017-2020, cu fonduri suplimentare disponibile pe baza principiului „mai mult pentru mai mult”, în concordanță cu programul de asociere UE-Georgia; încurajează Comisia să acorde această asistență în mod proporțional cu capacitatea de absorbție a Georgiei și cu eforturile de punere în aplicare a reformelor depuse de această țară; ia act de decizia Georgiei de a reduce numărul total al ministerelor de la 14 la 11 în vederea optimizării funcțiilor și a reducerii cheltuielilor și salută decizia guvernului georgian de a realoca educației economiile rezultate în urma acestui proces;

5.  solicită o implicare mai puternică a prim-ministrului și a ministrului afacerilor externe în asigurarea unei supravegheri politice la nivel înalt a punerii în aplicare a AA, în special prin raționalizarea structurilor guvernamentale relevante, prin coordonarea și sincronizarea planurilor ministerelor de resort, precum și prin punerea în aplicare integrală și eficace a acestora; salută integrarea Biroului ministrului de stat pentru integrare europeană în ministerul afacerilor externe; sugerează, cu toate acestea, ca întregul aparat ministerial să își asume responsabilitatea pentru realizarea obiectivului integrării europene;

6.  salută adoptarea unei versiuni pe trei ani a planului de punere în aplicare a AA/ZLSAC și invită autoritățile georgiene să elaboreze o strategie de reformă care să completeze aceste planuri, să se concentreze asupra rezultatelor și în alte domenii decât cel legislativ și de formare a personalului și care să fie bazată pe o evaluare a impactului realizată de către experți, abordând totodată și cooperarea interinstituțională dintre parlament, guvern și administrația prezidențială; încurajează, în acest context, parlamentul georgian să își intensifice eforturile depuse în scopul verificării conformității proiectelor de propuneri de reformă pe plan intern cu AA;

7.  accentuează necesitatea ca Georgia să încredințeze sarcinile legate de punerea în aplicare a programului de asociere unui efectiv de personal cu înaltă calificare; solicită autorităților georgiene să garanteze că unitățile structurale care se ocupă de problemele de integrare europeană din toate ministerele sunt dotate cu un număr suficient de funcționari special calificați; invită SEAE și/sau Comisia Europeană să ofere asistență în ceea ce privește consolidarea capacităților și formarea funcționarilor georgieni care se ocupă de punerea în aplicare a AA/acordului privind ZLSAC;

8.  salută instituirea Adunării Interparlamentare a Georgiei, Moldovei și Ucrainei și încurajează această adunare să monitorizeze procesul de punere în aplicare a acordurilor de asociere;

9.  îndeamnă SEAE și/sau Comisia Europeană să stimuleze capacitățile interne cu scopul de a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a AA, în special prin sporirea resurselor umane dedicate, care să dețină cunoștințe aprofundate privind sistemul administrativ și juridic al Georgiei, precum și să treacă la o evaluare calitativă a progreselor înregistrate, în special prin introducerea unor procese de examinare analitică care să permită evaluarea nivelului efectiv de aliniere la acquis-ul UE, în conformitate cu cerințele AA;

10.  subliniază rolul crucial pe care societatea civilă, inclusiv partenerii sociali, îl joacă în punerea în aplicare a AA, în calitate de actori care veghează la realizarea reformelor, și salută eforturile depuse de aceasta în monitorizarea punerii în aplicare a acordului; invită solicită autoritățile georgiene să se asigure că reformele realizate în contextul implementării AA/acordului privind ZLSAC presupun deplina implicare a reprezentanților societății civile, precum și a partenerilor sociali - care este relevantă mai ales din perspectiva aspectelor legate de realizarea unui model social „european” - și solicită autorităților și UE să asigure accesul acestora, precum și al persoanelor care locuiesc în zone izolate, la informații privind punerea în aplicare a AA;

11.  subliniază importanța comunicării proactive destinate cetățenilor georgieni în legătură cu beneficiile tangibile și cu obiectivele Parteneriatului estic, precum și în legătură cu nevoia de a combate dezinformarea prin intermediul diseminării informației bazate pe fapte, accesibile și de bună calitate în toate limbile țării partenere; invită Georgia să își îmbunătățească strategia de comunicare, cu sprijinul UE și al statelor sale membre;

12.  salută deschiderea, la Tbilisi, la 4 septembrie 2018, a Școlii europene din cadrul Parteneriatului estic, care prevede un program de bacalaureat internațional pentru elevii provenind din toate țările Parteneriatului estic; încurajează autoritățile georgiene să aloce un loc mai important studiilor europene în programele școlare și universitare standard;

13.  sprijină constatările și concluziile preliminare cu privire la primul tur al alegerilor prezidențiale organizate în 2018 în Georgia, astfel cum au fost prezentate de misiunea internațională de observare a alegerilor, inclusiv de delegația Parlamentului European ce intră în componența acesteia; salută caracterul competitiv al alegerilor și absența cazurilor de violență; regretă ocuparea Osetiei de Sud și a Abhaziei de către Rusia, precum și decizia autorităților care guvernează de facto regiunea Osetiei de Sud de a închide frontiera administrativă cu Georgia, împiedicând astfel mulți cetățeni georgieni să participe la scrutin; invită autoritățile și partidele politice să abordeze, înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor, aspectele care suscită preocupări, în special utilizarea abuzivă a resurselor statului, stabilirea unor plafoane excesiv de ridicate pentru finanțarea campaniilor electorale, precum și atacurile verbale intense ale unor demnitari care au vizat organizațiile independente ale societății civile;

Dialogul politic

14.  reafirmă faptul că poziția UE față de reformele constituționale din Georgia coincide cu evaluarea în general pozitivă a Comisiei de la Veneția; regretă amânarea până în 2024 a implementării unui sistem electoral complet proporțional; își reafirmă disponibilitatea de a observa viitoarele alegeri din Georgia și de a sprijini autoritățile georgiene în urmărirea și punerea în aplicare a recomandărilor care vor fi prezentate; reiterează faptul că componența Comisiei electorale centrale nu ar trebui să fie afectată de nicio influență politică și că, în perioada premergătoare alegerilor, ar trebui să se garanteze eliminarea oricărei posibilități de utilizare abuzivă a resurselor administrative; invită autoritățile georgiene să demareze o anchetă corespunzătoare care să investigheze incidentele violente motivate politic survenite pe durata alegerilor parlamentare din 2016;

15.  sprijină consolidarea democratică a instituțiilor politice ale Georgiei și este hotărât să ofere asistență în acest domeniu; remarcă faptul că Georgia se numără printre puținele țări în care toate ramurile puterii sunt implicate în Parteneriatul pentru o guvernare deschisă; subliniază importanța urmăririi unui program de reforme ambițioase, menit să asigure neutralitatea politică a instituțiilor de stat și a personalului lor; subliniază rolul opoziției în cadrul unui sistem parlamentar și pune în evidență nevoia urgentă de a institui mecanisme mai riguroase de control al executivului, inclusiv prin valorificarea capacității deputaților de a adresa în mod regulat întrebări miniștrilor și prim-ministrului, ca modalitate de a asigura asumarea răspunderii de către aceștia din urmă;

16.  salută punerea efectivă în aplicare a regimului de scutire de vize pentru cetățenii georgieni începând cu 27 martie 2017; ia act de respectarea de către Georgia a criteriilor de referință privind liberalizarea regimului vizelor și încurajează monitorizarea regulată a acesteia pentru a asigura continuitatea conformării; ia act de faptul că introducerea regimurilor de călătorii fără viză are rezultate pozitive în ceea ce privește dezvoltarea contactelor interpersonale; laudă Georgia pentru măsurile luate în vederea abordării cu promptitudine a nerespectărilor condițiilor regimului de călătorii fără viză și invită statele membre ale UE să recunoască Georgia ca țară de origine sigură; subliniază importanța intensificării cooperării dintre autoritățile judiciare și agențiile de aplicare a legii din Georgia și cele din statele membre ale UE;

17.  salută punerea în aplicare continuă a strategiei și a planului de acțiune privind migrația ale Georgiei și intensificarea reabilitării sectoarelor de frontieră cu Turcia și Azerbaidjan;

18.  sprijină Georgia în eforturile sale de a duce o politică de soluționare pașnică a conflictelor, reconciliere și implicare și de participare constructivă la dezbaterile internaționale de la Geneva; salută eforturile Georgiei de a menține dialogul cu Rusia; își exprimă aprecierea pentru inițiativa intitulată „Un pas către un viitor mai bun”, prezentată la 4 aprilie 2018, care urmărește îmbunătățirea condițiilor umanitare și socioeconomice ale populațiilor din regiunile ocupate și promovarea contactelor interpersonale și a încrederii între comunități divizate;

19.  reamintește cu regret că, după 10 ani, Federația Rusă continuă să ocupe în mod ilegal teritoriile georgiene și își reiterează sprijinul clar pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei; ia act de acțiunea în justiție introdusă de Georgia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Rusiei, care se referă la utilizarea de măsuri coercitive împotriva persoanelor care trăiesc în Abhazia și Osetia de Sud și de adoptarea de către parlamentul georgian a unei rezoluții prin care se instituie lista neagră „Othozoria-Tatunașvili” a persoanelor care au fost condamnate sau sunt cercetare pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, răpire, tortură sau tratament inuman; subliniază faptul că este necesară o poziție coerentă, coordonată, unită și fermă a comunității internaționale împotriva politicii Rusiei de ocupare și anexare;

20.  îndeamnă autoritățile georgiene să depună eforturi suplimentare pentru a depăși obstacolele existente și să încerce să extindă beneficiile AA și ale acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător la populațiile Abhaziei și Osetiei de Sud/regiunii Țhinvali, prin îmbunătățirea comunicării cu privire la noile posibilități care decurg din acord și prin elaborarea de proiecte ad hoc de cooperare comercială și economică la nivel local;

21.  felicită Georgia pentru participarea sa continuă la operațiunile civile și militare de gestionare a crizelor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC); accentuează necesitatea de a dezvolta în continuare un dialog strategic la nivel înalt pe probleme de securitate între UE și Georgia, în special cu privire la combaterea radicalizării, a extremismului violent, a propagandei și a amenințărilor hibride;

Statul de drept, buna guvernanță și libertatea presei

22.  salută rezultatele obținute de Georgia în lupa împotriva corupției la nivel mediu și mic, care i-au permis să ocupe o poziție bună la nivel regional din perspectiva indicilor de percepție a corupției; subliniază totuși că fenomenul corupției la nivel înalt în rândul elitei rămâne o problemă serioasă; salută punerea în aplicare de către Georgia a strategiei și a planului său de acțiune privind combaterea corupției; solicită Georgiei să se asigure că Agenția anticorupție este independentă, protejată de orice interferențe politice și separată de Serviciul de Securitate a Statului; reiterează importanța separării efective a puterilor și a unei disocieri clare între politică și interesele economice și subliniază faptul că reușita efortului de combatere a corupției depinde de un sistem judiciar independent și de un bilanț solid al anchetelor în cazuri de corupție la nivel înalt, care constituie încă un obiectiv de atins; consideră că Georgia este un partener important al UE în diferite domenii de cooperare, cum ar fi lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate;

23.  îndeamnă autoritățile georgiene să instituie un mecanism veritabil, independent și eficace de investigare și urmărire în justiție a abuzurilor comise de către funcționarii însărcinați cu aplicarea legii, care să nu fie plasat sub autoritatea procurorului general, pentru a aborda problema persistente a imposibilității de a responsabiliza autorii acestor fapte; salută, așadar, crearea Serviciului de inspectori al statului pentru investigarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului comise de funcționarii însărcinați cu aplicarea legii;

24.  este foarte preocupat de presiunea exercitată de Turcia asupra rezidenților turci din Georgia, precum și asupra unor instituții de învățământ, pentru presupusa lor afiliere la mișcarea Gülen; îndeamnă autoritățile georgiene să urmărească îndeaproape cazul respectiv, asigurându-se că procedurile judiciare și orice acțiuni întreprinse sunt în deplină conformitate cu principiile și standardele europene; îndeamnă Uniunea Europeană să sprijine și să ajute țările Parteneriatului estic să facă față presiunilor exercitate - în special în ultimele luni - de către Turcia;

25.  ia act de reforma în curs a sistemului judiciar și de elementele care indică o sporire a imparțialității și a transparenței acestuia, însă reamintește faptul că Comisia de la Veneția și-a exprimat îngrijorarea față de modificările legislative propuse, care nu asigură neutralitatea politică a Consiliului Procurorilor; solicită să se adopte măsurile necesare pentru a consolida sistemul judiciar – inclusiv prin creșterea capacității sale administrative – și să se asigure independența deplină a sistemului judiciar și a Parchetului; solicită să se asigure controlul democratic al ministerului de interne, inclusiv al poliției și al serviciilor de securitate, care trebuie să facă obiectul unui proces de restructurare și reformă, pentru a garanta, printre altele, transparența, în special în ceea ce privește procesul de selecție, numire în funcție și promovare a judecătorilor, precum și procedurile disciplinare care îi privesc;

26.  subliniază importanța reformelor aflate în curs în domeniul administrației publice; salută noua lege a funcției publice și așteaptă punerea sa rapidă în aplicare în interesul asigurării unei creșteri continue a încrederii publicului;

27.  constată cu îngrijorare că guvernul georgian nu a adoptat noi acte legislative pentru a îmbunătăți accesul publicului la informații; regretă că reforma propusă limitează și mai mult accesul în acest domeniu; invită guvernul georgian să asigure accesul efectiv la informațiile publice; reamintește că acesta este un angajament esențial asumat în cadrul AA;

28.  îndeamnă guvernul Georgiei să continue punerea în aplicare a reformei în domeniul gestionării finanțelor publice;

29.  salută adoptarea Strategiei naționale de combatere a criminalității organizate;

30.  solicită parlamentului Georgiei să examineze un pachet de modificări care are ca scop reformarea legislației privind politica în domeniul drogurilor, în conformitate cu decizia Curții Constituționale din 30 noiembrie 2017;

31.  salută aprobarea unui pachet de legi de îmbunătățire a situației deținuților de către parlamentul Georgiei;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

32.  invită autoritățile georgiene să continue să operaționalizeze mecanismul de coordonare în domeniul drepturilor omului instituit la nivel național și să își intensifice cooperarea în cadrul forurilor multilaterale; își exprimă preocuparea cu privire la absența progreselor în cadrul anchetei desfășurate în legătură cu răpirea din Tbilisi a jurnalistului azer Afgan Muhtarli, care a pus în evidență numeroase deficiențe în ceea ce privește funcționarea serviciilor de securitate, inclusiv interferența din partea partidelor politice; invită guvernul georgian să asigure finalizarea cu promptitudine și în mod concludent a acestei anchete și subliniază necesitatea ca Georgia să instituie un mediu de siguranță și securitate pentru apărătorii drepturilor omului care își au reședința pe teritoriul său, pentru a garanta că astfel de cazuri nu vor mai apărea;

33.  ia act de hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Curții Europene a Drepturilor Omului în legătură cu fostul prim-ministru Vano Merabișvili, care a stabilit că au fost încălcate prevederile articolului 18 din Convenția europeană a drepturilor omului, întrucât au existat „un plan secret” și „motive ascunse” în contextul arestării lui Vano Merabișvili;

34.  subliniază importanța unei politici clare, transparente și bazate pe drepturile omului și a mecanismelor de investigare, urmărire penală și compensare a încălcărilor drepturilor omului comise de administrațiile anterioare, cu asigurarea că acest proces respectă pe deplin principiul statului de drept și garanțiile procedurale;

35.  solicită autorităților georgiene să ia măsuri suplimentare pentru a proteja libertățile fundamentale și drepturile omului, în special în ceea ce privește grupurile vulnerabile, prin combaterea discursurilor de incitare la ură și a discriminării, inclusiv pe piața muncii – prin intermediul unui cod al muncii modificat, împotriva persoanelor LGBTQI, a romilor, a persoanelor suferind de HIV/SIDA, a persoanelor cu dizabilități și a altor minorități; invită, în special, Georgia să armonizeze legislația privind drepturile persoanelor cu dizabilități cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pe care a ratificat-o în 2014; salută recenta ratificare de către Georgia a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), precum și adoptarea legii privind limba oficială și a Strategiei guvernamentale pentru egalitate civică și integrare și solicită ca acestea să fie implementate rapid și să se creeze un mecanism de monitorizare eficient;

36.  solicită autorităților georgiene să ia măsuri suplimentare pentru a proteja femeile împotriva tuturor formelor de violență, abuzuri sexuale și hărțuire sexuală la locul de muncă și în spațiul public și să stimuleze creșterea numărului de femei de pe piața muncii și din viața politică, unde sunt în continuare subreprezentate;

37.  solicită să se consolideze protecția drepturilor copiilor, inclusiv prevenirea violenței împotriva copiilor, și să se îmbunătățească accesul la educație pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități; reiterează responsabilitatea guvernului georgian de a supraveghea îndeaproape situația copiilor din orfelinate și instituții rezidențiale religioase;

38.  reamintește importanța mass-mediei libere și independente, a independenței editoriale și pluralismului și transparenței în ceea ce privește drepturile de proprietate în sectorul mass-mediei, ca principii democratice esențiale; ia act cu satisfacție de progresele din Georgia, așa cum reiese din clasamentul mondial al libertății presei din 2018 stabilit de organizația „Reporteri fără Frontiere”; evidențiază politizarea conținutului mediatic; reamintește cazul care a vizat canalul de televiziune Rustavi 2;

Cooperarea comercială și economică

39.  salută accentul pus pe crearea de locuri de muncă, precum și pe protecția drepturilor lucrătorilor, în special prin adoptarea unei legi privind siguranța la locul de muncă, care să soluționeze eficace problema ridicatului cost uman cauzat de incidentele la locul de muncă; îndeamnă parlamentul Georgiei să extindă domeniul de aplicare al legii, pentru a evita excepțiile de la aplicarea sa; reamintește autorităților georgiene obligația lor de a respecta standardele internaționale în domeniul muncii și subliniază nevoia de a transforma Departamentul pentru inspectarea condițiilor de muncă într-un sistem de sine stătător și independent de inspecție a muncii aliniat la Convenția nr. 81 a OIM, pentru a îmbunătăți siguranța la locul de muncă și pentru a reduce munca nedeclarată; solicită să se pună capăt discriminării de către angajatori a celor care se prevalează de drepturile lor sindicale; își exprimă preocuparea față de fenomenul muncii copiilor și de libertatea de asociere insuficientă în cazul sindicatelor; amintește că securitatea la locul de muncă, în conformitate cu cerințele AA, are o importanță crucială;

40.  observă că UE este cel mai important partener comercial al Georgiei, schimburile cu UE reprezentând aproape o treime din schimburile comerciale totale ale Georgiei, precum și cel mai important donator și actorul responsabil de cel mai mare procent de investiții străine directe în țară; salută punerea în practică a principalelor reforme structurale care vizează îmbunătățirea mediului economic și a mediului de afaceri și creșterea la maximum a beneficiilor oferite de ZLSAC; ia act cu satisfacție de progresele Georgiei în ceea ce privește alinierea legislației sale ce vizează aspectele legate de comerț, inclusiv măsurile sanitare și fitosanitare, însă solicită să se realizeze mai multe progrese în domeniul siguranței alimentare; subliniază importanța reformelor structurale în curs legate de îmbunătățirea climatului de investiții în Georgia; subliniază că este necesar ca autoritățile georgiene să garanteze o distribuire echitabilă a rezultatelor creșterii economiei georgiene în rândul populației, precum și ca AA să fie pus în aplicare în beneficiul IMM-urilor;

41.  constată cu satisfacție că unele produse noi au început să fie exportate în UE, cu toate că Georgia exportă în continuare în principal produse agricole de bază și materii prime; încurajează Comisia să sprijine Georgia să identifice domeniile care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le ofere prioritate în procesul de punere în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător; recomandă ca Georgia să aibă în vedere o strategie de diversificare în ceea ce privește coșul de produse exportate către piețele din UE;

42.  apreciază progresele înregistrate în domeniul achizițiilor publice și alinierea preconizată a legislației până în 2022; subliniază importanța unui organism de control imparțial și independent; îndeamnă guvernul Georgiei să îmbunătățească transparența sistemului de achiziții publice, în special prin reducerea derogărilor de la licitațiile deschise existente în legislația privind achizițiile publice, pentru a reduce volumul total al contractelor necompetitive;

43.  salută aderarea Georgiei la Convenția pan-euromediteraneeană cu privire la regulile de origine, care va permite cumulul de origine în cadrul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător; încurajează Georgia, de asemenea, să adere la Convenția privind un regim de tranzit comun;

Energia și alte domenii de cooperare

44.  salută dobândirea de către Georgia a calității de membru al Comunității Energiei și progresele înregistrate în direcția integrării pieței energetice a Georgiei cu cea a UE prin intermediul convergenței în materie de reglementare, în conformitate cu AA și cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei; crede cu tărie că aceste evoluții constituie un progres în direcția îndeplinirii condițiilor pentru realizarea unui amestec energetic paneuropean în concordanță cu Acordul de la Paris privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice și cu obiectivul 10 al Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă cu privire la măsurile de combatere a sărăciei energetice; îndeamnă autoritățile georgiene să depună toate eforturile necesare pentru a accelera procesul de adoptare a acquis-ului UE în domeniul energiei, cu sprijinul UE, precum și cooperarea științifică și dezvoltarea inovării în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile; constată că, pentru punerea în aplicare a unor planuri cum este cel de integrare a ministerului energiei în ministerul economiei și dezvoltării durabile, este necesar să se asigure o strânsă coordonare cu parlamentul georgian;

45.  recomandă autorităților georgiene să elaboreze o strategie energetică națională solidă, să reducă nivelul subvențiilor pentru energie și să îmbunătățească securitatea aprovizionării cu energie și independența energetică; încurajează dezvoltarea sectorului energiei provenind din surse regenerabile și a eficienței energetice și adoptarea legilor necesare, precum și o adaptare a cadrului instituțional; încurajează consolidarea funcțiilor de tranzit al energiei;

46.  subliniază necesitatea continuării eforturilor de punere în practică în domeniul transporturilor și al mediului; îndeamnă guvernul georgian să adopte o strategie pentru combaterea poluării aerului; invită autoritățile georgiene să crească participarea publicului la luarea deciziilor în domeniul mediului și gradul de difuzare a informațiilor privind mediul cu scopul de a stimula interesul public;

47.  reamintește că administrarea în domeniul mediului este o caracteristică esențială a cerințelor acordului de asociere; salută intrarea în vigoare a unui nou cod de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația UE, precum și adoptarea foii de parcurs pentru Planul de acțiune privind clima; solicită continuarea alinierii politicilor naționale de mediu la obiectivele UE de combatere a schimbărilor climatice, în concordanță cu Acordul de la Paris din 2015 și, în special, finalizarea și adoptarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse;

48.  observă că Georgia s-a angajat să pună eficient în aplicare acordurile multilaterale din domeniul mediului, în temeiul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care trebuie îmbunătățit în continuare;

49.  ia act de planul guvernului georgian de a dezvolta în continuare sectorul hidroenergetic; solicită, în acest context, autorităților georgiene să adopte și să respecte standardele UE în toate proiectele și, în special, să aplice o procedură deschisă și transparentă de evaluare a impactului asupra mediului, care să implice toate părțile interesate relevante în principalele etape ale procesului decizional;

Dispoziții instituționale

50.  consideră că implicarea autorităților georgiene începând din etapa de elaborare a legislației relevante ar fi utilă pentru ca procesul să devină mai incluziv și pentru a reduce costurile de tranziție pentru Georgia și invită Comisia Europeană să utilizeze pe deplin mecanismele de schimb de informații ex ante;

51.  își reiterează hotărârea de a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor internaționale cu partenerii estici ai UE; solicită încă o dată Comisiei și SEAE să transmită mai frecvent Parlamentului și Consiliului rapoarte scrise detaliate privind aplicarea acestor acorduri;

52.  ia act de faptul că evaluarea punerii în aplicare a acordului privind ZLSAC se concentrează în mare măsură pe fluxurile comerciale și pe barierele din calea comerțului; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător punerea în aplicare a acordului privind ZLSAC, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului, precum și impactului asupra societății georgiene, și solicită să se prezinte rapoarte anuale publice și cuprinzătoare, referitoare inclusiv la sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

53.  invită Consiliul și Comisia să facă uz în continuare de toate pârghiile posibile pentru a încuraja și a asista Georgia în eforturile sale de implementare eficace a acordului privind ZLSAC și reamintește că punerea în aplicare sustenabilă a acordului privind ZLSAC nu se poate baza doar pe asistența din partea UE, ci necesită, de asemenea, administrarea independentă din partea Georgiei, cu scopul de a promova intensificarea fluxurilor comerciale, reducerea sarcinilor birocratice și simplificarea procedurilor administrative; face apel la ambele părți să ofere mai mult sprijin microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-urilor) și să furnizeze asistență tehnică; îndeamnă Comisia Europeană să ia în calcul înființarea unui grup de sprijin pentru Georgia, asemănător celui înființat pentru Ucraina;

54.  invită SEAE și/sau Comisia să publice în același timp toate rapoartele anuale privind punerea în aplicare a acordului de asociere și să publice simultan o evaluare comparativă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a AA/acordului privind ZLSAC de către fiecare partener asociat în raport cu obiective de referință specifice;

55.  este hotărât să întocmească rapoarte anuale privind punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

o
o   o

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Georgiei.

(1) JO C 294, 12.8.2016, p. 31.
(2) JO C 11, 12.1.2018, p. 82.
(3) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0073.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0266.
(6) „The electoral reforms in three association countries of the Eastern Neighbourhood – Ukraine, Georgia and Moldova”, („Reformele electorale în trei țări asociate din vecinătatea estică – Ucraina, Georgia și Moldova”), Parlamentul European, 26 octombrie 2017.
(7) „Acordurile de asociere între UE și Moldova, Georgia și Ucraina”, Parlamentul European, 28 iunie 2018.
(8) „The Development of an Institutional Framework for the Implementation of the Association Agreements in Georgia, Moldova and Ukraine: a comparative perspective”, („Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina: un studiu comparativ”), Parlamentul European, septembrie 2018.


Punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova
PDF 174kWORD 61k
Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova (2017/2281(INI))
P8_TA(2018)0458A8-0322/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cele din 5 iulie 2018 referitoare la criza politică din Republica Moldova ca urmare a invalidării scrutinului electoral pentru alegerea primarului din Chișinău(1), din 15 noiembrie 2017 referitoare la parteneriatul estic în perioada premergătoare reuniunii la nivel înalt din noiembrie 2017(2), din 4 iulie 2017 referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova(3) și din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina(4),

–  având în vedere semnarea, în noiembrie 2017, a unui memorandum de înțelegere, a unui acord privind un plan de împrumut și a unui acord de grant privind acordarea de asistență microfinanciară în valoare de 100 de milioane EUR pentru perioada 2017-2018,

–  având în vedere Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 (NAPIAA),

–  având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Moldova din 3 aprilie 2018 (SWD(2018)0094),

–  având în vedere Declarațiile comune ale Summiturilor Parteneriatului Estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Republica Moldova din 26 februarie 2018,

–  având în vedere raportul elaborat de Transparency International intitulat „Starea corupției: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina”, publicat la 2 iulie 2015,

–  având în vedere avizele și recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) și cele ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în special cea din 15 martie 2018 privind reforma electorală din Republica Moldova,

–  având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și ale altor reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova,

–  având în vedere rezultatele vizitei delegației Comisiei pentru afaceri externe în Moldova din 3 și 4 aprilie 2018,

–  având în vedere studiile întocmite de experți pentru Comisia pentru afaceri externe, inclusiv studiul intitulat „Reformele electorale în trei țări din vecinătatea estică – Ucraina, Georgia și Moldova și impactul acestora asupra evoluțiilor politice din aceste țări”, publicat la 26 octombrie 2017(5), Evaluarea implementării la nivel european intitulată „Acordurile de asociere între UE și Moldova, Georgia și Ucraina”, publicată la 28 iunie 2018(6), și studiul comparativ intitulat „Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru implementarea acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”, publicat în iulie 2018(7),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0322/2018),

A.  întrucât relațiile politice și economice dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova s-au aprofundat în cadrul Parteneriatului estic și, în special, datorită semnării, la 27 iunie 2014, și intrării în vigoare, la 1 iulie 2016, a Acordului de asociere (AA) UE-Moldova, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA);

B.  întrucât AA are la bază valori comune care includ „respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale astfel cum sunt proclamate de Declarația universală a drepturilor omului și astfel cum sunt definite în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990”;

C.  întrucât, prin acest acord, Moldova și-a luat angajamentul să pună în aplicare reforme interne majore pe baza dreptului și a practicii Uniunii, într-o serie largă de domenii, care sunt favorabile bunei guvernări, dezvoltării economice și cooperării consolidate cu UE; întrucât, pentru a sprijini aceste eforturi, UE și-a luat angajamentul de a acorda Moldovei un sprijin financiar și bugetar substanțial, care se ridică la 1,14 miliarde EUR, fonduri alocate începând din 2007, plus finanțare prin programele regionale;

D.  întrucât DCFTA permite accesul privilegiat al bunurilor și serviciilor provenite din Moldova pe piața UE; întrucât, ca urmare a DCFTA, schimburile comerciale între UE și Moldova au crescut cu 20 % în 2017, ajungând la 4 miliarde EUR; întrucât UE este, în prezent, cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 55 % din comerțul total; întrucât UE este, de asemenea, cel mai mare investitor în Moldova; întrucât datele inițiale pentru 2018 confirmă tendința pozitivă; întrucât rata de utilizare a preferințelor de către Moldova, de 90 %, demonstrează că DCFTA este benefic pentru întreprinderile, lucrătorii și cetățenii moldoveni; întrucât s-au înregistrat progrese în domenii esențiale, cum ar fi măsurile sanitare și fitosanitare, barierele tehnice în calea comerțului, vămile și achizițiile publice; întrucât s-au înființat grupuri consultative interne (GCI) în conformitate cu dispozițiile din capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care s-au întrunit de trei ori până în prezent;

E.  întrucât, în schimbul reformelor din Moldova în domeniile justiției și securității, inclusiv în domeniul combaterii corupției, UE a fost, de asemenea, de acord, în 2014, cu aplicarea scutirii de viză pentru cetățenii moldoveni posesori ai unui pașaport biometric care călătoresc în zona Schengen; întrucât peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de acest regim de scutire de viză pe parcursul primilor patru ani în care a fost pus în aplicare;

F.  întrucât UE și-a exprimat în mod repetat preocuparea cu privire la deteriorarea standardelor democratice prin deciziile recente luate de autoritățile din Republica Moldova, inclusiv invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din Chișinău pe motive îndoielnice și într-un mod netransparent, adoptarea în iulie 2017 a reformei electorale în ciuda recomandărilor negative ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, lipsa de progrese în urmărirea penală a celor responsabili de frauda bancară în valoare de 1 miliard USD descoperită în 2014, precum și creșterea numărului de încălcări ale drepturilor omului, care vizează în mod special judecători independenți, jurnaliști și opozanți politici;

G.  întrucât, ca urmare a acestor evoluții, în 2017 UE nu a plătit ultimele două tranșe aferente programului de sprijin bugetar pentru reformele din sectorul justiției din cauză că autoritățile din Republica Moldova au dat dovadă de un angajament insuficient pentru reformarea acestui sector, iar în 2018 UE a suspendat plata primei tranșe aferente asistenței macrofinanciare din cauza neîndeplinirii condițiilor politice anexate deciziei din 4 iulie 2017 a Parlamentului European și a Consiliului, care specifica faptul că „o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului”;

H.  întrucât, de la luarea acestor decizii, cele mai recente evoluții au determinat îngrijorări suplimentare, în special în ceea ce privește așa-numitul „pachet de reforme fiscale”, adoptat în iulie 2018, regimul de amnistie fiscală inclus în acest pachet crescând riscurile de spălare a banilor, precum și presiunile suplimentare exercitate asupra opoziției și demonstrațiilor pașnice ale acesteia, precum și asupra micilor organizații de informare independente, care se străduiesc să își mențină activitățile în pofida adoptării, în iulie 2018, a noului Cod privind serviciile mass-media audiovizuale;

I.  întrucât Transparency International a plasat Republica Moldova pe locul 122 din 180 de țări în clasamentul său din 2017 întocmit pe baza indicelui de percepție a corupției, alături de Azerbaidjan și Mali; întrucât Reporteri fără Frontiere a plasat Republica Moldova pe locul 81 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei, un regres în raport cu locul 56 ocupat în 2014,

Principii generale și valori comune

1.  subliniază importanța AA/DCFTA și ia act de progresele înregistrate de Moldova până în prezent; insistă, cu toate acestea, că punerea deplină în aplicare a AA/DCFTA, în ceea ce privește, în special, reformele politice, trebuie să fie o prioritate absolută, care să permită aprofundarea în continuare a relațiilor acestei țări cu UE, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și deschiderea de noi perspective, în conformitate cu politica Parteneriatului estic plus (EaP+) susținută de Parlament;

2.  își exprimă aprecierea față de cei care au acționat curajos pentru realizarea de schimbări pozitive în Moldova, schimbări care ar trebui continuate, în conformitate cu apelurile lansate de UE și de Fondul Monetar Internațional (FMI) la reformarea sectorului bancar în urma fraudei bancare din 2014 în valoare de 1 miliard USD (echivalentul a 12 % din PIB); salută evaluarea cu succes făcută de FMI în iulie 2018 punerii în aplicare a programului sprijinit de FMI; invită politicienii din Republica Moldova și sistemul judiciar în ansamblu să se alăture acestor eforturi de reformare a țării și de combatere a corupției, în conformitate cu angajamentele din AA, întrucât lipsa voinței politice reprezintă unul dintre principalele blocaje în calea unor reforme credibile; solicită tuturor forțele politice să se angajeze într-un dialog constructiv în interesul țării;

3.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la regresele în privința standardelor democratice din Moldova, valori de bază, la care Moldova a subscris în special în cadrul AA, cum ar fi democrația – inclusiv alegeri corecte și transparente, care să respecte voința cetățenilor, precum și un sistem democratic multipartit – și statul de drept – inclusiv independența și imparțialitatea sistemului judiciar – fiind subminate de liderii politici de la putere în înțelegere cu interese de afaceri, fără ca o mare parte din clasa politică și din sistemul judiciar să li se opună, având ca rezultat faptul că Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației publice, poliției, sistemului judiciar și mass-mediei, ceea ce duce la o aplicare extrem de nesatisfăcătoare a legislației, din care cetățenii au prea puțin de câștigat; își reiterează hotărârea de a se concentra pe respectarea angajamentelor privind susținerea valorilor comune mai degrabă decât pe așa-numitele argumente „geopolitice” neconvingătoare;

4.  regretă încălcarea deliberată a condițiilor politice legate de standardele democratice din Moldova, în special recentele modificări ale legislației electorale naționale, care nu au dat curs unora dintre cele mai importante recomandări din avizul comun al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și al Comisiei de la Veneția, precum și suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar al Chișinăului și invalidarea alegerii lui Andrei Năstase, care au determinat UE să suspende plata asistenței sale macrofinanciare (AMF) și plățile rămase din sprijinul bugetar;

5.  își reafirmă poziția potrivit căreia orice decizie privind viitoare plăți din cadrul AMF ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate pentru februarie 2019 și cu condiția ca acestea să se desfășoare în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, precum și că plățile din cadrul tuturor programelor de sprijin bugetar ar trebui să rămână suspendate până în momentul în care se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește respectarea standardelor democratice, inclusiv o reformă a sistemului judiciar și acțiuni în justiție împotriva persoanelor responsabile de frauda bancară, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018; solicită, în același timp, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să continue realocarea de fonduri pentru sprijinirea societății civile și a mass-mediei independente din Moldova, precum și a sectorului privat și a autorităților locale, inclusiv prin noi proiecte de parteneriat și de dezvoltare, coordonate, de preferință, cu asistență din partea altor țări ale UE, și să își coordoneze eforturile cu alte organizații, cum ar fi FMI, pentru a asigura o mai mare coerență în ceea ce privește condiționalitatea asistenței financiare; așteaptă cu rezervă rezultatul reexaminării legislației electorale de către Comisia juridică a Parlamentului Republicii Moldova în ceea ce privește numirile și imunitățile; solicită Comisiei Europene să dezvolte un mecanism de monitorizare a reformelor, care să includă criterii de referință clare;

6.  reamintește conținutul articolelor 2 și 455 din AA, conform cărora respectarea principiilor democratice constituie un element esențial al AA care, dacă este încălcat, poate, de asemenea, să conducă la suspendarea drepturilor aferente acestui acord; reamintește că sunt necesare multe eforturi pentru a respecta în continuare criteriile de referință privind combaterea corupției și combaterea spălării banilor; solicită ca orice acord viitor să fie condiționat și de reforma sistemului judiciar și de anchetarea amănunțită și trimiterea în judecată a responsabililor pentru frauda de 1 miliard USD; reamintește, de asemenea, obiectivele de referință în materie de combatere a corupției și a spălării banilor legate de politica de liberalizare a vizelor;

Cadrul instituțional în vigoare pentru punerea în aplicare a acordului

7.  salută adoptarea multor legi în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul AA; subliniază, totuși, importanța unei puneri în aplicare rapide și depline a respectivelor legi pentru atingerea obiectivului suprem al AA de a realiza îmbunătățiri concrete și durabile ale condițiilor de viață ale cetățenilor obișnuiți din Republica Moldova;

8.  invită la o implicare mai puternică a Parlamentului, a prim-ministrului și a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene în asigurarea unui nivel înalt de supraveghere politică și control politic în raport cu punerea în aplicare a AA, în special printr-o raționalizare continuă a structurilor parlamentare și guvernamentale competente și a îmbunătățirii capacităților lor administrative și prin coordonarea și sincronizarea planurilor ministerelor de resort și prin punerea în aplicare deplină și eficace a acestora;

9.  salută înființarea Adunării Interparlamentare a Georgiei, Moldovei și Ucrainei și prima sa reuniune, care a avut loc la Kiev în perioada 8-9 iunie 2018; încurajează această adunare să controleze și punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

10.  solicită insistent autorităților din Republica Moldova să depună mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a AA și să își organizeze acțiunile – în special prin intermediul Planului național de acțiune pentru implementarea Acordului de asociere (NAPIAA) însuși – în conformitate cu sectoarele specifice și cu rezultatele specifice care urmează să fie obținute, mai degrabă decât cu articolele din AA, pentru a institui o prioritizare detaliată și secvențierea măsurilor, determinate de evaluarea impactului și elaborate de grupuri de experți dedicate;

11.  solicită SEAE și Comisiei să instituie, cu condiția înregistrării de progrese în ceea ce privește standardele democratice, un grup de sprijin al UE dedicat Republicii Moldova, pentru a intensifica transferul de expertiză, în special în ceea ce privește apropierea legislației din Republica Moldova de cea a UE, și pentru a coordona, atunci când condițiile sunt îndeplinite, acordarea asistenței financiare Republicii Moldova în sprijinul punerii în aplicare a AA;

12.  îndeamnă SEAE și Comisia să își întărească capacitățile interne pentru a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a AA, în special printr-o creștere semnificativă a resurselor umane dedicate, precum și să facă tranziția înspre o evaluare calitativă a progreselor, în special prin introducerea unor procese de verificare care să permită evaluarea nivelului de aliniere la acquis-ul UE care este atins efectiv în conformitate cu cerințele AA;

13.  salută dialogul intensificat la nivel ministerial cu Republica Moldova și cu alți parteneri asociați cu privire la reformele legate de asociere în domeniul comercial și sprijină, cu condiția înregistrării de progrese în raport cu standardele democratice, lansarea unor astfel de dialoguri în alte domenii care fac obiectul AA, inclusiv chestiunile politice, justiția, libertatea și securitatea și cooperarea sectorială;

14.  reamintește și sprijină avizul Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală din Moldova, potrivit căruia trecerea la un sistem electoral mixt pentru alegerile parlamentare nu a beneficiat de consens (altul decât din partea partidelor democrat și socialist) și este posibil să conducă la influențarea incorectă a candidaților de către interese de afaceri; își reiterează, prin urmare, apelul adresat autorităților din Republica Moldova să îmbunătățească sistemul electoral pentru a se asigura că alegerile viitoare vor reflecta voința cetățenilor Republicii Moldova și nu pe cea a unui grup restrâns de persoane; solicită, de asemenea, autorităților Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin recomandările ODIHR, în special cu privire la finanțarea partidelor și la libertatea și pluralismul mijloacelor de informare; reafirmă disponibilitatea Parlamentului European de a observa următoarele alegeri parlamentare din Moldova;

Dialogul politic și reforma politică, cooperarea în materie de politică externă și de securitate comună (PESC)

15.  își exprimă preocuparea în legătură cu modificările aduse în ultima clipă Codului privind serviciile mass-media audiovizuale adoptat în iulie 2018, pentru care nu a fost consultată societatea civilă; îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să implementeze integral codul în conformitate cu standardele europene privind libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, așa cum au recomandat Comisia Europeană și Comisia de la Veneția; subliniază importanța unor consultări veritabile cu societatea civilă și cu mass-media independentă în acest proces, precum și a adoptării unei noi legi privind publicitatea; subliniază necesitatea de a se evita orice încercare de a submina pluralismul mass-mediei, în special cele care ar încuraja și mai mult cartelizarea pieței mediatice și a pieței conexe a publicității; îndeamnă autoritățile din Republica Moldova să adopte noua lege a publicității în urma unei consultări veritabile cu societatea civilă; observă cu preocupare că, în prezent, mijloacele de informare în masă sunt într-o foarte mare măsură monopolizate și subordonate grupurilor politice și de afaceri ale țării; solicită transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-media și acordarea unei asistențe dedicate mijloacelor de informare independente, în special organizațiilor locale, pentru a se respecta cerințele codului în ceea ce privește conținutul local obligatoriu; subliniază importanța asigurării unei independențe reale a agenției de reglementare a mijloacelor de informare;

16.  salută eforturile de reformă în domeniul administrației publice și în domeniul gestionării finanțelor publice și încurajează luarea de măsuri suplimentare pentru a spori transparența;

17.  salută buna cooperare în materie de PESC, în special nivelul ridicat al alinierii la declarațiile privind PESC, precum și participarea la misiuni și operațiuni în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și cooperarea Moldovei cu NATO; ia act de progresele înregistrate în adoptarea unei noi Strategii naționale de apărare și a unui nou Plan de acțiune pentru transpunerea sa în practică în perioada 2017-2021, ca urmare a retragerii Strategiei naționale de securitate de către Președintele Republicii Moldova; salută intrarea în vigoare a acordului între UE-Moldova privind schimbul de informații clasificate;

18.  felicită autoritățile din Republica Moldova pentru îmbunătățirea treptată a relațiilor cu Tiraspolul, în special odată cu aplicarea unor măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv deschiderea podului Gura Bîcului-Bîcioc și semnarea a șase protocoale adiționale, îmbunătățind astfel viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului; reiterează angajamentul ferm al UE față de și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și pentru eforturile de a se ajunge la o soluție pașnică în problema Transnistriei; sprijină necondiționat eforturile depuse de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), de UE și de alte părți interesate și încurajează autoritățile să coopereze, în special, cu IMM-uri din Transnistria, pentru a continua acest nivel de implicare, să depună eforturi suplimentare pentru promovarea drepturilor omului și să respecte toate deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO); solicită autorităților din Republica Moldova să depună eforturi suplimentare pentru punerea în aplicare a unei legi modificate privind statutul juridic special al Găgăuziei;

Statul de drept și buna guvernare

19.  îndeamnă autoritățile să asigure independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar și ale instituțiilor specializate în combaterea corupției, inclusiv Consiliul Superior al Procurorilor, Centrul Național Anticorupție și Biroul Procurorului Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate și Agenția de recuperare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, în special prin continuarea alocării de resurse adecvate, pentru garantarea unor proceduri transparente de selecție, cu participarea unor experți în recrutare independenți, și prin adoptarea de modificări constituționale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, care să vizeze, în special, eliminarea numirii inițiale a judecătorilor pentru mandate de cinci ani, schimbarea componenței și consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii și eliminarea competențelor Parlamentului Republicii Moldova de a numi judecători ai Curții Supreme; rămâne profund preocupat de practicile de justiție selectivă ale sistemului judiciar din Republica Moldova și atrage atenția că, potrivit ultimelor rapoarte ale Transparency International, acesta suferă de o independență limitată față de executiv și este utilizat ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri; remarcă importanța instituirii unui palmares solid de anchete în cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt;

20.  salută modificările legislative adoptate în iulie 2018 cu scopul de a consolida selecția și promovarea judecătorilor pe baza meritelor, precum și tragerea lor la răspundere;

21.  își reînnoiește apelurile, pe baza constatărilor și recomandărilor din primul și al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă și transparență a tuturor celor responsabili de frauda bancară în valoare de un miliard USD descoperită în 2014, precum și la recuperarea activelor furate; ia act de strategia privind recuperarea activelor adoptată de autoritățile din Republica Moldova, dar constată cu preocupare că ancheta în acest caz a fost efectuată într-un mod mai degrabă ineficace; subliniază necesitatea ca instanțele să nu mai renunțe la a da curs unor probe solide și să examineze cu promptitudine, în cadrul unor audieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în special cazul lui Ilhan Shor; subliniază că alegerea politică constând în a salva băncile din fonduri publice a înrăutățit și mai mult pierderea gravă a încrederii în politica din Republica Moldova; invită Consiliul să ia în considerare sancțiuni personale și statele membre ale UE competente să ofere sprijin anchetei;

22.  își exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a așa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune și, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenție punerii sale în aplicare, în coordonare cu Comisia, SEAE și alte organizații internaționale;

23.  subliniază că este necesar să se confrunte și să se descurajeze și alte activități de criminalitate organizată, inclusiv traficul cu arme, traficul de persoane și spălarea banilor pe scară largă, îndeosebi din Rusia; evidențiază responsabilitatea judecătorilor în ceea ce privește respectarea statului de drept și subliniază că judecătorii condamnați în mod legal ar trebui să își ispășească pedepsele;

24.  solicită introducerea consultării online directe a declarațiilor electronice privind bunurile aparținând persoanelor din posturile superioare ale conducerii politice și administrative, urmând exemplul Ucrainei;

25.  solicită autorităților Republicii Moldova să respecte principiile internaționale și să susțină cele mai bune practici care să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă; subliniază rolul esențial al societății civile în monitorizarea punerii în aplicare a reformelor, precum și în promovarea transparenței și a responsabilității instituțiilor publice; se așteaptă, în special, ca niciun act legislativ viitor să nu reducă finanțarea națională sau externă pentru ONG-urile și organizațiile societății civile din Republica Moldova, nici să nu sporească în mod nejustificat sarcinile administrative și de raportare ale acestora; regretă că, într-un număr de cazuri, participarea cetățenilor a fost restricționată, de pildă prin respingerea de către Comisia Electorală Centrală, în martie 2018, a solicitării de organizare a unui referendum pe tema modificărilor aduse sistemului electoral;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

26.  își exprimă preocuparea cu privire la indiciile privitoare la o nouă reducere a spațiului de acțiune pentru societatea civilă din țară și invită autoritățile să stopeze imediat acțiunile penale nejustificate sau disproporționate, dintre care unele au fost declanșate de acuzații inventate, și acțiunile de justiție selectivă împotriva opozanților politici, a avocaților acestora și/sau a familiilor lor; critică faptul că monitorizarea proceselor de către statele membre ale UE sau de către delegația SEAE este tot mai des împiedicată prin excluderea publicului din sala de judecată; își exprimă, în mod special, preocuparea cu privire la acțiunile care vizează apărători ai drepturilor omului, judecători independenți precum Domnica Manole și Gheorghe Bălan, jurnaliști și persoane care critică guvernul sau pe președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc; îndeamnă autoritățile să garanteze dreptul la un proces echitabil și respectarea drepturilor omului în centrele de detenție; subliniază necesitatea unor anchete eficace cu privire la acuzațiile de tortură în instituțiile de detenție și în cele psihiatrice; invită autoritățile să garanteze, de asemenea, libertatea de întrunire și de exprimare și, în special, organizarea de demonstrații pașnice și solicită respectarea cu strictețe a acestui drept fundamental în conformitate cu standardele internaționale;

27.  salută adoptarea, în 2017, a unei noi Strategii naționale privind egalitatea de gen și solicită autorităților să asigure punerea deplină în aplicare a acesteia;

28.  solicită autorităților să își intensifice semnificativ eforturile de protejare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special în cazul grupurilor vulnerabile, prin combaterea discursurilor de incitare la ură, a violenței, excluziunii sociale și discriminării, care rămân, toate, subiecte de deosebită preocupare, împotriva persoanelor LGBTQI, a persoanelor cu dizabilități și minorităților, cum ar fi populația romă, precum și a discursurilor de incitare la ură și a discriminării pe criterii de gen sau afiliere politică;

29.  condamnă ferm extrădarea/răpirea recentă a unor cetățeni turci în Turcia din cauza pretinselor legături ale acestora cu mișcarea Gülen, cu încălcarea principiului statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului; îndeamnă autorităților Republicii Moldova să se asigure că orice cerere de extrădare provenită de la țări terțe este prelucrată într-un mod transparent, respectând proceduri judiciare în deplină conformitate cu principiile și standardele europene;

Cooperarea comercială și economică

30.  salută creșterea semnificativă a importurilor din Republica Moldova în UE ca urmare a intrării în vigoare a DCFTA și faptul că UE este cel mai mare investitor în Moldova, dar regretă faptul că acest lucru nu a dus la o îmbunătățire a situației sociale și economice a cetățenilor; avertizează că lipsa de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea standardelor de viață a populației pune în pericol asentimentul populației față de direcția pro-europeană a țării;

31.  reamintește importanța unui sistem judiciar independent și a combaterii corupției, precum și a reducerii sarcinilor administrative și birocratice pentru îmbunătățirea climatului de investiții și de afaceri;

32.  încurajează realizarea unor progrese suplimentare în domeniul normelor sanitare și fitosanitare și în domeniul protejării indicațiilor geografice;

33.  solicită respectarea efectivă a clauzelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă și a angajamentelor internaționale, îndeosebi punerea corectă în aplicare a convențiilor de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

34.  consideră că apropierea reglementărilor de acquis-ul UE este o componentă esențială a DCFTA, deoarece accesul efectiv la piața UE și reforma depind în mare măsură de punerea în aplicare adecvată și de asigurarea respectării legislației aplicabile; este conștient de provocarea majoră pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Moldova și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat;

Energie și alte domenii de cooperare

35.  salută promulgarea Legii energiei în 2017 ca un pas înainte către transpunerea celui de al treilea pachet privind energia și încurajează luarea unor măsuri concrete pentru a asigura independența Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE); recunoaște eforturile depuse de Moldova pentru promovarea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice și consideră esențială consolidarea metodelor agricole agroecologie în cadrul dezvoltării rurale sustenabile;

36.  solicită mai multe acțiuni ferme în domeniul protecției mediului, în special în ceea ce privește gospodărirea apelor râului Nistru, gestionarea deșeurilor și schimbările climatice, mai ales în privința punerii în aplicare și coordonării legislației;

Dispoziții instituționale

37.  solicită UE, statelor sale membre și Republicii Moldova să își intensifice eforturile de comunicare privind punerea în aplicare a AA și beneficiile preconizate pentru cetățenii Republicii Moldova ale reformelor conexe și ale unei integrări mai strânse cu Uniunea Europeană; subliniază necesitatea de a combate dezinformarea rusă prin informații de calitate și accesibile bazate pe fapte, comunicate în toate limbile utilizate în Republica Moldova;

38.  își reiterează hotărârea de a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor internaționale cu partenerii estici ai UE; solicită, încă o dată, Comisiei și SEAE să transmită mai frecvent și în mod regulat Parlamentului și Consiliului rapoarte scrise privind punerea în aplicare a acestor acorduri;

39.  consideră că practica constând în implicarea autorităților din Republica Moldova încă din etapa elaborării legislației aplicabile este utilă, deoarece face procesul mai incluziv și reduce costurile de tranziție pentru Moldova, și invită Comisia să utilizeze pe deplin procesele de consultare ex ante;

40.  constată că evaluarea punerii în aplicare a DCFTA se concentrează în mare măsură pe fluxurile comerciale și pe barierele din calea comerțului; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător punerea în aplicare a DCFTA, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului, precum și impactului asupra societății din Republica Moldova, și să asigure o raportare publică și cuprinzătoare anuală, inclusiv privind sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

41.  invită SEAE și Comisia să publice în același timp toate rapoartele anuale privind punerea în aplicare a acordului de asociere și să publice simultan o evaluare comparativă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a AA/DCFTA de către fiecare partener asociat în raport cu obiective de referință specifice;

42.  este hotărât să întocmească rapoarte anuale privind punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0303.
(2) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(3) JO C 334, 19.9.2018, p. 199.
(4) JO C 11, 12.1.2018, p. 82.
(5) Studiu intitulat „The electoral reforms in three association countries of the Eastern Neighbourhood – Ukraine, Georgia and Moldova” [„Reformele electorale în trei țări din vecinătatea estică — Ucraina, Georgia și Moldova și impactul acestora asupra evoluțiilor politice din aceste țări”], Parlamentul European, 26 octombrie 2017.
(6) Evaluare a implementării la nivel european intitulată „Association agreements between the EU and Moldova, Georgia and Ukraine” [„Acordurile de asociere între UE și Moldova, Georgia și Ucraina”], Parlamentul European, 28 iunie 2018.
(7) Studiu intitulat „The Development of an Institutional Framework for the Implementation of the Association Agreements in Georgia, Moldova and Ukraine” [„Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”], Parlamentul European, iulie 2018.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate