Rezoluția Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la educația în era digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE (2018/2090(INI))

P8_TA(2018)0485 A8-0400/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere articolul 2 din Protocolul la Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la educație,

–  având în vedere Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și de abrogare a Deciziei nr. 2241/2004/CE(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2018 privind modernizarea educației în UE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la o nouă agendă pentru competențe în Europa(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la capacitarea fetelor prin educație în Uniunea Europeană(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la noile tehnologii și resurse educaționale deschise(7),

–  având în vedere recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 22 mai 2018 privind trecerea la o viziune a unui Spațiu european al educației,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții(9),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 intitulată „Parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți”(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(11),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2017 cu privire la dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață (COM(2017)0248),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 mai 2012 cu privire la strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii (COM(2012)0196),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 cu privire la o nouă agendă pentru competențe în Europa (COM(2016)0381),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2016 cu privire îmbunătățirea și modernizarea educației (COM(2016)0941),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 noiembrie 2017 privind modernizarea învățământului preuniversitar și a învățământului superior(13),

–  având în vedere raportul Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale din 9 martie 2018 intitulat „Skill needs anticipation: systems and approaches. Analysis of stakeholder survey on skill needs assessment and anticipation” (Competențele necesită anticipare: sisteme și abordări. Analiza unui sondaj în rândul părților interesate privind evaluarea și anticiparea nevoilor în materie de competențe”),

–  având în vedere Raportul de politici al Comisiei din 2017 intitulat „DigComp 2.1: Cadrul competenței digitale pentru cetățeni: opt niveluri de competență și exemple de utilizare”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0400/2018),

A.  întrucât, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, societatea și economia digitale sunt acum o realitate, ceea ce înseamnă că competențele digitale sunt esențiale pentru reușita profesională și dezvoltarea personală a tuturor cetățenilor;

B.  întrucât competența digitală este o competență cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, astfel cum este definită în Cadrul de referință anexat Recomandării Consiliului din 22 mai 2018;

C.  întrucât capacitatea de inovare a tehnologiei este condiționată, printre altele, de gândirea critică, de nivelul de competențe digitale și creative ale populației și de calitatea și extinderea conexiunilor la internet;

D.  întrucât cunoștințele elementare în domeniul tehnologiilor digitale sunt vitale pentru îndeplinirea sarcinilor administrative și cotidiene esențiale;

E.  întrucât se estimează că aproximativ jumătate din locurile de muncă existente la nivel mondial — și 30 % în Uniunea Europeană — vor dispărea în următorii 25 de ani(14), în condițiile apariției de noi profesii care necesită competențe digitale avansate;

F.  întrucât competențele digitale care depășesc cu mult cerințele pieței muncii le oferă oamenilor oportunități mai bune de a participa la viața societății, atât în prezent, cât și în viitor, facilitează schimburile culturale și de informații și asigură o influență mai mare a cetățenilor asupra procesului decizional;

G.  întrucât este esențial ca internetul să fie revendicat ca un bun comun și să fie promovată e-cetățenia activă;

H.  întrucât transformarea tehnologică a tuturor sectoarelor înseamnă că instrumentele digitale sunt utilizate frecvent chiar și în cazul profesiilor în mod tradițional netehnice și în condițiile în care se estimează că în viitor nouă din 10 locuri de muncă vor necesita competențe digitale în viitorul apropiat sau imediat;

I.  întrucât, în prezent, 44 % din populația UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu are competențe digitale elementare, iar 19 % din populație nu are niciun fel de competențe digitale, în condițiile în care există diferențe substanțiale între statele membre, o situație care riscă să creeze un nou decalaj social;

J.  întrucât importanța competențelor digitale, lacunele în materie de competențe, care sunt deosebit de semnificative între bărbați și femei, între generații și diferitele grupuri sociale, precum și disparitățile în materie de competențe digitale din statele membre necesită o reacție politică comună;

K.  întrucât este esențial ca instituțiile de învățământ să pregătească elevii și studenții să facă față schimbărilor sociale și economice rapide, determinate de dezvoltarea tehnologică rapidă, dotându-i cu competențele adecvate provocărilor erei digitale;

L.  întrucât accesul la internet și la echipamente tehnologice și digitale și utilizarea acestora au transformat comportamentele și relațiile sociale, în special în rândul populației mai tinere;

M.  întrucât obiectivul ca până în 2025 toate școlile din UE să aibă acces la conexiuni internet cu viteze de descărcare/încărcare de 1 gigabit de date pe secundă nu este încă atins;

N.  întrucât utilizarea excesivă a echipamentelor tehnologice și digitale, cum ar fi calculatoarele și tabletele, poate cauza probleme de sănătate și de bunăstare, inclusiv privare de somn, sedentarism și dependență;

O.  întrucât strategiile de învățare digitală trebuie, de asemenea, să ia în considerare cercetările privind efectele negative pe care utilizarea timpurie a tehnologiei digitale le poate avea asupra dezvoltării creierului copiilor de vârstă mică;

P.  întrucât tehnologiile digitale ar trebui să facă parte integrantă dintr-o abordare educațională axată pe cursant, adaptată vârstei și pot oferi abordări noi și inovatoare în materie de predare și învățare; întrucât este esențial să se mențină contactul personal între studenți și profesori și să se acorde prioritate bunăstării și dezvoltării sănătoase a copiilor și cursanților adulți;

Q.  întrucât tehnologiile ar trebui să fie mai bine utilizate pentru a sprijini noi pedagogii care pun accent pe calitatea de participanți activi a cursanților, care utilizează instrumente de învățare bazate pe cercetare și spații de lucru care stimulează colaborarea;

R.  întrucât educația de bază în domeniul igienei cibernetice, al securității cibernetice, al protecției datelor și al educației în domeniul mass-mediei trebuie să fie adaptată vârstei și nivelului de dezvoltare, pentru a-i ajuta pe copii să devină cursanți avizați, cetățeni activi, utilizatori de internet și factori de decizie ai unei societăți digitale democratice, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și pentru a fi în măsură să contracareze riscurile asociate internetului, cum ar fi dezinformarea online, hărțuirea și încălcarea securității datelor cu caracter personal; întrucât în programa de predare la nivel universitar și la nivelul sistemului de formare profesională ar trebui introduse programe didactice legate de securitatea cibernetică;

S.  întrucât o învățare digitală de calitate și inovatoare poate fi captivantă și și interactivă, completând astfel metodele de predare bazate pe prelegeri și oferind platforme de colaborare și de creare de cunoștințe;

T.  întrucât asistăm la o tot mai accentuată exploatare comercială a educației de către marile întreprinderi digitale, care încearcă să influențeze practicile pedagogice prin introducerea de echipamente, de software și resurse educaționale sau oferirea de cursuri de formare pentru profesori;

U.  întrucât, pentru a profita mai bine de mijloacele puse la dispoziție de tehnologie, statele membre au nevoie de strategii eficiente de formare a capacității cadrelor didactice, iar factorii de decizie politică trebuie să facă mai mult pentru sprijinirea acestui program de acțiune;

V.  întrucât bibliotecile publice participă la efortul comun de familiarizare a cetățenilor cu competențele digitale, oferind servicii deschise pentru asistență digitală într-un mediu social, care oferă susținere;

W.  întrucât adulții care șomează sau au un loc de muncă care nu necesită competențe digitale tind să rămână în urmă față de colegii mai competenți din punct de vedere digital, ceea ce le afectează perspectivele profesionale și exacerbează disparitățile sociale și economice;

X.  întrucât digitalizarea progresivă a muncii va duce la dispariția multor profesii și la creșterea șomajului; întrucât noile profesii care vor apărea odată cu digitalizarea vor putea compensa o parte din locurile de muncă pierdute;

Y.  întrucât tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la învățare, iar utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare de la diferite niveluri să fie ușor accesibile și favorabile incluziunii;

Z.  întrucât, dacă nu există politici adecvate și bine orientate, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități vor suferi probabil cel mai mult de pe urma transformării digitale;

AA.  întrucât femeile reprezintă doar 20 % din profesioniștii din domeniile științifice, doar 27 % din absolvenții(15) de științe inginerești și doar 20 % din absolvenții de informatică(16); întrucât ponderea bărbaților care lucrează în sectorul digital este de 3,1 ori mai mare decât cea femeilor; întrucât doar 19 % dintre lucrătorii din domeniul TIC au ca șef o femeie, comparativ cu 45 % dintre lucrătorii din alte sectoare;

AB.  întrucât lucrătorii care au deja o înaltă calificare tind să aibă șanse mai mari de învățare pe tot parcursul vieții(17);

AC.  întrucât monitorizarea și evaluarea continuă a competențelor digitale, atât în organizații, cât și în rândul persoanelor fizice este o condiție prealabilă pentru punerea eficientă în practică a politicilor;

AD.  întrucât stăpânirea unor competențe transversale de bază, cum ar fi competențele numerice, gândirea critică și competențele de comunicare socială, este o condiție esențială pentru dobândirea competențelor digitale;

1.  subliniază că dobândirea de competențe digitale necesită o abordare coerentă, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții desfășurată în contexte formale, nonformale și informale o reacție la nivel de politici și intervenții specifice adaptate nevoilor diferitelor grupuri de vârstă și cursanților;

2.  subliniază potențialul tehnologiilor digitale de a sprijini trecerea la abordări pedagogice axate într-o mai mare măsură pe cursant, dacă sunt încorporate în procesul de învățare într-un mod planificat și consecvent; consideră că, pentru a realiza o veritabilă transformare educațională, elevii trebuie îndrumați către practici inovatoare și vertical ascendente de creare de cunoștințe;

3.  subliniază că este necesară o transformare a sistemelor de educație și formare la toate nivelurile pentru a valorifica pe deplin șansele oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor și de mass-media și pentru a dezvolta abilitățile și competențele necesare îndeplinirii cerințelor societății și ale pieței muncii din viitor; reiterează faptul că o astfel de transformare trebuie să continue să garanteze dreptul la realizare personală, să asigure echilibrul corect între competențele digitale relevante și competențele de viață și să sprijine flexibilitatea individuală, gândirea critică și potențialul de inovare;

4.  consideră că instituțiile de învățământ nu își pot permite să neglijeze educarea integrală a cursanților lor, cultivând dezvoltarea spiritului critic și a unei viziuni globale care să le permită să se afirme ca cetățeni activi; înțelege că gândirea critică nu poate fi consolidată doar prin predarea competențelor digitale, ci necesită o educație cuprinzătoare;

5.  subliniază că, deși este esențial ca competențele digitale de bază și avansate să fie cultivate, competențele tradiționale și umaniste ar trebui să continue să fie favorizate și ele;

6.  reamintește că, așa cum recunoaște Comisia în Planul său de acțiune pentru educația digitală din ianuarie 2018, adaptarea necesară a instituțiilor de învățământ la noile tehnologii și la abordările pedagogice inovatoare nu ar trebui niciodată considerată un scop în sine, ci mai degrabă un instrument pentru îmbunătățirea calității și caracterului incluziv al educației;

7.  subliniază, recunoscând necesitatea unor competențe digitale sporite, că impactul tehnologiilor digitale asupra educației nu este, în prezent, ușor de evaluat, ceea ce înseamnă că este esențial să se ia în considerare cercetarea neurologică privind efectele tehnologiei digitale asupra dezvoltării creierului; solicită, deci, să se investească în cercetare imparțială și interdisciplinară privind diferitele efecte ale tehnologiilor digitale asupra educației, creându-se legături între științele educației, pedagogie, psihologie, sociologie, neuroștiințe și informatică, pentru a se ajunge la o înțelegere cât mai profundă a modului în care mintea copiilor și a adulților răspunde mediului digital, pentru a crește la maximum beneficiile utilizării tehnologiilor digitale în procesul de învățământ și reducând la minimum riscurile; subliniază necesitatea de a promova utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale care protejează dezvoltarea fiziologică, neurosenzorială și dezvoltarea comportamentală a celor care învață, în special în timpul copilăriei, și asigură echilibrul corect în utilizarea zilnică a echipamentelor tehnologice și digitale, atât în instituțiile de învățământ, cât și în viața privată;

8.  regretă că, deși utilizarea aplicațiilor online și a celor mobile și a noilor tehnologii, cum ar fi internetul obiectelor, a luat o amploare fără precedent, cetățenii, în special minorii, nu conștientizează adesea riscurile asociate cu utilizarea internetului și a instrumentelor TIC, cum ar fi violarea securității datelor cu caracter personal, urmărirea generalizată a activității utilizatorilor și infracțiunile informatice; prin urmare, invită statele membre să aloce în programele școlare un rol adecvat protecției datelor și igienei informatice de bază;

9.  solicită statelor membre, Comisiei și instituțiilor de învățământ să îmbunătățească siguranța online pentru copii și să ia măsuri în privința hărțuirii pe internet, a expunerii la conținut nociv și șocant și alte amenințări la adresa securității informatice prin dezvoltarea și punerea în aplicare de programe de prevenire și campanii de sensibilizare; încurajează statele membre să promoveze în continuare campania „#SafeInternet4EU”;

10.  subliniază că, pentru a avea experiențe și rezultate mai bune în ceea ce privește învățarea, instrumentele digitale trebuie adaptate la nevoile elevilor, aceasta fiind o metodă pentru ca elevii să devină cetățeni activi și nu simpli consumatori pasivi de tehnologie;

11.  regretă că, în pofida potențialului de stimulare și de încurajare a metodelor de învățare deosebite și personalizate pe care îl are digitalizarea, impactul tehnologiilor digitale asupra educației propriu-zise a fost limitat; își exprimă îngrijorarea în mod special în legătură cu faptul că investițiile în TIC în școli și în centrele de formare nu au dus încă la sperata modificare a practicilor educaționale; reamintește că școlile și alte medii de învățare trebuie să îi sprijine pe toți elevii și studenții și să răspundă nevoilor lor specifice prin dezvoltarea unor măsuri adecvate și eficiente de promovare a competențelor digitale, în special în rândul studenților cu handicap, al grupurilor minoritare, al comunităților de migranți, al persoanelor care părăsesc timpuriu școala, al șomerilor de lungă durată și al persoanelor în vârstă; consideră că acest sprijin poate fi înlesnit recurgându-se la noile tehnologii digitale;

12.  ia act de decalajul în creștere între participarea femeilor și bărbaților la activitățile din sectorul digital în ceea ce privește educația, parcursul profesional și antreprenoriatul; subliniază că este esențial să se asigure o abordare de gen echilibrată în promovarea carierelor în domeniul TIC, precum și că mai multe studente și femei ar trebui încurajate să urmeze o carieră în domeniul digital; subliniază că este important să se promoveze alfabetizarea digitală și participarea femeilor și a fetelor la educația și formarea în domeniul TIC; încurajează statele membre să introducă o educație în domeniul TIC adaptată vârstei în etapele timpurii ale școlii, acordând o atenție deosebită măsurilor de depășire a decalajului digital dintre femei și bărbați și să ofere fetelor căi alternative de acces la disciplinele STIAM, deoarece stereotipurile de gen legate de aceste teme și lipsa modelelor feminine tind să reprezinte un obstacol în calea accesului fetelor; consideră că o strategie bine adaptată privind femeile în sectorul digital, împreună cu viitorul plan de acțiune al Comisiei de reducere a decalajului de gen în domeniul tehnologiei, ar putea contribui la stimularea eforturilor în acest domeniu;

13.  subliniază că lipsa echipamentelor digitale și a conectivității în școli, în toate statele membre, afectează negativ educația digitală a elevilor și disponibilitatea instrumentelor de predare digitale; invită statele membre să facă investiții publice substanțiale pentru a oferi tuturor școlilor conexiuni în bandă largă de mare capacitate și să utilizeze programele existente ale UE în acest scop, în special Mecanismul pentru interconectarea Europei, care poate sprijini infrastructura fizică a rețelelor în bandă largă de mare capacitate și sistemul de cupoane WiFi4EU; subliniază că eforturile în materie de conectivitate și de finanțare ar trebui să se concentreze în special asupra zonelor rurale și dezavantajate și regiunilor ultraperiferice și montane;

14.  subliniază că instituțiile de educație și formare au nevoie de asistență din partea Uniunii și a statelor membre, precum și de o strânsă cooperare între toate părțile interesate, industrie, autoritățile locale și regionale, comunități și societate civilă, pentru a-și concepe modelele educative în domeniul TIC și al mass-mediei în conformitate cu abordarea lor pedagogică specifică și pentru a reuși dificila tranziție către un mediu de învățare mai digitalizat; subliniază, în această privință, că este nevoie de o abordare interdisciplinară la nivelul întregii școli a transformării digitale în educație;

15.  subliniază că profesorii și formatorii ar trebui să se afle în centrul transformării digitale și, prin urmare, au ei înșiși nevoie de o pregătire și formare continue, care trebuie să includă module vizând practici de predare adaptate în funcție de vârstă și dezvoltare; insistă asupra faptului că această formare necesită timp și nu ar trebui să reprezinte o sarcină suplimentară, pe lângă activitățile zilnice ale acestora; subliniază că, chiar mai mult decât predarea altor competențe de bază cum ar fi competențele numerice și de scris-citit, predarea de competențe digitale cere profesorilor să își actualizeze cunoștințele și competențele în mod continuu; susține, prin urmare, că profesorii au nevoie de o dezvoltare profesională adecvată, flexibilă și de înaltă calitate, care să corespundă nevoilor lor; apreciază, în acest sens, utilizarea platformelor online europene pentru a crește șansele de dezvoltare profesională și a încuraja schimbul de bune practici;

16.  observă că persoanele însărcinate cu educația au acum responsabilități crescute datorită utilizării aplicațiilor digitale în activitățile școlare consideră că aceste persoane trebuie să fie implicate în procesul de învățare și în utilizarea tehnologiilor, întrucât, dacă nu au competențele digitale necesare, va fi mai dificil să-și implice elevii în procesul de învățare, ceea ce poate duce la un grad și mai mare de excluziune socială;

17.  susține și încurajează punerea în practică de măsuri de digitalizare a proceselor administrative în școli, pentru a reduce și mai mult sarcinile administrative la toate nivelurile;

18.  încurajează statele membre să promoveze și să finanțeze inițiative regionale și locale care sprijină metodele de predare de calitate care vizează stimularea inovării;

19.  subliniază valoarea autonomiei școlilor pentru realizarea inovării în educație;

20.  invită Comisia și statele membre să ofere orientări adecvate privind aplicarea sigură din punct de vedere juridic a derogărilor de la legislația privind drepturile de autor în domeniul educației și un acces ușor la licențe instituțiilor publice, nonprofit din domeniul educației formale și informale consideră că profesorii și elevii au nevoie de securitate atunci când folosesc resurse accesibile în mediul digital și predau și învață competențele fundamentale; recomandă, în acest sens, Comisiei să ofere orientări instituțiilor de învățământ, educatorilor și studenților în acest scop;

21.  evidențiază că lipsa instrumentelor digitale pentru studenții mobili poate afecta calitatea experiențelor educaționale din Europa; încurajează Comisia să-și continue proiectele-pilot privind legitimațiile europene de student și „Erasmus without Paper”, în vederea lansării lor în timpul următoarei perioade de programare multianuală; invită statele membre să utilizeze în mod responsabil și eficace sprijinul financiar acordat de Uniune și să promoveze oportunitățile de finanțare în rândul publicului larg și al instituțiilor de învățământ, pentru transforma în realitate accesul tuturor la conținutul, instrumentele și soluțiile digitale de învățare;

22.  subliniază că, în concordanță cu abordarea bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții necesară dobândirii competențelor digitale, guvernele, în cooperare cu părțile interesate, cum ar fi societățile și organizațiile societății civile, în contexte formale și non-formale, ar trebui să garanteze o transformare digitală sustenabilă, care să nu marginalizeze pe nimeni;

23.  subliniază că incluziunea și inovarea ar trebui să fie principiile fundamentale ale educației și formării în era digitală; consideră că tehnologiile digitale nu ar trebui să cimenteze inegalitățile existente, ci să fie utilizate pentru eliminarea decalajului digital dintre studenții din diferite medii socioeconomice și regiuni ale UE; subliniază că o abordare bazată pe includere trebuie să valorifice întregul potențial al resurselor oferite de noile tehnologii digitale, inclusiv educația personalizată și parteneriatele între instituțiile de învățământ, putând astfel permite accesul la o educație și formare de calitate persoanelor din grupuri defavorizate și persoanelor cu posibilități limitate și sprijini integrarea migranților și a refugiaților;

24.  subliniază că promovarea accesului la tehnologiile digitale în cadrul procesului de învățământ nu implică neapărat un acces egal la oportunitățile de învățare și că, deși tehnologiile sunt din ce în ce mai accesibile, achiziția de competențe digitale de bază este în continuare un obstacol, iar decalajul digital persistă; semnalează că datele Eurostat arată că decalajul digital nu este pe cale să fie eliminat și că 44 % dintre cetățenii Uniunii Europene nu au competențe digitale elementare(18);

25.  reamintește că competențele digitale complexe necesare pentru utilizarea eficientă a TIC depind de învățarea competențelor de bază, că nu toată lumea beneficiază de condiții egale, existând încă lacune semnificative la nivelurile de bază, fiind afectate în special grupurile defavorizate și un număr mare de adulți, iar probabilitatea ca persoanele mai educate să folosească internetul pentru a deprinde noi competențe și a-și crea noi oportunități este de trei ori mai mare decât în cazul persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație(19) și există riscul ca tehnologia să devină un instrument de pregătire al celor privilegiați, în loc să fie o șansă pentru toți;

26.  subliniază că este necesar să se schimbe practicile instituționale și pedagogice ale școlilor și ale altor medii de învățare, în special ale celor nonformale, acestea trebuind să devină mai echitabile, oferind structuri de sprijin foarte diversificate și aprofundate tuturor persoanelor, în special celor care fac parte din grupuri expuse riscului de excluziune, cum ar fi șomerii, migranții, persoanele slab calificate, persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă;

27.  recomandă ca statele membre să elaboreze programe digitale de alfabetizare în limbile regionale și ale minorităților din Europa și să introducă programe de formare și instrumente în domeniul tehnologiilor lingvistice în programele școlilor, universităților și instituțiilor de învățământ profesional; subliniază încă o dată că alfabetizarea rămâne un factor important și o condiție preliminară absolută a progreselor înregistrate în incluziunea digitală a comunităților;

28.  subliniază că statele membre ar trebui să ofere sprijinul necesar instituțiilor de învățământ pentru a îmbunătăți digitalizarea limbilor în UE; recomandă ca școlile din întreaga UE să utilizeze tehnologii digitale pentru a intensifica schimburile educaționale transfrontaliere prin intermediul conferințelor video și al claselor virtuale; subliniază că școlile din întreaga UE ar putea beneficia de acces transfrontalier la conținutul digital;

29.  subliniază rolul esențial al bibliotecilor în oferirea de servicii digitale cetățenilor și în punerea la dispoziție de instrumente și servicii de învățare online într-un mediu sigur, deschis tuturor; recomandă, așadar, ca aceste eforturi să fie susținute în mod adecvat de programele europene, naționale, regionale și locale, care să fie complementare unele cu altele, și ca rolul esențial al bibliotecilor în dezvoltarea educației în domeniul mass-media să fie mai larg recunoscut;

30.  face apel la tranziția către mai multe posibilități de învățare non-formală și de formare la locul de muncă și insistă asupra nevoii de sisteme de educație și formare de înaltă calitate, favorabile incluziunii și dispunând de resurse adecvate; consideră că posibilitățile de recalificare și de reciclare sunt esențiale, alături de integrarea componentelor relevante ale competențelor digitale în programele de formare la locul de muncă și de adoptarea de soluții speciale de formare pentru persoanele care lucrează în întreprinderi mici și mijlocii; subliniază importanța întăririi legăturilor dintre educație și ocuparea forței de muncă și a rolului orientării și consilierii profesionale pe tot parcursul vieții în sprijinirea accesului la parcursuri de formare și cariere adecvate, flexibile și de înaltă calitate;

31.  subliniază că stagiile în sectorul digital pot ajuta studenții și tinerii adulți să dobândească competențe digitale practice la locul de muncă; salută, în acest context, noul proiect-pilot care introduce stagiile de oportunități digitale din cadrul programului Erasmus+ și al programului Orizont 2020; solicită un nou impuls în această direcție în cadrul noilor programe prevăzute în CFM;

32.  recomandă ca statele membre, în strânsă cooperare cu comunitățile locale și cu furnizorii de educație și formare profesională, să le ofere adulților cu un nivel limitat de competențe digitale parcursuri de instruire care să le dea șansa de a-și însuși un nivel elementar de competențe digitale;

33.  face apel la statele membre ca, în colaborare cu întreprinderile, comunitățile locale și regionale, centrele de educație și de formare și cu părțile interesate din cadrul societății civile, să identifice lacunele existente în materie de competențe, să extindă alfabetizarea digitală, online și mediatică, în special printre minori și să atingă un nivel ridicat de conectivitate și incluziune digitală;

34.  salută participarea întreprinderilor la înființarea și finanțarea școlilor;

35.  salută stabilirea unor parteneriate strategice între instituțiile academice și de cercetare și partenerii publici și privați, în cadrul acțiunii-cheie nr. 2 a programului Erasmus +, în vederea creării unor centre TIC de excelență și a promovării dezvoltării întreprinderilor nou-înființate cu profil tehnologic;

36.  reamintește că evaluarea și monitorizarea corespunzătoare a competențelor digitale sunt esențiale pentru realizarea de progrese; salută crearea de instrumente la nivelul UE destinate organizațiilor (de exemplu, Cadrul competențelor digitale și Cadrul de referință pentru competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții) și persoanelor (de exemplu SELFIE); insistă, totuși, asupra faptului că, pentru a fi eficiente, metodele de evaluare a competențelor digitale trebuie să fie dinamice, flexibile, constant actualizate și adaptate la nevoile cursanților și, de asemenea, trebuie adoptate pe scară mult mai largă în întreaga Uniune la nivel național, regional și local;

37.  invită statele membre să colaboreze cu Comisia pentru a se asigura că instrumentul de autoreflecție SELFIE este disponibil în limbile regionale și minoritare ale statelor membre;

38.  salută faptul că Uniunea acordă o atenție crescută competențelor digitale și educației, pusă în evidență, în special, de Planul de acțiune pentru educația digitală, care se bazează pe o serie de inițiative de politică la scară redusă, cum ar fi Săptămâna UE a programării și Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital și Apelul la acțiune de la Sofia privind competențele digitale și educația; consideră că predarea programării ar trebui să facă parte dintr-o viziune educațională mai amplă structurată în domeniul tehnologiei informației și al gândirii critice și computaționale;

39.  observă, cu toate acestea, că aceste inițiative ale Uniunii provin adesea de la direcții generale diferite din cadrul Comisiei, ceea ce împiedică o acțiune coordonată de politică privind competențele digitale;

40.  sprijină creșterea finanțării disponibile pentru competențele digitale în cadrul următoarei generații de programe din CFM; insistă asupra nevoii ca Comisia să creeze sinergii și să asigure coordonarea între aceste programe, inclusiv Erasmus+, Orizont Europa, InvestEU și Europa digitală astfel încât să se mărească la maximum eficacitatea finanțării pentru dezvoltarea competențelor digitale de calitate și ca cursanții de toate vârstele și din toate mediile sociale să obțină rezultate de durată; subliniază, de asemenea, necesitatea de a rezerva fonduri în cadrul acestor programe și al fondurilor structurale și de investiții europene pentru digitalizarea bibliotecilor, a arhivelor și muzeelor în vederea creșterii și îmbunătățirii utilizării acestora în educație și cultură;

41.  subliniază necesitatea ca Uniunea să își dezvolte capacități în domenii precum inteligența artificială, volumele mari de date, ingineria informatică, informatica cuantică și designul web; salută, în acest context, componenta „competențe digitale” a programului Europa digitală;

42.  încurajează o mai mare sinergie între statele membre ale UE și restul lumii în domeniul educației pe internet și al e-cetățeniei active prin intermediul diferitelor mecanisme și programe de acțiune externă ale UE, inclusiv Erasmus Mundus;

43.  subliniază că datele deschise și instrumentele și metodele bazate pe colaborare în domeniul tehnologiilor digitale pot permite inovarea în educație și dezvoltarea în continuare a științei deschise, contribuind astfel la prosperitatea și la spiritul antreprenorial al economiei europene; reamintește că colectarea de date privind digitalizarea în instituțiile de educație și de formare și privind utilizarea tehnologiilor digitale în învățare sunt factori esențiali în procesul decizional; recomandă, prin urmare, Comisiei și statelor membre să colecteze date cu privire la gradul de conectivitate a instituțiilor de învățământ și de formare și la modalitățile de eliberare a calificărilor certificate digital și de validare a competențelor dobândite digital, care este un obiectiv al Planului de acțiune pentru educația digitală;

44.  regretă că nu a fost elaborată nicio strategie globală în materie de competențe digitale la nivelul UE, în condițiile în care implicațiile tranziției digitale pentru piața internă a UE sunt clare; consideră că disparitățile dintre statele membre subliniază necesitatea unei astfel de strategii;

45.  subliniază că ar trebui elaborate recomandări cu privire la nivelul minim de competențe digitale pe care elevii trebuie să le dobândească în timpul studiilor; solicită, prin urmare, introducerea în toate statele membre a unui modul TIC special, de exemplu, pe baza modulului TIC PISA, precum și implicarea cadrelor didactice în conceperea și punerea în aplicare a acestuia; subliniază că modulul TIC ar trebui să fie conceput astfel încât să garanteze că instituțiile de învățământ din statele membre urmăresc același nivel de competență digitală, prin evaluare continuă mai degrabă decât printr-o abordare bazează exclusiv pe teste, și că orice probleme sunt identificate rapid; încurajează statele membre să facă schimb de învățăminte și bune practici, în special în ceea ce privește inovația pedagogică;

46.  consideră că Planul de acțiune pentru educația digitală ar trebui să fie considerat un prim pas către o strategie de sine stătătoare a UE privind educația și competențele digitale bazată pe o abordare orientată spre învățarea pe tot parcursul vieții, care poate oferi atât un cadru de politică mai bine coordonat, cât și posibilitatea de a se adapta la realitățile în schimbare; solicită, prin urmare, Comisiei să evalueze în mod critic cele 11 acțiuni din cadrul Planului, inclusiv aspectele lor de incluziune socială, în vederea pregătirii evaluării intermediare din 2020; reamintește că o reexaminare adecvată ar trebui să implice o disponibilitate de a se concentra doar asupra acțiunilor celor mai performante și de a le abandona pe cele care nu dau rezultate, precum și de a elabora noi acțiuni, în funcție de cerințe; subliniază că îmbunătățirea competențelor digitale prin colaborarea cu furnizori neoficiali de servicii educative în rândul populației adulte - care este mai greu accesibilă din acest punct de vedere - constituie o lacună evidentă a Planului;

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 112, 2.5.2018, p. 42. (2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0247. (3) JO C 337, 20.9.2018, p. 135. (4) JO C 11, 12.1.2018, p. 44. (5) JO C 316, 22.9.2017, p. 182. (6) JO C 316, 22.9.2017, p. 76. (7) JO C 443, 22.12.2017, p. 31. (8) JO C 189, 4.6.2018, p. 1. (9) JO C 189, 15.6.2017, p. 15. (10) JO C 484, 24.12.2016, p. 1. (11) JO C 398, 22.12.2012, p. 1. (12) JO C 372, 20.12.2011, p. 1. (13) JO C 164, 8.5.2018, p. 24. (14) http://eskills-scale.eu/fileadmin/eskills_scale/all_final_deliverables/scale_digitalisation_report.pdf (15) Comisia Europeană Education and Training Monitor 2017 („Monitorul educației și formării 2016”). (16) Comisia Europeană, studiul Femeile în era digitală, 2018. (17) Comisia Europeană, Raportul privind adecvarea pensiilor pentru 2018. (18) Eurostat, 2016. (19) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 9 octombrie 2008 intitulat „The use of ICT to support innovation and lifelong learning for all – A report on progress” („Utilizarea TIC pentru sprijinirea inovării și a învățării pe tot parcursul vieții pentru toți — Un raport privind progresele înregistrate”) (SEC(2008)2629).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 ale Consiliului sau alocarea acestora pentru alte acțiuni din cadrul programelor naționale (COM(2018)0719 – C8-0448/2018 – 2018/0371(COD))

P8_TA(2018)0486 A8-0370/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0719),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 78 alineatul (2) și articolul 79 alineatele (2) și (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0448/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 30 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0370/2018),

A.  întrucât din motive de urgență se justifică efectuarea votului înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(1);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 ale Consiliului sau alocarea acestor sume pentru alte acțiuni din cadrul programelor naționale

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/2000.)

(1) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 29 noiembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0468).

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293/2013 (COM(2018)0385 - C8-0249/2018 – 2018/0209(COD))(1)

P8_TA(2018)0487 A8-0397/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 2 (2)  Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului6 pentru perioada 2014-2020 este cel mai recent dintr-o serie de programe ale Uniunii care sprijină de 25 de ani punerea în aplicare a legislației și a priorităților politice în domeniul mediului și al climei. Programul a fost evaluat pozitiv în cadrul unei evaluări recente la jumătatea perioadei7, considerându-se că acesta este pe calea cea bună din punctul de vedere al eficienței, eficacității și relevanței. Programul LIFE 2014-2020 ar trebui, așadar, continuat, cu anumite modificări identificate în evaluarea la jumătatea perioadei și în evaluările ulterioare. Prin urmare, ar trebui instituit un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”) pentru perioada care începe din 2021. (2)  Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului6 pentru perioada 2014-2020 este cel mai recent dintr-o serie de programe ale Uniunii care sprijină de 25 de ani punerea în aplicare a legislației și a priorităților politice în domeniul mediului și al climei. Programul a fost evaluat pozitiv în cadrul unei evaluări recente la jumătatea perioadei7 considerându-se că acesta este deja foarte eficient din punctul de vedere al costurilor și pe calea cea bună din punctul de vedere al eficienței în termeni generali, al eficacității și relevanței. Programul LIFE 2014-2020 ar trebui, așadar, continuat, cu anumite modificări identificate în evaluarea la jumătatea perioadei și în evaluările ulterioare. Prin urmare, ar trebui instituit un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”) pentru perioada care începe din 2021. _________________ _________________ 6 Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185). 6 Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185). 7 Raportul privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) [SWD(2017)0355]. 7 Raportul privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) [SWD(2017)0355]. Amendamentul 102 Propunere de regulament Considerentul 3 (3)  Programul, care urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite prin legislația, politica, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, ar trebui să contribuie la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, fie prin intervenții directe, fie prin sprijinirea integrării acestor obiective în cadrul altor politici. (3)  Programul, care urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite prin legislația, politica, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, ar trebui să contribuie, în cadrul unei tranziții echitabile, la trecerea către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii nete zero și rezistentă la schimbările climatice, precum și la protejarea și îmbunătățirea mediului și a sănătății și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, inclusiv prin sprijinul acordat rețelei Natura 2000, printr-o gestiune eficace și prin lupta împotriva degradării ecosistemelor, fie prin intervenții directe, fie prin sprijinirea integrării acestor obiective în cadrul altor politici. Tranziția echitabilă ar trebui realizată prin consultare și dialog cu partenerii sociali și regiunile și comunitățile afectate. Acestea ar trebui, de asemenea, incluse, în măsura posibilului, în dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Uniunea s-a angajat să ofere un răspuns cuprinzător la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, care subliniază legătura intrinsecă dintre gestionarea resurselor naturale, astfel încât să se asigure disponibilitatea lor pe termen lung, serviciile ecosistemice și legătura lor cu sănătatea umană și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale. În acest spirit, programul ar trebui să aibă o contribuție concretă în ceea ce privește atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială. (4)  Uniunea s-a angajat să ofere un răspuns cuprinzător la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, care subliniază legătura intrinsecă dintre gestionarea resurselor naturale, astfel încât să se asigure disponibilitatea lor pe termen lung, serviciile ecosistemice și legătura lor cu sănătatea umană și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale. În acest spirit, programul ar trebui să reflecte principiile de solidaritate și de partajare a responsabilității și în același timp să aibă o contribuție concretă în ceea ce privește atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială. Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  În vederea promovării dezvoltării durabile, cerințele de mediu și de protecție climatică ar trebui integrate în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii. Sinergiile și complementaritatea cu alte programe de finanțare ale Uniunii ar trebui să fie, în consecință, promovate, inclusiv prin facilitarea finanțării activităților care completează proiectele integrate strategice și proiectele strategice privind natura și încurajează utilizarea și reproducerea soluțiilor elaborate în cadrul programului. Coordonarea este necesară pentru evitarea dublei finanțări. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a preveni suprapunerile administrative și sarcinile pentru beneficiarii proiectului generate de obligațiile de raportare din diversele instrumente financiare. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, în special în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă8, în Convenția privind diversitatea biologică9 și în Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice10 („Acordul de la Paris privind schimbările climatice”). (5)  Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, în special în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă8, în Convenția privind diversitatea biologică9, în Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice10 („Acordul de la Paris privind schimbările climatice”), în Convenția CEE-ONU privind accesul la informație, participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”), în Convenția CEE-ONU privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, în Convenția ONU de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, în Convenția ONU de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional și în Convenția ONU de la Stockholm privind poluanții organici persistenți. _________________ _________________ 8 Agenda 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU la 25.9.2015. 8 Agenda 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU la 25.9.2015. 9 Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1). 9 Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1). 10 JO L 282, 19.10.2016, p. 4. 10 JO L 282, 19.10.2016, p. 4. Amendamentele 6 și 101 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  Pentru îndeplinirea obiectivelor principale, este deosebit de important să se pună în aplicare pachetul de măsuri privind economia circulară11, cadrul de politici privind clima și energia pentru 203012 ,13 ,14 , legislația Uniunii în materie de natură15, precum și politicile conexe16 ,17 ,18 ,19 ,20. (6)  Pentru îndeplinirea obiectivelor principale, este deosebit de important să se pună în aplicare pachetul de măsuri privind economia circulară11, cadrul de politici privind clima și energia pentru 203012,13,14, acquis-ul Uniunii în materie de natură14a, 14b, 15, precum și politicile conexe16, 17, 18, 19, 20, 20a precum și să se implementeze20b programele generale de acțiune privind politica în domeniul mediului și al climei, adoptate în conformitate cu articolul 192 alineatul (3) din TFUE, cum ar fi cel de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu20c. _________________ _________________ 11 COM(2015)0614, 2.12.2015. 11 COM(2015)0614, 2.12.2015. 12 Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, COM(2014)0015, 22.1.2014. 12 Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, COM(2014)0015, 22.1.2014. 13 Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2013)0216, 16.4.2013. 13 Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2013)0216, 16.4.2013. 14 Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, COM(2016)0860, 30.11.2016. 14 Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, COM(2016)0860, 30.11.2016. 14a Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). 14b Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 15 Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie, COM(2017)0198, 27.4.2017. 15 Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie, COM(2017)0198, 27.4.2017. 16 Programul „Aer curat pentru Europa”, COM(2013)0918. 16 Programul „Aer curat pentru Europa”, COM(2013)0918. 17 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 17 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). 18 Strategia tematică pentru protecția solului, COM(2006)0231. 18 Strategia tematică pentru protecția solului, COM(2006)0231. 19 Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, COM(2016)0501. 19 Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, COM(2016)0501. 20 Planul de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi, în temeiul articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2014/94/UE, 8.11.2017. 20 Planul de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi, în temeiul articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2014/94/UE, 8.11.2017. 20a Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1). 20b Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei. 20c Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (JO L 354, 28.12.2013, p. 171). Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou) (6a)  Uniunea acordă o mare importanță sustenabilității pe termen lung a rezultatelor proiectelor LIFE, precum și capacității de a asigura și de a menține aceste rezultate după punerea în aplicare a proiectelor prin continuarea, reproducerea și/sau transferul proiectelor, printre altele. Acest lucru implică atât existența unor cerințe speciale pentru solicitanți, cât și nevoia de garanții la nivelul Uniunii, pentru a asigura că alte proiecte finanțate de Uniune nu subminează rezultatele oricăror proiecte LIFE puse în aplicare. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Respectarea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice necesită transformarea Uniunii într-o societate eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice. La rândul său, această transformare necesită acțiuni, axate în special pe sectoarele care contribuie cel mai mult la nivelurile actuale ale emisiilor de CO2 și ale poluării, care să contribuie la punerea în aplicare a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, precum și la pregătirile pentru strategia climatică și energetică a Uniunii pentru 2050 și pe termen lung. Programul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii de adaptare la schimbările climatice pentru a reduce vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice. (7)  Respectarea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice necesită transformarea Uniunii într-o societate sustenabilă, circulară, regenerabilă, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii nete zero și rezistentă la schimbările climatice. La rândul său, această transformare necesită acțiuni, axate în special pe sectoarele care contribuie cel mai mult la nivelurile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluării, care să contribuie la punerea în aplicare a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, precum și la punerea în aplicare a strategiei climatice și energetice a Uniunii pentru 2050 și pe termen lung, în conformitate cu obiectivul de decarbonizare din Acordul de la Paris. Programul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii de adaptare la schimbările climatice pentru a reduce vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Tranziția către energia curată are o contribuție esențială la atenuarea schimbărilor climatice, cu beneficii conexe pentru mediu. Acțiunile de consolidare a capacităților care sprijină tranziția către energia curată, finanțate până în 2020 în cadrul programului Orizont 2020, ar trebui să fie integrate în cadrul programului, deoarece obiectivul lor nu este acela de a finanța excelența și de a genera inovarea, ci de a facilita aplicarea tehnologiilor deja disponibile care vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Includerea acestor activități de consolidare a capacităților în program creează potențialul de realizare a unor sinergii între subprograme și sporește coerența globală a finanțării oferite de Uniune. Prin urmare, ar trebui colectate și diseminate date privind utilizarea soluțiilor de cercetare și inovare existente rezultate din proiectele LIFE, inclusiv din programul Orizont Europa și din programele predecesoare ale acestuia. (8)  Tranziția către energia regenerabilă, eficientă și cu emisii nete zero are o contribuție esențială la atenuarea schimbărilor climatice, cu beneficii conexe pentru mediu. Acțiunile de consolidare a capacităților care sprijină tranziția către energia curată, finanțate până în 2020 în cadrul programului Orizont 2020, ar trebui să fie integrate în cadrul programului, deoarece obiectivul lor nu este acela de a finanța excelența și de a genera inovarea, ci de a facilita aplicarea tehnologiilor deja disponibile pentru energia din surse regenerabile și eficiența energetică care vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Programul ar trebui să includă toate părțile interesate și sectoarele implicate în tranziția către o energie curată, cum ar fi sectorul construcțiilor, industria, transporturile și agricultura. Includerea acestor activități de consolidare a capacităților în program creează potențialul de realizare a unor sinergii între subprograme și sporește coerența globală a finanțării oferite de Uniune. Prin urmare, ar trebui colectate și diseminate date privind utilizarea soluțiilor de cercetare și inovare existente rezultate din proiectele LIFE, inclusiv din programul Orizont Europa și din programele predecesoare ale acestuia. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Conform evaluărilor impactului legislației privind energia curată, se estimează că realizarea obiectivelor în materie de energie ale Uniunii pentru 2030 va necesita investiții suplimentare în valoare de 177 de miliarde EUR pe an în perioada 20212030. Se înregistrează cele mai mari deficite în ceea ce privește investițiile în decarbonizarea clădirilor (eficiența energetică și sursele regenerabile de energie la scară mică), pentru care capitalul trebuie direcționat către proiecte cu un caracter foarte descentralizat. Unul dintre obiectivele subprogramului Tranziția către energia curată este de consolida capacitățile pentru dezvoltarea și agregarea proiectelor, contribuind totodată la absorbția fondurilor acordate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și la stimularea investițiilor în energia curată, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare oferite de InvestEU. (9)  Conform evaluărilor impactului legislației privind energia curată, se estimează că realizarea obiectivelor în materie de energie ale Uniunii pentru 2030 va necesita investiții suplimentare în valoare de 177 de miliarde EUR pe an în perioada 20212030. Se înregistrează cele mai mari deficite în ceea ce privește investițiile în decarbonizarea clădirilor (eficiența energetică și sursele regenerabile de energie la scară mică), pentru care capitalul trebuie direcționat către proiecte cu un caracter foarte descentralizat. Unul dintre obiectivele subprogramului Tranziția către energia curată este de a consolida capacitățile pentru dezvoltarea și agregarea proiectelor, contribuind totodată la absorbția fondurilor acordate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și la stimularea investițiilor în energia din surse regenerabile și eficienței energetice, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare oferite de InvestEU. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou) (9a)   Programul LIFE este singurul program dedicat în mod specific acțiunilor în domeniul mediului și climei și, așadar, joacă un rol crucial în sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii din aceste domenii. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile care primesc finanțări cumulative din diferite programe ale Uniunii sunt auditate o singură dată, auditul respectiv acoperind toate programele implicate și normele aplicabile fiecăruia. (11)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile care primesc finanțări cumulative din diferite programe ale Uniunii ar trebui să fie auditate o singură dată, auditul respectiv acoperind toate programele implicate și normele aplicabile fiecăruia. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Cel mai recent pachet de revizuire a punerii în aplicare a legislației Uniunii privind protecția mediului21 indică necesitatea realizării de progrese semnificative pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și pentru a spori gradul de integrare a obiectivelor privind mediul și clima în cadrul altor politici. Prin urmare, programul ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru realizarea progreselor necesare prin dezvoltarea, testarea și reproducerea noilor abordări; prin sprijinirea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor; prin consolidarea implicării părților interesate; prin mobilizarea investițiilor din toate programele de investiții ale Uniunii sau din alte surse financiare și prin sprijinirea acțiunilor care vizează depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare efective a principalelor planuri prevăzute în legislația privind mediul. (12)  Cel mai recent pachet de revizuire a punerii în aplicare a legislației Uniunii privind protecția mediului (EIR)21 indică necesitatea realizării de progrese semnificative pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și pentru a spori gradul de integrare a obiectivelor privind mediul și clima în alte politici. Prin urmare, programul ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru abordarea provocărilor orizontale, sistemice, precum și a cauzelor principale ale deficiențelor de punere în aplicare, identificate în EIR și pentru realizarea progreselor necesare prin dezvoltarea, testarea și reproducerea noilor abordări; prin sprijinirea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor; prin îmbunătățirea guvernanței în ceea ce privește aspectele legate de mediu, de schimbările climatice și de tranziția către o energie curată, inclusiv prin consolidarea implicării publicului și a părților interesate la mai multe niveluri, dezvoltarea de capacități, comunicare și conștientizare; prin mobilizarea investițiilor din toate programele de investiții ale Uniunii sau din alte surse financiare și prin sprijinirea acțiunilor care vizează depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare efective a principalelor planuri prevăzute în legislația privind mediul. _________________ _________________ 21 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune [COM(2017)0063]. 21 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune [COM(2017)0063]. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Oprirea și inversarea declinului biodiversității, inclusiv în ecosistemele marine, necesită sprijin pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și evaluarea legislației și politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 202022, a Directivei 92/43/CEE a Consiliului23, a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului24 și a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului25, în special prin dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și prin dezvoltarea, testarea, demonstrarea și aplicarea celor mai bune practici și soluții la scară mică sau într-un mod adaptat la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin abordări integrate pentru punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritare elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Uniunea ar trebui să își monitorizeze cheltuielile legate de biodiversitate pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare care îi revin în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Ar trebui respectate, de asemenea, cerințele în materie de monitorizare prevăzute în alte acte legislative relevante ale Uniunii. (13)  Oprirea și inversarea declinului biodiversității și degradarea ecosistemelor, inclusiv în ecosistemele marine și în alte ecosisteme acvatice, necesită sprijin pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și evaluarea legislației și politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 202022, a Directivei 92/43/CEE a Consiliului23, a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului24 și a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului25, în special prin dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și prin dezvoltarea, testarea, demonstrarea și aplicarea celor mai bune practici, cum ar fi gestionarea eficace, și soluții la scară mică sau într-un mod adaptat la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin abordări integrate pentru punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritare elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Uniunea și statele membre ar trebui să își monitorizeze cheltuielile legate de biodiversitate pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare care le revin în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Ar trebui respectate, de asemenea, cerințele în materie de monitorizare prevăzute în alte acte legislative relevante ale Uniunii. _________________ _________________ 22 COM(2011)0244. 22 COM(2011)0244. 23 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 23 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 24 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). 24 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7). 25 Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35). 25 Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35). Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  Evaluările și analizele recente, printre care se numără revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și verificarea adecvării legislației privind natura, indică faptul că una dintre principalele cauze ale punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii privind natura și a strategiei privind biodiversitatea este lipsa unei finanțări adecvate. Principalele instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv [Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime], pot avea o contribuție semnificativă la acoperirea acestor nevoie de finanțare. Programul poate îmbunătăți în continuare eficiența acestei integrări, prin intermediul unor proiecte strategice de protejare a naturii care să se axeze pe catalizarea punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii privind natura și biodiversitatea, inclusiv a acțiunilor prevăzute în cadrele de acțiune prioritară elaborate în conformitate cu Directiva 92/43/CEE. Proiectele strategice de protejare a naturii ar trebui să sprijine programele de acțiuni ale statelor membre în vederea integrării obiectivelor relevante privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare, asigurând astfel mobilizarea fondurilor adecvate pentru punerea în aplicare a acestor politici. Statele membre ar putea decide în cadrul planului lor strategic pentru politica agricolă comună să utilizeze o anumită parte din resursele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală cu scopul de a mobiliza sprijinul pentru acțiuni care vin în completarea proiectelor strategice de protejare a naturii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. (14)  Evaluările și analizele recente, printre care se numără revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și verificarea adecvării legislației privind natura, indică faptul că una dintre principalele cauze ale punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii privind natura și a strategiei privind biodiversitatea este lipsa unei finanțări adecvate. Principalele instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv [Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime], pot avea o contribuție semnificativă la acoperirea acestor nevoie de finanțare, cu condiția prealabilă ca finanțarea să fie complementară. Programul poate îmbunătăți în continuare eficiența acestei integrări, prin intermediul unor proiecte strategice de protejare a naturii care să se axeze pe catalizarea punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii privind natura și biodiversitatea, inclusiv a acțiunilor prevăzute în cadrele de acțiune prioritară elaborate în conformitate cu Directiva 92/43/CEE. Proiectele strategice de protejare a naturii ar trebui să sprijine programele de acțiuni pentru a ajuta la integrarea obiectivelor relevante privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare, asigurând astfel mobilizarea fondurilor adecvate pentru punerea în aplicare a acestor politici. Statele membre ar putea decide în cadrul planului lor strategic pentru politica agricolă comună să utilizeze o anumită parte din resursele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală cu scopul de a mobiliza sprijinul pentru acțiuni care vin în completarea proiectelor strategice de protejare a naturii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST) promovează conservarea biodiversității, inclusiv a biodiversității marine, și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, inclusiv a abordărilor ecosistemice pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii. BEST a contribuit la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța ecologică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări pentru conservarea biodiversității mondiale. În cadrul declarațiilor ministeriale din 2017 și 2018, țările și teritoriile de peste mări și-au exprimat recunoștința pentru această schemă care acordă mici granturi pentru biodiversitate. Programul ar trebui să poată finanța în continuarea micile granturi pentru biodiversitate atât în regiunile ultraperiferice, cât și în țările și teritoriile de peste mări. (15)  Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST) promovează conservarea biodiversității, inclusiv a biodiversității marine, și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, inclusiv a abordărilor ecosistemice pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii. Datorită acțiunii pregătitoare BEST, adoptate în 2011, și programului BEST 2.0 și proiectului BEST RUP care au urmat, BEST a contribuit la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța ecologică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări, precum și cu privire la rolul lor esențial pentru conservarea biodiversității mondiale. Comisia estimează că necesarul de sprijin financiar pentru proiectele din aceste teritorii se ridică la 8 milioane EUR anual. În cadrul declarațiilor ministeriale din 2017 și 2018, țările și teritoriile de peste mări și-au exprimat recunoștința pentru această schemă care acordă mici granturi pentru biodiversitate. Este, prin urmare, adecvat ca programul să continue să finanțeze micile granturi pentru biodiversitate, inclusiv consolidarea capacităților și capitalizarea acțiunilor finanțate, atât în regiunile ultraperiferice, cât și în țările și teritoriile de peste mări. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  Promovarea economiei circulare necesită schimbarea mentalității în ceea ce privește modul în care materialele și produsele, inclusiv materialele plastice, sunt concepute, produse, consumate și eliminate ca deșeuri. Programul ar trebui să contribuie la tranziția către un model de economie circulară prin acordarea de sprijin financiar care să vizează o serie de actori (întreprinderi, autoritățile publice și consumatori), în special prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea celor mai bune tehnologii, practici și soluții adaptate la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin intermediul unor abordări integrate pentru punerea în aplicare a planurilor de gestionare și prevenire a deșeurilor. Prin sprijinirea punerii în aplicare a strategiei privind materialele plastice, se pot lua măsuri care să abordeze în special problema deșeurilor marine. (16)  Promovarea economiei circulare și a eficienței resurselor necesită schimbarea mentalității în ceea ce privește modul în care materialele și produsele, inclusiv materialele plastice, sunt concepute, produse, consumate și eliminate ca deșeuri. Programul ar trebui să contribuie la tranziția către un model de economie circulară prin acordarea de sprijin financiar care să vizeze o serie de actori (întreprinderi, autorități publice, societatea civilă și consumatori), în special prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea celor mai bune tehnologii, practici și soluții adaptate la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin intermediul unor abordări integrate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor și implementarea planurilor de gestionare și prevenire a deșeurilor. Prin sprijinirea punerii în aplicare a strategiei privind materialele plastice, se pot lua măsuri care să abordeze în special problema deșeurilor marine. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou) (16a)  Un nivel înalt de protecție a mediului este de o importanță fundamentală pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii. Programul ar trebui să susțină obiectivul Uniunii de a produce și de a utiliza substanțe chimice în moduri care să conducă la diminuarea efectelor adverse semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului și de a elabora o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic. Programul ar trebui, de asemenea, să susțină activități care să faciliteze punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE a Parlamentului și a Consiliului1a, pentru a se ajunge la niveluri de zgomot care să nu cauzeze efecte negative semnificative asupra sănătății umane și unor riscuri pentru sănătatea umană. ___________________ 1a Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12). Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  Obiectivul pe termen lung al politicii Uniunii privind calitatea aerului este de a se ajunge la niveluri de calitate a aerului care să nu producă efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau riscuri pentru sănătatea umană. Opinia publică este foarte conștientă de problema poluării aerului, iar cetățenii se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri. Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului26 subliniază rolul pe care finanțarea din partea Uniunii îl poate avea în realizarea obiectivelor privind calitatea aerului. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiectele, inclusiv proiectele strategice integrate, care au potențialul de a mobiliza fonduri publice și private, de a fi un exemplu de bune practici și de a avea rolul de catalizatori pentru punerea în aplicare a planurilor și a legislației privind calitatea aerului la nivel local, regional, multiregional, național și transnațional. (17)  Obiectivul pe termen lung al politicii Uniunii privind calitatea aerului este de a se ajunge la niveluri de calitate a aerului care să nu producă efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau riscuri pentru sănătatea umană și mediu, consolidând totodată sinergiile dintre îmbunătățirile aduse calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Opinia publică este foarte conștientă de problema poluării aerului, iar cetățenii se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri, în special în zonele în care populația și ecosistemele sunt expuse la niveluri ridicate de poluanți atmosferici. Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului26 subliniază rolul pe care finanțarea din partea Uniunii îl poate avea în realizarea obiectivelor privind calitatea aerului. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiectele, inclusiv proiectele strategice integrate, care au potențialul de a mobiliza fonduri publice și private, de a fi un exemplu de bune practici și de a avea rolul de catalizatori pentru punerea în aplicare a planurilor și a legislației privind calitatea aerului la nivel local, regional, multiregional, național și transnațional. _________________ _________________ 26 Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1). 26 Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1). Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 19 (19)  Protejarea și refacerea mediului marin este unul dintre obiectivele generale ale politicii de mediu a Uniunii. Programul ar trebui să sprijine următoarele: gestionarea, conservarea, refacerea și monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor marine, în special a siturilor marine Natura 2000, și protecția speciilor în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE; asigurarea unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului28; promovarea mărilor sănătoase și curate; punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materialele plastice într-o economie circulară, pentru a aborda în special problema uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine; și promovarea implicării Uniunii în guvernanța internațională a oceanelor, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și pentru menținerea sănătății oceanelor pentru generațiile viitoare. Proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii din cadrul programului ar trebui să includă acțiuni relevante care să vizeze protejarea mediului marin. (19)  Protejarea și refacerea mediului acvatic este unul dintre obiectivele generale ale politicii de mediu a Uniunii. Programul ar trebui să sprijine următoarele: gestionarea, conservarea, refacerea și monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor acvatice, în special a siturilor marine Natura 2000, și protecția speciilor în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE; asigurarea unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului28; promovarea mărilor sănătoase și curate; punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materialele plastice într-o economie circulară, pentru a aborda în special problema uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine; și promovarea implicării Uniunii în guvernanța internațională a oceanelor, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și pentru menținerea sănătății oceanelor pentru generațiile viitoare. Proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii din cadrul programului ar trebui să includă acțiuni relevante care să vizeze protejarea mediului acvatic. _________________ _________________ 28 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). 28 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19). Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 19 a (nou) (19a)  Stadiul actual de conservare al siturilor Natura 2000 de pe terenurile agricole este foarte precar, ceea ce arată că aceste zone au în continuare nevoie de protecție. Plățile actuale din cadrul PAC pentru zonele Natura 2000 sunt cele mai eficiente mijloace de a păstra biodiversitatea pe terenurile agricole1a. Cu toate acestea, astfel de plăți sunt insuficiente și nu reprezintă o valoare ridicată pentru capitalul natural. Pentru stimularea protecției mediului în aceste zone, plățile din cadrul PAC pentru zonele Natura 2000 ar trebui, prin urmare, majorate. _________________ 1a G. Pe’er, S. Lakner, R. Müller, G. Passoni, V. Bontzorlos, D. Clough, F. Moreira,C. Azam, J. Berger, P. Bezak, A. Bonn, B. Hansjürgens, L. Hartmann, J.Kleemann, A. Lomba, A. Sahrbacher, S. Schindler, C. Schleyer, J. Schmidt, S.Schüler, C. Sirami, M. von Meyer-Höfer și Y. Zinngrebe (2017). „Is the CAP Fit for purpose? An evidence based fitness-check assessment” (Este PAC adecvată scopului? O verificare a adecvării pe baza elementelor concrete) Leipzig, Centrul german pentru cercetarea biodiversității integrate (iDiv) Halle-Jena-Leipzig. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 20 (20)  Îmbunătățirea guvernanței cu privire la mediu, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția către energia curată necesită implicarea societății civile prin sensibilizarea într-o măsură mai mare a opiniei publice, prin implicarea consumatorilor și prin participarea mai multor părți interesate, inclusiv a organizaților neguvernamentale, în procesul de consultare și de punere în aplicare a politicilor relevante. (20)  Îmbunătățirea guvernanței cu privire la mediu, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția către energia curată necesită implicarea societății civile prin sensibilizarea într-o măsură mai mare a opiniei publice, inclusiv printr-o strategie de comunicare care să implice noile mijloace de comunicare în masă și rețelele sociale, prin implicarea consumatorilor și participarea publică la mai multe niveluri și implicarea mai multor părți interesate, inclusiv a organizaților neguvernamentale, în procesul de consultare și de punere în aplicare a politicilor relevante. Prin urmare, este oportun ca programul să sprijine o gamă largă de ONG-uri, precum și rețele de entități non-profit care urmăresc un obiectiv de interes general pentru Uniune și care sunt active în principal în domeniul mediului sau al acţiunilor climatice, prin acordarea de granturi de funcționare, în mod competitiv și transparent, în scopul de a ajuta aceste ONG-uri, rețele și entități să contribuie în mod eficace la politica Uniunii și să își dezvolte și consolideze capacitatea de a deveni parteneri mai eficienți. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 21 (21)  În timp ce îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile ar trebui să fie un obiectiv transversal al tuturor subprogramelor din cadrul programului, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației orizontale privind guvernanța în materie de mediu, inclusiv a legislației de punere în aplicare a Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu29. (21)  În timp ce îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile ar trebui să fie un obiectiv transversal al tuturor subprogramelor din cadrul programului, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și conformitatea eficientă cu acquis-ul privind mediul și clima, în special a legislației orizontale privind guvernanța în materie de mediu, inclusiv a legislației de punere în aplicare a Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu29 29a, precum și cu privire la Comitetul pentru examinarea respectării dispozițiilor Convenției de la Aarhus. _________________ _________________ 29 JO L 124, 17.5.2005, p. 4. 29 JO L 124, 17.5.2005, p. 4. 29a Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13). Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 22 (22)  Programul ar trebui să pregătească și să sprijine actorii de piață în vederea trecerii la o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezistentă la schimbările climatice prin testarea unor noi oportunități de afaceri, perfecționarea competențelor profesionale, facilitarea accesului consumatorilor la produse și servicii durabile, implicarea și responsabilizarea factorilor de influență și testarea unor noi metode de adaptare a proceselor existente și a mediului de afaceri. Pentru a sprijini pătrunderea pe piață într-o măsură mai mare a soluțiilor durabile, ar trebui să se promoveze acceptarea acestora de către publicul larg și angajamentul consumatorilor. (22)  Programul ar trebui să pregătească și să sprijine actorii de piață în vederea trecerii la o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii nete zero și rezistentă la schimbările climatice prin testarea unor noi oportunități de afaceri, perfecționarea competențelor profesionale, facilitarea accesului consumatorilor la produse și servicii durabile, implicarea și responsabilizarea factorilor de influență și testarea unor noi metode de adaptare a proceselor existente și a mediului de afaceri. Pentru a sprijini pătrunderea pe piață într-o măsură mai mare a soluțiilor durabile, ar trebui să se promoveze acceptarea acestora de către publicul larg și angajamentul consumatorilor. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 22 a (nou) (22a)  Programul este conceput astfel încât să sprijine demonstrarea tehnicilor, abordărilor și bunelor practici care pot fi reproduse și extinse. Soluțiile inovatoare ar contribui la îmbunătățirea performanței de mediu și a durabilității, în special pentru dezvoltarea unor practici agricole durabile în zonele active în domeniul climei, apei, solului, al biodiversității și deșeurilor. În această privință, ar trebui subliniate sinergiile cu alte programe și politici, cum ar fi Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și sistemul de management de mediu și audit al UE. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 23 (23)  La nivelul Uniunii, investițiile masive în acțiunile din domeniul mediului și al climei sunt finanțate în special de principalele programe de finanțare ale Uniunii (integrare). Având în vedere rolul lor de catalizatori, proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii care urmează să fie elaborate în cadrul programului ar trebui să valorifice oportunitățile de finanțare oferite în cadrul acestor programe de finanțare și prin alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale, și să creeze sinergii. (23)  La nivelul Uniunii, investițiile masive în acțiunile din domeniul mediului și al climei sunt finanțate în special de principalele programe de finanțare ale Uniunii. Prin urmare este absolut necesar să se intensifice eforturile de integrare, pentru a asigura integrarea criteriilor privind sustenabilitatea, biodiversitatea și rezistența la schimbările climatice în alte programe de finanțare ale Uniunii și integrarea garanțiilor de sustenabilitate în cadrul tuturor instrumentelor Uniunii. Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta o metodologie comună și de a lua măsuri eficace pentru a asigura că proiectele LIFE nu sunt afectate în mod negativ de alte programe și politici ale Uniunii. Având în vedere rolul lor de catalizatori, proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii care urmează să fie elaborate în cadrul programului ar trebui să valorifice oportunitățile de finanțare oferite în cadrul acestor programe de finanțare și prin alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale, și să creeze sinergii. Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 23 a (nou) (23a)  Succesul proiectelor strategice privind natura și al proiectelor strategice integrate depinde de cooperarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale și actorii nestatali afectați de obiectivele programului. Principiile de transparență și de publicare a deciziilor privind dezvoltarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea proiectelor ar trebui să fie aplicate, prin urmare, în special în cazul integrării sau atunci când sunt implicate mai multe surse de finanțare. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 24 (24)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ar trebui să contribuie la obiectivele climatice. Se preconizează că acțiunile întreprinse în cadrul programului vor contribui cu 61 % din pachetul financiar total al programului la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procesele de revizuire relevante. (24)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice într-un mod coordonat și ambițios, în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia cel puțin 25 % din cheltuielile bugetare ale UE ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în perioada CFM 2021-2027 și a unui obiectiv anual de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Se preconizează că acțiunile întreprinse în cadrul programului vor contribui cu [61 %] din pachetul financiar total al programului la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procesele de revizuire relevante. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 25 (25)  În punerea în aplicare a programului ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei Uniunii pentru regiunile ultraperiferice în conformitate cu articolul 349 din TFUE, precum și nevoilor și vulnerabilităților specifice ale acestor regiuni. Pe lângă politicile relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și tranziției către energia curată, ar trebui să se țină seama și de alte politici ale Uniunii. (25)  În punerea în aplicare a programului ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei Uniunii pentru regiunile ultraperiferice în conformitate cu articolul 349 din TFUE, precum și nevoilor și vulnerabilităților specifice ale acestor regiuni. În acest context, trebuie consolidată în mod corespunzător finanțarea din partea Uniunii și a statelor membre. Pe lângă politicile relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și tranziției către energia curată, ar trebui să se țină seama și de alte politici ale Uniunii. Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 26 (26)  În sprijinul punerii în aplicare a programului, Comisia ar trebui să colaboreze cu punctele naționale de contact ale programului, să organizeze seminarii și ateliere, să publice liste ale proiectelor finanțate în cadrul programului sau să întreprindă alte activități menite să disemineze rezultatele proiectului și să faciliteze schimburile de experiență, de cunoștințe și de cele mai bune practici, precum și reproducerea rezultatelor proiectelor în întreaga Uniune. Aceste activități ar trebui să vizeze în special statele membre cu un nivel scăzut de absorbție a fondurilor și să faciliteze comunicarea și cooperarea dintre beneficiarii proiectelor, candidații sau părțile interesate ale proiectelor din același domeniu care sunt finalizate și în desfășurare. (26)  În sprijinul punerii în aplicare a programului, Comisia ar trebui să colaboreze cu punctele naționale, regionale și locale de contact ale programului, inclusiv pentru instituirea unei rețele de consultanță la nivel local care să faciliteze elaborarea de proiecte cu o mare valoare adăugată și un impact puternic la nivelul politicilor și care să asigure furnizarea de informații privind finanțarea complementară, transferabilitatea proiectelor, precum și sustenabilitatea pe termen lung, să organizeze seminarii și ateliere, să publice liste ale proiectelor finanțate în cadrul programului sau să întreprindă alte activități, precum campanii mediatice, menite să disemineze mai bine rezultatele proiectului și să faciliteze schimburile de experiență, de cunoștințe și de cele mai bune practici, precum și reproducerea rezultatelor proiectelor în întreaga Uniune, favorizând astfel cooperarea și comunicarea. Aceste activități ar trebui să vizeze în special statele membre cu un nivel scăzut de absorbție a fondurilor și să faciliteze comunicarea și cooperarea dintre beneficiarii proiectelor, candidații sau părțile interesate ale proiectelor din același domeniu care sunt finalizate și în desfășurare. Este esențial ca această comunicare și cooperare să implice, de asemenea, autoritățile regionale și locale, precum și părțile interesate. Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 28 a (nou) (28a)  Ratele de cofinanțare minime și maxime ar trebui să fie stabilite la nivelurile care sunt necesare pentru a menține un nivel de sprijin eficace furnizat în cadrul programului, luând în considerare flexibilitatea și adaptabilitatea necesare pentru a răspunde gamei de acțiuni și de entități existente. Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 31 (31)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul de neconformare estimat. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare. (31)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul de neconformare estimat. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare. Comisia ar trebui să se asigure că punerea în aplicare este clară și să promoveze o adevărată simplificare pentru dezvoltatorii de proiecte. Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 36 a (nou) (36a)  Pentru a se asigura că sprijinul acordat din program și punerea în aplicare a acestuia sunt în concordanță cu politicile și prioritățile Uniunii și complementare altor instrumente financiare ale Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei, pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea de programe de lucru multianuale. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 38 (38)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective. (38)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume să contribuie la un nivel înalt de protecție a mediului și de acțiune climatică ambițioasă, cu o bună guvernare și o abordare multipartită și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, biodiversității, climei, economiei circulare și energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective. Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 Prezentul regulament instituie programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”). Prezentul regulament instituie un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”), care acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 2 Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării. Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada respectivă, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării. Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 (1)  „proiecte strategice de protejare a naturii” înseamnă proiecte care sprijină realizarea obiectivelor Uniunii privind natura și biodiversitatea prin punerea în aplicare a unor programe de acțiune coerente în statele membre pentru a integra aceste obiective și priorități în alte politici și instrumente de finanțare, inclusiv prin punerea în aplicare coordonată a cadrelor de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE; (1)  „proiecte strategice de protejare a naturii” înseamnă proiecte care sprijină realizarea obiectivelor Uniunii privind natura și biodiversitatea prin punerea în aplicare a unor programe de acțiune coerente, în special prin integrarea acestor obiective și priorități în alte politici și instrumente de finanțare, inclusiv prin punerea în aplicare coordonată a cadrelor de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE; Amendamentul 103 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 1.  Obiectivul general al programului este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezistentă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziția către energia curată, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. 1.  Obiectivul general al programului este de a contribui, în cadrul unei tranziții echitabile, la trecerea către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii nete zero și rezistentă la schimbările climatice, de a proteja și îmbunătăți calitatea mediului și de a opri și inversa declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera a (a)  să dezvolte, să demonstreze și să promoveze tehnici și abordări inovatoare pentru realizarea obiectivelor legislației și ale politicilor Uniunii din domeniul mediului și al climei, inclusiv tranziția către energia curată, și să contribuie la aplicarea celor mai bune practici în ceea ce privește natura și biodiversitatea; (a)  să dezvolte, să demonstreze și să promoveze tehnici și abordări inovatoare pentru realizarea obiectivelor legislației și ale politicilor Uniunii din domeniul mediului și al climei, inclusiv tranziția către energia curată, din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și să contribuie la baza de cunoștințe, gestionarea eficientă și aplicarea celor mai bune practici în ceea ce privește natura și biodiversitatea, inclusiv prin susținerea rețelei Natura 2000; Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera b (b)  să sprijine elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și a politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile; (b)  să sprijine elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea, un mod eficace de respectare și de asigurare a respectării legislației și a politicilor relevante ale Uniunii, îndeosebi prin susținerea punerii în aplicare a programelor generale de acțiune pentru mediu ale Uniunii, care au fost adoptate în temeiul articolului 192 alineatul (3) din TFUE, și prin îmbunătățirea guvernanței în domeniul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile; Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 5 450 000 000 EUR în prețuri curente. 1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 6 442 000 000 EUR la prețurile din 2018 (7 272 000 000 EUR în prețuri curente). Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 2 2.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea: 2.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea: (a)  3 500 000 000 EUR pentru domeniul Mediu, din care (a)  4 715 000 000 EUR la prețurile din 2018 (5 322 000 000 EUR în prețuri curente, care constituie 73,2 % din pachetul financiar total al programului) pentru domeniul Mediu, din care (1)  2 150 000 000 EUR pentru subprogramul Natură și biodiversitate și (1)  2 829 000 000 EUR la prețurile din 2018 (3 261 420 000 EUR în prețuri curente, care constituie 44,9 % din pachetul financiar total al programului), pentru subprogramul Natură și biodiversitate și (2)  1 350 000 000 EUR pentru subprogramul Economia circulară și calitatea vieții; (2)  1 886 000 000 EUR la prețurile din 2018 (2 060 580 000 EUR în prețuri curente, care constituie 28,3 % din pachetul financiar total al programului), pentru subprogramul Economia circulară și calitatea vieții; (b)  1 950 000 000 EUR pentru domeniul Politici climatice, din care (b)  1 950 000 000 EUR pentru domeniul Politici climatice, din care (1)  950 000 000 EUR pentru subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și (1)  950 000 000 EUR pentru subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și (2)  1 000 000 000 EUR pentru subprogramul Tranziția către energia curată. (2)  1 000 000 000 EUR pentru subprogramul Tranziția către energia curată. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă 1.  Programul este deschis participării următoarelor țări terțe: 1.  Cu condiția respectării depline a tuturor normelor și regulamentelor sale, programul este deschis participării următoarelor țări terțe: Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 6 a (nou) Articolul 6a Cooperarea internațională În cursul punerii în aplicare a programului, cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, precum și cu instituțiile și cu organismele acestora, este posibilă în cazul în care este necesară pentru atingerea obiectivelor generale menționate la articolul 3. Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 7 Programul trebuie pus în aplicare într-un mod care să asigure coerența cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei și InvestEU, astfel încât să creeze sinergii, în special în ceea ce privește proiectele strategice de protejare a naturii și proiectele strategice integrate, precum și să sprijine preluarea și replicarea soluțiilor dezvoltate în cadrul programului. Comisia asigură punerea în aplicare consecventă a programului și Comisia și statele membre garantează coerența și coordonarea cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul pentru inovare al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și InvestEU, astfel încât să creeze sinergii, în special în ceea ce privește proiectele strategice de protejare a naturii și proiectele strategice integrate, precum și să sprijine preluarea și replicarea soluțiilor dezvoltate în cadrul programului. Comisia și statele membre asigură complementaritatea la toate nivelurile. Comisia identifică acțiunile specifice și mobilizează fondurile aferente în cadrul altor programe ale Uniunii și facilitează punerea în aplicare coordonată și coerentă a acțiunilor complementare finanțate din alte surse. Amendamentul 104 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 a (nou) 1a.  Programul este pus în aplicare în cadrul unei tranziții echitabile, în care comunitățile și teritoriile afectate sunt incluse în elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor, în special prin consultări și dialog. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 3 3.  Proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate care vizează gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE beneficiază de sprijin în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE. 3.  Proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate care vizează gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE țin cont de prioritățile stabilite în planurile, strategiile și politicile naționale și regionale, printre altele în cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 4 4.  Granturile pot finanța activități desfășurate în afara Uniunii, cu condiția ca proiectul să urmărească obiectivele Uniunii în domeniul mediului și al climei și ca activitățile desfășurate în afara Uniunii să fie necesare pentru a se asigura eficacitatea intervențiilor desfășurate pe teritoriile statelor membre. 4.  Granturile pot finanța activități desfășurate în afara unui stat membru sau o țară sau teritoriu de peste mări legate de acesta, cu condiția ca proiectul să urmărească obiectivele Uniunii în domeniul mediului și al climei și ca activitățile desfășurate în afara Uniunii să fie necesare pentru a se asigura eficacitatea intervențiilor desfășurate pe teritoriile statelor membre sau într-o țară sau pe un teritoriu de peste mări sau pentru a sprijini acorduri internaționale la care Uniunea este parte. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 2 – litera a – punctul 3 (3)  alte țări terțe care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (4)-(6); (3)  alte țări terțe care figurează în programele de lucru multianuale în condițiile specificate la alineatele (4)-(6); Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 6 a (nou) 6a.   Pentru a asigura o utilizare eficace a fondurilor programului și participarea eficientă a entităților juridice menționate la alineatul (4), Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 21, acte delegate de completare a prezentului articol, stabilind cât de mult trebuie să participe respectivele entități juridice la politica de mediu și de combatere a schimbărilor climatice dusă de Uniune pentru a fi considerate eligibile pentru program. Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 12 a(nou) Articolul 12a Depunerea proiectelor și procedurile de selecție 1.  Programul va introduce următoarele proceduri pentru depunerea și selecția proiectelor: (a)  o abordare simplificată în două etape, bazată pe prezentarea și evaluarea unui rezumat, urmată de o propunere completă în cazul candidaților ale căror propuneri au fost preselectate; (b)  o abordare standard într-o singură etapă, bazată exclusiv pe prezentarea și evaluarea unei propuneri complete. În cazul în care abordarea standard este preferată față de abordarea simplificată, se vor indica motivele acestei alegeri în programul de lucru, ținând cont de constrângerile organizaționale și operaționale aferente fiecărui subprogram și, dacă este cazul, fiecărei cereri de propuneri. 2.  În sensul alineatului (1), prin „rezumat” se înțelege o notă de cel mult 10 pagini, incluzând o descriere a conținutului proiectului, partenerul (partenerii) potențial(i), constrângerile care pot apărea și planul de urgență pentru depășirea lor, precum și strategia selectată pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor proiectului după încheierea acestuia, formularele administrative referitoare la beneficiarii care participă la proiect și un buget detaliat al proiectului. Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 13 Articolul 13 Articolul 13 Criterii de atribuire Criterii de atribuire Criteriile de atribuire sunt stabilite în cererile de propuneri, ținând seama de următoarele elemente: Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru multianuale, astfel cum se prevede la articolul 17, și în cererile de propuneri, ținând seama de următoarele elemente: (a)  proiectele finanțate în cadrul programului nu subminează obiectivele relevante ale programului în domeniul mediului, al climei sau al energiei curate și, pe cât posibil, promovează utilizarea achizițiilor publice verzi; (a)  proiectele finanțate în cadrul programului nu subminează obiectivele relevante ale programului în domeniul mediului, al climei sau al energiei curate și, ori de câte ori este posibil, promovează utilizarea achizițiilor publice verzi; (aa)  proiectele asigură o abordare eficace din punctul de vedere al costurilor și sunt coerente din punct de vedere tehnic și financiar; (ab)  se acordă prioritate proiectelor care ar putea contribui în cea mai mare măsură la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3; (b)  se acordă prioritate proiectelor care oferă beneficii conexe și promovează sinergii între subprogramele menționate la articolul 4; (b)  se acordă prioritate proiectelor care oferă beneficii conexe și promovează sinergii între subprogramele menționate la articolul 4; (c)  se acordă prioritate proiectelor care prezintă cel mai ridicat potențial de a fi replicate și dezvoltate de către sectorul public sau privat ori de a mobiliza cele mai mari investiții sau resurse financiare (potențialul de catalizator); (c)  proiectele care prezintă cel mai ridicat potențial de a fi replicate și dezvoltate de către sectorul public sau privat ori de a mobiliza cele mai mari investiții sau resurse financiare (potențialul de catalizator) beneficiază de un bonus în evaluarea lor; (d)  se asigură capacitatea de replicare a rezultatelor proiectelor de acțiune standard; (d)  se asigură capacitatea de replicare a rezultatelor proiectelor de acțiune standard; (e)  proiectele care se bazează pe rezultatele altor proiecte finanțate în cadrul programului, al programelor predecesoare ale acestuia sau cu alte fonduri ale Uniunii sau care dezvoltă astfel de rezultate beneficiază de un bonus la evaluarea acestora; (e)  proiectele care se bazează pe rezultatele altor proiecte finanțate în cadrul programului, al programelor predecesoare ale acestuia sau cu alte fonduri ale Uniunii sau care dezvoltă astfel de rezultate beneficiază de un bonus la evaluarea acestora; (f)  dacă este cazul, se acordă o atenție specială proiectelor din zone geografice cu nevoi sau vulnerabilități specifice, cum ar fi zonele cu probleme de mediu sau constrângeri naturale specifice, zonele transfrontaliere sau regiunile ultraperiferice. (f)  dacă este cazul, se acordă o atenție specială echilibrului biogeografic al proiectelor și proiectelor din zone geografice cu nevoi sau vulnerabilități specifice, cum ar fi zonele cu probleme de mediu sau constrângeri naturale specifice, zonele transfrontaliere, zonele cu o valoare naturală ridicată sau regiunile ultraperiferice. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 1 1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului. 1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile finanțate prin alte programe ale Uniunii sunt eligibile pentru contribuțiile din cadrul programului dacă au evitat subminarea obiectivelor de mediu sau climatice prevăzute la articolul 3. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului. Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 15 – paragraful 2 2.  Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative: 2.  Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative: (a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri în cadrul programului; (a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri în cadrul programului; (b)  respectă cerințele minime de calitate prevăzute în cererea de propuneri respectivă; (b)  respectă cerințele minime de calitate prevăzute în cererea de propuneri respectivă; (c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare. (c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare. pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin. pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele și criteriile de eligibilitate ale programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin. Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 16 – paragraful 1 Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul acestui program sunt implementate în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar. Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul acestui program sunt implementate în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar, acordând atenția cuvenită cerințelor de sustenabilitate și transparență. Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 17 – titlu Programul de lucru Programul de lucru multianual Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 1.  Programul este pus în aplicare prin cel puțin două programe de lucru multianuale menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, dacă este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă. 1.  Programul este pus în aplicare prin cel puțin două programe de lucru multianuale menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea respectivelor programe de lucru multianuale. Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 a (nou) 1a.   La elaborarea programelor de lucru multianuale, Comisia asigură consultarea adecvată a colegiuitorilor și a părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile. Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 – litera a a (nouă) (aa)  nivelurile minime și maxime ale ratelor de cofinanțare, diferențiate între subprogramele prevăzute la articolul 4 și acțiunile eligibile prevăzute la articolul 10, pentru care rata maximă de cofinanțare în primul program de lucru multianual pentru acțiunile menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (a), (b) și (d) este de [60%] din costurile eligibile și de [75%] pentru proiectele finanțate în cadrul subprogramului Natură și biodiversitate, care privesc habitatele sau speciile prioritare pentru punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE sau speciile de păsări care sunt considerate prioritare pentru finanțare de către Comitetul pentru adaptarea la progresul tehnico-științific înființat în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2009/147/CE, atunci când este necesar pentru realizarea obiectivului în materie de conservare; Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 – litera a b (nouă) (ab)  suma totală maximă rezervată pentru operațiunile de finanțare mixtă; Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 – litera d a (nouă) (da)  calendarele orientative pentru cererile de propuneri pe durata perioadei acoperite de programul de lucru multianual; Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 – litera d b (nouă) (db)  metodologia tehnică pentru depunerea și procedura de selecție a proiectelor și criteriile de selecție și de atribuire a granturilor stabilite la articolul 13. Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 a (nou) 2a.  Durata primului program de lucru multianual este de patru ani, iar durata celui de-al doilea program de lucru multianual este de trei ani. Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 b (nou) 2b.  Comisia se asigură că fondurile neutilizate din cadrul unei cereri de propuneri sunt realocate între diversele tipuri de acțiuni menționate la articolul 10 alineatul (2). Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 2 c (nou) 2c.  La elaborarea programelor de lucru multianuale, Comisia asigură consultarea părților interesate. Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 1 1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. 1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor, ținând seama în mod corespunzător de coerență, de sinergii, de valoarea adăugată la nivelul Uniunii și de sustenabilitatea pe termen lung, utilizând prioritățile programului de acțiune pentru mediu pertinent. Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 19 – paragraful 2 2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului. 2.  Evaluarea la jumătatea perioadei a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea implementării programului, utilizând indicatorii de realizare și de rezultat stabiliți în conformitate cu anexa II. Dacă este cazul, evaluarea este însoțită de o propunere de modificare a prezentului regulament. Evaluarea conține cel puțin următoarele elemente: (a)  aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a programului, (b)  eficiența utilizării resurselor, (c)  măsura în care au fost atinse obiectivele tuturor măsurilor, precizând, dacă este posibil, rezultatele și impactul; (d)  succesul real sau preconizat al proiectelor în mobilizarea altor fonduri ale Uniunii, luând în considerare, în special, beneficiile unei coerențe sporite cu alte instrumente financiare ale Uniunii, (e)  măsura în care au fost atinse sinergiile dintre obiective și complementaritatea sa cu alte programe relevante ale Uniunii, (f)  valoarea adăugată europeană și impactul pe termen lung al programului pentru luarea unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor, (g)  măsura în care au fost implicate părțile interesate; (h)  o analiză cantitativă și calitativă a contribuției programului la stadiul de conservare al habitatelor și al speciilor enumerate în cadrul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 3 3.  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1 al doilea paragraf, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. 3.  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1 al doilea paragraf, Comisia efectuează o evaluare finală a programului care este completată de un raport de evaluare ex-post extern și independent referitor la punerea în aplicare și rezultatele programului. Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 4 4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. 4.  Comisia prezintă concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și publică rezultatele evaluărilor. Amendamentul 69 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării proiectelor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. 1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării proiectelor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. În acest scop, destinatarii utilizează sigla programului, astfel cum este ilustrată în anexa IIa, pentru toate activitățile de comunicare, iar această siglă apare pe panourile de informare vizibile pentru public în locuri strategice. Toate bunurile durabile dobândite în cadrul programului poartă sigla programului, cu excepția cazurilor în care există o indicație contrară a Comisiei. Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 23 – alineatul 4 4.  Restituirile aferente instrumentelor financiare instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 pot fi investite în instrumentele financiare instituite în cadrul [fondului InvestEU]. 4.  Restituirile aferente instrumentelor financiare instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 sunt realocate între acțiunile desfășurate în temeiul acestui program. Amendamentul 71 Propunere de regulament Anexa II– punctul 2 – subpunctul 2.1 – liniuța 3 a (nouă) —  Substanțele chimice Amendamentul 72 Propunere de regulament Anexa II– punctul 2 – subpunctul 2.1 – liniuța 5 a (nouă) —  Zgomot Amendamentul 73 Propunere de regulament Anexa II– punctul 2 – subpunctul 2.1 – liniuța 5 b (nouă) —  Utilizarea și eficiența resurselor Amendamentul 74 Propunere de regulament Anexa II– punctul 2 – subpunctul 2.2 a (nou) 2.2a.  Sensibilizarea publicului Amendamentul 75 Propunere de regulament Anexa II a (nouă) ANEXA IIa Sigla programului

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0397/2018).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (COM(2017)0011 – C8-0010/2017 – 2017/0004(COD))

P8_TA(2018)0488 A8-0142/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0010/2017),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 24 octombrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0142/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/130.)

(1) JO C 288, 31.8.2017, p. 56.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 [privind legislația alimentară generală], a Directivei 2001/18/CE [privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor], a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 [privind produsele alimentare și furajele modificate genetic], a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 [privind aditivii din hrana animalelor], a Regulamentului (CE) nr. 2065/2003 [privind aromele de fum], a Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 [privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 [privind procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 [privind produsele fitosanitare] și a Regulamentului (UE) 2015/2283 [privind alimentele noi] (COM(2018)0179 – C8-0144/2018 – 2018/0088(COD))(1)

P8_TA(2018)0489 A8-0417/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Proiectul de rezoluție legislativă   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Referirea 1 având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43, articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b), având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43, articolul 114, articolul 168 alineatul (4) litera (b) și articolul 192 alineatul (1), Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou) (2a)  Activitățile de gestionare a riscurilor, de evaluare și de comunicare ar trebui să se bazeze pe o aplicare riguroasă, printre altele, a principiului precauției. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Prin urmare, este necesar să se asigure un proces de comunicare a riscurilor cuprinzător și continuu pe parcursul întregului proces de analiză a riscurilor, care să implice evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor la nivelul Uniunii și la nivel național. Acest proces ar trebui să fie combinat cu un dialog deschis între toate părțile interesate pentru a asigura coerența și consecvența în cadrul procesului de analiză a riscurilor. (4)  Prin urmare, este necesar să se asigure un proces de comunicare a riscurilor transparent, independent, continuu și incluziv pe parcursul întregului proces de analiză a riscurilor, care să implice evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor la nivelul Uniunii și la nivel național. Acest proces ar trebui să recâștige încrederea cetățenilor în faptul că întregul proces are la bază obiectivul prezentului regulament, acela de a asigura un nivel ridicat al vieții și sănătății umane și protecția intereselor consumatorilor. Acest proces ar trebui să poată contribui, de asemenea, la un dialog participativ și deschis între toate părțile interesate, în special în rândul populației, pentru a asigura predominanța exclusivă a interesului public, exactitatea, un caracter cuprinzător, transparența, consecvența și asumarea răspunderii în cadrul procesului de analiză a riscurilor. Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  Atunci când semnează acorduri comerciale, Uniunea trebuie să se asigure că legislația ţărilor terțe partenere în domeniul alimentar asigură cel puțin în aceeași măsură protecția siguranței alimentare ca dreptul Uniunii, astfel încât să garanteze siguranța consumatorilor și să prevină concurența neloială cu produsele europene. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Un accent deosebit ar trebui pus pe explicarea într-un mod coerent, adecvat și în timp util nu numai a rezultatelor evaluării riscului, ci și a modului în care acestea sunt utilizate pentru a contribui la informarea cu privire la deciziile de gestionare a riscurilor, precum și cu privire la alți factori legitimi, după caz. (5)  Un accent deosebit ar trebui pus pe explicarea într-un mod exact, clar, obiectiv și în timp util nu numai a rezultatelor evaluării riscului, ci și a modului în care acestea sunt utilizate pentru a contribui la informarea cu privire la deciziile de gestionare a riscurilor, precum și cu privire la alți factori legitimi, după caz. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  În acest scop, este necesar să se stabilească obiective și principii generale privind comunicarea riscurilor, ținând seama de rolurile respective ale evaluatorilor riscurilor și ale responsabililor cu gestionarea riscurilor. (6)  În acest scop, este necesar să se stabilească obiective și principii generale privind comunicarea riscurilor. În acest sens, ar trebui să se țină seama de rolurile respective ale evaluatorilor riscurilor și ale responsabililor cu gestionarea riscurilor, garantându-se totodată independența acestora. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Planul general ar trebui să identifice principalii factori care trebuie luați în considerare atunci când se pun în discuție activități de comunicare a riscurilor, cum ar fi diferitele niveluri de risc, natura riscurilor și potențialul lor impact asupra sănătății publice, cine și ce anume este direct sau indirect afectat de riscuri, nivelurile de expunere la riscuri, capacitatea de a controla riscurile și alți factori care influențează percepția riscului, inclusiv nivelul de urgență, precum și cadrul legislativ aplicabil și contextul relevant al pieței. Planul general ar trebui, de asemenea, să identifice instrumentele și canalele care trebuie utilizate și ar trebui să instituie mecanisme adecvate pentru a asigura o comunicare coerentă a riscurilor. (8)  Planul general ar trebui să prevadă modalitățile practice de punere la dispoziția publicului a informațiilor necesare pentru a atinge un nivel înalt de transparență în cadrul procesului de gestionare a riscurilor. Planul ar trebui să identifice principalii factori care trebuie luați în considerare atunci când se pun în discuție activități de comunicare a riscurilor, cum ar fi diferitele niveluri de risc, natura riscurilor și potențialul lor impact asupra sănătății publice, sănătății animalelor și mediului, cine și ce anume este direct sau indirect afectat de riscuri, nivelurile de expunere la riscuri, capacitatea de a reduce la minimum sau de a controla riscurile și alți factori care influențează percepția riscului, inclusiv nivelul de urgență, precum și cadrul legislativ aplicabil și contextul relevant al pieței. Planul general ar trebui, de asemenea, să identifice instrumentele și canalele care trebuie utilizate și ar trebui să instituie mecanisme adecvate pentru a asigura o comunicare coerentă a riscurilor. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Transparența procesului de evaluare a riscurilor contribuie la îmbunătățirea legitimității autorității față de consumatori și publicul larg în îndeplinirea misiunii sale, va crește încrederea acestora din urmă în activitatea sa și va asigura faptul că autoritatea are o responsabilitate crescută în fața cetățenilor Uniunii într-un sistem democratic. Prin urmare, este esențial să se mențină încrederea opiniei publice și a altor părți interesate în procesul de analiză a riscurilor care stă la baza legislației alimentare a Uniunii, în special în procesul de evaluare a riscurilor, inclusiv în ceea ce privește organizarea și independența autorității și transparența. (9)  Îmbunătățirea transparenței procesului de evaluare a riscurilor ar contribui la îmbunătățirea legitimității autorității față de consumatori și publicul larg în îndeplinirea misiunii sale, ar crește încrederea acestora din urmă în activitatea sa și ar asigura faptul că autoritatea are o responsabilitate crescută în fața cetățenilor Uniunii într-un sistem democratic. Prin urmare, este esențial să se restabilească încrederea opiniei publice și a altor părți interesate în procesul de analiză a riscurilor care stă la baza legislației alimentare a Uniunii, în special în procesul de evaluare a riscurilor, inclusiv în ceea ce privește organizarea, funcționarea și independența autorității și transparența. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)  Este oportun să se alinieze componența consiliului de administrație al autorității la abordarea comună privind agențiile descentralizate, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 201222. eliminat __________________ 22 https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/joint_statement_and_common_approach_2012_en.pdf. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  Experiența arată că rolul consiliului de administrație al autorității se concentrează asupra aspectelor administrative și financiare și nu afectează independența activității științifice efectuată de autoritate. Prin urmare, este oportun ca în consiliul de administrație al autorității să se includă reprezentanți ai tuturor statelor membre, prevăzând totodată faptul că reprezentanții respectivi ar trebui să aibă experiență în special în domeniul evaluării riscurilor. (11)  Experiența arată că rolul consiliului de administrație al autorității se concentrează asupra aspectelor administrative și financiare și nu afectează independența activității științifice efectuată de autoritate. Prin urmare, este oportun ca în consiliul de administrație al autorității să se includă reprezentanți ai tuturor statelor membre, ai Comisiei, ai Parlamentului European, precum și ai societății civile și ai asociațiilor profesionale, prevăzând totodată faptul că reprezentanții respectivi ar trebui să aibă experiență în special în domeniul evaluării riscurilor și că ar trebui să se evite orice conflict de interese. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Consiliul de administrație trebuie ales astfel încât să fie asigurate cele mai înalte standarde de competență și ca el să fie format din reprezentanți ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei care să dețină o experiență vastă în domeniu. (12)  Consiliul de administrație ar trebui ales astfel încât să fie asigurate cele mai înalte standarde de competență și de angajament pentru protejarea sănătății și a mediului și ca el să fie format din reprezentanți ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei care să dețină o experiență vastă în domeniu. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Verificarea adecvării legislației alimentare generale a identificat anumite deficiențe în ceea ce privește capacitatea pe termen lung a autorității de a-și menține expertiza la un nivel înalt. În special, a existat o scădere a numărului de candidați care își depun candidatura pentru a fi membri ai grupurilor științifice. Prin urmare, sistemul trebuie să fie consolidat, iar statele membre ar trebui să joace un rol mai activ pentru a garanta o rezervă suficientă de experți disponibili care să răspundă nevoilor sistemului de evaluare a riscurilor din Uniune în ceea ce privește un nivel ridicat de expertiză științifică, de independență și de expertiză multidisciplinară. (13)  Verificarea adecvării legislației alimentare generale a identificat anumite deficiențe în ceea ce privește capacitatea pe termen lung a autorității de a-și menține expertiza la un nivel înalt prin intermediul unui personal alcătuit din experți. În plus, a existat o scădere a numărului de candidați care își depun candidatura pentru a fi membri ai grupurilor științifice și ar trebui analizat motivul acestei scăderi. Șase state membre asigură două treimi din experții din grupurile științifice. Odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniune, această problemă se va adânci, dat fiind că, la ora actuală, aproximativ 20 % din experții naționali provin din Regatul Unit. Pentru a combate mai eficient acest fenomen, sistemul trebuie, prin urmare, să fie consolidat și promovat, trebuie să încurajeze candidații să participe, iar statele membre ar trebui să sprijine diseminarea cererilor de exprimare a interesului ale autorității în vederea participării la grupurile științifice și la comitetul științific, pentru a garanta o rezervă suficientă de experți independenți disponibili, prin organizarea de acțiuni de sprijin și prin utilizarea de stimulente și recompense pentru creșterea nivelului de participare și a gradului de interes pentru implicare. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  Pentru a păstra independența evaluării riscurilor față de gestionarea riscurilor și de alte interese de la nivelul Uniunii, este necesar ca nominalizarea membrilor grupurilor științifice de către statele membre, selecția lor de către directorul executiv al autorității și numirea lor de către consiliul de administrație al autorității să se bazeze pe criterii stricte în ceea ce privește asigurarea excelenței și a independenței experților, asigurând în același timp o expertiza multidisciplinară necesară pentru fiecare grup științific. De asemenea, este esențial ca, în acest scop, directorul executiv, a cărui funcție este de a apăra interesele EFSA și, în special, independența expertizei sale, să aibă un rol în selectarea și numirea acestor experți științifici. De asemenea, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri suplimentare pentru a se asigura faptul că experții științifici dispun de mijloacele necesare pentru a acționa în mod independent. (14)  Pentru a păstra independența evaluării riscurilor față de gestionarea riscurilor și de alte interese de la nivelul Uniunii, este necesar ca nominalizarea membrilor grupurilor științifice selecția lor de către directorul executiv al autorității și numirea lor de către consiliul de administrație al autorității să se bazeze pe criterii stricte în ceea ce privește asigurarea excelenței și a independenței experților, asigurând în același timp o expertiza multidisciplinară necesară pentru fiecare grup științific. De asemenea, este esențial ca, în acest scop, directorul executiv, care este reprezentantul legal al autorității și a cărui funcție este de a apăra interesele EFSA și de a monitoriza performanțele acesteia, în special, independența expertizei sale, să aibă un rol în selectarea și numirea acestor experți științifici. De asemenea, ar trebui să fie puse în aplicare măsuri suplimentare, inclusiv compensații financiare adecvate, pentru a se asigura faptul că experții științifici dispun de mijloacele necesare pentru a acționa în mod independent și a dedica suficient timp activității lor de evaluare a riscurilor pentru autoritate. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Este esențial să se asigure funcționarea eficientă a autorității și să se îmbunătățească durabilitatea expertizei sale. Prin urmare, este necesară consolidarea sprijinului acordat de autoritate și de statele membre la desfășurarea activității grupurilor științifice ale autorității. În special, autoritatea ar trebui să organizeze activități pregătitoare care să vină în sprijinul sarcinilor grupurilor științifice, inclusiv prin solicitarea adresată membrilor personalului autorității, sau organizațiilor științifice naționale care colaborează cu autoritatea, de a elabora avize științifice pregătitoare care urmează să fie evaluate inter-pares și să fie adoptate de grupurile științifice. (15)  Este esențial să se asigure funcționarea eficientă a autorității și să se îmbunătățească durabilitatea expertizei sale. Prin urmare, este necesară consolidarea sprijinului acordat de autoritate și de statele membre la desfășurarea activității grupurilor științifice ale autorității. În special, autoritatea ar trebui să organizeze activități pregătitoare care să vină în sprijinul sarcinilor grupurilor științifice, inclusiv prin solicitarea adresată membrilor personalului autorității, sau organizațiilor științifice naționale care colaborează cu autoritatea, de a elabora avize științifice pregătitoare care urmează să fie evaluate inter pares și să fie adoptate de grupurile științifice. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere caracterului independent al evaluărilor științifice ale autorității. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  Procedurile de autorizare se bazează pe principiul conform căruia solicitantului îi revine sarcina de a dovedi că obiectul unei proceduri de autorizare respectă cerințele de siguranță ale Uniunii, având în vedere cunoștințele științifice pe care le deține. Acest principiu se bazează pe premisa că sănătatea publică este mai bine protejată atunci când solicitantului îi revine sarcina de a demonstra că un anumit produs este sigur înainte de introducerea sa pe piață, și nu atunci când autoritățile publice trebuie să demonstreze că un astfel de produs este periculos cu scopul de a-l retrage de pe piață. În plus, banii publici nu ar trebui utilizați pentru a comanda studii costisitoare care vor ajuta în cele din urmă industria să introducă un produs pe piață. În conformitate cu acest principiu și cu cerințele de reglementare aplicabile, în sprijinul cererilor pentru o autorizație în temeiul legislației alimentare sectoriale a Uniunii, solicitanții sunt obligați să prezinte studii pertinente, inclusiv teste, pentru a demonstra siguranța și, în anumite cazuri, eficacitatea unui produs. (16)  Procedurile de autorizare se bazează pe principiul conform căruia solicitantului îi revine sarcina de a dovedi că obiectul unei proceduri de autorizare respectă cerințele de siguranță ale Uniunii, având în vedere cunoștințele științifice pe care le deține. Acest principiu se bazează pe premisa că sănătatea publică și mediul sunt mai bine protejate atunci când solicitantului îi revine sarcina de a demonstra că un anumit produs este sigur înainte de introducerea sa pe piață, și nu atunci când autoritățile publice trebuie să demonstreze că un astfel de produs este periculos cu scopul de a-l retrage de pe piață. În plus, banii publici nu ar trebui utilizați pentru a comanda studii costisitoare care vor ajuta în cele din urmă industria să introducă un produs pe piață. În conformitate cu acest principiu și cu cerințele de reglementare aplicabile, în sprijinul cererilor pentru o autorizație în temeiul legislației alimentare sectoriale a Uniunii, solicitanții sunt obligați să prezinte studii pertinente, inclusiv teste, pentru a demonstra siguranța și, în anumite cazuri, eficacitatea unui produs. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou) (16a)  Comparând agențiile Uniunii, se observă că autoritatea are nevoie de o perioadă de până la 55 de luni pentru procedura de autorizare, adică de cinci ori mai mult decât Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Acest lucru descurajează întreprinderile să investească în produse inovatoare și reduce competitivitatea Uniunii pe termen lung. De asemenea, procedurile de autorizare îndelungate slăbesc încrederea în autoritate. Prin urmare, este absolut necesar să se asigure eficiența evaluării riscurilor prin îmbunătățirea resurselor umane și financiare. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  Există dispoziții privind conținutul cererilor de autorizare. Este esențial ca cererea de autorizare transmisă autorității pentru evaluarea riscurilor să respecte specificațiile aplicabile pentru a asigura cea mai bună calitate a evaluării științifice de către autoritate. Solicitanții și, în special, întreprinderile mici și mijlocii nu înțeleg întotdeauna în mod clar aceste specificații. Prin urmare, este oportun ca autoritatea să ofere solicitanților potențiali, la cerere, consultanță cu privire la normele aplicabile și la conținutul obligatoriu al unei cereri de autorizare, înainte ca o cerere să fie depusă în mod oficial, fără să intre însă în detalii privind proiectarea studiilor care urmează să fie înaintate și care rămân responsabilitatea solicitantului. Pentru a asigura transparența acestui proces, recomandările autorității ar trebui să fie făcute publice. (17)  Există dispoziții privind conținutul cererilor de autorizare. Este esențial ca cererea de autorizare transmisă autorității pentru evaluarea riscurilor să respecte specificațiile aplicabile pentru a asigura cea mai bună calitate a evaluării științifice de către autoritate. Solicitanții și, în special, întreprinderile mici și mijlocii nu înțeleg întotdeauna în mod clar aceste specificații. Prin urmare, este oportun ca autoritatea să ofere solicitanților potențiali, la cerere, consultanță cu privire la normele aplicabile și la conținutul obligatoriu al unei cereri de autorizare, înainte ca o cerere să fie depusă în mod oficial. În termen de ... [36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia ar trebui să evalueze impactul consultanței generale oferite asupra funcționării autorității. În special, Comisia ar trebui să evalueze impactul consultanței asupra alocării resurselor autorității și asupra independenței sale. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 18 (18)  Autoritatea ar trebui să aibă cunoștințe legate de obiectul tuturor studiilor efectuate de un solicitant în vederea unei viitoare cereri pentru o autorizație în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. În acest scop, este necesar și oportun ca operatorii economici care comandă studiile și laboratoarele care le efectuează să notifice autorității aceste studii în momentul în care sunt comandate. Informațiile cu privire la studiile notificate ar trebui făcute publice numai după ce cererea de autorizare corespunzătoare a fost făcută publică în conformitate cu normele aplicabile în materie de transparență. (18)  Autoritatea ar trebui să aibă cunoștințe legate de obiectul tuturor studiilor efectuate de un solicitant în vederea unei viitoare cereri pentru o autorizație sau o reînnoire a autorizației în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. În acest scop, este necesar și oportun ca operatorii economici care comandă studiile și laboratoarele care le efectuează să notifice autorității aceste studii în momentul în care sunt comandate în Uniune sau în afara sa. Informațiile cu privire la studiile notificate ar trebui făcute publice numai după ce cererea corespunzătoare de autorizare sau de reînnoire a autorizării a fost făcută publică în conformitate cu normele aplicabile în materie de transparență. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 20 (20)  Există anumite preocupări ale publicului în legătură cu evaluarea efectuată de autoritate în domeniul autorizării care se bazează în principal pe studiile efectuate de industrie. Autoritatea cercetează deja literatura de specialitate pentru a putea analiza și alte date și studii existente în domeniul prezentat spre evaluarea sa. Pentru a asigura un nivel suplimentar de garanții care să asigure faptul că autoritatea poate avea acces la toate datele și studiile științifice relevante disponibile într-un domeniu al unei proceduri de autorizare, este oportun să se prevadă o consultare a terților pentru a stabili dacă alte date sau studii științifice relevante sunt disponibile. Pentru a spori eficacitatea procesului de consultare, acesta ar trebui să aibă loc atunci când studiile prezentate de industrie incluse în cererea de autorizare sunt făcute publice, în conformitate cu normele privind transparența din prezentul regulament. (20)  Există anumite preocupări ale publicului în legătură cu faptul că evaluarea efectuată de autoritate în domeniul autorizării s-ar baza în principal pe studiile efectuate de industrie. În cazul unei noi cereri de autorizare sau al unei proceduri de reînnoire a autorizației, autoritatea ar trebui să studieze întotdeauna literatura de specialitate pentru a putea analiza și alte date și studii existente în domeniul prezentat spre evaluarea sa și, dacă este cazul, a solicita studii suplimentare. Autoritatea ar trebui să asigure accesul public la întreaga literatură relevantă de specialitate pe această temă pe care o deține. Pentru a asigura un nivel suplimentar de garanții care să asigure faptul că autoritatea poate avea acces la toate datele și studiile științifice relevante disponibile într-un domeniu al unei proceduri de autorizare, este oportun să se prevadă o consultare a terților pentru a stabili dacă alte date sau studii științifice relevante sunt disponibile. Pentru a spori eficacitatea procesului de consultare, acesta ar trebui să aibă loc imediat după ce studiile prezentate de industrie incluse în cererea de autorizare au fost făcute publice, în conformitate cu normele privind transparența din prezentul regulament. Amendamentul 158 Propunere de regulament Considerentul 21 (21)  Studiile, inclusiv testele, depuse de către operatorii economici în sprijinul cererilor de autorizare în temeiul legislației alimentare sectoriale a Uniunii sunt, de obicei, în conformitate cu principiile recunoscute la nivel internațional, care oferă o bază uniformă pentru calitatea acestora, în special în ceea ce privește caracterul reproductibil al rezultatelor. Cu toate acestea, în anumite cazuri, pot apărea probleme legate de conformitatea cu standardele aplicabile și, din acest motiv, există sisteme naționale care verifică această conformitate. Este necesar să se prevadă un nivel suplimentar de garanții pentru a asigura publicul larg cu privire la calitatea studiilor și să se stabilească un sistem de audit consolidat în cadrul căruia controalele desfășurate de statele membre cu privire la punerea în aplicare a acestor principii de către laboratoarele care efectuează astfel de studii și teste vor fi verificate de către Comisie. (21)  Studiile, inclusiv testele, depuse de către operatorii economici în sprijinul cererilor de autorizare în temeiul legislației alimentare sectoriale a Uniunii ar trebui să fie bazate pe literatură independentă, evaluată inter pares, sau să fie în conformitate cu standardele și principiile bunei practici de laborator (BPL), recunoscute la nivel internațional, care oferă o bază uniformă pentru calitatea acestora, în special în ceea ce privește caracterul reproductibil al rezultatelor. Cu toate acestea, în anumite cazuri, pot apărea probleme legate de conformitatea cu standardele aplicabile și, din acest motiv, există sisteme naționale care verifică această conformitate. Este necesar să se prevadă un nivel suplimentar de garanții pentru a asigura publicul larg cu privire la calitatea studiilor și să se stabilească un sistem de audit consolidat în cadrul căruia controalele desfășurate de statele membre sau de state terțe, în colaborare cu Direcția pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație a Comisiei, cu privire la punerea în aplicare a acestor principii de către laboratoarele care efectuează astfel de studii și teste în Uniune și în statele terțe vor fi verificate de către Comisie. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 21 a (nou) (21a)  Procesul trebuie să fie conceput suficient de flexibil, astfel încât noile descoperiri în domeniul efectelor negative grave asupra sănătății să poată fi luate rapid în considerare, chiar dacă nu fac în mod specific obiectul cerințelor de reglementare în materie de date. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 22 (22)  Siguranța alimentară reprezintă o chestiune sensibilă de prim interes pentru toți cetățenii Uniunii. Menținând principiul conform căruia sarcina de a dovedi conformitatea cu cerințele Uniunii revine industriei, este importantă crearea unui instrument suplimentar de verificare pentru a aborda cazuri specifice de mare importanță societală în cazul în care există o controversă cu privire la chestiuni de siguranță, și anume comandarea unor studii suplimentare cu scopul de a verifica datele utilizate în cadrul evaluării riscurilor. Dat fiind că instrumentul ar fi finanțat de la bugetul Uniunii și că utilizarea acestui instrument excepțional de verificare ar trebui să rămână proporțională, Comisia ar trebui să fie responsabilă de declanșarea unor astfel de studii de verificare. Ar trebui să se țină seama de faptul că, în anumite cazuri specifice, studiile comandate pot necesita un domeniu de aplicare mai larg decât elementele de probă în cauză (de exemplu, noi evoluții științifice disponibile). (22)  Siguranța alimentară reprezintă o chestiune sensibilă de prim interes pentru toți cetățenii Uniunii. Menținând principiul conform căruia sarcina de a dovedi conformitatea cu cerințele Uniunii revine industriei, este importantă crearea unui instrument suplimentar de verificare pentru a aborda cazuri specifice de mare importanță societală în cazul în care există o controversă cu privire la chestiuni de siguranță, și anume comandarea unor studii suplimentare cu scopul de a verifica datele utilizate în cadrul evaluării riscurilor. Dat fiind că instrumentul ar fi finanțat de la bugetul Uniunii și că utilizarea acestui instrument excepțional de verificare ar trebui să rămână proporțională, Comisia ar trebui să fie responsabilă, în cazul unor constatări științifice divergente, de declanșarea unor astfel de studii de verificare. Ar trebui să se țină seama de faptul că, în anumite cazuri specifice, studiile comandate pot necesita un domeniu de aplicare mai larg decât elementele de probă în cauză în procesul de evaluare a riscurilor (de exemplu, noi evoluții științifice disponibile). Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 23 a (nou) (23a)   Convenția de la Aarhus stabilește o serie de drepturi ale publicului în ceea ce privește mediul. Convenția de la Aarhus prevede dreptul fiecărei persoane de a primi informații referitoare la mediu deținute de autoritățile publice, dreptul de a participa la luarea deciziilor privind mediul și dreptul de a revizui procedurile pentru a contesta deciziile publice luate fără respectarea celor două drepturi menționate anterior sau a dreptului în domeniul mediului în general. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 24 (24)  Inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice” a confirmat preocupările referitoare la transparență în ceea ce privește studiile comandate de către industrie și prezentate în cererile de autorizare23. (24)  În calitate de parte la Convenția de la Aarhus, Uniunea a recunoscut că, în domeniul mediului, îmbunătățirea accesului la informații și participarea publicului la luarea deciziilor cresc calitatea și îmbunătățesc aplicarea deciziilor, contribuie la sensibilizarea publicului cu privire la problemele de mediu, îi dau publicului ocazia să-și exprime preocupările și permit autorităților publice să țină seama de aceste preocupări în mod corespunzător. Inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice” a confirmat preocupările referitoare la transparență în ceea ce privește studiile comandate de către industrie și prezentate în cererile de autorizare23. __________________ __________________ 23 Comunicarea Comisiei privind inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice”, C(2017)8414 final. 23 Comunicarea Comisiei privind inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului de pesticide toxice”, C(2017)8414 final. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 25 a (nou) (25a)  Având ca model Camera de recurs a Agenției Europene pentru Produse Chimice, astfel cum se prevede la articolele 89-93 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului1a, ar trebui stabilită o cameră de recurs a EFSA prin intermediul unor acte delegate. _______________ 1a Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1.). Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 27 (27)  Pentru a stabili un nivel de divulgare prin care se obține un echilibru adecvat, drepturile publicului cu privire la transparența procesului de evaluare a riscurilor ar trebui să fie ponderate în raport cu drepturile solicitanților comerciali, ținând seama de obiectivele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002. (27)  Pentru a stabili care este nivelul de divulgare proactivă prin care se obține un echilibru adecvat, nevoia de a asigura transparența procesului de evaluare a riscurilor ar trebui să fie ponderată în raport cu drepturile solicitanților comerciali, ținând seama de obiectivele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, care urmăresc un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, protecția intereselor consumatorilor, precum și protecția sănătății și bunăstării animalelor, a sănătății plantelor și a mediului. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 27 a (nou) (27a)   Dispozițiile privind diseminarea activă prevăzute în prezentul regulament nu sunt menite să limiteze în niciun fel domeniul de aplicare al drepturilor acordate prin Regulamentele (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 30 (30)  De asemenea, este necesar să se stabilească cerințe specifice în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal în scopul transparenței procesului de evaluare a riscurilor, ținând seama de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului24 și de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului25. În consecință, datele cu caracter personal nu ar trebui să fie puse la dispoziția publicului, în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția cazului în care este necesar și proporțional pentru a se asigura transparența, independența și fiabilitatea procesului de evaluare a riscurilor, evitându-se în același timp conflictele de interese. (30)  De asemenea, este necesar să se facă trimitere, pentru protecția și confidențialitatea datelor cu caracter personal în scopul transparenței procesului de evaluare a riscurilor, la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului25. În consecință, datele cu caracter personal nu ar trebui să fie puse la dispoziția publicului, în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția cazului în care este necesar și proporțional pentru a se asigura transparența, independența și fiabilitatea procesului de evaluare a riscurilor, evitându-se în același timp conflictele de interese. Pentru a asigura transparența, independența, sustenabilitatea și fiabilitatea procesului de evaluare a riscurilor, în special pentru a evita conflictele de interese, se consideră că este necesar și proporțional să fie publicate numele tuturor persoanelor desemnate de autoritate să contribuie la procesul său de luare a deciziilor, inclusiv în contextul adoptării documentelor de orientare. __________________ __________________ 24 Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). 24 Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). 25 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). 25 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 31 (31)  În scopul creșterii transparenței și pentru a se asigura faptul că solicitările de documente științifice primite de autoritate sunt prelucrate într-un mod eficient, ar trebui să fie elaborate formate de date și pachetele software standard. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 în ceea ce privește adoptarea de formate de date și de pachete software standard, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 26. (31)  În scopul creșterii transparenței și pentru a se asigura faptul că solicitările de documente științifice primite de autoritate sunt prelucrate într-un mod eficient, ar trebui să fie elaborate formate de date și pachete software standard. În vederea asigurării unor condiții uniforme și armonizate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 în ceea ce privește adoptarea de formate de date și de pachete software standard, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 26. _________________ _________________ 26 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 26 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 33 (33)  În plus, pentru a evalua eficacitatea și eficiența diferitelor dispoziții aplicabile autorității, este necesar, de asemenea, să se prevadă o evaluare de către Comisie a autorității, în conformitate cu abordarea comună privind agențiile descentralizate. Evaluarea ar trebui, în special, să revizuiască procedurile de selecție a membrilor comitetelor și grupurilor științifice în ceea ce privește gradul de transparență, raportul cost-eficacitate și caracterul adecvat pentru asigurarea independenței și competenței și pentru a preveni conflictele de interese. (33)  În plus, pentru a evalua eficacitatea și eficiența diferitelor dispoziții aplicabile autorității, este necesar, de asemenea, să se efectueze o evaluare independentă a autorității. Evaluarea ar trebui, în special, să revizuiască procedurile de selecție a membrilor comitetelor și grupurilor științifice în ceea ce privește gradul de transparență, raportul cost-eficacitate și caracterul adecvat pentru asigurarea independenței și competenței și pentru a preveni conflictele de interese. Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 33 a (nou) (33a)  Cel de-al șaptelea Program european de acțiune pentru mediu a făcut o prioritate din elaborarea și aplicarea de abordări care permit examinarea efectelor combinate ale produselor chimice asupra sănătății umane și a mediului. Evaluarea „efectelor de cocktail” necesită o abordare transversală, o cooperare mai strânsă între agențiile de supraveghere la nivel european și definirea de proceduri adaptate. Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 35 (35)  De asemenea, pentru a asigura transparența procesului de evaluare a riscurilor, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 178/2002, limitat în prezent la legislația alimentară, pentru a acoperi și cererile de autorizare în contextul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor, al Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare. (35)  De asemenea, pentru a asigura transparența și independența procesului de evaluare a riscurilor, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 178/2002, limitat în prezent la legislația alimentară, pentru a acoperi și cererile de autorizare în contextul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor, al Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare. Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 36 (36)  Pentru a se asigura faptul că sunt luate în considerare specificitățile sectoriale în ceea ce privește informațiile confidențiale, este necesar să pună în balanță drepturile relevante ale publicului în ceea ce privește transparența în procesul de evaluare a riscurilor, inclusiv cele care decurg din Convenția de la Aarhus1, în raport cu drepturile solicitanților comerciali, luându-se în considerare obiectivele specifice din legislația sectorială a Uniunii, precum și experiența dobândită. În consecință, este necesar să se modifice Directiva 2001/18/CE, Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru a prevedea tipuri de informații confidențiale suplimentare față de cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002. (36)  Pentru a se asigura faptul că sunt luate în considerare specificitățile sectoriale în ceea ce privește informațiile confidențiale, este necesar să pună în balanță drepturile relevante ale publicului în ceea ce privește transparența, inclusiv dreptul de a beneficia de informații proactive legate de procesul de evaluare a riscurilor, în raport cu drepturile solicitanților comerciali, luându-se în considerare obiectivele specifice din legislația sectorială a Uniunii, precum și experiența dobândită. În consecință, este necesar să se modifice Directiva 2001/18/CE, Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru a prevedea tipuri de informații confidențiale suplimentare față de cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Dispozițiile privind diseminarea activă prevăzute în prezentul regulament și evaluarea unei cereri de confidențialitate de către autoritate nu ar trebui să limiteze în niciun fel domeniul de aplicare al drepturilor acordate prin Regulamentele (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006. _____________________________ Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13). Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 36 a (nou) (36a)  Verificarea adecvării legislației alimentare generale a evidențiat, de asemenea, o lipsă de transparență a procesului de gestionare a riscurilor. Este necesară o mai bună informare a publicului cu privire la opțiunile de gestionare a riscurilor avute în vedere, la nivelul de protecție a sănătății consumatorilor și a animalelor și de protecție a mediului pe care fiecare dintre aceste opțiuni l-ar atinge, precum și cu privire la factorii, alții decât rezultatele evaluării riscurilor, care sunt luați în considerare de către responsabilii cu gestionarea riscurilor și la modul în care aceștia sunt puși în balanță unii în raport cu ceilalți în procesul de luare a deciziilor. Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 37 (37)  Pentru a consolida în continuare legătura dintre evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor la nivelul Uniunii și la nivel național, precum și coerența și consecvența comunicării riscurilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a adopta un plan general privind comunicarea riscurilor în chestiuni legate de lanțul agroalimentar. Este deosebit de importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări ar trebui să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. (37)  Pentru a îmbunătăți schimbul interactiv de informații pe parcursul întregului proces de analiză a riscurilor între evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor la nivelul Uniunii și la nivel național, precum și cu alte părți interesate din lanțul alimentar, cum ar fi operatorii economici, consumatorii și alte organizații ale societății civile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a adopta un plan general privind comunicarea riscurilor în chestiuni legate de lanțul agroalimentar. Planul general privind comunicarea riscurilor ar trebui să prevadă modalitățile practice de punere la dispoziția publicului a informațiilor necesare pentru a atinge un nivel înalt de transparență a procesului de gestionare a riscurilor. Prin urmare, este deosebit de importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări ar trebui să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 37 a (nou) (37a)  Dispozițiile privind informațiile care ar trebui făcute publice nu ar trebui să aducă atingere Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și nici legislației naționale sau a Uniunii privind accesul publicului la documentele oficiale. Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 38 (38)  Pentru a permite autorității și operatorilor economici să se adapteze la noile cerințe, asigurându-se în același timp în continuare buna funcționare a autorității, este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii pentru aplicarea prezentului regulament. (38)  Pentru a permite autorității, statelor membre, Comisiei și operatorilor economici să se adapteze la noile cerințe, asigurându-se în același timp în continuare buna funcționare a autorității, este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii pentru aplicarea prezentului regulament. Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 39 a (nou) (39a)  Având în vedere că modificările din prezenta propunere transferă autorității competențe extinse în materie de evaluare a riscurilor și control al confidențialității, este necesară o majorare semnificativă a bugetului autorității în temeiul anexei 3 la propunerea Comisiei. Propunerea de finanțare este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual, dar poate implica utilizarea unor instrumente speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului. În cazul în care consultările dintre Parlamentul European și statele membre cu privire la bugetul Uniunii nu permit asigurarea resurselor bugetare necesare, Comisia ar trebui să prezinte o propunere alternativă de finanțare prin intermediul unui act delegat. Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 40 a (nou) (40a)  Recentele incidente legate de siguranța alimentară au demonstrat că este necesar să se stabilească măsuri adecvate în situații de urgență, pentru ca toate alimentele, indiferent de tipul și originea lor, precum și întreaga hrană pentru animale să facă obiectul unor măsuri comune în eventualitatea unui risc major pentru sănătatea umană, sănătatea animalelor sau pentru mediu. Această abordare cuprinzătoare a măsurilor de siguranță alimentară în situații de urgență ar trebui să permită luarea unor măsuri eficiente și evitarea disparităților artificiale în gestionarea unui risc grav legat de alimente sau de hrana pentru animale, prin intermediul unei proceduri comune armonizate de gestionare a alertelor privind alimentele. Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 6 – alineatul 2 (-1)  La articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 2.  Evaluarea riscului se bazează pe dovezile științifice disponibile și este realizată în mod independent, obiectiv și transparent. „2. Evaluarea riscului se bazează pe toate dovezile științifice disponibile și este realizată în mod independent, obiectiv și transparent.” (Această modificare se aplică întregului text. Adoptarea sa impune adaptări tehnice în întregul text.) Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 7 – alineatul 1 (-1a)  La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: 1.  În împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului, necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai cuprinzătoare a riscului. „1. În împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, sunt adoptate măsuri de gestionare a riscurilor, necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai cuprinzătoare a riscului.” Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 8a Articolul 8a Articolul 8a Obiectivele comunicării riscurilor Obiectivele comunicării riscurilor Comunicarea riscurilor urmărește următoarele obiective, ținând seama totodată de rolurile evaluatorilor riscurilor și, respectiv, ale responsabililor cu gestionarea riscurilor: Comunicarea riscurilor urmărește următoarele obiective, ținând seama totodată de rolurile evaluatorilor riscurilor și, respectiv, ale responsabililor cu gestionarea riscurilor: (a)  promovarea gradului de conștientizare și a înțelegerii chestiunilor specifice avute în vedere pe parcursul întregului proces de analiză a riscurilor; (a)  promovarea conștientizării și a înțelegerii chestiunilor specifice avute în vedere pe parcursul întregului proces de analiză și de gestionare a riscurilor; (b)  promovarea coerenței și a transparenței în elaborarea recomandărilor privind gestionarea riscurilor; (b)  promovarea coerenței, a transparenței și a clarității în elaborarea opțiunilor, recomandărilor și deciziilor privind gestionarea riscurilor; (c)  oferirea unei baze solide pentru înțelegerea deciziilor de gestionare a riscurilor; (c)  oferirea unei baze științifice solide pentru înțelegerea deciziilor de gestionare a riscurilor, inclusiv informații privind: (i)  modul în care opțiunea de gestionare a riscurilor aleasă reflectă gradul de incertitudine a evaluării riscurilor, precum și nivelul de protecție a sănătății consumatorilor și a animalelor și de protecție a mediului pe care l-ar atinge; (ii)  după cum se menționează la articolul 6 alineatul (3), factorii, alții decât rezultatele evaluării riscurilor, care au fost luați în considerare de către responsabilii cu gestionarea riscurilor și modul în care acești factori au fost puși în balanță unii în raport cu ceilalți; (d)  promovarea înțelegerii de către public a procesului de analiză a riscurilor pentru a spori încrederea în rezultatele acestuia; (d)  promovarea înțelegerii de către public a procesului de analiză a riscurilor pentru a spori încrederea în rezultatele acestuia, inclusiv furnizarea unor informații clare și coerente privind respectivele sarcini, competențe și responsabilități ale evaluatorilor riscurilor și ale responsabililor cu gestionarea riscurilor; (e)  promovarea participării adecvate a tuturor părților interesate; și (e)  promovarea participării echilibrate a tuturor părților interesate, inclusiv a operatorilor economici din lanțul alimentar, a consumatorilor și a altor organizații ale societății civile; (f)  asigurarea unor schimburi adecvate de informații cu părțile interesate în legătură cu riscurile asociate lanțului agroalimentar. (f)  asigurarea unor schimburi transparente și echitabile de informații cu părțile interesate menționate la litera (e) în legătură cu riscurile asociate lanțului agroalimentar; (fa)  informarea consumatorilor cu privire la strategiile de prevenire a riscurilor; și (fb)  combaterea diseminării informațiilor false și a surselor acestora. Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 8b Articolul 8b Articolul 8b Principii generale privind comunicarea riscurilor Principii generale privind comunicarea riscurilor Ținând seama de rolul evaluatorilor riscurilor și, respectiv, a responsabililor cu gestionarea riscurilor, comunicarea riscurilor: Ținând seama de rolul evaluatorilor riscurilor și, respectiv, a responsabililor cu gestionarea riscurilor, comunicarea riscurilor: (a)  asigură schimbul interactiv de informații exacte, adecvate și în timp util, pe baza principiilor transparenței, deschiderii și al capacității de reacție; (a)  asigură schimbul interactiv de informații exacte, complete și în timp util, cu toate părțile interesate, pe baza principiilor transparenței, deschiderii și al capacității de reacție; (b)  furnizează informații transparente în fiecare etapă a procesului de analiză a riscurilor, de la formularea de cereri de avize științifice până la furnizarea evaluării riscurilor și adoptarea unor decizii de gestionare a riscurilor; (b)  furnizează informații transparente în fiecare etapă a procesului de analiză a riscurilor, de la formularea de cereri de avize științifice până la furnizarea evaluării riscurilor și adoptarea unor decizii de gestionare a riscurilor; (c)  ia în considerare percepția riscurilor; (c)  abordează percepția riscurilor; (d)  facilitează înțelegerea și dialogul între toate părțile interesate; și (d)  facilitează înțelegerea și dialogul între toate părțile interesate; (e)  este accesibilă, inclusiv celor care nu sunt direct implicați în acest proces, luând în considerare în același timp confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal. (e)  este accesibilă, inclusiv celor care nu sunt direct implicați în acest proces, luând în considerare în același timp confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal; și (ea)  elaborează strategii pentru o mai bună comunicare a diferenței dintre pericol și risc. Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 8c Articolul 8c Articolul 8c Planul general privind comunicarea riscurilor Planul general privind comunicarea riscurilor 1.  Comisia, în strânsă colaborare cu autoritatea, cu statele membre și în urma consultărilor publice corespunzătoare este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57a prin care stabilește un plan general privind comunicarea riscurilor în chestiuni referitoare la lanțul agroalimentar, ținând seama de obiectivele și principiile generale stabilite la articolele 8a și 8b. 1.  Comisia, în strânsă colaborare cu autoritatea, cu statele membre și în urma consultărilor publice corespunzătoare, este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 57a, acte delegate care completează prezentul regulament prin stabilirea un plan general privind comunicarea riscurilor în chestiuni referitoare la lanțul agroalimentar, ținând seama de obiectivele și principiile generale stabilite la articolele 8a și 8b. 2.  Planul general privind comunicarea riscurilor promovează un cadru de comunicare a riscurilor integrat care trebuie respectat atât de către evaluatorii riscurilor, cât și de către responsabilii cu gestionarea riscurilor într-un mod coerent și sistematic, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. Acesta: 2.  Planul general privind comunicarea riscurilor promovează un cadru de comunicare a riscurilor integrat care trebuie respectat atât de către evaluatorii riscurilor, cât și de către responsabilii cu gestionarea riscurilor într-un mod coerent și sistematic, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. Acesta: (a)  identifică principalii factori de care trebuie să se țină seama atunci când se ia în considerare tipul și nivelul activităților de comunicare a riscurilor necesare; (a)  identifică principalii factori de care trebuie să se țină seama atunci când se ia în considerare tipul și nivelul activităților de comunicare a riscurilor necesare; (b)  identifică principalele instrumente și canale adecvate pentru a fi utilizate în scopuri de comunicare a riscurilor, luând în considerare nevoile grupurilor țintă relevante; și (b)  identifică principalele instrumente și canale adecvate pentru a fi utilizate în scopuri de comunicare a riscurilor, luând în considerare nevoia de a asigura implicarea echilibrată a tuturor părților interesate, inclusiv a operatorilor economici din lanțul alimentar, a consumatorilor și a altor organizații ale societății civile; (c)  stabilește mecanisme adecvate pentru a consolida coerența comunicării riscurilor între evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor și asigură un dialog deschis între toate părțile interesate. (c)  stabilește mecanisme adecvate pentru a consolida coerența comunicării riscurilor între evaluatorii riscurilor și responsabilii cu gestionarea riscurilor, inclusiv prin recunoașterea sistematică și explicarea divergențelor în ceea ce privește evaluarea științifică sau perceperea nivelului acceptabil de risc; (ca)  stabilește modalitățile practice și un calendar pentru punerea la dispoziția publicului a informațiilor menționate la articolul 55a alineatul (1). 3.  Comisia adoptă planul general privind comunicarea riscurilor în termen de [doi ani de la data aplicării prezentului regulament] și îl actualizează periodic, ținând cont de progresele științifice și tehnice și de experiența dobândită. 3.  Comisia adoptă planul general privind comunicarea riscurilor în termen de [doi ani de la data aplicării prezentului regulament] și îl actualizează periodic, ținând cont de progresele științifice și tehnice și de experiența dobândită. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 8 d (nou) Articolul 8d Transparența comunicării riscurilor 1.  Comisia, autoritatea și statele membre își îndeplinesc sarcinile de comunicare a riscurilor legate de legislația alimentară cu un nivel ridicat de transparență. 2.  Comisia poate emite orientări adecvate. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 9 (1a)  Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 9 „Articolul 9 Consultarea publicului Consultarea publicului Publicul este consultat în mod deschis și transparent, direct sau prin organismele reprezentative, în timpul pregătirii, evaluării și revizuirii legislației alimentare, cu excepția cazurilor în care urgența problemei respective nu permite aceasta. Publicul este consultat în mod deschis și transparent, direct sau prin organismele reprezentative, pe durata analizei riscurilor, precum și în timpul pregătirii, evaluării și revizuirii legislației alimentare, cu excepția cazurilor în care urgența problemei respective nu permite aceasta.” Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 10 (1b)  Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 10 „Articolul 10 Informarea publicului Informarea publicului Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc. 1.   Fără a aduce atingere dispozițiilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive întemeiate să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, autoritățile publice iau măsuri adecvate în timp util pentru informarea publicului larg cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură posibilă produsele în cauză, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile luate sau care urmează să fie luate în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acestui risc. Prezentul alineat se aplică și în cazul unor presupuse neconformități care rezultă din posibile încălcări intenționate ale legislației aplicabile a Uniunii prin practici frauduloase sau înșelătoare. 2.  Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a alineatului (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modalitățile de aplicare a acestuia, până la... [12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare].” Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 22 – alineatul 7 (1c)  La articolul 22 alineatul (7), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: Autoritatea funcționează în strânsă cooperare cu organismele competente din statele membre care îndeplinesc atribuții similare. „Autoritatea acționează în cooperare cu celelalte agenții de evaluare ale Uniunii Europene.” Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 d (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 23 – paragraful 1 – litera b (1d)  La articolul 23 primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text: (b)  să promoveze și să coordoneze realizarea unor metodologii uniforme de evaluare a riscului în domeniile ce fac parte din atribuțiile sale; „(b) să promoveze și să coordoneze într-o abordare transversală dezvoltarea unor metode uniforme de evaluare a riscurilor în domeniile care țin de competența sa, luând în considerare îndeosebi „efectele de cocktail” ale substanțelor chimice care ar putea avea un impact asupra sănătății umane și asupra mediului;” Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 25 – alineatul 1 a 1a.  În plus față de membrii și membrii supleanți menționați la alineatul (1), consiliul de administrație include: 1a.  În plus față de membrii și membrii supleanți menționați la alineatul (1), consiliul de administrație include: (a)  doi membri și membrii supleanți numiți de Comisie și care reprezintă Comisia, cu drept de vot. (a)  doi membri și membrii supleanți numiți de Comisie și care reprezintă Comisia, cu drept de vot. (b)  un membru numit de Parlamentul European, cu drept de vot. (b)  doi reprezentanți numiți de Parlamentul European, cu drept de vot. (c)  patru membri cu drept de vot care reprezintă societatea civilă și interesele lanțului alimentar, și anume unul din partea organizațiilor de consumatori, unul din partea organizațiilor neguvernamentale de mediu, unul din partea organizațiilor fermierilor și unul din partea organizațiilor din industrie. Acești membri sunt numiți de Consiliu, în consultare cu Parlamentul European, pe baza unei liste întocmite de Comisie care cuprinde mai multe nume decât numărul posturilor care urmează a fi ocupate. Lista întocmită de Comisie este înaintată Parlamentului European, împreună cu documentele însoțitoare relevante. În cel mai scurt timp posibil și în termen de trei luni de la notificare, Parlamentul European poate să transmită avizul său Consiliului, care numește apoi membrii respectivi. (c)  șase membri cu drept de vot care reprezintă societatea civilă și interesele lanțului alimentar, și anume unul din partea organizațiilor de consumatori, unul din partea organizațiilor neguvernamentale de mediu, unul din partea organizațiilor neguvernamentale din domeniul sănătății publice, unul din partea organizațiilor fermierilor, unul din partea organizațiilor din sectorul agrochimic și unul din partea organizațiilor din industrie. Acești membri sunt numiți de Consiliu, în consultare cu Parlamentul European, pe baza unei liste întocmite de Comisie care cuprinde mai multe nume decât numărul posturilor care urmează a fi ocupate. Lista întocmită de Comisie este înaintată Parlamentului European, împreună cu documentele însoțitoare relevante. În cel mai scurt timp posibil și în termen de trei luni de la notificare, Parlamentul European poate să transmită avizul său Consiliului, care numește apoi membrii respectivi. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera c Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 25 – alineatul 2 2.  Mandatul membrilor și al membrilor supleanți este de patru ani. Cu toate acestea, durata mandatului membrilor menționați la alineatul (1a) literele (a) și (b) nu este limitat în timp. Durata mandatului membrilor menționați la alineatul (1a) litera (c) poate fi reînnoit o singură dată. 2.  Durata mandatului membrilor menționați la alineatul (1a) litera (b) este de maximum 2,5 ani. Durata mandatului membrilor menționați la alineatul (1a) literele (a) și (c) este de cinci ani. Mandatului membrilor menționați la alineatul (1a) litera (c) poate fi reînnoit o singură dată. Amendamentul 159 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera -a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 28 – alineatul 4 – paragraful 1 – partea introductivă (-a)   La articolul 28 alineatul (4), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text: „4. Grupurile științifice sunt alcătuite din oameni de știință independenți care efectuează activități de cercetare în mod activ și publică rezultatele cercetării lor în reviste științifice evaluate inter pares.” Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – literele a și b Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 28 – alineatele 5-5g 5.  Membrii comitetului științific care nu sunt membri ai grupurilor științifice, precum și membrii suplimentari menționați la alineatul (5b), se numesc de către consiliul de administrație, la propunerea directorului executiv, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit, în urma publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în publicații științifice de renume și pe site-ul autorității a unei cereri de exprimare a interesului.”, 5.  Membrii comitetului științific care nu sunt membri ai grupurilor științifice și membrii grupurilor științifice se numesc de către consiliul de administrație, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit, în conformitate cu următoarea procedură: 5a.  Membrii grupurilor științifice se numesc de către consiliul de administrație pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit, în conformitate cu următoarea procedură: (a)  Directorul executiv, după consultarea consiliului de administrație, trimite statelor membre solicitări de expertize multidisciplinare specifice necesare fiecărui grup științific și stabilește numărul de experți care urmează să fie nominalizați de statele membre. Directorul executiv informează statele membre cu privire la politica în materie de independență a autorității și normele de punere în aplicare aplicabile membrilor grupurilor științifice. Statele membre lansează o cerere de exprimare a interesului care reprezintă baza nominalizărilor. Directorul executiv informează consiliul de administrație în legătură cu cererile trimise de statele membre. (a)  Directorul executiv, după consultarea consiliului de administrație, publică o cerere de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în publicații științifice relevante de renume și pe site-ul autorității și informează statele membre. Cererea stabilește expertize multidisciplinare specifice necesare fiecărui grup științific și stabilește numărul de experți de care este nevoie. (b)  Statele membre nominalizează experții cu scopul de a atinge în mod colectiv numărul indicat de directorul executiv. Fiecare stat membru nominalizează cel puțin 12 experți științifici. Statele membre pot nominaliza resortisanți ai altor state membre. (b)  Statele membre asigură diseminarea largă a cererii de exprimare a interesului în întreaga comunitate științifică. Statele membre pot, de asemenea, nominaliza experți pentru domeniile indicate, cu condiția ca aceste nominalizări să se bazeze pe o cerere de exprimare a interesului la nivel național. (c)  Pe baza nominalizărilor făcute de statele membre, directorul executiv întocmește pentru fiecare grup științific o listă cu experți mai lungă decât numărul de membri care urmează a fi numiți. Directorul executiv poate să nu întocmească o astfel de listă în cazul în care acesta/aceasta poate justifica că nominalizările primite nu îi permit, având în vedere criteriile de selecție stabilite la litera (d) din prezentul alineat, să elaboreze o listă mai lungă. Directorul executiv prezintă lista consiliului de administrație în vederea numirii. (c)  Pe baza candidaturilor și nominalizărilor primite și în conformitate cu politica de independență a autorității și cu normele de punere în aplicare aferente membrilor grupurilor științifice, directorul executiv întocmește pentru fiecare grup științific o listă cu experți mai lungă decât numărul de membri care urmează a fi numiți. Directorul executiv poate să nu întocmească o astfel de listă în cazul în care poate justifica că candidaturile și nominalizările primite nu îi permit, având în vedere criteriile de selecție stabilite la litera (d) din prezentul alineat, să elaboreze o listă mai lungă. Directorul executiv prezintă lista consiliului de administrație în vederea numirii. (d)  Nominalizările din partea statelor membre, selecția de către directorul executiv și numirea de către consiliul de administrație se efectuează pe baza următoarelor criterii: (d)  Nominalizările din partea statelor membre, selecția de către directorul executiv și numirea de către consiliul de administrație se efectuează pe baza următoarelor criterii: (i)  Un nivel ridicat de expertiză științifică; (i)  Un nivel ridicat de expertiză științifică; (ii)  Independența și absența conflictelor de interese în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) și cu politica autorității în materie de independență și normele de aplicare privind independența membrilor grupurilor științifice; (ii)  Independența și absența conflictelor de interese în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) și cu politica autorității în materie de independență și normele de aplicare privind independența membrilor grupurilor științifice; (iii)  Satisfacerea cerințelor privind expertiza specifică multidisciplinară a grupului în care aceștia vor fi numiți și regimul lingvistic aplicabil. (iii)  Satisfacerea cerințelor privind expertiza specifică multidisciplinară a grupului în care aceștia vor fi numiți și regimul lingvistic aplicabil. (e)  Consiliul de administrație asigură o repartiție geografică cât mai largă cu putință a numirilor finale. (e)  Consiliul de administrație asigură o repartiție geografică cât mai largă cu putință a numirilor finale. 5b.  În cazul în care autoritatea constată că lipsește o expertiză specifică în cadrul unui grup sau a mai multor grupuri, directorul executiv propune consiliului de administrație spre numire membri suplimentari ai grupului (grupurilor) în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (5). 5a.  În cazul în care autoritatea constată că lipsește o expertiză specifică în cadrul unui grup sau a mai multor grupuri, directorul executiv propune consiliului de administrație spre numire membri suplimentari ai grupului (grupurilor) în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (5). 5c.  Consiliul de administrație adoptă, pe baza unei propuneri a directorului executiv, normele privind organizarea detaliată și calendarul procedurilor prevăzute la alineatele (5a) și (5b) din prezentul articol. 5b.  Consiliul de administrație adoptă, pe baza unei propuneri a directorului executiv, normele privind organizarea detaliată și calendarul procedurilor prevăzute la alineatele (5) și (5a) din prezentul articol. 5d.  Statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri care să asigure faptul că membrii grupurilor științifice acționează în mod independent și că nu există de conflicte de interese, astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (2) și în măsurile interne ale autorității. Statele membre se asigură că membrii grupurilor științifice au posibilitatea de a-și dedica timpul și de a depune eforturile necesare pentru a contribui la activitatea autorității. Statele membre se asigură că membrii grupurilor științifice nu primesc nicio instrucțiune la nivel național și că contribuția științifică independentă la sistemul de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii este recunoscută ca fiind o prioritate pentru protecția siguranței lanțului alimentar. 5c.  Membrii grupurilor științifice acționează în mod independent și nu se află în conflict de interese, astfel cum se prevede la articolul 37 alineatul (2) și în măsurile interne ale autorității. Aceștia au posibilitatea de a-și dedica timpul și de a depune eforturile necesare pentru a contribui la activitatea autorității, nu primesc nicio instrucțiune la nivel național și contribuția lor științifică independentă la sistemul de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii este recunoscută ca fiind o prioritate pentru protecția siguranței lanțului alimentar. 5e.  Statele membre se asigură că organismele publice unde sunt angajați acești experți științifici și cele responsabile cu stabilirea priorităților organismelor științifice unde sunt angajați experții respectivi pun în aplicare măsurile prevăzute la alineatul (5d). 5d.  După caz, statele membre se asigură că organismele publice unde sunt angajați acești experți științifici și cele responsabile cu stabilirea priorităților organismelor științifice unde sunt angajați experții respectivi pun în aplicare măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul (5c). 5f.  Autoritatea sprijină sarcinile grupurilor științifice prin organizarea activității lor, în special lucrările pregătitoare care urmează să fie întreprinse de personalul autorității sau de organizațiile științifice naționale desemnate menționate la articolul 36, inclusiv prin organizarea posibilității de a pregăti avizele științifice pentru a fi evaluate inter-pares de către grupurile științifice înainte de adoptare. 5e.  Autoritatea sprijină sarcinile grupurilor științifice prin organizarea activității lor, în special lucrările pregătitoare care urmează să fie întreprinse de personalul autorității sau de organizațiile științifice naționale desemnate menționate la articolul 36, inclusiv prin organizarea posibilității de a pregăti avizele științifice pentru a fi evaluate inter pares de către grupurile științifice înainte de adoptare. 5g.  Fiecare grup cuprinde maximum 21 de membri. 5f.  Fiecare grup cuprinde maximum 21 de membri. 5fa.  Autoritatea oferă membrilor grupurilor o formare completă privind procesul de evaluare a riscurilor. Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 28 – alineatul 9 – litera b Numărul de membri ai fiecărui grup științific se încadrează în limitele maxime prevăzute la alineatul (5g). (b)  Numărul de membri ai fiecărui grup științific se încadrează în limitele maxime prevăzute la alineatul (5f). Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 28 – alineatul 9 – litera g a (nouă) (ca)  La articolul 28 alineatul (9), se adaugă următoarea literă: „(ga) posibilitatea solicitanților de a aborda, într-o perioadă de cel mult șase luni, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel cu autoritatea și înainte de publicarea proiectului de aviz al autorității, domeniile critice de îngrijorare prin date noi.” Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 29 – alineatul 6 (3a)  La sfârșitul articolului 29 alineatul (6), se adaugă următoarea teză: „Acestea nu permit excluderea a priori a unor dovezi științifice, în special atunci când acestea au fost publicate după un proces de evaluare inter pares.”; Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32a La cererea unui potențial solicitant de autorizare în domeniul legislației alimentare, personalul autorității oferă consultanță cu privire la dispozițiile relevante și conținutul necesar al cererii de autorizare. Consultanța oferită de personalul autorității nu aduce atingere și este fără caracter de angajament în ceea ce privește evaluarea ulterioară a cererilor de autorizare de către grupurile științifice. Autoritatea publică un ghid care conține un catalog de întrebări și răspunsuri referitoare la cerințele administrative și științifice pentru o cerere de autorizare. În plus, la cererea unui potențial solicitant de autorizare în domeniul legislației alimentare, autoritatea oferă consultanță, în cadrul căreia este explicat conținutul necesar, precum și modalitatea de efectuare a diferitelor teste și studii pentru certificarea calității, a siguranței și a eficacității produsului planificat. Consultanța oferită de autoritate nu aduce atingere evaluării ulterioare a cererilor de autorizare de către grupurile științifice și nu presupune niciun angajament. Personalul autorității care furnizează consultanță nu este implicat în nicio activitate științifică care este direct sau indirect relevantă pentru cererea care face obiectul consultanței. În termen de... [36 de luni de la intrarea în vigoare a regulamentului de modificare], Comisia evaluează impactul prezentului articol asupra funcționării autorității. O atenție deosebită este acordată volumului de muncă suplimentar și mobilizării personalului și dacă aceasta a dus la vreo schimbare în alocarea resurselor autorității, în detrimentul activităților de interes public. Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 1 1.  Prin prezentul regulament se instituie un registru al Uniunii conținând studiile comandate de către operatorii economici în vederea obținerii unei autorizații în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Operatorii economici notifică fără întârziere autorității obiectul oricărui studiu comandat în vederea sprijinirii unei cereri viitoare pentru o autorizație în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Registrul este gestionat de către autoritate. 1.  Prin prezentul regulament se instituie un registru al Uniunii conținând studiile comandate de către solicitanți care urmăresc să obțină o autorizație sau o reînnoire în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Operatorii economici notifică fără întârziere autorității obiectul oricărui studiu comandat în cadrul Uniunii și în afara acesteia în vederea sprijinirii unei cereri viitoare pentru o autorizație sau o reînnoire în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Registrul este gestionat de către autoritate. Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 1 a (nou) 1a.  Toate studiile comandate iau în considerare Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a. ________________ 1a Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33). Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 2 2.  Obligația de notificare prevăzută la alineatul (1) se aplică, de asemenea, laboratoarelor Uniunii care efectuează respectivele studii. 2.  Obligația de notificare prevăzută la alineatul (1) se aplică, de asemenea, oricărei instituții care efectuează studiile, inclusiv laboratoare, institute sau universități. Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 2 a (nou) 2a.  Datele unui test comandat, dar neînregistrat, nu se utilizează la evaluarea riscurilor. Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 2 b (nou) 2b.  Obiectul cererii nu este autorizat decât dacă au fost prezentate toate datele provenite din toate studiile înregistrate. Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 3 a (nou) 3a.  În cazul în care autoritatea solicită și primește date suplimentare din partea unui solicitant, aceste date, marcate ca atare, sunt adăugate în registrul Uniunii și puse la dispoziția publicului. Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 4 a (nou) 4a.  Comisia, în conformitate cu articolul 57a, adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor sancțiuni pentru încălcarea obligației de notificare. Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32b – alineatul 4 b (nou) 4b.  Prezentul articol nu se aplică studiilor comandate înainte de... [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32c – alineatul 1 1.  În cazul în care legislația alimentară a Uniunii prevede că o autorizație poate fi reînnoită, potențialul solicitant al reînnoirii informează autoritatea cu privire la studiile pe care acesta intenționează să le efectueze în acest scop. În urma acestei notificări, autoritatea lansează o consultare a părților interesate și a publicului cu privire la studiile preconizate în vederea reînnoirii și oferă consultanță cu privire la conținutul cererii de reînnoire preconizată, ținând seama de observațiile primite. Consultanța oferită de autoritate nu aduce atingere și este fără caracter de angajament în ceea ce privește evaluarea ulterioară a cererilor de reînnoire de către grupurile științifice. 1.  În cazul în care legislația alimentară a Uniunii prevede că o autorizație poate fi reînnoită, potențialul solicitant al reînnoirii informează autoritatea cu privire la studiile pe care acesta intenționează să le efectueze în acest scop. În urma acestei notificări, autoritatea lansează o consultare a părților interesate și a publicului cu privire la studiile preconizate în vederea reînnoirii și oferă consultanță cu privire la conținutul cererii de reînnoire preconizată, ținând seama de observațiile primite care sunt relevante pentru evaluarea riscurilor asociate cu reînnoirea preconizată. Consultanța oferită de autoritate nu aduce atingere și este fără caracter de angajament în ceea ce privește evaluarea ulterioară a cererilor de reînnoire de către grupurile științifice. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32c – alineatul 2 2.  Autoritatea consultă părțile interesate și publicul cu privire la studiile în sprijinul cererilor de autorizare după ce acestea sunt făcute publice de către autoritate în conformitate cu articolul 38 și articolele 39 - 39f pentru a identifica dacă sunt disponibile alte date sau studii științifice relevante cu privire la subiectul vizat de cererea de autorizare. Această dispoziție nu se aplică prezentării oricăror informații suplimentare de către solicitant în cursul procesului de evaluare a riscurilor. 2.  Autoritatea consultă, în termen de două luni, părțile interesate și publicul cu privire la studiile în sprijinul cererilor de autorizare după ce acestea sunt făcute publice de către autoritate în conformitate cu articolul 38 și articolele 39 - 39f pentru a identifica dacă sunt disponibile alte date sau studii științifice relevante, care se bazează pe o literatură independentă evaluată inter pares sau care au fost efectuate în conformitate cu orientările internaționale și bunele practici de laborator (BPL), cu privire la subiectul vizat de cererea de autorizare, fără a aduce atingere propriilor obligații ale Autorității prevăzute la articolul 33. Această dispoziție nu se aplică prezentării oricăror informații suplimentare de către solicitant în cursul procesului de evaluare a riscurilor. Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32d Experții Comisiei efectuează controale, inclusiv audituri, în scopul de a obține asigurarea că instalațiile de testare respectă standardele relevante pentru efectuarea studiilor și testelor prezentate autorității ca parte a unei cereri pentru o autorizație în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Aceste controale sunt organizate în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre. Experții Direcției Comisiei pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație efectuează controale, inclusiv audituri, în scopul de a obține asigurarea că instalațiile de testare din Uniune și din țările terțe respectă standardele relevante pentru efectuarea studiilor și testelor prezentate autorității ca parte a unei cereri pentru o autorizație în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii. Aceste controale sunt organizate în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre sau ale țărilor terțe în cauză. Amendamentul 161 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32e Fără a aduce atingere obligației solicitanților unei autorizații în conformitate cu legislația alimentară de a demonstra siguranța unui produs supus unui sistem de autorizare, Comisia, în situații excepționale, poate solicita autorității să comande studii științifice cu scopul de a verifica dovezile utilizate în procesul de evaluare a riscurilor. Studiile comandate pot avea un domeniu de aplicare mai larg decât dovezile care fac obiectul verificării.; Fără a aduce atingere obligației solicitanților unei autorizații în conformitate cu legislația alimentară de a demonstra siguranța unui produs supus unui sistem de autorizare, în eventualitatea unor constatări științifice divergente, Comisia poate solicita autorității să comande studii științifice cu scopul de a verifica dovezile utilizate în procesul de evaluare a riscurilor. Studiile comandate pot avea un domeniu de aplicare mai larg decât dovezile care fac obiectul verificării din procesul de evaluare a riscurilor. Studiile de verificare sunt finanțate prin contribuțiile solicitanților la un fond comun. Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 57a pentru a stabili metodologia de gestionare a acestui fond. Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 32e – paragraful 1 a (nou) Toate studiile comandate țin seama de Directiva 2010/63/UE. Amendamentul 71 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 33 – alineatul 1 – litera d a (nouă) (4a)  La articolul 33 alineatul (1), se adaugă următoarea literă: „(da) efecte combinatorii și acumulate.” Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – partea introductivă 1.  Autoritatea își desfășoară activitățile cu un nivel ridicat de transparență. Ea face publice, fără întârziere, în special: 1.  Autoritatea își desfășoară activitățile cu un nivel ridicat de transparență, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 și fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Ea face publice, fără întârziere, în special: Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – litera a (a)  ordinea de zi și procesele verbale ale ședințelor comitetului științific, ale grupurilor științifice și ale grupurilor de lucru ale acestora; (a)  ordinea de zi, listele participanților și procesele verbale ale ședințelor Consiliului de administrație, ale comitetului consultativ, ale comitetului științific, ale grupurilor științifice și ale grupurilor de lucru ale acestora; Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – litera c (c)  datele științifice, studiile și alte informații care vin în sprijinul cererilor de autorizare în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii, inclusiv informațiile suplimentare furnizate de solicitanți, precum și alte date și informații științifice care vin în sprijinul cererilor adresate de Parlamentul European, Comisie și statele membre în vederea elaborării de documente științifice, inclusiv avizele științifice, ținând seama de necesitatea de a proteja confidențialitatea informațiilor și protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu articolele 39 - 39f. (c)  datele științifice, studiile și alte informații care vin în sprijinul cererilor de autorizare în conformitate cu legislația alimentară a Uniunii, inclusiv informațiile suplimentare furnizate de solicitanți, precum și alte date și informații științifice care vin în sprijinul cererilor adresate de Parlamentul European, Comisie și statele membre în vederea elaborării de documente științifice, inclusiv avizele științifice, ținând seama de interesul public superior care justifică divulgarea și de necesitatea de a proteja confidențialitatea informațiilor și protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu articolele 39 - 39f. Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – litera d (d)  informațiile pe care se bazează documentele sale științifice, inclusiv avizele științifice, luând în considerare protecția datelor confidențiale și a datelor cu caracter personal în conformitate cu articolele 39-39f; (d)  informațiile pe care se bazează documentele sale științifice, inclusiv avizele științifice, luând în considerare interesul public superior care justifică divulgarea și protecția datelor confidențiale și a datelor cu caracter personal în conformitate cu articolele 39-39f; Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – litera ha (nouă) (ha)  informații privind numele solicitantului și titlul cererii; Amendamentul 77 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – litera i (i)  consultanța oferită de autoritate potențialilor solicitanți în etapa prealabilă depunerii cererii în conformitate cu articolele 32a și 32c. (i)  consultanța generală oferită de autoritate potențialilor solicitanți în etapa prealabilă depunerii cererii în conformitate cu articolele 32a și 32c. Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 – paragraful 2 Elementele menționate la primul paragraf se publică într-o secțiune specială de pe site-ul internet al autorității. Secțiunea respectivă se pune la dispoziția publicului și este ușor accesibilă. Elementele în cauză trebuie să fie disponibile pentru descărcare, imprimare și căutare în format electronic. Elementele menționate la primul paragraf se publică într-o secțiune specială de pe site-ul internet al autorității. Secțiunea respectivă se pune la dispoziția publicului și este ușor accesibilă cu condiția unor angajamente clare înregistrate electronic de persoanele care o accesează și cu condiția aplicării unor măsuri și sancțiuni eficace, proporționale și disuasive împotriva oricărei utilizări comerciale. Elementele în cauză trebuie să fie disponibile pentru descărcare, imprimare cu filigran pentru trasabilitate și căutare în format electronic, care să poată fi citit automat. Măsurile respective se concentrează asupra utilizării comerciale a documentelor și asupra prezentării acestora. Astfel de măsuri sunt concepute pentru a asigura protecția eficientă împotriva utilizării comerciale a elementelor menționate la primul paragraf atât în interiorul Uniunii, cât și în țările terțe. Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 a – paragraful 1 – partea introductivă 1a.  Divulgarea informațiilor menționate la alineatul (1) litera (c) către public nu aduce atingere: 1a.  Divulgarea informațiilor menționate la alineatul (1) literele (c), (d) și (i) către public nu aduce atingere: Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 a – paragraful 1 – litera a (a)  oricărui drept de proprietate intelectuală care poate exista cu privire la documente sau conținutul lor; și eliminat Amendamentul 163 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 1 a – paragraful 2 Divulgarea către public a informațiilor menționate la alineatul (1) litera (c) nu este considerată ca o permisiune sau autorizare explicită sau implicită ca datele și informațiile relevante și conținutul lor să fie utilizate, reproduse sau exploatate în alt mod, iar utilizarea acestora de către terți nu angajează răspunderea Uniunii Europene.” Divulgarea către public a informațiilor menționate la alineatul (1) litera (c) nu este considerată ca o permisiune sau autorizare explicită sau implicită ca datele și informațiile relevante și conținutul lor să fie utilizate în scop comercial, reproduse sau exploatate în alt mod în scopuri comerciale. Pentru a evita orice îndoială, informațiile publicate pot fi utilizate în scopul examinării publice și academice a rezultatelor, inclusiv pentru o mai bună înțelegere a potențialelor efecte adverse asupra sănătății și mediului, iar utilizarea acestora de către terți nu angajează răspunderea Uniunii. Amendamentul 82 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 38 – alineatul 3 a (nou) (ca)   se adaugă următorul alineat: „3a. Prezentul articol nu aduce atingere Directivei 2003/4/CE , Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentului (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 83 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 1 1.  Prin derogare de la articolul 38, autoritatea nu pune la dispoziția publicului informațiile pentru care a fost solicitată confidențialitatea în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul articol. 1.  Prin derogare de la articolul 38 și fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și Directivei 2003/4/CE și principiului general potrivit căruia interesul sănătății publice prevalează întotdeauna asupra intereselor private, autoritatea nu pune la dispoziția publicului informațiile pentru care a fost solicitată și aprobată confidențialitatea în cadrul îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul articol. Amendamentul 84 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 2 – punctul 1 (1)  metoda și alte specificații tehnice și industriale aferente metodei respective, utilizată la fabricarea sau producerea obiectului cererii privind un document științific, inclusiv un aviz științific; (1)  metoda și alte specificații tehnice și industriale aferente metodei respective, utilizate la fabricarea sau producerea obiectului cererii privind un document științific, inclusiv un aviz științific, cu excepția cazului în care este relevantă pentru înțelegerea potențialelor efecte asupra sănătății și a mediului și cu condiția ca solicitantul să demonstreze, printr-o justificare verificabilă, că o astfel de metodă nu implică informații despre emisii în mediu și despre efectele asupra sănătății și a mediului; Amendamentul 85 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 2 – punctul 3 (3)  informațiile comerciale care divulgă sursele, cotele de piață sau strategia comercială a solicitantului; precum și (3)  informațiile comerciale care divulgă sursele, ideile inovatoare de produse / substanțe, cotele de piață sau strategia comercială a solicitantului; (Această modificare se aplică întregului text legislativ supus examinării; adoptarea sa impune adaptări tehnice în întregul text.) Amendamentul 86 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 2 – punctul 4 (4)  compoziția cantitativă a produsului care face obiectul cererii privind un document științific, inclusiv un aviz științific. (4)  compoziția cantitativă a produsului care face obiectul cererii privind un document științific, inclusiv un aviz științific, cu excepția cazului în care este relevantă pentru înțelegerea potențialelor efecte asupra sănătății și mediului. Amendamentul 87 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 4 – litera a (a)  În cazul în care este esențială adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea sănătății publice, a sănătății animale sau a mediului, cum ar fi în situațiile de urgență, autoritatea poate divulga informațiile menționate la alineatele (2) și (3); și (a)  În cazul în care este esențială adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea sănătății publice, a sănătății animale sau a mediului, cum ar fi în situațiile de urgență, autoritatea poate divulga informațiile menționate la alineatele (2) și (3); sau, Amendamentul 88 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 4 – litera b (b)  informațiile care fac parte din concluziile documentelor științifice, inclusiv al avizelor științifice, emise de autoritate și care se referă la efecte previzibile asupra sănătății. (b)  informațiile care fac parte din concluziile documentelor științifice, inclusiv ale avizelor științifice, emise de autoritate și care se referă la efecte previzibile asupra sănătății publice, a sănătății animalelor și mediului. Amendamentul 89 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 4 – litera b a (nouă) (ba)  în cazul în care există un interes public superior care justifică divulgarea. Amendamentul 90 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 4 – litera b b (nouă) (bb)  orice informație a cărei divulgare este justificată de existența unui interes public superior, în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și al articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006, în special în cazul în care informațiile se referă la emisii în mediu. Amendamentul 91 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 – alineatul 4 a (nou) 4a.  Acest articol nu aduce atingere Directivei 2003/4/CE, Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentului (CE) nr. 1367/2006. Amendamentul 92 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39a – alineatul 2 2.  În cazul în care un solicitant depune o cerere de confidențialitate, acesta trebuie să furnizeze o versiune neconfidențială și o versiune confidențială a informațiilor transmise în conformitate cu formatele de date standard, în cazul în care acestea există, în conformitate cu articolul 39f. Versiunea neconfidențială nu conține informațiile pe care solicitantul le consideră confidențiale în conformitate cu articolul 39 alineatele (2) și (3). Versiunea confidențială trebuie să conțină toate informațiile transmise, inclusiv informațiile pe care solicitantul le consideră confidențiale. Informațiile din versiunea confidențială care fac obiectul unei cereri de confidențialitate sunt marcate clar în acest sens. Solicitantul indică în mod clar motivele pe baza cărora se solicită confidențialitatea pentru diferite informații. 2.  În cazul în care un solicitant depune o cerere de confidențialitate, acesta trebuie să furnizeze o versiune neconfidențială și o versiune confidențială a informațiilor transmise în conformitate cu formatele de date standard, în cazul în care acestea există, în conformitate cu articolul 39f. Versiunea neconfidențială ascunde, prin înnegrire, informațiile pentru care solicitantul a cerut tratament confidențial în conformitate cu articolul 39 alineatele (2) și (3). Versiunea confidențială cuprinde toate informațiile transmise, inclusiv informațiile pe care solicitantul le consideră confidențiale. Informațiile din versiunea confidențială care fac obiectul unei cereri de confidențialitate sunt marcate clar în acest sens. Solicitantul indică în mod clar justificările verificabile și dovezile pe baza cărora se solicită confidențialitatea pentru diferite informații. Amendamentul 167 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a (a)  face publică fără întârziere versiunea neconfidențială, astfel cum a fost transmisă de solicitant; (a)  face publică fără întârziere versiunea neconfidențială a cererii, astfel cum a fost transmisă de solicitant, de îndată ce respectiva cerere a fost considerată admisibilă; Amendamentul 93 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c (c)   informează în scris solicitantul în legătură cu intenția sa de a divulga informațiile și motivele care au stat la baza acesteia, înainte ca autoritatea să ia o decizie oficială cu privire la cererea de confidențialitate. În cazul în care solicitantul nu este de acord cu evaluarea autorității, acesta își poate exprima punctele de vedere sau poate să își retragă cererea în termen de două săptămâni de la data la care a fost notificat cu privire la poziția autorității. (c)   informează în scris solicitantul în legătură cu intenția sa de a divulga informațiile și motivele care au stat la baza acesteia, înainte ca autoritatea să ia o decizie oficială cu privire la cererea de confidențialitate. În cazul în care solicitantul are obiecții la evaluarea Autorității, acesta își poate (1) exprima punctele de vedere, (2) retrage cererea, sau (3) solicita o reexaminare camerei de recurs a autorității în termen de patru săptămâni de la data la care a fost notificat cu privire la poziția autorității. Solicitantul poate transmite autorității o notificare scrisă prin care solicită camerei de recurs a autorității o reexaminare a avizului. În acest caz, solicitantul transmite autorității motivele detaliate ale cererii în termen de 60 de zile de la primirea avizului. În termen de 60 de zile de la primirea motivelor care stau la baza cererii, camera de recurs a autorității reexaminează propriul aviz; Amendamentul 94 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera d (d)  adoptă o decizie motivată cu privire la cererea de confidențialitate, luând în considerare observațiile solicitantului, în termen de zece săptămâni de la data primirii cererii de confidențialitate în ceea ce privește cererile de autorizare și fără întârzieri nejustificate în cazul datelor și al informațiilor suplimentare și notifică solicitantul și informează Comisia și statele membre, după caz, cu privire la decizia sa; și (d)  adoptă o decizie motivată cu privire la cererea de confidențialitate, luând în considerare observațiile solicitantului, în termen de opt săptămâni de la data primirii cererii de confidențialitate în ceea ce privește cererile de autorizare și fără întârzieri nejustificate în cazul datelor și al informațiilor suplimentare și notifică solicitantul și informează Comisia și statele membre, în fiecare caz, cu privire la decizia sa; și Amendamentul 140 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39 b – alineatul 1 – paragraful 1 – litera e (e)  face publică orice date și informații suplimentare pentru care cererea de confidențialitate nu a fost acceptată ca fiind justificată, nu mai devreme de două săptămâni de la notificarea solicitantului cu privire la decizia sa, în conformitate cu litera (d). (e)  publică date și informații referitoare la cerere numai după ce a fost luată o decizie finală cu privire la cererea de confidențialitate în conformitate cu prezentul articol și după ce autoritatea a publicat proiectul său de aviz științific în conformitate cu articolul 38. Dacă un solicitant își retrage cererea de autorizare conform articolului 39c deoarece consideră că publicarea de informații planificată de autoritate este prea extinsă, autoritatea, Comisia și statele membre nu fac publice nicio informație privind cererea de autorizare. Amendamentul 96 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39b – alineatul 1 – paragraful 2 Deciziile adoptate de către autoritate în temeiul prezentului articol pot face obiectul unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolele 263 și, respectiv, 278 din tratat. Deciziile adoptate de către autoritate în temeiul prezentului articol pot face obiectul unei acțiuni în fața camerei de recurs a autorității, care va fi instituită de către Comisie prin acte delegate. Respectivele acte delegate se adoptă în conformitate cu articolul 57a din prezentul regulament. Introducerea unui apel în temeiul prezentului alineat are efect suspensiv. Solicitantul poate transmite autorității o notificare scrisă prin care solicită camerei de recurs a autorității o reexaminare a avizului. În acest caz, solicitantul transmite autorității motivele detaliate ale cererii în termen de 60 de zile de la primirea avizului. În termen de 60 de zile de la primirea motivelor care stau la baza cererii, camera de recurs a autorității reexaminează propriul aviz. În cazul în care camera de recurs a autorității ia o decizie care este atacată, cazul poate fi adus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 263 din tratat. Amendamentul 97 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39d – alineatul 2 2.  Comisia și statele membre iau măsurile necesare pentru ca informațiile primite în temeiul legislației alimentare a Uniunii pentru care s-a solicitat un tratament confidențial nu sunt făcute publice până când decizia privind cererea de confidențialitate a fost luată de către autoritate și aceasta a rămas definitivă. Comisia și statele membre iau, de asemenea, măsurile necesare pentru ca informațiile pentru care a fost acceptat tratamentul confidențial de către autoritate să nu fie făcute publice. 2.  Comisia și statele membre iau măsurile necesare pentru ca informațiile primite în temeiul legislației alimentare a Uniunii pentru care s-a solicitat un tratament confidențial nu sunt făcute publice până când decizia privind cererea de confidențialitate a fost luată de către autoritate și aceasta a rămas definitivă, cu excepția cazului în care accesul la informații este solicitat în conformitate cu Directiva 2003/4/CE sau cu dreptul intern privind accesul la documente. Comisia și statele membre iau, de asemenea, măsurile necesare pentru ca informațiile pentru care a fost acceptat tratamentul confidențial de către autoritate să nu fie făcute publice, cu excepția cazului în care accesul la informații este solicitat în conformitate cu Directiva 2003/4/CE sau cu dreptul intern privind accesul la documente. Amendamentul 98 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39d – alineatul 3 3.  În cazul în care un solicitant în contextul unei proceduri de autorizare își retrage sau și-a retras cererea, autoritatea, Comisia și statele membre respectă confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, astfel cum a fost acceptată de către autoritate în conformitate cu articolele 39 - 39f. Cererea este considerată retrasă în momentul în care organismul competent care a primit cererea inițială primește în scris cererea de retragere. În cazul în care retragerea are loc înainte ca autoritatea să ia o decizie cu privire la cererea de confidențialitate, autoritatea, Comisia și statele membre nu fac publice informațiile pentru care a fost solicitată confidențialitatea. 3.  În cazul în care un solicitant în contextul unei proceduri de autorizare își retrage sau și-a retras cererea, autoritatea, Comisia și statele membre respectă confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, astfel cum a fost acceptată de către autoritate în conformitate cu articolele 39 - 39f. Cererea este considerată retrasă în momentul în care organismul competent care a primit cererea inițială primește în scris cererea de retragere. Autoritatea nu publică nicio informație, confidențială sau neconfidențială, atunci când solicitantul a decis să își retragă cererea. Amendamentul 99 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39e – alineatul 1 – litera c (c)  numele tuturor participanților la ședințele comitetului științific, ale grupurilor științifice și ale grupurilor de lucru ale acestora. (c)  numele tuturor participanților și observatorilor la ședințele comitetului științific, ale grupurilor științifice, ale grupurilor de lucru ale acestora și ale oricărui alt grup ad-hoc care are ca obiect cererea de autorizare. Amendamentul 101 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39f – alineatul 1 (1)  În sensul articolului 38 alineatul (1) litera (c) și pentru a asigura prelucrarea eficientă a cererilor de documente științifice adresate autorității, se adoptă formate de date și pachete software standard pentru ca documentele să poată fi transmise, căutate, copiate și imprimate, asigurând în același timp respectarea cerințelor de reglementare stabilite în legislația alimentară a Uniunii. Aceste proiecte de formate de date și de pachete software standard nu se bazează pe standarde protejate prin drepturi de autor și asigură, pe cât posibil, interoperabilitatea cu modalitățile existente de transmitere a datelor. (1)  În sensul articolului 38 alineatul (1) litera (c) și pentru a asigura prelucrarea eficientă a cererilor de documente științifice adresate autorității, se adoptă formate de date și pachete software standard pentru ca documentele să poată fi transmise, căutate, copiate și imprimate, asigurând în același timp respectarea cerințelor de reglementare stabilite în legislația alimentară a Uniunii și fezabilitatea pentru întreprinderile mici și mijlocii. Aceste proiecte de formate de date și de pachete software standard nu se bazează pe standarde protejate prin drepturi de autor și asigură, pe cât posibil, interoperabilitatea cu modalitățile existente de transmitere a datelor. Amendamentul 102 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39f – alineatul 2 a (nou) 2a.  Formatele de date și pachetele software standard se aplică numai datelor generate după adoptarea actelor de punere în aplicare în conformitate cu alineatul (2) litera (b). Amendamentul 103 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 39g – alineatul 1 Sistemele de informații operate de autoritate pentru a stoca datele sale, inclusiv datele confidențiale și datele cu caracter personal, trebuie să fie proiectate ca având un nivel ridicat de securitate, adaptat la riscurile de securitate în cauză, ținând cont de articolele 39 - 39f din prezentul regulament. Accesul se bazează cel puțin pe un sistem care necesită doi factori de autentificare sau care asigură un nivel echivalent de securitate. Sistemul trebuie să garanteze că orice acces este pe deplin auditabil. Sistemele de informații operate de autoritate pentru a stoca datele sale, inclusiv datele confidențiale și datele cu caracter personal, sunt proiectate în așa fel încât să garanteze atingerea standardelor maxime în ceea ce privește nivelul de securitate, adaptat la riscurile de securitate în cauză, ținând cont de articolele 39 - 39f din prezentul regulament. Accesul se bazează cel puțin pe un sistem care necesită doi factori de autentificare sau care asigură un nivel echivalent de securitate. Sistemul trebuie să garanteze că orice acces este pe deplin auditabil. Amendamentul 104 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 41 – alineatul 1 În ceea ce privește informațiile referitoare la mediu, se aplică, de asemenea, articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului. Autoritatea asigură accesul larg la documentele pe care le deține. În ceea ce privește informațiile referitoare la mediu, se aplică, de asemenea, Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului39. Articolele 38 și 39 ale prezentului regulament se aplică fără a aduce atingere aplicării Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentului (CE) nr. 1367/2006. __________________ __________________ 39 Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13). 39 Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13). Amendamentul 106 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 51 – alineatul 1 a (nou) (9b)  La articolul 51 se introduce următorul alineat: „1a. Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 57a pentru a dezvolta un sistem armonizat de gestionare a rețelei de alertă pentru alimente de către Comisie și statele membre.” Amendamentul 107 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 57a – alineatul 2 2.  Se conferă Comisiei, pentru o perioadă de timp nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 litera (c). 2.  Se conferă Comisiei, pentru o perioadă de timp de cinci ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 litera (c) articolul 32b alineatul (4a), articolul 39b alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 51 alineatul (1a). Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 Articolul 61 Articolul 61 Articolul 61 Clauza de reexaminare Clauza de reexaminare 1.  Comisia asigură reexaminarea periodică a aplicării prezentului regulament. 1.  Comisia asigură reexaminarea periodică a aplicării prezentului regulament. 2.  În termen de cel mult cinci ani de la data menționată la articolul [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare a LAG], și la fiecare cinci ani după aceasta, Comisia evaluează performanțele autorității în ceea ce privește obiectivele, mandatul, sarcinile, procedurile și localizarea, în conformitate cu orientările Comisiei. Evaluarea analizează o eventuală necesitate de a modifica mandatul autorității, precum și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. 2.  În termen de cel mult cinci ani de la data menționată la articolul [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare a LAG], și la fiecare cinci ani după aceasta, Autoritatea împreună cu Comisia comandă o evaluare externă independentă a performanțelor și realizărilor lor în ceea ce privește obiectivele, mandatele, sarcinile, procedurile și localizările. Evaluarea se bazează pe programul de lucru al consiliului de administrație de comun acord cu Comisia. Evaluarea analizează practicile de lucru și impactul autorității și abordează posibila necesitate de a modifica mandatul Autorității, inclusiv implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. În plus, aceasta abordează eventuala necesitate de a coordona și de a corela mai îndeaproape activitățile Autorității cu cele ale organismelor competente din statele membre și alte agenții ale Uniunii. Evaluarea ia în considerare opiniile părților interesate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național. 2a.  Consiliul de administrație analizează concluziile evaluării și emite recomandări adresate Comisiei care ar putea viza modificări în cadrul autorității. 3.  Atunci când consideră că funcționarea în continuare a autorității nu se mai justifică în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile care i-au fost atribuite, Comisia poate propune modificarea în consecință sau abrogarea dispozițiilor relevante din prezentul regulament. 4.  Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și consiliului de administrație un raport privind constatările evaluării. Constatările evaluării sunt făcute publice. 4.  Evaluările și recomandările menționate la alineatele (2) și (2a) se înaintează Comisiei, Consiliului, Parlamentului European și consiliului de administrație. Constatările evaluării, iar recomandările sunt făcute publice. Amendamentul 109 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou) Directiva 2001/18/CE Articolul 24 – alineatul 2 a (nou) (2a)   La articolul 24 se adaugă următorul alineat: „2a. Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută la alineatul (1) al prezentului articol, în concordanță cu articolul 25 din prezenta directivă, precum și cu articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente, la cerere, astfel cum este prevăzutîn Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 110 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 Articolul 29 – alineatul 1 1.  Autoritatea face publică cererea de autorizare, informațiile justificative relevante și orice informații suplimentare furnizate de solicitant, precum și avizele sale științifice și avizele emise de autoritățile competente menționate la articolul 4 din Directiva 2001/18/CE, în conformitate cu articolul 38, articolele 39 - 39f și cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și ținând seama de articolul 30 din prezentul regulament. 1.  Autoritatea face publică cererea de autorizare, informațiile justificative relevante și orice informații suplimentare furnizate de solicitant, rapoartele de monitorizare, precum și avizele sale științifice și avizele emise de autoritățile competente menționate la articolul 4 din Directiva 2001/18/CE, în conformitate cu articolul 38, articolele 39 - 39f și cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și ținând seama de articolul 30 din prezentul regulament. Amendamentul 111 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 9 Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 Articolul 29 – alineatul 1 a (nou) 1a.   Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută la alineatul (1) al prezentului articol, în concordanță cu articolul 30 din prezentul regulament, precum și cu articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente, la cerere, astfel cum este prevăzutîn Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006. Amendamentul 112 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 Articolul 17 – alineatul 2 a (nou) (1a)   La articolul 17, se adaugă următorul alineat: „2a. Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută în prezentul articol, în concordanță cu articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente, la cerere, astfel cum este prevăzutîn Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 113 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 Articolul 18 – alineatul 3 3.  În plus față de dispozițiile de la articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din regulamentul menționat, autoritatea poate accepta, de asemenea, să ofere un tratament confidențial următoarelor informații, a căror divulgare ar putea fi considerată, pe baza unei justificări verificabile, ca aducând un prejudiciu grav intereselor în cauză: eliminat (a)  planul de studiu pentru studiile care demonstrează eficacitatea unui aditiv din hrana animalelor în ceea ce privește scopurile utilizării prevăzute, astfel cum sunt definite la articolul 6 alineatul (1) și în anexa I la prezentul regulament; și (b)  specificațiile privind impuritățile substanței active și ale metodelor de analiză relevante elaborate la nivel intern de către solicitant, cu excepția impurităților care pot avea efecte negative asupra sănătății animale, a sănătății umane sau a mediului. Amendamentul 114 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 Articolul 18 – alineatul 3 a (nou) 3a.   Autoritatea rezolvă cererile de acces la documentele pe care le deține în temeiul aplicării principiilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Amendamentul 115 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 Articolul 18 – alineatul 3 b (nou) 3b.   Statele membre, Comisia și Autoritatea respectă caracterul confidențial al tuturor informațiilor identificate ca fiind confidențiale în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în afara cazului în care este necesar ca informațiile respective să fie făcute publice pentru a se proteja sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor sau mediul. Statele membre rezolvă cererile de acces la documentele primite în temeiul prezentului regulament în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Amendamentul 116 Propunere de regulament Articolul 5 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 Articolul 14 – alineatul 1 a (nou) 1a.  Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în concordanţă articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente, la cerere, astfel cum este prevăzutîn Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006. Amendamentul 117 Propunere de regulament Articolul 6 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 Articolul 19 – alineatul 2 a (nou) (2a)  La articolul 19, se adaugă următorul alineat: „2a. Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută la prezentul articol alineatul (1), inclusiv la articolul 20 din prezentul regulament, precum și la articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente la cerere, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 119 Propunere de regulament Articolul 6 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 Articolul 20 – alineatul 2 – litera b (b)  marca sub care substanța este comercializată, precum și denumirea comercială a preparatelor, materialelor sau articolelor în care ea este utilizată, după caz; și eliminat Amendamentele 120 și 121 Propunere de regulament Articolul 7 – paragraful 1 – punctul 2 Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 Articolul 11 – alineatul 1 a (nou) 1a.  Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în concordanță cu articolul 12 din prezentul regulament și cu articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente la cerere, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006. Amendamentul 122 Propunere de regulament Articolul 7 – paragraful 1 – punctul 3 Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 Articolul 12 – alineatul 3 a (nou) 3a.  Dispozițiile privind diseminarea activă, prevăzute la articolele 11 și 12 din prezentul regulament și la articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduc atingere dreptului de acces la documente la cerere prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Amendamentul 170 Propunere de regulament Articolul 8 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 Articolul 16 Autoritatea evaluează fără întârziere orice cerere de confidențialitate și pune la dispoziția publicului informațiile furnizate de solicitant în conformitate cu articolul 15, inclusiv informațiile suplimentare furnizate de solicitant, cu excepția informațiilor pentru care a fost solicitat și acceptat de către autoritate un tratament confidențial în conformitate cu articolul 38, articolele 39 - 39f și cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, care se aplică mutatis mutandis, precum și în conformitate cu articolul 63 din prezentul regulament.; Autoritatea evaluează fără întârziere orice cerere de confidențialitate și pune la dispoziția publicului informațiile furnizate de solicitant în conformitate cu articolul 15, inclusiv informațiile suplimentare furnizate de solicitant, cu excepția informațiilor pentru care a fost solicitat și acceptat de către autoritate un tratament confidențial în conformitate cu articolul 38, articolele 39 - 39f și cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, care se aplică mutatis mutandis, precum și în conformitate cu articolul 63 din prezentul regulament, cu excepția cazului în care există un interes public superior care justifică divulgarea. Amendamentul 123 Propunere de regulament Articolul 8 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 Articolul 23 – alineatul 1 – ultima teză (4a)  la articolul 23 alineatul (1), ultima teză se înlocuiește cu următorul text: În sensul prezentului regulament, o substanță activă care îndeplinește criteriile unui „produs alimentar”, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, este considerată a fi substanță de bază. „În sensul prezentului regulament, o substanță activă care îndeplinește criteriile unui „produs alimentar”, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, este considerată a fi substanță de bază aprobată.” Amendamentul 124 Propunere de regulament Articolul 8 – paragraful 1 – punctul 5 Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 Articolul 63 – alineatul 1 1.  În conformitate cu condițiile și procedurile prevăzute la articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și cu prezentul articol, solicitantul poate solicita, pe baza unei justificări verificabile, ca anumite informații transmise în temeiul prezentului regulament să fie păstrate confidențiale.. 1.  În conformitate cu condițiile și procedurile prevăzute la articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 și cu prezentul articol, cu excepția informațiilor care sunt considerate relevante din punct de vedere toxicologic, ecotoxicologic sau ecologic, solicitantul poate solicita, pe baza unei justificări adecvate și verificabile, ca anumite informații transmise în temeiul prezentului regulament să fie păstrate confidențiale. Această justificare include dovezi verificabile pentru a demonstra că divulgarea respectivelor informații ar putea submina interesele sale comerciale sau protejarea confidențialității și a integrității persoanei. Amendamentul 126 Propunere de regulament Articolul 8 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 Articolul 63 – alineatul 3 (5a)   la articolul 63, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: 3.  Prezentul articol nu aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu. „3. Prezentul articol nu aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu, Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentului (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 127 Propunere de regulament Articolul 9 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a Regulamentul (UE) 2015/2283 Articolul 10 – alineatul 1 1.  Procedura de autorizare a introducerii pe piața Uniunii a unui aliment nou și actualizarea listei Uniunii prevăzută la articolul 9 din prezentul regulament începe fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri adresate Comisiei de către un solicitant, în conformitate cu formatele de date standard, în cazul în care acestea există, în conformitate cu articolul 39f din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Comisia pune cererea la dispoziția statelor membre fără întârziere. 1.  Procedura de autorizare a introducerii pe piața Uniunii a unui aliment nou și actualizarea listei Uniunii prevăzută la articolul 9 din prezentul regulament începe fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri adresate Comisiei de către un solicitant, în conformitate cu formatele de date standard, în cazul în care acestea există, în conformitate cu articolul 39f din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Comisia pune cererea la dispoziția statelor membre și rezumatul cererii la dispoziția publicului fără întârziere. Amendamentul 128 Propunere de regulament Articolul 9 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (UE) 2015/2283 Articolul 23 – alineatul 4 a (nou) 4a.  Dispozițiile privind diseminarea activă, prevăzute la articolul 23 din prezentul regulament și la articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduc atingere dreptului de acces la documente la cerere prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Amendamentul 129 Propunere de regulament Articolul 9 – paragraful 1 – punctul 4 Regulamentul (UE) 2015/2283 Articolul 23 – alineatul 4 b (nou) 4b.  Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele detaliate pentru aplicarea alineatelor (1) - (4) ale prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (3). Amendamentul 130 Propunere de regulament Articolul 9 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) Regulamentul (UE) 2015/2283 Articolul 25 – alineatul 1 a (nou) (4a)   La articolul 25 se adaugă următorul alineat: „1a. Obligația de a disemina în mod proactiv informații, prevăzută în prezentul regulament, în concordanță cu articolele 38 și 39 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, nu aduce atingere dreptului niciunei persoane fizice sau juridice de a avea acces la documente, la cerere, astfel cum este prevăzutîn Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.” Amendamentul 131 Propunere de regulament Articolul 9 a (nou) Articolul 9a Transparența gestionării riscurilor 1.  Comisia și statele membre își desfășoară activitățile de gestionare a riscurilor în contextul actelor legislative menționate la articolele 1-9 cu un nivel ridicat de transparență. În special, acestea fac publice fără întârzieri nejustificate următoarele informații: (a)  într-o etapă timpurie a procesului de gestionare a riscurilor, proiectele de măsuri de gestionare a riscurilor prevăzute; (b)  ordinea de zi și procedurile, rapoartele de sinteză detaliate ale reuniunilor și proiectele de măsuri care urmează să fie adoptate, după caz, sub formă de acte delegate sau de acte de punere în aplicare, inclusiv rezultatele și explicațiile voturilor în fiecare stat membru în comitete în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului1a, inclusiv comitetele de apel, care asistă Comisia la punerea în aplicare a [Regulamentului (CE) nr. 178/2002, Directivei 2001/18/CE, Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, Regulamentului (CE) nr. 1831/2003, Regulamentului (CE) nr. 2065/2003, Regulamentului (CE) nr. 1935/2004, Regulamentului (CE) nr. 1331/2008, Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și a Regulamentului (UE) 2015/2283], în cazul cărora măsurile de gestionare a riscurilor sunt discutate și supuse la vot; precum și (c)  ordinile de zi și procesele-verbale detaliate ale reuniunilor grupurilor de lucru ale statelor membre în cadrul cărora sunt discutate măsurile de gestionare a riscurilor. 2.  în sensul alineatului (1) din prezentul articol, Comisia anexează la fiecare proiect de măsură care urmează să fie adoptată în conformitate cu articolul 58 [din Regulamentul LAG], cu articolul 30 din Directiva 2001/18/CE, cu articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 2065/2003, cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și cu articolele 30 și 32 din Regulamentul (UE) 2015/2283, o expunere de motive care cuprinde: (a)  motivele și obiectivele măsurii; (b)  motivarea măsurii în virtutea principiilor necesității și proporționalității; (c)  efectele măsurii asupra sănătății publice, a sănătății animalelor, mediului, societății și producătorilor din sectorul alimentar, astfel cum reies acestea din evaluarea impactului; precum și (d)  rezultatul consultărilor publice, inclusiv în conformitate cu articolul 9 din [Regulamentul LAG]. _______________ 1a Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0417/2018).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 (COM(2016)0532 – C8-0343/2016 – 2016/0257(COD))

P8_TA(2018)0490 A8-0273/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0532),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 166 alineatul (4), articolul 165 alineatul (4) și articolul 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0343/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 martie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0273/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 337/75 al Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/128.)

(1) JO C 209, 30.6.2017, p. 49.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului (COM(2016)0528 – C8-0344/2016 – 2016/0254(COD))

P8_TA(2018)0491 A8-0274/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0528),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0344/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 martie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0274/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/126.)

(1) JO C 209, 30.6.2017, p. 49.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de constituire a Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului (COM(2016)0531 – C8-0342/2016 – 2016/0256(COD))

P8_TA(2018)0492 A8-0275/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0531),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0342/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 martie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0275/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/127.)

(1) JO C 209, 30.6.2017, p. 49.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de completare a legislației UE în materie de omologare de tip în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune (COM(2018)0397 – C8-0250/2018 – 2018/0220(COD))

P8_TA(2018)0493 A8-0359/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0397),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0250/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 28 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0359/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 decembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de completare a legislației Uniunii în materie de omologare de tip în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/26.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 95.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 decembrie 2018 conținând recomandări adresate Comisiei privind vizele umanitare (2018/2271(INL))

P8_TA(2018)0494 A8-0423/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 4, 18 și 19,

–  având în vedere Convenția privind statutul refugiaților, semnată la Geneva, la 28 iulie 1951, și Protocolul din 1967,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)(1),

–  având în vedere Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine al Organizației Națiunilor Unite și Pactul global privind refugiații al Organizației Națiunilor Unite, care au urmat Declarației de la New York pentru refugiați și migranți, adoptate în unanimitate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 19 septembrie 2016,

–  având în vedere evaluarea valorii adăugate europene referitoare la vizele umanitare, pregătită de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European,

–  având în vedere articolele 46 și 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0423/2018),

A.  întrucât, în ciuda a numeroase comunicări și solicitări privind crearea unor căi de acces legale și sigure care să le permită persoanelor care solicită protecție internațională accesul pe teritoriul european, în prezent nu există nicio armonizare la nivel european în ceea ce privește procedurile de intrare protejată și niciun cadru juridic la nivel european pentru vizele umanitare, și anume vizele eliberate pentru a permite accesul persoanelor pe teritoriul statelor membre, în scopul de a solicita protecție internațională;

B.  întrucât, potrivit hotărârii Curții de Justiție din 7 martie 2017 în cauza C-638/16(2), X, X/État belge „statele membre nu sunt obligate, în temeiul dreptului Uniunii, să acorde o viză umanitară persoanelor care doresc să intre pe teritoriul lor cu intenția de a solicita azil, dar rămân libere să facă acest lucru pe baza dreptului național”; întrucât această hotărâre interpretează legislația în vigoare a Uniunii care poate fi modificată;

C.  întrucât mai multe state membre dispun în prezent sau au dispus în trecut de sisteme naționale de eliberare a vizelor umanitare sau a permiselor de ședere pentru a garanta proceduri de intrare protejată pentru persoanele care au nevoie de acest lucru;

D.  întrucât numărul persoanelor admise pe baza procedurilor de intrare pentru protecție umanitară la nivel național sau prin relocare rămâne scăzut, în comparație cu nevoile la nivel mondial, existând discrepanțe semnificative între statele membre; întrucât sfera de aplicare a procedurilor naționale de intrare pentru protecția umanitară și relocare este definită în mod strict, iar relocarea este strâns legată de criteriile de vulnerabilitate și de înregistrarea ca refugiat pe lângă Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați;

E.  întrucât, drept urmare, aproximativ 90 % dintre persoanele cărora li s-a acordat protecție internațională au ajuns în Uniune prin mijloace neregulamentare, fapt care a condus la stigmatizarea lor înainte chiar ca aceștia să ajungă la frontierele externe ale statelor membre;

F.  întrucât femeile celibatare care călătoresc singure sau împreună cu copii, femeile care sunt capi de familie, femeile însărcinate și cele care alăptează, persoanele cu dizabilități, adolescentele și femeile în vârstă se numără printre persoanele care sunt deosebit de vulnerabile de-a lungul rutelor de migrație către Europa și care se confruntă cu riscuri mult mai grave de violență de gen, cum ar fi violul, violența și riscul de a fi exploatate sexual și economic de persoanele care introduc ilegal migranți și de traficanți; întrucât, în plus, femeile și fetele tind să fie mai vulnerabile la toate formele de exploatare, inclusiv exploatarea prin muncă și exploatarea sexuală de-a lungul rutelor de migrație către Uniune, și întrucât, adesea, femeile și fetele sunt forțate să întrețină raporturi sexuale pentru a supraviețui, în schimbul posibilității de a-și continua călătoria;

G.  întrucât costul uman al acestor politici a fost estimat la cel puțin 30 000 de decese la frontierele Uniunii de la începutul anului 2000; întrucât este necesar, de urgență, un cadru juridic al Uniunii, ca modalitate de a pune capăt numărului intolerabil de decese din Marea Mediterană și pe rutele de migrație către Uniune, de a combate realmente introducerea ilegală de persoane, expunerea la traficul de ființe umane, la exploatarea prin muncă și la violență, de a gestiona în mod ordonat sosirile, primirea demnă și prelucrarea echitabilă a cererilor de azil și de a optimiza bugetul pentru procedurile de azil al statelor membre și al Uniunii, controlul la frontieră și activitățile de căutare și salvare, precum și pentru a ajunge la practici coerente în acquis-ul Uniunii în materie de azil;

H.  întrucât Parlamentul a încercat să includă dispoziții în acest sens în amendamentele sale la Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

I.  întrucât atât Consiliul, cât și Comisia au respins aceste amendamente, printre altele din motivul că aceste prevederi nu ar trebui incluse în Regulamentul (CE) nr. 810/2009, având în vedere că domeniul de aplicare al acestuia acoperă numai vizele de scurtă ședere;

J.  întrucât Parlamentul, confruntându-se cu lipsa de acțiune a Comisiei, a decis, în consecință, să meargă înainte și să elaboreze prezenta rezoluție privind vizele umanitare;

K.  întrucât s-a lucrat intens, inclusiv cu ajutorul unor experți, pentru a redacta aceste recomandări, care sunt anexate la prezenta rezoluție,

1.  solicită Comisiei să prezinte, până la 31 martie 2019, în temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o propunere de regulament privind instituirea unei vize umanitare europene, pe baza recomandărilor formulate în anexă;

2.  consideră că statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a elibera vize umanitare europene persoanelor care solicită protecție internațională, pentru a le permite acestora să intre pe teritoriul statului membru care eliberează viza, cu scopul unic de a depune o cerere de protecție internațională în respectivul stat membru;

3.  consideră că vizele umanitare europene ar trebui să fie complementare procedurilor de intrare existente la nivel național pentru protecția umanitară, procedurilor de relocare și cererilor spontane în temeiul dreptului internațional al refugiaților și nu ar trebui să le înlocuiască și că decizia de a elibera vize umanitare europene ar trebui să rămână de competența exclusivă a statelor membre;

4.  consideră că nicio inițiativă privind vizele umanitare europene nu ar trebui să aducă atingere altor inițiative în materie de politică migratorie, inclusiv celor care vizează abordarea cauzelor profunde ale migrației;

5.  evidențiază necesitatea stringentă de a dispune de căi sigure și legale către Uniune - vizele umanitare europene fiind una dintre acestea - deoarece ele sunt deosebit de importante și dintr-o perspectivă de gen, având în vedere că femeile sunt deosebit de vulnerabile și, prin urmare, mai expuse violenței sexuale și bazate pe gen de-a lungul rutelor și în centrele de primire; subliniază faptul că femeile și fetele din țările terțe sunt deseori vulnerabile, aflându-se în situații de dependență economică sau de altă natură; menționează că, din acest motiv, le este și mai dificil să solicite azil în condiții de siguranță decât bărbaților;

6.  consideră că o parte a implicațiilor financiare ale propunerii solicitate ar trebui să fie acoperite de bugetul general al Uniunii, ca o exprimare practică a principiului solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, precum și a implicațiilor sale financiare, în conformitate cu articolul 80 din TFUE;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Serviciului European de Acțiune Externă, Biroului European de Sprijin pentru Azil, Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenției Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii și Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene prezenta rezoluție și recomandările din anexă.

ANEXĂ LA REZOLUȚIE

RECOMANDĂRI REFERITOARE LA CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui:

1.  FORMA ȘI TITLUL INSTRUMENTULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE ADOPTAT

–  să fie un act juridic separat, care să fie adoptat sub forma unui regulament intitulat „Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei vize umanitare europene”,

2.  TEMEI JURIDIC

–  să aibă drept temei juridic articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

3.  JUSTIFICARE

–  să fie justificat de:

–  actualul vid juridic din dreptul Uniunii, care, în afara procedurilor de relocare aplicabile refugiaților vulnerabili, nu prevede nici în acquis-ul privind vizele, nici în acquis-ul în materie de frontiere sau de azil proceduri pentru admiterea pe teritoriul statelor membre a persoanelor care solicită protecție, în timp ce aproximativ 90 % dintre persoanele care sunt ulterior recunoscute ca refugiați și care beneficiază de protecție subsidiară ajung în mod neregulamentar pe teritoriul statelor membre,(3) adesea pe rute care le pun viața în pericol,

–  riscul de fragmentare care apare pe măsură ce statele membre își înființează, tot mai mult, propriile programe și proceduri de admisie umanitară, contrazicând obiectivul general al articolului 78 alineatul (1) din TFUE, referitor la dezvoltarea unei politici comune în materie de azil și de protecție subsidiară și protecție temporară, și conducând, de asemenea, la riscul ca aceste sisteme diferite să submineze aplicarea uniformă a dispozițiilor comune privind intrarea pe teritoriul statelor membre a resortisanților țărilor terțe, așa cum se prevede în Regulamentele (CE) nr. 810/2009(4) și (UE) 2016/399(5) ale Parlamentului European și ale Consiliului,

–  costurile ridicate, pe plan uman, dar și social, economic și bugetar, presupuse de statu-quo pentru resortisanții țărilor terțe în cauză (sumele percepute de traficanții de persoane, riscul de trafic și exploatare, riscul de persecuție, riscul de deces și de maltratare etc.) și pentru statele membre și Uniune (un buget ridicat pentru operațiunile de căutare și salvare, inclusiv pentru transportul naval privat, protecția frontierelor, cooperarea cu țările terțe, procedurile de azil și, eventual, de returnare în cazul respingerii cererilor de protecție internațională, precum și combaterea criminalității organizate, a traficului și a introducerii ilegale de persoane etc.),

–  valoarea adăugată a acțiunii Uniunii, în ceea ce privește asigurarea respectării valorilor Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale, încrederea reciprocă între statele membre și încrederea solicitanților de azil în sistem, securitatea juridică, previzibilitatea, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării uniforme a normelor, realizarea de economii de scară și reducerea costurilor statu-quo-ului menționate mai sus,

–  să reamintească că Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6) și Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7) se aplică numai pe teritoriul statelor membre, în timp ce, în prezent, solicitanții de azil au la dispoziție un număr insuficient de mijloace legale pentru a ajunge pe acest teritoriu,

–  să reamintească că, după depunerea unei cereri de azil într-un stat membru, se aplică dispozițiile sistemului european comun de azil,

–  să sublinieze că refuzul unei cereri pentru o viză umanitară europeană nu afectează în niciun fel dreptul de a solicita azil în Uniune și nici nu împiedică solicitantul să intre în alte sisteme de protecție disponibile,

4.  DISPOZIȚII GENERALE

–  să aibă ca obiectiv introducerea de prevederi referitoare la procedurile și condițiile în care un stat membru poate elibera o viză umanitară europeană pentru persoanele care solicită protecție internațională, pentru a le permite acestor persoane să intre pe teritoriul statului membru care eliberează viza, cu scopul unic de a depune o cerere de protecție internațională în respectivul stat membru,

–  să includă în domeniul său de aplicare resortisanți ai țărilor terțe care trebuie să dețină o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr 539/2001(8) al Consiliului, și în cazul cărora faptele de persecuție sau riscul de persecuție, definite în Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului(9) sunt, în mod clar, fondate, dar care nu se află deja într-un proces de relocare, definit în programele naționale de relocare sau în Regulamentul propus de instituire a cadrului de relocare al Uniunii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(10) sau în Directiva 2001/55/CE a Consiliului(11),

–  să excludă din domeniul său de aplicare membrii de familie care, altfel, ar avea dreptul de a se alătura în timp util familiei lor într-un stat membru în conformitate cu alte acte legislative ale Uniunii sau cu legislația națională,

5.  PROCEDURILE DE ELIBERARE A VIZELOR UMANITARE

–  să prevadă depunerea directă a acestor cereri, prin mijloace electronice sau în scris, la orice consulat sau ambasadă a statelor membre,

–  să prevadă modalități practice pentru aceste cereri de viză, inclusiv completarea unui formular de cerere, furnizarea de informații cu privire la identitatea solicitantului, inclusiv elementele biometrice de identificare, precum și prezentarea motivelor, documentate în măsura posibilului, pentru care acesta se teme că va fi persecutat sau va suferi daune grave,

–  să prevadă ca solicitantul acestei vize să fie invitat la un interviu (asistat, dacă este necesar, de un interpret) care poate fi, de asemenea, desfășurat la distanță, prin intermediul unor mijloace de comunicare audio și video care să asigure un nivel adecvat de siguranță, securitate și confidențialitate,

–  să prevadă ca documentele prezentate să fie evaluate, inclusiv în ceea ce privește autenticitatea acestora, de către o autoritate competentă, independentă și imparțială, care deține cunoștințe și competențe corespunzătoare în materie de protecție internațională,

–  să prevadă ca cererile pentru această viză să fie evaluate pe baza declarației și a interviului solicitantului și, dacă este posibil, a documentelor justificative, fără a desfășura un proces complet de determinare a statutului respectivului solicitant,

–  să prevadă ca, înainte de eliberarea acestei vize, fiecare persoană să fie supusă unei investigații de securitate, prin intermediul bazelor de date naționale și europene relevante, respectând pe deplin dispozițiile aplicabile în materie de protecție a datelor, pentru a se asigura că persoana respectivă nu reprezintă un risc pentru securitate,

–  să prevadă ca deciziile referitoare la aceste cereri de viză să fie luate în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii cererii,

–  să prevadă ca decizia privind cererea să fie comunicată solicitantului și să fie personalizată, scrisă și motivată,

–  să prevadă ca un resortisant dintr-un stat terț căruia i s-a refuzat această viză să aibă posibilitatea de a introduce o cale de atac, așa cum este prevăzut în prezent în cazul refuzului acordării unei vize de scurtă ședere sau al refuzului intrării la frontieră,

6.  ELIBERAREA UNEI VIZE UMANITARE

–  să prevadă ca aceste vize să fie emise sub forma unui autocolant comun și introduse în Sistemul de informații privind vizele,

–  să prevadă ca o viză umanitară, odată emisă, să permită deținătorului să intre pe teritoriul statului membru care eliberează viza, cu scopul unic de a depune o cerere de protecție internațională în respectivul stat membru,

7.  GESTIONAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI ORGANIZAREA

–  să prevadă ca cererile pentru o această viză să fie evaluate de personal instruit în mod corespunzător,

–  să se asigure că personalul respectiv este detașat fie în ambasade sau consulate, fie în statele membre, caz în care cererile vor fi transmise pe cale electronică, iar interviurile sunt desfășurate de la distanță,

–  să prevadă ca anumite aspecte ale procesului, care nu implică nicio preselecție a cazurilor, nicio evaluare sau decizie, să poată fi gestionate de către prestatorii externi de servicii, inclusiv furnizarea de informații, gestionarea programărilor pentru interviuri, precum și colectarea elementelor biometrice de identificare,

–  să prevadă instituirea unor măsuri adecvate pentru a garanta protecția datelor, securitatea datelor și confidențialitatea comunicațiilor,

–  să prevadă ca statele membre să coopereze între ele, precum și cu agențiile Uniunii, cu organizațiile internaționale, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale și cu alte părți interesate relevante, pentru a asigura aplicarea armonizată a acestuia,

–  să prevadă ca informațiile privind procedurile și condițiile de obținere a acestei vize, precum și privind condițiile și procedurile de obținere a protecției internaționale pe teritoriul statelor membre să fie disponibile la scară largă, inclusiv pe site-urile ambasadelor și consulatelor statelor membre și prin intermediul Serviciului european de acțiune externă,

8.  DISPOZIȚII FINALE

–  să prevadă un sprijin financiar semnificativ din Fondul de gestionare integrată a frontierelor, care să fie pus la dispoziție statelor membre în vederea punerii sale în aplicare,

–  să prevadă ca un stat membru care eliberează această viză umanitară are acces la aceeași compensație din Fondul pentru azil, migrație și integrare ca în situația în care un stat membru primește un refugiat prin intermediul cadrului european de relocare,

9.  MODIFICAREA ALTOR ACTE JURIDICE

–  să modifice:

–  Regulamentul (CE) nr. 810/2009, pentru a clarifica faptul că, în cazul persoanelor care solicită protecție internațională, se aplică dispozițiile din Regulamentul de instituire a unei vize umanitare europene,

–  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(12), pentru a prevedea introducerea cererilor de vize umanitare europene în Sistemul de informații privind vizele,

–  Regulamentul (UE) 2016/399 pentru a adapta condițiile de intrare pentru persoanele care au obținut o viză europeană umanitară,

–  Fondul de gestionare integrată a frontierelor, pentru a prevedea finanțarea pentru statele membre pentru punerea în aplicare a Regulamentului de instituire a unei vize umanitare europene,

–  Articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune(13) și Directiva 2001/51/CE a Consiliului(14) pentru a-i scuti de răspundere, obligații și sancțiuni pe transportatorii care îi transportă pe resortisanții țărilor terțe, în cazul în care resortisanții țărilor terțe în cauză își declară intenția de a solicita protecție internațională sau umanitară pe teritoriul statelor membre.

(1) JO L 243, 15.9.2009, p. 1. (2) Hotărârea Curții de Justiție din 7 martie 2017, X. și X./État belge, C-638/16, ECLI:EU:C:2017:173. (3) HEIN / DONATO (CIR) 2012: Exploring avenues for protected entry in Europe (Explorarea unor căi de intrare în Europa în condiții de protecție), p. 17. (4) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1). (6) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60). (7) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31). (8) Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1). (9) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9). (10) 2016/0225(COD). (11) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12). (12) Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60). (13) JO L 239, 22.9.2000, p. 19. (14) Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor prevăzute la articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45).

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 11 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (COM(2018)0252 – C8-0114/2018 – 2018/0061(COD))(1)

P8_TA(2018)0495 A8-0434/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 (1)  Politica comună a Uniunii Europene în domeniul vizelor de scurtă ședere a făcut parte integrantă din instituirea unui spațiu fără frontiere interne. Politica în domeniul vizelor ar trebui să rămână un instrument esențial de facilitare a turismului și a activităților economice, contribuind în același timp la combaterea riscurilor la adresa securității și a riscului de migrație neregulamentară în Uniune. (1)  Politica comună a Uniunii Europene în domeniul vizelor de scurtă ședere a făcut parte integrantă din instituirea unui spațiu fără frontiere interne. O politică în domeniul vizelor care să respecte drepturile omului și libertățile sale fundamentale ar trebui să faciliteze călătoriile resortisanților din țările terțe către UE, garantând libera circulație a persoanelor și asigurând în același timp securitatea persoanelor pe teritoriul UE. Politica comună în domeniul vizelor ar trebui să fie în concordanță cu alte politici ale Uniunii, în special cu cele care vizează libertatea de circulație, șederea și mobilitatea. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou) (2a)   La aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să-și respecte obligațiile care le incumbă în temeiul dreptului internațional, în special în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind statutul refugiaților, al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al Convenției internaționale privind drepturile civile și politice, al Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii și a altor pedepse și tratamente crude, inumane sau degradante, al Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, precum și în temeiul altor instrumente internaționale relevante. Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Procedura de depunere a cererilor de viză ar trebui să fie cât mai simplă posibil pentru solicitanți. Ar trebui să fie clar care este statul membru competent să examineze o cerere de viză, în special atunci când vizita preconizată include mai multe state membre. În cazul în care este posibil, statele membre ar trebui să permită completarea și transmiterea pe cale electronică a formularelor de cerere. Ar trebui stabilite termene pentru diversele etape ale procedurii, în special pentru a le permite călătorilor să își planifice deplasarea și să evite perioadele de vârf în consulate. (4)  Procedura de depunere a cererilor de viză ar trebui să fie cât mai simplă și la costuri cât mai rezonabile pentru solicitanți. Ar trebui să fie clar care este statul membru competent să examineze o cerere de viză, în special atunci când vizita preconizată include mai multe state membre. Statele membre ar trebui să permită completarea și transmiterea pe cale electronică a formularelor de cerere. Ar trebui stabilite termene pentru diversele etape ale procedurii, în special pentru a le permite călătorilor să își planifice deplasarea în timp util și să evite perioadele de vârf în consulate. Pentru a contribui la evoluția acquis-ului în direcția unei politici cu adevărat comune a vizelor, ar trebui armonizate în mai mare măsură procedurile și condițiile pentru eliberarea vizelor și ar trebui consolidată aplicarea lor uniformă. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)   Cererile de viză sunt examinate de consulate, care iau deciziile referitoare la acestea. Statele membre ar trebui să se asigure că sunt prezente sau că sunt reprezentate de un alt stat membru în țările terțe în care resortisanții au obligația de a deține viză și că, pentru a garanta integritatea procedurii de solicitare a vizelor, consulatele dispun de cunoștințe suficiente cu privire la situația locală. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Statele membre nu ar trebui să aibă obligația de a menține posibilitatea accesului direct pentru depunerea cererilor la consulat în locurile în care un prestator extern de servicii a fost mandatat să colecteze cererile de viză în numele său, fără a se aduce atingere obligațiilor impuse statelor membre prin Directiva 2004/38/CE 18, în special la articolul 5 alineatul (2). eliminat _________________ 18 Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, JO L 229, 29.6.2004, p. 35. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou) (5a)  Solicitanților nu ar trebui să li se ceară să prezinte o asigurare medicală de călătorie în cazul în care depun o cerere pentru o viză de scurtă ședere. Această asigurare a reprezintă o sarcină disproporționată pentru solicitanții de viză și nu există nicio dovadă că titularii vizelor de scurtă ședere prezintă un risc mai ridicat în ceea ce privește cheltuielile publice de asistență medicală în statele membre decât resortisanții unor țări terțe care sunt exonerați de obligația de a deține viză. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  Taxa de viză ar trebui să asigure faptul că sunt disponibile resurse financiare suficiente pentru a acoperi cheltuielile de prelucrare a cererilor de viză, inclusiv structuri corespunzătoare și personal suficient care să garanteze calitatea și integritatea examinării cererilor de viză. Cuantumul taxei de viză ar trebui să fie revizuit o dată la doi ani, pe baza unor criterii obiective. (6)  Taxa de viză ar trebui să asigure faptul că sunt disponibile resurse financiare suficiente pentru a acoperi cheltuielile de prelucrare a cererilor de viză, inclusiv structuri corespunzătoare și personal suficient care să garanteze calitatea, rapiditatea și integritatea examinării cererilor de viză. Cuantumul taxei de viză ar trebui să fie revizuit o dată la doi ani, pe baza unor criterii obiective de evaluare. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 6 a (nou) (6a)   Procedurile de primire a solicitanților ar trebui să respecte în mod corespunzător demnitatea umană și drepturile fundamentale, astfel cum sunt menționate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prelucrarea cererilor de viză ar trebui să se efectueze fără discriminare, cu profesionalism, respectându-i pe solicitanți. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)  Pentru a se asigura faptul că resortisanții țărilor terțe supuși obligației de a deține viză pot să își depună cererile de viză la locul lor de reședință, chiar și în cazul în care niciun stat membru nu este prezent în scopul colectării cererilor, ar trebui să se permită prestatorilor externi de servicii să furnizeze serviciul necesar în schimbul unei taxe care să depășească nivelul maxim general. (7)  Pentru a se asigura faptul că resortisanții țărilor terțe supuși obligației de a deține viză pot să își depună cererile de viză cât mai aproape de locul lor de reședință, ar trebui să se permită prestatorilor externi de servicii să colecteze cererile în schimbul unei taxe care să depășească nivelul maxim general. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Înțelegerile de reprezentare ar trebui să fie raționalizate și obstacolele din calea încheierii unor astfel de înțelegeri între statele membre ar trebui să fie evitate. Statul membru reprezentant ar trebui să fie responsabil cu întregul proces de prelucrare a cererilor de viză, fără implicarea statului membru reprezentat. (8)  Înțelegerile de reprezentare ar trebui să fie raționalizate și facilitate, iar obstacolele din calea încheierii unor astfel de înțelegeri între statele membre ar trebui să fie evitate. Statul membru reprezentant ar trebui să fie responsabil cu întregul proces de prelucrare a cererilor de viză, fără implicarea statului membru reprezentat. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  În cazul în care anumite țări terțe nu cooperează în materie de readmisie a propriilor resortisanți aflați într-o situație neregulamentară care au fost reținuți și nu cooperează în mod eficace în cadrul procesului de returnare, ar trebui ca, pe baza unui mecanism transparent întemeiat pe criterii obiective, anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 810/2009 să se aplice în mod restrictiv și cu titlu temporar pentru a consolida cooperarea țării terțe în cauză în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară. (11)  În cazul unei cooperări satisfăcătoare sau al lipsei de cooperare din partea anumitor țări terțe în materie de readmisie a propriilor resortisanți aflați într-o situație neregulamentară care au fost reținuți, precum și în cazul unei bune cooperări sau al lipsei de cooperare eficace a respectivelor țări terțe în cadrul procesului de returnare, ar trebui ca, pe baza unui mecanism transparent întemeiat pe criterii obiective, anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 810/2009 să se aplice în mod restrictiv și cu titlu temporar pentru a consolida și pentru a încuraja continuarea cooperării țării terțe în cauză în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize ar trebui să aibă dreptul de a exercita o cale de atac, care să le garanteze, într-o anumită etapă a procedurii, o cale de atac jurisdicțională efectivă. În notificarea refuzului ar trebui să se furnizeze informații mai detaliate privind motivele de refuz și procedurile de exercitare a unei căi de atac împotriva deciziilor negative. (12)  Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize ar trebui să aibă dreptul de a exercita o cale de atac, care să le garanteze o cale de atac jurisdicțională efectivă și promptă. În notificarea refuzului ar trebui să se furnizeze informații detaliate privind motivele de refuz și procedurile de exercitare a unei căi de atac împotriva deciziilor negative. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou) (13a)   Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și este în concordanță cu drepturile și principiile recunoscute în special de tratatele internaționale și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În mod specific, regulamentul urmărește asigurarea respectării depline a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, astfel cum este prevăzut la articolul 16 din TFUE, a dreptului la viață privată și de familie, astfel cum este prevăzut la articolul 7, a dreptului de azil, astfel cum este prevăzut la articolul 18, și a drepturilor copilului, astfel cum sunt prevăzute la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene menționată anterior, precum și protecția persoanelor vulnerabile. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  Ar trebui să se instituie norme flexibile pentru a permite statelor membre să optimizeze punerea în comun a resurselor și să sorească acoperirea consulară. Cooperarea dintre statele membre (centrele de vize Schengen) ar putea lua orice formă adaptată circumstanțelor locale pentru a spori acoperirea geografică a consulatelor, pentru a reduce costurile suportate de statele membre, pentru a accentua vizibilitatea Uniunii și pentru a îmbunătăți serviciile oferite solicitanților de viză. (16)  Ar trebui să se instituie norme flexibile pentru a permite statelor membre să optimizeze punerea în comun a resurselor și să sorească acoperirea consulară. Cooperarea dintre statele membre (centrele de vize Schengen) ar putea lua orice formă adaptată circumstanțelor locale pentru a spori acoperirea geografică a consulatelor, pentru a reduce costurile suportate de statele membre, pentru a accentua vizibilitatea Uniunii și pentru a îmbunătăți serviciile oferite solicitanților de viză. Politica comună a vizelor ar trebui să contribuie la generarea creșterii și să fie coerentă cu alte politici ale Uniunii, cum ar fi, de exemplu, politicile în materie de relații externe, comerț, educație, cultură și turism. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  Sistemele electronice de depunere a cererilor de viză dezvoltate de statele membre contribuie la facilitarea, pentru solicitanți și pentru consulate, a procedurilor de depunere a cererilor. Ar trebui să se dezvolte o soluție comună care să permită digitalizarea integrală, valorificând pe deplin evoluțiile juridice și tehnologice recente. (17)  Sistemele electronice de depunere a cererilor de viză dezvoltate de statele membre sunt esențiale pentru facilitarea, pentru solicitanți și pentru consulate, a procedurilor de depunere a cererilor. Ar trebui să se dezvolte o soluție comună care să asigure digitalizarea integrală până în 2025 sub forma unei platforme online și a unei vize electronice a UE, valorificând pe deplin evoluțiile juridice și tehnologice recente, pentru a permite cererile de viză online astfel încât să se răspundă la nevoile solicitanților și să se atragă mai mulți vizitatori în spațiul Schengen. Ar trebui ca sistemul electronic de depunere a cererilor de viză să fie pe deplin accesibil persoanelor cu dizabilități. Ar trebui ca garanțiile procedurale simple și raționalizate să fie consolidate și să fie aplicate uniform. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou) (17a)  În aplicarea Regulamentului (CE) nr. 810/2009, statele membre ar trebui să-și respecte obligațiile care le incumbă în temeiul dreptului internațional, în special Convenția Organizației Națiunilor Unite privind statutul refugiaților, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția internațională privind drepturile civile și politice, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii și a altor pedepse și tratamente crude, inumane sau degradante, Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, precum și alte instrumente internaționale relevante. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 27 a (nou) (27a)   Ar trebui să se adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește modificările tehnice aduse anexelor la prezentul regulament. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 27 b (nou) (27b)   Ar trebui să se elaboreze măsuri adecvate pentru monitorizarea și evaluarea prezentului regulament în ceea ce privește armonizarea prelucrării cererilor de viză. Ar trebui, de asemenea, ca monitorizarea și evaluarea să vizeze asigurarea respectării depline de către statele membre a drepturilor fundamentale în cadrul prelucrării cererilor, precum și aplicarea principiului nediscriminării și protecția datelor cu caracter personal. Amendamentul 23 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 1 – alineatul 1 1.  Prezentul regulament stabilește condițiile și procedurile de eliberare a vizelor pentru șederile preconizate pe teritoriul statelor membre care nu depășesc 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. 1.  Prezentul regulament stabilește condițiile și procedurile de eliberare a vizelor de ședere preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă care să nu depășească 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile, precum și a vizelor de ședere preconizate pentru profesioniștii din domeniul culturii și al sportului pentru o perioadă de cel mult un an, dar care să nu depășească 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile în niciun stat membru. Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 1 – alineatul 3 a (nou) (1a)  La articolul 1 se adaugă următorul alineat: „3a. În aplicarea prezentului regulament, statele membre respectă pe deplin dreptul relevant al Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), dreptul internațional relevant, inclusiv Convenția privind statutul refugiaților a Organizației Națiunilor Unite (denumită în continuare „Convenția de la Geneva”), obligațiile legate de accesul la protecție internațională, în special principiul nereturnării și drepturile fundamentale. În conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, deciziile în temeiul prezentului regulament se adoptă în mod individual.” Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 1 – alineatul 3 b (nou) (1b)  La articolul 1 se adaugă următorul alineat: (3b)   Comisia Europeană prezintă procedura electronică de depunere a cererilor de viză, E-viză, până în 2025. Amendamentul 26 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera d Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 2 – punctul 12 a (nou) 12a.   «profesioniști din domeniul culturii și al sportului»: resortisanți ai țărilor terțe care nu sunt cetățeni ai Uniunii în sensul articolului 20 alineatul (1) din tratat și care fac parte din categoriile următoare: artiștii din domeniul artelor spectacolului și personalul auxiliar al acestora, sportivii de performanță și personalul lor auxiliar și, dacă este cazul, membrii familiei persoanelor din categoriile menționate, care au fost în măsură să demonstreze în mod clar obstacolele administrative și logistice legate de organizarea unui turneu sau a unei competiții în mai multe state membre din spațiul Schengen pentru o perioadă mai mare de trei luni. Amendamentul 27 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 3 – alineatul 5 (3)  La articolul 3 alineatul (5), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text: (3)  La articolul 3 alineatul (5), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text: „(b) resortisanții țărilor terțe care dețin un permis de ședere valabil eliberat de un stat membru care nu participă la adoptarea prezentului regulament sau de un stat membru care nu aplică încă integral dispozițiile acquis-ului Schengen sau resortisanții țărilor terțe care dețin unul dintre permisele de ședere valabile enumerate în anexa V, eliberate de Andorra, Canada, Japonia, San Marino sau Statele Unite ale Americii, care îi garantează titularului un drept de readmisie necondiționat sau care dețin un permis de ședere pentru părțile din Caraibi care aparțin Regatului Țărilor de Jos (Aruba, Curaçao, Sint-Maarten, Bonaire, Sint Eustatius și Saba); (c)  resortisanții țărilor terțe care dețin o viză valabilă pentru un stat membru care nu participă la adoptarea prezentului regulament sau pentru un stat membru care nu aplică încă integral dispozițiile acquis-ului Schengen sau pentru o țară care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European sau pentru Canada, Japonia ori Statele Unite ale Americii sau titularii unei vize valabile pentru părțile din Caraibi care aparțin Regatului Țărilor de Jos (Aruba, Curaçao, Sint-Maarten, Bonaire, Sint Eustatius și Saba), atunci când călătoresc în țara emitentă sau în orice altă țară terță, sau atunci când se întorc din țara emitentă, după ce au utilizat viza;” Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 5 – alineatul 1 b (b)  dacă vizita include mai multe destinații sau dacă urmează să se efectueze mai multe vizite separate în cursul unei perioade de două luni, statul membru al cărui teritoriu constituie principala destinație a vizitei (vizitelor) din punctul de vedere al duratei șederii, calculată în zile, sau; (b)  dacă vizita include mai multe destinații sau dacă urmează să se efectueze mai multe vizite separate în cursul unei perioade de două luni, statul membru în care se află organizația sau întreprinderea gazdă, după caz, sau statul membru al cărui teritoriu constituie principala destinație a vizitei (vizitelor) din punctul de vedere al duratei șederii, calculată în zile, sau, dacă destinația principală nu poate fi stabilită, statul membru a cărui frontieră externă urmează să fie traversată de solicitant pentru a intra pe teritoriul statelor membre; Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 5 – alineatul 2 a (nou) (5a)  La articolul 5, se introduce următorul alineat: „2a. Dacă statul membru competent în conformitate cu alineatul (1) litera (a) sau (b) fie nu este prezent, fie nu este reprezentat în țara terță în care solicitantul depune cererea de viză în conformitate cu articolul 10 , solicitantul are dreptul de a depune cererea de viză: (a)  la consulatul statului membru al primei intrări, dacă litera (a) nu este aplicabilă; (b)  la consulatul statului membru al primei intrări, dacă litera (a) nu este aplicabilă; (c)  în toate celelalte cazuri, la consulatele oricăruia dintre statele membre care sunt prezente în țara în care solicitantul depune cererea. În cazul în care consulatul statului membru care este competent în conformitate cu alineatul (1) sau consulatul statului membru menționat la primul paragraf din prezentul alineat sunt situate la o distanță mai mare de 500 km de locul de reședință al solicitantului sau în cazul în care deplasarea dus-întors cu mijloacele de transport public de la locul de reședință al solicitantului necesită o cazare peste noapte, iar consulatul unui alt stat membru se află mai aproape de locul de reședință al solicitantului, solicitantul are dreptul să își depună cererea la consulatul celui din urmă stat membru.” Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 5 – alineatul 2 b (nou) (5b)  La articolul 5, se introduce următorul alineat: „2b. Dacă statul membru competent în conformitate cu alineatul (1) sau (2) a încheiat, în conformitate cu articolului 8, un acord de reprezentare cu un alt stat membru cu scopul de a examina cererile și de a elibera vizele în numele său, solicitantul depune cererea la consulatul statului membru reprezentant.” Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera -a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 8 – alineatul 1 1.  Un stat membru poate conveni să reprezinte un alt stat membru competent în conformitate cu articolul 5, în scopul de a examina cereri și de a elibera vize în numele statului membru respectiv. Un stat membru poate, de asemenea, reprezenta, în anumite limite, alt stat membru numai pentru colectarea cererilor și înregistrarea elementelor biometrice de identificare. „1. Fără a aduce atingere articolului 6, un stat membru poate conveni să reprezinte un alt stat membru competent în conformitate cu articolul 5, în scopul de a examina cereri și de a elibera vize în numele statului membru respectiv. Un stat membru poate, de asemenea, reprezenta, în anumite limite, alt stat membru numai pentru colectarea cererilor și înregistrarea elementelor biometrice de identificare.” Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera ba (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 8 – alineatul 6 (ba)   la articolul 8, alineatul (6) se modifică după cum urmează: 6.  În vederea garantării faptului că accesul solicitanților de viză la un consulat nu presupune un efort disproporționat cauzat de infrastructurile de transport deficitare sau de distanțele lungi dintr-o anumită regiune sau zonă geografică, statele membre care nu au propriul consulat în regiunea sau zona respectivă trebuie să depună eforturi pentru a încheia înțelegeri de reprezentare cu statele membre care au consulate în acea regiune sau zonă. „6. În vederea garantării faptului că accesul solicitanților de viză la un consulat nu presupune un efort disproporționat cauzat de infrastructurile de transport deficitare sau de distanțele lungi dintr-o anumită regiune sau zonă geografică, statele membre care nu au propriul consulat în regiunea sau zona respectivă trebuie să depună eforturi pentru a încheia înțelegeri de reprezentare cu statele membre care au consulate în acea regiune sau zonă, pentru a combate discriminarea produsă între resortisanții țărilor terțe prin accesul inegal la serviciile consulare. Acest tip de înțelegere poate fi încheiat și cu reprezentanța unui stat membru al UE situat într-o țară învecinată cu țara terță în cauză, dacă aceasta se află mai aproape de domiciliul solicitantului. Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 9 – alineatul 1 Cererile se pot depune cu cel mult șase luni, și în cazul navigatorilor în exercițiul funcțiunii cu cel mult nouă luni, înainte de începerea vizitei preconizate și, ca regulă, cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de începerea acesteia.; Cererile se pot depune cu cel mult nouă luni înainte de începerea vizitei preconizate și, ca regulă, cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de începerea acesteia. În cazuri particulare de urgență justificată, inclusiv atunci când este necesar din motive profesionale, umanitare sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale, consulatul poate face excepție de la acest din urmă termen. Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera aa (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 9 – alineatul 3 (aa)   La articolul 9, alineatul (3) se modifică după cum urmează: În cazuri de urgență justificate, consulatul poate permite solicitanților să-și depună cererile fără programare prealabilă sau cu acordarea unei programări pe loc. În cazuri de urgență justificate, consulatul poate permite solicitanților să-și depună cererile fără programare prealabilă sau cu acordarea unei programări pe loc. Dacă în cazul unei proceduri electronice nu este furnizat un răspuns în luna care urmează depunerii cererii, este prevăzută o cale de atac care să permită examinarea cererii în orice situație.” Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 9 – alineatul 4 – litera aa (nouă) (aa)  de către reprezentanții legali ai solicitantului; Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 10 – alineatul 1 Solicitanții trebuie să se prezinte personal la depunerea unei cereri pentru prelevarea amprentelor digitale, în conformitate cu articolul 13 alineatele (2) și (3) și cu alineatul (7) litera (b).; Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 13, 42, 43 și 45, solicitanții pot depune cererea personal sau pe cale electronică. Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou) (9a)  La articolul 13 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Fără a aduce atingere alineatului (3), un prestator extern de servicii nu îi poate cere solicitantului să se prezinte personal pentru fiecare cerere cu scopul de a colecta de fiecare dată elementele biometrice de identificare. Pentru a permite prestatorilor externi de servicii să verifice dacă au fost colectate elementele biometrice de identificare, solicitantului i se eliberează o chitanță după colectarea elementelor biometrice de identificare.” Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 14 – alineatul 4 – paragraful 1 4.  Statele membre pot cere solicitanților să prezinte dovada unui angajament de luare în întreținere și de cazare privată ori a ambelor prin completarea unui formular întocmit de fiecare stat membru. Formularul respectiv indică, în special: 4.  Statele membre pot cere solicitanților să prezinte dovada unui angajament de luare în întreținere și de cazare privată ori a ambelor prin completarea unui formular întocmit de Comisie. Formularul respectiv indică, în special: Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 14 – alineatul 4 – paragraful 2 Pe lângă limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru, formularul se redactează în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. Un model al formularului se trimite Comisiei. Comisia adoptă formularul prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2). Formularul se utilizează pentru a informa persoana care își ia angajamentul de luare în întreținere/face invitația cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal și la normele aplicabile. Pe lângă limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru, formularul se redactează în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 15 (11)  Articolul 15 se modifică după cum urmează: Articolul 15 se elimină. (a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: Eliminarea asigurării medicale de călătorie „1. Solicitanții de viză uniformă cu o singură intrare trebuie să facă dovada faptului că dețin o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă care acoperă toate eventualele cheltuieli pe care le-ar putea genera repatrierea din motive medicale, tratamentele medicale de urgență și spitalizarea de urgență sau decesul, pe durata șederii lor preconizate pe teritoriul statelor membre.;” (b)  la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „2. Solicitanții de viză uniformă cu intrări multiple trebuie să facă dovada faptului că dețin o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă care acoperă perioada primei lor vizite preconizate.” Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 16 Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 16 „Articolul 16 Taxa de viză Taxa de viză 1.  Solicitanții achită o taxă de viză în valoare de 80 EUR. 1.  Solicitanții achită o taxă de viză în valoare de 80 EUR. 1a.  Solicitanții ale căror date sunt deja înregistrate în Sistemul de informații privind vizele și ale căror elemente biometrice de identificare sunt colectate în conformitate cu articolul 13 plătesc o taxă de viză în valoare de 60 EUR. 2.  Copiii, de la împlinirea vârstei de șase ani și până la împlinirea vârstei de 12 ani, achită o taxă de viză în valoare de 40 EUR.; 2.  Copiii, de la împlinirea vârstei de 12 ani și până la împlinirea vârstei de 18 ani, achită o taxă de viză în valoare de 40 EUR. 2a.  Solicitanții care fac parte dintr-un grup care călătorește în scopuri sportive, culturale sau educaționale achită o taxă de viză în valoare de 60 EUR. 4.  Solicitanții de viză aparținând uneia dintre următoarele categorii sunt scutiți de la plata taxei de viză: 4.  Solicitanții de viză aparținând uneia dintre următoarele categorii sunt scutiți de la plata taxei de viză: (a)  copiii cu vârsta sub șase ani; (a)  copiii cu vârsta sub doisprezece ani; (b)  elevii, studenții, absolvenții care urmează cursuri postuniversitare și profesorii însoțitori a căror ședere are drept scop studiile sau formarea educațională; (b)  elevii, studenții, absolvenții care urmează cursuri postuniversitare și profesorii însoțitori a căror ședere are drept scop studiile sau formarea educațională; (c)  cercetători din țări terțe care se deplasează în scopul desfășurării cercetării științifice, astfel cum au fost definiți în Recomandarea 2005/761/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 de facilitare a eliberării de către statele membre de vize uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii din țări terțe care călătoresc în cadrul Comunității în scopul desfășurării cercetării științifice (21); (c)  cercetătorii din țări terțe, astfel cum au fost definiți în Directiva 2005/71/CE a Consiliului, care călătoresc în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică sau al participării la un seminar științific sau la o conferință;”; (d)  reprezentanții organizațiilor non-profit cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani care participă la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit. (d)  reprezentanții organizațiilor non-profit cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani care participă la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit. (e)  membrii de familie ai cetățenilor Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 2 din Directiva 2004/38/CE ; 5.  Pot fi scutiți de la plata taxei de viză: 5.  Pot fi scutiți de la plata taxei de viză: (a)  copiii cu vârsta mai mare de șase ani și mai mică de 12 ani; (a)  copiii cu vârsta mai mare de doisprezece ani și mai mică de 18 ani; (b)  titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu; (b)  titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu; (c)  participanții cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit. (c)  participanții cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit. (d)  solicitanții unei vize cu valabilitate teritorială limitată eliberate din motive umanitare, din rațiuni de interes național sau în virtutea unor obligații internaționale, precum și beneficiarii programelor de reinstalare sau relocare ale Uniunii; (e)  solicitanții unei vize cu valabilitate teritorială limitată. 6.  În cazuri particulare, se poate renunța la perceperea taxei de viză sau valoarea acesteia poate fi redusă dacă acest lucru contribuie la promovarea unor interese de ordin cultural sau sportiv, precum și a unor interese din domeniul politicii externe, al politicii de dezvoltare și alte domenii de interes public vital sau din motive umanitare. 6.  În cazuri particulare, se poate renunța la perceperea taxei de viză sau valoarea acesteia poate fi redusă dacă acest lucru contribuie la promovarea unor interese de ordin cultural sau sportiv, interese din domeniul politicii externe, al politicii de dezvoltare și alte domenii de interes public vital sau din motive umanitare sau datorită anumitor obligații internaționale.” ________________ ________________ 27 Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (JO L 289, 3.11.2005, p. 15). 27 Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (JO L 289, 3.11.2005, p. 15). Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 17 (13)  Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 17 Taxa pentru servicii 1.  Un prestator extern de servicii menționat la articolul 43 poate să perceapă o taxă pentru servicii.; Taxa pentru servicii este proporțională cu costurile suportate de prestatorul extern de servicii în îndeplinirea uneia sau a mai multor sarcini menționate la articolul 43 alineatul (6). 1.  Un prestator extern de servicii menționat la articolul 43 poate să perceapă o taxă pentru servicii. Taxa pentru servicii este proporțională cu costurile suportate de prestatorul extern de servicii în îndeplinirea uneia sau a mai multor sarcini menționate la articolul 43 alineatul (6). 2.  Această taxă pentru servicii este prevăzută în instrumentul juridic menționat la articolul 43 alineatul (2). 2.  Această taxă pentru servicii este prevăzută în instrumentul juridic menționat la articolul 43 alineatul (2). 3.  În cadrul cooperării locale Schengen, statele membre se asigură că taxa pentru servicii aplicată solicitantului reflectă în mod corespunzător serviciile oferite de prestatorii externi de servicii și este adaptată circumstanțelor locale. În plus, statele membre urmăresc armonizarea taxelor aplicate pentru servicii. 4.  Taxa pentru servicii nu depășește jumătate din cuantumul taxei de viză prevăzut la articolul 16 alineatul (1), indiferent de posibilele reduceri ale taxei de viză sau scutiri de la plata acesteia prevăzute la articolul 16 alineatele (2), (4), (5) și (6). 4.  Taxa pentru servicii nu depășește jumătate din cuantumul taxei de viză prevăzut la articolul 16 alineatul (1), indiferent de posibilele reduceri ale taxei de viză sau scutiri de la plata acesteia prevăzute la articolul 16 alineatele (2), (4), (5) și (6). Aceasta include toate costurile legate de depunerea cererii de viză, inclusiv transmiterea cererii și a documentului de călătorie de la prestatorul extern de servicii către consulat și returnarea documentului de călătorie la prestatorul extern de servicii. 5.  Statul membru (statele membre) în cauză menține (mențin) posibilitatea pentru toți solicitanții de a depune cereri direct la consulatele acestuia (acestora). 5.  Statul membru (statele membre) în cauză menține (mențin) posibilitatea pentru toți solicitanții de a depune cereri direct la consulatele acestuia (acestora) sau la consulatul statului membru cu care a fost încheiată o înțelegere de reprezentare, în conformitate cu articolul 40. 5a.  Solicitantului i se eliberează o chitanță la achitarea taxei pentru servicii. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 19 – alineatul 3 (13a)  Articolul 19 – alineatul 3 Atunci când consulatul competent consideră că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), cererea este considerată ca fiind inadmisibilă, iar consulatul efectuează fără întârziere următoarele acțiuni: Atunci când consulatul competent consideră că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), acesta informează, atunci când este cazul, solicitantul, îi indică deficiențele și îi dă posibilitatea să le remedieze. Dacă deficiențele nu sunt remediate, cererea este considerată ca fiind inadmisibilă, iar consulatul efectuează fără întârziere următoarele acțiuni: —  returnează formularul de cerere și orice documente prezentate de solicitant; —  returnează formularul de cerere și orice documente prezentate de solicitant; —  distruge datele biometrice colectate; —  distruge datele biometrice colectate; —  rambursează taxa de viză; și —  rambursează taxa de viză; și —  nu examinează cererea. —  nu examinează cererea.”; Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 19 – alineatul 4 (13a)  La articolul 19, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: 4.  Prin derogare, o cerere care nu îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1) poate fi considerată admisibilă din motive de ordin umanitar sau de interes național. „4. Prin derogare, o cerere care nu îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1) poate fi considerată admisibilă din motive de ordin umanitar, de interes național sau datorită anumitor obligații internaționale.” Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 21 – alineatul 3 – litera e (a)  la alineatul (3), litera (e) se înlocuiește cu următorul text: (a)  la alineatul (3), litera (e) se elimină. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 14 – litera c Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 21 – alineatul 8 8.  În timpul examinării unei cereri, consulatele pot, în cazuri justificate, să realizeze un interviu cu solicitantul și să solicite documente suplimentare. 8.  În timpul examinării unei cereri, consulatele pot, în cazuri justificate, să realizeze un interviu cu solicitantul și să solicite documente suplimentare. Interviurile pot fi organizate prin intermediul unor instrumente digitale moderne și al unor mijloace de comunicare la distanță, precum apelurile de voce și video prin internet. Pe parcursul procesului, se garantează drepturile fundamentale ale solicitanților. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 15 – litera aa (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 22 – alineatul 4 (aa)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: 4.  Comisia informează statele membre cu privire la astfel de notificări. „4. Comisia publică aceste notificări.”; Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 23 – alineatul 1 Deciziile cu privire la cereri se iau în termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri care este admisibilă în conformitate cu articolul 19. Statele membre decid cu privire la cereri în termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri admisibile în conformitate cu articolul 19 sau în termen de 5 zile calendaristice pentru solicitanții de viză ale căror date sunt deja înregistrate în Sistemul de informații privind vizele și ale căror elemente biometrice de identificare sunt colectate în conformitate cu articolul 13. Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera a Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 2 Această perioadă poate fi prelungită la cel mult 45 de zile calendaristice în cazuri individuale, în special atunci când este necesară o verificare suplimentară a cererii.; Această perioadă poate fi prelungită la cel mult 30 de zile calendaristice în cazuri individuale, în special atunci când este necesară o verificare suplimentară a cererii. Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 – litera aa (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 23 – alineatul 2 a (nou) (aa)  Se introduce următorul alineat: „2a. Cererile sunt soluționate fără întârziere în cazuri individuale de urgență justificată, inclusiv atunci când este necesar din motive profesionale, umanitare ori de interes național sau în virtutea unor obligații internaționale.”; Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera aa (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 24 – alineatul 1a (nou) 1a.  Pentru solicitanții în cazul cărora consulatele consideră că îndeplinesc condițiile de intrare și că nu există niciun motiv pentru refuz conform articolului 32, se eliberează viza în conformitate cu prezentul articol. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 24 – alineatul 2 – litera a (a)  pentru o perioadă de valabilitate de un an, cu condiția ca solicitantul să fi obținut și să fi utilizat în mod legal trei vize în cei doi ani anteriori; (a)  pentru o perioadă de valabilitate de un an, cu condiția ca solicitantul să fi obținut și să fi utilizat în mod legal trei vize în cei doi ani anteriori, precum și în cazul navigatorilor în exercițiul funcțiunii, pentru o perioadă de valabilitate de un an, cu condiția ca solicitantul să fi obținut și să fi utilizat două vize în mod legal în ultimii doi ani; Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 24 – alineatul 2 – litera b (b)  pentru o perioadă de valabilitate de doi ani, cu condiția ca solicitantul să fi obținut și să fi utilizat în mod legal o viză anterioară cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de un an; (b)  pentru o perioadă de valabilitate de 2 ani, dacă solicitantul a obținut în cursul celor doi ani anteriori o viză cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de un an; Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 24 – alineatul 2 – litera c (c)  pentru o perioadă de valabilitate de cinci ani, cu condiția ca solicitantul să fi obținut și să fi utilizat în mod legal o viză anterioară cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de doi ani.; (c)  pentru o perioadă de valabilitate de 2 ani, dacă solicitantul a obținut în cursul celor trei ani anteriori o viză cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de doi ani.; Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 17 – litera c Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 24 – alineatul 2 c 2c.  Fără a se aduce atingere alineatului (2), solicitanților care dovedesc necesitatea sau își justifică intenția de a călători frecvent și/sau cu regularitate li se poate elibera o viză cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de până la cinci ani, cu condiția ca respectivii solicitanți să facă dovada integrității lor și a faptului că sunt persoane de încredere, în special a utilizării legale a vizelor anterioare, a situației lor economice în țara de origine și a intenției lor reale de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei solicitate. 2c.  Fără a se aduce atingere alineatului (2), solicitanților care dovedesc necesitatea sau își justifică intenția de a călători frecvent și/sau cu regularitate li se eliberează o viză cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de până la cinci ani, în special datorită situației lor profesionale sau familiale, cum ar fi oamenii de afaceri, funcționarii publici implicați în contacte oficiale regulate cu statele membre și instituțiile UE, reprezentanții organizațiilor societății civile care călătoresc în scopul formării educaționale sau al participării la seminarii și conferințe, membrii familiilor cetățenilor Uniunii, membrii familiilor resortisanților țărilor terțe care au reședința legală în statele membre și navigatorii, cu condiția ca respectivii solicitanți să facă dovada integrității lor și a faptului că sunt persoane de încredere, în special a utilizării legale a vizelor anterioare, a situației lor economice în țara de origine și a intenției lor reale de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei solicitate. Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 18 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 25 a Articolul 25a Articolul 25a Cooperarea în materie de readmisie Cooperarea în materie de readmisie 1.  Articolul 14 alineatul (6), articolul 16 alineatul (1) și alineatul (5) litera (b), articolul 23 alineatul (1) și articolul 24 alineatul (2) nu se aplică solicitanților sau categoriilor de solicitanți care sunt resortisanți ai unei țări terțe despre care se consideră că nu cooperează îndeajuns cu statele membre în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară, pe baza unor date relevante și obiective, în conformitate cu prezentul articol. 1.  În funcție de nivelul de cooperare ale țărilor terțe în ceea ce privește readmisia migranților aflați în situație nereglementară, evaluată pe baza unor date relevante și obiective, aplicarea articolul 16 alineatul (1a) și alienatul (5) litera (b) și a articolul 24 alineatul (2) de mai jos poate fi adaptată pentru categoriile de solicitanți sau pentru toți solicitanții resortisanți ai țării terțe respective, astfel cum se prevede la alineatul (4). Prezentul articol nu aduce atingere competențelor conferite Comisiei prin articolul 24 alineatul (2d). Prezentul articol nu aduce atingere competențelor conferite Comisiei prin articolul 24 alineatul (2d). 2.  Comisia evaluează în mod regulat cooperarea țărilor terțe în materie de readmisie, ținând seama, în special, de următorii indicatori: 2.  Comisia evaluează în mod regulat, cel puțin o dată pe an, cooperarea țărilor terțe relevante în materie de readmisie, ținând seama, în special, de următorii indicatori: (a)  numărul de decizii de returnare emise pentru persoanele din țara terță în cauză aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre; (a)  numărul de resortisanți ai unor țări terțe care fac obiectul unei decizii administrative sau judiciare, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului; (b)  numărul de returnări efective ale persoanelor pentru care s-au emis decizii de returnare ca procent din numărul de decizii de returnare emise pentru resortisanții țării terțe în cauză, inclusiv, dacă este cazul, în temeiul acordurilor de readmisie ale Uniunii sau bilaterale, numărul de resortisanți ai țărilor terțe care i-au tranzitat teritoriul; (c)  numărul de cereri de readmisie acceptate de țara terță în cauză ca procent din numărul de astfel de cereri care i-au fost înaintate. (b)  numărul cererilor de readmisie per stat membru acceptate de țara terță în cauză ca procent din numărul de astfel de cereri care i-au fost înaintate. (c)  nivelul cooperării practice în domeniul returnării, în diferitele etape ale procedurii de returnare, cum ar fi: i.  asistența în timp util pentru procedurile de identificare; ii.  eliberarea și acceptarea documentelor de călătorie necesare; Comisia transmite rezultatele evaluării sale Parlamentului European și Consiliului, care discută chestiunea, în special în ceea ce privește nivelul de cooperare cu țara terță relevantă în ceea ce privește readmisia migranților în situație neregulamentară. În special, pentru evaluarea cooperării unei țări în materie de readmisie, se iau în considerare următoarele elemente: a)  participarea la proiecte pilot privind migrația forței de muncă, contribuind astfel la descurajarea migrației clandestine; b)  eforturi demonstrate pentru reintegrarea persoanelor returnate și asigurarea viabilității returnărilor; c)  eforturi dovedite de combatere a traficului de persoane, a contrabandei și a încălcărilor rezultante ale drepturilor persoanelor implicate (participarea la activități de consolidare a capacităților și de formare, inclusiv cu privire la prevenirea abuzurilor și a exploatării). Comisia informează Parlamentul cu privire la concluziile evaluării. 3.  Un stat membru poate, de asemenea, să notifice Comisiei dacă se confruntă cu probleme practice grave și persistente în ceea ce privește cooperarea cu o țară terță în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară, pe baza indicatorilor enumerați la alineatul (2). 3.  Un stat membru poate, de asemenea, să notifice Comisiei dacă observă probleme grave și persistente precum și cooperare substanțială îmbunătățită întâlnită cu o țară terță în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară, pe baza indicatorilor enumerați la alineatul (2). 4.  Comisia examinează în termen de o lună orice notificare transmisă în temeiul alineatului (3). Comisia examinează în termen de 15 zile orice notificare transmisă. Comisia informează imediat Consiliul și Parlamentul European cu privire la rezultatele examinării sale. 5.  În cazul în care, pe baza analizei menționate la alineatele (2) și (4), Comisia decide că o țară nu cooperează îndeajuns și că, prin urmare, este necesar să se ia măsuri, Comisia poate, ținând seama și de relațiile globale ale Uniunii cu țara terță în cauză, să adopte un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2): 4.  În cazul în care, pe baza analizei menționate la alineatele (2) și (3), ținând seama de relațiile globale ale Uniunii cu țara terță în cauză, în special în ceea ce privește cooperarea în domeniul readmisiei, precum și de evaluarea și discuțiile menționate la alineatul (2) , Comisia decide că o țară: (a)  de suspendare temporară a aplicării fie a articolului 14 alineatul (6), a articolului 16 alineatul (5) litera (b), a articolului 23 alineatul (1) sau a articolului 24 alineatul (2), fie a unora dintre aceste dispoziții sau a tuturor acestor dispoziții, pentru toți resortisanții țării terțe în cauză ori pentru anumite categorii ale acestora, sau (a)  cooperează suficient, atunci adoptă un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2a), pentru anumite categorii de resortisanți sau pentru toți resortisanții țării terțe în cauză care solicită o viză pe teritoriul respectivei țări terțe: i.  reducând taxa de viză în conformitate cu articolul 16 alineatul (2a); ii.  reducând termenul de luare a deciziilor cu privire la cereri, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1a); iii.  mărind perioada de valabilitate a vizelor cu intrări multiple, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) ultimul paragraf; și/sau iv.  facilitând participarea la proiectele privind migrația forței de muncă. (b)   de aplicare a taxei de viză prevăzute la articolul 16 alineatul (2a) pentru toți resortisanții țării terțe în cauză sau pentru anumite categorii ale acestora. (b)   nu cooperează îndeajuns, atunci Comisia poate, ținând seama și de relațiile globale ale Uniunii cu țara terță în cauză, să adopte un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2a): i.  modificând temporar aplicarea articolului 14 alineatul (6) sau a articolului 23 alineatul (1) sau suspendând temporar articolul 16 alineatul (5b), articolul 23 alineatul (1), sau unele dintre dispozițiile acestora, ori articolul 24 alineatul (2) 6.  Comisia evaluează în mod continuu, pe baza indicatorilor prevăzuți la alineatul (2), dacă se poate stabili înregistrarea unei îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește cooperarea țării terțe în cauză în materie de readmisie a migranților în situație neregulamentară și, ținând seama, de asemenea, de relațiile globale ale Uniunii cu țara terță în cauză, Comisia poate decide să abroge sau să modifice actul de punere în aplicare menționat la alineatul (5). 7.  Cel târziu la șase luni de la intrarea în vigoare a actului de punere în aplicare menționat la alineatul (5), Comisia are obligația de a prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește cooperarea cu respectiva țară terță în materie de readmisie.” Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 – litera a a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 32 – alineatul 1 – litera a – punctul vii (aa)   la articolul 32 alineatul (1), punctul (vii) se elimină. (vii)  nu dovedește că deține o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă, după caz; Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 – litera a b (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 32 – alineatul 2 (ab)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 2.  Decizia de respingere și motivele pe care se întemeiază se comunică solicitantului cu ajutorul formularului tipizat care figurează în anexa VI. „2. Decizia de respingere și motivele pe care se întemeiază se comunică solicitantului cu ajutorul formularului tipizat care figurează în anexa VI într-o limbă pe care solicitantul o înțelege sau se poate presupune în mod rezonabil că o înțelege.”; Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 32 – alineatul 3 3.  Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize ar trebui să aibă dreptul de a exercita o cale de atac, care să le garanteze, într-o anumită etapă a procedurii, o cale de atac jurisdicțională efectivă. Calea de atac se introduce împotriva statului membru care a luat decizia finală cu privire la cerere și în conformitate cu dreptul național al respectivului stat membru. Statele membre furnizează solicitanților informații detaliate privind procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI.; 3.  Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize au dreptul de a exercita o cale de atac care garantează, într-o anumită etapă a procedurii, o cale de atac jurisdicțională efectivă. Calea de atac se introduce împotriva statului membru care a luat decizia finală cu privire la cerere și în conformitate cu dreptul național al respectivului stat membru. Termenul pentru introducerea unei căi de atac este de cel puțin 30 de zile calendaristice. Statele membre furnizează solicitanților informații detaliate privind procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI, într-o limbă pe care o înțeleg solicitanții sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțeleg. Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 32 – alineatul 3 a 3a.   Formularul tipizat pentru notificarea și motivarea refuzului, a anulării sau a revocării unei vize menționate la anexa VI este disponibil, cel puțin, în următoarele limbi: (a)  limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru pentru care se solicită viză; și (b)  limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării-gazdă. Pe lângă limba (limbile) menționată (menționate) la litera (a), formularul poate fi disponibil și în orice altă (alte) limbă (limbi) oficială (oficiale) a(le) instituțiilor Uniunii Europene; În cadrul cooperării locale Schengen prevăzute la articolul 48, se efectuează o traducere a respectivului formular în limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării gazdă. Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 c (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 34 – punctul 7 (22c)   la articolul 34, alineatul (7) se modifică după cum urmează: 7.  Un titular de viză a cărui viză a fost anulată sau revocată are dreptul să exercite o cale de atac, cu excepția situației în care viza a fost revocată la cererea acestuia, în conformitate cu alineatul (3). Calea de atac este îndreptată împotriva statului membru care a luat decizia de anulare și de revocare și în conformitate cu legislația națională a respectivului stat membru. Statele membre furnizează solicitanților informații referitoare la procedura care trebuie urmată în situația exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI. „7. Un titular de viză a cărui viză a fost anulată sau revocată are dreptul să exercite o cale de atac, cu excepția situației în care viza a fost revocată la cererea acestuia, în conformitate cu alineatul (3). Calea de atac este îndreptată împotriva statului membru care a luat decizia de anulare sau de revocare și în conformitate cu legislația națională a respectivului stat membru. Statele membre furnizează solicitanților informații referitoare la procedura care trebuie urmată în situația exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI. În cazul în care beneficiarul vizei anulate este deja prezent pe teritoriul unui stat membru, acesta nu poate face obiectul unei decizii de returnare până la încheierea perioadei în care poate fi exercitată o cale de atac sau până când decizia finală cu privire la această cale de atac nu a fost notificată în mod corespunzător beneficiarului.” Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 22 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 35 – alineatul 2 (22b)  la articolul 35, alineatul (2) se elimină; Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 24 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 36a – alineatul 3 3.  Statul membru în cauză instituie structuri adecvate și detașează membri ai personalului special instruiți pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru efectuarea tuturor verificărilor și a evaluării riscului, astfel cum se prevede la articolul 21. 3.  Statul membru în cauză instituie structuri adecvate și detașează membri ai personalului special instruiți pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru efectuarea tuturor verificărilor și a evaluării riscului, astfel cum se prevede la articolul 21. Personalul este instruit pentru a gestiona fișierele digitale. Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 24 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 37 – punctul 2 (24b)   la articolul 37, alineatul (2) se modifică după cum urmează: 2.  Păstrarea și utilizarea autocolantelor de viză sunt supuse unor măsuri adecvate de siguranță, pentru a se evita fraudele sau pierderea acestora. Fiecare consulat păstrează un inventar al stocului de autocolante de viză și înregistrează informații referitoare la modul în care a fost utilizat fiecare autocolant de viză. „2. Păstrarea și utilizarea autocolantelor de viză sunt supuse unor măsuri adecvate de siguranță, pentru a se evita fraudele sau pierderea acestora. Fiecare consulat păstrează un inventar al stocului de autocolante de viză și înregistrează informații referitoare la modul în care a fost utilizat fiecare autocolant de viză. Orice fraudă sau pierdere semnificativă trebuie raportată Comisiei.” Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 25 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 37 – alineatul 3 – paragraful 2 Fiecare dosar de cerere se păstrează pentru o perioadă de cel puțin un an, cu începere de la data deciziei privind cererea, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (1), sau, în cazul exercitării unei căii de atac, până la încheierea procedurii de exercitare a căii de atac. Fiecare dosar de cerere se păstrează pentru o perioadă de cel puțin doi ani, cu începere de la data deciziei privind cererea, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (1), sau, în cazul exercitării unei căii de atac, până la încheierea procedurii de exercitare a căii de atac.” Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 26 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 38 – alineatul 4 a (nou) (26a)  La articolul 38, se introduce următorul alineat: „4a. Statele membre se asigură că consulatele dispun de o procedură de reclamații pentru solicitanții de vize. Informațiile cu privire la această procedură sunt publicate de consulate pe site-ul lor internet și, dacă este cazul, de prestatorul extern de servicii. Statele membre se asigură că reclamațiile sunt înregistrate.”; Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 26 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 39 – alineatul 1 (26b)   la articolul 39, alineatul (1) se modifică după cum urmează: 1.  Consulatele statelor membre asigură întâmpinarea cu amabilitate a solicitanților. „1. Consulatele statelor membre asigură întâmpinarea cu amabilitate a solicitanților. Procedurile de primire a solicitanților și cele referitoare la prelucrarea cererilor acestora ar trebui să respecte în mod corespunzător drepturile fundamentale, astfel cum sunt menționate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prelucrarea cererilor de viză ar trebui să se efectueze fără discriminare, cu profesionalism, respectându-i pe solicitanți.” Amendamentul 88 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 26 c (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 39 – alineatul 3 (26c)  la articolul 39, alineatul (3) se modifică după cum urmează: 3.  În exercitarea funcțiunilor sale, personalul consular nu discriminează persoanele pe motive legate de sex, rasă sau origine etnică, religie ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. „3. În exercitarea funcțiunilor sale, personalul consular nu discriminează persoanele pe motive legate de naționalitate, sex, gen, situație familială, origine, religie reală sau presupusă, credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală.” Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 29 – litera d Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 43 – alineatul 9 9.  Statele membre sunt responsabile de respectarea normelor privind protecția datelor cu caracter personal și se asigură că prestatorul extern de servicii face obiectul monitorizării de către autoritățile de supraveghere a protecției datelor în temeiul articolului 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.; 9.  Statul membru sau statele membre în cauză rămân responsabile de respectarea normelor privind, în special, respectarea drepturilor fundamentale și, în mod deosebit, principiul nediscriminării și al protecției datelor cu caracter personal și se asigură că prestatorul extern de servicii face obiectul monitorizării de către autoritățile de supraveghere a protecției datelor în temeiul articolului 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Amendamentul 71 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 33 – litera b Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 48 – alineatul 1 a – litera c (c)  asigurării unei traduceri comune a formularului de cerere, dacă este cazul; (c)  asigurării unei traduceri comune a formularului de cerere și a formularului tipizat pentru notificarea și motivarea refuzului, anularea sau revocarea unei vize, dacă este cazul; Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 33 – litera d Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 48 – alineatul 3 – litera b – punctul vi (vi)  tendințele în materie de refuzuri; (vi)  tendințele în materie de refuzuri și motivele acestora; Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 33 – litera d Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 48 – alineatul 3 – litera d (d)  informații privind societățile de asigurare care furnizează asigurări medicale de călătorie corespunzătoare, inclusiv verificarea tipului de acoperire și eventualele sume excedentare.; eliminat Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 34 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 49 (34a)   Articolul 49 se modifică după cum urmează: Articolul 49 „Articolul 49 Înțelegeri relative la Jocurile Olimpice și Paralimpice Înțelegeri relative la Jocurile Olimpice și Paralimpice și la alte competiții sportive internaționale de înalt nivel Statele membre care găzduiesc Jocuri Olimpice sau Paralimpice aplică procedurile și condițiile specifice de facilitare a eliberării vizelor prevăzute în anexa XI. Statele membre care găzduiesc Jocuri Olimpice sau Paralimpice sau alte competiții sportive internaționale de nivel înalt aplică procedurile și condițiile specifice de facilitare a eliberării vizelor prevăzute în anexa XI.” Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 35 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Articolul 50 b – alineatul 1 1.  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență. 1.  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat se transmite simultan și fără întârziere Parlamentului European și Consiliului și prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență. Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 1.  În termen de trei ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia efectuează o evaluare a aplicării prezentului regulament. Această evaluare globală include o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele și a punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament. 1.  În termen de doi ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia efectuează o evaluare a aplicării prezentului regulament. Această evaluare globală include o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele și a punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament. Amendamentul 77 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 2 a (nou) 2a.   În termen de cel mult un an de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare cu privire la eliminarea autocolantelor de viză și la introducerea vizelor digitale care permit eliberarea unei vize Schengen sub forma unei simple înregistrări în VIS și a unei notificări electronice transmise solicitantului. Amendamentul 78 Propunere de regulament Anexa IV a (nouă) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 Anexa XI ANEXA XI PROCEDURI ȘI CONDIȚII SPECIFICE DE FACILITARE A ELIBERĂRII VIZELOR PENTRU MEMBRII FAMILIEI OLIMPICE CARE PARTICIPĂ LA JOCURILE OLIMPICE ȘI PARALIMPICE „ANEXA XI PROCEDURI ȘI CONDIȚII SPECIFICE DE FACILITARE A ELIBERĂRII VIZELOR PENTRU MEMBRII FAMILIEI OLIMPICE ȘI SPORTIVE CARE PARTICIPĂ LA JOCURILE OLIMPICE SAU PARALIMPICE SAU LA ALTE COMPETIȚII SPORTIVE DE NIVEL ÎNALT”