Index 
Texte adoptate
Miercuri, 12 decembrie 2018 - StrasbourgEdiţie definitivă
Proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018: Reducerea creditelor de plată și de angajament (resurse proprii)
 Mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale în materie de migrație, fluxuri de refugiați și amenințări la adresa securității
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru efectuarea unor plăți în avans în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019
 Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019
 Acordul de parteneriat economic UE-Japonia ***
 Acordul de parteneriat economic UE-Japonia (rezoluție)
 Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia ***
 Acordul de parteneriat strategic UE- Japonia (rezoluție)
 Acordul euro-mediteraneean privind serviciile aeriene între UE și Iordania (aderarea Croației) ***
 Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***I
 Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa ***I
 Pachetul privind piața unică
 Constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului
 Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune
 Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune
 Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință
 Instituirea Fondului european de apărare ***I
 Instituirea Mecanismului pentru Interconectarea Europei ***I
 Acordul de asociere UE-Ucraina

Proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018: Reducerea creditelor de plată și de angajament (resurse proprii)
PDF 119kWORD 49k
Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018: Reducerea creditelor de plată și a creditelor de angajament în funcție de previziunile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii) (13961/2018 – C8-0488/2018 – 2018/2244(BUD))
P8_TA(2018)0500A8-0399/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2), în special articolul 44,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, adoptat definitiv la 30 noiembrie 2017(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(4),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(6),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 adoptat de Comisie la 12 octombrie 2018 (COM(2018)0704),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 adoptată de Consiliu la 26 noiembrie 2018 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (13961/2018 – C8-0488/2018),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0399/2018),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 urmărește să aducă la zi atât componenta de cheltuieli, cât și componenta de venituri a bugetului, pentru a se ține seama de cele mai recente evoluții;

B.  întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 reduce creditele de angajament și creditele de plată cu 48,7 milioane EUR și, respectiv, cu 44,7 milioane EUR, la liniile bugetare aferente rubricilor 1a „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” și 2 „Creștere durabilă – resurse naturale”;

C.  întrucât, în legătură cu veniturile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018 prevede revizuirea prognozelor referitoare la resursele proprii tradiționale (și anume taxele vamale și cotizațiile pentru sectorul zahărului) și la bazele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și ale venitului național brut (VNB), precum și revizuirea modului în care sunt înscrise în buget corecțiile relevante în favoarea Regatului Unit și finanțarea acestora, în condițiile în care toate aceste elemente afectează repartizarea contribuțiilor datorate de statele membre la bugetul Uniunii cu titlu de resurse proprii,

1.  salută faptul că implementarea programelor din perioada 2014-2020 intră în sfârșit într-un ritm normal și are drept rezultat doar o ajustare minoră a cheltuielilor în comparație cu bugetele rectificative considerabile adoptate în 2016 și 2017; încurajează Comisia și statele membre să recupereze întârzierile majore înregistrate în ultimii trei ani;

2.  remarcă procesul tehnic de reechilibrare a resurselor proprii, impus de revizuirea prognozelor privind resursele proprii tradiționale și TVA și de actualizările corecției în favoarea Regatului Unit;

3.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2018;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 6/2018 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(6) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.


Mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale în materie de migrație, fluxuri de refugiați și amenințări la adresa securității
PDF 127kWORD 50k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale în materie de migrație, fluxuri de refugiați și amenințări la adresa securității (COM(2018)0901 – C8-0492/2018 – 2018/2274(BUD))
P8_TA(2018)0501A8-0455/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0901 – C8-0492/2018),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), în special articolul 11,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2), în special punctul 12,

–  având în vedere noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 30 noiembrie 2018 (COM(2018)0900), în conformitate cu articolul 314 alineatul (8) din TFUE,

–  având în vedere concluziile trilogului bugetar din 4 decembrie 2018,

–  având în vedere poziția privind cel de-al doilea proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Consiliu la 11 decembrie 2018 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (15205/2018 – C8-0499/2018),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0455/2018),

A.  întrucât Instrumentul de flexibilitate este destinat să permită finanțarea, pentru un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici;

B.  întrucât Comisia a propus mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru a suplimenta, cu suma de 985 629 138 EUR peste plafonul de la rubrica 3, finanțarea alocată în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019 unor măsuri în domeniul migrației, al refugiaților și al securității;

C.  întrucât reprezentanții Parlamentului și ai Consiliului au convenit, în cadrul trilogului bugetar din 4 decembrie 2018, să mobilizeze din Instrumentul de flexibilitate și suma de 178 715 475 EUR ca urmare a consolidării programelor Orizont 2020 și Erasmus+ de la subrubrica 1a,

1.  este de acord cu mobilizarea din Instrumentul de flexibilitate a sumei de 1 164 344 613 EUR în credite de angajament;

2.  reafirmă că mobilizarea acestui instrument, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din Regulamentul privind CFM, evidențiază, o dată în plus, necesitatea stringentă ca bugetul Uniunii să fie mai flexibil;

3.  își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia înregistrarea plăților efectuate pe baza angajamentelor mobilizate anterior prin intermediul Instrumentului de flexibilitate trebuie să se facă peste plafoanele CFM;

4.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru consolidarea programelor esențiale pentru competitivitatea UE și pentru finanțarea măsurilor bugetare imediate în scopul de a aborda provocările actuale privind migrația, fluxurile de refugiați și amenințările la adresa securității

Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2019/276.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru efectuarea unor plăți în avans în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019
PDF 124kWORD 49k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru efectuarea unor plăți în avans în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019 (COM(2018)0281 – C8-0221/2018 – 2018/2074(BUD))
P8_TA(2018)0502A8-0453/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0281 – C8-0221/2018),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere rezultatele trilogului din 4 decembrie 2018,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0453/2018),

A.  întrucât, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 661/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, se pune la dispoziție o sumă de 50 000 000 EUR pentru efectuarea unor plăți în avans, prin intermediul creditelor aferente din bugetul general al Uniunii,

1.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru efectuarea unor plăți în avans în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2019

Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2019/277.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019
PDF 190kWORD 61k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la poziția Consiliului privind al doilea proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 (15205/2018 – C8-0499/2018 – 2018/2275(BUD))
P8_TA(2018)0503A8-0454/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(4) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2019(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 21 iunie 2018 (COM(2018)0600),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2018 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2018 (11737/2018 – C8-0410/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2018 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019(9),

–  având în vedere faptul că Comitetul de conciliere nu a ajuns la un acord asupra unui proiect comun în termenul de douăzeci și una de zile menţionat la articolul 314 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere al doilea proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 30 noiembrie 2018 (COM(2018)0900), în conformitate cu articolul 314 alineatul (8) din TFUE,

–  având în vedere concluziile trilogului bugetar din 4 decembrie 2018,

–  având în vedere poziția privind al doilea proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Consiliu la 11 decembrie 2018 (15205/2018 – C8-0499/2018),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0454/2018),

1.  reamintește că „proiectul de pachet” convenit de Parlament și Consiliu, în urma unor negocieri dificile și intense în cursul trilogului din 4 decembrie 2018, este format din două elemente: bugetul Uniunii pentru exercițiul 2019, stabilit la un nivel de 165 795,6 milioane EUR în credite de angajament, respectiv 148 198,9 milioane EUR în credite de plată, și patru declarații comune, precum și o declarație unilaterală;

2.  subliniază că, deși proiectul de buget (PB), astfel cum a fost modificat de Consiliu, nu satisface întru totul necesitatea reală de sustenabilitate, coerență și eficiență a bugetului Uniunii, obiectivul Parlamentului este de a dota Uniunea cu un buget care să poată oferi beneficii tangibile pentru cetățeni și întreprinderi;

3.  salută nivelul general convenit pentru creditele de angajament, ce reprezintă o majorare cu 1 728 milioane EUR față de poziția inițială a Consiliului; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că majorările obținute la negocieri, în valoare de 943 milioane EUR, corespund principalelor priorități politice ale Parlamentului, și anume sprijinirea cercetătorilor, a tinerilor, a IMM-urilor, combaterea cauzelor profunde ale migrației, schimbările climatice, creșterea securității cetățenilor Uniunii, precum și apărarea;

4.  salută faptul că nivelul general convenit pentru creditele de plată pentru 2019 crește cu 2,4% față de bugetul 2018; constată, cu toate acestea, că nivelul plăților reprezintă doar 0,9 % din VNB-ul Uniunii; subliniază importanța declarației comune privind creditele de plată, prin care Parlamentul și Consiliul se angajează să ia deciziile necesare pentru a acoperi eventualele nevoi justificate în mod corespunzător;

5.  regretă că Consiliul a refuzat din principiu, în contextul procedurii bugetare 2019, orice discuție privind utilizarea noului articol 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, care permite ca sumele dezangajate de la cercetare să fie puse din nou la dispoziție în cadrul procedurii bugetare anuale, pretextând că nu are suficient timp pentru a o analiza; prin urmare, invită Comisia să prezinte, cel puțin de două ori pe an, un raport specific referitor la sumele dezangajate de la programele de cercetare și să ofere toate informațiile și elementele relevante privind articolul 15 alineatul (3) și să propună utilizarea acestuia în contextul procedurii bugetare 2020;

6.  își exprimă din nou regretul că Parlamentul, care este una din cele două componente ale autorității bugetare, nu a fost implicat în mod corespunzător de către Consiliu și Comisie în discuțiile privind extinderea Instrumentului pentru refugiații din Turcia; regretă poziția intransigentă a Consiliului cu privire la finanțarea celei de a doua tranșe a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, la care contribuția de la bugetul Uniunii va fi de 2 miliarde EUR, iar contribuția statelor membre va fi de 1 miliard EUR; își reiterează poziția de principiu, conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor externe existente ale UE; reamintește că, din cauza reticenței Consiliului, plafoanele din actualul CFM nu au fost majorate cu ocazia revizuirii la jumătatea perioadei, iar CFM nu dispune de suficientă flexibilitate pentru a putea reacționa la circumstanțe neprevăzute; subliniază că trebuie să se tragă învățăminte pentru CFM post-2021, pentru a se evita, printre altele, crearea unor sateliți bugetari cum ar fi Instrumentele pentru refugiații din Turcia;

7.  în conformitate cu declarația comună convenită de Parlament, Consiliu și Comisie, insistă asupra faptului că consolidarea convenită a programelor Orizont 2020 și Erasmus+ cu 100 de milioane EUR printr-un buget rectificativ în 2019 nu va fi finanțată prin realocări de la alte programe, ci prin credite noi;

8.  având în vedere sprijinul sporit acordat de Europol statelor membre în cadrul cooperării în materie de aplicare a legii și implicarea sa în combaterea terorismului și a criminalității cibernetice, salută crearea a 10 posturi suplimentare și majorarea aferentă a creditelor pentru Europol;

9.  salută crearea a 5 posturi și majorarea aferentă a creditelor de către Comisie în PB 2019 pentru a preveni orice blocaj care ar putea afecta negativ productivitatea instanțelor în contextul în care Curtea a preluat noi sarcini și volumul de muncă a crescut continuu, în special din cauza Brexitului; subliniază, cu toate acestea, că pentru CJUE erau realmente necesare 16 posturi permanente noi pentru serviciile de sprijin;

10.  salută consolidarea liniei bugetare a SEAE pentru capacitatea de comunicare strategică, pentru a oferi un răspuns coordonat mai puternic al Uniunii la fenomenul dezinformării;

11.  aprobă poziția Consiliului privind al doilea proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, precum și declarațiile comune anexate la prezenta rezoluție;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului general pentru exercițiul financiar 2019 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

ANEXĂ

PROIECT DE PACHET

Bugetul 2019 – Concluzii comune

Prezentele concluzii comune cuprind următoarele secțiuni:

1.  Bugetul 2019

2.  Declarații

Prezentare generală

Potrivit proiectului de pachet:

—  nivelul global al creditelor de angajament (c/a) din bugetul 2019 este stabilit la 165 795,6 milioane EUR. În ansamblu, acest lucru lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2019, de 1 291,1 milioane EUR în c/a;

—  nivelul global al creditelor de plată (c/p) din bugetul 2019 este stabilit la 148 198,9 milioane EUR;

—  Instrumentul de flexibilitate pentru 2019 este mobilizat pentru un cuantum de 1 164,3 milioane EUR în c/a pentru subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) și pentru rubrica 3 (Securitate și cetățenie);

—  marja globală pentru angajamente este utilizată la nivelul de 1 476,0 milioane EUR pentru subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă), subrubrica 1b (Coeziune economică, socială și teritorială) și rubrica 4 (Europa globală);

—  marja pentru situații neprevăzute mobilizată în 2017 se compensează cu un cuantum de 253,9 milioane EUR din marjele nealocate de la rubrica 5 (Administrație);

—  c/p din 2019 aferente mobilizării Instrumentului de flexibilitate în 2016, 2017, 2018 și 2019 sunt estimate de Comisie la 961,9 milioane EUR.

1.  Bugetul 2019

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra concluziilor comune incluse în secțiunile 1.1-1.6 de mai jos.

1.1.  Aspecte orizontale

Agenții descentralizate

Contribuția din partea UE (în c/a și c/p) și numărul de posturi pentru agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea proiect de buget (PB).

Agenții executive

Contribuția din partea UE (în c/a și c/p) și numărul de posturi pentru agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

Proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare

S-a convenit asupra unui pachet cuprinzător de 75 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP), astfel cum a fost propus de Comisie în al doilea PB. Când un PP sau o AP pare să fie acoperit(ă) de un temei juridic existent, Comisia poate propune transferul creditelor în contul temeiului juridic corespunzător pentru a facilita realizarea acțiunii.

Acest pachet, propus de Parlamentul European în cadrul lecturii sale a PB inițial, respectă pe deplin plafoanele pentru PP/AP prevăzute în Regulamentul financiar.

1.2.  Rubricile de cheltuieli din cadrul financiar – credite de angajament

Rubrica 1a

C/a sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB, dar cu ajustările detaliate în următorul tabel.

 

 

 

 

În EUR

Linie bugetară/Program

Denumire

Variație în credite de angajament

Al doilea PB 2019

Bugetul 2019

Diferență

1.1.31

Orizont 2020

 

 

150 000 000

08 02 03 04

Realizarea unui sistem european de transport eficient din punct de vedere al resurselor, ecologic, sigur și fără sincope

252 946 905

260 946 905

8 000 000

08 02 08

Instrumentul pentru IMM-uri

541 589 527

641 589 527

100 000 000

09 04 01 01

Consolidarea cercetării în tehnologiile viitoare și emergente

429 937 089

442 937 089

13 000 000

15 03 01 01

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie — Crearea, dezvoltarea și transferarea de noi competențe, cunoștințe și de inovare

916 586 364

945 586 364

29 000 000

1.1.5

Educație, formare și sport (Erasmus+)

 

 

40 000 000

15 02 01 01

Promovarea excelenței și cooperării în domeniul educației și formării în Europa, precum și a relevanței acestora pentru piața forței de muncă

2 411 836 200

2 441 036 200

29 200 000

15 02 01 02

Promovarea excelenței și cooperării în domeniul tineretului în Europa, precum și a participării tinerilor la viața democratică din Europa

175 070 000

185 870 000

10 800 000

 

Total

 

 

190 000 000

În consecință, s-a convenit asupra stabilirii nivelului c/a la 23 335,4 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la subrubrica 1a, asupra utilizării marjei globale pentru angajamente în cuantum de 74,7 milioane EUR și asupra mobilizării a 178,7 milioane EUR prin Instrumentul de flexibilitate.

Rubrica 1b

C/a sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

În consecință, s-a convenit asupra stabilirii nivelului c/a la 57 192,0 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la subrubrica 1b, și asupra utilizării marjei globale pentru angajamente în cuantum de 350,0 milioane EUR.

Rubrica 2

C/a sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

În consecință, nivelul convenit al c/a este stabilit la 59 642,1 milioane EUR, rămânând o marjă de 701,9 milioane EUR.

Rubrica 3

C/a sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

În consecință, s-a convenit asupra stabilirii nivelului c/a la 3 786,6 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 3, și asupra mobilizării a 985,6 milioane EUR prin Instrumentul de flexibilitate.

Rubrica 4

C/a sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

În consecință, s-a convenit asupra stabilirii nivelului c/a la 11 319,3 milioane EUR, fără nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 4, și asupra utilizării marjei globale pentru angajamente în cuantum de 1 051,3 milioane EUR.

Rubrica 5

Numărul de posturi din schemele de personal ale instituțiilor și creditele sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

În consecință, și după luarea în calcul a proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare (4,1 milioane EUR) propuse în cadrul secțiunii 1.1 de mai sus, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 9 943,0 milioane EUR, lăsând o marjă de 589,1 milioane EUR sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 5, după utilizarea sumei de 253,9 milioane EUR din marjă pentru a compensa mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2017.

Instrumente speciale: FEG, EAR și FSUE

Creditele de angajament pentru Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), rezerva pentru ajutoare de urgență (EAR) și Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

1.3.  Credite de plată

Nivelul global al creditelor de plată în bugetul 2019 este stabilit la nivelul propus de Comisie în al doilea PB.

1.4.  Comentarii bugetare

Comentariile bugetare, astfel cum au fost propuse de Comisie în al doilea PB, sunt aprobate, cu excepția următoarelor linii bugetare:

—  articolul 08 02 08 (Instrumentul pentru IMM-uri) din secțiunea din buget dedicată Comisiei, pentru care este aprobat textul propus în PB inițial;

—  postul 2 2 1 4 (Capacitatea de comunicare strategică) din secțiunea din buget dedicată Serviciului European de Acțiune Externă, pentru care este aprobat textul inclus în lectura Parlamentului European a PB inițial.

1.5.  Nomenclatură

Este aprobat nomenclatorul astfel cum a fost propus de Comisie în al doilea PB.

1.6.  Rezerve

Sunt aprobate rezervele astfel cum au fost propuse de Comisie în al doilea PB. În plus, este inclus în rezervă un cuantum de 19 321 000 EUR atât în c/a, cât și în c/p, până la adoptarea propunerii Comisiei [COM(2018)0632] din 12 septembrie 2018, pentru articolul 18 02 03 [Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și de Garda de Coastă (Frontex)].

2.  Declarații

2.1.  Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind creditele de plată

Parlamentul European și Consiliul reamintesc nevoia de a asigura, în contextul execuției, o evoluție ordonată a plăților în legătură cu creditele pentru angajamente, în vederea evitării unui eventual nivel anormal de facturi restante la sfârșit de an.

Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să continue monitorizarea îndeaproape și activă a punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020. În acest scop, ele invită Comisia să prezinte în timp util cifre actualizate privind situația punerii în aplicare, precum și estimări referitoare la cerințele în materie de credite de plată în 2019.

În cazul în care cifrele arată că creditele înscrise în bugetul pentru 2019 sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte cât mai curând posibil o soluție adecvată, printre altele un buget rectificativ, pentru a permite autorității bugetare să ia orice decizie necesară, la momentul oportun, pentru nevoile justificate. După caz, Parlamentul European și Consiliul vor ține seama de urgența situației.

2.2.  Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Parlamentul European, Consiliul și Comisia reamintesc că reducerea șomajului în rândul tinerilor rămâne o prioritate politică comună înaltă și își reafirmă voința de a utiliza în modul cel mai bun posibil resursele bugetare pentru atingerea acestui obiectiv, în special prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI).

Parlamentul European și Consiliul iau act de experiența din trecut în contextul majorării resurselor aferente alocării specifice pentru YEI, care a declanșat modificări ample ale programelor cu scopul de a se furniza sume din Fondul social european (FSE) pentru a se atinge nivelul sprijinului furnizat din alocarea specifică pentru YEI.

Prin urmare, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind buna execuție a resurselor bugetare majorate ale YEI. Parlamentul European și Consiliul convin asupra unei examinări rapide a acestei propuneri, ținând seama de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, pentru a facilita cât mai mult posibil exercițiul de reprogramare din 2019.

2.3.  Declarație unilaterală a Comisiei referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Fără a aduce atingere competențelor autorității bugetare, Comisia confirmă că, atunci când va prezenta programarea financiară actualizată și propunerea legislativă de revizuire a Regulamentului privind dispozițiile comune, nu va considera majorarea convenită pentru 2019 pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca fiind o concentrare la începutul perioadei a cuantumului prevăzut în prezent pentru 2020.

2.4.  Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind integrarea aspectelor legate de schimbările climatice

Parlamentul European, Consiliul și Comisia reamintesc importanța construirii unei economii cu emisii scăzute de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezilientă la schimbările climatice. În acest scop, Parlamentul European și Consiliul au convenit să investească cel puțin 20 % din bugetul UE pentru cheltuieli legate de climă în perioada 2014-2020. În medie, chiar dacă bugetul pentru 2019 nu atinge de unul singur obiectivul de 20 %, previziunile actuale pentru întreaga perioadă 2014-2020 indică faptul că 19,3 % din bugetul UE va fi alocat acțiunilor climatice, în principal ca urmare a întârzierilor în punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene de la începutul perioadei.

Parlamentul European și Consiliul iau act de această evoluție și invită Comisia să depună toate eforturile pentru atingerea obiectivului de 20 % pentru întreaga perioadă 2014-2020.

2.5.  Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind consolidarea subrubricii 1a printr-un buget rectificativ

Având în vedere disponibilitățile limitate ale Instrumentului de flexibilitate și ale marjei globale pentru angajamente, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra unui cuantum de 100 de milioane EUR, printr-un buget rectificativ pentru 2019, în vederea consolidării programelor Orizont 2020 și Erasmus+. Comisia va prezenta acest buget rectificativ, care nu va conține niciun alt element, în primăvara anului 2019, de îndată ce va fi finalizată ajustarea tehnică a cadrului financiar multianual pentru anul 2020, inclusiv calcularea marjei globale pentru angajamente. Această procedură nu aduce atingere corecțiilor tehnice obișnuite pe care Comisia va fi invitată să le facă pentru a asigura o bună execuție a bugetului pentru 2019.

Parlamentul European și Consiliul se angajează să analizeze cu rapiditate proiectul de buget rectificativ pentru 2019 prezentat de Comisie.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(6) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2018)0089.
(7) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2018)0182.
(8) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2018)0311.
(9) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2018)0404.


Acordul de parteneriat economic UE-Japonia ***
PDF 110kWORD 44k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091(NLE))
P8_TA(2018)0504A8-0366/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07964/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07965/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0382/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 decembrie 2018(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și avizul sub formă de scrisoare al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (A8-0366/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Japoniei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0505.


Acordul de parteneriat economic UE-Japonia (rezoluție)
PDF 141kWORD 58k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091M(NLE))
P8_TA(2018)0505A8-0367/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07964/2018),

–  având în vedere încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07965/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C8-0382/2018),

–  având în vedere declarația comună făcută cu ocazia celei de-a 25-a întâlniri la nivel înalt UE-Japonia din 17 iulie 2018,

–  având în vedere Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, semnat în 17 iulie 2018,

–  având în vedere directivele de negociere a unui acord de liber schimb cu Japonia, adoptate de Consiliu la 29 noiembrie 2012 și publicate la 14 septembrie 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2012 referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(2) și din 12 decembrie 2017 intitulate „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(3);

–  având în vedere raportul final al evaluării impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în ceea ce privește Acordul de liber schimb dintre UE și Japonia din aprilie 2016 și analiza privind impactul economic al Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, publicată de Direcția Generală pentru Comerț din cadrul Comisiei, în iunie 2018,

–  având în vedere declarația comună a celei de-a 38-a reuniuni interparlamentare UE-Japonia din 10 mai 2018,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul summitului ONU pentru dezvoltarea durabilă de la New York din septembrie 2015,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Trade for All – Towards more responsible trade and investment policy” („Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”) din octombrie 2015,

–  având în vedere documentul neoficial al serviciilor Comisiei din 26 februarie 2018 intitulat „Feedback și drumul de urmat pentru îmbunătățirea punerii în aplicare și a asigurării respectării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb încheiate de UE”,

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie 2014 referitor la rolul societății civile în Acordul de liber-schimb UE-Japonia și, respectiv, din 14 februarie 2018 referitor la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb ale UE,

–  având în vedere planul în 15 puncte al Comisiei din 26 februarie 2018, al cărui scop este să facă mai eficace capitolele UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă;

–  având în vedere Avizul 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din TFUE, solicitat de Comisia Europeană la 10 iulie 2015,

–  având în vedere Protocolul 26 la TFUE privind serviciile de interes general,

–  având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 168–191 din TFUE și, în special, articolul 191 alineatul (2) din TFUE,

–  având în vedere articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 și articolul 218 din TFUE, în special alineatul (10) al acestuia,

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 decembrie 2018(4) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0367/2018),

A.  întrucât Uniunea și Japonia împărtășesc valori fundamentale precum drepturile omului, democrația și statul de drept și un angajament ferm față de dezvoltarea durabilă și un sistem al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) bazat pe reguli;

B.  întrucât acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia are o dimensiune strategică și este cel mai important acord comercial bilateral încheiat vreodată de Uniune, deoarece acoperă aproape o treime din PIB-ul mondial, aproape 40 % din comerțul mondial și peste 600 de milioane de persoane;

C.  întrucât Japonia este a treia cea mai mare piață de consum din lume, dar doar a șasea piață de export a Uniunii, ceea ce indică potențialul neexploatat al comerțului bilateral;

D.  întrucât câteva studii și analize ex-ante asupra impactului APE UE-Japonia sugerează că acordul are potențialul de a genera efecte pozitive în ceea ce privește creșterea PIB-ului, venitul, comerțul, productivitatea și ocuparea forței de muncă atât în UE, cât și în Japonia, contribuind la atingerea obiectivului de a genera o „creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”; întrucât acordul are și potențialul de a aduce beneficii consumatorilor prin scăderea prețurilor și prin creșterea posibilității de a alege în ceea ce privește bunurile și serviciile; întrucât UE și statele sale membre ar trebui să îmbunătățească instrumentele existente pentru a ajuta lucrătorii și întreprinderile să se adapteze la noile ocazii favorabile și să facă față potențialelor efecte negative generate de globalizare și de acordurile comerciale; întrucât succesul unui acord comercial ar trebui evaluat și în funcție de contribuția sale la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) până în 2030;

E.  întrucât Parlamentul a monitorizat încă de la început aceste negocieri și a solicitat, printre altele, negociatorilor să satisfacă interesele cetățenilor, societății civile și întreprinderilor, precum și asigurarea transparenței, ceea ce a condus la îmbunătățirea accesului la documente, la raportarea periodică cu privire la negocieri și la îmbunătățirea comunicării; întrucât în viitor ar putea fi aduse noi îmbunătățiri procedurii privind acordurile comerciale, în special prin împărtășirea propunerilor UE și prin asigurarea publicării sistematice de către Consiliu a directivelor de negociere înaintea negocierilor;

F.  întrucât este esențial ca preferințele comerciale și perspectivele deschise de acord să fie accesibile și utilizate pe deplin;

1.  consideră că acest acord are o importanță strategică și bilaterală majoră și este un semnal oportun în sprijinul comerțului deschis, echitabil și bazat pe reguli și promovează, în același timp, standarde înalte în domeniul mediului, siguranței alimentare, protejării consumatorilor și drepturilor lucrătorilor într-o perioadă în care ordinea internațională se confruntă cu probleme generate de protecționism; avertizează că protecționismul nu este fezabil și că statu quo-ul în domeniul politicii comerciale nu mai poate fi menținut;

2.  salută caracterul ambițios și cuprinzător al APE, care răspunde priorităților stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2012 referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia;

3.  constată în special nivelul ridicat de liberalizare a tarifelor convenit în cadrul APE, care, odată implementat pe deplin, va liberaliza 99 % din liniile tarifare ale UE și 97 % din liniile tarifare japoneze, inclusiv în cazul produselor industriale din sectoarele în care UE este foarte competitivă, la care se adaugă măsuri de protejare a celor mai sensibile produse prin intermediul contingentelor scutite de taxe vamale, al taxelor vamale reduse sau al perioadelor de eliminare treptată a taxelor; subliniază că APE include o clauză antifraudă, care permite UE să retragă preferințele comerciale în cazurile de fraudă și de refuz al cooperării în domeniul vamal, garantând, în același timp, că agenții comerciali legitimi nu sunt afectați;

4.  subliniază că tariful vamal al UE pentru automobile va fi eliminat treptat într-o perioadă de șapte ani; solicită Comisiei să rămână vigilentă în ceea ce privește evoluția fluxurilor comerciale în domeniul automobilelor în această perioadă, pentru a prevedea orice potențială destabilizare a pieței europene și lua măsuri în aceste cazuri. subliniază, cu toate acestea, că un număr semnificativ de mărci de autovehicule japoneze vândute în UE sunt fabricate în UE;

5.  constată cu satisfacție că Japonia a luat măsuri în privința inutilelor măsuri netarifare într-un număr mare de sectoare, cum ar fi vehiculele, aditivii alimentari, măsurile sanitare și fitosanitare, etichetarea produselor alimentare și produsele cosmetice, reducând astfel costurile de conformitate și creând un cadru de reglementare mai predictibil; reamintește dreptul unei țări de a stabili standarde naționale mai ridicate decât cele internaționale atunci când acest lucru este justificat din motive de protecție a sănătății, a siguranței sau a consumatorilor; ia act, de asemenea, de angajamentul Japoniei de a-și alinia standardele în domeniul autovehiculelor la standardele internaționale ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU, utilizate și de producătorii de autovehicule din UE;

6.  salută faptul că Japonia va acorda furnizorilor din UE acces nediscriminatoriu la piețele de achiziții publice din 54 de orașe principale și ar putea crește și mai mult numărul orașelor vizate de această măsură, va elimina „clauza de siguranță operațională” care a împiedicat, în practică, accesul furnizorilor de echipamente feroviare din UE la piața japoneză și va crește la maximum transparența procedurilor de participare la licitațiile pentru contracte publice; solicită Comisiei să monitorizeze în detaliu punerea în aplicare a acestui punct, astfel încât angajamentele privind deschiderea și accesul egal la piețele de achiziții publice să fie îndeplinite; subliniază că la atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să se țină seama și de criteriile sociale și de mediu; evidențiază faptul că atât în Uniune, cât și în Japonia, achizițiile publice trebuie să servească în continuare interesul superior al cetățenilor;

7.  consideră că Japonia este o piață de export extrem de valoroasă pentru agricultorii și producătorii de alimente din UE și constată că aproximativ 85 % din produsele agroalimentare vor putea intra în Japonia fără taxe vamale; subliniază că unele produse agricole prelucrate vor beneficia, de asemenea, de scutirea de taxe vamale la accesul pe piața japoneză după scurgerea unei perioade de tranziție; salută faptul că acordul oferă posibilități semnificative de export pentru produsele agroalimentare din UE, cum ar fi vinul, carnea de porc și brânza și că acesta asigură protejarea a 205 indicații geografice (IG) europene, cu posibilitatea adăugării unor IG suplimentare, ceea ce constituie o îmbunătățire în comparație cu acordurile comerciale anterioare și este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectorul alimentar; solicită continuarea negocierilor după trei ani, pentru a evalua opțiunile de extindere a listei de indicații geografice protejate și se așteaptă ca ambele părți să acorde cea mai mare atenție agriculturii sustenabile, inclusiv producției de alimente la scară redusă și dezvoltării rurale;

8.  subliniază faptul că acordul promovează cele mai bune practici pentru oferirea de alimente și produse alimentare sigure și de înaltă calitate pentru consumatori; subliniază că nicio dispoziție din acord nu împiedică aplicarea principiului precauției în UE, așa cum se prevede în TFUE; salută includerea în acord a unei trimiteri clare la abordarea bazată pe precauție; subliniază că acordul nu trebuie, în niciun caz, să pericliteze etichetarea precisă, ușor de înțeles și conformă cerințelor UE a produselor alimentare; invită ambii parteneri ca în cadrul punerii în aplicare a acordului să îmbunătățească protecția și bunăstarea consumatorilor și siguranța alimentară și invită Comisia să includă dispoziții specifice și ferme privind protecția consumatorilor în toate acordurile comerciale viitoare ale UE;

9.  subliniază că ambele părți s-au angajat să asigure niveluri ridicate de protecție a mediului și a muncii și că aceste standarde înalte nu ar trebui să fie considerate bariere în calea comerțului, remarcând totodată că acordul specifică clar că standardele de muncă și de mediu nu pot fi relaxate sau reduse pentru a atrage comerțul și investițiile; reamintește ODD 5 din Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă; salută faptul că atât Japonia, cât și UE au aderat la Declarația de la Buenos Aires privind femeile și comerțul și invită ambele părți să își întărească angajamentele privind genul și comerțul în contextul acestui acord, inclusiv dreptul la remunerație egală; așteaptă ca UE și Japonia să facă tot ce este necesar pentru a atinge ODD-urile în toate acțiunile lor, inclusiv prin intermediul prezentului acord; solicită Comisiei să efectueze o evaluare ex post a impactului asupra dezvoltării durabile după trei ani de implementare a acordului;

10.  salută angajamentul față de punerea în aplicare efectivă a Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice și a altor acorduri multilaterale în domeniul mediului, precum și față de gestionarea sustenabilă a pădurilor (inclusiv combaterea exploatării forestiere ilegale) și a pescuitului (combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat); subliniază că legislația și standardele UE rămân aplicabile produselor importate pe piața UE și că, în special, Regulamentul UE privind lemnul [Regulamentul (UE) nr. 995/2010] interzice introducerea lemnului recoltat ilegal pe piața UE și instituie un sistem obligatoriu de due diligence; invită ambele părți să coopereze îndeaproape, în temeiul capitolului privind dezvoltarea durabilă, făcând schimb de bune practici și întărind punerea în aplicare a legislației în aceste domenii, inclusiv privind cele mai eficiente măsuri de combatere a exploatării ilegale a lemnului și privind creșterea atenției acordate prevenirii exporturilor de lemn recoltat ilegal din UE către Japonia;

11.  subliniază faptul că acordul include angajamentul clar de a continua ratificarea convențiilor de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM); subliniază că Japonia trebuie încă să ratifice două convenții de bază ale OIM (privind discriminarea și privind eliminarea muncii forțate) și se așteaptă, pe baza angajamentelor asumate în cadrul APE, ca Japonia să înregistreze progrese concrete într-un orizont de timp rezonabil în ceea ce privește ratificarea acestor convenții, conform prevederilor APE;

12.  salută faptul că Japonia a creat un cadru interministerial pentru a pune în aplicare angajamentele de dezvoltare durabilă, inclusiv ratificarea convențiilor de bază ale OIM, precum și faptul că comitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă prevăzut în acord este însărcinat să interacționeze cu societatea civilă în ceea ce privește punerea în aplicare a capitolului privind dezvoltarea durabilă;

13.  reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat, la punctul 161 din Avizul său nr. 2/15 din 16 mai 2017 privind Acordul de liber schimb UE-Singapore, că capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă au un efect direct și imediat asupra comerțului și că o încălcare a dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă autorizează cealaltă parte să înceteze sau să suspende liberalizarea prevăzută în celelalte dispoziții ale Acordului de liber schimb; salută includerea în capitolul referitor la dezvoltarea durabilă a unei clauze de revizuire și invită Comisia să utilizeze în mod adecvat această clauză pentru a consolida forța executorie și eficacitatea dispozițiilor referitoare la muncă și mediu, inclusiv cu luarea în considerare, printre alte metode de punere în aplicare și ca soluție de ultimă instanță, a unui mecanism de sancțiuni; invită ambele părți să nu aștepte până când va fi declanșată clauza de revizuire pentru a lua măsuri în vederea unei puneri în aplicare eficiente, astfel încât să se asigure că acest APE este un acord de pionierat care asigură cea mai mare protecție posibilă; invită Comisia să monitorizeze angajamentele asumate în cadrul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă și să coopereze cu Japonia la punerea în aplicare a acestora, pe baza documentului neoficial în 15 puncte al Comisiei referitor la implementarea comerțului și dezvoltării durabile;

14.  subliniază faptul că APE reafirmă dreptul autorităților statelor membre de a defini, furniza și reglementa pe deplin serviciile publice la nivel local, regional sau național și că o listă negativă, astfel cum este prevăzută în prezentul acord, nu împiedică guvernele să readucă serviciile privatizate în sectorul public sau să creeze în mod liber noi utilități publice; consideră, în principiu, că folosirea unei abordări tip „listă pozitivă” după exemplul GATS al OMC este întotdeauna preferabilă; ia act de angajamentul asumat de ambele părți în cadrul APE de a proteja gestionarea apelor publice ca parte a scutirii generale a serviciilor publice;

15.  consideră că angajamentele privind accesul pe piață în cazul serviciilor transfrontaliere, inclusiv comerțul electronic, transportul maritim, serviciile poștale și telecomunicațiile au potențialul de a stimula comerțul cu servicii; consideră că acordul va permite firmelor din UE să presteze mai ușor servicii pe piața japoneză, asigurând un tratament mai echitabil; reamintește că obiectivele de politică publică trebuie să fie protejate, inclusiv în domeniul securității cibernetice și că o marjă de acțiune trebuie păstrată pentru a răspunde viitoarelor probleme în materie de reglementare;

16.  subliniază că APE prevede circulația transfrontalieră temporară a specialiștilor („modul 4”), angajând ambele părți la autorizarea transferurilor în cadrul aceleiași societăți în aproximativ 40 de sectoare și în cazul liber-profesioniștilor în aproximativ 20 de sectoare, facilitând astfel legăturile directe de investiții între UE și Japonia;

17.  subliniază că acordul menține, din motive prudențiale și de supraveghere, dreptul suveran de a reglementa sectoarele financiar și bancar; solicită ambilor parteneri să utilizeze forul de reglementare financiară pentru a ameliora sistemul financiar mondial;

18.  salută principalele elemente inovatoare, cum ar fi capitolele sau dispozițiile consacrate Acordului de la Paris, IMM-urilor și guvernanței corporative, cu scopul de a promova responsabilitatea socială a întreprinderilor pe baza principiilor G20 și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); îndeamnă ambele părți să acționeze în vederea asigurării responsabilității sociale a companiilor;

19.  subliniază că cooperarea în materie de reglementare este voluntară și nu limitează în niciun fel dreptul de a reglementa; reamintește că dispozițiile corespunzătoare trebuie puse în aplicare cu respectarea deplină a prerogativelor colegiuitorilor; salută faptul că capitolul privind cooperarea în materie de reglementare prevede în mod clar obligativitatea respectării depline a principiilor stabilite în TFUE, cum ar fi principiul precauției;

20.  solicită transparență în funcționarea comitetului de cooperare în materie de reglementare și o implicare adecvată a tuturor părților interesate, în special a sindicatelor și a organizațiilor societății civile, aceste măsuri trebuind considerate condiții prealabilă pentru creșterea încrederii publicului în acord și în implicațiile acestuia; atrage atenția că Parlamentul European ar trebui să fie informat periodic cu privire la deciziile luate în cadrul comitetului de cooperare în materie de reglementare;

21.  ia act de faptul că negocierile continuă cu privire la un acord de investiții separat, pe care Parlamentul îl va monitoriza îndeaproape; ia act de faptul că Comisia a introdus în acordurile cu alți parteneri un sistem jurisdicțional în materie de investiții, în așteptarea înființării unei instanțe multilaterale în domeniul investițiilor; reiterează faptul că vechiul mecanism privat de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) este inacceptabil și că nu există niciun mandat pentru a reveni la acesta;

22.  salută faptul că, la 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat cu succes convorbirile cu privire la adecvarea reciprocă și că au convenit să își recunoască reciproc sistemele de protecție a datelor ca fiind „echivalente”, ceea ce va permite circulația datelor între UE și Japonia în condiții de mai mare siguranță; subliniază rolul important al autorităților de protecție a datelor ale fiecărei părți în garantarea unui nivel adecvat de protecție a datelor; ia act de faptul că acordul include o clauză rendez-vous prevăzând evaluarea, în termen de trei ani, a problemei transferului transfrontalier de date și recunoaște importanța din ce în ce mai mare a economiei digitale pentru creștere și locuri de muncă; reamintește că toate acordurile comerciale trebuie să respecte pe deplin acquis-ul UE în materie de protecție a datelor și a vieții private, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679] și subliniază că orice viitor rezultat trebuie să fie supus aprobării Parlamentului și să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor UE;

23.  invită Comisia să intensifice cooperarea și coordonarea cu Japonia în ceea ce privește chestiunile multilaterale, în strânsă cooperare cu alți parteneri strategici, pentru a apăra și dezvolta în continuare standardele internaționale și un sistem comercial multilateral deschis, echitabil și puternic, bazat pe respectarea normelor OMC și a altor norme internaționale;

24.  subliniază că 78 % dintre societățile comerciale din UE care exportă în Japonia sunt întreprinderi mai mici și salută faptul că APE include un capitol separat privind IMM-urile, pentru a le permite acestora să obțină beneficii maxime din acord, mai ales prin clauze care angajează ambele părți la transparență în ceea ce privește accesul pe piață și schimbul de informații relevante; solicită înființarea cu promptitudine a punctelor de contact și a site-ului pentru IMM-uri, pentru a se asigura că informațiile relevante privind accesul pe piață sunt puse la dispoziția IMM-urilor;

25.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea adecvată în practică a eliminării convenite a măsurilor netarifare, precum și gestionarea contingentelor tarifare pentru produsele agricole și să informeze Parlamentul cu privire la ele;

26.  îndeamnă ambii parteneri să asigure implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile, mai ales prin intermediul dialogului comun cu societatea civilă și cu grupul consultativ intern; invită Comisia să stabilească și să facă schimb în mod activ de bune practici cu Japonia pe tema funcționării grupurilor consultative interne și a dialogului comun; invită ambele părți să asigure organizarea rapidă a unor grupuri consultative interne funcționale, eficiente și echilibrate, dotate cu un cod de conduită adecvat, și să se asigure că punctele lor de vedere sunt luate în considerare în mod transparent în cadrul consultărilor guvernamentale prevăzute în acord;

27.  invită Comisia să implice Delegația Uniunii Europene în Japonia pe parcursul întregului proces de punere în aplicare a acordului; subliniază că activitatea delegațiilor UE face posibilă luarea de măsuri rapide și directe pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a dispozițiilor referitoare la comerț și că problemele și obstacolele sunt detectate rapid și soluționate în mod eficace;

28.  așteaptă transparență deplină cu privire la funcționarea comitetelor sectoriale care urmează să fie instituite în temeiul acordului, atât față de Parlament, cât și de publicul larg;

29.  se angajează să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acordului în strânsă cooperare cu Comisia, cu părțile interesate și cu partenerii japonezi;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Japoniei.

(1) JO C 72 E, 11.3.2014, p. 16.
(2) JO C 35, 31.1.2018, p. 21.
(3) JO C 369, 11.10.2018, p. 22.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0504.


Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia ***
PDF 109kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte (08462/2018 – C8-0417/2018 – 2018/0122(NLE))
P8_TA(2018)0506A8-0383/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08462/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte (08463/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 212 alineatul (1), cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0417/2018),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 decembrie 2018(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0383/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Japoniei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0507.


Acordul de parteneriat strategic UE- Japonia (rezoluție)
PDF 153kWORD 55k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea în numele Uniunii Europene a Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte (08462/2018 – C8-0417/2018 – 2018/0122M(NLE))
P8_TA(2018)0507A8-0385/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08462/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte(1) (08463/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 212 alineatul (1), cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0417/2018),

–  având în vedere acordul de parteneriat strategic (APS) UE-Japonia, semnat la Tokyo la 17 iulie 2018,

–  având în vedere acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia, semnat la Tokyo la 17 iulie 2018,

–  având în vedere cel de-al 25-lea summit bilateral desfășurat la Tokyo la 17 iulie 2018 și declarația sa comună,

–  având în vedere primul summit bilateral desfășurat la Haga, în 1991 și adoptarea unei declarații comune privind relațiile CE-Japonia,

–  având în vedere cel de-al 20-lea summit UE-Japonia din 2010,

–  având în vedere comunicarea comună din 19 septembrie 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, intitulată „Conectarea Europei și a Asiei — elemente constitutive pentru o strategie UE”,

–  având în vedere strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată de VP/ÎR în iunie 2016,

–  având în vedere Orientările privind politica externă și de securitate a UE în Asia de Est, aprobate de Consiliu la 15 iunie 2012,

–  având în vedere acordul dintre Comunitatea Europeană și Japonia privind cooperarea în domeniul științei și tehnologiei, semnat în 2009(2),

–  având în vedere Planul de acțiune UE-Japonia din 2001,

–  având în vedere vizita unei delegații ad hoc a Comisiei pentru afaceri externe la Tokyo, Japonia și în Coreea de Sud în perioada 3-6 aprilie 2018,

–  având în vedere cea de-a 38-a reuniune interparlamentară UE-Japonia, care a avut loc la Tokyo în perioada 9-10 mai 2018,

–  având în vedere vizita delegației Subcomisiei pentru securitate și apărare la Tokyo în perioada 22-25 mai 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 cuprinzând recomandările sale adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord de parteneriat strategic UE-Japonia(3),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 12 decembrie 2018(4) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0385/2018),

A.  întrucât UE și Japonia sunt parteneri strategici din 2003 și continuă să coopereze strâns în numeroase foruri multilaterale;

B.  întrucât UE și Japonia, ca parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, au o responsabilitate specială în promovarea păcii, stabilității, multilateralismului, respectului pentru drepturile omului, prosperității și în susținerea unei ordini bazate pe norme, într-o lume aflată în schimbare rapidă;

C.  întrucât aproximativ o treime din producția economică mondială va fi acoperită de APS/ALS UE-Japonia;

D.  întrucât guvernul japonez a lansat reforme în materie de politici de securitate care includ consolidarea capacităților de apărare, restructurarea alianței cu SUA și cooperarea cu alte democrații din regiune și din afara acesteia;

E.  întrucât contribuția Japoniei la securitatea și stabilitatea internațională a crescut; întrucât strategia națională de securitate a Japoniei din 2013 se referă la politica de „contribuție activă la pace”, bazată pe principiul cooperării internaționale;

F.  întrucât Japonia este partenerul cel mai vechi al NATO și a semnat acorduri de cooperare privind informațiile clasificate, securitatea cibernetică, combaterea pirateriei, ajutorul în caz de dezastre și asistența umanitară;

G.  întrucât Japonia a câștigat în ultimele decenii apreciere la nivel internațional pentru politica sa de moderație militară, care nu a stânjenit în niciun mod ascensiunea sa în urma căreia a devenit unul dintre cei mai importanți actori economici și politici din lume;

H.  întrucât Japonia a condus eforturile de revizuire a Acordului de parteneriat transpacific (TPP) după retragerea SUA și a ratificat acordul revizuit, Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP sau TPP-11) în luna iulie 2018; întrucât Japonia și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP), care include China;

I.  întrucât Japonia este un membru activ al Băncii Asiatice de Dezvoltare (BAD), al Băncii Africane de Dezvoltare (BAD), al Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID), al Comisiei Economice și Sociale a ONU pentru Asia și Pacific (UNESCAP ), precum și al altor agenții specializate ale ONU, dar și al Reuniunii Asia-Europa (ASEM) și al Dialogului pentru cooperare în Asia (ACD); întrucât Japonia este, de asemenea, membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), a Fondului Monetar Internațional (FMI), a Grupului celor șapte (G7) și a Grupului celor 20 (G20);

J.  întrucât guvernul japonez a aprobat o nouă Cartă privind cooperarea pentru dezvoltare în februarie 2015;

Acordul și relațiile UE-Japonia

1.  salută încheierea proiectului de acord de parteneriat strategic (APS), care instituie un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, consolidează relațiile bilaterale dintre UE și Japonia și intensifică cooperarea în peste 40 de domenii, cum ar fi politica externă și chestiunile de securitate, inclusiv promovarea păcii și stabilității, operațiunile de ajutor de urgență, dezvoltarea globală și ajutorul umanitar, aspectele economice, cercetarea, inovarea, educația, siguranța alimentară, politica agricolă, politica în domeniul TIC, tehnologia spațială, cultura și sportul, precum și în legătură cu provocări globale care necesită o coordonare globală cum ar fi schimbările climatice, migrația, amenințările cibernetice, sănătatea publică, criminalitatea transfrontalieră, operațiunile de consolidare a păcii, gestionarea crizelor și dezastrelor și combaterea terorismului;

2.  evidențiază legăturile dintre APS și APE, cel mai amplu acord bilateral de liber schimb din lume; consideră că încheierea celor două acorduri reprezintă aducerea la un nivel superior a parteneriatului, cu obiectivul de a oferi beneficii concrete cetățenilor UE și ai Japoniei și sprijină continuarea cooperării în forurile multilaterale; salută creșterea respectului reciproc și a încrederii în cursul procesului de negociere;

3.  salută menționarea la articolul 1 alineatul (3) din APS a dimensiunii parlamentare care vizează consolidarea parteneriatului prin dialog și cooperare în domeniul chestiunilor politice, al politicilor externe și de securitate și al altor forme de cooperare sectorială; sugerează, în acest sens, ca Dieta Japoniei și Parlamentul European să continue să dezvolte controlul parlamentar și dialogul, cu scopul de a garanta că este transpusă în realitate cooperarea convenită prin contract; solicită Parlamentului European să supravegheze reuniunile comitetului mixt și documentația acestora; recomandă o mai mare implicare a societății civile și promovare a asumării de către aceasta a punerii în aplicare a APS; își reiterează convingerea că forma concretă a cooperării generale și sectoriale ar trebui, în principiu, să se bazeze pe obiectivele și țintele de sustenabilitate care urmează să fie puse în practică până în 2030, adoptate în comun de ONU și aprobate, de asemenea, de părțile contractante;

4.  subliniază necesitatea de a coopera la nivel multilateral pentru a promova aderarea la Tratatul privind comerțul cu arme și punerea în aplicare a Tratatului de neproliferare, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, combaterea terorismului și combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni împotriva dreptului internațional și încălcările drepturilor omului;

5.  reamintește că este nevoie de o abordare diplomatică, economică, culturală și de securitate cuprinzătoare și coerentă în țările în curs de dezvoltare, acolo unde securitatea și dezvoltarea sunt strâns asociate, o viziune împărtășită de UE și Japonia;

Drepturile omului și libertățile fundamentale

6.  reafirmă angajamentul comun în favoarea respectării drepturilor omului, democrației, libertăților fundamentale, bunei guvernări, statului de drept și a valorilor comune consacrate în Declarația universală a drepturilor omului și a colaborării în vederea promovării și protejării acestor valori și a ordinii internaționale bazate pe norme;

7.  ia act de faptul că Japonia nu a ratificat încă două convenții de bază ale OIM (privind discriminarea și privind abolirea muncii forțate) și salută decizia Japoniei de a înființa un cadru interministerial de gestionare a punerii în aplicare a angajamentelor de dezvoltare durabilă în temeiul APE, inclusiv ratificarea unor astfel de convenții;

8.  subliniază necesitatea continuării cooperării privind drepturile femeilor pentru a garanta că realizarea egalității de gen este unul dintre obiectivele-cheie ale parteneriatului; încurajează Dieta Japoniei să continue elaborarea unei legislații care să ia măsuri în privința discriminării bazate pe orientarea sexuală și pe identitatea de gen;

9.  condamnă faptul că pedeapsa capitală încă este o pedeapsă legală în Japonia și că execuțiile au loc fără ca deținuților să li se ofere vreo avertizare prealabilă; subliniază faptul că această practică a fost criticată de Comitetul ONU contra torturii pentru tensiunea psihică pe care o cauzează deținuților și familiilor acestora; sprijină eforturile ONU privind eliminarea treptată a pedepsei capitale; face apel la UE să se angajeze într-un dialog cu guvernul japonez asupra moratoriului privind pedeapsa capitală, în vederea unei eventuale aboliri a acesteia;

Relațiile regionale și internaționale

10.  reamintește că Strategia globală a UE din 2016 a identificat o legătură directă între prosperitatea europeană și securitatea în Asia și a solicitat UE să aibă o contribuție practică și să colaboreze cu parteneri precum Japonia pentru a promova pacea în Peninsula Coreeană și extrem de importanta soluționare pașnică a litigiilor maritime și teritoriale în Marea Chinei de Est și de Sud, în temeiul dreptului internațional și al convențiilor internaționale; subliniază importanța consolidării încrederii și a diplomației preventive; subliniază că trebuie respectată libertatea navigației internaționale; salută reuniunea din 26 octombrie 2018, de la Beijing, a prim-ministrului Abe și a președintelui Xi și anunțarea unui angajament de a deschide un nou capitol al relațiilor, ca un pas în direcția îmbunătățirii legăturilor bilaterale și a reducerii tensiunilor regionale;

11.  recunoaște că influența Chinei și a Rusiei în regiunea Asia-Pacific reprezintă o provocare majoră de securitate pentru Japonia, precum și pentru interesele Uniunii Europene și, prin urmare, salută angajamentele APS de a aprofunda cooperarea dintre UE și Japonia în materie de securitate ca un bastion împotriva acestor amenințări;

12.  salută instituirea misiunii Japoniei la NATO la 1 iulie 2018;

13.  salută noua strategie a UE pentru îmbunătățirea conectivității cu Asia prin promovarea dialogului, stabilității, a cooperării regionale și internaționale, a rețelelor de transport, energetice și digitale interoperabile și a legăturilor interpersonale; subliniază oportunitățile oferite de conectivitate pentru intensificarea schimburilor în domeniile educației, științei, cercetării și culturii;

14.  face apel la extinderea cooperării bilaterale UE-Japonia și a cooperării multilaterale cu Coreea de Sud, RPDC, SUA și China în sprijinul eforturilor de asigurare a păcii și de menținere a stabilității în regiune, a coexistenței pașnice în Peninsula Coreeană și a denuclearizării complete, ireversibile și verificabile a RPDC; subliniază importanța continuării cooperării dintre Japonia și Coreea de Sud și a relațiilor de bună vecinătate dintre aceste țări, care ar putea contribui la stabilitatea regională și ar putea soluționa riscuri la adresa securității, cum ar fi RPDC; se angajează să sprijine presiunea internațională continuă asupra RPDC pentru a se asigura că se iau măsuri concrete în vederea denuclearizării; sprijină cooperarea internațională pentru găsirea modalității de soluționare a problemei cetățenilor japonezi dispăruți, în legătură cu care există temeri că ar fi fost răpiți de regimul nord-coreean; subliniază că stabilitatea în Asia de Nord-Est corespunde intereselor fundamentale ale Europei;

15.  sugerează ca UE și Japonia să colaboreze pentru a crește capacitatea ASEAN în ceea ce privește agenda referitoare la integrarea regională și cooperarea și capacitatea de a soluționa în mod colectiv conflictele din regiune și să consolideze rolul central actual al ASEAN în ordinea multilaterală din Asia de Sud-Est; sprijină decizia luată la cel de-al 33-lea Forum ASEAN UE-Japonia de la Tokyo de a consolida și mai mult legăturile și de a aborda chestiunile regionale și internaționale de interes comun și de a conlucra pentru promovarea păcii și stabilității; consideră că promovarea și protecția drepturilor omului contribuie în mod eficient la atingerea acestor două obiective; solicită crearea de sinergii între strategia indo-pacifică liberă și deschisă a Japoniei și inițiativele UE, inclusiv planul de investiții al UE și rețelele transeuropene de transport extinse ale UE în vederea promovării cooperării la nivel mondial în materie de conectivitate;

16.  ia act de ambiția Japoniei de a deveni membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2023-2024 și salută contribuția sa în cadrul ONU în domenii precum dezarmarea și neproliferarea, menținerea și consolidarea păcii și securitatea;

Cooperarea sectorială

17.  evidențiază perspectivele și impulsul pe care APS îl oferă dezvoltării relațiilor culturale și cooperării în domeniul tineretului, educației și sportului; ia act de nivelurile actuale scăzute ale schimburilor interpersonale și de barierele lingvistice; propune investiții suplimentare pentru a spori interacțiunea dintre cetățeni, dialogul educațional și cultural, programele de mobilitate academică în cadrul Erasmus + și diplomația publică în vederea promovării înțelegerii reciproce și a diversității culturale;

18.  atrage atenția asupra impulsului pe care APS îl oferă continuării cooperării sectoriale în ceea ce privește protecția consumatorilor și schimburile de informații despre regimurile de reglementare și de supraveghere pentru sectorul financiar;

19.  consideră că UE și Japonia, în calitate de donatori de bază la nivel mondial, având o lungă istorie de acordare de asistență oficială pentru dezvoltare țărilor mai puțin dezvoltate din Asia de Est și, mai recent, din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, sunt parteneri firești, împreună cu guvernele beneficiare, pentru coordonarea ajutoarelor și asigurarea coerenței; subliniază că obiectivul principal al ajutorului pentru dezvoltare este reducerea sărăciei prin atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și așteaptă cu interes cooperarea reciprocă în vederea realizării acestor obiective;

20.  salută ratificarea de către Japonia în 2016 a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și îndeamnă la punerea efectivă în aplicare a acestuia, Japonia luând inițiativa în ceea ce privește combaterea proactivă a schimbărilor climatice și intensificarea eforturilor de atenuare a acestora; solicită UE și Japoniei să își intensifice cooperarea în domeniul energiei sustenabile, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea formelor de transport cu emisii reduse; subliniază faptul că grupul consultativ privind schimbările climatice al ministrului de externe și-a publicat raportul în februarie 2018, punând în centrul strategiei diplomației Japoniei în domeniul energiei necesitatea tranziției energetice către sursele regenerabile de energie;

21.  salută includerea gestionării sustenabile a pădurilor în acord și așteaptă cu interes continuarea schimbului de bune practici privind exploatarea forestieră ilegală, pe baza experienței acumulate în temeiul Regulamentului UE privind lemnul, în vederea introducerii obligației de diligență în legislația japoneză;

22.  regretă încercarea Japoniei de a asigura încetarea moratoriului privind vânătoarea de balene în scopuri comerciale la reuniunile Comisiei internaționale pentru vânătoarea de balene (IWC) din septembrie 2018 și solicită suspendarea vânătorii de balene în scopuri științifice;

23.  subliniază că Japonia este a doua mare piață de cosmetice din lume; reamintește că testarea produselor cosmetice pe animale și vânzarea produselor cosmetice importate testate pe animale sunt interzise în UE; în acest context, încurajează părțile să facă schimb de informații și să coopereze în vederea eliminării testării produselor cosmetice pe animale în Japonia;

24.  subliniază importanța conservării diversității biologice și încurajează Japonia să renunțe la rezervele sale față de Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES);

25.  solicită ratificarea rapidă a acordului provizoriu de către parlamentele statelor membre ale UE și punerea în aplicare temeinică a acestuia în toate sectoarele;

o
o   o

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și Dietei Naționale a Japoniei.

(1) JO L 216, 24.8.2018, p. 1.
(2) JO L 90, 6.4.2011, p. 2.
(3) JO C 443, 22.12.2017, p. 49.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0506.


Acordul euro-mediteraneean privind serviciile aeriene între UE și Iordania (aderarea Croației) ***
PDF 109kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii și al statelor sale membre, a unui Protocol de modificare a Acordului euro-mediteraneean privind serviciile aeriene dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Hașemit al Iordaniei, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (07067/2015 – C8-0189/2016 – 2015/0003(NLE))
P8_TA(2018)0508A8-0371/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07067/2015),

–  având în vedere proiectul de Protocol de modificare a Acordului euro-mediteraneean privind serviciile aeriene dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Hașemit al Iordaniei, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (07066/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0189/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0371/2018),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Hașemit al Iordaniei.


Instituirea programului Orizont Europa – stabilirea normelor sale de participare și de diseminare ***I
PDF 510kWORD 194k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (COM(2018)0435 – C8-0252/2018 – 2018/0224(COD))(1)
P8_TA(2018)0509A8-0401/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice și încurajarea competitivității sale, inclusiv în ceea ce privește industria, precum și promovarea tuturor activităților de cercetare și inovare pentru îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, care au ca obiectiv final promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale.
(1)  Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale de excelență științifică și tehnologică, în cadrul cărora cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia circulă liber, și încurajarea competitivității sale, inclusiv în ceea ce privește industria, precum și consolidarea Spațiului European al Cercetării și promovarea tuturor activităților de cercetare și inovare pentru îndeplinirea priorităților strategice și a angajamentelor Uniunii, care au ca obiectiv final promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  În cadrul acestui obiectiv general, pentru a obține un impact științific, economic și societal, Uniunea ar trebui să investească în cercetare și inovare prin Orizont Europa - programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „programul”), astfel încât să sprijine crearea și difuzarea de cunoștințe și tehnologii de înaltă calitate, să consolideze impactul cercetării și inovării asupra dezvoltării, sprijinirii și punerii în aplicare a politicilor Uniunii, să sprijine utilizarea unor soluții inovatoare în industrie și în societate, pentru a răspunde provocărilor globale și a promova competitivitatea industrială, să stimuleze toate formele de inovare, inclusiv inovarea revoluționară, și să consolideze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare, precum și să optimizeze realizarea investițiilor necesare în vederea obținerii unui impact mai mare în cadrul unui Spațiu European al Cercetării consolidat.
(2)  În cadrul acestui obiectiv general, pentru a obține un impact științific, economic și societal și pentru a maximiza valoarea adăugată a investițiilor Uniunii în CDI, Uniunea ar trebui să investească în cercetare și inovare prin Orizont Europa - programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „programul”), astfel încât să sprijine crearea, difuzarea și transferul de cunoștințe și tehnologii de înaltă calitate în Uniune, să consolideze impactul cercetării și inovării asupra abordării provocărilor globale, inclusiv asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă și asupra schimbărilor climatice, asupra dezvoltării, sprijinirii și punerii în aplicare a politicilor Uniunii, să sprijine utilizarea unor soluții inovatoare și durabile în industrie și în societate, pentru a crea locuri de muncă și a promova creșterea economică și competitivitatea industrială. Programul ar trebui să stimuleze toate formele de inovare, să consolideze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare și să optimizeze realizarea de investiții.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Programul ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului global de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în cercetare și dezvoltare, în conformitate cu obiectivul principal al Strategiei Europa 2020. Realizarea acestui obiectiv va necesita ca statele membre și sectorul privat să completeze programul cu propriile lor acțiuni consolidate de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Promovarea activităților de cercetare și de inovare considerate necesare pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii ar trebui să țină seama de principiul inovării, astfel cum a fost prezentat în Comunicarea Comisiei din 15 mai 2018 „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare - șansa Europei de a-și modela viitorul” [COM(2018)306].
(3)  Promovarea activităților de cercetare și de inovare considerate necesare pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii ar trebui să țină seama de principiul inovării, ca factor esențial în transformarea mai rapidă și mai intensivă a capitalului substanțial de cunoștințe al Uniunii în inovații.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Știința deschisă, inovarea deschisă și deschiderea către lume constituie principii generale care ar trebui să garanteze excelența și impactul investițiilor Uniunii în cercetare și inovare. Ele ar trebui să fie respectate în cadrul punerii în aplicare a programului, în special în ceea ce privește planificarea strategică a pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”.
(4)  Menținerea „Științei deschise, a inovării deschise și a deschiderii către lume” și protejarea intereselor științifice și socioeconomice ale Uniunii ar trebui să garanteze excelența și impactul investițiilor Uniunii în cercetare și inovare și să consolideze capacitatea de cercetare și inovare a statelor membre. Acest lucru ar trebui să conducă la o implementare aplicată a programului.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Știința deschisă, inclusiv accesul liber la publicațiile științifice și la datele de cercetare, are potențialul de a spori calitatea, impactul și beneficiile științei și de a accelera dezvoltarea cunoștințelor, făcându-le mai fiabile, mai eficiente și mai precise, mai ușor de înțeles de către societate și capabile să răspundă provocărilor societale. Ar trebui prevăzute dispoziții prin care să se asigure faptul că beneficiarii oferă acces liber la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele de cercetare și la alte rezultate ale cercetării într-un mod deschis și nediscriminatoriu, gratuit și cât mai devreme posibil în cadrul procesului de diseminare, pentru a permite utilizarea și reutilizarea pe scară cât mai largă a acestora. Ar trebui să se acorde o importanță sporită în special gestionării responsabile a datelor de cercetare, care ar trebui să respecte principiile FAIR (să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile), în special prin integrarea în politici a planurilor de gestionare a datelor. Acolo unde este cazul, beneficiarii ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de Cloudul european pentru știința deschisă și să respecte alte principii și practici ale științei deschise.
(5)  Știința deschisă are potențialul de a spori calitatea, impactul și beneficiile științei și de a accelera dezvoltarea cunoștințelor, făcându-le mai fiabile, mai eficiente și mai precise, mai ușor de înțeles de către societate și capabile să răspundă provocărilor societale. Ar trebui prevăzute dispoziții prin care să se asigure faptul că beneficiarii oferă acces liber la publicațiile științifice evaluate inter pares, la datele de cercetare și la alte rezultate ale cercetării într-un mod deschis și nediscriminatoriu, gratuit și cât mai devreme posibil în cadrul procesului de diseminare, pentru a permite utilizarea și reutilizarea pe scară cât mai largă a acestora. În ceea ce privește datele de cercetare, principiul ar trebui să fie „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, recunoscând, astfel, necesitatea unor regimuri de acces diferite din cauza intereselor socioeconomice ale Uniunii, drepturilor de proprietate intelectuală, protecției datelor cu caracter personal și confidențialității, preocupărilor legate de securitate și altor interese legitime. Ar trebui să se acorde o importanță sporită gestionării responsabile a datelor de cercetare, care ar trebui să respecte principiile FAIR (să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile), în special prin integrarea în politici a planurilor de gestionare a datelor. Acolo unde este cazul, beneficiarii ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de Cloudul european pentru știința deschisă și de infrastructura europeană de date și să respecte alte principii și practici ale științei deschise. Ar trebui încurajat accesul deschis reciproc la acordurile de cooperare în domeniul științei și tehnologiei și la acordurile de asociere relevante.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  IMM-urile beneficiare sunt încurajate să utilizeze instrumentele existente, cum ar fi serviciul de asistență pentru IMM-uri în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, care sprijină întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană să își protejeze și să beneficieze de drepturile de proprietate intelectuală care le revin, furnizându-le informații și servicii gratuit, sub forma unei consilieri confidențiale privind proprietatea intelectuală și chestiunile conexe, plus formare, materiale și resurse online.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Conceperea și elaborarea programului ar trebui să răspundă necesității de stabilire a unei mase critice de activități sprijinite, la nivelul întregii Uniuni și prin cooperare internațională, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Punerea în aplicare a programului ar trebui să consolideze urmărirea acestui obiectiv.
(6)  Conceperea și elaborarea programului ar trebui să răspundă necesității de stabilire a unei mase critice de activități sprijinite, la nivelul întregii Uniuni și prin cooperare internațională, încurajând participarea tuturor statelor membre la program, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris. Punerea în aplicare a programului ar trebui să consolideze urmărirea acestui obiectiv.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Activitățile sprijinite în cadrul programului ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor și priorităților Uniunii, la monitorizarea și evaluarea progreselor în raport cu aceste obiective și priorități și la dezvoltarea unor priorități noi sau revizuite.
(7)  Activitățile sprijinite în cadrul programului ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor, priorităților și angajamentelor Uniunii și ale programului, la monitorizarea și evaluarea progreselor în raport cu aceste obiective, priorități și angajamente și la dezvoltarea unor priorități noi sau revizuite.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   Programul ar trebui să vizeze alinierea cu foile de parcurs și strategiile europene în materie de cercetare și inovare deja existente.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Programul ar trebui să mențină un echilibru între o finanțare ascendentă (bazată pe cercetători sau pe inovatori) și o abordare descendentă (determinată de priorități definite strategic), în funcție de tipul cercetării și de comunitățile de inovare care sunt implicate, de tipurile și scopul activităților realizate și de impacturile așteptate. Combinația acestor factori ar trebui să determine alegerea abordării pentru diferitele părți ale programului, care contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale programului.
(8)  Programul ar trebui să mențină un echilibru între o finanțare ascendentă (bazată pe cercetători sau pe inovatori) și o abordare descendentă (determinată de priorități definite strategic), în funcție de tipul cercetării și de comunitățile de inovare care sunt implicate în întreaga Uniune, de ratele de succes în funcție de domeniu de intervenție, de tipurile și scopul activităților realizate, de principiul subsidiarității și de impacturile așteptate. Combinația acestor factori ar trebui să determine alegerea abordării pentru diferitele părți ale programului, care contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale programului.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Mai multe acțiuni de cercetare și inovare ar trebui să aplice un sistem de cale rapidă spre cercetare și inovare, în care intervalul de timp până la acordarea granturilor ar trebui să fie de maximum șase luni. Aceasta ar trebui să permită un acces la fonduri mai rapid, de la bază spre vârf, pentru consorțiile mici implicate în colaborare, acoperind acțiuni de la cercetarea fundamentală la intrarea pe piață.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 8 b (nou)
(8b)  Programul ar trebui să sprijine toate etapele cercetării și inovării, în special în cadrul proiectelor de colaborare. Cercetarea fundamentală constituie un bun esențial și o condiție importantă pentru creșterea capacității Uniunii de a atrage cei mai buni oameni de știință, astfel încât să devină un centru global de excelență. Ar trebui să se asigure un echilibru între cercetarea fundamentală și cea aplicată. Odată cu inovarea, acest lucru va sprijini competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Uniune.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 8 c (nou)
(8c)  Pentru a maximiza impactul programului Orizont Europa, ar trebui acordată o atenție deosebită abordărilor multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, ca elemente necesare pentru un progres științific major.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 8 d (nou)
(8d)  Implicarea în societate este cultivată printr-o cercetare și inovare responsabilă, ca element transversal ce vizează consolidarea unei cooperări eficiente între știință și societate. Aceasta le-ar permite tuturor actorilor societali (cercetători, cetățeni, decidenți politici, întreprinderi, organizații din sectorul terțiar etc.) să colaboreze pe parcursul întregului proces de cercetare și inovare pentru o mai bună aliniere a procesului și a rezultatelor acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Acțiunile de cercetare din cadrul pilonului „Știință deschisă” ar trebui să fie stabilite în funcție de necesitățile și oportunitățile din domeniul științei. Agenda de cercetare ar trebui să fie stabilită în strânsă colaborare cu comunitatea științifică. Cercetarea ar trebui finanțată în funcție de criteriul excelenței.
(9)  Acțiunile de cercetare din cadrul pilonului „Știință deschisă și bazată pe excelenţă” ar trebui să fie stabilite în funcție de necesitățile și oportunitățile din domeniul științei. Agenda de cercetare ar trebui să fie stabilită în strânsă colaborare cu comunitatea științifică și ar trebui să pună accentul pe atragerea unor noi talente în domeniul cercetării și inovării, a unor cercetători tineri, consolidând în același timp SEC și evitând exodul creierelor. Cercetarea ar trebui finanțată în funcție de criteriul excelenței.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială” ar trebui să fie stabilit prin intermediul unor clustere de activități de cercetare și inovare, în vederea maximizării integrării în domeniile de activitate respective, asigurând totodată un nivel ridicat și durabil al impactului în raport cu resursele utilizate. Aceasta va încuraja colaborarea între mai multe discipline, sectoare, politici și țări, în vederea atingerii obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și a creșterii competitivității industriilor Uniunii.
(10)  Pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar trebui să fie stabilit prin intermediul unor clustere de activități de cercetare și inovare, în vederea maximizării integrării în domeniile de activitate respective, asigurând totodată un nivel ridicat și durabil al impactului pentru Uniune în raport cu resursele utilizate. Aceasta va încuraja colaborarea între mai multe discipline, sectoare, politici și țări, în vederea atingerii obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și a angajamentelor Uniunii în conformitate cu Acordul de la Paris și, după caz, în vederea abordării provocărilor societale și a creșterii competitivității industriilor Uniunii. Activitățile incluse în acest pilon ar trebui să acopere întreaga gamă de activități de cercetare și inovare, inclusiv cercetarea și dezvoltarea, proiectele-pilot, activitățile demonstrative și sprijinul pentru achizițiile publice, cercetarea prenormativă, stabilirea standardelor și accesul pe piață al inovațiilor, pentru a garanta că Europa se menține în avangarda cercetării în domenii prioritare definite strategic.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Implicarea deplină a industriei în program, la toate nivelurile, de la antreprenori individuali și întreprinderile mici și mijlocii la întreprinderi de mari dimensiuni, ar trebui să constituie unul dintre principalele mijloace prin care urmează să fie realizate obiectivele programului, în special creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile. Industria ar trebui să contribuie la perspectivele și prioritățile stabilite prin intermediul procesului de planificare strategică care ar trebui să sprijine dezvoltarea programelor de lucru. Participarea industriei la acțiuni ar trebui să fie sprijinită la niveluri cel puțin comparabile cu cele prevăzute în programul-cadru anterior Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului13 („Orizont 2020”).
(11)  Implicarea deplină și timpurie a industriei în program, la toate nivelurile, de la antreprenori individuali și întreprinderile mici și mijlocii la întreprinderi de mari dimensiuni, ar trebui să continue în special în vederea creșterii economice și a creării de locuri de muncă durabile în Europa, consolidând cooperarea dintre sectorul privat și cel public și crescând investițiile din sectorul privat în cercetare și inovare.
__________________
13
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Consultările cu mai multe părți interesate, inclusiv cu societatea civilă și cu industria, ar trebui să contribuie la perspectivele și prioritățile stabilite prin procesul de planificare strategică. Acestea ar trebui să conducă la adoptarea de planuri strategice în domeniul cercetării și al inovării prin intermediul unor acte delegate. Planurile strategice ar trebui apoi transpuse în practică prin dezvoltarea programelor de lucru.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Este important să sprijinim industria pentru ca Uniunea să rămână sau să devină un lider mondial în domeniul inovării, digitalizării și decarbonizării, în special prin investiții în tehnologiile generice esențiale care vor sta la baza întreprinderilor de mâine. Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară. Aceasta va asigura coerența acțiunilor programului cu normele UE privind ajutoarele de stat, evitându-se denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.
(12)  Este important să sprijinim industria Uniunii să rămână sau să devină un lider mondial în domeniul inovării, digitalizării și decarbonizării, în special prin investiții în tehnologiile generice esențiale care vor sta la baza întreprinderilor de mâine. Tehnologiile generice esențiale (TGE) vor juca un rol central în cadrul pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, și ar trebui să fie conectate în continuare la inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor emergente și viitoare, pentru a permite proiectelor de cercetare să acopere întregul lanț al inovării. Acțiunile programului ar trebui să reflecte strategia de politică industrială a Uniunii, pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, pentru a încuraja investițiile în mod proporțional și transparent, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și un randament public al investițiilor. Aceasta va asigura coerența acțiunilor programului cu normele UE privind ajutoarele de stat în domeniul CDI, care ar trebui să fie revizuite pentru a stimula inovarea.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont Europa, este necesară participarea largă a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei. Valorificând bunele practici din cadrul Orizont 2020, Orizont Europa ar trebui să încurajeze în continuare participarea IMM-urilor la programul-cadru într-o manieră integrată. Ar trebui prevăzute măsuri și dispoziții bugetare adecvate, inclusiv punerea în aplicare a unui instrument dedicat IMM-urilor în sistem mono-beneficiar, complet ascendent, de realizare a unei inovări progresive, cu cereri de propuneri deschise dedicate pe tot parcursul diferitelor etape ale ciclului de inovare.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Programul ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea în mod integrat, respectând toate dispozițiile relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului. Conceptul de cercetare, inclusiv dezvoltarea experimentală, ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Frascati elaborat de OCDE, în timp ce conceptul de inovare ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Oslo, elaborat de OCDE și Eurostat, urmând o abordare largă care acoperă inovarea socială. Ca și în cazul programului-cadru anterior Orizont 2020, definițiile OCDE cu privire la nivelul de maturitate tehnologică ar trebui să fie luate în considerare la clasificarea cercetării tehnologice, a dezvoltării de produse și a activităților demonstrative, precum și la definirea tipurilor de acțiuni disponibile în cadrul cererilor de propuneri. În principiu, granturile nu ar trebui să fie acordate pentru acțiuni în cadrul cărora activitățile depășesc nivelul de maturitate tehnologică 8. Programul de lucru pentru o anumită cerere de propuneri din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială” ar putea permite granturi pentru validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață.
(13)  Programul ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea în mod integrat, respectând toate dispozițiile relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului. Conceptul de cercetare, inclusiv dezvoltarea experimentală, ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Frascati elaborat de OCDE, în timp ce conceptul de inovare ar trebui să fie utilizat în conformitate cu manualul Oslo, elaborat de OCDE și Eurostat, urmând o abordare largă care acoperă inovarea, proiectarea și creativitatea socială. Ca și în cazul programului-cadru anterior Orizont 2020, ar trebui să fie luate în considerare definițiile OCDE cu privire la nivelul de maturitate tehnologică. Programul de lucru pentru o anumită cerere de propuneri din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar putea permite granturi pentru validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Comunicarea Comisiei privind evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 [COM(2018)0002] a oferit un set de recomandări privind prezentul program, inclusiv privind normele de participare și de diseminare, bazându-se pe lecțiile învățate din programul precedent, precum și pe contribuțiile din partea instituțiilor UE și a părților interesate. Printre recomandări se numără realizarea de investiții mai ambițioase, pentru a atinge o masă critică și pentru a maximiza impactul; sprijinirea inovării revoluționare; acordarea de prioritate investițiilor Uniunii în cercetare și inovare (C&I) în domenii cu valoare adăugată ridicată, în special printr-o abordare bazată pe misiuni, prin implicarea cetățenilor și comunicarea extinsă; raționalizarea cadrului de finanțare al Uniunii, inclusiv prin simplificarea gamei de inițiative de parteneriat și de programe de cofinanțare; dezvoltarea unor sinergii sporite și mai concrete între diferitele instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu scopul de a contribui la mobilizarea potențialului neexploatat de C&I în întreaga Uniune; întărirea cooperării internaționale și consolidarea deschiderii în vederea participării țărilor terțe, precum și continuarea simplificării bazate pe experiența dobândită în urma punerii în aplicare a programului Orizont 2020.
(14)  Comunicarea Comisiei privind evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 [COM(2018)0002] și Raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării la jumătatea perioadei a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru [(2016/2147(INI)] au oferit un set de recomandări privind prezentul program, inclusiv privind normele de participare și de diseminare, bazându-se pe lecțiile învățate din programul precedent, precum și pe contribuțiile din partea instituțiilor UE și a părților interesate. Printre recomandări se numără realizarea de investiții mai ambițioase, pentru a atinge o masă critică și pentru a maximiza impactul; sprijinirea inovării revoluționare; acordarea de prioritate investițiilor Uniunii în cercetare și inovare (C&I) în domenii cu valoare adăugată ridicată, în special printr-o abordare bazată pe misiuni, prin implicarea deplină, conștientă și la timp a cetățenilor și comunicarea extinsă; raționalizarea cadrului de finanțare al Uniunii pentru folosirea integrală a potențialului de C&I al tuturor statelor membre, inclusiv prin simplificarea gamei de inițiative de parteneriat și de programe de cofinanțare; dezvoltarea unor sinergii sporite și mai concrete între diferitele instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu scopul de a contribui la mobilizarea potențialului neexploatat de C&I în întreaga Uniune; implicarea mai susținută a infrastructurilor de cercetare finanțate de Uniune, în special din FEDR, în proiectele programului, întărirea cooperării internaționale și consolidarea deschiderii în vederea participării țărilor terțe, apărând în același timp interesele Uniunii și extinzând participarea la program a tuturor statelor membre, precum și continuarea simplificării bazate pe experiența dobândită în urma punerii în aplicare a programului Orizont 2020.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii cu alte programe ale Uniunii, din etapa de concepere și planificare strategică, până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, monitorizare, audit și guvernanță. În vederea evitării suprapunerilor și a dublării eforturilor și pentru a crește efectul de levier al finanțării din partea Uniunii, pot avea loc transferuri din alte programe ale Uniunii către activitățile Orizont Europa. În aceste cazuri, ele vor respecta normele programului Orizont Europa.
(15)  Politica de coeziune ar trebui să contribuie în continuare la cercetare și inovare. Prin urmare, trebuie acordată o atenție deosebită coordonării și complementarității între cele două politici ale Uniunii. Programul ar trebui să urmărească alinierea normelor și realizarea de sinergii cu alte programe ale Uniunii, astfel cum sunt menționate în anexa IV la prezentul regulament, din etapa de concepere și planificare strategică, până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, monitorizare, audit și guvernanță. În vederea evitării suprapunerilor și a dublării eforturilor și pentru a crește efectul de levier al finanțării din partea Uniunii, precum și pentru a reduce sarcina administrativă pentru solicitanți și beneficiari, toate tipurile de sinergii ar trebui să urmeze principiul „fiecare acțiune respectă un set unic de norme”:
–   pot avea loc transferuri din alte programe ale Uniunii, inclusiv din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) către activitățile Orizont Europa, în regim voluntar. În aceste cazuri, ele vor respecta normele programului Orizont Europa, dar vor fi utilizate numai în beneficiul statului membru sau, după caz, al autorității de management care a decis să efectueze transferul;
–  ar putea fi avută în vedere, de asemenea, cofinanțarea unei acțiuni de către Orizont Europa și de către un alt program al Uniunii, fără a se depăși însă costurile eligibile totale ale acțiunii. În astfel de cazuri, s-ar aplica doar normele Orizont Europa, iar auditurile duble ar trebui evitate;
–  tuturor propunerilor care au trecut pragul de „excelență” în Orizont Europa, dar care nu pot fi finanțate din cauza unor constrângeri bugetare, ar trebui să li se acorde mărci de excelență. În astfel de cazuri, ar trebui să se aplice normele fondului care oferă sprijin, cu excepția normelor privind ajutoarele de stat.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Pentru a obține cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficientă contribuție la obiectivele de politică ale Uniunii, programul ar trebui să instituie parteneriate europene cu parteneri din sectorul privat și/sau public. Printre parteneri se numără industria, organizațiile de cercetare, organismele cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional, și organizațiile societății civile, cum ar fi fundațiile care susțin și/sau desfășoară activități de cercetare și inovare, cu condiția ca impacturile dorite să poată fi atinse mai eficient prin intermediul unui parteneriat decât exclusiv de către Uniune.
(16)  Pentru a obține cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficientă contribuție la obiectivele de politică și la angajamentele Uniunii, programul poate institui parteneriate europene cu parteneri din sectorul privat și/sau public, pe baza rezultatului planificării strategice. Printre parteneri se numără părțile interesate de cercetare și inovare din sectorul public și cel privat, centrele de competențe, incubatoarele de afaceri, parcurile științifice și tehnologice, organismele cu misiune de serviciu public, fundațiile și organizațiile societății civile și, după caz, ecosistemele regionale de inovare, care susțin și/sau desfășoară activități de cercetare și inovare, cu condiția ca impacturile dorite să poată fi atinse mai eficient prin intermediul unui parteneriat decât exclusiv de către Uniune.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Programul ar trebui să întărească cooperarea dintre parteneriatele europene și partenerii din sectorul public și/sau privat la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor pentru cercetare și inovare și a investițiilor transfrontaliere în cercetare și inovare, ceea ce oferă avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând, în același timp, Uniunii Europene să-și apere interesele în domenii strategice14.
(17)  Programul ar trebui să întărească cooperarea dintre parteneriatele europene și partenerii din sectorul public și/sau privat la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor pentru cercetare și inovare și a investițiilor transfrontaliere în cercetare și inovare, ceea ce oferă avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând, în același timp, Uniunii să-și apere interesele.
__________________
14 A se vedea, de exemplu, propunerea Comisiei privind un regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE, COM(2017)0487.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) s-au dovedit un instrument eficace și eficient, aducând beneficii societății într-un efort comun coordonat al Uniunii și al statelor sale membre, iar inițiativele emblematice existente care s-au dovedit avantajoase ar trebui sprijinite în continuare.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare politicilor Uniunii cunoștințe științifice independente și orientate către client și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie puse în aplicare în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile relevante ale utilizatorilor JRC și de necesitățile politicilor Uniunii și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.
(18)  Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare politicilor Uniunii cunoștințe științifice independente și orientate către client și asistență tehnică pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie puse în aplicare în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile relevante ale utilizatorilor JRC, de constrângerile bugetare și de necesitățile politicilor Uniunii și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Pilonul „Inovare deschisă” ar trebui să stabilească o serie de măsuri de sprijin integrat pentru nevoile antreprenorilor și antreprenoriatului, menite să dezvolte și să accelereze inovarea revoluționară pentru creșterea rapidă a pieței. Acesta ar trebui să atragă întreprinderile inovatoare cu potențial de extindere la nivel internațional și la nivelul Uniunii și să ofere granturi și coinvestiții rapide și flexibile, inclusiv cu ajutorul investitorilor privați. Aceste obiective ar trebui să fie urmărite prin crearea unui Consiliu european pentru inovare (CEI). Acest pilon ar trebui să sprijine, de asemenea, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și ecosistemele europene de inovare în general, în special prin parteneriate de cofinanțare cu actori de la nivel național și regional care sprijină inovarea.
(19)  Pilonul „O Europă inovatoare” ar trebui să stabilească o serie de măsuri de sprijin integrat pentru nevoile antreprenorilor și antreprenoriatului orientat spre cercetare, menite să dezvolte și să accelereze inovarea revoluționară pentru creșterea rapidă a pieței, precum și să promoveze autonomia tehnologică a Uniunii în domenii strategice. Acesta ar trebui să atragă întreprinderile inovatoare, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, cu potențial de extindere la nivel internațional și la nivelul Uniunii și să ofere granturi și coinvestiții rapide și flexibile, inclusiv cu ajutorul investitorilor privați. Aceste obiective ar trebui să fie urmărite prin crearea unui Consiliu european pentru inovare (CEI). Acest pilon ar trebui să sprijine, de asemenea, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), Schema de Inovare Regională a EIT și ecosistemele europene de inovare în general, în întreaga Uniune, în special prin parteneriate de cofinanțare cu actori de la nivel național și regional, atât publici, cât și privați, care sprijină inovarea.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi realizate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară din cadrul domeniilor de politică ale Fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude și fără a denatura concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.
(20)  Pentru a satisface nevoia de sprijin pentru investiții în activități cu risc mai ridicat și în activități nelineare, cum ar fi cercetarea și inovarea, este esențial ca programul Orizont Europa, în special CEI, dar și EIT cu CCI-urile sale, să se desfășoare în sinergie cu produsele financiare care urmează să fie instituite în cadrul programului InvestEU. În acest sens, experiența dobândită cu instrumentele financiare aplicate în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin și garanția pentru împrumuturi acordată IMM-urilor, ar trebui să servească drept fundament puternic pentru acordarea acestui sprijin specific; CEI ar trebui să dezvolte activități de informare strategică și de evaluare în timp real, pentru gestionarea și coordonarea în timp util a diferitelor sale acțiuni.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Prin instrumentele sale, Pathfinder și Accelerator, CEI ar trebui să urmărească identificarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a inovațiilor revoluționare creatoare de piețe, precum și sprijinirea extinderii lor rapide la nivelul UE și la nivel internațional. Printr-un sprijin coerent și raționalizat acordat inovării revoluționare, CEI ar trebui să umple golul existent în ceea ce privește sprijinul public și investițiile private pentru inovațiile revoluționare. Instrumentele CEI necesită funcții de gestionare și juridice specifice, pentru a reflecta obiectivele sale, în special activitățile de introducere pe piață.
eliminat
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Prin finanțarea mixtă în cadrul CEI, Acceleratorul ar trebui să permită depășirea „văii morții” existente între cercetare, comercializarea înainte de producția de masă și extinderea întreprinderilor. Completând programul InvestEU instituit prin Regulamentul …15 .., Acceleratorul ar trebui să ofere sprijin operațiilor care prezintă riscuri tehnologice sau comerciale de așa natură încât nu sunt considerate rentabile și nu pot mobiliza investiții semnificative de pe piață.
(22)  Prin finanțarea mixtă în cadrul CEI, Acceleratorul CEI ar trebui să permită depășirea „văii morții” existente între cercetare, comercializarea înainte de producția de masă și extinderea întreprinderilor. Completând programul InvestEU instituit prin Regulamentul …15 .., Acceleratorul ar trebui să ofere sprijin operațiilor care prezintă riscuri tehnologice sau comerciale de așa natură încât nu sunt considerate rentabile și nu pot mobiliza investiții semnificative de pe piață.
__________________
__________________
15
15 ...
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Institutul European de Inovare și Tehnologie, în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea ecosistemelor de inovare care abordează provocările globale, prin stimularea integrării întreprinderilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului. Prin activitățile sale, EIT ar trebui să stimuleze inovarea și să sprijine integrarea învățământului superior în ecosistemul de inovare, în special prin: stimularea educației antreprenoriale, stimularea unor colaborări strânse fără caracter disciplinar între industrie și mediul academic și identificarea posibilelor competențe ale viitorilor inovatori pentru a aborda provocările globale, care includ competențele digitale și de inovare avansate. Beneficiarii CEI ar trebui să poată avea acces la programele de sprijin oferite de EIT, iar întreprinderile nou-înființate generate de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT ar trebui să aibă acces la acțiunile CEI. În timp ce accentul pus de EIT pe ecosistemele de inovare ar trebui să-l facă să se încadreze în mod natural în pilonul „Inovare deschisă”, planificarea comunităților sale de cunoaștere și inovare ar trebui să fie aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică cu pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”.
(23)  Institutul European de Inovare și Tehnologie, în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI) și prin Schema de Inovare Regională a EIT, ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea ecosistemelor de inovare pentru dezvoltarea unei capacități globale a Uniunii pentru inovare, care abordează provocările globale, prin stimularea integrării întreprinderilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului. În conformitate cu actul său de înființare, Regulamentul privind EIT1a și Agenda strategică de inovare a EIT1b, prin activitățile sale, EIT ar trebui să stimuleze inovarea și să sprijine integrarea învățământului superior în ecosistemul de inovare, în special prin: stimularea educației antreprenoriale, stimularea unor colaborări strânse fără caracter disciplinar între industrie și mediul academic și identificarea posibilelor competențe ale viitorilor inovatori pentru a aborda provocările globale, care includ competențele digitale și de inovare avansate. Beneficiarii CEI ar trebui să poată avea acces la programele de sprijin oferite de EIT, iar întreprinderile nou-înființate generate de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT ar trebui să aibă acces rapid la acțiunile CEI. În timp ce accentul pus de EIT pe ecosistemele de inovare ar trebui să-l facă să se încadreze în mod natural în pilonul „O Europă inovatoare, acesta ar trebui să sprijine, de asemenea, toți ceilalți piloni, după caz, planificarea comunităților sale de cunoaștere și inovare ar trebui să fie aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică cu pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”. Ar trebui evitată suprapunerea dintre comunitățile de cunoaștere și inovare și alte instrumente din același domeniu, în special, alte parteneriate.
__________________
1a Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 (JO L 97, 9.4.2008, p. 1), modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 (JO L 347, 20.12.2013, p. 174).
1b Regulament (UE) al Parlamentului European și al Consiliului.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Asigurarea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care concurează pe o piață dată ar trebui să constituie o cerință esențială pentru succesul inovării revoluționare sau disruptive, permițând astfel în special întreprinderilor inovatoare mici și mijlocii să profite de beneficiile investițiilor realizate și să obțină o cotă de piață.
(24)  Asigurarea și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care concurează pe o piață dată ar trebui să constituie o cerință esențială pentru succesul inovării revoluționare sau disruptive, permițând astfel în special întreprinderilor inovatoare mici și mijlocii să profite de beneficiile investițiilor realizate și să obțină o cotă de piață. În mod similar, un anumit grad de deschidere în gradul de inovare al acțiunilor finanțate – care se adresează unei rețele ample de beneficiari – poate avea o contribuție substanțială la consolidarea capacităților IMM-urilor, furnizându-le mijloacele necesare pentru a atrage investiții și pentru a avea succes.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Programul ar trebui să promoveze și să integreze cooperarea cu țările terțe și cu organizații internaționale și inițiativele bazate pe interese comune, avantaje reciproce și angajamente globale pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Cooperarea internațională ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea excelenței, a atractivității și a competitivității economice și industriale a Uniunii în domeniul cercetării și inovării, abordarea provocărilor globale, astfel cum reies din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și susținerea politicilor externe ale Uniunii. Ar trebui să fie urmată o abordare de deschidere generală în ceea ce privește participarea internațională și acțiuni de cooperare internațională specifice, în special prin asigurarea faptului că entitățile stabilite în țări terțe cu venituri scăzute și medii sunt eligibile pentru finanțare adecvată. În același timp, ar trebui să se promoveze asocierea țărilor terțe la program.
(25)  Programul ar trebui să promoveze și să integreze cooperarea cu țările terțe și cu organizații internaționale și inițiativele bazate pe interesele Uniunii și pe avantaje reciproce și angajamente globale pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Cooperarea internațională ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării, a atractivității și a competitivității economice și industriale a Uniunii, abordarea provocărilor globale, astfel cum reies din obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și susținerea politicilor externe ale Uniunii. Ar trebui să fie urmată o abordare de deschidere generală în ceea ce privește participarea internațională reciprocă și acțiuni de cooperare internațională specifice și trebuie aplicate criterii de eligibilitate adecvate, luând în considerare diferitele niveluri de capacități în materie de C&I, pentru finanțarea entităților stabilite în țări terțe cu venituri scăzute și medii. În același timp, ar trebui să se promoveze asocierea țărilor terțe la program acolo unde se are în vedere reciprocitatea și cu condiția protejării intereselor Uniunii și a promovării unei participări crescute a tuturor statelor membre la program.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  Pentru a aprofunda legătura dintre știință și societate și a maximiza beneficiile interacțiunii dintre acestea, programul ar trebui să implice cetățenii și organizațiile societății civile în conceperea și crearea în comun a unor agende și conținuturi responsabile de cercetare și inovare, prin promovarea educației științifice, prin oferirea unui acces liber la cunoștințele științifice și prin facilitarea participării cetățenilor și a organizațiilor societății civile la activitățile sale. Acest lucru ar trebui realizat în întregul program și prin activități specifice din partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”. Implicarea cetățenilor și a societății civile în cercetare și inovare ar trebui însoțite de activități de informare a publicului pentru a genera și a încuraja sprijinul public pentru program. De asemenea, programul ar trebui să urmărească eliminarea obstacolelor și stimularea sinergiilor dintre știință, tehnologie, cultură și arte, pentru a obține o nouă calitate a inovării durabile.
(26)  Pentru a aprofunda legătura dintre știință și societate și a maximiza beneficiile interacțiunii dintre acestea, programul ar trebui să implice cetățenii și organizațiile societății civile în conceperea și crearea în comun a unor agende și conținuturi responsabile de cercetare și inovare, care vin în întâmpinarea preocupărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și societății civile, prin promovarea educației științifice, prin oferirea unui acces liber la cunoștințele științifice și prin facilitarea participării cetățenilor și a organizațiilor societății civile la activitățile sale. Măsurile adoptate pentru îmbunătățirea implicării cetățenilor și a societății civile ar trebui să fie monitorizate.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
(26a)  Orizont Europa ar trebui să sprijine noile tehnologii care contribuie la depășirea obstacolelor care împiedică accesul și participarea deplină a persoanelor cu dizabilități și care, în consecință, împiedică dezvoltarea unei societăți cu adevărat incluzive.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 26 b (nou)
(26b)  În vederea consolidării Spațiului European al Cercetării, toate părțile programului ar trebui să contribuie la diminuarea semnificativă a decalajului în materie de C&I în UE, în special prin creșterea participării la acțiunile programului C&I a țărilor de extindere, la diseminarea excelenței științifice, la stimularea noilor modele de cooperare pentru C&I, la reducerea decalajelor în materie de remunerare dintre cercetătorii din Uniune, la contrabalansarea exodului de creiere, la modernizarea ecosistemelor naționale de C&I și la asigurarea unei reprezentări echilibrate în cadrul comitetelor de evaluare, al grupurilor de experți și al comitetelor științifice.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  În temeiul articolului 349 din TFUE, regiunile ultraperiferice ale Uniunii au dreptul la măsuri specifice (ținând cont de situația lor structurală, socială și economică) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale regiunilor respective, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” [COM(2017)0623], aprobată de Consiliu la 12 aprilie 2018.
(27)  În temeiul articolului 349 din TFUE, regiunile ultraperiferice ale Uniunii au dreptul la măsuri specifice (ținând cont de situația lor structurală, socială și economică) în ceea ce privește accesul la programele orizontale ale Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale regiunilor respective, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” [COM(2017)0623], aprobată de Consiliu la 12 aprilie 2018, și, în măsura în care este posibil, ar trebui să promoveze participarea acestor regiuni la program.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților de gen și promovarea egalității între femei și bărbați în domeniul cercetării și inovării, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 8 din TFUE. Dimensiunea de gen ar trebui să fie integrată în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării și să fie urmată în toate etapele ciclului de cercetare.
(28)  Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților de gen, evitarea prejudecăților de gen, integrarea în mod adecvat a dimensiunii de gen în conținutul de cercetare și inovare, având ca scop îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, și promovarea egalității între femei și bărbați, inclusiv principiul remunerației egale menționat la articolul 141 alineatul (3) din TFUE și în Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, precum și asigurarea accesului la cercetare și inovare al cercetătorilor cu dizabilități.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Având în vedere specificitățile industriei apărării, dispozițiile detaliate privind finanțarea de către Uniune a proiectelor de cercetare în domeniul apărării ar trebui să fie stabilite prin Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare16, care definește normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Fondului european de apărare ar trebui să se concentreze în mod exclusiv asupra aplicațiilor de apărare.
(29)  Având în vedere specificitățile industriei apărării, dispozițiile detaliate privind finanțarea de către Uniune a proiectelor de cercetare în domeniul apărării ar trebui să fie stabilite prin Regulamentul de instituire a Fondului european de apărare16, care definește normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Deși sinergiile dintre Orizont Europa și Fondul european de apărare ar putea fi încurajate, evitând în același timp dublarea, acțiunile din cadrul Orizont Europa ar trebui să se concentreze în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile.
__________________
__________________
16
16 ...
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 31 a (nou)
(31a)  Simplificarea administrativă, în special reducerea sarcinii administrative și a întârzierilor pentru beneficiari, ar trebui să fie urmărite continuu la stabilirea, aplicarea, evaluarea, raportarea și monitorizarea programului.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 31 b (nou)
(31b)  Pentru a asigura faptul că Europa ocupă în continuare un loc de frunte la nivel mondial în cercetarea și inovarea din domeniul digital și pentru a ține cont de necesitatea de a majora investițiile, cu scopul de a beneficia de oportunitățile tot mai mari oferite de tehnologiile digitale, ar trebui să se aloce resurse bugetare suficiente priorităților digitale fundamentale.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la țările și teritoriile de peste mări: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului23], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(33)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la țările și teritoriile de peste mări: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului23], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul ar trebui să țină seama în mod corespunzător de particularitățile acestor teritorii, pentru a asigura participarea lor efectivă și pentru a sprijini cooperarea și sinergiile, în special cu regiunile ultraperiferice, precum și cu țările terțe din vecinătatea lor.
__________________
__________________
23 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
23 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
(34)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre și a beneficiarilor programului. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Normele comune aplicabile întregului program ar trebui să asigure un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele finanțate prin bugetul programului, inclusiv participarea la programe gestionate de organisme de finanțare cum ar fi EIT, întreprinderile comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din TFUE, precum și participarea la programe lansate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE. Ar trebui să se asigure flexibilitatea de a adopta norme specifice atunci când acest lucru se justifică.
(38)  Normele și cerințele comune aplicabile întregului program ar trebui să asigure instrumente simplificate și comune de punere în aplicare, inclusiv pentru monitorizare și raportare, și un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele finanțate prin bugetul programului, inclusiv participarea la programe gestionate de organisme de finanțare cum ar fi EIT, întreprinderile comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din TFUE, precum și participarea la programe lansate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE. Adoptarea de norme specifice ar trebui să fie posibilă, dar excepțiile trebuie să fie limitate la strictul necesar și să se justifice în mod adecvat.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 39
(39)  Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, ca de exemplu informarea Comisiei din 28 iunie 201324, precum și cu principiile etice, care includ evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor.
(39)  Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, ca de exemplu informarea Comisiei din 28 iunie 201324, precum și cu principiile etice, care includ evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării. Ar trebui să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor.
__________________
__________________
24 JO C 205, 19.7.2013, p. 9.
24 JO C 205, 19.7.2013, p. 9.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)  În concordanță cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale. Punerea în aplicare a programului ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în conformitate cu articolele 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte legislația internațională. Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, participarea la anumite acțiuni ale programului poate fi limitată la entități stabilite doar în statele membre sau la entități stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.
(40)  În concordanță cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale în interesul științific, societal, economic și tehnologic al Uniunii. Punerea în aplicare a programului ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în conformitate cu articolele 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte legislația internațională. Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, participarea la anumite acțiuni ale programului poate fi limitată la entități stabilite doar în statele membre sau la entități stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 41
(41)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele climatice.
(41)  Recunoscând schimbările climatice ca fiind una dintre cele mai mari și mai importante provocări globale și societale și reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui cu cel puțin 35 % din fondurile sale pentru sprijinirea obiectivelor climatice, după caz, și ca parte a obiectivului general al Uniunii de a integra acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în politicile sale și de a aloca 30 % din bugetul UE în acest scop. Pentru a monitoriza și a verifica acest obiectiv, toate cheltuielile legate de climă trebuie să fie înregistrate pentru a acoperi toate programele bugetare ale Uniunii și trebuie să se reflecte în părțile corespunzătoare ale programelor de lucru. În cadrul tehnologiei energetice nepoluante, cheltuielile estimate pentru anumite tehnologii ar trebui defalcate pentru a asigura comparabilitatea internațională. Pentru a aborda recomandările Curții de Conturi Europene [Raportul nr. 31/2016], mecanismele de integrare a aspectelor legate de climă ar trebui să facă diferența ex-post între atenuare și adaptare în cadrul raportării.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 43
(43)  Utilizarea unor informații preexistente sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultatele sensibile poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei care stabilește dispozițiile privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.
(43)  Utilizarea unor informații preexistente sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultatele sensibile și la date de cercetare poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei care stabilește dispozițiile privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Considerentul 44
(44)  Este necesar să se stabilească condițiile minime de participare, atât sub forma unei reguli generale care impune consorțiilor să includă cel puțin o persoană juridică dintr-un stat membru, cât și cu privire la specificitățile anumitor tipuri de acțiuni din cadrul programului.
eliminat
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Considerentul 45
(45)  Este adecvat să se stabilească termenele și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul programului. Granturile ar trebui executate luând în considerare toate formele de contribuție prevăzute în Regulamentul financiar, incluzând sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare, cu scopul de a continua procesul de simplificare.
(45)  Este necesar să se stabilească termenele și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul programului. Granturile vor fi principalul tip de finanțare din cadrul programului. Alte tipuri de finanțare ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de utilizarea unor sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar, cu scopul de a continua procesul de simplificare. Înainte ca orice nou sistem de rambursare a costurilor să poată fi considerat o reală simplificare pentru beneficiari, acesta ar trebui să fie precedat de o evaluare extinsă și pozitivă.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Ratele de finanțare prevăzute în prezentul regulament sunt exprimate ca valori maxime, pentru a se respecta principiul cofinanțării.
eliminat
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Considerentul 47
(47)  În conformitate cu Regulamentul financiar, programul ar trebui să prevadă o acceptare mai largă a practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului în ceea ce privește costurile cu personalul și costurile unitare pentru bunuri și servicii facturate intern.
(47)  În conformitate cu Regulamentul financiar, programul ar trebui să prevadă o acceptare mai largă a practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului în ceea ce privește costurile cu personalul și costurile unitare pentru bunuri și servicii facturate intern. Utilizarea costurilor unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern care combină costurile directe și costurile indirecte ar trebui să fie o opțiune care să poată fi aleasă de toți beneficiarii. Costurile estimate prin intermediul cheilor de repartizare ar trebui să fie eligibile.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Considerentul 48
(48)  Actualul sistem de rambursare a costurilor reale cu personalul ar trebui să fie simplificat și mai mult pornind de la abordarea privind remunerația pe bază de proiect dezvoltată în cadrul programului Orizont 2020 și ar trebui să fie aliniat la Regulamentul financiar.
(48)  Actualul sistem de rambursare a costurilor reale cu personalul ar trebui să fie simplificat și mai mult pornind de la abordarea privind remunerația pe bază de proiect dezvoltată în cadrul programului Orizont 2020 și ar trebui să fie aliniat la Regulamentul financiar, urmărind principiul „remunerare egală pentru muncă egală” ca principiu general, pentru a elimina decalajul în materie de remunerare dintre cercetătorii din UE implicați în program.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Considerentul 50
(50)  Ar trebui să se prevadă norme de reglementare a exploatării și diseminării rezultatelor, pentru a se asigura faptul că beneficiarii protejează, exploatează, diseminează și asigură accesul la rezultate, după caz. Ar trebui acordată mai multă atenție exploatării rezultatelor, în special în Uniune. Beneficiarii ar trebui să își actualizeze planurile de exploatare și diseminare a rezultatelor în timpul și după încheierea acțiunii.
(50)  Ar trebui să se prevadă norme de reglementare a exploatării și diseminării rezultatelor, pentru a se asigura faptul că beneficiarii protejează, exploatează, diseminează și asigură accesul la rezultate, după caz, ținând cont de interesele legitime ale beneficiarilor și de orice altă constrângere, precum normele privind protecția datelor, normele în materie de confidențialitate și securitate, precum și de drepturile de proprietate intelectuală, de confidențialitate sau de competitivitatea economică globală a Uniunii. Ar trebui acordată mai multă atenție exploatării rezultatelor, în special în Uniune. Beneficiarii ar trebui să își actualizeze planurile de exploatare și diseminare a rezultatelor în timpul acțiunii.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Considerentul 51
(51)  Ar trebui menținute elementele-cheie ale sistemului de evaluare și selecție a propunerilor din programul anterior Orizont 2020 care acordă o atenție deosebită excelenței. Propunerile ar trebui să fie selectate în continuare pe baza unei evaluări efectuate de experți independenți. Acolo unde este cazul, necesitatea de a asigura coerența globală a portofoliului de proiecte ar trebui să fie luată în considerare.
(51)  Ar trebui menținute elementele-cheie ale sistemului de evaluare și selecție a propunerilor din programul anterior Orizont 2020 care acordă o atenție deosebită criteriilor legate de excelență, „impact” și „calitatea și eficiența implementării ”. Propunerile ar trebui să fie selectate în continuare pe baza unei evaluări efectuate de experți independenți proveniți din cât mai multe state membre . Comisia ar trebui să organizeze, atunci când este necesar, evaluări anonime și să analizeze rezultatele acestora pentru a asigura imparțialitatea selecției. Acolo unde este cazul, necesitatea de a asigura coerența globală a portofoliului de proiecte ar trebui să fie luată în considerare de experți independenți.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Considerentul 52
(52)  Ar trebui luată în considerare o valabilitate transversală mai largă a auditurilor și evaluărilor, inclusiv cu alte programe ale Uniunii, în scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor din partea Uniunii. Valabilitatea transversală ar trebui să fie prevăzută în mod explicit prin luarea în considerare și a altor elemente de asigurare, precum auditurile sistemelor și proceselor.
(52)  Ar trebui introdusă, în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, pentru toate părțile programului, o valabilitate transversală sistematică a auditurilor și evaluărilor cu alte programe ale Uniunii, în scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor din partea Uniunii. Valabilitatea transversală ar trebui să fie prevăzută în mod explicit prin luarea în considerare și a altor elemente de asigurare, precum auditurile sistemelor și proceselor.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Considerentul 53
(53)  Provocările specifice în domeniul cercetării și inovării ar trebui să fie soluționate prin intermediul premiilor, inclusiv premii finanțate sau implementate în comun, dacă este cazul, organizate de Comisie sau de organismul de finanțare împreună cu alte organisme ale Uniunii, țări terțe, organizații internaționale sau entități juridice nonprofit.
(53)  Provocările specifice în domeniile cercetării și inovării ar trebui să fie soluționate prin intermediul premiilor, inclusiv premii finanțate sau implementate în comun, dacă este cazul, organizate de Comisie sau de organismul de finanțare împreună cu alte organisme ale Uniunii, țări terțe, organizații internaționale sau entități juridice nonprofit. În special, ar trebui acordate premii proiectelor care atrag oameni de știință în țările de extindere, precum și proiectelor de succes, pentru a le mări vizibilitatea și pentru a permite o mai bună promovare a acțiunilor finanțate de Uniune.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Considerentul 54
(54)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, se ține seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare,
(54)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare,
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 1
Articolul 1
Articolul 1
Obiect
Obiect
1.  Prezentul regulament instituie programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa („programul”) și normele de participare și de diseminare pentru acțiunile indirecte în cadrul programului.
1.  Prezentul regulament instituie programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa („programul”) și normele de participare și de diseminare pentru acțiunile indirecte în cadrul programului și stabilește cadrul care reglementează sprijinul Uniunii pentru activitățile de cercetare și inovare.
2.  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.
2.  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.
3.  Programul este pus în aplicare prin:
3.  Programul este pus în aplicare prin:
(a)  programul specific instituit prin Decizia.../.../UE25, care include o contribuție financiară pentru EIT;
(a)  programul specific instituit prin Decizia.../.../UE25, care include justificarea și domeniile de intervenție pentru EIT;
(b)  programul specific privind cercetarea în domeniul apărării instituit prin Regulamentul .../.../UE.
(b)  programul specific privind cercetarea în domeniul apărării instituit prin Regulamentul .../.../UE.
4.  Termenii „Orizont Europa”, „programul” și „programul specific” utilizați în prezentul regulament se referă la chestiuni relevante numai pentru programul specific menționat la alineatul (3) litera (a), cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod explicit.
4.  Termenii „Orizont Europa”, „programul” și „programul specific” utilizați în prezentul regulament nu se referă la chestiuni relevante pentru programul specific menționat la alineatul (3) litera (b), cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod explicit.
4a.   EIT pune în aplicare programul în conformitate cu planul strategic C&I și cu Agenda strategică de inovare a institutului pentru perioada 2021-2027, cu rezerva că orice comunitate de cunoaștere și inovare nou creată implică, dacă este posibil, resurse bugetare suplimentare și adecvate și nu subminează obiectivele și angajamentele comunităților de cunoaștere și inovare existente.
__________________
__________________
25
25
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Definiții
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1)  „infrastructuri de cercetare” înseamnă instalații care oferă resurse și servicii comunităților de cercetare pentru a desfășura activități de cercetare și pentru a stimula inovarea în domeniile lor. Această definiție include resursele umane asociate și acoperă principalele echipamente sau seturi de instrumente; instalații legate de cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau infrastructuri de date științifice; sisteme informatice, rețele de comunicare, precum și orice altă infrastructură, având un caracter unic și deschis pentru utilizatorii externi, care este esențială pentru obținerea excelenței în cercetare și inovare. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, de exemplu pentru educație sau servicii publice, și pot fi „amplasate într-un singur loc”, „virtuale” sau „distribuite”;
(1)  „infrastructuri de cercetare” înseamnă instalații care oferă resurse și servicii comunităților de cercetare pentru a desfășura activități de cercetare și pentru a stimula inovarea în domeniile lor. Această definiție include resursele umane asociate și acoperă principalele echipamente sau seturi de instrumente, în special cele susținute prin alte fonduri ale Uniunii, conform celor specificate în anexa IV; instalații legate de cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau infrastructuri de date științifice; sisteme informatice, rețele de comunicare, precum și orice altă infrastructură, având un caracter unic și deschis pentru utilizatorii externi, care este esențială pentru obținerea excelenței în cercetare și inovare. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, de exemplu pentru educație sau servicii publice, și pot fi „amplasate într-un singur loc”, „virtuale” sau „distribuite”;
(2)  „strategie de specializare inteligentă” are același înțeles ca și strategia de specializare inteligentă definită în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului26 și îndeplinește condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune];
(2)  „strategie de specializare inteligentă” are același înțeles ca și strategia de specializare inteligentă definită în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului26 și îndeplinește condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune];
(3)  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă în cadrul căreia Uniunea, împreună cu parteneri privați și/sau publici (cum ar fi industria, organizații de cercetare, organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv fundații), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare și inovare, incluzând activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;
(3)  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă în cadrul căreia Uniunea, împreună cu parteneri privați și/sau publici (cum ar fi industria, universități, organizații de cercetare, inclusiv infrastructuri de cercetare, organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv organizații neguvernamentale și fundații), după caz, se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare și inovare, incluzând activități în temeiul articolelor 185 și 187 din TFUE și activități legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;
(4)  „acces liber” înseamnă practica de a furniza utilizatorului final acces online la rezultatele cercetării generate de acțiunile finanțate în cadrul programului, în special la publicațiile științifice și la datele de cercetare, în mod gratuit;
(4)  „acces liber” înseamnă practica de a furniza utilizatorului final acces online la rezultatele cercetării generate de acțiunile finanțate în cadrul programului, în special la publicațiile științifice și la datele de cercetare, în mod gratuit. În ceea ce privește datele de cercetare, interesele relevante în materie de protecție a vieții private și de securitate, precum și drepturile de proprietate intelectuală, confidențialitatea, competitivitatea economică globală a Uniunii Europene și alte interese legitime trebuie abordate în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar” și cu „clauze solide de derogare”;
(5)  „misiune” înseamnă un portofoliu de acțiuni menite să obțină un obiectiv măsurabil într-un interval de timp stabilit și un impact asupra științei și tehnologiei și/sau asupra societății și cetățenilor care nu ar putea fi obținut prin acțiuni individuale;
(5)  „misiune” înseamnă un portofoliu de acțiuni C&I orientate spre excelență, care pot aparține mai multor clustere sau pot fi transversale, menite să obțină un obiectiv măsurabil într-un interval de timp stabilit și să aibă un impact asupra științei și tehnologiei, asupra societății, asupra elaborării de politici și/sau asupra diplomației și cetățenilor, care nu ar putea fi obținut prin acțiuni individuale;
(6)  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;
(6)  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;
(7)  „achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o achiziție publică în cadrul căreia autoritatea contractantă acționează în calitate de client care lansează bunuri sau servicii inovatoare care nu sunt încă comercializate pe scară largă și pot include teste de conformitate;
(7)  „achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o achiziție publică în cadrul căreia autoritatea contractantă acționează în calitate de client care lansează bunuri sau servicii inovatoare care nu sunt încă comercializate pe scară largă și pot include teste de conformitate;
(8)  „drepturi de acces” înseamnă drepturi de utilizare a rezultatelor sau a informațiilor preexistente;
(8)  „drepturi de acces” înseamnă drepturi de utilizare a rezultatelor sau a informațiilor preexistente ținând cont de termenele și condițiile stabilite în conformitate cu prezentul regulament;
(9)  „informații preexistente” înseamnă orice date, know-how sau informații indiferent de natura sau forma acestora, tangibile sau intangibile, inclusiv orice drepturi, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, care: (i) sunt deținute de beneficiari înainte de aderarea acestora la acțiune; (ii)sunt identificate de beneficiari în scris, în orice mod, după cum este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii sau pentru exploatarea rezultatelor acesteia;
(9)  „informații preexistente” înseamnă orice date, know-how sau informații indiferent de natura sau forma acestora, tangibile sau intangibile, inclusiv orice drepturi, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, care: (i) sunt deținute de beneficiari înainte de aderarea acestora la acțiune; și (ii) sunt identificate de beneficiari printr-un acord scris, după cum este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii sau pentru exploatarea rezultatelor acesteia;
(10)  „diseminare” înseamnă comunicarea publică a rezultatelor prin mijloace adecvate (în afară de diseminarea care rezultă din protejarea sau exploatarea rezultatelor), inclusiv prin publicații științifice în orice mijloc de informare;
(10)  „diseminare” înseamnă comunicarea publică a rezultatelor prin mijloace adecvate (în afară de diseminarea care rezultă din protejarea sau exploatarea rezultatelor), inclusiv prin publicații științifice în orice mijloc de informare;
(11)  „exploatare” înseamnă utilizarea rezultatelor în alte activități de cercetare și inovare decât cele acoperite de acțiunea vizată sau pentru elaborarea, crearea, producerea și comercializarea unui produs sau proces ori pentru crearea și furnizarea unui serviciu sau în activități de standardizare;
(11)  „exploatare” înseamnă utilizarea rezultatelor în alte activități de cercetare și inovare decât cele acoperite de acțiunea vizată sau, printre altele, în activități de exploatare comercială, precum elaborarea, crearea, producerea și comercializarea unui produs sau proces ori pentru crearea și furnizarea unui serviciu sau în activități de standardizare;
(12)  „condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condiții corespunzătoare, inclusiv eventualii termeni financiari sau eventualele condiții de scutire de redevențe, având în vedere circumstanțele specifice ale cererii de acces, de exemplu valoarea reală sau potențială a rezultatelor sau a informațiilor preexistente la care se solicită acces și/sau sfera de aplicare, durata sau alte caracteristici ale exploatării prevăzute;
(12)  „condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condiții corespunzătoare, inclusiv eventualii termeni financiari sau eventualele condiții de scutire de redevențe, având în vedere circumstanțele specifice ale cererii de acces, de exemplu valoarea reală sau potențială a rezultatelor sau a informațiilor preexistente la care se solicită acces și/sau sfera de aplicare, durata sau alte caracteristici ale exploatării prevăzute;
(13)  „organism de finanțare” înseamnă un organism sau o organizație, alta decât Comisia, menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, care a primit sarcini de execuție bugetară în cadrul programului din partea Comisiei;
(13)  „organism de finanțare” înseamnă un organism sau o organizație, alta decât Comisia, menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, care a primit sarcini de execuție bugetară în cadrul programului din partea Comisiei;
(14)  „organizație internațională de cercetare europeană” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa;
(14)  „organizație internațională de cercetare europeană” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa;
(15)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;
(15)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;
(15a)  „țări de extindere” înseamnă țările identificate cu ajutorul identificatorului compozit al excelenței în cercetare (intensitatea activității de cercetare și dezvoltare, excelența în știință și tehnologie, gradul de prezență a cunoștințelor în economie, contribuția produselor de tehnologie înaltă și medie la balanța comercială) și prin aplicarea unui prag corector de 70 % din media UE26a;
(16)  „entitate juridică non-profit” înseamnă o entitate juridică care, prin forma sa juridică, nu are scop lucrativ sau care are o obligație juridică sau statutară de a nu distribui profituri acționarilor sau membrilor săi individuali;
(16)  „entitate juridică non-profit” înseamnă o entitate juridică care, prin forma sa juridică, nu are scop lucrativ sau care are o obligație juridică sau statutară de a nu distribui profituri acționarilor sau membrilor săi individuali;
(17)  „întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie („IMM”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei27, și care are cel mult 3 000 de angajați, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;
(17)  „întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie („IMM”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei27, și care are cel mult 3 000 de angajați, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;
(18)  „rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;
(18)  „rezultate” înseamnă orice rezultat tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;
(19)  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată care arată că o propunere prezentată ca urmare a unei cereri de propuneri a depășit toate pragurile stabilite în programul de lucru, dar nu a putut fi finanțată din cauza lipsei resurselor bugetare disponibile pentru cererea de propuneri respectivă în cadrul programului de lucru;
(19)  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată care arată că o propunere prezentată ca urmare a unei cereri de propuneri a depășit toate pragurile stabilite în programul de lucru, dar nu a putut fi finanțată din cauza lipsei resurselor bugetare disponibile pentru cererea de propuneri respectivă în cadrul programului de lucru, dar care ar putea primi sprijin din altă sursă de finanțare națională sau a Uniunii;
(19a)  „plan strategic C&I” înseamnă un document care completează programul specific, adoptat din doi în doi ani prin intermediul unui act delegat, în urma unui amplu proces de consultare obligatorie cu mai multe părți interesate: statele membre, Parlamentul European și părțile interesate din domeniul CDI, inclusiv societatea civilă. Acesta definește prioritățile, instrumentele, tipurile adecvate de acțiune și formele de punere în aplicare, servind astfel drept bază utilă pentru elaborarea programelor de lucru. Planul strategic conține, în special, misiunile selectate, parteneriatele contractuale sau instituționale nou create sau continuate, inițiativele emblematice în domeniul FET și CCI;
(20)  „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului specific28 în conformitate cu articolul 12 din acesta sau un document cu un conținut și o structură echivalente adoptat de un organism de finanțare;
(20)  „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului specific28 în conformitate cu articolul 12 din acesta sau un document cu un conținut și o structură echivalente adoptat de un organism de finanțare;
(21)  „avans rambursabil” înseamnă partea dintr-o finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI care corespunde unui împrumut în temeiul titlului X din Regulamentul financiar, dar care este acordat direct de Uniune fără scop lucrativ pentru a acoperi costurile activităților corespunzătoare unei acțiuni de inovare și care trebuie să fie rambursat de către beneficiar Uniunii în condițiile prevăzute în contract;
(21)  „avans rambursabil” înseamnă partea din finanțarea mixtă în cadrul programului Orizont Europa care corespunde unui împrumut în temeiul titlului X din Regulamentul financiar, dar care este acordat direct de Uniune fără scop lucrativ pentru a acoperi costurile activităților corespunzătoare unei acțiuni de inovare și care trebuie să fie rambursat de către beneficiar Uniunii în condițiile prevăzute în contract;
(22)  „contract” înseamnă acordul încheiat de Comisie sau de un organism de finanțare cu o entitate juridică care pune în aplicare o acțiune de inovare și de introducere pe piață și care beneficiază de finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI;
(22)  „contract” înseamnă acordul încheiat de Comisie sau de un organism de finanțare cu o entitate juridică care pune în aplicare o acțiune de inovare și de introducere pe piață și care beneficiază de finanțarea mixtă în cadrul programului Orizont Europa;
(23)  „informații clasificate” înseamnă informații UE clasificate astfel cum sunt definite la articolul 3 din Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, precum și informații clasificate ale statelor membre, informații clasificate ale țărilor terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate și informații clasificate ale organizațiilor internaționale cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate;
(23)  „informații clasificate” înseamnă informații UE clasificate astfel cum sunt definite la articolul 3 din Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei, precum și informații clasificate ale statelor membre, informații clasificate ale țărilor terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate și informații clasificate ale organizațiilor internaționale cu care Uniunea a încheiat un acord de securitate;
(24)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și a unor investitori comerciali;
(24)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și a unor investitori comerciali;
(25)  „finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI” înseamnă un singur sprijin financiar pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii;
(25)  „finanțare mixtă în cadrul programului Orizont Europa” înseamnă un singur sprijin financiar pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață, constând într-o combinație specifică alcătuită dintr-un grant sau un avans rambursabil și o investiție în capitaluri proprii;
(25a)  „acțiune de cercetare și inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități prin care se urmărește crearea de noi cunoștințe și/sau explorarea fezabilității unor tehnologii, produse, procese, servicii sau soluții noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include cercetarea de bază și cea aplicată, dezvoltarea tehnologică și integrarea, testarea și validarea unui prototip de mici dimensiuni într-un laborator sau într-un mediu simulat;
(25b)  „acțiune de inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal din activități care vizează în mod direct elaborarea unor planuri și măsuri sau proiecte de produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite, care poate include crearea de prototipuri, testarea, demonstrațiile, crearea de proiecte-pilot, validarea pe scară largă a produselor și replicarea pe piață;
(25c)  „cercetare de frontieră a CEC” înseamnă acțiuni de cercetare conduse de un cercetător principal, găzduite de unul sau mai mulți beneficiari exclusiv din cadrul CEC;
(25d)  „acțiuni de formare și mobilitate” înseamnă acțiuni axate pe îmbunătățirea competențelor, a cunoștințelor și a perspectivelor de carieră ale cercetătorilor, pe baza mobilității între țări și, dacă este relevant, între sectoare sau discipline;
(25e)  „acțiune de cofinanțare a programului” înseamnă o acțiune care acordă cofinanțare pentru un program de activități stabilit și/sau pus în aplicare de entități de management și/sau de finanțare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii;
(25f)  „acțiune de achiziții publice înainte de comercializare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal realizarea de achiziții publice înainte de comercializare pusă în aplicare de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;
(25g)  „acțiune de achiziții publice de soluții inovatoare” înseamnă o acțiune care are ca scop principal desfășurarea unor proceduri de achiziții publice comune sau coordonate pentru soluții inovatoare, aplicate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante;
(25h)  „acțiune de coordonare și sprijin” înseamnă o acțiune care contribuie la obiectivele programului, cu excepția activităților de cercetare și inovare;
(25i)  „achiziție publică” înseamnă realizarea anumitor părți ale programului legate de interesele strategice și autonomia Uniunii și organizarea, pentru uzul Comisiei, a unor achiziții publice pentru studii, produse, servicii și capabilități;
(25j)  „entitate afiliată” înseamnă orice entitate juridică aflată sub controlul direct sau indirect al unui participant sau sub același control direct sau indirect ca participantul, sau care controlează direct sau indirect un participant;
__________________
__________________
26 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
26 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
26a Comisia poate revizui și, dacă este necesar, poate actualiza lista țărilor de extindere în cadrul programelor sale de lucru.
27
27
28 JO ….
28 JO ….
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Obiectivele programului
Obiectivele programului
1.  Obiectivul general al programului este ca investițiile Uniunii în cercetare și inovare să genereze un impact științific, economic și societal care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii și stimularea competitivității sale, inclusiv în industrie, îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, precum și abordarea provocărilor globale, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă.
1.  Obiectivul general al programului este ca investițiile Uniunii în cercetare și inovare să genereze un impact științific, tehnologic, economic și societal care să permită consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale Uniunii ca ansamblu, consolidarea Spațiului European al Cercetării și stimularea competitivității sale. Cercetarea și industria asigură îndeplinirea priorităților strategice și politicilor Uniunii, contribuie la abordarea provocărilor globale, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris, precum și la realizarea unei investiții totale de 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare, în conformitate cu angajamentul asumat de șefii de stat și de guvern ai Uniunii.
2.  Programul are următoarele obiective specifice:
2.  Programul are următoarele obiective specifice:
(-a)  să contribuie la dezvoltarea, promovarea și răspândirea excelenței științifice și tehnologice;
(a)  să sprijine crearea și difuzarea unor cunoștințe, competențe, tehnologii și soluții la provocările globale noi și de înaltă calitate;
(a)  să sprijine crearea și difuzarea unor cunoștințe, competențe, tehnologii și soluții de înaltă calitate, bazate atât pe cercetarea fundamentală, cât și pe cea aplicată, pentru a aborda provocările globale, inclusiv schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă;
(aa)  să urmărească reducerea semnificativă a decalajului de C&I cercetare și inovare la nivelul Uniunii, în special prin creșterea participării la Orizont Europa, în comparație cu programul-cadru anterior, a statelor membre cu performanțe C&I scăzute;
(b)  să consolideze impactul cercetării și inovării în ceea ce privește elaborarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și să sprijine utilizarea soluțiilor inovatoare în industrie și în societate pentru a aborda provocările mondiale;
(b)  să consolideze valoarea adăugată europeană a finanțării CDI, impactul cercetării și inovării în ceea ce privește elaborarea, sprijinirea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii și să sprijine accesul și utilizarea soluțiilor inovatoare în societate și în industria europeană;
(c)  să stimuleze toate formele de inovare, inclusiv inovarea revoluționară, și să consolideze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare;
(c)  să stimuleze toate formele de inovare și să consolideze introducerea pe piață și exploatarea rezultatelor CDI, în special în Uniune;
(d)  să optimizeze rezultatele programului în vederea obținerii unui impact mai mare în cadrul unui Spațiu European al Cercetării consolidat.
(d)  să optimizeze rezultatele programului în vederea consolidării și creșterii impactului și a atractivității în materie de CDI a Spațiului European al Cercetării.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Structura programului
Structura programului
1.  Programul este alcătuit din următoarele părți care contribuie la obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3:
1.  Programul este alcătuit din următoarele părți care contribuie la obiectivele generale și specifice prevăzute la articolul 3:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă”, care urmărește obiectivul specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (a) și care sprijină, de asemenea, obiectivele specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (c), cu următoarele componente:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă și bazată pe excelenţă”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC);
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC);
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA);
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA);
(c)  infrastructurile de cercetare.
(c)  infrastructurile de cercetare.
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială”, care urmărește obiectivul specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (b) și care sprijină, de asemenea, obiectivele specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (c), cu următoarele componente:
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, cu următoarele componente:
(a)  clusterul „Sănătate”;
(a)  clusterul „Sănătate”;
(b)  clusterul „O societate sigură și favorabilă incluziunii”;
(b)  clusterul „O societate creativă și incluzivă”;
(ba)  clusterul „Societăți sigure”;
(c)  clusterul „Dezvoltarea digitală și industria”;
(c)  clusterul „Domeniul digital, industrial și spațial”;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”;
(e)  clusterul „Alimente și resurse naturale”;
(e)  clusterul „Alimente, resurse naturale și agricultură”;
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului comun de cercetare (JRC).
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului comun de cercetare (JRC).
(3)  Pilonul III, „Inovare deschisă, care urmărește obiectivul specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (c) și care sprijină, de asemenea, obiectivele specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b), cu următoarele componente:
(3)  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI);
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI);
(b)  ecosistemele europene de inovare;
(b)  ecosistemele europene de inovare;
(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).
(c)  Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).
(4)  Partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, care urmărește obiectivul specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (d) și care sprijină, de asemenea, obiectivele specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), cu următoarele componente:
(4)  Partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(a)  partajarea excelenței;
(a)  diseminarea excelenței și extinderea participării la nivelul Uniunii;
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
2.  Liniile generale ale activităților sunt stabilite în anexa I.
2.  Liniile generale ale activităților sunt stabilite în anexa I.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Cercetarea în domeniul apărării
Cercetarea în domeniul apărării
1.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) și care sunt prevăzute în Regulamentul … de instituire a Fondului european de apărare sunt cercetarea axată exclusiv pe aplicații în domeniul apărării, cu obiectivul de a stimula competitivitatea, eficiența și inovarea industriei apărării.
1.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b) și care sunt prevăzute în Regulamentul … de instituire a Fondului european de apărare se axează exclusiv pe cercetare și aplicații în domeniul apărării, cu obiectivul de a stimula consolidarea, competitivitatea, eficiența și inovarea industriei apărării din Uniune și de a evita suprapunerile între cele două programe.
2.  Prezentul regulament nu se aplică programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), cu excepția prezentului articol, a articolului 1 alineatele (1) și (3) și a articolului 9 alineatul (1).
2.  Prezentul regulament nu se aplică programului specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), cu excepția prezentului articol, a articolului 1 alineatele (1) și (3) și a articolului 9 alineatul (1).
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE
Planificarea strategică și punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE
1.  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele de finanțare menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.
1.  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele de finanțare menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.
2.  Programul poate furniza finanțare pentru acțiunile indirecte sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi (inclusiv granturi de funcționare), premii și achiziții publice. De asemenea, poate furniza finanțare sub forma instrumentelor financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
2.  Programul poate furniza finanțare pentru acțiunile indirecte sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi (inclusiv granturi de funcționare), care areprezintă principala formă de sprijin în cadrul programului, premii și achiziții publice. De asemenea, poate furniza finanțare sub forma instrumentelor financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
3.  Normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament se aplică acțiunilor indirecte.
3.  Normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament se aplică acțiunilor indirecte.
4.  Principalele tipuri de acțiuni care urmează să fie folosite în cadrul programului sunt stabilite și definite în anexa II. Toate formele de finanțare sunt folosite într-un mod flexibil în cadrul tuturor obiectivelor programului, utilizarea lor fiind determinată pe baza nevoilor și a caracteristicilor obiectivelor specifice.
4.  Principalele tipuri de acțiuni care urmează să fie folosite în cadrul programului sunt stabilite și definite la articolul 2 și în anexa II. Formele de finanțare menționate la alineatul (2) sunt folosite într-un mod flexibil în cadrul tuturor obiectivelor programului, utilizarea lor fiind determinată pe baza nevoilor și a caracteristicilor obiectivelor specifice.
5.  Programul sprijină, de asemenea, acțiunile directe întreprinse de JRC. În cazul în care aceste acțiuni contribuie la inițiativele stabilite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE, această contribuție nu este considerată ca făcând parte din contribuția financiară alocată inițiativelor menționate.
5.  Programul sprijină, de asemenea, acțiunile directe întreprinse de JRC. În cazul în care aceste acțiuni contribuie la inițiativele stabilite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE, această contribuție nu este considerată ca făcând parte din contribuția financiară alocată inițiativelor menționate.
6.  Punerea în aplicare a programului specific29 se bazează pe o planificare multianuală transparentă și strategică a activităților de cercetare și inovare, în special în ceea ce privește pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”, în urma consultărilor cu părțile interesate cu privire la priorități, tipurile de acțiuni adecvate și modalitățile de punere în aplicare care trebuie să fie utilizate. Acest lucru asigură alinierea cu alte programe relevante ale Uniunii.
6.  Punerea în aplicare a programului specific29 se bazează pe planuri strategice C&I și este conformă cu toate obiectivele programului stabilite la articolul 3, în urma unui proces de planificare multianuală transparentă, incluzivă și strategică a activităților de cercetare și inovare, în special în ceea ce privește pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană.
Se organizează consultări cu autoritățile naționale, cu Parlamentul European, cu părțile interesate din sectorul CDI și cel industrial, inclusiv cu platformele tehnologice europene, cu reprezentanții societății civile și cu grupurile consultative independente de experți la nivel înalt cu privire la priorități, tipurile de acțiuni adecvate și modalitățile de punere în aplicare care trebuie să fie utilizate. Planificarea strategică asigură alinierea cu alte programe relevante ale Uniunii și crește complementaritatea și sinergiile cu programele și prioritățile naționale și regionale de finanțare a CDI, consolidând astfel SEC.
6a.  Programul prevede posibilitatea tuturor beneficiarilor de a solicita finanțare într-un mod mai rapid. Unele acțiuni de cercetare și inovare aplică un sistem de cale rapidă spre cercetare și inovare, în care timpul până la acordarea granturilor este de maximum 6 luni. Aceasta va permite un acces la fonduri mai rapid, de la bază spre vârf, pentru consorțiile mici implicate în colaborare, acoperind acțiuni de la cercetare fundamentală la intrarea pe piață. Cererile pentru a urma „calea rapidă spre cercetare și inovare” pot fi depuse în permanență, cu date-limită, și sunt integrate în programele de lucru din cadrul clusterelor, CEI și partea privind „diseminarea excelenței”.
7.  Activitățile Orizont Europa sunt în principal realizate prin cereri de propuneri, dintre care unele sunt organizate în cadrul misiunilor și parteneriatelor europene.
7.  Activitățile Orizont Europa sunt realizate prin cereri de propuneri, dintre care unele sunt organizate în cadrul misiunilor și parteneriatelor europene, cu excepția activităților menționate la articolul 39 referitor la premii.
8.  Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont Europa se concentrează asupra aplicațiilor civile.
9.  Programul asigură promovarea efectivă a egalității de gen și a dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării. Se acordă o atenție specială asigurării echilibrului de gen, în funcție de situația în domeniul cercetării și inovării în cauză, în comitetele de evaluare și în organisme cum ar fi grupurile de experți.
__________________
__________________
29
29
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 6 a (nou)
Articolul 6a
Principiile finanțării UE și aspecte transversale
1.  Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului Orizont Europa se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile. Nu sunt permise transferurile bugetare între program și Fondul european de apărare.
2.  Orizont Europa asigură o abordare multidisciplinară și prevede, după caz, integrarea științelor sociale și umaniste în toate activitățile desfășurate în cadrul programului.
3.  Părțile programului care se bazează pe colaborare asigură echilibrul între nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică, acoperind astfel întregul lanț valoric.
4.  Programul vizează reducerea semnificativă a decalajului CDI în Uniune și promovarea unei acoperiri geografice extinse în proiectele de colaborare. Aceste eforturi se reflectă în măsuri proporționale adoptate de statele membre, cu sprijinul fondurilor UE, naționale și regionale. Se acordă o atenție specială echilibrului geografic, în funcție de situația din domeniul cercetării și inovării în cauză, de situația proiectelor finanțate, a comitetelor de evaluare și a organismelor de tipul consiliilor și grupurilor de experți, fără a submina criteriile de excelență.
5.  Programul asigură promovarea efectivă a egalității de gen și a dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării și abordează cauzele dezechilibrului de gen. Se acordă o atenție specială asigurării echilibrului de gen, în funcție de situația din domeniul cercetării și inovării în cauză, în comitetele de evaluare și în alte organisme consultative relevante, cum ar fi consiliile și grupurile de experți.
6.  Programul vizează o simplificare administrativă continuă și reducerea sarcinii pentru beneficiari.
7.  Dimensiunea climatică ar trebui să fie integrată în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării și să fie aplicată în toate etapele ciclului de cercetare.
8.  Programul prevede, după caz, angajamentul societal de a alinia mai bine procesul de cercetare și inovare și rezultatele acestuia cu valorile și nevoile societății, prin promovarea activităților de implicare în știință și de educație științifică și prin crearea și proiectarea în comun a agendelor științifice, implicând cetățenii și societatea civilă în stabilirea priorităților C&I.
9.  Programul asigură transparența și responsabilitatea finanțării publice în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, protejând astfel interesul public.
10.  Comisia sau organismul relevant de finanțare se asigură că sunt puse la dispoziția tuturor participanților potențiali suficiente orientări și informații în momentul publicării cererii de propuneri, în special modelul de acord de grant aplicabil.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Misiuni
Misiuni
1.  Misiunile sunt programate în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, dar pot, de asemenea, beneficia de acțiunile desfășurate în cadrul altor părți ale programului.
1.  Misiunile sunt programate în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, dar pot, de asemenea, beneficia de acțiunile desfășurate în cadrul altor părți ale programului, precum și de cele desfășurate în cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii, cu respectarea normelor programului Orizont Europa.
2.  Misiunile sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 5 din programul specific. Evaluarea se efectuează în conformitate cu articolul 26.
2.  Conținutul misiunilor, obiectivele, țintele, calendarele și punerea în aplicare a acestora sunt prezentate detaliat în planurile strategice C&I, în conformitate cu definiția de la articolul 2, cu prevederile articolului 6 din programul-cadru și cu articolul 5 din programul specific. Evaluarea se efectuează în conformitate cu articolul 26.
2a.  În timpul primilor doi ani ai programului, maximum 10 % din bugetul anual al pilonului II este programat prin cereri specifice de realizare a misiunilor. În ultimii trei ani ai programului și numai după o evaluare pozitivă a procesului de selecție și management al misiunii, acest procent poate fi majorat. Cota bugetară totală dedicată misiunilor trebuie specificată în planurile strategice pentru C&I.
2b.  Se efectuează o evaluare completă a misiunilor cu privire la sfera și administrarea lor, la numirea consiliului și la acțiunile preliminare, în conformitate cu obiectivele lor de referință măsurabile. Recomandările rezultate în urma acestei evaluări sunt luate în considerare înainte de programarea noilor misiuni sau înainte de continuarea, încheierea sau redirecționarea celor existente.
3.  Misiunile:
3.  Misiunile:
(a)  au o valoare adăugată europeană clară și contribuie la îndeplinirea priorităților Uniunii;
(a)  au o valoare adăugată europeană clară și contribuie la îndeplinirea priorităților, obiectivelor și angajamentelor Uniunii;
(aa)  sunt incluzive, încurajează implicarea largă și asigură participarea diferitelor tipuri de părți interesate și produc rezultate în domeniul C&D&I de care beneficiază toate statele membre;
(b)  sunt îndrăznețe și constituie surse de inspirație, și, prin urmare, au o largă relevanță societală sau economică;
(b)  sunt îndrăznețe, constituie surse de inspirație și au o largă relevanță societală, științifică, tehnologică, diplomatică, de mediu sau economică;
(c)  indică o direcție clară și sunt orientate, măsurabile și delimitate în timp;
(c)  indică o direcție clară și sunt orientate, măsurabile și delimitate în timp;
(d)  sunt axate pe activități de cercetare și inovare ambițioase, dar realiste;
(d)  sunt selectate într-o manieră transparentă și sunt axate pe activități de cercetare și inovare ambițioase și orientate spre excelență, dar realiste, în toate etapele de dezvoltare;
(da)  includ un element de urgență în ceea ce privește obiectivele misiunii, au domeniul de aplicare și amploarea necesare și mobilizează resursele de care este nevoie, având drept unic punct de interes să producă rezultatul dorit al misiunii;
(e)  stimulează activități care implică mai multe discipline, sectoare și actori;
(e)  stimulează activități care implică mai multe discipline (inclusiv științe sociale și umaniste), sectoare și actori;
(f)  sunt deschise la soluții multiple și ascendente.
(f)  sunt deschise la soluții multiple și ascendente.
(fa)  realizează sinergii într-un mod transparent cu alte programe ale Uniunii, precum și cu fonduri publice și private, inclusiv prin implicarea activă a ecosistemelor de inovare naționale și regionale.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Consiliul european pentru inovare
1.  Comisia înființează Consiliul european al inovării (CEI) pentru implementarea acțiunilor prevăzute în cadrul pilonului III „O Europă inovatoare”, care este legat de CEI. CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: prioritate acordată inovării revoluționare și disruptive, autonomie, capacitate de asumare a riscurilor, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere.
2.  CEI este deschis pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și societăți, întreprinderi nou-înființate, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, precum și de la beneficiari unici la consorții multidisciplinare. Cel puțin 70 % din bugetul CEI este dedicat întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor inovatoare.
3.  Consiliul și caracteristicile managementului CEI sunt definite în Decizia (UE)... [Programul specific] și anexele la aceasta.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 8
Articolul 8
Articolul 8
Parteneriate europene
Parteneriate europene
1.  O serie de părți ale programului Orizont Europa pot fi puse în aplicare prin parteneriate europene. Implicarea Uniunii în parteneriatele europene poate lua oricare dintre următoarele forme:
1.  O serie de părți ale programului Orizont Europa pot fi puse în aplicare prin parteneriate europene. Implicarea Uniunii în parteneriatele europene poate lua oricare dintre următoarele forme:
(a)  participarea la parteneriate create pe baza unor memorandumuri de înțelegere și/sau a unor angajamente contractuale între Comisie și partenerii menționați la articolul 2 alineatul (3), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente privind contribuțiile financiare și/sau contribuțiile în natură ale partenerilor, indicatori-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute. Acestea includ identificarea activităților de cercetare și inovare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de program (parteneriate europene programate în comun);
(a)  participarea la parteneriate create pe baza unor memorandumuri de înțelegere și/sau a unor angajamente contractuale între Comisie și partenerii menționați la articolul 2 alineatul (3), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente privind contribuțiile financiare și/sau contribuțiile în natură ale partenerilor, indicatori-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute. Acestea includ identificarea activităților de cercetare și inovare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de program (parteneriate europene programate în comun);
(b)  participarea și contribuția financiară la un program de activități de cercetare și inovare, pe baza angajamentului partenerilor privind contribuții financiare și în natură și a integrării activităților relevante ale acestora utilizând o acțiune de cofinanțare a programului (parteneriate europene cofinanțate);
(b)  participarea și contribuția financiară la un program de activități de cercetare și inovare, pe baza angajamentului partenerilor privind contribuții financiare și în natură și a integrării activităților relevante ale acestora utilizând o acțiune de cofinanțare a programului (parteneriate europene cofinanțate);
(c)  participarea și contribuția financiară la programe de cercetare și inovare desfășurate de mai multe state membre în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau de către organisme instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, cum ar fi întreprinderile comune, sau de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în conformitate cu [Regulamentul privind EIT] (parteneriate europene instituționalizate), care urmează să fie puse în aplicare numai în cazurile în care alte tipuri de parteneriate europene nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și dacă acest lucru este justificat de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare, incluzând gestionarea centrală a tuturor contribuțiilor financiare.
(c)  participarea și contribuțiile financiare și/sau în natură la programe de cercetare și inovare desfășurate de mai multe state membre în conformitate cu articolul 185 din TFUE sau de către organisme instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, cum ar fi întreprinderile comune, sau de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT în conformitate cu [Regulamentul privind EIT] (parteneriate europene instituționalizate), care urmează să fie puse în aplicare numai în cazurile în care alte tipuri de parteneriate europene nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și dacă acest lucru este justificat de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare, incluzând gestionarea centrală a tuturor contribuțiilor financiare.
2.  Parteneriatele europene:
2.  Parteneriatele europene:
(a)  sunt stabilite în cazurile în care vor permite atingerea obiectivelor Orizont Europa în mod mai eficient decât Uniunea singură;
(a)  sunt stabilite doar în cazurile în care vor permite atingerea obiectivelor Orizont Europa în mod mai eficient decât alte părți ale programului-cadru;
(b)  aderă la principiul valorii adăugate a Uniunii, transparenței, deschiderii, impactului, efectului de levier, angajamentului financiar pe termen lung asumat de toate părțile implicate, flexibilității, coerenței și complementarității cu inițiativele Uniunii și cu inițiative locale, regionale, naționale și internaționale;
(b)  aderă la principiul valorii adăugate a Uniunii, transparenței, deschiderii, impactului, efectului puternic de levier, angajamentului financiar și/sau în natură pe termen lung asumat de toate părțile implicate, flexibilității, coerenței și complementarității cu inițiativele Uniunii și cu inițiative locale, regionale, naționale și internaționale;
(c)  sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării din partea programului.
(c)  sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării din partea programului.
2a.  Toate parteneriatele sunt identificate în planuri strategice de cercetare și inovare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 6 și în anexa III la programul-cadru, precum și în anexa I la programul specific, înainte de a fi puse în aplicare prin programe sau planuri de lucru.
Dispozițiile și criteriile privind selecția, punerea lor în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată sunt stabilite în anexa III.
Dispozițiile și criteriile privind selecția, punerea lor în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată sunt stabilite în anexa III.
Amendamentele 71 și 172
Propunere de regulament
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Buget
Buget
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului-cadru pentru perioada 2021-2027 este de 94 100 000 000 EUR la prețuri curente pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a), la care se adaugă suma pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), astfel cum este prevăzută în Regulamentul… de instituire a Fondului european de apărare.
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului-cadru pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR la prețurile din 2018 pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (a), la care se adaugă suma pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), astfel cum este prevăzută în Regulamentul… de instituire a Fondului european de apărare.
2.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) prima jumătate a propoziției este următoarea:
2.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) prima jumătate a propoziției este următoarea:
(a)  25 800 000 000 EUR pentru pilonul I, „Știință deschisă”, pentru perioada 2021-2027, din care
(a)  27,42 % pentru pilonul I, „Știință deschisă și bazată pe excelenţă”, pentru perioada 2021-2027, din care
(1)  16 600 000 000 EUR pentru Consiliul European pentru Cercetare;
(1)  17,64 % pentru Consiliul European pentru Cercetare;
(2)  6 800 000 000 EUR pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie;
(2)  7,23 % pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie;
(3)  2 400 000 000 EUR pentru infrastructurile de cercetare;
(3)  2,55 % pentru infrastructurile de cercetare;
(b)  52 700 000 000 EUR pentru pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială”, pentru perioada 2021-2027, din care
(b)  55,48 % pentru pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pentru perioada 2021-2027, din care
(1)  7 700 000 000 EUR pentru clusterul „Sănătate”;
(1)  8,16 % pentru clusterul „Sănătate”;
(2)  2 800 000 000 EUR pentru clusterul „O societate sigură și favorabilă incluziunii”;
(2)  2,50 % pentru clusterul „O societate creativă și incluzivă”;
(2a)  2,00 % pentru clusterul „Societăți sigure”;
(3)  15 000 000 000 EUR pentru clusterul „Dezvoltarea digitală și industria”;
(3)  15,94 % pentru clusterul „Domeniul digital, industrial și spațial”;
(4)  15 000 000 000 EUR pentru clusterul „Climă, energie și mobilitate”;
(4)  15,84 % pentru clusterul „Climă, energie și mobilitate”;
(5)  10 000 000 000 EUR pentru clusterul „Alimente și resurse naturale”;
(5)  9,00 % pentru clusterul „Alimente, resurse naturale și agricultură”;
(6)  2 200 000 000 EUR pentru acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC);
(6)  2,04 % pentru acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC).
(c)  13 500 000 000 EUR pentru pilonul III, „Inovare deschisă”, pentru perioada 2021-2027, din care
(c)  12,71 % pentru pilonul III, „O Europă inovatoare”, pentru perioada 2021-2027, din care:
(1)  10 500 000 000 EUR pentru Consiliul european pentru inovare, incluzând o sumă de până la 500 000 000 EUR pentru ecosistemele europene de inovare;
(1)  8,71 % pentru Consiliul european pentru inovare (CEI), incluzând un procent de până la 0,53 % pentru ecosistemele europene de inovare;
(2)  3 000 000 000 EUR pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT);
(2)  4 % pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).
(d)  2 100 000 000 EUR pentru partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” pentru perioada 2021-2027, din care
(d)  4,39 % pentru partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(1)  1 700 000 000 EUR pentru „partajarea excelenței;
(1)  4 % pentru diseminarea excelenței și extinderea participării la nivelul Uniunii;
(2)  400 000 000 EUR pentru reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
(2)  0,39 % pentru reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
3.  Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate, în cadrul procedurii bugetare anuale, să se abată de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 10 %. Nu se permite o astfel de abatere cu privire la suma menționată la alineatul (2) litera (b) punctul (6) din prezentul articol și la suma totală stabilită pentru partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” menționată la alineatul (2) din prezentul articol.
3.  Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate, în cadrul procedurii bugetare anuale, să se abată de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 10 %, inclusiv alocarea contribuțiilor din partea țărilor asociate.
3a.  În cadrul obiectivului general al Uniunii de integrare a acțiunilor climatice și de cheltuire a 30 % din bugetul Uniunii în sprijinul obiectivelor privind clima, acțiunile din cadrul programului contribuie la obiectivele climatice cu cel puțin 35 % din fondurile acestuia, după caz.
3b.  Cel puțin 2,5 miliarde EUR sunt destinate granturilor pentru inovarea progresivă în beneficiul IMM-urilor, în conformitate cu instrumentul menționat la articolul 43a din prezentul regulament și în anexa I la decizie.
3c.  45 % din bugetul clusterului „O societate incluzivă și creativă” sprijină cercetarea din sectoarele culturale și creative, inclusiv patrimoniul cultural al Uniunii, dispunând de 300 de milioane EUR care urmează să fie alocate pentru crearea unui cloud pentru patrimoniul cultural european, astfel cum este stabilit în anexa I la programul specific, în urma unei evaluări a impactului care urmează să fie prezentată Parlamentului European.
3d.  Cel puțin 1 miliard EUR este destinat cercetării cuantice în cadrul clusterului „Domeniul digital, industrial și spațial” din cadrul pilonului II.
4.  Suma menționată la alineatul (1) prima jumătate a propoziției mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv toate cheltuielile administrative, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.
4.  Suma menționată la alineatul (1) prima jumătate a propoziției mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv toate cheltuielile administrative, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale. Aceste cheltuieli nu trebuie să depășească 5 % din bugetul total al programului. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.
5.  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la alineatul (4), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.
5.  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la alineatul (4), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.
6.  Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.
6.  Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.
7.  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.
7.  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.
8.  Resursele alocate statelor membre care fac obiectul gestiunii partajate și sunt transferabile în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] pot fi transferate, la cererea acestora, către program. Comisia execută aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.
9.  Programul Orizont Europa este conceput pentru a fi pus în aplicare în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare ale Uniunii este inclusă în anexa IV.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Accesul liber și datele deschise
Accesul liber și datele deschise
1.  Accesul liber la publicațiile științifice care rezultă în urma cercetării finanțate prin program este asigurat în conformitate cu articolul 35 alineatul (3). Accesul liber la datele de cercetare este asigurat în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”. Accesul liber la alte rezultate ale cercetării este încurajat.
1.  Accesul liber la publicațiile științifice care rezultă în urma cercetării finanțate prin program este asigurat în conformitate cu articolul 35 alineatul (3). Accesul liber la datele de cercetare este asigurat în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”.
1a.  Accesul liber la datele cercetărilor recunoaște necesitatea unor regimuri de acces diferite, datorată interesului economic al Uniunii, drepturilor de proprietate intelectuală, protecției datelor cu caracter personal și confidențialității, chestiunilor de securitate și altor interese legitime, inclusiv posibilității de derogare. Planurile de management al datelor pe durata proiectului sunt considerate costuri eligibile.
1b.  Accesul deschis reciproc la publicațiile științifice și la datele de cercetare se promovează pe plan internațional, ținând seama de competitivitatea și de interesele industriale ale Uniunii. În special, accesul deschis reciproc este prevăzut în toate acordurile de asociere și în acordurile de cooperare în domeniul științei și tehnologiei încheiate cu țări terțe, inclusiv în acordurile semnate de organismele de finanțare însărcinate cu gestionarea indirectă a programului.
2.  Gestionarea responsabilă a datelor de cercetare este asigurată în conformitate cu principiile FAIR (datele trebuie să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile).
2.  Gestionarea responsabilă a datelor de cercetare este asigurată în conformitate cu principiile FAIR (datele trebuie să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile).
3.  Sunt promovate practicile științei deschise care merg dincolo de accesul liber la rezultatele cercetării și de gestionarea responsabilă a datelor de cercetare.
3.  Sunt promovate practicile științei deschise care merg dincolo de accesul liber la datele de cercetare și la publicațiile științifice și dincolo de gestionarea responsabilă a datelor de cercetare.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Finanțare complementară și combinată
Finanțare complementară, combinată și cumulativă
1.   Orizont Europa este implementat în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii, urmărind totodată o simplificare administrativă maximă. O listă neexhaustivă de sinergii cu alte programe de finanțare este inclusă în anexa IV. În cazul unei acțiuni CDI cofinanțate se aplică setul unic de norme al programului Orizont Europa.
Acțiunile care au primit certificarea „marca de excelență” sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:
2.   „Marca de excelență” se acordă pentru toate părțile programului. Acțiunile care au primit certificarea „marca de excelență” sau care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:
(a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri din cadrul programului;
(a)  au fost evaluate într-o cerere de propuneri din cadrul programului;
(b)  respectă cerințele de calitate minime ale cererii de propuneri respective;
(b)  respectă cerințele de calitate minime ale cererii de propuneri respective;
(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective ca urmare a unor constrângeri bugetare;
(c)  nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective ca urmare a unor constrângeri bugetare;
pot primi sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care este oferit sprijinul.
pot primi sprijin din fondurile naționale sau regionale, inclusiv din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], fără a fi necesare alte cereri sau evaluări și cu condiția ca acțiunile respective să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Cu excepția normelor privind ajutoarele de stat, se aplică normele fondului din care este oferit sprijinul.
2a.   În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX [... Regulamentul privind dispozițiile comune], în mod voluntar, autoritatea de management poate solicita transferul unor părți ale alocărilor sale financiare către Orizont Europa. Resursele transferate sunt cheltuite în conformitate cu normele Orizont Europa. În plus, Comisia se asigură că fondurile transferate sunt alocate în totalitate programelor și/sau proiectelor care vor fi implementate în statul membru sau regiunea, după caz, din care provin.
2b.   Cu autorizarea prealabilă a solicitanților, Comisia include alocările menționate la prezentul articol în sistemul de informare privind proiectele selectate, pentru a face posibil un schimb rapid de informații și a permite autorităților financiare să acorde finanțare acțiunilor selectate.
O acțiune care a beneficiat de o contribuție dintr-un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din program, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 12
Articolul 12
Articolul 12
Țări terțe asociate la program
Țări terțe asociate la program
1.  Programul permite asocierea următoarelor țări terțe:
1.  Programul permite asocierea următoarelor țări terțe:
(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;
(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;
(b)  țări în curs de aderare, țări candidate și candidați potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(b)  țări în curs de aderare, țări candidate și candidați potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(d)  țările terțe și teritoriile care îndeplinesc toate criteriile următoare:
(d)  țările terțe și teritoriile care îndeplinesc toate criteriile următoare:
i.  dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării;
i.  dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării;
ii.  se angajează în favoarea unei economii de piață deschise, bazate pe norme, incluzând un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală, susținută de instituții democratice;
ii.  se angajează în favoarea unei economii de piață deschise, bazate pe norme, incluzând un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea drepturilor omului, susținută de instituții democratice;
iii.  promovează în mod activ politici menite să amelioreze bunăstarea economică și socială a cetățenilor.
iii.  promovează în mod activ politici menite să amelioreze bunăstarea economică și socială a cetățenilor.
Asocierea la program a oricărei țări terțe de la litera (d) se realizează în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
Asocierea completă sau parțială la program a oricărei țări terțe de la litera (d) se bazează pe evaluarea beneficiilor pentru Uniune. În special, aceasta se realizează în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;
–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;
–   să confere dreptul de a coordona o acțiune în cadrul programului, cu condiția ca aceasta să aducă beneficii Uniunii și să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii;
–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;
–  să stabilească condițiile de participare la program, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la (sub)programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;
–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.
–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale Uniunii.
2.  Domeniul de aplicare al asocierii fiecărei țări terțe la program trebuie să ia în considerare obiectivul de stimulare a creșterii economice în Uniune prin intermediul inovării. În consecință, cu excepția membrilor SEE, a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali, anumite părți ale programului pot fi excluse de la un acord de asociere pentru o anumită țară.
2.  Domeniul de aplicare al asocierii fiecărei țări terțe la program trebuie să ia în considerare obiectivul de stimulare a creșterii economice în Uniune prin intermediul inovării și să evite exodul creierelor din Uniune. În consecință, cu excepția membrilor SEE, a țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali, anumite părți monobeneficiare ale programului pot fi excluse de la un acord de asociere pentru o anumită țară, în special cele destinate unor entități private.
3.  Acordul de asociere stabilește, dacă este cazul, participarea entităților juridice stabilite în Uniune la programele echivalente din țările asociate, în conformitate cu condițiile stabilite în acesta.
3.  Acordul de asociere stabilește și urmărește, dacă este cazul, participarea reciprocă a entităților juridice stabilite în Uniune la programele echivalente din țările asociate, în conformitate cu condițiile stabilite în acesta.
4.  Condițiile care determină nivelul contribuției financiare asigură o corecție automată a oricărui dezechilibru semnificativ comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare, execuție și exploatare a programului.
4.  Condițiile acordului de asociere care determină nivelul contribuției financiare asigură o corecție automată, o dată la doi ani, a oricărui dezechilibru comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare, execuție și exploatare a programului.
4a.  Contribuțiile tuturor țărilor asociate sunt incluse în părțile relevante ale programului, cu condiția să fie respectată defalcarea bugetului, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2). Comisia raportează Consiliului și Parlamentului, în cursul procedurii bugetare anuale, bugetul total al fiecărei părți a programului, identificând fiecare dintre țările asociate, contribuțiile individuale și balanța lor financiară.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 14 – titlu
Acțiuni eligibile
Acțiuni eligibile și principii etice
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 15
Articolul 15
Articolul 15
Norme etice
Norme etice
1.  Acțiunile desfășurate în temeiul programului respectă principiile etice și legislația relevantă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale.
1.  Acțiunile desfășurate în temeiul programului respectă principiile etice și legislația relevantă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale.
Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viața privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritatea fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și necesității de a asigura niveluri ridicate de protecție a sănătății umane.
2.  Entitățile care participă la acțiune furnizează:
2.  Entitățile care participă la acțiune furnizează:
(a)  o autoevaluare privind etica care identifică și prezintă în detaliu toate aspectele legate de etică previzibile în legătură cu obiectivul, punerea în aplicare și impactul probabil al activităților care urmează a fi finanțate, inclusiv o confirmare a respectării dispozițiilor de la alineatul (1) și o descriere a modului în care va fi asigurat acest lucru;
(a)  o autoevaluare privind etica care identifică și prezintă în detaliu toate aspectele legate de etică previzibile în legătură cu obiectivul, punerea în aplicare și impactul probabil al activităților care urmează a fi finanțate, inclusiv o confirmare a respectării dispozițiilor de la alineatul (1) și o descriere a modului în care va fi asigurat acest lucru;
(b)  o confirmare a faptului că activitățile vor respecta Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare publicat de ALLEA (All European Academies) și că nu vor fi desfășurate activități excluse de la finanțare;
(b)  o confirmare a faptului că activitățile vor respecta Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare publicat de ALLEA (All European Academies) și că nu vor fi desfășurate activități excluse de la finanțare;
(c)  pentru activitățile desfășurate în afara Uniunii, o confirmare a faptului că aceleași activități ar fi fost autorizate într-un stat membru și
(c)  pentru activitățile desfășurate în afara Uniunii, o confirmare a faptului că aceleași activități ar fi fost autorizate într-un stat membru și
(d)  pentru activitățile care utilizează celule stem embrionare umane, după caz, detalii privind măsurile legate de licențe și control care vor fi luate de autoritățile competente ale statelor membre implicate, precum și detalii referitoare la aprobările privind etica care trebuie obținute înainte de începerea activităților în cauză.
(d)  pentru activitățile care utilizează celule stem embrionare umane, după caz, detalii privind măsurile legate de licențe și control care vor fi luate de autoritățile competente ale statelor membre implicate, precum și detalii referitoare la aprobările privind etica care trebuie obținute înainte de începerea activităților în cauză.
3.  Propunerile sunt verificate în mod sistematic pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și pentru a le supune unei evaluări privind etica. Evaluarea privind etica se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare. Pentru acțiunile care implică utilizarea de celule stem embrionare umane sau embrioni umani, evaluarea privind etica este obligatorie. Verificările și evaluările privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică. Comisia și organismele de finanțare asigură transparența procedurilor privind etica într-un grad cât mai mare.
3.  Propunerile sunt verificate în mod sistematic pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și pentru a le supune unei evaluări privind etica. Evaluarea privind etica se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare. Pentru acțiunile care implică utilizarea de celule stem embrionare umane sau embrioni umani, evaluarea privind etica este obligatorie. Verificările și evaluările privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică. Comisia și organismele de finanțare asigură transparența procedurilor privind etica.
4.  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Documentele respective sunt păstrate la dosar și sunt transmise Comisiei sau organismului de finanțare la cerere.
4.  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Documentele respective sunt păstrate la dosar și sunt transmise Comisiei sau organismului de finanțare la cerere.
5.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează controale privind etica. În cazul problemelor etice grave sau complexe, controalele se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare.
5.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează controale privind etica. În cazul problemelor etice grave sau complexe, controalele se efectuează de către Comisie, cu excepția cazului în care această sarcină este delegată organismului de finanțare.
Controalele privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică.
Controalele privind etica se efectuează cu sprijinul experților în materie de etică.
6.  Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic pot fi respinse sau încheiate în orice moment.
6.  Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic sunt respinse sau încheiate de îndată ce se stabilește inacceptabilitatea etică.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 16
Articolul 16
Articolul 16
Securitate
Securitate
1.  Acțiunile desfășurate în cadrul programului respectă normele de securitate aplicabile și în special normele privind protecția informațiilor clasificate împotriva divulgării neautorizate, inclusiv orice act legislativ relevant din legislația națională și legislația Uniunii. În cazul cercetării efectuate în afara Uniunii folosind și/sau generând informații clasificate, pe lângă respectarea cerințelor respective, este necesar să se încheie un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea de cercetare.
1.  Acțiunile desfășurate în cadrul programului respectă normele de securitate aplicabile și în special normele privind protecția informațiilor clasificate împotriva divulgării neautorizate, inclusiv orice act legislativ relevant din legislația națională și legislația Uniunii. În cazul cercetării efectuate în afara Uniunii folosind și/sau generând informații clasificate, pe lângă respectarea cerințelor respective, este necesar să se încheie un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea de cercetare.
2.  Dacă este cazul, propunerile cuprind o autoevaluare de securitate care identifică orice probleme de securitate și prezintă în detaliu modul în care aceste probleme vor fi soluționate pentru a respecta legislația relevantă națională și a Uniunii.
2.  Dacă este cazul, propunerile cuprind o autoevaluare de securitate care identifică orice probleme de securitate și prezintă în detaliu modul în care aceste probleme vor fi soluționate pentru a respecta legislația relevantă națională și a Uniunii.
3.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru a identifica propunerile care prezintă probleme de securitate.
3.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru a identifica propunerile care prezintă probleme de securitate.
4.  Dacă este cazul, acțiunile respectă Decizia (UE, Euratom) 2015/444 și normele sale de aplicare.
4.  Dacă este cazul, acțiunile respectă Decizia (UE, Euratom) 2015/444 și normele sale de aplicare.
5.  Entitățile care participă la acțiune asigură protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate utilizate și/sau generate de acțiune. Înainte de începerea activităților în cauză, ele trebuie să prezinte dovada autorizării de securitate a persoanelor și/sau instalației, emisă de autoritățile naționale de securitate.
5.  Entitățile care participă la acțiune asigură protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate utilizate și/sau generate de acțiune. La cererea Comisiei sau a unui organism de finanțare, înainte de începerea activităților în cauză, ele trebuie să prezinte dovada autorizării de securitate a persoanelor și/sau instalației, emisă de autoritățile naționale de securitate.
6.  În cazul în care experții externi trebuie să lucreze cu informații clasificate, este necesară acordarea autorizației de securitate corespunzătoare înainte de numirea experților respectivi.
6.  În cazul în care experții externi trebuie să lucreze cu informații clasificate, este necesară acordarea autorizației de securitate corespunzătoare înainte de numirea experților respectivi.
7.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare poate efectua controale de securitate.
7.  Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare poate efectua controale de securitate.
8.  Acțiunile care nu respectă normele de securitate pot fi respinse sau încheiate în orice moment.
8.  Acțiunile care nu respectă normele de securitate pot fi respinse sau încheiate în orice moment.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 18
Articolul 18
Articolul 18
Entități eligibile pentru participare
Entități eligibile pentru participare
1.  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, sau orice organizație internațională poate participa la acțiuni în cadrul programului cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul regulament, precum și a oricăror condiții prevăzute în programul de lucru sau în cererea de propuneri.
1.  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, inclusiv entitățile juridice din țări terțe neasociate, sau orice organizație internațională poate participa la acțiuni în cadrul programului cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul regulament, precum și a oricăror condiții prevăzute în programul de lucru sau în cererea de propuneri.
2.  Entitățile fac parte dintr-un consorțiu care cuprinde cel puțin trei entități juridice independente, fiecare fiind stabilită într-un alt stat membru sau țară asociată, dintre care cel puțin una este stabilită într-un stat membru, cu excepția cazului în care:
2.  Entitățile fac parte dintr-un consorțiu care cuprinde cel puțin trei entități juridice independente, fiecare fiind stabilită într-un alt stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, sau într-o țară asociată, dintre care cel puțin două sunt stabilite într-un stat membru, cu excepția cazului în care acțiunea este una dintre cele menționate la alineatul (3) sau (4);
(a)  programul de lucru prevede altfel, dacă acest lucru este justificat;
(b)  acțiunea este una dintre acțiunile prevăzute la alineatul (3) sau (4).
3.  Acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC), acțiunile Consiliului european pentru inovare (CEI), acțiunile de formare profesională și de mobilitate sau acțiunile de cofinanțare a programului pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe persoane juridice, fiind necesar ca una dintre acestea să fie stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată.
3.  Acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC), acțiunile Consiliului european pentru inovare (CEI), acțiunile de formare profesională și de mobilitate sau acțiunile de cofinanțare a programului pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe persoane juridice, fiind necesar ca una dintre acestea să fie stabilită într-un stat membru sau, după caz, într-o țară asociată, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1).
4.  Acțiunile de coordonare și de sprijin pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe entități juridice, care pot fi stabilite într-un stat membru, într-o țară asociată sau într-o altă țară terță.
4.  Acțiunile de coordonare și de sprijin pot fi puse în aplicare de către una sau mai multe entități juridice, care pot fi stabilite într-un stat membru sau țară asociată sau într-o altă țară terță.
5.  Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, programul de lucru poate prevedea că participarea poate fi limitată la entități juridice stabilite doar în statele membre sau la entități juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.
5.  Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, programul de lucru poate prevedea că participarea poate fi limitată la entități juridice stabilite doar în statele membre sau la entități juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de statele membre.
6.  Programul de lucru poate prevedea și alte criterii de eligibilitate decât cele prevăzute la alineatele (2), (3), (4) și (5), în funcție de cerințe de politică specifice sau de natura și obiectivele acțiunii, inclusiv privind numărul de entități juridice, tipul de entitate juridică și locul de stabilire.
6.  Programul de lucru poate prevedea și alte criterii de eligibilitate decât cele prevăzute la alineatele (2), (3), (4) și (5), în funcție de cerințe de politică specifice sau de natura și obiectivele acțiunii, inclusiv privind numărul de entități juridice, tipul de entitate juridică și locul de stabilire.
7.  Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 9 alineatul (8), participarea este limitată la o singură entitate juridică stabilită în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea, cu excepția cazului în care se convine altfel cu autoritatea de management și acest lucru este prevăzut în programul de lucru.
7.  Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11, participarea este limitată la o singură entitate juridică stabilită în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea, cu excepția cazului în care se convine altfel cu autoritatea de management și acest lucru este prevăzut în programul de lucru.
8.  Dacă se indică acest lucru în programul de lucru, Centrul Comun de Cercetare poate participa la acțiuni.
8.  Dacă se indică acest lucru în programul de lucru, Centrul Comun de Cercetare poate participa la acțiuni.
9.  Centrul Comun de Cercetare, organizațiile internaționale de cercetare europeană și entitățile juridice înființate în temeiul legislației Uniunii sunt considerate ca fiind stabilite într-un alt stat membru decât cele în care sunt stabilite celelalte entități juridice care participă la acțiune.
10.  Pentru acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC) și acțiunile de formare profesională și mobilitate, organizațiile internaționale cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată sunt considerate ca fiind stabilite în statul membru sau țara asociată în cauză.
10.  Pentru acțiunile de cercetare de frontieră ale Consiliului european pentru cercetare (CEC) și acțiunile de formare profesională și mobilitate, organizațiile internaționale cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată sunt considerate ca fiind stabilite în statul membru sau țara asociată în cauză.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 19
Articolul 19
Articolul 19
Entități eligibile pentru finanțare
Entități eligibile pentru finanțare
1.   Entitățile sunt eligibile pentru finanțare dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată.
1.   Entitățile sunt eligibile pentru finanțare dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1).
Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 9 alineatul (8), numai entitățile stabilite în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea sunt eligibile pentru finanțare din aceste sume.
Pentru acțiunile care beneficiază de sume în temeiul articolului 11 alineatul (3), numai entitățile stabilite în jurisdicția autorității de management care efectuează delegarea sunt eligibile pentru finanțare din aceste sume.
1a.  După caz, organizațiile internaționale sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni dacă își au sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată.
1b.  Entitățile din țări cu venituri scăzute și medii și, în mod excepțional, din alte țări terțe neasociate ar putea fi eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni dacă:
(a)  țara terță este identificată în programul de lucru; și
(b)  Comisia sau organismul de finanțare consideră că participarea acestei țări este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii;
2.  Entitățile stabilite într-o țară terță neasociată ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor. Cu toate acestea, entitățile din țări cu venituri scăzute și medii și, în mod excepțional, din alte țări terțe neasociate ar putea fi eligibile pentru finanțare într-o acțiune dacă:
2.  Entitățile stabilite în alte țări terțe neasociate ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor. Acordurile pentru cercetare și dezvoltare dintre aceste țări terțe neasociate și Uniune se pot încheia oricând se consideră util și se poate institui un mecanism de cofinanțare similar celor convenite în cadrul programului Orizont 2020. Respectivele țări asigură accesul reciproc al entităților juridice din Uniune la programele de finanțare a CDI ale respectivelor țări, precum și reciprocitatea în materie de acces deschis la rezultatele și la datele științifice, precum și la condiții corecte și echitabile pentru drepturile de proprietate intelectuală.
(a)  țara terță este menționată în programul de lucru adoptat de Comisie; sau
(b)  Comisia sau organismul de finanțare consideră că participarea lor este esențială pentru punerea în aplicare a acțiunii;
3.  Entitățile afiliate sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni în cazul în care sunt stabilite într-un stat membru, într-o țară asociată sau într-o țară terță menționată în programul de lucru adoptat de Comisie.
3.  Entitățile afiliate sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unei acțiuni în cazul în care sunt stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată.
3a.  Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului un raport, specificând, pentru fiecare țară terță neasociată, valoarea contribuțiilor financiare ale Uniunii acordate entităților participante și valoarea contribuțiilor financiare acordate de aceeași țară entităților din Uniune care participă la activitățile sale.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 20
Articolul 20
Articolul 20
Cereri de propuneri
Cereri de propuneri
1.  Pentru toate acțiunile, cu excepția activităților de tranziție din cadrul instrumentului Pathfinder al CEI, conținutul cererilor de propuneri este inclus în programul de lucru.
1.  Pentru toate acțiunile, conținutul cererilor de propuneri este inclus în programul de lucru.
Programul de lucru explică motivul pentru care trebuie să fie finanțată o anumită acțiune cu referire la rezultatele proiectelor specifice anterioare și la nivelul științei, tehnologiei și inovării la nivel național, al Uniunii și internațional, precum și la nivelul evoluției politicilor relevante, pieței și societății.
2.  Pentru activitățile de tranziție din cadrul instrumentului Pathfinder al CEI:
(a)  lansarea și conținutul cererilor de propuneri se stabilesc având în vedere obiectivele și bugetul stabilite în programul de lucru pentru portofoliul de acțiuni vizat;
(b)  granturile constând într-o sumă fixă care nu depășește 50 000 EUR pot fi atribuite fără o cerere de propuneri pentru a efectua acțiuni de coordonare și sprijin urgente menite să consolideze comunitatea de beneficiari a portofoliului sau să evalueze apariția unor eventuale întreprinderi spin-off sau inovări creatoare de piețe.
3.   Dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor lor, cererile de propuneri pot fi limitate la dezvoltarea de activități suplimentare sau la adăugarea de noi parteneri la acțiunile existente.
3.   Dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor lor, cererile de propuneri pot fi limitate la dezvoltarea de activități suplimentare sau la adăugarea de noi parteneri la acțiunile existente.
4.   Nu este necesară o cerere de propuneri pentru acțiunile de coordonare și de sprijin sau pentru acțiunile de cofinanțare a programului care:
4.   Nu este necesară o cerere de propuneri pentru acțiunile de coordonare și de sprijin sau pentru acțiunile de cofinanțare a programului care:
(a)  urmează să fie desfășurate de Centrul Comun de Cercetare sau de entitățile juridice menționate în programul de lucru și care
(a)  urmează să fie desfășurate de Centrul Comun de Cercetare sau de entitățile juridice menționate în programul de lucru și care
(b)  nu intră în domeniul de aplicare al unei cereri de propuneri.
(b)  nu intră în domeniul de aplicare al unei cereri de propuneri.
5.   Programul de lucru precizează cererile de propuneri pentru care vor fi acordate „mărci de excelență”. Cu autorizarea prealabilă din partea solicitantului, informațiile privind cererea și evaluarea pot fi comunicate autorităților financiare interesate, sub rezerva încheierii unor acorduri de confidențialitate.
5.   Programul de lucru precizează cererile de propuneri pentru care vor fi acordate „mărci de excelență”. Cu autorizarea prealabilă din partea solicitantului, informațiile privind cererea și evaluarea pot fi comunicate autorităților financiare interesate, sub rezerva încheierii unor acorduri de confidențialitate.
5a.  Pentru a combate subscrierea excesivă, Comisia poate aplica, unui număr de cereri, o procedură de evaluare în două etape.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 21
Articolul 21
Articolul 21
Cereri de propuneri comune
Cereri de propuneri comune
Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:
Comisia sau organismul de finanțare poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu:
(a)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;
(a)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;
(b)  organizații internaționale;
(b)  organizații internaționale;
(c)  entități juridice non-profit.
(c)  entități juridice non-profit.
În cazul unei cereri comune, se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Procedurile implică un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte.
În cazul unei cereri comune, consorțiile care își depun candidatura respectă cerințele prevăzute la articolul 18 din prezentul regulament și se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Procedurile implică un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 22
Articolul 22
Articolul 22
Achiziții publice înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare
Achiziții publice înainte de comercializare și achiziții publice de soluții inovatoare
1.  Acțiunile pot să vizeze sau să aibă ca obiectiv principal achizițiile publice înainte de comercializare sau achizițiile publice de soluții inovatoare efectuate de către beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE31, 2014/25/UE32 și 2009/81/CE33.
1.  Acțiunile pot să vizeze sau să aibă ca obiectiv principal achizițiile publice înainte de comercializare sau achizițiile publice de soluții inovatoare efectuate de către beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE31, 2014/25/UE32 și 2009/81/CE33.
2.  Procedurile privind achizițiile publice:
2.  Procedurile privind achizițiile publice:
(a)  sunt conforme cu principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare, proporționalității și cu normele privind concurența;
(a)  sunt conforme cu principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare, proporționalității și cu normele privind concurența;
(b)  pot prevedea condiții specifice, precum limitarea locului efectuării activităților care fac obiectul achizițiilor publice înainte de comercializare la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;
(b)  pot utiliza procedura simplificată și/sau accelerată și pot prevedea condiții specifice, precum limitarea locului efectuării activităților care fac obiectul achizițiilor publice înainte de comercializare la teritoriul statelor membre și al țărilor asociate;
(c)  pot să autorizeze atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori) și
(c)  pot să autorizeze atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori) și
(d)  prevăd atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care oferă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând, în același timp, absența conflictelor de interese.
(d)  prevăd atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care oferă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând, în același timp, absența conflictelor de interese.
3.  Dacă un contractant produce rezultate în cadrul achizițiilor publice înainte de comercializare, acesta deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau solicita contractanților să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru a exploata rezultatele în numele autorității contractante în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a acorda sublicențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele în decursul unei perioade date după achiziția înainte de comercializare, astfel cum s-a prevăzut în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere drepturile de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.
3.  Dacă un contractant produce rezultate în cadrul achizițiilor publice înainte de comercializare, acesta deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente. Autoritățile contractante beneficiază de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele în decursul unei perioade date după achiziția înainte de comercializare, astfel cum s-a prevăzut în contract, autoritățile contractante se consultă cu contractantul și analizează motivele pentru care nu s-a realizat exploatarea. După o astfel de consultare, autoritatea contractantă îi poate solicita acestuia să transfere drepturile de proprietate asupra rezultatelor autorităților contractante.
3a.  Dispoziții specifice privind dreptul de proprietate, drepturile de acces și acordarea de licențe pot fi stabilite în contractele de achiziții publice pentru soluții inovatoare.
__________________
__________________
31 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
31 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
32 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
32 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
33 Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
33 Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 23
Articolul 23
eliminat
Finanțarea cumulativă
O acțiune care a beneficiat de o contribuție dintr-un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din program, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui program al Uniunii din care se oferă contribuția se aplică contribuției lor respective la acțiune. Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe o bază proporțională, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 24 – titlu
Criterii de selecție
Capacitatea financiară a solicitanților
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 25
Articolul 25
Articolul 25
Criterii de atribuire
Criterii de selecție și de atribuire
1.  O propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii de atribuire:
1.  O propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii de atribuire:
(a)  excelența;
(a)  excelența;
(b)  impactul;
(b)  impactul;
(c)  calitatea și eficiența punerii în aplicare.
(c)  calitatea și eficiența punerii în aplicare.
2.  În cazul propunerilor de acțiuni ale CEC privind cercetarea de frontieră, se aplică numai criteriul menționat la alineatul (1) litera (a).
2.  În cazul propunerilor de acțiuni ale CEC privind cercetarea de frontieră, se aplică numai criteriul menționat la alineatul (1) litera (a). Numai în cazurile în care două sau mai multe proiecte excelente obțin aceeași poziție, diferențierea se face prin aplicarea criteriilor menționate la alineatul (1) litera (b) sau (c).
3.  Programul de lucru stabilește detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor de atribuire prevăzute la alineatul (1) și poate preciza ponderările și plafoanele aplicabile.
3.  Programul de lucru stabilește detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor de atribuire prevăzute la alineatul (1), inclusiv orice ponderări, plafoane și reguli pentru cum se tratează propunerile ex-aequo, luând în considerare obiectivele cererii de propuneri. Condițiile de tratare a propunerilor ex-aequo pot include următoarele criterii, dar fără a se limita la acestea: IMM-urile, genul, participanții din țările de extindere.
3a.  Comisia ia în considerare posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape și, dacă este posibil, propunerile anonimizate pot fi evaluate în prima etapă de evaluare, pe baza criteriilor de atribuire menționate la alineatul (1).
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 26
Articolul 26
Articolul 26
Evaluare
Evaluare
1.  Propunerile sunt evaluate de comitetul de evaluare, care poate fi:
1.  Propunerile sunt evaluate de comitetul de evaluare, care este:
–  alcătuit complet sau parțial din experți externi independenți;
–  alcătuit din experți externi independenți;
–   alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor sau organismelor Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 150 din Regulamentul financiar.
În cazul CEI și al misiunilor, comitetul de evaluare poate include, de asemenea, reprezentanți ai instituțiilor sau organismelor Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 150 din Regulamentul financiar.
Comitetul de evaluare poate fi asistat de experți externi.
Comitetul de evaluare poate fi asistat de experți externi.
2.  În cazul în care este necesar, comitetul de evaluare ierarhizează propunerile care au atins pragurile aplicabile, în conformitate cu:
2.  În cazul în care este necesar, comitetul de evaluare ierarhizează propunerile care au atins pragurile aplicabile, în conformitate cu:
–  punctajele de evaluare;
–  punctajele de evaluare;
–  contribuția lor la îndeplinirea unor obiective de politică specifice, inclusiv la constituirea unui portofoliu coerent de proiecte.
–  contribuția lor la îndeplinirea unor obiective de politică specifice, inclusiv la constituirea unui portofoliu coerent de proiecte.
De asemenea, comisia de evaluare poate să propună orice modificări substanțiale ale propunerilor, în măsura în care sunt necesare pentru coerența portofoliului.
Comisia de evaluare poate să propună, numai în mod excepțional, în cazuri justificate în mod corespunzător, modificări ale propunerilor, în măsura în care sunt necesare pentru coerența portofoliului.
2a.  Procesul de evaluare evită orice conflict de interese și orice părtinire pe baza reputației. Se garantează transparența criteriilor de evaluare și a punctajului propunerii.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 27
Articolul 27
Articolul 27
Procedura de reexaminare a evaluării
Procedura de reexaminare a evaluării, întrebări și plângeri
1.  Un solicitant poate solicita o reexaminare a evaluării, dacă acesta consideră că procedura de evaluare aplicabilă nu a fost corect aplicată în ceea ce privește propunerea sa.
1.  Un solicitant poate solicita o reexaminare a evaluării, dacă acesta consideră că procedura de evaluare aplicabilă nu a fost corect aplicată în ceea ce privește propunerea sa.
2.  Reexaminarea evaluării vizează doar aspectele procedurale ale evaluării, nu și evaluarea pertinenței propunerii.
2.  Reexaminarea evaluării vizează doar aspectele procedurale ale evaluării, nu și evaluarea pertinenței propunerii.
2a.  O cerere de reexaminare se referă la o propunere specifică și este prezentată în termen de 30 zile de la comunicarea rezultatelor evaluării. Comitetul de reexaminare este prezidat și compus din reprezentanți care nu au fost implicați în cererea de propuneri. Comitetul decide dacă propunerea trebuie reevaluată sau dacă evaluarea inițială este confirmată. Comitetul face acest lucru fără nicio întârziere nejustificată și fără a compromite posibilitățile de selecție.
3.  Reexaminarea evaluării nu trebuie să întârzie procesul de selecție a propunerilor care nu fac obiectul reexaminării.
3.  Reexaminarea evaluării nu trebuie să întârzie procesul de selecție a propunerilor care nu fac obiectul reexaminării.
3a.  Comisia se asigură că există o procedură prin care participanții pot adresa în mod direct întrebări și plângeri cu privire la participarea lor în cadrul Orizont Europa. Informațiile privind modul de înregistrare a întrebărilor sau a plângerilor sunt disponibile online.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 28
Articolul 28
Articolul 28
Durata procedurilor de acordare a granturilor
Durata procedurilor de acordare a granturilor
1.  Prin derogare de la articolul 194 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, se aplică următoarele perioade:
1.   Prin derogare de la articolul 194 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, se aplică următoarele perioade:
(a)  pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, o perioadă maximă de cinci luni de la data limită de depunere a propunerilor complete;
(a)   pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, o perioadă maximă de cinci luni de la data limită de depunere a propunerilor complete;
(b)  pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții, o perioadă maximă de opt luni de la data limită de depunere a propunerilor complete.
(b)   pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții, o perioadă maximă de opt luni de la data limită de depunere a propunerilor complete;
(ba)  pentru grantul specific semnat în cadrul căii rapide spre cercetare și inovare, o perioadă maximă de șase luni de la data limită de depunere a propunerilor complete.
Durata procedurilor de acordare a granturilor nu afectează calitatea evaluării.
2.  Programul de lucru pentru CEI poate stabili perioade mai scurte.
2.   Programul de lucru pentru CEI poate stabili perioade mai scurte.
3.  În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, perioadele menționate la alineatul (1) pot fi depășite pentru acțiunile CEC, pentru misiuni și atunci când acțiunile sunt supuse unei evaluări privind etica sau de securitate.
3.   În plus față de excepțiile prevăzute la articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, perioadele menționate la alineatul (1) pot fi depășite pentru acțiunile CEC, pentru misiuni și atunci când acțiunile sunt supuse unei evaluări privind etica sau de securitate.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 29
Articolul 29
Articolul 29
Execuția grantului
Execuția grantului
1.  În cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea în aplicare tehnică a acțiunii, ceilalți beneficiari respectă obligațiile respective fără nicio finanțare suplimentară din partea Uniunii, cu excepția cazului în care sunt exonerați în mod expres de această obligație. Responsabilitatea financiară a fiecărui beneficiar se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor privind Mecanismul de asigurare reciprocă.
1.  În cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea în aplicare tehnică a acțiunii, ceilalți beneficiari respectă obligațiile respective fără nicio finanțare suplimentară din partea Uniunii, cu excepția cazului în care sunt exonerați în mod expres de această obligație. Responsabilitatea financiară a fiecărui beneficiar se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor privind Mecanismul de asigurare reciprocă.
2.  Acordul de grant poate stabili obiective de etapă și tranșele de prefinanțare aferente. Dacă obiectivele de etapă nu sunt îndeplinite, acțiunea poate fi suspendată, modificată sau încheiată.
2.  Acordul de grant poate stabili obiective de etapă și tranșele de prefinanțare aferente. Dacă obiectivele de etapă nu sunt îndeplinite, acțiunea poate fi suspendată, modificată sau – în cazul în care nu se iau măsuri corective – încheiată, în urma evaluării de către experți independenți.
3.  Acțiunea poate fi, de asemenea, încheiată dacă rezultatele așteptate și-au pierdut relevanța pentru Uniune din motive științifice, tehnologice sau economice, inclusiv, în cazul CEI și al misiunilor, dacă și-au pierdut relevanța ca parte a unui portofoliu de acțiuni.
3.  Acțiunea poate fi, de asemenea, încheiată dacă rezultatele și/sau obiectivele de etapă așteptate și-au pierdut relevanța atât pentru Uniune, cât și pentru beneficiari din motive științifice, tehnologice sau economice, inclusiv, în cazul CEI și al misiunilor, dacă și-au pierdut relevanța ca parte a unui portofoliu de acțiuni. Comisia realizează o procedură împreună cu coordonatorul acțiunii și, după caz, cu experți externi înainte de a decide încheierea unei acțiuni.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 30
Articolul 30
Articolul 30
Rate de finanțare
Rate de finanțare
1.  Se aplică o rată de finanțare unică per acțiune pentru toate activitățile care sunt finanțate în cadrul acțiunii. Rata maximă este stabilită în programul de lucru.
1.  Se aplică o rată de finanțare unică per acțiune pentru toate activitățile care sunt finanțate în cadrul acțiunii. Rata maximă per acțiune este stabilită în programul de lucru.
2.  Programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni, cu excepția:
2.  Programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale ale unei acțiuni, cu excepția:
(a)  acțiunilor de inovare: până la 70 % din costurile eligibile totale, cu excepția entităților juridice non-profit, în cazul cărora programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale;
(a)  acțiunilor de inovare: până la 70 % din costurile eligibile totale, cu excepția entităților juridice non-profit, în cazul cărora programul poate rambursa până la 100 % din costurile eligibile totale;
(b)  acțiunilor de cofinanțare a programului: cel puțin 30 % din costurile eligibile totale și, în cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, până la 70 %.
(b)  acțiunilor de cofinanțare a programului: cel puțin 30 % din costurile eligibile totale și, în cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, până la 70 %.
3.  Ratele de finanțare stabilite în prezentul articol se aplică, de asemenea, acțiunilor pentru care se stabilește o finanțare pe baza ratei forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare pentru întreaga acțiune sau pentru o parte a acesteia.
3.  Ratele de finanțare stabilite în prezentul articol se aplică, de asemenea, acțiunilor pentru care se stabilește o finanțare pe baza ratei forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare pentru întreaga acțiune sau pentru o parte a acesteia.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 31
Articolul 31
Articolul 31
Costuri indirecte
Costuri indirecte
1.  Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.
1.  Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.
Dacă este cazul, costurile indirecte incluse în costurile unitare sau în sumele forfetare se calculează utilizând rata forfetară stabilită la alineatul (1), cu excepția costurilor unitare pentru bunuri și servicii facturate intern care se calculează pe baza costurilor reale, în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarilor.
Dacă este cazul, costurile indirecte incluse în costurile unitare sau în sumele forfetare se calculează utilizând rata forfetară stabilită la alineatul (1), cu excepția costurilor unitare pentru bunuri și servicii facturate intern care se calculează pe baza costurilor reale, permițând chei de repartizare, în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarilor.
2.  Cu toate acestea, în cazul în care programul de lucru prevede acest lucru, costurile indirecte pot fi declarate sub formă de sumă forfetară sau de costuri unitare.
2.  Cu toate acestea, în cazul în care programul de lucru prevede acest lucru, costurile indirecte pot fi declarate sub formă de sumă forfetară sau de costuri unitare.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 32
Articolul 32
Articolul 32
Costuri eligibile
Costuri eligibile
1.  În plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar, pentru beneficiarii care primesc o remunerație pe bază de proiect, costurile cu personalul sunt eligibile în limita remunerației pe care o persoană o primește pentru activitatea desfășurată în cadrul unor proiecte similare finanțate prin programe naționale.
1.  În plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar, pentru beneficiarii care primesc o remunerație pe bază de proiect, costurile cu personalul sunt eligibile în limita remunerației pe care o persoană o primește pentru activitatea desfășurată în cadrul unor proiecte similare finanțate prin programe naționale. Limitate la durata acestui program, în statele membre eligibile pentru acțiuni de extindere, costurile orare cu personalul sunt eligibile la un nivel echivalent cu 1,25 ori nivelul național de remunerare orară aplicat proiectelor CDI finanțate în cadrul sistemelor naționale.
Remunerație pe bază de proiect înseamnă o remunerație care este legată de participarea unei persoane la proiecte, face parte din practicile obișnuite de remunerație ale beneficiarului și este plătită în mod constant.
Remunerație pe bază de proiect înseamnă o remunerație care este legată de participarea unei persoane la proiecte, face parte din practicile obișnuite de remunerație ale beneficiarului și este plătită în mod constant.
2.  Prin derogare de la articolul 190 alineatul (1) din Regulamentul financiar, costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe prin intermediul unor contribuții în natură sunt eligibile în limita costurilor directe eligibile ale părții terțe.
2.  Prin derogare de la articolul 190 alineatul (1) din Regulamentul financiar, costurile resurselor puse la dispoziție de părți terțe prin intermediul unor contribuții în natură sunt eligibile în limita costurilor directe eligibile ale părții terțe.
3.  Prin derogare de la articolul 192 din Regulamentul financiar, veniturile generate de exploatarea rezultatelor nu sunt considerate încasări generate de acțiune.
3.  Prin derogare de la articolul 192 din Regulamentul financiar, veniturile generate de exploatarea rezultatelor nu sunt considerate încasări generate de acțiune.
3a.  Beneficiarii își pot folosi practicile obișnuite de contabilitate analitică pentru a identifica și a declara costurile suportate în legătură cu o acțiune. Comisia poate specifica un număr limitat de condiții suplimentare de eligibilitate pentru a asigura buna gestionare a grantului. Comisia nu respinge practicile contabile dacă rezultatele acestora nu sunt diferite de cele proprii și dacă oferă același nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.
4.  Prin derogare de la articolul 203 alineatul (4) din regulamentul financiar, un certificat referitor la situațiile financiare este obligatoriu pentru plata soldului dacă suma declarată drept costuri reale și costuri unitare, calculate în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică, este egală sau mai mare de 325 000 EUR.
4.  Prin derogare de la articolul 203 alineatul (4) din regulamentul financiar, un certificat referitor la situațiile financiare este obligatoriu pentru plata soldului dacă suma declarată drept costuri reale și costuri unitare, calculate în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate analitică, este egală sau mai mare de 325 000 EUR.
Certificatele referitoare la situațiile financiare pot fi eliberate de un funcționar public competent și independent, împuternicit de autoritățile naționale relevante pentru a audita beneficiarul sau de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE.
4a.  Prin derogare de la articolul 186 alineatul (1) din Regulamentul financiar, pentru acțiunile de formare profesională și de mobilitate Marie Skłodowska-Curie, exclusiv în cazul concediului de maternitate sau al concediului pentru creșterea copilului, pe întreaga durată a grantului, suma maximă a acestuia este majorată cu indemnizațiile datorate cercetătorului în această privință.
4b.  Sunt eligibile costurile generate de gestionarea responsabilă a datelor de cercetare în conformitate cu principiile FAIR (datele trebuie să fie ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile).
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 33
Articolul 33
Articolul 33
Mecanismul de asigurare reciprocă
Mecanismul de asigurare reciprocă
1.  Se stabilește un mecanism de asigurare reciprocă („mecanismul”) care înlocuiește fondul stabilit în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2013 și îi succede acestuia. Mecanismul acoperă riscul legat de nerecuperarea sumelor datorate de beneficiari:
1.  Se stabilește un mecanism de asigurare reciprocă („mecanismul”) care înlocuiește fondul stabilit în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 și îi succedă acestuia. Mecanismul acoperă riscul legat de nerecuperarea sumelor datorate de beneficiari:
(a)  Comisiei în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE;
(a)  Comisiei în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE;
(b)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului Orizont 2020;
(b)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului Orizont 2020;
(c)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului.
(c)  Comisiei și organismelor Uniunii în temeiul programului.
Acoperirea riscului privind organismele de finanțare menționate la primul paragraf litera (c) poate fi realizată prin intermediul unui sistem de acoperire indirectă prevăzut în acordul aplicabil și ținând cont de natura organismului de finanțare.
Acoperirea riscului privind organismele de finanțare menționate la primul paragraf litera (c) poate fi realizată prin intermediul unui sistem de acoperire indirectă prevăzut în acordul aplicabil și ținând cont de natura organismului de finanțare.
2.  Mecanismul este gestionat de Uniune, reprezentată de Comisie, care acționează ca agent executiv. Comisia stabilește norme specifice de funcționare a mecanismului.
2.  Mecanismul este gestionat de Uniune, reprezentată de Comisie, care acționează ca agent executiv. Comisia stabilește norme specifice de funcționare a mecanismului.
3.  Beneficiarii contribuie cu 5 % din finanțarea Uniunii pentru acțiune. Pe baza unor evaluări periodice, această contribuție poate fi majorată de Comisie până la 8 % sau poate fi redusă sub 5 %. Contribuția beneficiarilor la mecanism poate fi dedusă din prefinanțarea inițială și poate fi plătită la mecanism în numele beneficiarilor.
3.  Beneficiarii contribuie cu 5 % din finanțarea Uniunii pentru acțiune. Pe baza unor evaluări transparente, efectuate anual, această contribuție poate fi majorată de Comisie până la 8 % sau poate fi redusă sub 5 %. Contribuția beneficiarilor la mecanism poate fi dedusă din prefinanțarea inițială și poate fi plătită la mecanism în numele beneficiarilor.
4.  Contribuția beneficiarilor se restituie la momentul plății soldului.
4.  Contribuția beneficiarilor se restituie la momentul plății soldului.
5.  Orice câștig financiar generat de mecanism este atribuit mecanismului. În cazul în care câștigul este insuficient, mecanismul nu intervine și Comisia sau organismul de finanțare va recupera direct de la beneficiari sau părți terțe orice sumă datorată.
5.  Orice câștig financiar generat de mecanism este atribuit mecanismului. În cazul în care câștigul este insuficient, mecanismul nu intervine și Comisia sau organismul de finanțare va recupera direct de la beneficiari sau părți terțe orice sumă datorată.
6.  Sumele recuperate vor constitui venituri atribuite mecanismului în sensul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar. După încheierea tuturor granturilor ale căror riscuri sunt acoperite direct sau indirect prin mecanism, orice sume restante sunt recuperate de Comisie și sunt înregistrate în bugetul Uniunii, sub rezerva deciziilor autorității legislative.
6.  Sumele recuperate vor constitui venituri atribuite mecanismului în sensul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar. După încheierea tuturor granturilor ale căror riscuri sunt acoperite direct sau indirect prin mecanism, orice sume restante sunt recuperate de Comisie și sunt înregistrate în bugetul Uniunii.
7.  Mecanismul poate permite participarea beneficiarilor altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe. Comisia adoptă modalitățile de participare ale beneficiarilor altor programe.
7.  Mecanismul poate fi extins la beneficiarii altor programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe. Comisia adoptă modalitățile de participare ale beneficiarilor altor programe.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 34
Articolul 34
Articolul 34
Dreptul de proprietate și protecție
Dreptul de proprietate și protecție
1.  Beneficiarii sunt proprietarii rezultatelor pe care le generează. Ei se asigură că orice drepturi ale angajaților lor sau ale oricărei alte părți asupra rezultatelor pot fi exercitate într-un mod compatibil cu obligațiile beneficiarilor în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant.
1.  Beneficiarii sunt proprietarii rezultatelor pe care le generează. Ei se asigură că orice drepturi ale angajaților lor sau ale oricărei alte părți asupra rezultatelor pot fi exercitate într-un mod compatibil cu obligațiile beneficiarilor în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant.
Doi sau mai mulți beneficiari dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor dacă:
Doi sau mai mulți beneficiari dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor dacă:
(a)  le-au generat în comun și
(a)  le-au generat în comun și
(b)  dacă nu este posibil:
(b)  dacă nu este posibil:
(i)  să se determine contribuția respectivă a fiecărui beneficiar
(i)  să se determine contribuția respectivă a fiecărui beneficiar
sau
sau
(ii)  să se separe rezultatele atunci când se solicită, se obține sau se menține protecția rezultatelor.
(ii)  să se separe rezultatele atunci când se solicită, se obține sau se menține protecția rezultatelor.
Coproprietarii încheie un acord în scris privind alocarea și condițiile de exercitare a drepturilor lor de proprietate comună. Cu excepția cazului în care se convine altfel, fiecare coproprietar poate să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru exploatarea rezultatelor deținute în comun (fără dreptul de a acorda sublicențe) dacă ceilalți coproprietari sunt informați în prealabil și primesc o compensație echitabilă și rezonabilă. Coproprietarii pot conveni în scris să aplice un alt regim decât proprietatea comună.
Coproprietarii încheie un acord în scris privind alocarea și condițiile de exercitare a drepturilor lor de proprietate comună. Cu excepția cazului în care se convine altfel în cadrul acordului de consorțiu și/sau în cadrul acordului de proprietate comună, fiecare coproprietar poate să acorde licențe neexclusive unor părți terțe pentru exploatarea rezultatelor deținute în comun (fără dreptul de a acorda sublicențe) dacă ceilalți coproprietari sunt informați în prealabil și primesc o compensație echitabilă și rezonabilă. Coproprietarii pot conveni în scris să aplice un alt regim decât proprietatea comună.
2.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii își protejează în mod adecvat rezultatele în cazul în care acest lucru este posibil și justificat, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv perspectivele de exploatare comercială. Atunci când decid cu privire la protecție, beneficiarii iau în considerare, de asemenea, interesele legitime ale celorlalți beneficiari ai acțiunii.
2.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii își protejează în mod adecvat rezultatele în cazul în care acest lucru este posibil și justificat, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv perspectivele de exploatare comercială și alte interese legitime, cum ar fi normele privind protecția datelor, protecția vieții private, drepturile de proprietate intelectuală și normele de securitate, împreună cu competitivitatea economică globală a Uniunii. Atunci când decid cu privire la protecție, beneficiarii iau în considerare, de asemenea, interesele legitime ale celorlalți beneficiari ai acțiunii.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 35
Articolul 35
Articolul 35
Exploatare și diseminare
Exploatare și diseminare
1.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii depun toate eforturile pentru a exploata rezultatele, în special în Uniune. Exploatarea poate fi realizată în mod direct de către beneficiari sau în mod indirect, în special prin transferul rezultatelor sau acordarea de licențe în conformitate cu articolul 36.
1.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii depun toate eforturile pentru a exploata rezultatele, în special în Uniune. Exploatarea poate fi realizată în mod direct de către beneficiari sau în mod indirect, în special prin transferul rezultatelor sau acordarea de licențe în conformitate cu articolul 36.
Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind exploatarea.
Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind exploatarea.
În cazul în care, în pofida eforturilor depuse, beneficiarul nu reușește să-și exploateze rezultatele în mod direct sau indirect în cursul unei perioade date stabilite în acordul de grant, acesta utilizează o platformă online adecvată, astfel cum a fost stabilită în acordul de grant, pentru a găsi părți interesate în vederea exploatării rezultatelor respective. La cererea justificată a beneficiarului, se poate renunța la această obligație.
În cazul în care, în pofida eforturilor depuse, beneficiarul nu reușește să-și exploateze rezultatele în mod direct sau indirect în cursul unei perioade date stabilite în acordul de grant și conform descrierii din planul de exploatare și diseminare, activitățile de exploatare pot fi transferate unei alte părți cu acordul beneficiarilor. La cererea justificată a beneficiarului, se poate renunța la această obligație.
2.  Beneficiarii își diseminează rezultatele cât mai curând posibil, sub rezerva unor eventuale restricții ca urmare a protejării drepturilor de proprietate intelectuală, a unor norme de securitate sau a unor interese legitime.
2.  Beneficiarii își diseminează rezultatele cât mai curând posibil, într-un format deschis, sub rezerva unor eventuale restricții ca urmare a protejării drepturilor de proprietate intelectuală, a unor norme de securitate sau a unor interese legitime.
Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind diseminarea.
Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind diseminarea, protejând, totodată, interesele economice și științifice ale Uniunii.
3.  Beneficiarii se asigură că accesul liber la publicațiile științifice este oferit în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant. În special, beneficiarii se asigură că ei înșiși sau autorii dețin suficiente drepturi de proprietate intelectuală pentru a respecta cerințele privind accesul liber.
3.  Beneficiarii se asigură că accesul liber la publicațiile științifice este oferit în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute în acordul de grant. În special, beneficiarii se asigură că ei înșiși sau autorii dețin suficiente drepturi de proprietate intelectuală pentru a respecta cerințele FAIR privind accesul liber.
Termenele și condițiile stabilite în acordul de grant prevăd, ca regulă generală, un acces liber la datele de cercetare, dar se pot aplica excepții dacă acest lucru este justificat, ținându-se seama de interesele legitime ale beneficiarilor și de orice alte constrângeri, cum ar fi normele privind protecția datelor, normele de securitate sau drepturile de proprietate intelectuală.
În ceea ce privește diseminarea datelor de cercetare, acordul de grant stabilește, în contextul accesului liber, care respectă principiile FAIR la datele de cercetare și al păstrării acestora, termenele și condițiile în care se acordă accesul echitabil la aceste rezultate, asigurând condiții de neparticipare potrivit principiului „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”. Se pot aplica excepții dacă acest lucru este justificat, ținându-se seama de interesele legitime ale beneficiarilor și de orice alte constrângeri, cum ar fi normele privind protecția datelor, protecția vieții private, confidențialitatea, normele de securitate, secretele comerciale, interesele comerciale legitime sau drepturile de proprietate intelectuală ori competitivitatea externă a Uniunii.
Programul de lucru poate să prevadă obligații suplimentare privind adoptarea practicilor științei deschise.
Programul de lucru poate să prevadă stimulente suplimentare privind adoptarea practicilor științei deschise.
4.  Beneficiarii gestionează toate datele de cercetare în conformitate cu termenele și condițiile stabilite în acordul de grant și instituie un plan de gestionare a datelor.
4.  Beneficiarii gestionează toate datele de cercetare generate în cadrul unei acțiuni a programului Orizont Europa, în conformitate cu termenele și condițiile stabilite în acordul de grant și instituie un plan de gestionare a datelor.
Programul de lucru poate să prevadă obligații suplimentare privind utilizarea Cloudului european pentru știința deschisă pentru stocarea datelor de cercetare și acordarea accesului la acestea.
Programul de lucru poate să încurajeze suplimentar utilizarea Cloudului european pentru știința deschisă pentru stocarea datelor de cercetare și acordarea accesului la acestea.
5.  Beneficiarii care intenționează să disemineze rezultatele informează în prealabil ceilalți beneficiari ai acțiunii. Orice alt beneficiar poate prezenta obiecții în cazul în care poate să demonstreze că diseminarea preconizată i-ar prejudicia în mod semnificativ interesele legitime legate de rezultatele sale sau de informațiile preexistente. În astfel de cazuri, diseminarea nu poate avea loc decât dacă se iau măsuri corespunzătoare pentru protejarea respectivelor interese legitime.
5.  Beneficiarii care intenționează să disemineze rezultatele informează în prealabil ceilalți beneficiari ai acțiunii. Orice alt beneficiar poate prezenta obiecții în cazul în care poate să demonstreze că diseminarea preconizată i-ar prejudicia în mod semnificativ interesele legitime legate de rezultatele sale sau de informațiile preexistente. În astfel de cazuri, diseminarea nu poate avea loc decât dacă se iau măsuri corespunzătoare pentru protejarea respectivelor interese legitime.
6.  Cu excepția cazului în care programul de lucru prevede altfel, propunerile cuprind un plan de exploatare și de diseminare a rezultatelor. În cazul în care exploatarea preconizată presupune dezvoltarea, crearea, fabricarea și comercializarea unui produs sau a unui proces sau crearea și furnizarea unui serviciu, planul include o strategie pentru respectiva exploatare. Dacă planul prevede o exploatare în principal în țări terțe neasociate, entitățile juridice explică de ce exploatarea este totuși în interesul Uniunii.
6.  Cu excepția cazului în care programul de lucru prevede altfel, propunerile cuprind un plan de exploatare și de diseminare a rezultatelor. În cazul în care exploatarea preconizată presupune dezvoltarea, crearea, fabricarea și comercializarea unui produs sau a unui proces sau crearea și furnizarea unui serviciu, planul include o strategie pentru respectiva exploatare. Dacă planul prevede o exploatare în principal în țări terțe neasociate, entitățile juridice justifică de ce exploatarea este totuși în interesul Uniunii.
Beneficiarii continuă să dezvolte planul în cursul și după încheierea acțiunii.
Beneficiarii pot continua să dezvolte planul în cursul acțiunii, inclusiv prin angajament public și educație științifică.
7.  Pentru a asigura monitorizarea și diseminarea de către Comisie sau de către organismul de finanțare, beneficiarii furnizează orice informații solicitate privind exploatarea și diseminarea rezultatelor lor. Sub rezerva intereselor legitime ale beneficiarilor, aceste informații sunt făcute publice.
7.  Pentru a asigura monitorizarea și diseminarea de către Comisie sau de către organismul de finanțare, beneficiarii furnizează orice informații necesare solicitate privind exploatarea și diseminarea rezultatelor lor, în conformitate cu acordul de grant. Sub rezerva intereselor legitime ale beneficiarilor, aceste informații sunt făcute publice.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 36
Articolul 36
Articolul 36
Transferul și acordarea de licențe
Transferul și acordarea de licențe
1.  Beneficiarii pot să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor lor. Ei se asigură că obligațiile lor se aplică și noului proprietar și că acesta are obligația de a le transmite mai departe în cazul oricărui transfer ulterior.
1.  Beneficiarii pot să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor lor. Ei se asigură că obligațiile lor se aplică și noului proprietar și că acesta are obligația de a le transmite mai departe în cazul oricărui transfer ulterior.
2.  Beneficiarii care intenționează să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor informează în prealabil orice alt beneficiar care are drepturi de acces la rezultate, cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru părți terțe identificate în mod specific sau cu excepția cazului în care este imposibil în temeiul legislației aplicabile. Notificarea trebuie să includă suficiente informații cu privire la noul proprietar pentru a permite oricărui beneficiar să evalueze efectele asupra drepturilor sale de acces.
2.  Beneficiarii care intenționează să transfere dreptul de proprietate asupra rezultatelor informează în prealabil orice alt beneficiar care are drepturi de acces la rezultate, cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru părți terțe identificate în mod specific și pentru entitățile afiliate ale acestora sau cu excepția cazului în care este imposibil în temeiul legislației aplicabile. Notificarea trebuie să includă suficiente informații cu privire la noul proprietar pentru a permite oricărui beneficiar să evalueze efectele asupra drepturilor sale de acces.
Cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru anumite părți terțe identificate în mod specific, un beneficiar poate prezenta obiecții cu privire la transfer dacă poate să demonstreze că transferul ar avea un efect negativ asupra drepturilor sale de acces. În acest caz, transferul nu poate avea loc până când nu se ajunge la un acord între beneficiarii în cauză.
Cu excepția cazului în care se convine altfel în scris pentru anumite părți terțe identificate în mod specific și pentru entitățile afiliate ale acestora, un beneficiar poate prezenta obiecții cu privire la transfer dacă poate să demonstreze că transferul ar avea un efect negativ asupra drepturilor sale de acces. În acest caz, transferul nu poate avea loc până când nu se ajunge la un acord între beneficiarii în cauză. Acordul de grant stabilește termene în acest sens.
3.  Beneficiarii pot să acorde licențe cu privire la rezultatele lor sau pot să acorde sub o altă formă dreptul de a le exploata, dacă acest lucru nu afectează respectarea obligațiilor lor.
3.  Beneficiarii pot să acorde licențe cu privire la rezultatele lor sau pot să acorde sub o altă formă dreptul de a le exploata, dacă acest lucru nu afectează respectarea obligațiilor lor.
4.  În cazul în care acest lucru este justificat, acordul de grant stabilește dreptul de a formula obiecții cu privire la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau cu privire la acordarea unei licențe exclusive privind rezultatele, dacă:
4.  În cazul în care acest lucru este justificat, acordul de grant stabilește dreptul Comisiei de a formula obiecții cu privire la transferurile de proprietate asupra rezultatelor sau cu privire la acordarea unei licențe exclusive privind rezultatele, dacă:
(a)  beneficiarii care generează rezultatele au primit finanțare din partea UE;
(a)  beneficiarii care generează rezultatele au primit finanțare din partea UE;
(b)  destinatarul transferului sau licenței este o entitate juridică stabilită într-o țară terță; și
(b)  destinatarul transferului sau licenței este o entitate juridică stabilită într-o țară terță; și
(c)  transferul sau licența nu este în conformitate cu interesele Uniunii.
(c)  transferul sau licența nu este în conformitate cu interesele Uniunii.
Se promovează acorduri de transfer de tehnologie.
Dacă se aplică dreptul de a formula obiecții, beneficiarul transmite o notificare în prealabil în acest sens. Se poate renunța în scris la dreptul de a formula obiecții cu privire la transferuri sau licențe acordate unor entități juridice identificate în mod specific în cazul în care se instituie măsuri de apărare a intereselor Uniunii.
Dacă se aplică dreptul de a formula obiecții, beneficiarul transmite o notificare în prealabil în acest sens. Se poate renunța în scris la dreptul de a formula obiecții cu privire la transferuri sau licențe acordate unor entități juridice identificate în mod specific în cazul în care se instituie măsuri de apărare a intereselor Uniunii.
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 37
Articolul 37
Articolul 37
Drepturi de acces
Drepturi de acces
1.  Se aplică următoarele principii privind drepturile de acces:
1.  Se aplică următoarele principii privind drepturile de acces:
(a)  cererea de obținere a drepturilor de acces sau renunțarea la drepturile de acces se realizează în scris;
(a)  cererea de obținere a drepturilor de acces sau renunțarea la drepturile de acces se realizează în scris;
(b)  cu excepția cazului în care se convine altfel cu entitatea care acordă drepturile de acces, acestea nu includ dreptul de a acorda sublicențe;
(b)  cu excepția cazului în care se convine altfel cu entitatea care acordă drepturile de acces, acestea nu includ dreptul de a acorda sublicențe;
(c)  beneficiarii se informează reciproc, înainte de a adera la acordul de grant, cu privire la orice restricții privind acordarea de acces la informațiile lor preexistente;
(c)  beneficiarii se informează reciproc, înainte de a adera la acordul de grant, cu privire la orice restricții privind acordarea de acces la informațiile lor preexistente;
(d)  în cazul în care un beneficiar nu mai este implicat într-o acțiune, acest lucru nu îi afectează obligațiile de acordare a accesului;
(d)  în cazul în care un beneficiar nu mai este implicat într-o acțiune, acest lucru nu îi afectează obligațiile de acordare a accesului;
(e)  în cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile, beneficiarii pot decide să îi retragă drepturile de acces.
(e)  în cazul în care un beneficiar nu își îndeplinește obligațiile, beneficiarii pot decide să îi retragă drepturile de acces.
2.  Beneficiarii acordă acces:
2.  Beneficiarii acordă acces:
(a)  la rezultatele lor fără să perceapă redevențe oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de rezultate pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini;
(a)  la rezultatele lor fără să perceapă redevențe oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de rezultate pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini;
(b)  la informațiile lor preexistente oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c); accesul respectiv se acordă cu scutire de redevențe, cu excepția cazului în care participanții convin altfel înainte de aderarea lor la acordul de grant;
(b)  la informațiile lor preexistente oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a-și pune în aplicare propriile sarcini, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c); accesul respectiv se acordă cu scutire de redevențe, cu excepția cazului în care participanții convin altfel înainte de aderarea lor la acordul de grant;
(c)  la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente, oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a exploata propriile sale rezultate; accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.
(c)  la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente, oricărui alt beneficiar în cadrul acțiunii care are nevoie de acestea pentru a exploata propriile sale rezultate; accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.
3.  Cu excepția cazului în care se convine altfel de către beneficiari, aceștia acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente unei entități juridice care:
3.  Cu excepția cazului în care se convine altfel de către beneficiari, aceștia acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor și, sub rezerva oricăror restricții prevăzute la alineatul (1) litera (c), la informațiile lor preexistente unei entități juridice care:
(a)  este stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată;
(a)  este stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată;
(b)  se află sub controlul direct sau indirect al unui alt beneficiar sau se află sub același control direct sau indirect ca și beneficiarul respectiv sau controlează direct sau indirect beneficiarul respectiv; și
(b)  se află sub controlul direct sau indirect al unui alt beneficiar sau se află sub același control direct sau indirect ca și beneficiarul respectiv sau controlează direct sau indirect beneficiarul respectiv; și
(c)  are nevoie de acces pentru a exploata rezultatele beneficiarului respectiv.
(c)  are nevoie de acces pentru a exploata rezultatele beneficiarului respectiv.
Accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.
Accesul respectiv se acordă în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie convenite.
4.  Se poate formula o cerere de obținere a drepturilor de acces în scopul exploatării în termen de maxim un an după încheierea acțiunii, cu excepția cazului în care beneficiarii convin cu privire la un alt termen.
4.  Se poate formula o cerere de obținere a drepturilor de acces în scopul exploatării în termen de maxim un an după încheierea acțiunii, cu excepția cazului în care beneficiarii convin cu privire la un alt termen.
5.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.
5.  Beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor Uniunii. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale, ținând seama de interesele legitime ale beneficiarilor.
Aceste drepturi de acces nu se extind asupra informațiilor preexistente ale participanților.
În cazul acțiunilor din clusterul „O societate sigură și favorabilă incluziunii”, domeniul de intervenție „Protecție și securitate”, beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe autorităților naționale din statele membre, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor lor în acest domeniu. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale și se acordă în baza unui acord bilateral care definește condiții specifice menite să asigure faptul că drepturile respective vor fi utilizate numai în scopul preconizat și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare. Statul membru, instituția, organismul, oficiul sau agenția Uniunii care formulează solicitarea informează toate statele membre cu privire la solicitarea respectivă.
În cazul acțiunilor din clusterul „O societate sigură”, domeniul de intervenție „Protecție și securitate”, beneficiarii care au primit finanțare din partea Uniunii acordă, de asemenea, acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe autorităților naționale din statele membre, în vederea elaborării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor sau programelor lor în acest domeniu. Accesul se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale și se acordă în baza unui acord bilateral care definește condiții specifice menite să asigure faptul că drepturile respective vor fi utilizate numai în scopul preconizat și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare. Statul membru, instituția, organismul, oficiul sau agenția Uniunii care formulează solicitarea informează toate statele membre cu privire la solicitarea respectivă.
6.  Programul de lucru poate prevedea obligații suplimentare privind drepturi de acces suplimentare.
6.  Programul de lucru poate prevedea, după caz, obligații suplimentare privind drepturi de acces suplimentare.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 38
Articolul 38
Articolul 38
Dispoziții specifice privind exploatarea și diseminarea
Dispoziții specifice privind exploatarea și diseminarea
Se pot aplica norme specifice privind dreptul de proprietate, exploatarea și diseminarea, transferul și licențele, precum și drepturile de acces, pentru acțiuni CEC, acțiuni de formare profesională și mobilitate, acțiuni legate de achizițiile publice înainte de comercializare, acțiuni legate de achizițiile publice de soluții inovatoare, acțiuni de cofinanțare a programului, precum și pentru acțiuni de coordonare și de sprijin.
Se pot aplica norme specifice privind exploatarea și diseminarea, transferul și licențele, precum și drepturile de acces, pentru acțiuni CEC și EIT, acțiuni de formare profesională și mobilitate, acțiuni legate de achizițiile publice înainte de comercializare, acțiuni legate de achizițiile publice de soluții inovatoare, acțiuni de cofinanțare a programului, precum și pentru acțiuni de coordonare și de sprijin.
Aceste norme specifice nu modifică obligațiile privind accesul liber.
Aceste norme specifice nu modifică obligațiile și principiile de acces liber prevăzute la articolul 10.
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 39
Articolul 39
Articolul 39
Premii
Premii
1.  Premiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul IX din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.
1.  Premiile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul IX din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol.
2.  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, poate participa la un concurs, cu excepția cazului în care se prevede altfel în programul de lucru sau în regulile concursurilor.
2.  Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire, poate participa la un concurs, cu excepția cazului în care se prevede altfel în programul de lucru sau în regulile concursurilor.
3.  Comisia sau organismul de finanțare poate organiza premii împreună cu:
3.  Comisia sau organismul de finanțare poate organiza, dacă este cazul, premii împreună cu:
(a)  alte organisme ale Uniunii;
(a)  alte organisme ale Uniunii;
(b)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;
(b)  țări terțe, inclusiv cu organizațiile sau agențiile lor științifice și tehnologice;
(c)  organizații internaționale; sau
(c)  organizații internaționale; sau
(d)  entități juridice non-profit.
(d)  entități juridice non-profit.
4.  Programul de lucru sau regulile concursului pot conține obligații în ceea ce privește comunicarea, exploatarea și diseminarea.
4.  Programul de lucru sau regulile concursului conțin obligații în ceea ce privește comunicarea, dreptul de proprietate, drepturile de acces, exploatarea și diseminarea, inclusiv dispozițiile privind licențele.
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 42
Articolul 42
Articolul 42
Finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI
Finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI
1.  Grantul și avansul rambursabil care alcătuiesc finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI fac obiectul articolelor 30-33.
1.  Grantul și avansul rambursabil care alcătuiesc finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa sau CEI fac obiectul articolelor 30-33.
2.  Finanțarea mixtă în cadrul CEI este executată în conformitate cu articolul 43. Sprijinul din finanțarea mixtă în cadrul CEI poate fi acordat până când acțiunea poate fi finanțată ca o operațiune de finanțare mixtă sau ca o operațiune de finanțare și de investiții acoperită în întregime de garanția UE în cadrul InvestEU. Prin derogare de la articolul 209 din Regulamentul financiar, condițiile prevăzute la alineatul (2) și, în special, la literele (a) și (d) nu se aplică la momentul acordării finanțării mixte în cadrul CEI.
2.  Finanțarea mixtă în cadrul CEI este executată în conformitate cu articolul 43. Sprijinul din finanțarea mixtă în cadrul CEI poate fi acordat până când acțiunea poate fi finanțată ca o operațiune de finanțare mixtă sau ca o operațiune de finanțare și de investiții acoperită în întregime de garanția UE în cadrul InvestEU. Prin derogare de la articolul 209 din Regulamentul financiar, condițiile prevăzute la alineatul (2) și, în special, la literele (a) și (d) nu se aplică la momentul acordării finanțării mixte în cadrul CEI.
3.  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa poate fi acordată pentru o acțiune de cofinanțare a programului în cazul în care un program comun al statelor membre și al țărilor asociate prevede utilizarea instrumentelor financiare în sprijinul acțiunilor selectate. Evaluarea și selecția unor astfel de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolele 19, 20, 23, 24, 25 și 26. Modalitățile de execuție a finanțării mixte în cadrul Orizont Europa trebuie să fie în conformitate cu articolul 29 și, prin analogie, cu articolul 43 alineatul (9), precum și cu condițiile suplimentare definite în programul de lucru.
3.  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa poate fi acordată pentru o acțiune de cofinanțare a programului în cazul în care un program comun al statelor membre și al țărilor asociate prevede utilizarea instrumentelor financiare în sprijinul acțiunilor selectate. Evaluarea și selecția unor astfel de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolele 11, 19, 20, 24, 25, 26, 42a și 43. Modalitățile de execuție a finanțării mixte în cadrul Orizont Europa trebuie să fie în conformitate cu articolul 29 și, prin analogie, cu articolul 43 alineatul (9), precum și cu condițiile suplimentare și justificate definite în programul de lucru.
4.  Rambursările, inclusiv avansurile rambursate și veniturile din finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI sunt considerate venituri alocate interne, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar.
4.  Rambursările, inclusiv avansurile rambursate și veniturile din finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI sunt considerate venituri alocate interne, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul financiar.
5.  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI se furnizează într-un mod care să nu denatureze concurența.
5.  Finanțarea mixtă în cadrul Orizont Europa și CEI se furnizează într-un mod care să promoveze competitivitatea Uniunii la nivel mondial, evitând, totodată, denaturarea concurenței.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 42 a (nou)
Articolul 42a
Pathfinder
1.  Pathfinder acordă granturi pentru proiecte de vârf cu grad ridicat de risc, menite să dezvolte autonomia strategică a Uniunii în domeniul tehnologiilor viitorului cu potențial de inovare radicală și noi oportunități de piață. Pathfinder sprijină inițial etapele incipiente ale cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.
Pathfinder este pus în aplicare în principal prin intermediul unei cereri deschise de propuneri ascendente cu termene-limită periodice în fiecare an și oferă provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice esențiale1a care să facă apel la tehnologii bazate pe inovare aprofundată („deep-tech”) și la un mod de gândire radical. Regruparea proiectelor selectate în portofolii tematice sau bazate pe obiective va permite crearea unei mase critice de eforturi, autonomia strategică tehnologică la nivelul UE și structurarea unor noi comunități de cercetare multidisciplinară.
2.  Activitățile de tranziție ale Pathfinder sunt puse în aplicare pentru a ajuta inovatorii să-și dezvolte calea către dezvoltarea comercială în Uniune, cum ar fi activități demonstrative și studii de fezabilitate pentru a evalua eventuala rentabilitate în afaceri și a sprijini crearea unor întreprinderi spin-off și a unor întreprinderi nou-înființate.
(a)  lansarea și conținutul cererilor de propuneri se stabilesc având în vedere obiectivele și bugetul stabilite în programul de lucru pentru portofoliul de acțiuni vizat;
(b)  granturile constând într-o sumă fixă care nu depășește 50 000 EUR pot fi atribuite fără o cerere de propuneri numai activităților deja finanțate de Pathfinder pentru a efectua acțiuni de coordonare și sprijin urgente menite să consolideze comunitatea de beneficiari a portofoliului sau să evalueze apariția unor eventuale întreprinderi spin-off sau inovări creatoare de piețe.
3.  Criteriile de atribuire, astfel cum sunt definite la articolul 25, se aplică instrumentului Pathfinder al CEI.
__________________
1a Acestea ar putea include teme precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, controlul biologic sau gemenii digitali de a doua generație sau orice alte subiecte identificate în contextul programării strategice a programului Orizont Europa (inclusiv cu programele în rețea derulate de statele membre).
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 43
Articolul 43
Articolul 43
Instrumentul Accelerator al CEI
Instrumentul Accelerator
1.  Beneficiarul instrumentului Accelerator al CEI este o entitate juridică care îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o întreprindere nou-înființată, un IMM sau o întreprindere cu capitalizare medie, cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată. Propunerea poate fi prezentată de către beneficiar sau de către una sau mai multe persoane fizice sau entități juridice care intenționează să înființeze sau să sprijine beneficiarul respectiv.
1.  Beneficiarul instrumentului Accelerator al CEI este o entitate juridică care îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o întreprindere nou-înființată, o întreprindere în curs de extindere, un IMM sau o întreprindere cu capitalizare medie, cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată. Propunerea poate fi prezentată de către beneficiar sau de către una sau mai multe persoane fizice sau entități juridice care intenționează să înființeze sau să sprijine beneficiarul respectiv.
2.  O singură decizie de atribuire acoperă și finanțează toate formele de contribuție a Uniunii prevăzute în cadrul finanțării mixte a CEI.
2.  O singură decizie de atribuire acoperă și finanțează toate formele de contribuție a Uniunii prevăzute în cadrul finanțării mixte a CEI.
3.  În temeiul articolelor 24 și 26 și sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4), propunerile fac obiectul unei evaluări a valorii lor individuale de către experți independenți și sunt selectate în cadrul unei cereri deschise anuale cu date-limită.
3.  În temeiul articolelor 24 și 26 și sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4), propunerile fac obiectul unei evaluări a valorii lor individuale de către experți independenți și sunt selectate în cadrul unei cereri deschise anuale cu date-limită.
4.  Criteriile de atribuire sunt:
4.  Criteriile de atribuire sunt:
–  excelența;
–  excelența;
–  impactul;
–  impactul și valoarea adăugată adusă Uniunii;
–  nivelul de risc al acțiunii și necesitatea sprijinului din partea Uniunii.
–  nivelul de risc al acțiunii și necesitatea sprijinului din partea Uniunii.
5.  Cu acordul solicitanților în cauză, Comisia sau organismele de finanțare care pun în aplicare programul Orizont Europa pot să prezinte în mod direct, în vederea evaluării pe baza ultimului criteriu de atribuire, o propunere pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață care îndeplinește deja primele două criterii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții cumulative:
5.  Cu acordul solicitanților în cauză, Comisia sau organismele de finanțare care pun în aplicare programul Orizont Europa, inclusiv EIT și comunitățile de cunoaștere și inovare, pot să prezinte în mod direct, în vederea evaluării pe baza ultimului criteriu de atribuire, o propunere pentru o acțiune de inovare și de introducere pe piață, în special în Uniune, care îndeplinește deja primele două criterii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții cumulative:
–  propunerea rezultă din orice altă acțiune finanțată prin programul Orizont 2020 sau prin prezentul program sau printr-un program național similar instrumentului Pathfinder al CEI și recunoscut ca atare de către Comisie;
–  propunerea rezultă din orice altă acțiune finanțată prin programul Orizont 2020 sau prin prezentul program sau printr-un program național recunoscut de către Comisie ca îndeplinind cerințele CEI;
–  propunerea se bazează pe o evaluare anterioară a proiectului care examinează excelența și impactul propunerii și face obiectul condițiilor și procedurilor detaliate în programul de lucru.
–  propunerea se bazează pe o evaluare anterioară a proiectului care examinează excelența și impactul propunerii și face obiectul condițiilor și procedurilor detaliate în programul de lucru.
6.  Poate fi acordată o marcă de excelență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:
6.  Poate fi acordată o marcă de excelență, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:
–  beneficiarul este o întreprindere nou-înființată sau un IMM;
–  beneficiarul este o întreprindere nou-înființată sau un IMM;
–  propunerea a fost eligibilă și a atins pragurile aplicabile pentru primele două criterii de atribuire menționate la alineatul (4);
–  propunerea a fost eligibilă și a atins pragurile aplicabile pentru primele două criterii de atribuire menționate la alineatul (4);
–  activitățile în cauză ar fi eligibile în cadrul unei acțiuni de inovare.
–  activitățile în cauză ar fi eligibile în cadrul unei acțiuni de inovare.
7.  În cazul în care o propunere a îndeplinit criteriile de evaluare, experții independenți propun finanțarea mixtă în cadrul CEI corespunzătoare, pe baza riscului asumat și a resurselor și timpului necesar pentru a aduce și a introduce inovația pe piață.
7.  În cazul în care o propunere a îndeplinit criteriile de evaluare, experții independenți propun finanțarea mixtă în cadrul CEI corespunzătoare, pe baza riscului asumat și a resurselor și timpului necesar pentru a aduce și a introduce inovația pe piață.
Comisia poate respinge o propunere reținută de experți independenți, pe baza unor motive justificate, incluzând conformitatea cu obiectivele politicilor Uniunii.
Comisia poate respinge o propunere reținută de experți independenți, pe baza unor motive justificate, incluzând neconformitatea cu obiectivele politicilor Uniunii.
8.  Componenta „grant” sau „avans rambursabil” din cadrul finanțării mixte nu depășește 70 % din costurile acțiunii de inovare selectate.
8.  Componenta „grant” sau „avans rambursabil” din cadrul finanțării mixte nu depășește 70 % din costurile acțiunii de inovare selectate.
9.  Modalitățile de execuție pentru componentele „capitaluri proprii” și „sprijin rambursabil” ale finanțării mixte în cadrul CEI sunt prezentate în detaliu în Decizia [programul specific].
9.  Modalitățile de execuție pentru componentele „capitaluri proprii” și „sprijin rambursabil” ale finanțării mixte în cadrul CEI sunt prezentate în detaliu în Decizia [programul specific].
10.  Contractul pentru acțiunea selectată stabilește obiective de etapă specifice și prefinanțarea și plățile în tranșe corespunzătoare ale finanțării mixte în cadrul CEI.
10.  Contractul pentru acțiunea selectată stabilește obiective de etapă cuantificabile specifice și prefinanțarea și plățile în tranșe corespunzătoare ale finanțării mixte în cadrul CEI.
Activitățile care corespund unei acțiuni de inovare pot fi lansate și se poate plăti prima tranșă de prefinanțare a grantului sau avansul rambursabil înainte de execuția altor componente ale finanțării mixte în cadrul CEI atribuite. Execuția respectivelor componente este condiționată de realizarea obiectivelor de etapă specifice stabilite în contract.
Activitățile care corespund unei acțiuni de inovare pot fi lansate și se poate plăti prima tranșă de prefinanțare a grantului sau avansul rambursabil înainte de execuția altor componente ale finanțării mixte în cadrul CEI atribuite. Execuția respectivelor componente este condiționată de realizarea obiectivelor de etapă specifice stabilite în contract.
11.  În conformitate cu contractul, acțiunea este suspendată, modificată sau încheiată dacă obiectivele de etapă nu sunt atinse. De asemenea, ea poate fi încheiată dacă nu se poate realiza introducerea pe piață preconizată.
11.  În conformitate cu contractul, acțiunea este suspendată, modificată sau încheiată dacă obiectivele de etapă cuantificabile nu sunt atinse. De asemenea, ea poate fi încheiată dacă nu se poate realiza introducerea pe piață preconizată, în special în Uniune.
Comisia poate decide să mărească finanțarea mixtă în cadrul CEI sub rezerva examinării proiectului de către experți externi independenți.
Comisia poate decide să mărească finanțarea mixtă în cadrul CEI sub rezerva examinării proiectului de către experți externi independenți.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 43 a (nou)
Articolul 43a
Inovarea progresivă pentru IMM-uri
Pe lângă instrumentele din cadrul CEI, un instrument pentru inovare progresivă specific IMM-urilor este gestionat și pus în aplicare la nivel central, sprijinind granturi monobeneficiare pentru activitățile de cercetare și inovare din toate clusterele, într-o manieră de la bază spre vârf, printr-un apel deschis permanent, adaptat nevoilor IMM-urilor.
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 44
Articolul 44
Articolul 44
Numirea experților externi
Numirea experților externi independenți
1.  Prin derogare de la articolul 237 alineatul (3) din Regulamentul financiar, experții externi pot fi selectați fără să se lanseze o cerere de manifestare a interesului, dacă acest lucru este justificat și procedura de selecție se desfășoară într-un mod transparent.
1.  Prin derogare de la articolul 237 alineatul (3) din Regulamentul financiar, experții externi independenți pot fi selectați, în mod excepțional, fără să se lanseze o cerere de manifestare a interesului, doar dacă o cerere de manifestare a interesului nu a identificat experți externi adecvați. Orice procedură de selecție a experților externi fără o lansare a cererii de manifestare a interesului este justificată corespunzător și procedura de selecție se desfășoară într-un mod transparent. Acești experți trebuie să își dovedească independența și capacitatea de a sprijini obiectivele programului Orizont Europa.
1a.  Experții externi independenți sunt selectați pe baza competențelor, experienței și cunoștințelor necesare pentru desfășurarea sarcinii care le este atribuită. Atunci când numește experți externi independenți, Comisia sau organismul de finanțare al UE încearcă să asigure o reprezentare și o componență echilibrată în cadrul grupului de experți și al grupurilor de evaluare în ceea ce privește specializarea, contextul geografic, genul și tipul de organizație reprezentată.
2.  În conformitate cu articolul 237 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, experții externi sunt remunerați pe baza unor condiții standard. Dacă acest lucru este justificat, poate fi acordat un nivel adecvat de remunerare care depășește condițiile standard, pe baza standardelor relevante ale pieței, în special pentru anumiți experți la nivel înalt.
2.  În conformitate cu articolul 237 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, experții externi independenți sunt remunerați pe baza unor condiții standard.
3.  În plus față de dispozițiile de la articolul 38 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, numele experților externi numiți cu titlu personal pentru a evalua cererile de grant sunt publicate, împreună cu domeniul lor de competență, cel puțin o dată pe an pe site-ul Comisiei sau al organismului de finanțare. Informațiile respective sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu normele UE privind protecția datelor.
3.  În plus față de dispozițiile de la articolul 38 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, numele experților externi independenți numiți cu titlu personal pentru a evalua cererile de grant sunt publicate, împreună cu domeniul lor de competență, cel puțin o dată pe an pe site-ul Comisiei sau al organismului de finanțare. Informațiile respective sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu normele UE privind protecția datelor.
3a.  Comisia sau organismul de finanțare relevant se asigură că un expert, care se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu o chestiune cu privire la care este solicitat să se pronunțe, nu oferă evaluare, consultanță sau asistență cu privire la chestiunea în cauză.
3b.  Pentru fiecare cerere de propuneri se asigură un număr corespunzător de experți independenți pentru a garanta calitatea evaluării.
3c.  Nivelul de remunerare al tuturor experților independenți și externi se raportează anual Parlamentului European și Consiliului. Acesta este acoperit de cheltuielile administrative ale programului.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 45
Articolul 45
Articolul 45
Monitorizare și raportare
Monitorizare și raportare
1.  Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a Orizont Europa, a programului său specific și a activităților EIT. Rapoartele anuale de monitorizare includ:
1.  În anexa V sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3, precum și căi de impact.
(i)   indicatorii referitori la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și descriși în anexa V, precum și căi de impact;
(ii)  informații privind aplicarea principiilor de finanțare și aspectele transversale stabilite în special la articolul 6a, cum ar fi nivelul de integrare a științelor sociale și umaniste, raportul dintre nivelurile mai scăzute și mai ridicate de maturitate tehnologică din cadrul cercetării colaborative, participarea țărilor de extindere, actualizarea listei cu țările de extindere în programele de lucru, progresele înregistrate în reducerea decalajului CDI, acoperirea geografică în proiectele de colaborare, salariile cercetătorilor, utilizarea procedurii de depunere și evaluare în două etape, utilizarea procedurii de reexaminare a evaluării și numărul de plângeri, nivelul de integrare a aspectelor climatice și cheltuielile aferente, participarea IMM-urilor, inclusiv în comparație cu instrumentele naționale similare specifice pentru IMM-uri, participarea sectorului privat, progresele înregistrate în domeniul egalității de gen, mărcile de excelență, parteneriatele public-privat, precum și efectul de levier asupra finanțării private și publice suplimentare, finanțarea complementară și cumulată din alte fonduri ale Uniunii, în special sinergiile cu programele menționate în anexa IV, utilizarea infrastructurilor de cercetare sprijinite de alte programe de finanțare ale Uniunii, calea rapidă spre cercetare și inovare, nivelul și impactul cooperării internaționale, inclusiv în ceea ce privește principiul reciprocității, implicarea cetățenilor și participarea societății civile atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii;
(iii)  nivelurile de cheltuieli pe domenii de intervenție menționate în anexa I și aspectele transversale din cadrul programului și al EIT, pentru a permite analiza portofoliului și, pentru a spori transparența, aceste date vor fi, de asemenea, făcute publice într-un format accesibil pe pagina web a Comisiei, în conformitate cu cea mai recentă actualizare;
(iv)  nivelul de subscriere excesivă, în special numărul de propuneri pe linie bugetară și pe fiecare domeniu de intervenție, punctajul mediu și ponderea propunerilor peste și sub praguri.
2.  Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 50, cu privire la modificarea anexei V în scopul completării sau modificării indicatorilor aferenți căilor de impact și pentru a stabili valori de referință și ținte.
2.  Dacă se consideră necesar, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 50, cu privire la modificarea anexei V în scopul completării sau modificării indicatorilor aferenți căilor de impact și pentru a stabili valori de referință și ținte.
3.  Sistemele de raportare cu privire la performanță garantează că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
3.  Sistemele de raportare cu privire la performanță garantează că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, fără a spori sarcina administrativă suportată de beneficiari. În special, datele privind proiectele finanțate în cadrul CEC, parteneriatele europene, misiunile, CEI și EIT sunt incluse în aceeași bază de date ca și acțiunile finanțate direct în cadrul programului (și anume baza de date eCorda).
3a.  Analiza calitativă efectuată de Comisie și de organismele de finanțare ale Uniunii sau naționale completează cât mai mult datele cantitative.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 46
Articolul 46
Articolul 46
Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare
Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, inclusiv în ceea ce privește premiile), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. În mod special, Comisia furnizează statelor membre și beneficiarilor informații detaliate în timp util.
3.  Comisia instituie, de asemenea, o strategie de diseminare și exploatare menită să crească disponibilitatea și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării și a cunoștințelor generate de program, pentru a accelera exploatarea în vederea introducerii pe piață și a crește impactul programului. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și a activităților de informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
3.  Comisia instituie, de asemenea, o strategie de diseminare și exploatare menită să crească disponibilitatea și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării și a cunoștințelor generate de program, pentru a accelera exploatarea în vederea introducerii pe piață, în special în Uniune, și a crește impactul programului. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și a activităților de informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 47
Articolul 47
Articolul 47
Evaluarea programului
Evaluarea programului
1.  Evaluările programului se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante pentru cercetare și inovare.
1.  Evaluările programului se efectuează în timp util și se publică, pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante pentru cercetare și inovare.
1a.  Misiunile sunt evaluate integral până la 31 decembrie 2022, înainte de luarea oricărei decizii privind crearea de noi misiuni sau redirecționarea, încetarea, continuarea misiunilor sau privind creșterea bugetului acestora. Rezultatele evaluării misiunilor sunt făcute publice și includ, dar fără a se limita la aceasta, analiza procesului lor de selecție și a guvernanței, concentrării și performanței acestora.
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului, după caz.
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea punerii în aplicare a programului. Ea include o analiză a portofoliului și o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului și/sau a revizuirii acestuia, după caz. Se evaluează eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența, efectul de levier ale programului, precum și complementaritatea acestuia cu alte programe de finanțare a CDI ale Uniunii și naționale și valoarea adăugată pentru Uniune. În special, se evaluează impactul fondurilor transferate din alte programe ale Uniunii.
3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente.
3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor-cadru precedente.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia publică și diseminează rezultatele și concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, și le prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 48
Articolul 48
Articolul 48
Audituri
Audituri
1.  Sistemul de control al programului asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru beneficiari.
1.  Sistemul de control al programului asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru beneficiari. Normele privind auditul trebuie să fie clare, uniforme și coerente pe tot parcursul programului.
2.  Strategia de audit a programului se bazează pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din ansamblul programului. Eșantionul reprezentativ este completat de o selecție bazată pe evaluarea riscurilor legate de cheltuieli. Acțiunile care beneficiază de finanțare comună din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care vizează toate programele implicate și normele aplicabile acestora.
2.  Strategia de audit a programului se bazează pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din ansamblul programului. Eșantionul reprezentativ este completat de o selecție bazată pe evaluarea riscurilor legate de cheltuieli. Acțiunile care beneficiază de finanțare comună din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care vizează toate programele implicate și normele aplicabile acestora.
3.  În plus, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe evaluări combinate ale sistemelor la nivelul beneficiarilor. Aceste evaluări combinate sunt facultative pentru anumite tipuri de beneficiari și constau într-un audit al sistemelor și al proceselor, completat de un audit al operațiunilor, realizat de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului34. Ele pot fi utilizate de Comisie sau de organismul de finanțare pentru a determina asigurarea globală în ceea ce privește buna gestiune financiară a cheltuielilor, precum și pentru a reexamina nivelul auditurilor ex-post și al certificatelor referitoare la situațiile financiare.
3.  În plus, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe evaluări combinate ale sistemelor la nivelul beneficiarilor. Aceste evaluări combinate sunt facultative pentru anumite tipuri de beneficiari și constau într-un audit al sistemelor și al proceselor, completat de un audit al operațiunilor, realizat de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului34. Ele pot fi utilizate de Comisie sau de organismul de finanțare pentru a determina asigurarea globală în ceea ce privește buna gestiune financiară a cheltuielilor, precum și pentru a reexamina eligibilitatea costurilor declarate și nivelul auditurilor ex-post și al certificatelor referitoare la situațiile financiare.
4.  În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe auditurile cu privire la utilizarea contribuțiilor Uniunii efectuate de alte persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii.
4.  În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia sau organismul de finanțare se bazează pe auditurile cu privire la utilizarea contribuțiilor Uniunii efectuate de alte persoane sau entități autorizate, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii.
5.  Auditurile pot fi efectuate în termen de maximum doi ani de la plata soldului.
5.  Auditurile pot fi efectuate în termen de maximum doi ani de la data finalizării proiectului.
5a.  Comisia publică orientările de audit elaborate în cooperare cu Curtea de Conturi Europeană. Auditorii asigură transparența auditului pe care l-au efectuat, precum și o interpretare fiabilă și uniformă a regulilor de audit pe întreaga durată a programului, pentru a asigura certitudinea juridică.
__________________
__________________
34 Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
34 Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 1 – partea introductivă
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă”
(1)  Pilonul I – „Știință deschisă și bazată pe excelenţă
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 1 – paragraful 1 – litera a – partea introductivă
(a)  Consiliul european pentru cercetare: Furnizarea de finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței la nivelul Uniunii.
(a)  Consiliul european pentru cercetare: Furnizarea de finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi, cu atenție deosebită pentru cercetătorii tineri, și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței la nivelul Uniunii.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 1 – paragraful 1 – litera b – partea introductivă
(b)  Acțiunile Marie Skłodowska-Curie: Echiparea cercetătorilor cu cunoștințe și competențe noi prin mobilitate și expunere transfrontalieră la sectoare și discipline diferite, precum și structurarea și îmbunătățirea sistemelor instituționale și naționale de recrutare, formare și dezvoltare a carierei; în acest sens, acțiunile Marie Skłodowska-Curie ajută la crearea bazelor excelenței europene în cercetare, contribuind la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, precum și la soluționarea provocărilor societale prezente și viitoare.
(b)  Acțiunile Marie Skłodowska-Curie: Echiparea cercetătorilor cu cunoștințe și competențe noi prin mobilitate și expunere transfrontalieră la sectoare și discipline diferite, precum și structurarea și îmbunătățirea sistemelor instituționale și naționale de recrutare, formare și dezvoltare a carierei; în acest sens, acțiunile Marie Skłodowska-Curie ajută la crearea bazelor excelenței europene în cercetare în întreaga Europă, contribuind la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, precum și la soluționarea provocărilor societale prezente și viitoare.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 1 – paragraful 1 – litera b – paragraful 1
Domenii de intervenție: Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor; încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor; consolidarea capitalului uman și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării; îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor; promovarea informării publicului.
Domenii de intervenție: Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor; încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale de nivel excelent a cercetătorilor; consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării; îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor; promovarea informării publicului.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – partea introductivă
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială”
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 2
Pentru a spori la maximum flexibilitatea, impactul și sinergiile, activitățile de cercetare și inovare vor fi organizate în cinci clustere, care, în mod individual și împreună, vor stimula cooperarea transfrontalieră, internațională, la nivelul mai multor discipline, sectoare și politici.
Pentru a spori la maximum flexibilitatea, impactul și sinergiile, activitățile de cercetare și inovare vor fi organizate în șase clustere, interconectate prin infrastructuri de cercetare paneuropene, care, în mod individual și împreună, vor stimula cooperarea transfrontalieră, internațională, la nivelul mai multor discipline, sectoare și politici. Cele șase clustere vor sprijini, de asemenea, inovarea IMM-urilor individuale într-o manieră ascendentă, prin granturi.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera a – partea introductivă
(a)  Clusterul „Sănătate”: îmbunătățirea și protejarea sănătății cetățenilor de toate vârstele, prin dezvoltarea de soluții inovatoare pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratarea și vindecarea bolilor; atenuarea riscurilor pentru sănătate, protecția populațiilor și promovarea unei stări bune de sănătate; punerea la dispoziția publicului a unor sisteme de sănătate mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, echitabile și durabile și sprijinirea și permiterea participării pacienților și autogestionarea.
(a)  Clusterul „Sănătate”: îmbunătățirea și protejarea sănătății cetățenilor de toate vârstele, prin dezvoltarea de soluții inovatoare pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratarea și vindecarea bolilor și dezvoltarea de tehnologii în domeniul sănătății; atenuarea riscurilor pentru sănătate, protecția populațiilor și promovarea unei stări bune de sănătate; punerea la dispoziția publicului a unor sisteme de sănătate mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, echitabile și durabile și sprijinirea și permiterea participării pacienților și autogestionarea.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera b – partea introductivă
(b)  Clusterul „O societate sigură și favorabilă incluziunii”: consolidarea valorilor democratice europene, inclusiv statul de drept și drepturile fundamentale, protejarea patrimoniului nostru cultural și promovarea schimbărilor socioeconomice care contribuie la incluziune și la creștere economică, răspunzând, totodată, provocărilor generate de persistența amenințărilor la adresa securității, inclusiv a criminalității cibernetice, precum și de catastrofele naturale și cele provocate de om.
(b)  Clusterul „O societate creativă și incluzivă ”: consolidarea valorilor democratice europene, inclusiv statul de drept și drepturile fundamentale, protejarea patrimoniului nostru cultural explorarea potențialului sectoarelor culturale și creative și promovarea schimbărilor socioeconomice care contribuie la incluziune și la creștere economică, inclusiv gestionarea migrației și integrarea migranților.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera b – paragraful 1
Domenii de intervenție: democrație; patrimoniu cultural; transformări sociale și economice; societăți reziliente în caz de catastrofe; protecție și securitate; securitate cibernetică.
Domenii de intervenție: democrație; cultură, artă și creativitate; transformări sociale, culturale și economice; științe sociale și umaniste.
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera c – paragraful 1
Domenii de intervenție: tehnologiile de producție; tehnologiile digitale; materialele avansate; inteligența artificială și robotica; internetul de nouă generație; tehnica de calcul de înaltă performanță și volumele mari de date (Big Data); industriile circulare; industriile ecologice și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; spațiul.
Domenii de intervenție: tehnologiile de producție; tehnologiile digitale; materialele avansate; inteligența artificială și robotica; internetul de nouă generație; tehnologiile cuantice; tehnica de calcul de înaltă performanță și volumele mari de date (Big Data); industriile circulare; industriile ecologice și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; spațiul
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera c a (nouă)
(ca)  Clusterul „O societate sigură”: răspunderea la provocările generate de persistența amenințărilor la adresa securității, inclusiv a criminalității cibernetice, precum și de catastrofele naturale și cele provocate de om.
Domenii de intervenție: criminalitatea organizată; terorismul, extremismul, radicalizarea și violența motivată ideologic; gestionarea protecției frontierelor; securitate cibernetică, protecția vieții private, protecția datelor; protecția infrastructurilor critice și îmbunătățirea reacției în caz de dezastre; pirateria și contrafacerea produselor; sprijinirea politicilor externe de securitate ale Uniunii, inclusiv prin prevenirea conflictelor și menținerea păcii; promovarea coordonării, a cooperării și a sinergiilor.
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera d – partea introductivă
(d)  Clusterul „Climă, energie și mobilitate”; combaterea schimbărilor climatice printr-o mai bună înțelegere a cauzelor, evoluției, efectelor, riscurilor și oportunităților acestora și făcând sectoarele energiei și transporturilor mai ecologice, mai eficiente și mai competitive, mai inteligente, mai sigure și mai reziliente.
(d)  Clusterul „Climă, energie și mobilitate”; combaterea schimbărilor climatice printr-o mai bună înțelegere a cauzelor, evoluției, efectelor, riscurilor și oportunităților acestora și făcând sectoarele energiei și transporturilor mai ecologice, mai eficiente și mai competitive, mai inteligente, mai sigure și mai reziliente; promovarea utilizării surselor de energie regenerabile și a modificărilor comportamentale.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera d – paragraful 1
Domenii de intervenție: climatologia și soluțiile în domeniul climei; aprovizionarea cu energie; sistemele și rețelele energetice; clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică; comunitățile și orașele; competitivitatea industrială în domeniul transporturilor; transportul curat și mobilitatea; mobilitatea inteligentă; stocarea energiei.
Domenii de intervenție: climatologia și soluțiile în domeniul climei; aprovizionarea cu energie; sistemele și rețelele energetice; clădirile aflate în tranziție energetică; instalațiile industriale aflate în tranziție energetică; regiuni producătoare de cărbune aflate în tranziție; comunitățile și orașele; competitivitatea industrială în domeniul transporturilor; transportul curat și mobilitatea; mobilitatea inteligentă; stocarea energiei.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera e – partea introductivă
(e)  Clusterul „Alimente și resurse naturale”: protejarea, refacerea, gestionarea și utilizarea în mod durabil a resurselor biologice și naturale de pe uscat și din mare pentru a aborda problema securității alimentare și nutriționale și tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor.
(e)  clusterul „Alimente, resurse naturale și agricultură”: protejarea, refacerea, gestionarea și utilizarea în mod durabil a resurselor biologice și naturale de pe uscat, din apele interioare și din mare pentru a aborda problema securității alimentare și nutriționale și tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera e – paragraful 1
Domenii de intervenție: observarea mediului; biodiversitatea și capitalul natural; agricultura, silvicultura și zonele rurale; mările și oceanele; sistemele alimentare; sistemele de bio-inovare; sistemele circulare.
Domenii de intervenție: observarea mediului; biodiversitatea și capitalul natural; agricultura, silvicultura și zonele rurale; mările, oceanele, apele interioare și economia albastră; sistemele alimentare; sistemele de bio-inovare; sistemele circulare.
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 2 – paragraful 4 – litera f – paragraful 1
Domenii de intervenție: sănătatea; o societate sigură și favorabilă incluziunii; dezvoltarea digitală și industria; climă, energie și mobilitate; alimente și resurse naturale; sprijinul pentru funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii; sprijinul pentru statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației și dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă; instrumentele și metodele analitice pentru elaborarea politicilor; gestionarea cunoștințelor; transferul de cunoștințe și tehnologie; sprijinul pentru știință pentru platforme politice.
Domenii de intervenție: sănătatea; o societate incluzivă și creativă; o societate sigură; domeniul digital, industrial și spațial; climă, energie și mobilitate; alimente și resurse naturale; sprijinul pentru funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii; sprijinul pentru statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației și dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă; instrumentele și metodele analitice pentru elaborarea politicilor; gestionarea cunoștințelor; transferul de cunoștințe și tehnologie; sprijinul pentru știință pentru platforme politice.
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 3 – partea introductivă
(3)  Pilonul III, „Inovare deschisă
(3)  Pilonul III, „O Europă inovatoare
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon va promova, în conformitate cu articolul 4, toate formele de inovare, inclusiv inovarea revoluționară, și va consolida introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare. De asemenea, el va contribui la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.
Prin intermediul următoarelor activități, acest pilon va promova, în conformitate cu articolul 4, toate formele de inovare, inclusiv inovarea tehnologică și socială revoluționară, și va consolida introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare, în special de către întreprinderile nou-înființate și de către IMM-urile care colaborează cu instituțiile de cercetare. De asemenea, el va contribui la celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3.
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 1
În conformitate cu articolul 4, prin intermediul următoarelor activități, această parte va optimiza rezultatele programului pentru un impact sporit în cadrul unui Spațiu european al cercetării consolidat. De asemenea, ea va sprijini celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. Stând la baza întregului program, această parte va sprijini activitățile care contribuie la o Europă mai bazată pe cunoaștere, mai inovatoare și cu o mai mare egalitate de gen, în prima linie a concurenței mondiale, optimizând astfel punctele forte și potențialele naționale din întreaga Europă în cadrul unui Spațiu european al cercetării (SEC) performant, în care cunoștințele și forța de muncă de înaltă calificare circulă liber, în care rezultatele C&I sunt înțelese și acceptate cu încredere de cetățeni bine informați, și aduc beneficii societății în ansamblu și în care politicile UE, în special politica de C&I, se bazează pe probe științifice de înaltă calitate.
În conformitate cu articolul 4, prin intermediul următoarelor activități, această parte va optimiza rezultatele programului pentru un impact și atractivitate sporite în cadrul unui Spațiu european al cercetării consolidat. De asemenea, ea va sprijini celelalte obiective specifice ale programului, astfel cum sunt descrise la articolul 3. Stând la baza întregului program, această parte va sprijini activitățile care contribuie la atragerea de talente în Uniune și la combaterea exodului creierelor. De asemenea, va contribui la o Europă mai mult bazată pe cunoaștere, mai inovatoare și cu o mai mare egalitate de gen, în prima linie a concurenței mondiale, optimizând astfel punctele forte și potențialele naționale din întreaga Europă în cadrul unui Spațiu european al cercetării (SEC) performant, în care cunoștințele și forța de muncă de înaltă calificare circulă liber, în mod echilibrat, în care rezultatele C&I sunt înțelese și acceptate cu încredere de cetățeni bine informați, și aduc beneficii societății în ansamblu și în care politicile UE, în special politica de C&I, se bazează pe probe științifice de înaltă calitate.
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 4 – paragraful 2
Domenii de intervenție: partajarea excelenței; reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
Domenii de intervenție: diseminarea excelenței și extinderea participării prin inițiative de creare de echipe, de înfrățire, prin inițiative ale catedrelor SEC, prin inițiative COST și dedicate excelenței și, de asemenea, prin extinderea burselor; reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 2 – liniuța 1
–  acțiune de cercetare și de inovare: acțiunea constă în principal din activități prin care se urmărește crearea de noi cunoștințe și/sau explorarea fezabilității unor tehnologii, produse, procese, servicii sau soluții noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include cercetarea de bază și cea aplicată, dezvoltarea tehnologică și integrarea, testarea și validarea unui prototip de mici dimensiuni într-un laborator sau într-un mediu simulat;
–  acțiune de cercetare și de inovare: acțiunea constă în principal din activități prin care se urmărește crearea de noi cunoștințe și/sau explorarea fezabilității unor tehnologii, produse, procese, servicii sau soluții noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include cercetarea de bază și cea aplicată, dezvoltarea tehnologică și integrarea, testarea și validarea unui prototip de mici dimensiuni într-un laborator sau într-un mediu simulat. Sistemul de cale rapidă spre cercetare și inovare va fi aplicat pentru un anumit număr de acțiuni de cercetare și inovare în colaborare;
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 2 – liniuța 6
–  acțiune de cofinanțare a programului: acțiune de asigurare a cofinanțării pentru un program de activități stabilit și/sau pus în aplicare de entități de management și/sau de finanțare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii. Un astfel de program de activități poate sprijini crearea de rețele și coordonarea, cercetarea, inovarea, acțiunile-pilot, și acțiunile de inovare și introducere pe piață, acțiunile de formare profesională și de mobilitate, creșterea gradului de sensibilizare și comunicarea, diseminarea și exploatarea, sau o combinație a acestora, puse în aplicare în mod direct de către aceste entități sau de către părți terțe, cărora le poate oferi orice sprijin financiar relevant, cum ar fi granturi, premii, achiziții publice, precum și finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa;
–  acțiune de cofinanțare a programului: acțiune de asigurare a cofinanțării pentru un program de activități stabilit și/sau pus în aplicare de entități de management și/sau de finanțare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii. Un astfel de program de activități poate sprijini interconectarea, crearea de rețele și coordonarea, cercetarea, inovarea, acțiunile-pilot, și acțiunile de inovare și introducere pe piață, acțiunile de formare profesională și de mobilitate, creșterea gradului de sensibilizare și comunicarea, diseminarea și exploatarea, sau o combinație a acestora, puse în aplicare în mod direct de către aceste entități sau de către părți terțe, cărora le poate oferi orice sprijin financiar relevant, cum ar fi granturi, premii, achiziții publice, precum și finanțare mixtă în cadrul Orizont Europa;
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – partea introductivă
(a)  dovada că parteneriatul european este mai eficace în atingerea obiectivelor conexe ale programului, în special în ceea ce privește realizarea unor impacturi clare pentru UE și cetățenii săi, în special cu privire la răspunsul la provocările la nivel mondial și realizarea obiectivelor de cercetare și inovare, asigurarea competitivității UE și contribuția la consolidarea Spațiului european al cercetării și inovării și respectarea angajamentelor internaționale;
(a)  dovada că parteneriatul european este mai eficace în atingerea obiectivelor conexe ale programului, în special în ceea ce privește realizarea unor impacturi clare pentru întreaga Uniune și pentru cetățenii săi, în special cu privire la răspunsul la provocările la nivel mondial și realizarea obiectivelor de cercetare și inovare, asigurarea competitivității și sustenabilității UE și contribuția la consolidarea Spațiului european al cercetării și inovării și respectarea angajamentelor internaționale;
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
(b)  coerența și sinergiile parteneriatului european cu peisajul cercetării și inovării din UE;
(b)  coerența și sinergiile parteneriatelor europene cu peisajul cercetării și inovării din UE, inclusiv cu strategiile naționale și regionale;
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 1 – litera c
(c)  transparența și caracterul deschis al parteneriatului european în ceea ce privește identificarea priorităților și a obiectivelor, precum și implicarea unor parteneri și părți interesate din diferite sectoare, inclusiv la nivel internațional, atunci când este relevant;
(c)  transparența și caracterul deschis al parteneriatelor europene în ceea ce privește identificarea priorităților și a obiectivelor, precum și conducerea acestora și implicarea unor parteneri și părți interesate din diferite sectoare și medii, inclusiv la nivel internațional, atunci când este relevant.
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Anexă III – paragraful 1 – punctul 1 – litera d – liniuța 1
–  identificarea rezultatelor, prestațiilor și impacturilor măsurabile preconizate a fi realizate în termene specifice, inclusiv valoarea economică majoră pentru Europa;
–  identificarea rezultatelor, prestațiilor și impacturilor măsurabile preconizate a fi realizate în termene specifice, inclusiv valoarea economică majoră pentru UE;
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Anexă III – paragraful 1 – punctul 1 – litera d – liniuța 2
–  demonstrarea efectelor de levier calitative și cantitative scontate;
–  demonstrarea puternicelor efecte de levier calitative și cantitative scontate;
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Anexă III – paragraful 1 – punctul 1 – litera d – liniuța 3
–  abordări pentru a asigura flexibilitatea punerii în aplicare și posibilitatea de adaptare la evoluția nevoilor politicilor sau pieței sau la progresele științifice;
–  abordări pentru a asigura flexibilitatea punerii în aplicare și posibilitatea de adaptare la evoluția nevoilor politicilor, societății și/sau pieței sau la progresele științifice;
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Anexă III – paragraful 1 – punctul 1 – litera e – paragraful 1
în cazul parteneriatelor europene instituționalizate, contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor, alții decât Uniunea, vor fi cel puțin egale cu 50 % și pot atinge până la 75 % din angajamentele bugetare agregate ale parteneriatului european. Pentru fiecare parteneriat european instituționalizat, o parte din contribuțiile oferite de parteneri, alții decât Uniunea, va fi sub formă de contribuții financiare.
în cazul parteneriatelor europene instituționalizate, contribuțiile financiare și/sau în natură ale partenerilor, alții decât Uniunea, vor fi cel puțin egale cu 50 % în cazul parteneriatelor între Uniune și partenerii privați și pot atinge, în cazul parteneriatelor care implică și state membre, până la 75 % din angajamentele bugetare agregate ale parteneriatului european.
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 1 – litera e a (nouă)
(ea)  În acord cu autoritățile regionale, FEDR este acceptat ca o contribuție națională parțială pentru acțiunile de cofinanțare a programului care implică statele membre.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 2 – litera c
(c)  coordonare și/sau activități comune cu alte inițiative de cercetare și inovare relevante care să asigure sinergii efective;
(c)  coordonare și/sau activități comune cu alte inițiative de cercetare și inovare relevante pentru a asigura un nivel optim de interconectări și sinergii efective;
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 2 – litera d
(d)  angajamente obligatorii din punct de vedere legal, în special pentru contribuțiile financiare din partea fiecărui partener pe întreaga durată de viață a inițiativei;
(d)  angajamente obligatorii din punct de vedere legal, în special pentru contribuțiile în natură și/sau financiare din partea fiecărui partener pe întreaga durată de viață a inițiativei;
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 3 – litera a
(a)  un sistem de monitorizare în conformitate cu cerințele stabilite în articolul 45, pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării unor obiective de politică specifice și rezultatele și indicatorii-cheie de performanță care să permită o evaluare de-a lungul timpului a realizărilor, efectelor și eventualelor măsuri corective necesare;
(a)  un sistem de monitorizare în conformitate cu cerințele stabilite în articolul 45, pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării unor obiective de politică specifice programului și rezultatele și indicatorii-cheie de performanță care să permită o evaluare de-a lungul timpului a realizărilor, efectelor și eventualelor măsuri corective necesare;
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Anexa III – paragraful 1 – punctul 4 – litera b
(b)  măsuri corespunzătoare care să asigure încheierea treptată, în conformitate cu condițiile și calendarul convenit, fără a aduce atingere posibilității de continuare a finanțării transnaționale prin programe naționale sau alte programe ale Uniunii.
(b)  în lipsa reînnoirii, măsuri corespunzătoare care să asigure încheierea treptată, în conformitate cu calendarul și condițiile convenite cu partenerii angajați din punct de vedere juridic, fără a aduce atingere posibilității de continuare a finanțării transnaționale prin programe naționale sau alte programe ale Uniunii și fără a afecta investițiile private și proiectele în curs.
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 1 – litera b
(b)  PAC utilizează în mod optim rezultatele cercetării și ale inovării și promovează utilizarea, punerea în aplicare și implementarea unor soluții inovatoare, inclusiv a celor care derivă din proiecte finanțate prin programele-cadru pentru cercetare și inovare și din parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”;
(b)  PAC utilizează în mod optim rezultatele cercetării și ale inovării și promovează utilizarea, punerea în aplicare și implementarea unor soluții inovatoare, inclusiv a celor care derivă din proiecte finanțate prin programele-cadru pentru cercetare și inovare, din parteneriatul european pentru inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii” și comunitățile relevante ale cunoașterii și inovării (CCI) ale EIT;
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 2 – litera b
(b)  FEPAM sprijină dezvoltarea de noi tehnologii și produse, procese și servicii inovatoare, în special cele care rezultă ca urmare a aplicării programului în domeniul politicilor marine și maritime; FEPAM promovează, de asemenea, colectarea datelor de bază și prelucrarea datelor și diseminează acțiunile relevante sprijinite în cadrul programului, care, la rândul său, contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime a UE și a guvernanței internaționale a oceanelor.
(b)  FEPAM sprijină dezvoltarea de noi tehnologii și produse, procese și servicii inovatoare, în special cele care rezultă ca urmare a aplicării programului în domeniul politicilor marine și maritime; FEPAM promovează, de asemenea, colectarea datelor de bază și prelucrarea datelor și diseminează acțiunile relevante sprijinite în cadrul programului, care, la rândul său, contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime a UE, a guvernanței internaționale a oceanelor și a angajamentelor internaționale.
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 3 – litera a
(a)  normele de finanțare combinată din partea FEDR și a programului sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care furnizează o punte de legătură între strategiile de specializare inteligentă și excelența internațională în domeniul cercetării și inovării, inclusiv programele transnaționale și transregionale comune/infrastructurile de cercetare paneuropene, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;
(a)  normele de finanțare combinată din partea FEDR și Orizont Europa sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care furnizează o punte de legătură între programele operaționale regionale, strategiile de specializare inteligentă și excelența internațională în domeniul cercetării și inovării, inclusiv programele transnaționale și transregionale comune/infrastructurile de cercetare paneuropene, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 3 – litera a a (nouă)
(aa)  Fondurile FEDR pot fi transferate pe bază de voluntariat pentru a sprijini activitățile din cadrul programului, în special marca de excelență;
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 3 – litera b a (nouă)
(ba)  ecosistemele regionale, rețelele de platforme și strategiile regionale existente sunt îmbunătățite;
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 4 – litera b
(b)  modalitățile de finanțare complementară din partea FSE+ pot fi utilizate pentru a sprijini activități de promovare a dezvoltării capitalului uman în cercetare și inovare, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;
(b)  modalitățile de finanțare complementară din partea FSE+ pot fi utilizate în mod voluntar pentru a sprijini activitățile programului care promovează dezvoltarea capitalului uman în cercetare și inovare, cu scopul de a consolida Spațiul european al cercetării;
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 6 – litera b
(b)  necesitățile de cercetare și inovare legate de aspectele digitale sunt identificate și stabilite în planurile strategice în domeniul cercetării și inovării ale programului; ele includ cercetarea și inovarea în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, prin combinarea tehnologiilor digitale cu alte tehnologii generice și inovații netehnologice; sprijin pentru extinderea întreprinderilor care introduc inovații revoluționare (multe dintre care vor combina tehnologiile digitale și cele fizice; integrarea componentei digitale la toate nivelurile pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială” și sprijinul pentru infrastructurile de cercetare digitală;
(b)  necesitățile de cercetare și inovare legate de aspectele digitale sunt identificate și stabilite în planurile strategice în domeniul cercetării și inovării ale programului; ele includ cercetarea și inovarea în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice, prin combinarea tehnologiilor digitale cu alte tehnologii generice și inovații netehnologice; sprijin pentru extinderea întreprinderilor care introduc inovații revoluționare (multe dintre care vor combina tehnologiile digitale și cele fizice; integrarea componentei digitale la toate nivelurile pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și sprijinul pentru infrastructurile de cercetare digitală;
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 6 – litera c
(c)  DEP se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale pe scară largă în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice și al competențelor digitale avansate, în scopul utilizării și introducerii pe scară largă, în toată Europa, a soluțiilor digitale inovatoare de mare importanță care există sau sunt testate în cadrul UE, în domenii de interes general (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și învățământul) sau ca răspuns la disfuncționalități ale pieței (precum digitalizarea, în special a întreprinderilor mici și mijlocii); DEP este pus în aplicare în principal prin investiții strategice și coordonate cu statele membre - în special prin intermediul achizițiilor publice comune - în capacități digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei, precum și în acțiunile la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, ca parte a dezvoltării unei piețe unice digitale;
(c)  DEP se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale pe scară largă în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al tehnologiilor registrelor distribuite, al tehnologiilor cuantice și al competențelor digitale avansate, în scopul utilizării și introducerii pe scară largă, în toată Europa, a soluțiilor digitale inovatoare de mare importanță care există sau sunt testate în cadrul UE, în domenii de interes general (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și învățământul) sau ca răspuns la disfuncționalități ale pieței (precum digitalizarea, în special a întreprinderilor mici și mijlocii); DEP este pus în aplicare în principal prin investiții strategice și coordonate cu statele membre - în special prin intermediul achizițiilor publice comune - în capacități digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei, precum și în acțiunile la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, ca parte a dezvoltării unei piețe unice digitale;
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 6 – litera f
(f)  inițiativele programului pentru dezvoltarea programelor de formare pentru abilități și competențe, inclusiv cele asigurate în centrele în colocație ale comunității de cunoaștere și inovare „Digital” a Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacităților în ceea ce privește competențele digitale avansate sprijinite prin programul Europa digitală;
(f)  inițiativele programului pentru dezvoltarea programelor de formare pentru abilități și competențe, inclusiv cele asigurate în centrele în colocație ale Institutului European de Inovare și Tehnologie și în comunitățile de tehnologie, cunoaștere și inovare, sunt completate prin consolidarea capacităților în ceea ce privește competențele digitale avansate sprijinite prin programul Europa digitală;
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 7 – litera a
(a)  Programul privind piața unică abordează disfuncționalitățile pieței care afectează toate IMM-urile și promovează spiritul antreprenorial și crearea și dezvoltarea întreprinderilor. Există o deplină complementaritate între Programul privind piața unică și acțiunile viitorului Consiliu european pentru inovare pentru societățile inovatoare, precum și în domeniul serviciilor de sprijin pentru IMM-uri, în special în cazul în care piața nu oferă o finanțare viabilă;
(a)  Programul privind piața unică abordează disfuncționalitățile pieței care afectează toate IMM-urile și promovează spiritul antreprenorial și crearea și dezvoltarea întreprinderilor. Există o deplină complementaritate între Programul privind piața unică și acțiunile EIT și ale viitorului Consiliu european pentru inovare pentru societățile inovatoare, precum și în domeniul serviciilor de sprijin pentru IMM-uri, în special în cazul în care piața nu oferă o finanțare viabilă;
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 7 – litera b
(b)  Rețeaua întreprinderilor europene, precum și alte structuri existente de sprijin pentru IMM-uri (punctele de contact naționale, agențiile pentru inovare) pot furniza servicii de sprijin sub tutela Consiliului european pentru inovare.
(b)  Rețeaua întreprinderilor europene, precum și alte structuri existente de sprijin pentru IMM-uri (punctele de contact naționale, agențiile pentru inovare, DIH, centrele de competențe, incubatoarele certificate) pot furniza servicii de sprijin sub tutela programului Orizont Europa, inclusiv a Consiliului european pentru inovare.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 8 – paragraful 1
Necesitățile de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie în UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al programului de cercetare și inovare. Programul LIFE va continua să acționeze ca un catalizator pentru punerea în aplicare a politicilor și a legislației relevante ale UE în domeniul mediului, climei și energiei, inclusiv prin adoptarea și aplicarea rezultatelor cercetării și inovării din cadrul programului și prin sprijinirea aplicării acestora la nivel național și (inter)regional în cazul în care aceasta poate contribui la abordarea schimbărilor climatice, a mediului sau a problemelor de tranziție energetică curată. În special, programul LIFE va continua să stimuleze sinergiile cu programul, prin acordarea unui bonus în timpul evaluării pentru propunerile care prevăd utilizarea rezultatelor din cadrul programului. Proiectele de acțiuni standard din cadrul programului LIFE vor sprijini dezvoltarea, testarea sau demonstrarea unor tehnologii sau metodologii adecvate pentru punerea în aplicare a politicii UE privind mediul și clima, care pot fi ulterior utilizate la scară largă, finanțate din alte surse, inclusiv prin intermediul programului. Consiliul european pentru inovare din cadrul programului poate oferi sprijin pentru extinderea și comercializarea de noi idei revoluționare care pot rezulta din punerea în aplicare a proiectelor LIFE.
Necesitățile de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie în UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al programului de cercetare și inovare. Programul LIFE va continua să acționeze ca un catalizator pentru punerea în aplicare a politicilor și a legislației relevante ale UE în domeniul mediului, climei și energiei, inclusiv prin adoptarea și aplicarea rezultatelor cercetării și inovării din cadrul programului și prin sprijinirea aplicării acestora la nivel național și (inter)regional în cazul în care aceasta poate contribui la abordarea schimbărilor climatice, a mediului sau a problemelor de tranziție energetică curată. În special, programul LIFE va continua să stimuleze sinergiile cu programul, prin acordarea unui bonus în timpul evaluării pentru propunerile care prevăd utilizarea rezultatelor din cadrul programului. Proiectele de acțiuni standard din cadrul programului LIFE vor sprijini dezvoltarea, testarea sau demonstrarea unor tehnologii sau metodologii adecvate pentru punerea în aplicare a politicii UE privind mediul și clima, care pot fi ulterior utilizate la scară largă, finanțate din alte surse, inclusiv prin intermediul programului. EIT, precum și viitorul Consiliu european pentru inovare din cadrul programului poate oferi sprijin pentru extinderea și comercializarea de noi idei revoluționare care pot rezulta din punerea în aplicare a proiectelor LIFE.
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 9 – litera a
(a)  resursele combinate ale programului și ale programului Erasmus sunt utilizate pentru a sprijini activități destinate consolidării și modernizării instituțiilor europene de învățământ superior. Programul va completa sprijinul acordat prin programul Erasmus pentru inițiativa „Universitățile Europene”, în special în dimensiunea sa de cercetare, ca parte a creării unor noi strategii pe termen lung, comune, integrate și durabile în domeniile educației, cercetării și a inovării, bazate pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, oferind un impuls pentru creșterea economică;
(a)  resursele combinate ale programului și ale programului Erasmus sunt utilizate pentru a sprijini activități destinate consolidării și modernizării instituțiilor europene de învățământ superior. Programul va completa sprijinul acordat prin programul Erasmus pentru inițiativa „Universitățile Europene”, în special în dimensiunea sa de cercetare, ca parte a creării unor noi strategii pe termen lung, comune, integrate și durabile în domeniile educației, cercetării și a inovării, bazate pe abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, oferind un impuls pentru creșterea economică; activitățile educaționale ale EIT ar putea fi o sursă de inspirație pentru inițiativa „Universitățile Europene” și ar putea fi interconectate cu aceasta.
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 13 – litera b
(b)  instrumentele financiare pentru cercetare și inovare și IMM-uri sunt grupate în fondul InvestEU, în special printr-o componentă tematică dedicată C&I, precum și prin intermediul produselor dezvoltate în cadrul componentei pentru IMM-uri care vizează întreprinderile inovatoare, contribuind, în acest fel, la realizarea obiectivelor programului.
(b)  instrumentele financiare pentru cercetare și inovare și IMM-uri sunt grupate în fondul InvestEU, în special printr-o componentă tematică dedicată C&I, precum și prin intermediul produselor dezvoltate în cadrul componentei pentru IMM-uri care vizează întreprinderile inovatoare, contribuind, în acest fel, la realizarea obiectivelor programului. Între InvestEU și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 14 – litera a
(a)  Fondul pentru inovare va viza în mod specific inovarea în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv captarea și utilizarea carbonului care să fie sigure pentru mediu și care contribuie în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, precum și substituirea produselor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, și va stimula elaborarea și exploatarea proiectelor care au ca scop captarea sigură pentru mediu și stocarea geologică a CO2, precum și energia din surse regenerabile și tehnologii de stocare a energiei;
(a)  Fondul pentru inovare va viza în mod specific inovarea în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv captarea și utilizarea carbonului care să fie sigure pentru mediu și care contribuie în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, precum și substituirea produselor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, și va stimula elaborarea și exploatarea proiectelor care au ca scop captarea sigură pentru mediu și stocarea geologică a CO2, precum și energia din surse regenerabile și tehnologii de stocare a energiei; Va fi creat un cadru adecvat pentru a permite și a stimula vânzarea de produse „mai verzi”, cu o valoare adăugată sustenabilă pentru consumatori și utilizatorii finali.
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 14 – litera b
(b)  programul va finanța dezvoltarea și demonstrarea de tehnologii care pot îndeplini obiectivele UE privind decarbonizarea, energia și transformarea industrială, în special în cadrul pilonului 2;
(b)  programul va finanța dezvoltarea, demonstrarea și implementarea de tehnologii, inclusiv de soluții inovatoare, care pot realiza o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pot îndeplini obiectivele Uniunii privind decarbonizarea, energia și transformarea industrială, în special în cadrul pilonului 2 și prin EIT;
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 14 – litera c
(c)  Fondul pentru inovare poate, sub rezerva îndeplinirii criteriilor de selecție și de atribuire, să sprijine faza de demonstrație a proiectelor eligibile care au primit sprijin din partea programelor-cadru pentru cercetare și inovare.
(c)  Fondul pentru inovare poate, sub rezerva îndeplinirii criteriilor de selecție și de atribuire, să sprijine faza de demonstrație a proiectelor eligibile. Proiectele care beneficiază de sprijin din partea Fondului pentru inovare ar trebui să fie eligibile pentru sprijin din partea programelor-cadru pentru cercetare și inovare și viceversa. Pentru a completa programul Orizont Europa, Fondul pentru inovare se poate concentra asupra inovațiilor apropiate de piață care contribuie la o reducere semnificativă și rapidă a emisiilor de CO2. Între Fondul pentru inovare și Orizont Europa se vor stabili legături complementare puternice.
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 16
16.  Sinergiile cu Fondul european de apărare vor aduce beneficii cercetării civile și în domeniul apărării. Va fi exclusă dublarea inutilă a eforturilor.
16.  Sinergiile potențiale cu Fondul european de apărare vor contribui la evitarea dublării eforturilor.
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 16 a (nou)
16a.  Sinergiile cu programul „Europa creativă” vor sprijini competitivitatea și inovarea, contribuind la creșterea economică și socială și promovând utilizarea eficientă a fondurilor publice.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Anexa IV – punctul 16 b (nou)
16b.  Se pot avea în vedere sinergii cu proiectele importante de interes european comun (PIIEC).
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Anexa V – paragraful 1
Căile de impact și indicatorii aferenți căilor de impact principale structurează monitorizarea performanței programului-cadru (PC) în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale specifice. Căile de impact țin cont de factorul timp: se realizează o distincție între impactul obținut pe termen scurt, mediu și lung. Indicatorii căilor de impact servesc drept mijloace de raportare privind progresele înregistrate cu privire la fiecare tip de impact al cercetării și inovării (C&I) la nivelul PC. Părțile individuale ale programului vor contribui la acești indicatori într-o măsură diferită și prin diverse mecanisme. Indicatorii suplimentari pot fi utilizați pentru monitorizarea unor părți individuale ale programului, după caz.
Căile de impact și indicatorii aferenți căilor de impact principale structurează monitorizarea performanței programului-cadru (PC) în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale specifice, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3. Căile de impact țin cont de factorul timp și cuprind patru categorii de impact complementare, reflectând caracterul nelinear al investițiilor în C&I: științific, societal, economic și asupra Spațiului European al Cercetării. Pentru fiecare dintre aceste categorii de impact vor fi folosiți indicatori indirecți pentru a monitoriza progresele, făcând o distincție între impactul obținut pe termen scurt, mediu și mai lung, cu o defalcare relevantă și făcând o distincție între statele membre și țările asociate. Părțile individuale ale programului vor contribui la acești indicatori într-o măsură diferită și prin diverse mecanisme. Indicatorii suplimentari pot fi utilizați pentru monitorizarea unor părți individuale ale programului, după caz.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Anexa V – paragraful 2
Microdatele care stau la baza indicatorilor aferenți căilor de impact principale vor fi colectate pentru toate părțile programului și pentru toate mecanismele de punere în aplicare într-un mod centralizat și armonizat și la un nivel adecvat de granularitate, cu un minimum de raportare impus beneficiarilor.
Microdatele care stau la baza indicatorilor aferenți căilor de impact principale vor fi colectate pentru toate părțile programului și pentru toate mecanismele de punere în aplicare într-un mod centralizat și armonizat și la un nivel adecvat de granularitate, cu un minimum de raportare impus beneficiarilor. Dovezile empirice și indicatorii trebuie să fie însoțiți cât mai mult posibil de o analiză calitativă.
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Anexa V – paragraful 4
Se preconizează că programul va avea un impact societal prin abordarea priorităților de politică ale UE prin intermediul C&I, producând beneficii și impact prin misiuni de C&I și consolidând utilizarea inovării în societate. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele patru căi de impact principale.
Se preconizează că programul va avea un impact societal prin abordarea provocărilor globale, astfel cum sunt identificate de pilonul II, inclusiv de ODD ale ONU, precum și a priorităților de politică și angajamentelor UE prin intermediul C&I, producând beneficii și impact prin misiuni de C&I și consolidând utilizarea inovării în societate, contribuind în cele din urmă la bunăstarea oamenilor. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele patru căi de impact principale.
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Anexa V – tabelul 2

Textul propus de Comisie

 

 

Obținerea unui impact societal

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

 

Abordarea priorităților de politică ale UE prin intermediul C&I

Rezultate -

Numărul și ponderea rezultatelor menite să răspundă unor priorități de politică specifice ale UE

Soluții -

Numărul și ponderea inovărilor și rezultatelor științifice care răspund unor priorități de politică specifice ale UE

Beneficii -

Efecte estimate agregate rezultate din utilizarea rezultatelor finanțate prin PC, privind abordarea priorităților de politică specifice ale UE, inclusiv contribuția la elaborarea politicilor și a legislației

 

Producerea de beneficii și impact prin misiuni de C&I

Realizările misiunilor de C&I -

Realizări ale misiunilor de C&I specifice

Rezultatele misiunilor de C&I -

Rezultate ale misiunilor de C&I specifice

Țintele atinse ale misiunilor de C&I -

Țintele atinse ale misiunilor de C&I specifice

 

Consolidarea utilizării inovării de către societate

Creare în comun -

Numărul și ponderea proiectelor PC în cazul cărora cetățenii și utilizatorii finali din UE contribuie la crearea în comun a unui conținut de cercetare și inovare

Implicare -

Numărul și ponderea entităților beneficiare ale PC care au prevăzut mecanisme de implicare a cetățenilor și a utilizatorilor finali după încheierea proiectului din cadrul PC

Utilizarea rezultatelor C&I în societate -

Utilizarea și difuzarea rezultatelor științifice și a soluțiilor inovatoare create în comun în cadrul PC

Amendamentul

 

 

Obținerea unui impact societal

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

 

Abordarea obiectivelor Orizont Europa și a priorităților de politică ale UE prin intermediul C&I

Rezultate -

Numărul și ponderea rezultatelor menite să răspundă unor obiective Orizont Europa și priorități de politică specifice ale UE

Soluții -

Numărul și ponderea inovărilor și rezultatelor științifice care răspund unor obiective Orizont Europa și priorități de politică specifice ale UE

Beneficii -

Efecte estimate agregate rezultate din utilizarea rezultatelor finanțate prin PC, privind abordarea obiectivelor Orizont Europa și a priorităților de politică specifice ale UE, contribuția la elaborarea politicilor și a legislației

 

Producerea de beneficii și impact prin misiuni și parteneriate de C&I

Realizările misiunilor de C&I -

Realizări ale misiunilor și parteneriatelor de C&I specifice

Rezultatele misiunilor de C&I -

Rezultate ale misiunilor și parteneriatelor de C&I specifice

Țintele atinse ale misiunilor de C&I -

Țintele atinse ale misiunilor și parteneriatelor de C&I specifice

 

Îndeplinirea angajamentului Uniunii în materie de climă

Proiecte și realizări -

Numărul și ponderea proiectelor și a realizărilor relevante pentru climă (prin misiuni, parteneriate și linii bugetare ale programului)

Inovațiile din proiectul PC relevant pentru climă -

Numărul de inovații din proiectele PC care sunt relevante pentru climă, inclusiv din DPI atribuite

Impactul societal și economic al proiectelor relevante pentru climă -

Efectele agregate estimate ale utilizării rezultatelor finanțate de PC, privind îndeplinirea angajamentelor pe termen lung ale UE în materie de climă și energie din cadrul Acordului de la Paris

Costurile și beneficiile economice, societale și de mediu ale proiectelor relevante pentru climă

- Adoptarea unor soluții inovatoare de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea care derivă din proiectele PC

- Efectele estimate agregate ale utilizării acestor soluții asupra locurilor de muncă și creării de întreprinderi, creșterii economice, energiei nepoluante, sănătății și bunăstării (inclusiv calitatea aerului, a solului și a apei)

 

Consolidarea utilizării C&I de către societate în statele membre

Creare în comun -

Numărul și ponderea proiectelor PC în cazul cărora cetățenii și utilizatorii finali din UE contribuie la crearea în comun a unui conținut de cercetare și inovare

Implicare -

Numărul și ponderea entităților beneficiare ale PC care au prevăzut mecanisme de implicare a cetățenilor și a utilizatorilor finali după încheierea proiectului din cadrul PC

Utilizarea rezultatelor C&I în societate -

Accesul, utilizarea și difuzarea rezultatelor științifice și a soluțiilor inovatoare din cadrul PC

Amendamentul 167
Propunere de regulament
Anexa V – paragraful 5
Se preconizează că programul va avea un impact economic/în materie de inovare prin influențarea creării și dezvoltării întreprinderilor, crearea de locuri de muncă directe și indirecte, precum și prin mobilizarea investițiilor pentru cercetare și inovare. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.
Se preconizează că programul va avea un impact economic/în materie de inovare în special în Uniune, prin influențarea creării și dezvoltării întreprinderilor, în special a IMM-urilor, crearea de locuri de muncă directe și indirecte, în special în Uniune, precum și prin mobilizarea investițiilor pentru cercetare și inovare. Progresul către realizarea acestui impact va fi monitorizat prin indicatori indirecți definiți în funcție de următoarele trei căi de impact principale.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Anexa V – tabelul 3

Textul propus de Comisie

 

 

Obținerea unui impact economic/în materie de inovare

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

 

Generarea creșterii economice bazate pe inovare

Realizări inovatoare -

Numărul de produse, procese sau metode inovatoare din cadrul PC (pe tip de inovare) și de cereri de acordare a unor drepturi de proprietate intelectuală (DPI)

Inovații -

Numărul de inovații rezultate din proiectele din cadrul PC (pe tip de inovare), inclusiv din DPI atribuite

Creștere economică -

Creare, creștere și cote de piață ale întreprinderilor care au dezvoltat inovații finanțate de PC

 

Crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă -

Numărul de locuri de muncă ENI create și numărul de locuri de muncă menținute în entitățile beneficiare pentru proiectul PC (pe tip de loc de muncă)

Menținerea ocupării forței de muncă -

creșterea numărului de locuri de muncă ENI din entitățile beneficiare în urma unui proiect PC (pe tip de loc de muncă)

Ocuparea totală a forței de muncă -

Numărul de locuri de muncă directe și indirecte create sau menținute datorită difuzării rezultatelor PC (pe tip de loc de muncă)

 

Mobilizarea investițiilor în C&I

Coinvestiții -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate cu ajutorul investiției inițiale a PC

Amplificare -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate pentru valorificarea sau amplificarea rezultatelor PC

Contribuția la „obiectivul de 3 %” -

Progresul UE privind atingerea obiectivului de 3 % din PIB datorită PC

Amendamentul

 

 

Obținerea unui impact economic/în materie de inovare

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

 

Generarea creșterii economice bazate pe inovare în Uniune

Realizări inovatoare -

Numărul de produse, procese sau metode inovatoare din cadrul PC (pe tip de inovare) și de cereri de acordare a unor drepturi de proprietate intelectuală (DPI) în toate țările participante

Inovații -

Numărul de inovații rezultate din proiectele din cadrul PC (pe tip de inovare și pe țară), inclusiv din DPI atribuite IMM-uri

IMM-urile care introduc inovații de produse sau procese grație finanțării PC ca procent din IMM-urile finanțate de PC

Norme și standarde

Numărul de norme și standarde care rezultă din proiectele PC dezvoltate în cadrul UE

Creștere economică -

Creare, creștere și cote de piață ale întreprinderilor care au dezvoltat inovații finanțate de PC în interiorul și în afara Uniunii

 

Abordarea decalajului dintre activitățile de cercetare și dezvoltare și piață în Uniune

Exploatarea rezultatelor CDI

Ponderea rezultatelor PC care duc la exploatarea comercială în interiorul sau în afara Uniunii, în funcție de sectorul în cauză

Analiza exploatării în interiorul sau în afara Uniunii

Motivele (foștilor) participanți la PC pentru a exploata cercetarea și dezvoltarea în afara Uniunii

 

Crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă -

Pentru fiecare țară participantă, numărul de locuri de muncă ENI create și numărul de locuri de muncă menținute în entitățile beneficiare pentru proiectul PC (pe tip de loc de muncă)

Menținerea ocupării forței de muncă -

Pentru fiecare țară participantă, creșterea numărului de locuri de muncă ENI din entitățile beneficiare în urma unui proiect PC (pe tip de loc de muncă)

Ocuparea totală a forței de muncă -

- Numărul de locuri de muncă directe și indirecte create sau menținute ori transferate în Uniune datorită difuzării rezultatelor PC (pe tip de loc de muncă)

- Numărul locurilor de muncă directe și indirecte create în sectoarele cu grad ridicat de cunoștințe, per țară participantă

 

Mobilizarea investițiilor în C&I

Coinvestiții -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate cu ajutorul investiției inițiale a PC

Amplificare -

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate pentru valorificarea sau amplificarea rezultatelor PC

Contribuția la „obiectivul de 3 %” -

Progresul UE privind atingerea obiectivului de 3 % din PIB datorită PC

Amendamentul 169
Propunere de regulament
Anexa V – subtitlul 4 a (nou)
Indicatorii aferenți căilor de impact pentru Spațiul European al Cercetării
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Anexa V – tabelul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

 

Amendamentul

 

 

Obținerea unui impact pentru SEC

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen mai lung

 

Atragerea și păstrarea talentelor în Uniune

Mobilitatea finanțată de PC

Mobilitate de intrare și de ieșire sau cercetători și inovatori, în interiorul și în afara Uniunii, pe țară

Internaționalizarea finanțată de PC

- Evoluția și ponderea cercetătorilor și inovatorilor străini stabiliți în toate țările SEC

- Evoluția activităților de conectivitate și de creare de rețele ale instituțiilor de cercetare, inclusiv a conexiunilor public-privat

Sisteme atractive de C&I

—  Investițiile străine în activități inovatoare în Uniune

- Numărul de brevete în țările participante

—  Venituri din licențe din străinătate

 

Răspândirea excelenței și extinderea participării

Participarea la PC

Ponderea coordonatorilor și a participanților din țările de extindere per parte a programului și per instrumente,

- Ponderea evaluatorilor și a membrilor consiliilor de administrație, inclusiv din țările de extindere și din regiunile cu performanțe C&I scăzute

Crearea și modernizarea zonelor de excelență

Ecosisteme C&I excelente, inclusiv regiuni cu performanțe C&I scăzute, care devin noduri și motoare ale schimbării în propria țară

 

Decalajul C&I

Concentrarea geografică

- Rate de succes

- Utilizarea infrastructurilor de cercetare finanțate de Uniune în toate țările SEC

Planificarea strategică a programelor de finanțare ale UE

Sinergii și interacțiuni între PC și strategiile de specializare inteligentă

Îmbunătățirea sistemelor naționale de C&I

- Creșterea finanțării cercetării competitive și a sistemelor de evaluare a carierei independente și de înaltă calitate

- Creșterea cheltuielilor publice naționale și private pentru C&I

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0401/2018).


Programul de punere în aplicare a programului-cadru Orizont Europa ***I
PDF 732kWORD 271k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (COM(2018)0436 – C8-0253/2018 – 2018/0225(COD))(1)
P8_TA(2018)0510A8-0410/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de decizie
Referirea 5 a (nouă)
având în vedere raportul Parlamentului European referitor la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020 în vederea evaluării intermediare a acestuia și la propunerea privind cel de-al 9-lea program-cadru,
Amendamentul 2
Propunere de decizie
Considerentul 3
(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului4.
(3)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului specific, este necesar să i se confere Comisiei competențe delegate pentru adoptarea de planuri strategice în materie de cercetare și inovare, precum și competențe de executare pentru a adopta programe de activitate pentru punerea în aplicare a programului specific. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului4.
__________________
__________________
4 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
4 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 3
Propunere de decizie
Considerentul 5
(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea obiectivului general ca 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor climatice. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire.
(5)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program specific va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea obiectivului general ca 25 % din cheltuielile bugetului UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile din cadrul prezentului program specific vor contribui cu cel puțin 35 % din pachetul financiar general al programului specific la îndeplinirea obiectivelor și a angajamentelor climatice ale UE, după caz. În cursul pregătirii și al punerii în aplicare a programului specific, vor fi identificate acțiuni relevante, care vor fi monitorizare, raportate și reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire.
Amendamentul 4
Propunere de decizie
Considerentul 6
(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.
(6)  Acțiunile programului specific ar trebui să fie utilizate pentru a consolida, a lărgi și a extinde excelența bazei științifice și tehnologice a Uniunii, pentru a aborda provocările globale majore, pentru a consolida poziția de lider industrial a Uniunii, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în Uniune, precum și pentru a stimula investițiile, pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, mai degrabă mobilizând o finanțare suplimentară în loc să excludă finanțările private.
Amendamentul 5
Propunere de decizie
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Egalitatea de gen este o prioritate politică a UE și o provocare societală esențială (ODD 5 al ONU). În plus, obiectivul de egalitate de gen în societate este un motor esențial al transformărilor sociale și industriale necesare pentru celelalte ODD. Astfel, aspectele de gen ar trebui să fie integrate în mod corespunzător pe tot parcursul programului și ar trebui să fie solicitate, de asemenea, cercetări specifice pe probleme legate de gen, pentru a sprijini punerea în aplicare și proiectarea unor politici mai bune la nivelul UE în ceea ce privește egalitatea de gen.
Amendamentul 6
Propunere de decizie
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Programul specific ar trebui pus în aplicare într-o manieră transparentă, participativă și strategică, vizând implicarea părților interesate și a societății civile. Reprezentarea părților interesate și implicarea societății civile ar trebui să fie echilibrate, astfel încât să fie reprezentate diverse categorii.
Amendamentul 7
Propunere de decizie
Considerentul 7
(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite cu suma de 10 miliarde EUR, alocată clusterului „Alimente și resurse naturale” pentru perioada 2021-2027.
(7)  Reflectând contribuția importantă a cercetării și inovării la abordarea provocărilor din domeniul alimentelor, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei, pentru a le face mai durabile, precum și pentru a valorifica oportunitățile corespunzătoare în materie de cercetare și inovare, în strânsă sinergie cu politica agricolă comună, acțiunile relevante din cadrul programului specific vor fi sprijinite în cadrul unui cluster dedicat, „Alimente, resurse naturale și agricultură” pentru perioada 2021-2027.
Amendamentul 8
Propunere de decizie
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Sectoarele culturale și creative europene creează punți între artă, cultură, afaceri și tehnologie. Patrimoniul cultural este o componentă a coeziunii europene și sprijină legătura dintre tradiție și inovare. Conservarea patrimoniului cultural și dezvoltarea de soluții creative, în special în domeniul digitalizării, va fi o prioritate a programului.
Amendamentul 9
Propunere de decizie
Considerentul 8
(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-o creștere substanțială a cheltuielilor în cadrul principalelor activități de cercetare și inovare din domeniul digital, comparativ cu programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 20206. Acest lucru ar trebui să garanteze rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.
(8)  Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun o accelerare a investițiilor. Programul Orizont Europa va contribui la aceste eforturi printr-un cluster dedicat, pentru a garanta rămânerea Europei în avangarda cercetării și a inovării în domeniul digital la nivel mondial.
__________________
6 Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” identifică cheltuieli în valoare de 13 miliarde EUR în cadrul principalelor activități în domeniul digital din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A52018DC0098)
Amendamentul 10
Propunere de decizie
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Pentru a reflecta cât de importantă este comunicarea valoarii adăugate și a impactului acțiunilor UE mai bine și către un public mai larg, Comisia ar trebui să-și sporească eforturile în direcția creșterii vizibilității programului Orizont Europa. În mod similar, beneficiarii ar trebui să asigure vizibilitatea realizărilor lor pentru care s-a primit finanțare din partea UE.
Amendamentul 11
Propunere de decizie
Considerentul 9
(9)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezenta decizie sunt alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, se ține seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.
eliminat
Amendamentul 12
Propunere de decizie
Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Obiective operaționale
Obiective operaționale
1.  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
1.  Programul specific contribuie la obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
2.  Programul specific are următoarele obiective operaționale:
2.  Programul specific are următoarele obiective operaționale:
(a)  consolidarea și răspândirea excelenței;
(a)   întărirea și extinderea bazei științifice și tehnologice a Europei și consolidarea și răspândirea excelenței;
(b)  sporirea nivelului de colaborare între sectoare și discipline;
(b)  sporirea nivelului de colaborare între sectoare și discipline;
(c)  conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare în întregul Spațiu European al Cercetării;
(c)  conectarea și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare în întregul Spațiu European al Cercetării, precum și facilitarea accesului pe scară largă la aceste infrastructuri, inclusiv în mediul virtual;
(d)  consolidarea cooperării internaționale;
(d)  consolidarea cooperării internaționale în domeniul științei și tehnicii, pentru a sprijini excelența în Uniune;
(e)  atragerea, formarea și reformarea profesională a cercetătorilor și a inovatorilor din Spațiul European al Cercetării, inclusiv prin mobilitatea cercetătorilor;
(e)  atragerea, formarea și păstrarea cercetătorilor și a inovatorilor europeni și internaționali, inclusiv prin mobilitatea cercetătorilor, pentru a face din Spațiul European al Cercetării regiunea cea mai competitivă și cu cel mai ridicat grad de excelență din lume;
(f)  încurajarea științei deschise și asigurarea vizibilității acesteia pentru public, precum și a accesului liber la rezultate;
(f)  încurajarea științei deschise și a accesului liber la rezultate;
(g)  diseminarea și exploatarea rezultatelor în mod activ, în special în vederea elaborării politicilor;
(g)  diseminarea și exploatarea rezultatelor în mod activ, în special în vederea elaborării politicilor;
(h)  sprijinirea punerii în aplicare a priorităților de politică ale Uniunii;
(h)  sprijinirea punerii în aplicare a obiectivelor și priorităților de politică ale Uniunii;
(i)  consolidarea legăturii dintre cercetare și inovare și alte politici, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă;
(i)  consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris;
(j)  atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;
(j)  atingerea, prin intermediul misiunilor C&I, a unor obiective ambițioase într-un interval de timp stabilit;
(k)  implicarea cetățenilor și a utilizatorilor finali în procesele de proiectare și creare în comun;
(k)  implicarea părților interesate relevante din domeniul C&I, inclusiv a cetățenilor, a mediului academic, a organizațiilor de cercetare și a industriei, în procesele de proiectare și creare în comun;
(l)  îmbunătățirea comunicării în domeniul științei;
(l)  îmbunătățirea comunicării în domeniul științei;
(m)  accelerarea transformării industriale;
(m)  stimularea transformării industriale a UE, pentru a debloca potențialul sectoarelor strategice ale Europei, cum ar fi tehnologiile generice esențiale;
(n)  îmbunătățirea competențelor necesare pentru inovare;
(n)  îmbunătățirea competențelor prin instruire și stimularea creativității pentru cercetare și inovare;
(o)  stimularea creării și a extinderii societăților inovatoare, în special a IMM-urilor;
(o)  stimularea creării și a extinderii societăților inovatoare, în special a întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor;
(p)  îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă.
(p)  îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc, inclusiv prin sinergiile cu InvestEU, în special acolo unde piața nu furnizează finanțare viabilă;
(pa)  consolidarea integrării perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în cercetare și inovare;
(pb)  maximizarea impactului științific, tehnologic, societal și economic.
3.  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.
3.  În cadrul obiectivelor menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de implementare a programului specific. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de elaborarea unor noi politici ale Uniunii.
Amendamentul 13
Propunere de decizie
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Structură
Structură
1.  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:
1.  În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, programul specific cuprinde următoarele părți:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă”, cu următoarele componente:
(1)  Pilonul I, „Știință deschisă și bazată pe excelență”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;
(a)  Consiliul european pentru cercetare (CEC), astfel cum este descris în pilonul I secțiunea 1 din anexa I;
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;
(b)  acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 2 din anexa I;
(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;
(c)  infrastructurile de cercetare, astfel cum sunt descrise în pilonul I secțiunea 3 din anexa I;
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială”, cu următoarele componente:
(2)  Pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, inclusiv un instrument pentru IMM-uri de tip monobeneficiar, pe bază de granturi, astfel cum se descrie la articolul 43a din regulament și în anexa I la programul specific:
(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;
(a)  clusterul „Sănătate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 1 din anexa I;
(b)  clusterul „Societate sigură și favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;
(b)  clusterul „Societate creativă și favorabilă incluziunii”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 2 din anexa I;
(ba)  clusterul „O societate sigură”;
(c)  clusterul „Dezvoltarea digitală și industrială”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;
(c)  clusterul „Domeniul digital, industrial și spațial”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 3 din anexa I;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;
(d)  clusterul „Climă, energie și mobilitate”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 4 din anexa I;
(e)  clusterul „Alimente și resurse naturale”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;
(e)  clusterul „Alimente, resurse naturale și agricultură”, astfel cum este descris în pilonul II secțiunea 5 din anexa I;
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;
(f)  acțiunile nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), astfel cum sunt descrise în pilonul II secțiunea 6 din anexa I;
(3)  Pilonul III, „Inovare deschisă”, cu următoarele componente:
(3)  Pilonul III, „O Europă inovatoare”, cu următoarele componente:
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I;
(a)  Consiliul european pentru inovare (CEI), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 1 din anexa I, inclusiv ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;
(b)  ecosistemele europene de inovare, astfel cum sunt descrise în pilonul III secțiunea 2 din anexa I;
eliminat
(c)   Institutul European de Inovare și Tehnologie. (EIT), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 3 din anexa I.
(b)   Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), astfel cum este descris în pilonul III secțiunea 3 din anexa I.
(4)  Partea intitulată „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(4)  Partea intitulată „Consolidarea Spațiului European al Cercetării”, cu următoarele componente:
(a)  partajarea excelenței, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 1 din anexa I;
(a)  răspândirea excelenței și extinderea participării, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 1 din anexa I;
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.
(b)  reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, astfel cum este descrisă în partea „Consolidarea Spațiului European al Cercetării” secțiunea 2 din anexa I.
2.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt stabilite în anexa I.
2.  Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul părților menționate la alineatul (1) sunt stabilite în anexa I.
Amendamentul 14
Propunere de decizie
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Buget
Buget
1.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 94 100 000 000 EUR, la prețuri curente.
1.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului specific pentru perioada 2021-2027 este de 120 000 000 000 EUR, la prețurile din 2018.
2.  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
2.  Suma menționată la alineatul (1) din prezentul articol se distribuie între componentele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP. Se aplică dispozițiile de la articolul 9 alineatele (3)-(8) din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP.
Amendamentul 15
Propunere de decizie
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Misiuni
Misiuni
1.  Pentru fiecare misiune poate fi înființat un comitet al misiunii. Acesta este compus din aproximativ 15 persoane de nivel înalt, inclusiv reprezentanți ai utilizatorilor finali. Comitetul misiunii oferă consultanță cu privire la:
1.  Pentru fiecare misiune se înființează un comitet al misiunii, cu sarcina de a proiecta în comun și de a orienta punerea în aplicare. Acesta este compus din 15 până la 20 de persoane independente de nivel înalt, inclusiv reprezentanți ai C&I din diverse sectoare și discipline, din mediul academic, din partea unor organizații de cercetare și tehnologie, din întreprinderi de toate dimensiunile, din partea autorităților naționale și regionale și a organizațiilor societății civile. Membrii comitetului misiunii sunt numiți de Comisie, pe baza unei proceduri independente și transparente, inclusiv pe baza unei cereri deschise de exprimare a interesului. Comitetul misiunii oferă consultanță cu privire la:
(a)  conținutul programelor de lucru și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii, proiectate în colaborare cu părțile interesate și cu publicul, acolo unde este necesar;
(a)  conținutul programelor de lucru relevante și revizuirea acestora, după caz, pentru realizarea obiectivelor misiunii;
(b)  acțiunile de ajustare sau rezilierea, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare a misiunii;
(b)  acțiunile de ajustare sau rezilierea, dacă este cazul, pe baza evaluărilor punerii în aplicare a misiunii;
(c)  selecția evaluatorilor experți, informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora;
(c)  selecția evaluatorilor experți, evitarea conflictelor de interese în rândul evaluatorilor experți, informarea evaluatorilor experți, precum și criteriile de evaluare și ponderarea acestora, în plus față de criteriile standard de selecție, respectiv „excelență, impact și calitatea și eficiența punerii în aplicare”;
(d)  condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii;
(d)  condițiile-cadru care contribuie la atingerea obiectivelor misiunii, în conformitate cu prioritățile Uniunii;
(e)  comunicare.
(e)  comunicare.
(ea)  obiective clare și măsurabile ale misiunii și rezultate posibile;
(eb)  evaluarea impactului social și a potențialului de afaceri al misiunii;
2.  În programul de lucru prevăzut la articolul 11 pot fi prevăzute dispoziții specifice care să permită o abordare eficientă și flexibilă de tip portofoliu.
2.  În programul de lucru prevăzut la articolul 11 se prevăd dispoziții specifice care să permită o abordare eficientă și flexibilă de tip portofoliu.
2a.  Conținutul misiunilor, detalii privind punerea lor în aplicare, inclusiv domeniul lor de aplicare, indicatorii, obiectivele măsurabile și etapele, bugetul estimat și sinergiile cu alte fonduri ale Uniunii și legăturile cu parteneriatele europene se stabilesc în planurile strategice în materie de cercetare și inovare, astfel cum se prevede în anexa I la prezenta decizie.
2b.  Misiunile sunt puse în aplicare prin cereri de propuneri deschise în cadrul programelor de lucru ale clusterelor relevante, care fac apel la propuneri de proiecte care contribuie la misiune și care se situează într-unul sau mai multe dintre domeniile de intervenție ale clusterelor.
Amendamentul 16
Propunere de decizie
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Consiliul european pentru cercetare
Consiliul european pentru cercetare
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Știință deschisă”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 18957.
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru cercetare (denumit în continuare „CEC”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului I, „Știință deschisă și bazată pe excelență”, legate de CEC. CEC îi succedă CEC-ului instituit prin Decizia C(2013) 18957.
2.  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.
2.  CEC este format din Consiliul științific independent prevăzut la articolul 7 și din structura specifică de punere în aplicare prevăzută la articolul 8.
3.  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.
3.  CEC are un președinte ales din rândul oamenilor de știință cu experiență și recunoscuți la nivel internațional.
Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.
Președintele este numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent, realizat de un comitet independent instituit în acest scop, pentru un mandat limitat la patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Procesul de recrutare și candidatul selecționat trebuie să aibă aprobarea Consiliului științific.
Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.
Președintele prezidează Consiliul științific, asigură conducerea acestuia și legătura sa cu structura specifică de punere în aplicare și îl reprezintă în lumea științifică.
4.  CEC funcționează conform principiilor excelenței științifice, autonomiei, eficienței, eficacității, transparenței și responsabilității. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.
4.  CEC funcționează conform principiilor excelenței științifice, autonomiei, eficienței, eficacității, transparenței și responsabilității. Acesta asigură continuitatea cu acțiunile CEC desfășurate în temeiul Deciziei .../CE.
5.  Activitățile CEC sprijină cercetarea realizată în toate domeniile de către echipe individuale și transnaționale aflate în competiție la nivel european.
5.  Activitățile CEC sprijină cercetarea realizată în toate domeniile de către echipe individuale și transnaționale aflate în competiție la nivel european. Sprijinul pentru inovare, și anume prin schema pentru validarea conceptului, ar trebui să continue pentru a încuraja transpunerea mai rapidă a noilor descoperiri în produse, procese și servicii comerciale sau valoroase din punct de vedere social. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, solicitanții de nivel excelent ai CEC care au depășit pragul, dar nu au putut primi finanțare din cauza lipsei de resurse, sunt eligibili pentru validarea conceptului.
5a.  Beneficiarului validării conceptului de către CEC i se acordă o marcă de excelență dacă propunerea este eligibilă, a depășit pragurile aplicabile și nu a putut fi finanțată.
6.  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.
6.  Comisia acționează ca garant al autonomiei și integrității CEC și asigură îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care i-au fost încredințate.
Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.
Comisia se asigură că punerea în aplicare a acțiunilor CEC este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, precum și cu strategia generală pentru CEC, menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (a), stabilită de Consiliul științific.
__________________
__________________
7 JO C 373, 20.12.2013, p. 23.
7 JO C 373, 20.12.2013, p. 23.
Amendamentul 17
Propunere de decizie
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Consiliul științific al CEC
Consiliul științific al CEC
1.  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți de renume, care dețin expertiza corespunzătoare, sunt atât femei, cât și bărbați, fac parte din grupe de vârstă diferite, ceea ce garantează diversitatea domeniilor de cercetare, și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.
1.  Consiliul științific este format din oameni de știință, ingineri și savanți de renume, având competențele corespunzătoare, ceea ce garantează diversitatea domeniilor de cercetare și care acționează în nume propriu, independent de orice interese externe.
Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces de selecție independent și transparent convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.
Comisia desemnează membrii Consiliului științific pe baza unui proces de selecție independent și transparent convenit cu Consiliul științific, incluzând consultarea comunității științifice și prezentarea unui raport Parlamentului European și Consiliului.
Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.
Mandatul acestora este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată, pe baza unui sistem de rotație, asigurând astfel continuitatea activității Consiliului științific.
2.  Consiliul științific stabilește:
2.  Consiliul științific stabilește:
(a)  strategia globală a CEC;
(a)  strategia globală a CEC;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a activităților CEC;
(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;
(c)  metodele și procedurile privind evaluarea inter pares și evaluarea propunerilor, pe baza cărora se selectează propunerile care urmează a fi finanțate;
(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;
(d)  poziția sa cu privire la orice aspect care, din punct de vedere științific, poate ameliora rezultatele și impactul CEC, precum și calitatea activităților de cercetare;
(e)  un cod de conduită care are drept scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese.
Comisia se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c), (d) și (e) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.
Comisia stabilește un cod de conduită care abordează, printre altele, evitarea conflictelor de interese și se distanțează de pozițiile stabilite de Consiliul științific în conformitate cu primul paragraf literele (a), (c) și (d) doar atunci când consideră că dispozițiile prezentei decizii nu au fost respectate. În acest caz, Comisia adoptă măsuri pentru a menține continuitatea punerii în aplicare a programului specific și pentru îndeplinirea obiectivelor sale, indicând aspectele în legătură cu care se distanțează de pozițiile Consiliului științific și prezentând justificări corespunzătoare.
3.  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.
3.  Consiliul științific acționează în conformitate cu mandatul prevăzut în pilonul I secțiunea 1 din anexa I.
4.  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul realizării CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență.
4.  Consiliul științific acționează exclusiv în interesul realizării obiectivelor CEC, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 6. Consiliul științific acționează cu independență deplină, cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de maximă transparență și deschidere, maximizând contribuția CEC la realizarea obiectivelor politicii UE în domeniul cercetării și inovării și a obiectivelor programului Orizont Europa în special.
Amendamentul 18
Propunere de decizie
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Consiliul european pentru inovare
Consiliul european pentru inovare
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru inovare (denumit în continuare „CEI”) pentru a pune în aplicare acțiunile din cadrul pilonului III, „Inovare deschisă”, legate de CEI. CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: prioritate acordată inovării revoluționare și disruptive, autonomie, capacitate de asumare a riscurilor, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere.
1.  Comisia înființează un Consiliu european pentru inovare (denumit în continuare „CEI”) în conformitate cu articolul 7a din regulament.
1a.  CEI este constituit din două instrumente, Pathfinder și Accelerator, astfel cum se descrie în anexa I la prezenta decizie. Instrumentele CEI sunt evaluate în permanență, pentru a sprijini inovarea într-o manieră sistematică.
1b.  Acolo unde este cazul, obiectivele și acțiunile CEI sunt corelate cu alte părți ale programului, precum și cu alte fonduri naționale și ale Uniunii, în special cu EIT și cu InvestEU.
2.  CEI include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.
2.  CEI include comitetul la nivel înalt („comitetul CEI”) prevăzut la articolul 10.
3.  Comisia se asigură că punerea în aplicare a CEI:
3.  Comisia se asigură că punerea în aplicare a CEI:
(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și
(a)  este în conformitate cu principiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, ținând seama în mod corespunzător de avizul comitetului CEI cu privire la strategia globală a CEI, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) și
(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.
(b)  nu duce la denaturarea concurenței într-o măsură care să contravină interesului comun.
4.  În scopul gestionării fondurilor mixte ale CEI, Comisia va recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.
4.  În scopul gestionării fondurilor mixte ale CEI, Comisia va recurge la gestiunea indirectă sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, poate institui un vehicul cu scop special. Comisia va urmări să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.
4a.  Comisia asigură cooperarea între CEI și EIT, în special prin CCI-urile sale.
Amendamentul 19
Propunere de decizie
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Comitetul CEI
Comitetul CEI
1.  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:
1.  Comitetul CEI oferă consultanță Comisiei cu privire la:
(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „Inovare deschisă”;
(a)  strategia globală a componentei CEI din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare”;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;
(b)  programul de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor CEI;
(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;
(c)  criteriile de evaluare a naturii inovatoare și a profilului de risc al propunerilor, precum și a echilibrului corespunzător dintre granturi, capitaluri proprii și alte forme de finanțare ale instrumentului Accelerator al CEI;
(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;
(d)  identificarea portofoliului strategic de proiecte;
(e)  profilul administratorilor programului.
(e)  profilul administratorilor programului.
(ea)  procesul de evaluare sistematică și continuă a acțiunilor CEI;
2.  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere, recomandări cu privire la:
2.  Comitetul CEI poate să adreseze Comisiei, la cerere și, oricând este cazul, în coordonare cu consiliul de conducere al EIT, recomandări cu privire la:
(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;
(a)  orice aspect care, din perspectiva inovării, poate consolida și stimula ecosistemele de inovare din întreaga Europă, realizarea și impactul obiectivelor componentei CEI și capacitatea firmelor inovatoare de a-și implementa soluțiile;
(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;
(b)  identificarea, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei și cu EIT, a eventualelor bariere în materie de reglementare cu care se confruntă antreprenorii, în special cei care au primit sprijin în cadrul componentei CEI;
(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;
(c)  tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI, pentru a contribui la programarea din cadrul altor părți ale programului specific;
(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.
(d)  identificarea aspectelor specifice în privința cărora este nevoie de consultanță din partea comitetului CEI.
Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor componentei CEI. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență.
Comitetul CEI acționează în interesul atingerii obiectivelor CEI, ținând cont de strategia industrială a UE, de competitivitatea sa și de provocările globale. Acesta acționează cu integritate și probitate și își desfășoară activitatea în mod eficient și în condiții de transparență și deschidere, evitând denaturarea concurenței pe piața internă.
Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.
Comitetul CEI acționează în conformitate cu mandatul său, prevăzut în pilonul III secțiunea 1 din anexa I.
3.  Comitetul CEI este format din 15 până la 20 de persoane de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de inovare din Europa, inclusiv antreprenori, directori de întreprinderi, investitori și cercetători. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.
3.  Comitetul CEI este format din 15 până la 20 de persoane independente de nivel înalt, provenind din diverse părți ale ecosistemului de cercetare și inovare din Europa, inclusiv antreprenori din întreprinderi de toate dimensiunile, economiști, investitori, cercetători și experți din mediul academic privind politica din domeniul inovării. Comitetul CEI contribuie la acțiunile de comunicare, membrii săi depunând toate eforturile pentru a spori prestigiul mărcii CEI.
Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru in punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice.
Membrii comitetului CEI sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, sau a ambelor, în funcție de procedura pe care Comisia o va considera ca fiind cea mai adecvată, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru in punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice.
Mandatul membrilor CEI este limitat la doi ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).
Mandatul membrilor CEI este limitat la trei ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (jumătate dintre membri sunt schimbați o dată la doi ani).
4.  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul inovării.
4.  Președintele comitetului CEI este numit de către Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate de marcă, cu expertiză demonstrată în domeniul cercetării și inovării.
Mandatul președintelui este limitat la patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Mandatul președintelui este limitat la trei ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Președintele promovează CEI, acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia și reprezintă CEI în lumea inovării. Comisia poate furniza sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.
Președintele prezidează comitetul CEI, pregătește reuniunile acestuia, alocă sarcini membrilor și poate crea subgrupuri specializate, în special pentru a identifica tendințele tehnologice emergente din cadrul portofoliului CEI. Președintele promovează CEI și rolul său în atingerea obiectivelor programului și ale Uniunii în materie de cercetare și inovare, acționează ca interlocutor în discuțiile cu Comisia și reprezintă CEI în lumea cercetării și inovării. Comisia furnizează sprijin administrativ președintelui în îndeplinirea sarcinilor sale.
5.  Comisia instituie un cod de conduită care are ca scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese. Se așteaptă ca membrii comitetului CEI să accepte codul de conduită în momentul preluării funcției.
5.  Comisia instituie un cod de conduită care are ca scop, printre altele, evitarea conflictelor de interese. Membrii comitetului CEI trebuie să accepte codul de conduită în momentul preluării funcției.
Amendamentul 20
Propunere de decizie
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Programe de lucru
Planificare strategică și programe de lucru
-1.  Punerea în aplicare a programului specific are la bază planuri specifice în materie de cercetare și inovare definite din doi în doi ani prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 6 din regulament și în urma unui proces transparent, strategic și favorabil incluziunii pentru planificarea multianuală a activităților de cercetare și inovare, în special pentru pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”. Consultările obligatorii cu autoritățile naționale, la care participă mai multe părți interesate, Parlamentul European și reprezentanți ai părților interesate din domeniul CDI, inclusiv ai societății civile, privind prioritățile și tipurile de acțiuni și formele de punere în aplicare adecvate, inclusiv privind misiunile și parteneriatele europene, asigură perspectivele interdisciplinare și transsectoriale necesare și alinierea cu alte inițiative relevante existente la nivelul Uniunii, la nivel național și regional. Aceasta va contribui la mobilizarea de fonduri publice și private suplimentare și, prin urmare, la consolidarea SEC, astfel cum se descrie în anexa I la prezenta decizie.
1.  Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Acestea sunt elaborate ca urmare a unui proces de planificare strategică, astfel cum este descris în anexa I la prezenta decizie.
1.  În temeiul planului strategic în materie de cercetare și inovare, programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.
Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
2.  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:
2.  Comisia adoptă programe de lucru separate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul următoarelor componente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezenta decizie:
(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;
(a)  CEC, în cazul în care programul de lucru este instituit de Consiliul științific în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b), în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 12 alineatul (3). Comisia se distanțează de programul de lucru instituit de Consiliul științific numai în cazul în care consideră că acesta nu este în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii. În acest caz, Comisia adoptă programul de lucru prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4). Comisia justifică în mod corespunzător această măsură;
(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele de inovare, partajarea excelenței și reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);
(b)  toate clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, MSCA, infrastructuri de cercetare, sprijin pentru ecosistemele europene de cercetare și inovare, răspândirea excelenței și extinderea participării, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (4);
(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alinatul (4);
(c)  CEI, în cazul în care programul de lucru este elaborat ca urmare a avizului comitetului CEI în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alinatul (4);
(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.
(d)  JRC, în cazul în care programul de lucru multianual ține seama de avizul furnizat de Consiliul de administrație al JRC menționat în Decizia 96/282/Euratom.
3.  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:
3.  În plus față de cerințele de la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru menționate la alineatul (2) de la prezentul articol conțin, după caz:
(a)  o indicație a sumei alocate pentru fiecare acțiune și misiune, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;
(a)  o indicație a sumei și a cotei bugetare în raport cu programul alocate pentru fiecare acțiune, misiune și parteneriat european, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;
(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.
(b)  pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale.
(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;
(c)  suma alocată pentru finanțarea mixtă în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul ... Regulamentul privind FP/RfP;
(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.
(d)  orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din Regulamentul privind FP/RfP.
Amendamentul 21
Propunere de decizie
Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
Comitetul director pentru sănătate
1.  Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate, pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul pilonului II „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, legate de „Sănătate”.
2.  Comitetul director pentru sănătate este compus din 15 până la 20 de personalități, selectate din mai multe discipline și tipuri de activitate din domeniile cercetării, inovării, sănătății publice și bunăstării.
3.  Comitetul director pentru sănătate se axează pe următoarele principii: coordonare și sinergii între programele UE și cele naționale în materie de sănătate, precum și între clusterul „Sănătate” și alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv misiuni și parteneriate. Comitetul promovează implicarea pacienților și a societății, furnizând consiliere științifică și recomandări. Acțiunile ar trebui să promoveze cercetări în domeniul sănătății, orientate către valoare, soluții mai bune pentru sănătate și reducerea inegalităților în materie de sănătate.
4.  Comitetul director pentru sănătate contribuie la:
(a)  strategia pentru clusterul „Sănătate”,
(b)  planul de direcționare a coordonării și cooperării între programele de sănătate, pilonii conecși, cum ar fi CEI, CEC, precum și în cadrul parteneriatelor strategice și al fondurilor structurale ale UE. Planul asigură o mai mare vizibilitate și coordonare a mecanismelor financiare existente alocate cercetării în materie de sănătate, direcționează coordonarea și cooperarea și dezvoltă programele de lucru și misiunile legate de sănătate,
(c)  metodele și procedurile privind proiectarea, selecția și punerea în aplicare a misiunilor din domeniul sănătății,
(d)  permiterea participării și implicării cetățenilor într-un proces de luare a deciziilor bazat pe o abordare ascendentă;
(e)  promovarea durabilității în cadrul strategiilor și mecanismelor de finanțare, ceea ce permite realizarea de proiecte și misiuni ambițioase pe termen lung;
(f)  asigurarea unor colaborări transnaționale fructuoase în domeniul cercetării, care să maximizeze potențialul european și să transpună rezultatele în sisteme de sănătate;
(g)  intensificarea utilizării cercetării multidisciplinare pentru bolile care au elemente comune, reducând astfel dublarea muncii și cercetarea izolată,
(h)  creșterea vizibilității programului Orizont Europa și a beneficiilor acestuia pentru cetățenii UE, abordarea fragmentării responsabilităților în domeniul științei și cercetării din cadrul organismelor de conducere ale UE, eficientizarea mecanismelor de finanțare existente.
5.  Comitetul director pentru sănătate oferă o strategie de cercetare cuprinzătoare și coordonare în dezvoltarea programelor de lucru și a misiunilor legate de sănătate, în complementaritate cu comitetul dedicat misiunii.
6.  Comitetul director pentru sănătate este un grup independent de părți interesate sub direcție științifică, compus din actori din domeniul cercetării biomedicale și al inovării și din alte sectoare relevante din domeniul cercetării și al industriei și cu o participare puternică a reprezentanților pacienților și a cetățenilor.
7.  Membrii Comitetului director pentru sănătate sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului, ori a ambelor, după caz, și ținând seama de nevoia de a găsi un echilibru din punctul de vedere al expertizei, genului, vârstei și distribuției geografice. Mandatul membrilor comitetului este limitat la doi ani și poate fi reînnoit de două ori, prin intermediul unui sistem de numire pe durată limitată (membrii sunt numiți o dată la doi ani).
8.  Comitetul director pentru sănătate are un președinte numit de Comisie în urma unui proces de recrutare transparent. Președintele este o personalitate publică de marcă din domeniul cercetării în materie de sănătate.
9.  Activitățile și rezultatele comitetului sunt revizuite și raportate în evaluarea intermediară a programului, unde sunt identificate măsuri de prelungire, adaptare sau închidere a grupului, conform revizuirii.
Amendamentul 22
Propunere de decizie
Anexa I – Activitățile programului
ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI
ACTIVITĂȚILE PROGRAMULUI
Următoarele elemente vor fi utilizate la punerea în aplicare a programului.
Următoarele elemente vor fi utilizate la punerea în aplicare a programului.
Planificarea strategică
Planificarea strategică
Punerea în aplicare a obiectivelor programului Orizont Europa într-un mod integrat va fi asigurată printr-o planificare strategică multianuală. Această planificare va asigura axarea programului în general asupra impactului și coerența între diverșii săi piloni, precum și sinergia cu alte programe ale UE și sprijinul pentru și din partea altor politici ale UE.
Punerea în aplicare a programului Orizont Europa se bazează pe un proces incluziv și transparent de planificare strategică a activităților de cercetare și inovare finanțate de program. Procesul de planificare strategică conduce la punerea în aplicare a obiectivelor programului Orizont Europa, definind prioritățile de finanțare. Acesta va asigura axarea programului asupra impactului și coerența între diverșii săi piloni, precum și sinergia cu alte programe ale UE și sprijinul pentru alte politici ale UE.
Procesul de planificare strategică și adoptarea planului strategic în materie de cercetare și inovare prin intermediul unui act delegat vor crește gradul de asumare și de înțelegere a scopului programului la nivelul unui public mai larg și le vor permite colegiuitorilor, părților interesate și statelor membre să fie pe deplin informate cu privire la inițiativele avute în vedere. Procesul de planificare strategică va contribui la elaborarea și la punerea în aplicare a politicilor privind domeniile relevante acoperite, atât la nivelul Uniunii, cât și în completarea politicilor statelor membre, garantând totodată că principalele obiective ale politicii europene sunt reflectate și sprijinite de Orizont Europa cu resurse adecvate. Aceasta va permite simplificarea mecanismelor de finanțare, va evita duplicările și suprapunerile între posibilitățile de finanțare și totodată va mobiliza fonduri publice și private suplimentare și va promova diseminarea și preluarea mai rapidă a rezultatelor cercetării și inovării.
O abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare va asigura capacitatea de abordare a provocărilor societale și economice, generarea de noi cunoștințe și, acolo unde este posibil, va da naștere unor întreprinderi și sectoare noi competitive și sustenabile, va favoriza inovarea socială și tehnologică, încurajând concurența, stimulând investițiile private și menținând condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne.
Planificarea strategică va promova angajarea puternică în favoarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în toate etapele cercetării și inovării, crearea colectivă de cunoștințe, promovarea eficace a egalității de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării, și va asigura și va promova adoptarea celor mai înalte standarde de etică și integritate.
Procesul de planificare strategică va promova angajarea puternică în favoarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în cercetare și inovare, crearea colectivă de cunoștințe, promovarea eficace a egalității de gen, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în cercetare și inovare, și va promova adoptarea celor mai înalte standarde de etică și integritate.
Ea va include consultări și schimburi ample cu statele membre, cu Parlamentul European, după caz, și cu diverse părți interesate cu privire la priorități (inclusiv misiunile din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”), la tipurile adecvate de acțiuni care urmează a fi utilizate, în special parteneriatele europene.
Pentru a răspunde acestor obiective, Comisia va lansa o fază de consultare deschisă cu statele membre, cu Parlamentul European și cu o varietate de părți interesate, inclusiv cu comunitatea științifică, cu organizații de cercetare și tehnologie, cu industria, cu organizații ale societății civile, printre altele. Consultarea va viza prioritățile strategice ale programului, inclusiv misiunile din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, și tipurile adecvate de instrumente, în special parteneriatele europene. Rezultatele consultării vor fi publicate pe o pagină web dedicată, unde ar trebui oferite și detalii privind conținutul și procesul care definesc planificarea strategică.
În ceea ce privește parteneriatele europene, planul strategic pentru cercetare și inovare va evidenția și va furniza argumentele pentru crearea, unificarea și eliminarea treptată a parteneriatelor europene. Ar trebui avută în vedere continuarea și după 2020 a inițiativelor comune în domeniul tehnologiei și a parteneriatelor contractuale de tip public-privat care au primit evaluări pozitive, datorită valorii lor adăugate pentru generarea de impact social și economic și pentru mobilizarea de investiții private, precum și datorită contribuției lor la sinergiile fondurilor.
CCI actuale și cele noi potențiale vor fi definite în propunerea legislativă privind o decizie a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la agenda strategică de inovare a EIT, în conformitate cu planul strategic în materie de cercetare și inovare. Cu toate acestea, crearea oricărei CCI noi ar trebui să facă obiectul unei finanțări adecvate, care să permită CCI-urilor existente să dezvolte ecosistemele, să construiască parteneriate și să urmărească și să pună în aplicare în mod eficient obiectivele lor ambițioase.
„Inițiativele emblematice în domeniul FET” sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 vor continua să fie sprijinite în cadrul programului. În măsura în care prezintă analogii substanțiale cu misiunile, alte „inițiative emblematice în domeniul FET” pot fi sprijinite în cadrul prezentului program-cadru ca misiuni orientate către tehnologiile viitoare și emergente. Misiunile ar trebui să consolideze aspectele colaborative ale programului și să completeze parteneriatele europene existente, care ar putea funcționa ca piloni pentru sprijinirea punerii în aplicare a misiunilor. Misiunile vor avea elemente tehnologice și societale și, de asemenea, vor fi definite în strânsă cooperare cu toate direcțiile generale relevante. Procesul de planificare strategică va defini misiunile conform articolului 7 din regulament și articolului 5 din prezenta decizie.
Pe baza acestor consultări ample, planificarea strategică va identifica obiective comune și domenii comune de activitate, precum domeniul parteneriatelor (temeiul juridic propus stabilește numai instrumentele și criteriile care vor ghida utilizarea lor) și domeniul misiunilor.
Planificarea strategică va contribui la elaborarea și la punerea în aplicare a politicilor privind domeniile relevante acoperite, atât la nivelul UE, cât și în completarea politicilor și a abordărilor de politică ale statelor membre. Prioritățile de politică ale UE vor fi luate în considerare în cursul procesului de planificare strategică, pentru a spori contribuția cercetării și a inovării la punerea în aplicare a politicilor. Ea va lua în considerare, de asemenea, activitățile prospective, studiile și alte dovezi științifice și va ține seama de inițiativele relevante existente la nivelul UE și la nivel național.
Planificarea strategică va promova sinergii între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, inclusiv programul Euratom, devenind astfel un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul instrumentelor bugetare și nefinanciare ale UE. Aceasta va promova, de asemenea, difuzarea și adoptarea mai rapidă a rezultatelor cercetării și inovării și va evita duplicarea și suprapunerile între posibilitățile de finanțare. Ea va furniza cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor pentru sprijinirea politicilor.
Procesul de planificare strategică va identifica legăturile existente între programul Orizont Europa și alte programe ale Uniunii și va oferi posibilități pentru sinergii între fondurile naționale, cele regionale și cele ale UE. Orizont Europa va deveni un punct de referință pentru cercetarea și inovarea din toate programele conexe din cadrul bugetului UE, pentru a contribui la realizarea priorităților și obiectivelor politice ale UE. De asemenea, acesta va furniza cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului, inclusiv utilizarea rezultatelor pentru sprijinirea politicilor.
Un plan strategic va stabili o strategie multianuală pentru crearea de conținut în cadrul programului de lucru (în conformitate cu articolul 11), păstrând totodată suficientă flexibilitate pentru a reacționa rapid în caz de oportunități și crize neașteptate. Întrucât programul Orizont Europa este stabilit pentru o durată de 7 ani, contextul economic, societal și politic în care acesta se va desfășura s-ar putea schimba în mod semnificativ în această perioadă. Programul Orizont Europa trebuie să se poată adapta rapid la aceste schimbări. Prin urmare, va exista posibilitatea de a include sprijin pentru activități dincolo de descrierile prevăzute în continuare, acolo unde acest lucru este justificat în mod corespunzător, pentru a aborda evoluțiile majore sau evenimentele neprevăzute, necesitățile în materie de politici ori situațiile de criză, de exemplu ca reacție la amenințările grave la adresa sănătății care rezultă, de exemplu, din epidemii.
În punerea în aplicare a programului Orizont Europa se va acorda o atenție deosebită adoptării unei abordări echilibrate și ample a cercetării și inovării, care să nu se limiteze doar la elaborarea unor noi produse, procese și servicii pe baza cunoștințelor și progreselor științifice și tehnologice, ci să includă și utilizarea tehnologiilor existente în cadrul unor aplicații noi, ameliorarea continuă și inovarea de ordin netehnologic și social. O abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de cercetare și inovare va asigura capacitatea de abordare a provocărilor, determinând totodată crearea unor întreprinderi și sectoare competitive noi, încurajarea concurenței, stimularea investițiilor private și menținerea condițiilor de concurență echitabile în cadrul pieței interne.
În cadrul pilonilor „Provocări globale și competitivitate industrială” și „Inovare deschisă”, cercetarea și inovarea vor fi completate cu activități apropiate de utilizatorii finali și de piață, precum demonstrația, testarea sau validarea conceptului, excluzând însă activitățile de comercializare care depășesc faza cercetării și a inovării. Aceasta va include, de asemenea, sprijin pentru activitățile de pe partea cererii care contribuie la accelerarea implementării și a difuzării unei game largi de inovații. Accentul va fi pus pe cereri de propuneri fără caracter obligatoriu.
În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială”, pe baza experienței dobândite în cadrul programului Orizont 2020, științele sociale și cele umaniste vor fi pe deplin integrate în toate clusterele, inclusiv activitățile specifice și specializate. În mod similar, activitățile care implică cercetare și inovare în domeniul marin și maritim vor fi puse în aplicare într-un mod strategic și integrat, în conformitate cu politica maritimă integrată, cu politica comună în domeniul pescuitului și cu angajamentele internaționale ale UE.
„Inițiativele emblematice în domeniul FET” sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 vor continua să fie sprijinite în cadrul prezentului program. În măsura în care prezintă analogii substanțiale cu misiunile, alte „inițiative emblematice în domeniul FET”, dacă există, vor fi sprijinite de prezentul program-cadru ca misiuni orientate către tehnologiile viitoare și emergente.
Dialogurile din cadrul Cooperării în domeniul științei și tehnologiei cu partenerii internaționali ai UE și dialogurile de politică cu principalele regiuni ale lumii vor contribui semnificativ la identificarea sistematică a oportunităților de cooperare care, atunci când sunt combinate cu diferențierea în funcție de țară/regiune, vor sprijini stabilirea priorităților.
Datorită faptului că se axează pe ecosistemele de inovare, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) s-ar integra în mod natural în pilonul „Inovare deschisă” al programului Orizont Europa, însă planificarea comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale EIT va fi aliniată prin intermediul procesului de planificare strategică la pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială”.
Calea rapidă spre cercetare și inovare
Programul Orizont Europa le va oferi beneficiarilor posibilitatea de a solicita finanțare într-o manieră mai rapidă, atunci când acest lucru este prevăzut în programele de lucru pentru toate clusterele, pentru CEI și pentru „răspândirea excelenței”, acoperind activități de cercetare și inovare. Dezvoltând succesul instrumentului existent Calea rapidă spre inovare din cadrul Orizont 2020, această abordare va urma o logică ascendentă, pe baza unor cereri de exprimare a interesului deschise permanent și respectând un termen de cel mult șase luni pentru acordarea finanțării. În componenta de „răspândire a excelenței”, această abordare va sprijini țările mai puțin dezvoltate din UE, astfel încât acestea să poată accesa fonduri într-o manieră mai rapidă și în sens ascendent. Această modalitate se va aplica la cel puțin 15 % din bugetul programului.
Diseminare și comunicare
Diseminare și comunicare
Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, universități, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.
Programul Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, comunitatea științifică, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale UE. În acest scop, programul Orizont Europa poate utiliza tehnologii și instrumente de informații avansate.
Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).
Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanismele de comunicare a programului către potențialii candidați (de exemplu, punctele de contact naționale).
De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.
De asemenea, Comisia va pune în aplicare activități de informare și de comunicare legate de programul Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor UE. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța cercetării și a inovării și la impactul și relevanța mai largă a cercetării și inovării finanțate de UE, de exemplu, prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a rețelelor sociale. De asemenea, programul Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-i ajuta să își comunice activitățile și impactul acestora asupra societății în general.
Exploatarea și introducerea pe piață
Exploatarea și introducerea pe piață
Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse. Aceasta va accelera exploatarea în vederea comercializării și va spori impactul programului.
Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului Orizont Europa și a cunoștințelor produse, care vor include și promovarea standardizării. Aceasta va accelera exploatarea în vederea comercializării și va spori impactul programului.
Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, universități, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului.
Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de cercetare și de inovare din cadrul programului și va transfera sau va disemina aceste rezultate și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, comunitatea științifică, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată europeană a programului. Va fi pusă în aplicare o procedură specifică de monitorizare pentru noul Consiliu european pentru inovare.
Cooperarea internațională
Cooperarea internațională
Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională la o scară fără precedent. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea.
Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională la o scară fără precedent. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume, inclusiv comunitatea științifică, industria, organizațiile societății civile, guvernele și ONG-urile, vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii UE privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul cercetării și inovării și competitivitatea. Transferul de cunoștințe, partajarea de capacități și infrastructuri între parteneri pe plan internațional va determina abordări și reglementări comune, care vor asigura schimburi comerciale sinergice între toate părțile.
Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor societale globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare.
Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor globale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, accesul la cele mai bune talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare. Colaborarea internațională va fi concepută în jurul unor obiective comune. Acest lucru le va permite cercetătorilor europeni să stabilească legături cu cei mai buni cercetători din domeniul lor.
Metodologii de lucru pentru evaluare
Metodologii de lucru pentru evaluare
Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.
Utilizarea unei expertize independente de mare calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la program a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.
Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar.
Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului și va evita conflictele de interese, în concordanță cu articolul 61 din Regulamentul financiar.
În mod excepțional, atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.
Atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare iau toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare, inclusiv în ceea ce privește conflictele de interese. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. Utilizarea acestui proces va fi raportată în raportul anual de monitorizare a programului. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele particulare.
Amendamentul 23
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I
I ȘTIINȚĂ DESCHISĂ
I ȘTIINȚĂ DESCHISĂ ȘI BAZATĂ PE EXCELENȚĂ
Urmărirea progreselor în înțelegerea lumii și dobândirea de cunoștințe, instalațiile de anvergură mondial necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și de cunoștințe pentru cercetare și inovare, precum și mijloacele de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor, precum și o ofertă adecvată de cercetători competenți reprezintă elementele centrale ale progresului economic, social și cultural sub toate formele sale.
Urmărirea progreselor în înțelegerea lumii și dobândirea de cunoștințe, instalațiile de anvergură mondial necesare pentru realizarea acestui obiectiv, inclusiv infrastructuri fizice și electronice pentru cercetare și inovare, precum și mijloacele de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor, precum și o ofertă adecvată de cercetători și inovatori competenți reprezintă elementele centrale ale progresului economic, social și cultural sub toate formele sale.
Știința deschisă și bazată pe excelență este legată inextricabil de realizarea inovării de vârf la nivel mondial. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice au fost identificate ca vectori esențiali de creștere a productivității, de competitivitate, bunăstare, dezvoltare durabilă și progres social. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din baza științifică a sectorului public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare.
Știința deschisă și bazată pe excelență este legată inextricabil de realizarea inovării de vârf la nivel mondial. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice au fost identificate ca vectori esențiali de creștere a productivității, de creștere și dezvoltare durabile și favorabile incluziunii, de competitivitate, bunăstare și progres social. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din baza științifică a sectorului public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare.
Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de competențe, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.
Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare (IPC) și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc desfășurate pe termen mai lung și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de resurse umane cu înaltă calificare, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.
Știința europeană și cercetătorii europeni au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. Există numeroase dovezi care demonstrează că, pe măsură ce ritmul cercetării continuă să crească, crește și numărul țărilor care concurează pentru primul loc. La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.
Știința europeană și cercetătorii europeni au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Însă nu putem considera că această poziție este imuabilă. Există numeroase dovezi care demonstrează că, pe măsură ce ritmul cercetării continuă să crească, crește și numărul țărilor care concurează pentru primul loc. La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.
Amendamentul 24
Propunere de decizie
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.1
1.1.  Motivare
1.1.  Motivare
Deși UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, ea este în mod esențial „un producător în masă” de cunoștințe, având, comparativ cu dimensiunile sale, un număr redus de centre de excelență de nivel mondial și un nivel de performanță mediu sau slab într-o serie de domenii vaste. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE are încă tendința de a urma un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. O altă provocare o constituie faptul că, în multe țări din UE, sectorul public nu oferă încă condiții suficient de atractive pentru cei mai buni cercetători. Acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.
UE rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume. Spre deosebire de SUA și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, UE urmează un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. O altă provocare o constituie faptul că, în multe țări din UE, investițiile sectorului public în cercetare se situează sub orice prag acceptabil și, prin urmare, nu oferă condiții suficient de atractive pentru cei mai buni cercetători. Acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.
Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013.
Peisajul global al cercetării este în curs de a evolua dramatic și de a deveni tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare și dezvoltare proveneau din UE și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013. În plus, tabloul de bord european privind inovarea pe 2018 a confirmat faptul că, în UE, cheltuielile publice și private legate de C&D rămân sub nivelurile din 2010 și că nu respectă obiectivul stabilit de mult timp, de a dedica activităților C&D 3 % din PIB.
CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători cu finanțare flexibilă pe termen lung, pentru ca aceștia să poată continua cercetarea revoluționară cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.
CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători, inclusiv pe tinerii cercetători, cu finanțare flexibilă pe termen lung, pentru ca aceștia să poată continua cercetarea revoluționară cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc. Acesta funcționează autonom, fiind condus de un Consiliu științific independent, echilibrat din punctul de vedere al genului și al disciplinelor, format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poată să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența în cercetare în toate domeniile științifice prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.
Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.
Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice, tehnologice și societale noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de muncă și de colaborare pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.
Decalajul dintre performanța cercetării din SUA și cea din statele UE s-a redus în cei 10 ani care au trecut de la înființarea CEC. CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific disproporționat de mare. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.
Decalajul dintre performanța cercetării din SUA și cea din statele UE s-a redus în cei 10 ani care au trecut de la înființarea CEC. CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific disproporționat de mare. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare în care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.
Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, activitatea beneficiarilor de granturi CEC este în mare măsură interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale și umaniste.
Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de nivel excelent prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domeniile emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, se preconizează că activitatea beneficiarilor de granturi CEC va deveni din ce în ce mai interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale și umaniste.
De asemenea, există deja dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor doctoranzi și postdoctoranzi cu înaltă calificare, asupra creșterii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator mai exact al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.
De asemenea, există dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor cercetători și titulari de diplome de doctorat și de studii postdoctorale, asupra creșterii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Acest efect este deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al UE, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate constitui un indicator fiabil al calității cercetării decât recunoașterea bazată pe statutul conferit de instituții și, deci, se poate substitui acesteia. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.
Amendamentul 25
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 1 – punctul 1.2 – subpunctul 1.2.1
1.2.  Domenii de intervenție
1.2.  Domenii de intervenție
1.2.1.  Știința de frontieră
1.2.1.  Știința de frontieră
Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate, obținerea rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal și economic și stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE între cele 1 % cel mai des citate publicații de vârf din lume și creșterea substanțială a numărului de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează. Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.
Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate, obținerea unor rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal, economic și de mediu și stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din UE, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme UE într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii UE între cele 1 % cel mai des citate publicații de vârf din lume și creșterea substanțială a numărului de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează. Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.
Linii generale
Linii generale
–  Finanțare pe termen lung pentru a sprijini cercetătorii de nivel excelent și echipele lor de cercetare să continue cercetarea revoluționară, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;
–  Finanțare pe termen lung pentru a sprijini cercetătorii de nivel excelent și echipele lor de cercetare să continue cercetarea revoluționară, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;
–  Sprijinirea cercetătorilor cu idei excelente să devină independenți și să își consolideze totodată propria echipă sau propriul program de cercetare;
–  Sprijinirea cercetătorilor cu idei excelente să devină independenți și să își consolideze totodată propria echipă sau propriul program de cercetare;
–  Noi modalități de lucru în mediul științific, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială a cercetării finanțate;
–  Noi modalități de lucru în mediul științific, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială a cercetării finanțate;
–  Schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de nivel excelent;
–  Schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării, precum și cu alte organisme ale Uniunii, pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de nivel excelent;
–  Sporirea vizibilității programelor CEC.
–  Sporirea vizibilității programelor CEC.
Amendamentul 26
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 1 – punctul 1.3 – subpunctul 1.3.1 – paragraful 2 – punctul 2 – liniuța 4
–  va revizui și va evalua realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și va formula recomandări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;
–  va prezenta periodic spre revizuire și evaluare externă realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și, în consecință, va adopta recomandări și va elabora orientări cu privire la acțiunile corective sau viitoare;
Amendamentul 27
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.1
2.1.  Motivare
2.1.  Motivare
Europa are nevoie de o bază de capital uman rezilient și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.
Europa are nevoie de resurse umane reziliente și cu un nivel înalt de calificare în domeniul cercetării și al inovării, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările actuale și viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să aibă acces la infrastructura de cea mai înaltă calitate în numeroase domenii, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.
Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți de prim-plan la nivel mondial. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în sectorul neacademic. UE trebui să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră științifică, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține proprii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii. În plus, pentru o răspândire mai largă a excelenței, condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).
Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și societăți de prim-plan la nivel mondial. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, UE va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027, pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru creșterea investițiilor în cercetare și inovare. Această nevoie este deosebit de acută în sectorul neacademic.
UE trebui să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră științifică, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține proprii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii.
Pentru a atinge aceste obiective, ar trebui acordată atenție și schemelor care adaugă mai multă flexibilitate pentru cercetătorii de ambele sexe, pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală.
De asemenea, programele de mobilitate ar trebui să asigure în mod efectiv egalitatea de șanse și să includă măsuri specifice pentru eliminarea obstacolelor din calea mobilității cercetătorilor, în special a cercetătoarelor.
În plus, pentru a asigura sinergii și pentru o răspândire mai largă a excelenței, marca de excelență se va aplica în continuare cererilor din cadrul MSCA, iar condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul Spațiu European al Cercetării (SEC). În această privință, sunt necesare legături mai puternice în special cu Spațiul european al educației (SEEd), cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul social european (FSE+).
Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.
Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul UE, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot viza anumite activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate), anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locații geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de dezvoltare a carierei și de schimb de cunoștințe
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) se axează pe cercetarea de nivel excelent, care este pe deplin ascendentă, deschisă oricărui domeniu de cercetare și inovare, de la cercetarea de bază, până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot viza anumite tipuri de activități legate de provocări specifice (inclusiv misiunile identificate) și anumite tipuri de instituții de cercetare și inovare sau anumite locații geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de dezvoltare a carierei și de schimb de cunoștințe
MSCA reprezintă principalul instrument la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.
MSCA, împreună cu CEC, reprezintă principalele instrumente la nivelul UE pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursierii, fie foști supraveghetori MSCA.
Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
Prin intermediul concurenței la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie mai ales la îndeplinirea obiectivelor agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și ale strategiei globale a UE, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv poate fi realizat prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel ridicat de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă pentru toți cercetătorii.
MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest obiectiv poate fi realizat prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel ridicat de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga UE și din afara acesteia; prin încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, printre altele prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și informare a publicului; prin facilitarea cooperării între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă și transparentă pentru toți cercetătorii.
Amendamentul 28
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.2 – paragraful 1
UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta în continuare competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea și spiritul antreprenorial. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare.
UE are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii științifice, economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta în continuare competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea și spiritul antreprenorial, inclusiv înțelegerea beneficiilor pe care standardele le aduc noilor produse și servicii de pe piață. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să-și îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare. Acest obiectiv se poate realiza, după caz, în complementaritate cu activitățile educaționale ale EIT.
Amendamentul 29
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.3
2.2.3.  Consolidarea capitalului uman și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării
2.2.3.  Consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul Spațiu European al Cercetării
Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie ca standardele de formare de înaltă calitate, bunele condiții de lucru și evoluția efectivă a carierei cercetătorilor să fie răspândite pe scară mai largă în întregul SEC. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor.
Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie ca standardele de formare de înaltă calitate, bunele condiții de lucru și evoluția efectivă a carierei cercetătorilor să fie răspândite pe scară mai largă în întregul SEC. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la creșterea atractivității la nivel mondial a instituțiilor, dezvoltate în cooperare cu alte componente ale Orizont Europa.
Linii generale
Linii generale
–  Programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor și al sistemelor de cercetare și inovare;
–  Programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor și al sistemelor de cercetare și inovare;
–  Cooperarea, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.
–  Cooperarea, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul UE și cu țări terțe.
Amendamentul 30
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.5
2.2.5.  Promovarea informării publicului
2.2.5.  Promovarea informării publicului
Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat printr-o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor.
Sensibilizarea cu privire la activitățile programului și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățite în întreaga UE și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea MSCA și pentru a dezvolta o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii, în special femeile, să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat printr-o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor.
Linii generale
Linii generale
–  Inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor;
–  Inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor;
–  Activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;
–  Activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a sensibiliza cu privire la acestea;
–  Difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari.
–  Difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari și puncte de contact naționale.
Amendamentul 31
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.1
3.1.  Motivare
3.1.  Motivare
Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii. Sprijinirea infrastructurilor de cercetare la nivelul UE contribuie la reducerea gradului de dispersare a infrastructurilor de cercetare și a centrelor de excelență științifică de la nivel național, precum și la soluționarea problemei circulației reduse a cunoștințelor între discipline.
Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de cercetare și inovare, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii. Sprijinirea tuturor tipurilor de infrastructuri de cercetare la nivelul UE, inclusiv a celor mici și mijlocii și a celor finanțate din FEDR, contribuie la reducerea gradului de dispersare a infrastructurilor de cercetare de la nivel național și regional, completând și îmbunătățind centrele de excelență științifică, precum și intensificând circulația cunoștințelor între discipline.
Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemelor de cercetare și de inovare, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a dezvoltării și a utilizării infrastructurilor de cercetare. De asemenea, este crucial să fie sprijinit accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni, prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” - European Open Science Cloud) și să se acorde un acces sporit la resursele de cercetare digitale, pentru a aborda în mod specific problema actuală a adoptării insuficiente a practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise. De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățind astfel condițiile pentru furnizarea de soluții inovatoare.
Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor și inovatorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemelor de cercetare și de inovare, asigurarea unei modernizări continue, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a dezvoltării, a utilizării și a accesibilității infrastructurilor de cercetare.
De asemenea, este crucial să fie sprijinit accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni și, prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă (denumit în continuare „EOSC” - European Open Science Cloud), un acces sporit la resursele de cercetare digitale, pentru a aborda în mod specific problema actuală a adoptării insuficiente a practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise. De asemenea, UE trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială. Creșterea competitivității industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățind astfel condițiile pentru furnizarea și utilizarea de soluții inovatoare.
Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor naționale și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare mai coerentă și mai strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare.
Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor naționale și la eliminarea barierelor în calea accesului transnațional și au dezvoltat, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare mai coerentă și mai strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare și de armonizare. Consolidarea și deschiderea rețelelor de C&I de excelență existente, precum și crearea unora noi atunci când este cazul vor constitui, de asemenea, o prioritate în cadrul acestei rubrici.
Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea infrastructurilor de cercetare existente în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date; interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din UE; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe coinovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.
Activitățile sprijinite de UE vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv a infrastructurilor electronice, în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor noi infrastructuri; stabilirea Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC) ca mediu eficace, adaptabil și durabil pentru cercetarea bazată pe date, interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din UE; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe coinovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.
De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.
De asemenea, trebuie consolidată și dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare din UE, încurajând cooperarea mai strânsă, accesul și conectivitatea cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.
Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui la atingerea a diferite obiective de dezvoltare durabilă (ODD), cum ar fi: ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Amendamentul 32
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.1
3.2.1.  Consolidarea peisajului infrastructurilor de cercetare europene
3.2.1.  Consolidarea peisajului infrastructurilor de cercetare europene
Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare identificate de ESFRI sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.
Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare, inclusiv a celor identificate de ESFRI, precum și maximizarea implicării lor în proiectele de excelență din cadrul programului Orizont Europa, sunt esențiale pentru ca UE să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.
Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să furnizeze comunităților de cercetători din Europa servicii de date de următoare generație pentru colectarea, stocarea, prelucrarea datelor (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de date științifice masive. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa acces la majoritatea datelor generate și colectate de infrastructurile de cercetare, precum și la resursele HPC și „exascale” implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI - European Data Infrastructure)13.
Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să le permită comunităților de cercetători din Europa să dezvolte servicii de date de următoare generație pentru colectarea, stocarea, prelucrarea datelor (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de date științifice masive. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa servicii care să încurajeze stocarea și prelucrarea majorității datelor generate și colectate de cercetătorii din interiorul și din afara infrastructurilor de cercetare și, totodată, ar trebui să ofere acces la resursele HPC și „exascale” implementate în cadrul infrastructurii europene de date (EDI Data Infrastructure)13.
Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.
Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de cercetare și inovare la nivelul UE, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele de partenere din lume.
Linii generale
Linii generale
–  Ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte resurse de finanțare, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin monitorizarea reperelor ESFRI și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;
–  Ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de punere în aplicare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte resurse de finanțare, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin monitorizarea reperelor ESFRI și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;
–  Cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; federarea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;
–  Cloudul european pentru știința deschisă, inclusiv: adaptabilitatea și durabilitatea canalului de acces; federarea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, confidențialitatea prin intermediul proiectării); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;
–  Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.
–  Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.
__________________
__________________
13 Infrastructura europeană de date va sta la baza Cloudului european pentru știința deschisă, prin furnizarea de capacități de calcul de înaltă performanță de anvergură mondială, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.
13 Infrastructura europeană de date va sta la baza Cloudului european pentru știința deschisă, prin furnizarea de capacități de calcul de înaltă performanță de anvergură mondială, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.
Amendamentul 33
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul I – secțiunea 3 – punctul 3.2 – subpunctul 3.2.2
3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare
3.2.2.  Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare
Peisajul cercetării va fi îmbunătățit în mod semnificativ prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii din UE și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este necesar, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.
Peisajul cercetării va fi îmbunătățit în mod semnificativ prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii și inovatorii din UE și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este cazul, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.
Linii generale
Linii generale
–  Rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;
–  Rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;
–  Rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, care să abordeze provocările globale în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor;
–  Rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, inclusiv cele de dimensiuni mici și mijlocii, în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor;
–  Rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune pentru dezvoltarea tehnologică, necesară pentru îmbunătățirea serviciilor lor prin intermediul unor parteneriate cu industria; precum și componente de înaltă tehnologie în domenii precum aparatura științifică; și pentru stimularea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală.
–  Rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune pentru dezvoltarea tehnologică, necesară pentru îmbunătățirea serviciilor lor prin intermediul unor parteneriate cu industria; precum și componente de înaltă tehnologie în domenii precum aparatura științifică; și pentru stimularea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală.
Amendamentul 34
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II
II PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ
II PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ EUROPEANĂ
Multe dintre provocările cu care se confruntă UE sunt, de asemenea, provocări globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste și trebuie să fie corelate cu resursele adecvate, financiare și de altă natură, precum și cu eforturi în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor săi.
Într-o lume interconectată, multe dintre provocările cu care se confruntă UE sunt, de asemenea, globale. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste și trebuie să fie corelate cu resursele financiare și umane adecvate, precum și cu eforturi în vederea găsirii de soluții. Tocmai acestea sunt domeniile în care UE trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor săi.
Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională fără precedent, în concordanță cu indicațiile trasate de obiectivele de dezvoltare durabilă și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea durabilității
Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii, în cadrul unui efort de cooperare internațională fără precedent, astfel cum reiese din obiectivele de dezvoltare durabilă și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile UE ca parte integrantă a cercetării și inovării în vederea durabilității
Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai creșterii durabile și ai competitivității industriale și vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, la inversarea cât mai curând posibil a tendinței negative și periculoase care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică, utilizarea resurselor naturale și aspectele sociale și la transformarea acesteia în noi oportunități de afaceri.
Cercetarea și inovarea reprezintă principalii vectori ai dezvoltării durabile, inclusiv ai creșterii și ai competitivității industriale, și vor contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, la inversarea cât mai curând posibil a tendinței negative și periculoase care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică, utilizarea resurselor naturale și aspectele sociale și la transformarea acesteia în locuri de muncă și în noi oportunități de afaceri, precum și în dezvoltare economică, socială și de mediu.
UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de tehnologii și industrii și va demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei industriale durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți reziliente, incluzive și sigure, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și creativă, fie despre soluții bazate pe tehnologii spațiale, maritime sau terestre, fie despre soluții privind alimentele și alimentația; utilizarea durabilă a resurselor naturale, combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială.
UE va obține beneficii ca utilizator și ca producător de cunoștințe, tehnologii și industrii. Ea poate demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și al mediului, în domeniul economiei industriale durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, fie că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, fie despre societăți incluzive și creative, fie despre societăți sigure, fie despre energia și mobilitatea accesibile și curate, fie despre o economie și o societate digitalizate, fie despre o industrie transdisciplinară și eficace, fie despre soluții bazate pe tehnologii spațiale, maritime sau terestre, fie despre soluții privind alimentele și alimentația; utilizarea durabilă a resurselor naturale, combaterea și atenuarea schimbărilor climatice; toate acestea generează bunăstare în Europa și oferă locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială.
Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere integrate de activități. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, oameni de știință, ingineri, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, cetățeni și organizații ale societății civile Prin urmare, niciunul dintre clusterele nu este destinat unui singur set de actori.
Cercetarea și inovarea din cadrul acestui pilon al programului Orizont Europa sunt grupate în clustere integrate de activități. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de incluziune și durabilitate. Aceste obiective vor fi atinse numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a cercetării și inovării, reunind astfel utilizatori finali, cercetători, oameni de știință, ingineri, proiectanți, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, cetățeni și organizații ale societății civile Prin urmare, niciunul dintre clusterele nu este destinat unui singur set de actori.
Clusterele vor sprijini crearea de cunoștințe în toate fazele de dezvoltare, inclusiv în activitățile de cercetare din etapele incipiente, completate de sprijin transversal pentru inițiative de cercetare ambițioase, pe termen lung, pe scară largă, orientate către viitor și pentru tehnologii emergente (inițiative emblematice în domeniul FET) inițiate în programul-cadru anterior: proiectul „creierul uman”, „grafenul”, tehnologiile cuantice și viitoarele tehnologii în materie de baterii.
Clusterele vor dezvolta și vor aplica tehnologiile digitale, generice esențiale și emergente, ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale.
De asemenea, clusterele vor dezvolta și vor aplica tehnologiile digitale, generice esențiale și emergente viitoare, ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial a UE. Dacă este cazul, UE va folosi date și servicii bazate pe tehnologii spațiale.
Se va acorda sprijin pentru a scoate tehnologia din laborator și a o introduce pe piață, precum și pentru dezvoltarea de aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, măsuri pentru stimularea introducerii pe piață și pentru stimularea implicării sectorului privat. Sinergiile cu alte programe vor fi sporite la maximum.
Se va acorda sprijin pentru a scoate tehnologia din laborator și a o introduce pe piață, precum și pentru dezvoltarea de aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, măsuri pentru stimularea introducerii pe piață și pentru stimularea implicării sectorului privat. Sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa, în special cu EIT, dar și cu alte programe, vor fi sporite la maximum.
Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către investitorii publici și privați, precum și către alte programe ale UE și naționale.
Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în UE, studiind totodată impactul acestora asupra societății, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de cercetare și inovare, care vor fi orientate către atragerea de investitori publici și privați suplimentari, precum și către alte programe ale UE și naționale.
Se va acorda o atenție deosebită sprijinirii IMM-urilor în cadrul pilonului 2, în cadrul componentelor colaborative și prin intermediul unui instrument pentru IMM-uri dedicat, de tip monobeneficiar, bazat pe granturi. Toate clusterele ar trebui să dedice o sumă adecvată instrumentului pentru IMM-uri, care va fi complet ascendent, cu apeluri deschise în permanență și cu o serie de termene, fiind dedicat exclusiv inovațiilor progresive. Numai IMM-urile vor putea să solicite finanțare, inclusiv prin colaborare sau subcontractare. Proiectele trebuie să aibă o dimensiune europeană clară și să contribuie la valoarea adăugată pentru UE.
Sprijinul prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri va fi furnizat în trei faze, pe baza modelului privind programul Orizont Europa:
—  Faza 1: evaluarea conceptului și a fezabilității:
IMM-urile vor beneficia de finanțare pentru a analiza fezabilitatea științifică sau tehnică și potențialul comercial al unei idei noi (validarea conceptului) în vederea elaborării unui proiect de inovare. Un rezultat pozitiv al unei astfel de evaluări, în care legătura dintre tema proiectului și necesitățile potențialului utilizator/cumpărător reprezintă o chestiune importantă, va face posibilă finanțarea în etapa (etapele) următoare.
—  Faza 2: cercetare și dezvoltare, demonstrație, replicare pe piață:
Acordându-se atenția corespunzătoare conceptului de cupoane pentru inovare, se vor sprijini cercetarea și dezvoltarea, cu un accent special pe activitățile demonstrative (testare, prototipuri, studii privind trecerea la o scară superioară, proiectarea, experimentarea proceselor, produselor și serviciilor inovatoare, validarea, verificarea performanțelor etc.) și pe replicarea pe piață, încurajându-se implicarea utilizatorilor finali sau a clienților potențiali. Cupoanele pentru inovare vor promova participarea tinerilor întreprinzători.
—  Faza 3: comercializare:
Această etapă nu va oferi finanțare directă în afara activităților de sprijin, dar are scopul de a facilita accesul la capitalul privat și la mediile favorabile inovării. Vor fi prevăzute legături cu CEI și cu InvestEU. IMM-urile vor beneficia, de asemenea, de măsuri de sprijin cum ar fi colaborarea în rețele, formare, îndrumare și consiliere. În plus, această etapă poate fi corelată cu măsurile de promovare a achizițiilor publice înainte de comercializare și a achizițiilor publice de soluții inovatoare.
Amendamentul 35
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.1
1.1.  Motivare
1.1.  Motivare
Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și pentru toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.
Potrivit Pilonului UE al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul UE față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și pentru toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.
O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată, de asemenea, cu o intensificare a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, educației, sănătății și îngrijirii cetățenilor săi. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie.
O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit OCDE, o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată, de asemenea, cu o intensificare a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din UE a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, inclusiv în ceea ce privește educația și sănătatea. În 2015, în ansamblu, speranța de viață la naștere a fost de 80,6 ani în UE, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în UE cu 3 luni pe an, în medie.
Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii. Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate într-un mediu social, urban și natural în rapidă schimbare; creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene și introducerea treptată a abordărilor personalizate în domeniul medicinei și a digitalizării în domeniul sănătății și al îngrijirii și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial.
Cercetarea și inovarea din domeniul sănătății au jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii, precum și în furnizarea unei baze de cunoștințe pentru persoane mai sănătoase și pentru o mai bună îngrijire a pacienților. Cercetarea în domeniul sănătății are caracteristici unice, fiind legată în mod strâns de inovație, îngrijirea pacienților și sănătatea populației și desfășurându-se într-un mediu multidisciplinar, cu reglementări complexe.
Cu toate acestea, UE continuă să se confrunte cu provocări noi sau persistente care îi amenință cetățenii, sănătatea publică, și durabilitatea serviciilor de sănătate și a sistemelor de protecție socială, precum și competitivitatea industriei de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în UE se numără: creșterea numărului de cazuri de cancer; lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea timpurie, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate într-un mediu social, urban și natural în rapidă schimbare; creșterea speranței de viață sănătoasă; costurile ridicate ale unor instrumente și tehnologii inovatoare din domeniul sănătății pentru utilizatorii finali; creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene și introducerea treptată a abordărilor de precizie în domeniul medicinei, inclusiv a cercetării relevante și a digitalizării în domeniul sănătății și al îngrijirii și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire ca să rămână competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial.
Soluțiile digitale în materie de sănătate au creat numeroase oportunități de soluționare a problemelor serviciilor de asistență și de abordare a celorlalte probleme emergente ale societății în curs de îmbătrânire. Provocările includ, de asemenea, posibilitatea de a profita pe deplin de introducerea treptată a oportunităților pe care le oferă digitalizarea în domeniul sănătății, fără a pune în pericol dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal. Au fost dezvoltate dispozitive digitale și programe informatice pentru a diagnostica, a trata și a facilita autogestionarea bolilor de către pacienți, inclusiv în ceea ce privește bolile cronice. De asemenea, tehnologiile digitale sunt utilizate tot mai mult în formarea medicală și în învățământul medical și pentru ca pacienții și alți consumatori ai serviciilor de asistență medicală să acceseze, să facă schimb de informații referitoare la sănătate și să creeze astfel de informații.
Aceste provocări în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, transsectorial și transnațional. Activitățile de cercetare și inovare vor crea legături strânse între cercetarea bazată pe descoperire, cercetarea clinică, epidemiologică, ecologică și socio-economică, precum și între acestea și științele reglementării. Activitățile respective vor valorifica competențele combinate din mediul academic și industrie și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu pacienții, cu factorii de decizie și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate. Ele vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unor economii de scară și de timp și pentru extinderea sferei de aplicare, precum și pentru a partaja beneficiile și riscurile financiare preconizate implicate.
Provocările actuale în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, transsectorial, translațional și transnațional, inclusiv cu țările cu venituri medii și mici. Cercetarea și inovarea vor crea legături strânse între cercetarea clinică, epidemiologică, etică, ecologică și socio-economică, precum și între acestea și științele reglementării. Activitățile respective vor valorifica competențele combinate din mediul academic și industrie și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu pacienții, cu factorii de decizie, cu organizațiile societății civile și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate. Ele vor promova colaborarea strategică la nivelul UE și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unor economii de scară și de timp și pentru extinderea sferei de aplicare, precum și pentru a partaja beneficiile și riscurile financiare preconizate implicate. Studiile și cercetările din cadrul acestui cluster iau în considerare perspectiva și diferențele în materie de gen.
Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta baza de cunoștințe, vor crea capacitate de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, tratamentul și vindecarea bolilor. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la o mai mare speranță de viață, la o viață activă și sănătoasă, la productivitatea persoanelor de vârstă activă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijiri medicale.
Activitățile de cercetare și inovare legate de această provocare globală vor dezvolta resursele umane și baza de cunoștințe, vor crea capacitate de cercetare și inovare și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, tratamentul și vindecarea bolilor. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la o mai mare speranță de viață, la o viață activă și sănătoasă generalizată, la productivitatea persoanelor de vârstă activă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijiri medicale. Inovarea din domeniul tehnicilor de diagnosticare rapidă și noile antibiotice pot preveni dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene și vor fi promovate.
Abordarea principalelor provocări în materie de sănătate va contribui la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE. Aceasta va sprijini, de asemenea, angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv strategiile și planurile de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Abordarea principalelor provocări în materie de sănătate va contribui la obiectivele de politică și la strategiile UE, în special la Pilonul UE al drepturilor sociale, la piața unică digitală a UE, la Directiva UE privind asistența medicală transfrontalieră, precum și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale UE. Aceasta va sprijini, de asemenea, angajamentul UE față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv strategiile și planurile de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Un grup la nivel înalt, și anume Comitetul director pentru sănătate, va sprijini îndeplinirea acestor obiective. Acesta asigură coordonarea cu alte programe de cercetare naționale și de la nivelul UE, precum și sinergii între clusterul „Sănătate” și alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv misiuni și parteneriate. Acesta se va baza pe date științifice și va include toate părțile interesate relevante, cu participarea solidă a societății, a cetățenilor și a pacienților. Comitetul director pentru sănătate va avea sarcina de a asigura orientarea și consilierea la elaborarea programului de lucru și a misiunilor legate de sănătate.
Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice.
Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Stare bună de sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 13 – Acțiuni climatice; și în mod indirect ODD 1 – Fără sărăcie; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 6 – Apă curată și salubrizare; ODD 10 – Reducerea inegalităților.
Amendamentul 36
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.1
1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții
1.2.1.  Sănătatea pe tot parcursul vieții
Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate. Aceasta va permite reducerea inegalităților în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, în special printr-un start sănătos în viață care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mentale și fizice.
Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap, nevoi speciale sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate. Aceasta va permite reducerea inegalităților în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate în beneficiul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, în special printr-un start sănătos în viață care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mentale și fizice.
Linii generale
Linii generale
–  Dezvoltarea timpurie și procesul de îmbătrânire pe durata întregii vieți;
–  Bolile legate de bătrânețe și procesul de îmbătrânire pe durata întregii vieți;
–  Sănătatea mamelor, taților, sugarilor și copiilor, precum și rolul părinților;
–  Sănătatea mamelor, taților, sugarilor și copiilor, inclusiv supraviețuirea mamei și a copilului, precum și rolul părinților;
—  Nevoile și consecințele pe termen lung în materie de sănătate, asociate cu o rată ridicată a mortalității și a morbidității pe termen lung, în special în ceea ce privește problemele legate de copilărie;
–  Necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților;
–  Necesitățile în materie de sănătate ale adolescenților, inclusiv bunăstarea psihologică;
–  Consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;
–  Etiologia handicapurilor și consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;
–  Viață independentă și activă pentru persoanele în vârstă și/sau cu handicap;
–  Viață independentă și activă pentru persoanele în vârstă și/sau cu handicap;
–  Educație și alfabetizare digitală în materie de sănătate.
–  Educație și alfabetizare digitală în materie de sănătate;
—  Regenerarea organelor și a țesuturilor îmbătrânite sau afectate;
—  Angiogeneză, patologie arterială, ischemie miocardică și patologie structurală a inimii și biomarkeri și genetica bolilor cardiovasculare.
—  Tratamentul bolilor cronice.
Amendamentele 37, 276 și 277
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.2
1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății
1.2.2.  Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății
O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al poluării, al schimbărilor climatice și al altor aspecte legate de mediu, va contribui la identificarea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii.
O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al poluării, al urbanizării rapide, al schimbărilor climatice și al altor aspecte naționale și transnaționale legate de mediu, va contribui la identificarea, la prevenirea și la reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; la identificarea și la reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; la sprijinirea unor medii de viață și de muncă sigure, ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; la promovarea unui stil de viață și al unui comportament de consum sănătoase și la dezvoltarea unei societăți echitabile, sigure și favorabile incluziunii.
Linii generale
Linii generale
–  Tehnologii pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanți și de alți factori de stres, inclusiv de cei legați de climă și de mediu, precum și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;
–  Tehnologii și metodologii sigure și eficace pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanți și de alți factori de stres, inclusiv de cei legați de climă și de mediu, precum și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;
–  Factorii de mediu, ocupaționali, sociali și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mentală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordând o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate;
–  Factorii de mediu, inclusiv în ceea ce privește mediul construit (proiectare și construcție), ocupaționali, sociali și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mentală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordând o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate, precum și persoanelor cu afecțiuni invalidante sau deficiențe;
–  Evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, sprijinite de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv alternative la testele efectuate pe animale;
–  Evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, inclusiv schimbul de informații, sprijinite de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv alternative la testele efectuate pe animale;
–  Capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea și combinarea datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv expunerea, la sănătate și la boli la nivelul UE și la nivel internațional;
–  Capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea și combinarea datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv expunerea, la sănătate și la boli la nivelul UE și la nivel internațional;
–  Promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară.
–  Promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară.
—  cercetarea cu privire la măsurile de planificare, aplicare și monitorizare a reabilitării pe tot parcursul vieții.
—  cercetarea cu privire la măsurile de planificare și aplicare a programelor individuale de reabilitare pentru copiii afectați de boli invalidante.
Amendamentul 38
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.3
1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare
1.2.3.  Bolile netransmisibile și bolile rare
Bolile netransmisibile, inclusiv bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită abordări mai eficace în materie de prevenire, tratament și îngrijire medicală, inclusiv abordări medicale personalizate.
Bolile netransmisibile, inclusiv bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită abordări mai eficace în materie de prevenire, diagnosticare, tratament și îngrijire medicală, inclusiv abordări medicale de precizie.
Linii generale
Linii generale
–  Diagnosticarea timpurie și mai precisă în vederea aplicării unui tratament adaptat pacientului;
–  Diagnosticarea timpurie și mai precisă în vederea aplicării unui tratament în timp util și adaptat pacientului;
–  Infrastructura și capacitățile necesare pentru a valorifica potențialul progreselor realizate de medicina genomică în practicile clinice standard;
–  Programe de prevenire și de screening;
–  Programe de prevenire și de screening;
–  Soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității;
–  Soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității;
–  Tratamentele sau îngrijiri, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;
–  Tratamente, îngrijiri sau alte strategii terapeutice sigure, eficace și accesibile, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;
–  Îngrijire paliativă;
–  Îngrijire paliativă;
–  Cercetare colaborativă în biologie moleculară, structurală și celulară, terapii experimentale, genetică, genomică și bazele ecologice ale cancerului uman;
–  Frontiera genomică, epidemiologie, bioinformatică, patologie și provocările medicinei de precizie în cazul bolilor rare, al bolilor neurodegenerative și al oncologiei;
–  Domenii cu un grad ridicat de necesitate clinică nesatisfăcută, precum tipurile rare de cancer, inclusiv cele pediatrice;
–  Evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor;
–  Evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor;
–  Cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate.
–  Cercetarea privind punerea în aplicare în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate.
Amendamentul 39
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.4
1.2.4.  Bolile infecțioase
1.2.4.  Bolile infecțioase
Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va implica prevenirea, pregătirea, depistarea timpurie, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (AMR) în urma unei abordări de tip „O singură sănătate”.
Protejarea cetățenilor împotriva bolilor transmisibile și a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru va implica prevenirea, pregătirea, depistarea timpurie, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene (AMR) în urma unei abordări de tip „O singură sănătate”. Răspândirea continuă a bacteriilor rezistente la antimicrobiene, inclusiv a super-bacteriilor, va avea, în aceeași măsură, un impact negativ semnificativ asupra economiei și a mediului înconjurător. Prevenirea dezvoltării și a răspândirii acestora va fi, de asemenea, una dintre prioritățile din cadrul acestei rubrici. În plus, Organizația Mondială a Sănătății a definit o listă a bolilor neglijate care nu beneficiază de investiții în C&I în sectorul privat, din cauza stimulentelor comerciale limitate. Sunt necesare investiții publice mai ambițioase pentru a găsi soluții la povara reprezentată de aceste boli neglijate și legate de sărăcie.
Linii generale
Linii generale
–  Factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni;
–  Factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni și punerea în aplicare a unor soluții empirice preventive, care să reducă la minimum transmiterea;
–  Previziunea, depistarea timpurie și supravegherea bolilor infecțioase, inclusiv a agenților patogeni rezistenți la antimicrobiene, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;
–  Previziunea, depistarea timpurie și supravegherea bolilor infecțioase, inclusiv a agenților patogeni rezistenți la antimicrobiene, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;
–  Vaccinuri, metode de diagnosticare, tratamente și îngrijiri medicale pentru bolile infecțioase, inclusiv comorbidități și coinfecții;
—  Metode de diagnosticare, tehnologii medicale, tratamente și vaccinuri adecvate, sigure și eficiente pentru prevenirea și profilaxia bolilor infecțioase, inclusiv cercetarea și descoperirea unor vaccinuri noi, a unor tehnologii avansate de imunizare și a unor științe de reglementare;
–  Pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților;
–  Pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților;
–  Barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;
–  Barierele din calea punerii în aplicare și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;
–  Aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri medii inferioare (LMIC), precum bolile tropicale.
–  Aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri medii inferioare (LMIC), precum bolile tropicale neglijate, SIDA, tuberculoza și malaria. Dezvoltarea unor metode noi de tratament pentru bolile infecțioase, pentru a contracara rezistența la antimicrobiene.
Amendamentul 40
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.5
1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire
1.2.5.  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire
Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea și punerea în aplicare a unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure și rentabile pentru sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără inteligența artificială și alte tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați.
Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în UE în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea și punerea în aplicare a unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure și rentabile pentru sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără tehnologiile generice esențiale, inteligența artificială, robotica, datele masive, tehnologia cuantică și alte instrumente și tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de cele existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este unul dintre sectoarele economice critice ale UE, reprezentând 3 % din PIB și având 1,5 milioane de angajați.
Linii generale
Linii generale
–  Instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;
–  Instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății, inclusiv producția de tehnologii medicale, și orice indicații medicale relevante, inclusiv tulburările funcționale;
–  Inteligența artificială și robotica pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale integrate pentru sănătatea umană de bază, inclusiv serviciile de sănătate mobile și cele de la distanță;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale integrate pentru sănătatea umană de bază, inclusiv serviciile de sănătate mobile și cele de la distanță;
–  Abordări personalizate, digitale în domeniul sănătății bazate pe „gemeni digitali”, modele informatice, bazate pe date exacte, de procese biologice esențiale ale corpului uman, care permit identificarea celei mai bune terapii pentru fiecare individ, măsuri de prevenire și întreținere în domeniul sănătății;
–  Testarea, introducerea pe scară largă și optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice de soluții inovatoare în acest sens, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice și cercetarea privind punerea în aplicare;
–  Testarea, introducerea pe scară largă și optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice de soluții inovatoare în acest sens, în condiții reale, inclusiv trialuri clinice și cercetarea privind punerea în aplicare;
–  Procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor și tehnologiilor din domeniul sănătății și al îngrijirii;
–  Procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor de îngrijire, a tehnologiilor, a medicamentelor și a vaccinurilor;
–  Siguranța, eficacitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social;
–  Siguranța, eficacitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social;
–  Știința reglementării pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății.
–  Știința reglementării pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății;
–  Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru a crește siguranța deciziilor medicale.
Amendamentul 41
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 1 – punctul 1.2 - subpunctul 1.2.6
1.2.6.  Sistemele de sănătate
1.2.6.  Sistemele de sănătate
Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală este de a face sisteme de sănătate accesibile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile și sigure, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijiri orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene deschise de date. Acest lucru va face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii.
Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din UE, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală este de a face sisteme de sănătate accesibile, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile și sigure, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijiri orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene deschise de date. Acest lucru va face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii. Viitoarea infrastructură ar trebui să se bazeze pe depozite securizate, precum introducerea tehnologiei 5G, condiții pentru dezvoltarea internetului obiectelor și centre de calcul de înaltă performanță.
Linii generale
Linii generale
–  Reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate publică din Europa și din afara acesteia;
–  Reformarea sistemelor și a politicilor de sănătate publică din Europa și din afara acesteia;
–  Noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;
–  Noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară/regiune la alta;
–  Îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;
–  Îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;
–  Evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;
–  Evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;
–  Viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale;
–  Viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale;
–  Dezvoltarea de scheme pentru formarea specializată a profesioniștilor în domeniul sănătății, formarea și dezvoltarea de cunoștințe tehnice și de noi modalități de lucru care să se folosească de inovațiile din domeniul e-sănătății;
–  Îmbunătățirea furnizării în timp util a informațiilor referitoare la sănătate și a utilizării datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;
–  Îmbunătățirea rapidității cu care se furnizează informațiile referitoare la sănătate și a calității acestora, precum și a infrastructurii pentru colectarea și utilizarea eficace a datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității; informațiile referitoare la sănătate și utilizarea datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordând o atenție deosebită securității, încrederii, confidențialității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;
–  Reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;
–  Reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;
–  Soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator;
–  Soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu profesioniștii din domeniul asistenței medicale și sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator;
–  Date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial;
–  Date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul UE și la nivel mondial;
Amendamentul 42
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – partea introductivă
2.  CLUSTERUL „O SOCIETATE SIGURĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII”
2.  CLUSTERUL „O SOCIETATE CREATIVĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII”
Amendamentul 43
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.1
2.1.  Motivare
2.1.  Motivare
UE reprezintă o modalitate unică de a combina creșterea economică cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de globalizare și de schimbările tehnologice. De asemenea, Europa trebuie să răspundă la provocările legate de amenințările persistente la adresa securității. Atacurile teroriste și radicalizarea, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și pun o presiune deosebită asupra societăților.
UE reprezintă o modalitate unică de a combina prosperitatea, creșterea economică și durabilitatea cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de digitalizare, de globalizare și de evoluția tehnologică.
UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare. Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale și umaniste în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental.
UE trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și a integrării migranților vor rămâne aspecte prioritare.
Rolul cercetării și al inovării în domeniul științelor sociale și umaniste și în sectorul cultural și creativ în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor UE este fundamental. Datorită spectrelor ample, dimensiunii și impactului pe care îl au asupra transformării digitale actuale, aceste sectoare contribuie semnificativ la economia noastră. Având în vedere că interconexiunile dintre inovațiile sociale și tehnologice sunt complexe și rareori liniare, este nevoie de cercetări suplimentare, inclusiv de o cercetare transsectorială și multidisciplinară, privind dezvoltarea tuturor tipurilor de inovații și de activități finanțate pentru a încuraja o dezvoltare eficace în viitor.
Cetățenii europeni, instituțiile de stat și economia trebuie să fie protejate împotriva amenințărilor continue legate de criminalitatea organizată, inclusiv traficul cu arme de foc, traficul de droguri și traficul de ființe umane. De asemenea, este esențială consolidarea protecției și a securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor. Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice și a protecției vieții private în mediul digital, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică și economică. În fine, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a limita efectele fenomenelor meteorologice extreme, care se intensifică din cauza schimbărilor climatice - precum inundațiile, furtunile sau secetele care conduc la incendii forestiere, la degradarea terenurilor și la alte dezastre naturale, de exemplu cutremurele - asupra vieții și a condițiilor de trai; Catastrofele, fie naturale, fie cauzate de om, pot periclita funcții sociale importante, precum sănătatea, aprovizionarea cu energie și guvernarea.
Amploarea, complexitatea și caracterul transnațional al acestor provocări necesită acțiune pe mai multe niveluri din partea UE. Abordarea acestor aspecte sociale, politice, culturale și economice critice, precum și a provocărilor în materie de securitate numai la nivel național ar cauza riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de adoptare a unor abordări fragmentate și a unor standardele diferite în materie de cunoștințe și de capacități.
Cercetarea în domeniul securității face parte din răspunsul cuprinzător mai amplu al UE la amenințările de securitate. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii și aplicații care să elimine lacunele în materie de capacitate identificate de factorii de decizie și de practicienii din domeniu. Finanțarea cercetării prin programul-cadru al UE a reprezentat deja aproximativ 50 % din totalul finanțării publice alocate pentru cercetarea în domeniul securității în UE. Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial european (Galileo și EGNOS, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit). Se urmărește crearea de sinergii cu activitățile sprijinite de cercetarea în domeniul apărării finanțată de UE și evitarea duplicării în materie de finanțare. Colaborarea transfrontalieră contribuie la dezvoltarea unei piețe unice europene a securității și la îmbunătățirea performanței industriale, punând astfel bazele autonomiei UE.
Activitățile de cercetare și de inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile Comisiei în materie de schimbări democratice; locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale, precum și Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine. Cercetarea în domeniul securității reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la o Uniune a securității autentică și eficace. Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” și cu programul „Drepturi și valori”, care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene.
Activitățile de cercetare și de inovare legate de această provocare globală vor fi aliniate, în general, la prioritățile Comisiei în materie de schimbări democratice; locuri de muncă, creștere și investiții; justiție și drepturi fundamentale; migrație; o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă; piața unică digitală. Acest lucru constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. Aceasta va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 4 – Educație de calitate; ODD – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.
Activitățile vor contribui în mod direct în special la atingerea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 1 - Fără sărăcie; ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice; ODD 17 – Parteneriat pentru realizarea obiectivelor.
Amendamentul 44
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.1 – paragraful 2
Linii generale
Linii generale
–  Istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme; aspecte legate de digitalizare, efectele comunicării prin intermediul rețelelor sociale și rolul educației și al politicilor de tineret ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;
–  Istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme, cum ar fi mișcările pentru dialog între culturi, cooperarea între națiuni și pacea între religii; aspecte legate de digitalizare, inclusiv alfabetizarea mediatică și digitală, efectele comunicării prin intermediul rețelelor sociale și rolul educației, al politicilor de tineret și al participării culturale ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;
–  Abordări inovatoare pentru a sprijini transparența, capacitatea de adaptare, răspunderea, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a statului de drept;
–  Abordări inovatoare pentru a sprijini transparența, capacitatea de adaptare, răspunderea, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, inclusiv combaterea corupției, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și ale omului și a statului de drept,
–  Impactul tehnologiilor asupra stilurilor de viață și a comportamentelor individuale;
–  Strategii de abordare a populismului, extremismului, radicalizării și terorismului, precum și de includere și implicare a cetățenilor nemulțumiți și marginalizați;
–  Strategii de abordare a populismului, extremismului, radicalizării, discriminării, discursurilor de incitare la ură și terorismului, precum și de includere activă, de capacitare și de implicare a cetățenilor nemulțumiți, vulnerabili și marginalizați;
–  Noi abordări pentru a trata legătura dintre imigrație și xenofobie și cauzele migrației;
–  O mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;
–  O mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;
–  Rolul cetățeniei și al identităților multiculturale în raport cu cetățenia democratică și cu angajamentul politic;
–  Rolul cetățeniei și al identităților multiculturale în raport cu cetățenia democratică și cu angajamentul politic;
–  Impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al datelor masive, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației;
–  Impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al datelor masive, al rețelelor sociale online și al inteligenței artificiale, asupra democrației;
–  Democrația deliberativă și participativă și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;
–  Democrația deliberativă și participativă și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;
–  Impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a democrațiilor, demonstrând modul în care reducerea inegalităților și combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, poate sprijini democrația.
–  Impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a democrațiilor, demonstrând modul în care reducerea inegalităților și combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, poate sprijini democrația;
–  Noi abordări ale diplomației prin știință.
Amendamentul 45
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.2 – partea introductivă
2.2.2.  Patrimoniul cultural
2.2.2.  Cultură și creativitate
Amendamentul 46
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 - subpunctul 2.2.2
2.2.2.  Patrimoniul cultural
2.2.2.  Patrimoniul cultural
Sectorul cultural și creativ european creează punți între artă, cultură, afaceri și tehnologie. Mai mult, în special în domeniul digitalizării, industriile culturale și creative joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte de propagare inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul, mass-media și tehnologiile digitale și ingineria. În Orizont Europa, creativitatea și proiectarea vor reprezenta o problemă transversală, care va fi integrată în proiecte în cadrul întregului program, pentru a sprijini noi tehnologii, modele de afaceri și competențe, precum și pentru a transforma soluțiile creative și interdisciplinare în valoare economică și socială.
Patrimoniul cultural reprezintă țesutul vieții noastre, fiind important pentru comunități, grupuri și societăți și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre, o forță motrice a economiilor locale și o sursă puternică de inspirație pentru industriile culturale și creative. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniu cultural este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, antreprenoriale și creative, care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior.
Patrimoniul cultural este o componentă a sectoarelor culturale și creative. Patrimoniul cultural reprezintă urme și expresii din trecut, care conferă un sens atribuit comunităților, grupurilor și societăților, fiind utilizat de către acestea și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre, o forță motrice a economiilor locale și o sursă puternică de inspirație pentru sectorul cultural și creativ. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, creative și antreprenoriale, care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior.
Linii generale
Linii generale
–  Studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf, inclusiv digitale;
–  Studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf, inclusiv digitale;
–  Accesul la patrimoniul cultural și partajarea acestuia, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;
–  Accesul la patrimoniul cultural și la informațiile aferente și partajarea acestora, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;
–  Crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente;
–  Crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente;
–  Contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural;
–  Contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea UE într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural;
–  Conservarea, protejarea, consolidarea și reabilitarea patrimoniului cultural și lingvistic cu ajutorul tehnologiilor de vârf, inclusiv digitale;
–  Conservarea, protejarea, consolidarea și reabilitarea patrimoniului cultural și lingvistic și a competențelor și meșteșugurilor tradiționale cu ajutorul tehnologiilor de vârf, inclusiv digitale;
–  Influența tradițiilor, a modelelor comportamentale, a percepțiilor și a convingerilor asupra valorilor și asupra sentimentului de apartenență.
–   Importanța tradițiilor, a obiceiurilor, a percepțiilor și a convingerilor pluraliste și diverse pentru valorile implicate în dezvoltarea comunităților;
–  Instituirea unui „cloud al patrimoniului cultural european”, un spațiu de colaborare pentru cercetare și inovare, care să asigure accesibilitatea patrimoniului cultural prin intermediul noilor tehnologii și care totodată să încurajeze și să faciliteze transmiterea de know-how și de competențe, oferind oportunitatea de a crea grupuri de lucru individuale și structuri de proiect și constituind un omolog cultural european pentru serviciile de cloud de factură comercială. Aceasta va fi precedată de o evaluare a impactului.
Amendamentul 47
Propunere de decizie
Anexa I – pilonul II – secțiunea 2 – punctul 2.2 – subpunctul 2.2.3
2.2.3.  Transformările sociale și economice
2.2.3.  Transformările sociale, culturale și economice
Societățile europene suferă transformări socioeconomice profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene14. Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere favorabilă incluziunii și reducerea inegalităților, creșterea productivității (inclusiv progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia) și capitalul uman, pentru a răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și pentru a sprijini solidaritatea între generații și mobilitatea socială. Sunt necesare sisteme de educație și de formare pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.
Societățile europene suferă transformări socioculturale și economice profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene14. Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere favorabilă incluziunii și reducerea inegalităților, creșterea productivității (inclusiv progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia) și capitalul uman, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cetățenilor, pentru a răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și pentru a sprijini solidaritatea între generații și mobilitatea socială și integrarea culturală. Sunt necesare sisteme de educație și de formare accesibile, favorabile incluziunii, inovatoare și de înaltă calitate pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.
Linii generale
Linii generale
–  O bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților;
–  O bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, în vederea dobândirii de competențe cu valoare adăugată ridicată, a productivității, a mobilității sociale, a creșterii, a inovării sociale și a creării de locuri de muncă. Rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților;
—  Cercetare științifică i