Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0169(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0044/2019

Texte depuse :

A8-0044/2019

Dezbateri :

PV 12/02/2019 - 7
CRE 12/02/2019 - 7

Voturi :

PV 12/02/2019 - 9.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0071

Texte adoptate
PDF 363kWORD 104k
Marţi, 12 februarie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
Cerințele minime pentru reutilizarea apei ***I
P8_TA(2019)0071A8-0044/2019
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (COM(2018)0337 – C8-0220/2018 – 2018/0169(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0337),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0220/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 decembrie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0044/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 353.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

P8_TC1-COD(2018)0169

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Resursele de apă ale Uniunii sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, fapt ce conduce la un deficit de apă și la deteriorarea calității apei. În special, schimbările climatice, modelele meteorologice imprevizibile și seceta contribuie în mod semnificativ la creșterea presiunii generate de dezvoltarea urbană și de agricultură asupra disponibilității apei dulci. [AM 1]

(2)  Reutilizarea pe scară mai largă a apele apelor uzate epurate ar putea crește capacitatea Uniunii de a răspunde presiunii presiunilor tot mai mari asupra resurselor de apă, prin limitarea captării apelor de suprafață și a celor subterane, prin reducerea impactului deversării de ape uzate epurate în corpurile de apă și prin promovarea economiilor de apă prin utilizarea multiplă a apelor uzate urbane, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a mediului. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(4) menționează reutilizarea apei, în combinație cu promovarea tehnologiilor care permit o utilizare eficientă a apei în industrie și a tehnicilor de irigare care economisesc apă, ca fiind una dintre măsurile suplimentare pe care statele membre pot decide să le aplice pentru atingerea obiectivelor directivei privind starea calitativă și cantitativă bună a apelor de suprafață și a celor subterane. Directiva 91/271/CEE a Consiliului(5) impune reutilizarea apelor uzate epurate, în toate cazurile în care aceasta este adecvată. [AM 2]

(2a)  O problemă deosebită în multe zone o constituie vârsta și starea precară a infrastructurii de distribuire a apei uzate tratate, ceea ce duce la pierderi imense de apă uzată tratată și, implicit, risipirea resurselor financiare investite în procesul de tratare. Prin urmare, modernizarea tuturor acestor infrastructuri de conducte ar trebui să reprezinte o prioritate. [AM 3]

(3)  În Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Plan de salvgardare a resurselor de apă ale Europei”(6) s-a subliniat necesitatea instituirii unui instrument de reglementare a unor standarde la nivelul Uniunii pentru reutilizarea apei în vederea eliminării barierelor pentru irigații sau în calea utilizării pe scară largă a acestei surse alternative scopuri industriale constituie o opțiune alternativă de alimentare cu apă, una pe care poate contribui la limitarea deficitului de apă și la reducerea vulnerabilității sistemelor de aprovizionare Uniunea trebuie să o ia în considerare. [AM 4]

(4)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu titlul „Rezolvarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană”(7) stabilește ierarhia măsurilor pe care statele membre ar trebui să le aibă în vedere pentru gestionarea deficitului de apă și a secetei. În același scop, ar fi oportun să se prevadă în cadrul Directivei 2000/60/CE o ierarhie obligatorie de măsuri pentru buna gestionare a apei. Aceasta precizează că, în regiunile în care toate măsurile preventive au fost puse în aplicare în conformitate cu ierarhia soluțiilor de gestionare a apei, dar cererea de apă continuă să depășească disponibilitatea, infrastructura suplimentară de alimentare cu apă poate constitui, în anumite circumstanțe și ținând seama de raportul dintre costuri și beneficii, o abordare alternativă pentru atenuarea efectelor secetei severe. [AM 5]

(4a)  Rezoluția Parlamentului European din 9 octombrie 2008 referitoare la rezolvarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană(8) reamintește că ar trebui favorizată o abordare bazată pe cerere în gestionarea resurselor de apă și consideră că Uniunea ar trebui să adopte o abordare globală în gestionarea resurselor de apă, combinând măsurile de gestionare a cererii, măsurile pentru optimizarea resurselor existente în cadrul circuitului apei și măsurile pentru crearea de noi resurse și că abordarea necesită integrarea considerentelor de mediu, sociale și economice. [AM 6]

(5)  În Planul său de acțiune pentru economia circulară(9), Comisia s-a angajat să întreprindă o serie de acțiuni de promovare a reutilizării apelor uzate epurate, printre care se numără și elaborarea unei propuneri legislative privind cerințele minime pentru reutilizarea apei. Comisia ar trebui să își actualizeze planul de acțiune și să considere resursele de apă un domeniu de acțiune prioritar. [AM 7]

(6)  Se consideră că reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător, provenind, de exemplu, de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane sau de la instalațiile industriale, are un impact mai redus asupra mediului decât alte metode de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea;. Însă o astfel de reutilizare, care ar putea reduce risipa de apă și ar putea economisi apă, se practică însă în măsură limitată în Uniune. Acest lucru pare a fi parțial cauzat de costul mare al sistemului de reutilizare a apelor uzate, precum și de lipsa unor standarde comune ale Uniunii, de mediu sau și sanitare, pentru reutilizarea apei și, mai ales în ceea ce privește produsele agricole, de potențialele riscuri în materie de sănătate și mediu și de potențialele obstacole în calea liberei circulații a unor astfel de produse irigate cu apă recuperată. Totodată, ar trebui avut în vedere că în unele state membre infrastructura pentru irigații este insuficientă sau inexistentă. [AM 8]

(6a)  Reutilizarea apei ar putea contribui la recuperarea nutrienților din apele uzate epurate, iar utilizarea apei recuperate pentru irigații în sectorul agricol sau forestier ar putea să constituie o modalitate de a reintroduce nutrienții, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul, în ciclurile biogeochimice naturale. [AM 9]

(6b)  Reutilizarea, în scopul irigării, a apelor recuperate tratate în mod corespunzător, în temeiul prezentului regulament, ar trebui să respecte mediul. Prin urmare, reutilizarea nu ar trebui să conducă la creșterea emisiilor de azot și de fosfor, deoarece excesul de astfel de substanțe nutritive conduce la eutrofizarea solului și a corpurilor de apă de suprafață și subterană, deteriorând ecosistemele și contribuind la reducerea biodiversității. [AM 10]

(6c)   Pentru a garanta o reutilizare eficace a resurselor reprezentate de apele uzate urbane, ar trebui să se stabilească faptul că nu toate apele reciclate sunt bune pentru toate culturile. Prin urmare, fermierii ar trebui să fie formați să utilizeze diversele tipuri de ape reciclate în mod optim pentru culturile care nu riscă să fie afectate din punct de vedere sanitar de calitatea apelor utilizate. [AM 11]

(7)  Pot fi stabilite standarde sanitare echivalente în materie de igienă alimentară pentru produsele agricole irigate cu apă recuperată, numai dacă cerințele de calitate pentru apa recuperată destinată irigațiilor agricole nu diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Armonizarea cerințelor va contribui, de asemenea, la funcționarea eficientă a pieței interne pentru astfel de produse. Prin urmare, este oportun să se introducă o armonizare minimă, prin stabilirea de cerințe minime de calitate a apei, a frecvenței de monitorizare și a sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor monitorizare. Aceste cerințe minime ar trebui să constea în parametri minimi pentru apa recuperată și în alte cerințe de calitate, mai stricte sau suplimentare, impuse, dacă este necesar, de autoritățile competente împreună cu măsuri preventive adecvate. Operatorul instalației de recuperare ar trebui să elaboreze un plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei, în cooperare cu actorii relevanți implicați, și acesta ar trebui să aibă posibilitatea de a identifica cerințe mai stricte sau suplimentare pentru calitatea apei recuperate. Pentru a identifica cerințele mai stricte sau suplimentare de calitate a apei, operatorii stațiilorOperatorul instalației de recuperare ar trebui să îndeplinească sarcini esențiale de gestionare a riscurilor, cooperând cel puțin cu operatorul de distribuție a apei recuperate și cu operatorul de stocare a apei recuperate. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei ar trebui să fie în permanență menținut la zi și elaborat în conformitate cu procedurile standardizate recunoscute la nivel internațional. Parametrii se bazează pe raportul tehnic al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei și reflectă standardele internaționale privind reutilizarea apei. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei ar trebui să elaboreze parametri și metode de măsurare pentru a identifica prezența microplasticelor și a reziduurilor farmaceutice în apa recuperată. [AM 12]

(7a)  Prezența microplasticelor poate reprezenta un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu. Prin urmare, în contextul unei revizuiri aprofundate a surselor, a distribuției, a parcursului și a efectelor microplasticelor în contextul tratării apelor uzate, Comisia ar trebui să elaboreze o metodologie de măsurare a microplasticelor în apele uzate urbane tratate în conformitate cu Directiva 91/271/CEE și recuperate în conformitate cu prezentul regulament. [AM 13]

(7b)  Utilizarea apelor uzate care nu sunt suficient de curate pentru servicii publice, ca de exemplu curățarea străzilor sau irigarea parcurilor și a terenurilor de golf, poate fi dăunătoare sănătății. Prin urmare, Comisia ar trebui să stabilească obiective de calitate în ceea ce privește reutilizarea apei pentru servicii publice, cu scopul de a proteja sănătatea umană și animală, precum și calitatea apelor subterane și a apelor de suprafață. [AM 14]

(7c)   Cerințele privind calitatea apei folosite pentru irigare ar trebui să ia în considerare progresele științifice, în special în ceea ce privește controalele realizate asupra micropoluanților și noilor substanțe „emergente”, pentru a garanta siguranța utilizării apei și pentru a proteja mediul și sănătatea umană. [AM 15]

(7d)  Cerințele de calitate a apei ar trebui să țină seama de experimentele realizate anterior, în special în ceea ce privește utilizarea în agricultură a nămolului provenit de la stațiile de epurare și efluenții proveniți din metanizare. [AM 16]

(8)  Aderarea la cerințele minime pentru reutilizarea apei ar trebui să fie coerentă cu politica Uniunii privind apa și să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, în special a obiectivului 6, privind asigurarea disponibilității și a gestionării durabile a apei și a salubrității pentru toți, precum și la o creștere substanțială a gradului de reciclare și de reutilizare în condiții de siguranță a apei la nivel mondial, pentru a contribui la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 12 al Organizației Națiunilor Unite privind consumul și producția durabile. În plus, prezentul regulament urmărește să asigure aplicarea articolului 37 privind protecția mediului din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. [AM 17]

(8a)  Cerințele de calitate pentru apa destinată consumului uman sunt stabilite în Directiva (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului(10). Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a asigura că resursele de apă utilizate pentru apa potabilă nu sunt contaminate de apa recuperată, cu scopul de a evita deteriorarea calității apei potabile. [AM 18]

(8b)  În unele cazuri, operatorii instalațiilor de recuperare încă mai transportă și depozitează apa recuperată după punctul de ieșire al instalației de recuperare, înainte de a livra apa recuperată următorilor actori din lanț, cum ar fi operatorul de distribuție a apei recuperate, operatorul de stocare a apei recuperate sau utilizatorul final. Este necesar să se definească punctul de conformitate pentru a clarifica unde încetează responsabilitatea operatorului instalației de recuperare și unde începe responsabilitatea următorului actor din lanț. [AM 19]

(9)  Gestionarea riscurilor ar trebui să cuprindă identificarea și gestionarea riscurilor în mod proactiv și să includă conceptul de producere, distribuție, stocare și utilizare a apei recuperate la calitatea necesară pentru anumite utilizări. Evaluarea riscurilor ar trebui să se bazeze pe sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor și pe o aplicare riguroasă, printre altele, a principiului precauției și ar trebui să identifice orice cerințe suplimentare de calitate a apei, necesare pentru a asigura un nivel suficient de protecție a mediului și a sănătății oamenilor și animalelor. Responsabilitatea de gestionare a riscurilor ar trebui să fie împărtășită de toți actorii relevanți implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. Rolurile și responsabilitățile actorilor implicați ar trebui să fie specificate clar în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. La acordarea unei autorizații, autoritatea competentă ar trebui să fie în măsură să solicite actorilor relevanți implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei implementarea unor măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. [AM 20]

(9a)  Colaborarea și interacțiunea între diferitele părți implicate în procesul de recuperare a apei ar trebui să constituie o condiție prealabilă necesară pentru instituirea procedurilor de tratare în scopul recuperării în conformitate cu cerințele pentru utilizările specifice și pentru a putea planifica furnizarea de apă recuperată în raport cu cererea utilizatorilor finali. [AM 21]

(10)  Pentru o protecție efectivă a mediului, inclusiv a calității solului, și a sănătății umane, operatorii instalațiilor stațiilor de recuperare ar trebui să fie responsabili, în principal, pentru calitatea apei recuperate la punctul de conformitate. În scopul respectării cerințelor minime și a oricăror condiții suplimentare stabilite de autoritatea competentă, operatorii instalațiilor stațiilor de recuperare ar trebui să monitorizeze calitatea apei recuperate în conformitate cu cerințele minime și cu orice condiții suplimentare stabilite de autoritățile competente. Prin urmare, este oportun să se stabilească cerințe minime de monitorizare, care cuprind atât frecvențele de monitorizare de rutină, cât și calendarul și obiectivele de performanță pentru monitorizarea de validare. Anumite cerințe de monitorizare de rutină sunt specificate în conformitate cu Directiva 91/271/CEE. [AM 22]

(11)  Este necesar să se garanteze siguranța furnizării, stocării și utilizării apei recuperate, încurajând astfel dezvoltarea reutilizării reutilizarea apei în întreaga Uniune, stimulând în special agricultorii din Uniune să adopte această practică și crescând încrederea creșterea încrederii publicului în această privință practică. Cantitatea apelor uzate epurate folosite, natura, metodele de tratare aplicate și caracteristicile acestora, indiferent de modul de utilizare, ar trebui să asigure faptul că manipularea, folosirea și stocarea lor, inclusiv prin aspersiune, picurare, cu sau fără stocare, nu afectează, direct sau indirect, sănătatea umană sau a animalelor sau calitatea solului și a mediilor acvatice pe termen scurt, mediu și lung. Prin urmare, alimentarea cu apă recuperată și stocarea acesteia pentru utilizări specifice ar trebui să fie permisă numai pe baza unei autorizații acordate de autoritățile competente ale statelor membre. Pentru a asigura o abordare armonizată la nivelul Uniunii, trasabilitatea și transparența, normele de fond privind această autorizație ar trebui stabilite la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, detaliile procedurilor de acordare a autorizațiilor ar trebui stabilite de statele membre, ale căror autorități competente sunt ele însele responsabile de evaluarea riscurilor legate de reutilizarea apei. Statele membre ar trebui să poată aplica procedurile existente de acordare a autorizațiilor, care ar trebui adaptate pentru a ține seama de cerințele introduse prin prezentul regulament. [AM 23]

(11a)  Furnizarea și stocarea apei recuperate, precum și utilizarea acesteia de către utilizatorii finali constituie părți integrante ale sistemului de reutilizare a apei. În timpul procesului de furnizare și stocare, apa recuperată poate suferi modificări ce pot afecta negativ calitatea sa chimică și biologică. Apa recuperată ar trebui să fie utilizată corespunzător în ceea ce privește clasele de ape recuperate, caracteristicile culturilor și metodele de irigare. Sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor ar trebui să țină seama de potențialele efecte negative asupra sănătății și de matricele de mediu asociate furnizării, stocării și utilizării preconizate a apei recuperate. În acest sens, Comisia ar trebui să elaboreze documente cu orientări, pentru a oferi asistență autorităților competente în vederea îndeplinirii sarcinilor de control și monitorizare a furnizării, stocării și utilizării apei recuperate. [AM 24]

(11b)  Dacă este nevoie de un operator de distribuție a apei recuperate și de un operator de stocare a apei recuperate, aceștia ar trebui să necesite o autorizație. În cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele de autorizare, autoritatea competentă din statul membru ar trebui să acorde o autorizație care ar trebui să conțină toate condițiile și măsurile stabilite în evaluarea riscurilor pentru stocarea și distribuirea în condiții de siguranță a apei recuperate către utilizatorul final. [AM 25]

(12)  Dispozițiile prezentului regulament completează cerințele altor acte legislative ale Uniunii, în special pe cele privind posibilele riscuri la adresa sănătății și a mediului. Pentru a asigura o abordare globală a posibilelor riscuri la adresa sănătății oamenilor, și a animalelor și a plantelor, pe lângă cele legate la adresa mediului, operatorii stațiilor de protecția mediului, după caz, recuperare și autoritățile competente ar trebui, prin urmare, să respecte țină seama și de cerințele stabilite în alte acte legislative relevante ale Uniunii, în special în Directivele 86/278/CEE(11), 91/676/CEE(12) și 98/83/CE(13) ale Consiliului, în Directivele 91/271/CEE și 2000/60/CE, în Regulamentele (CE) nr. 178/2002(14), (CE) nr. 852/2004(15), (CE) nr. 183/2005(16), (CE) nr. 396/2005(17) și (CE) nr. 1069/2009(18) ale Parlamentului European și ale Consiliului, în Directivele 2006/7/CE(19), 2006/118/CE(20), 2008/105/CE(21) și 2011/92/UE(22) ale Parlamentului European și ale Consiliului și în Regulamentele (CE) nr. 2073/2005(23), (CE) nr. 1881/2006(24) și (UE) nr. 142/2011(25) ale Comisiei. [AM 26]

(12a)  În sensul prezentului regulament, ar trebui să fie posibil ca operațiunile de tratare și de recuperare a apelor uzate urbane să aibă loc în același amplasament fizic, folosind aceeași instalație sau instalații separate, distincte. În plus, ar trebui să existe posibilitatea ca același actor să fie atât operatorul stației de epurare, cât și operatorul instalației de recuperare. [AM 27]

(13)  Regulamentul (CE) nr. 852/2004 stabilește norme generale pentru operatorii din sectorul alimentar, care reglementează producția, prelucrarea, distribuția și punerea pe piață a produselor alimentare destinate consumului uman. Acest regulament se referă la calitatea din punct de vedere sanitar a produselor alimentare, iar unul dintre principiile sale de bază este că responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară revine operatorului din sectorul alimentar. Regulamentul respectiv face, de asemenea, obiectul unor orientări detaliate; dintre acestea, deosebit de relevantă este Comunicarea Comisiei privind documentul de orientare referitor la combaterea riscurilor microbiologice prezentate de fructele și legumele proaspete, prin asigurarea unei bune igiene la nivelul producției primare (2017/C 163/01). Obiectivele de performanță pentru apa recuperată stabilite în prezentul regulament nu împiedică operatorii din sectorul alimentar să obțină calitatea apei necesară pentru a se conforma Regulamentului (CE) nr. 852/2004, utilizând într-un stadiu ulterior mai multe opțiuni de tratare a apei, singure sau în combinație cu alte opțiuni care nu implică tratarea.

(13a)  În vederea unei mai bune promovări a operațiunilor de reutilizare a apei, indicarea unor utilizări specifice în prezentul regulament nu ar trebui să împiedice statele membre să permită utilizarea apei recuperate în alte scopuri, inclusiv în scopuri industriale, de agrement și ecologice, cu condiția ca statele membre să asigure respectarea obligației de asigurare a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului. [AM 28]

(14)  Pentru a încuraja încrederea în reutilizarea apei, ar trebui să fie furnizate publicului informații. Punerea la dispoziție a informațiilor unor informații clare, complete și actualizate privind reutilizarea apei ar trebui să conducă la creșterea transparenței și a trasabilității și ar putea prezenta un interes deosebit și pentru alte autorități competente, pentru care reutilizarea apei în scopuri specifice are implicații. Pentru a încuraja reutilizarea apei, statele membre ar trebui să asigure dezvoltarea unor campanii informative de sensibilizare specifice și adaptate la diferiții actori în cauză, cu scopul de a asigura că respectivii actori sunt conștienți de circuitul apelor urbane, de nevoia de reutilizare a apei și de beneficiile rezultate din reutilizarea apei, promovând astfel acceptarea de către părțile interesate și implicarea acestora în practicile de reutilizare a apei. [AM 29]

(14a)  Educarea și formarea utilizatorilor finali implicați în irigarea agricolă sunt deosebit de importante ca elemente ale implementării și menținerii unor măsuri preventive. Utilizatorii finali ar trebui să fie pe deplin informați cu privire la utilizarea adecvată a apei recuperate, întrucât mai ales aceștia sunt vulnerabili. Ar trebui puse în aplicare o serie de măsuri preventive de expunere a oamenilor, precum utilizarea de echipamente de protecție personală, spălarea mâinilor și igiena personală. Monitorizarea aplicării corecte a acestor măsuri ar trebui să facă parte dintre sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor. [AM 30]

(15)  Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului(26) urmărește garantarea dreptului de acces în statele membre la informațiile despre mediu, în conformitate cu Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu(27) (Convenția de la Aarhus). Directiva respectivă stabilește obligații ample privind furnizarea, la cerere, a informațiilor despre mediu și diseminarea activă a acestor informații. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului(28) se referă la schimbul de informații spațiale, inclusiv de seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Este important ca dispozițiile prezentului regulament privind accesul la informații și mecanismele de schimb de date să completeze directivele respective, fără a crea un alt regim juridic. Prin urmare, dispozițiile prezentului regulament privind informațiile destinate publicului și informațiile despre monitorizarea punerii în aplicare nu ar trebui să aducă atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE.

(16)  Pentru a adapta cerințele minime existente și sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor la progresul științific și tehnic, ar trebui delegată Comisiei, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, competența de a adopta acte pentru modificarea cerințelor minime și a sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor, fără a compromite posibilitățile de reutilizare a apelor uzate epurate în mod corespunzător. În plus, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane, Comisia ar trebui să poată adopta, de asemenea, acte delegate care completează sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor prin stabilirea de specificații tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul activităților sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(29). Pentru a asigura în special participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 31]

(17)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru adoptarea unor norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie puse la dispoziția publicului de către statele membre, formatul și modul de prezentare a informațiilor privind monitorizarea punerii în aplicare a prezentului regulament care trebuie transmise de statele membre, precum și formatul și modul de prezentare a informațiilor din sinteza la nivelul Uniunii, elaborată de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(30).

(18)  Autoritățile competente ar trebui să verifice conformitatea apei recuperate cu condițiile stabilite în autorizație. În caz de neconformitate, acestea ar trebui să solicite operatorului stației instalației de recuperare să ia măsurile necesare pentru asigurarea conformității. Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare ar trebui să suspende imediat furnizarea de apă recuperată, atunci când neconformitatea depășește anumite valori maxime, conducând conduce la apariția unui risc semnificativ pentru mediu sau sănătatea umană. Autoritățile competente ar trebui să colaboreze îndeaproape cu utilizatorii finali pentru a facilita reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător. Autoritățile competente ar trebui să controleze și să monitorizeze furnizarea, stocarea și utilizarea apei recuperate ținând seama de riscurile de mediu și de sănătate relevante. [AM 32]

(19)  Autoritățile competente ar trebui să coopereze cu alte autorități relevante, prin intermediul schimbului de informații, pentru a asigura conformitatea cu cerințele relevante impuse la nivel național și la nivelul Uniunii.

(20)  Datele furnizate de statele membre sunt esențiale, întrucât permit Comisiei să monitorizeze și să evalueze performanța legislației din perspectiva obiectivelor urmărite.

(21)  În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentului regulament. Evaluarea ar trebui să se bazeze pe cele cinci criterii de eficiență, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată a UE și să stea la baza evaluărilor impactului unor eventuale măsuri ulterioare.

(22)  În conformitate cu Convenția de la Aarhus, publicul interesat ar trebui să aibă acces la justiție, pentru a putea contribui la protecția dreptului de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și bunăstarea persoanelor fizice.

(23)  Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și să asigure punerea în aplicare a acestor sancțiuni. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.

(24)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume protecția mediului și a sănătății umane, nu poate fi realizat pe deplin de către statele membre, dar, ca urmare a dimensiunii și efectelor acțiunii, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(25)  Este necesar să se asigure suficient timp atât statelor membre pentru a înființa infrastructura administrativă necesară aplicării prezentului regulament, cât și operatorilor pentru a se pregăti în vederea aplicării noilor norme.

(25a)   În vederea dezvoltării și promovării în cea mai mare măsură posibilă a practicii de reutilizare a apelor uzate epurate în mod corespunzător, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine cercetarea și dezvoltarea în domeniu, prin intermediul programului Orizont Europa, pentru a determina o îmbunătățire clară a fiabilității apelor uzate tratate în mod corespunzător și a metodelor viabile de utilizare. [AM 33]

(25b)  Pentru a proteja efectiv mediul și sănătatea umană, statele membre, în cooperare cu părțile interesate, ar trebui să aplice un control al calității solului pe termen scurt, mediu și lung. [AM 34]

(25c)  Prezentul regulament urmărește să încurajeze utilizarea sustenabilă a apei. Ținând cont de acest obiectiv, Comisia ar trebui să se angajeze să utilizeze programele Uniunii, inclusiv programul LIFE, pentru a sprijini inițiativele locale ce implică reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător. [AM 35]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și scop

(1)  Prezentul regulament stabilește cerințe minime de calitate a apei apelor recuperate și de monitorizare, precum și obligația de a îndeplini sarcinile esențiale specificate în materie de gestionare a riscurilor, pentru reutilizarea în condiții de siguranță a apelor uzate urbane, epurate în contextul gestionării integrate a apei și contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în Directiva 2000/60/CE. [AM 36]

(2)  Scopul prezentului regulament este de a garanta că apa recuperată este sigură pentru utilizarea căreia îi este destinată, pentru a asigura astfel un nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor și animalelor și a mediului și a aborda reduce în același timp efectele negative ale utilizării resurselor de apă și a îmbunătăți eficiența, pentru a aborda mod coordonat la nivelul Uniunii problema deficitului de apă, aspectele legate de schimbările climatice și obiectivele de mediu ale Uniunii și presiunile a presiunii rezultate asupra resurselor de apă în mod coordonat la nivelul Uniunii, contribuind în acest mod și la introducerea unor soluții de utilizare sustenabilă a apei, sprijinind tranziția către o economie circulară, asigurând competitivitatea pe termen lung a Uniunii și funcționarea eficientă a pieței interne. [AM 37]

(2a)  Statele membre se asigură că resursele de apă utilizate pentru apa potabilă nu sunt contaminate de apa recuperată. [AM 38]

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică apei recuperate destinate unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I.

Prezentul regulament nu se aplică proiectelor-pilot care pun accentul pe reutilizarea apei în stațiile de recuperare. [AM 39]

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „autoritate competentă” înseamnă autoritatea sau organismul desemnat de un stat membru pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul regulament;

2.  „autoritate în domeniul apei” înseamnă autoritatea sau autoritățile desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) sau (3) din Directiva 2000/60/CE;

3.  „utilizator final” înseamnă persoana o persoană fizică sau juridică, entitate publică sau privată, care folosește ce utilizează apa recuperată în scopul preconizat; [AM 40]

4.  „ape uzate urbane” înseamnă apele uzate urbane definite la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 91/271/CEE;

4a.  „ape uzate epurate” înseamnă ape uzate urbane care au fost epurate conform cerințelor Directivei 91/271/CEE; [AM 41]

5.  „apă recuperată” înseamnă apa rezultată din tratamentul suplimentar într-o stație instalație de recuperare al apelor uzate urbane epurate, ajungând astfel la calitatea corespunzătoare pentru utilizarea avută în vedere conform cerințelor Directivei 91/271/CEE; [AM 42]

5a.  „reutilizarea apei” înseamnă utilizarea apei recuperate de o calitate specifică adecvată pentru o utilizare specificată în secțiunea 1 din anexa I, prin intermediul unei rețele de distribuție, înlocuind astfel parțial sau total utilizarea apelor de suprafață sau a apelor subterane; [AM 43]

6.  „stație instalație de recuperare” înseamnă o stație parte a unei stații de epurare a apelor uzate urbane sau o altă instalație, care tratează suplimentar apele uzate urbane conforme epurate în prealabil în conformitate cu cerințele Directivei 91/271/CEE cu scopul de a produce apă recuperată adecvată pentru o utilizare specificată în secțiunea 1 din anexa I la prezentul regulament și include orice infrastructură de stocare și orice infrastructură proiectată să furnizeze apa recuperată către infrastructura de distribuție a apei recuperate sau către utilizatorul final; [AM 44]

7.  „operatorul stației instalației de recuperare” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează stația instalația de recuperare; [AM 45]

7a.  „infrastructură de distribuție a apei recuperate” înseamnă un sistem specific de conducte și pompe sau alte instalații specifice de transport proiectate să livreze apa recuperată la utilizatorul final, inclusiv eventualele instalații de egalizare, tratare suplimentară și stocare, aflate în afara instalației de recuperare; [AM 46]

7b.  „operatorul de distribuție a apei recuperate” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează infrastructura de distribuție a apei recuperate; [AM 47]

7c.  infrastructură de stocare a apei recuperate” înseamnă un sistem specific de instalații de stocare proiectate să stocheze apa recuperată; [AM 48]

7d.  „operatorul de stocare a apei recuperate” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează infrastructura de stocare a apei recuperate; [AM 49]

8.  „pericol” înseamnă un agent biologic, chimic, fizic sau radiologic susceptibil de a fi dăunător pentru oameni, animale, culturi sau plante, alte biocenoze terestre, biocenoza acvatică, soluri sau mediu în ansamblul său;

9.  „risc” înseamnă probabilitatea ca pericolele identificate să cauzeze daune într-un interval de timp specificat, inclusiv gravitatea consecințelor;

10.  „gestionarea riscurilor” înseamnă o gestionare sistematică, ce asigură permanent siguranța reutilizării apei într-un context specific;

11.  „măsură preventivă” înseamnă orice acțiune acțiuni sau activitate activități adecvate la care se poate recurge pentru a preveni sau a elimina un risc la adresa sănătății sau a mediului ori pentru a reduce riscul respectiv la un nivel acceptabil.; [AM 50]

11a.  „punct de conformitate” înseamnă punctul în care operatorul instalației de recuperare livrează apa recuperată următorului actor din lanț; [AM 51]

11b.  „micropoluant” înseamnă o substanță indezirabilă detectabilă în mediu cu o concentrație foarte slabă, în conformitate cu anexa VIII la Directiva 2000/60/CE. [AM 52]

Articolul 4

Obligațiile operatorilor stațiilor instalațiilor de recuperare în ceea ce privește calitatea apei [AM 53]

(1)  Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la ieșirea din stația de recuperare (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:

(a)  cerințele minime de calitate a apei stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)  orice condiții suplimentare privind calitatea apei, stabilite de autoritatea competentă în autorizația relevantă, în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c). [AM 54]

(2)  Pentru a asigura respectarea cerințelor și a condițiilor menționate la alineatul (1), operatorul stației de recuperare monitorizează calitatea apei în conformitate cu următoarele:

(a)  secțiunea 2 din anexa I;

(b)  orice condiții suplimentare privind monitorizarea stabilite de autoritatea competentă în autorizația relevantă, în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c).

(2a)  Operatorii instalațiilor de recuperare se asigură, de asemenea, că în instalația de recuperare sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1). [AM 55]

(2b)   După punctul de conformitate, calitatea apei nu mai este responsabilitatea operatorului instalației de recuperare, ci devine responsabilitatea următorului actor din lanț. [AM 56]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de modificare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 14, pentru a adapta la progresul tehnic și științific cerințele minime prevăzute în secțiunea 2 din anexa I. [AM 57]

Articolul 4a

Obligațiile operatorilor de distribuție a apei recuperate, ale operatorilor de stocare a apei recuperate și ale utilizatorilor finali

(1)  Operatorul de distribuție a apei recuperate menține nivelul de calitate al apei recuperate în cadrul infrastructurii de distribuție a apei recuperate cel puțin la același nivel de calitate cu cel stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Operatorul de distribuție a apei recuperate se asigură, de asemenea, că în infrastructura de distribuție a apei recuperate sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1).

La acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate solicita să se ia măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în ceea ce privește sarcinile care urmează să fie îndeplinite de operatorul de distribuție a apei recuperate și poate specifica cerințe și măsuri preventive suplimentare necesare în conformitate cu literele (b) și (c) din anexa II.

(2)  Operatorul de stocare a apei recuperate menține nivelul de calitate al apei recuperate în cadrul infrastructurii de stocare a apei recuperate cel puțin la același nivel de calitate cu cel stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Operatorul de stocare a apei recuperate se asigură, de asemenea, că în infrastructura de stocare a apei recuperate sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1).

La acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate solicita să se ia măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în ceea ce privește sarcinile care urmează să fie îndeplinite de operatorul de stocare a apei recuperate și poate specifica cerințe și măsuri preventive suplimentare necesare în conformitate cu literele (b) și (c) din anexa II.

(3)  Apa recuperată folosită de utilizatorii finali are cel puțin nivelul de calitate stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Autoritatea competentă poate stabili cerințe suplimentare în ceea ce privește obligațiile impuse utilizatorilor finali față de cele stabilite în secțiunea 2 din anexa I.

(4)  Comisia elaborează documente de orientare pentru a oferi asistență autorităților competente la implementarea cerințelor legate de controlul și monitorizarea producerii, distribuției, stocării și utilizării apei recuperate. [AM 58]

Articolul 5

Gestionarea riscurilor

(-1)  Operatorul instalației de recuperare, în cooperare cu actorii relevanți menționați la alineatul (1) de la prezentul articol, elaborează un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei are la bază sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite la litera (a) din anexa II, stabilește eventuale cerințe suplimentare față de cele din anexa I în conformitate cu litera (b) din anexa II și identifică pericolele, riscurile și măsurile preventive corespunzătoare în conformitate cu litera (c) din anexa II. [AM 59]

(1)  În scopul asigurării producerii, distribuției, stocării și utilizării apei recuperate în condiții de siguranță, și furnizării de apă recuperată, operatorul stației de recuperare asigură autoritatea competentă supraveghează gestionarea riscurilor, în consultare cu următorii: [AM 60]

(a)  operatorul stației (stațiilor) de epurare a apelor uzate urbane care furnizează apă stației uzată epurată instalației de recuperare, în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute în Directiva 91/271/CEE, dacă este diferit de operatorul stației de recuperare; [AM 61]

(aa)  operatorul instalației de recuperare; [AM 62]

(ab)  operatorul de distribuție a apei recuperate; [AM 63]

(ac)  operatorul de stocare a apei recuperate; [AM 64]

(b)  utilizatorul (utilizatorii) final(i);

(c)  orice altă parte pe care operatorul stației de recuperare autoritatea competentă o consideră relevantă. [AM 65]

(2)  Operatorul stației instalației de recuperare, operatorul elaborează un Plan de distribuție gestionare a apei recuperate și operatorul riscurilor legate de stocare a reutilizarea apei recuperate îndeplinesc cel puțin sarcinile , pe baza sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor definite stabilite în anexa II. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la alineatul (-1). propune orice cerințe suplimentare celor specificate în anexa I, care sunt necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri și, printre altele, identifică pericolele, riscurile și măsurile preventive adecvat. Metodele de gestionare a riscurilor utilizate de operatorul instalației de recuperare, de operatorul de distribuție a apei recuperate și operatorul de stocare a apei recuperate se bazează pe metodologii recunoscute la nivel internațional. [AM 66]

(2a)  În autorizația relevantă acordată în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate preciza diferite sarcini și responsabilități pentru diferiții actori implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. [AM 67]

(2b)  În cazul în care tipul de cultură care urmează să fie irigat trebuie să fie comercializat sub mai multe forme și se încadrează în mai multe clase de calitate a apei recuperate, operatorul instalației de recuperare trebuie să furnizeze fermierului apă la cea mai înaltă dintre clasele de calitate în cauză. [AM 68]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de modificare a prezentului regulament pentru a adapta la progresul tehnic și științific sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite în anexa II. [AM 69]

Comisia este împuternicită, de asemenea, să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de completare a prezentului regulament pentru a stabili specificații tehnice pentru sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite în anexa II. [AM 70]

Până la ... [1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unei metodologii de măsurare a prezenței microplasticelor în apa recuperată, care ar putea face obiectul unor cerințe suplimentare, pe baza evaluării riscurilor menționate la anexa II punctul 4. [AM 133]

(3a)  În cazul în care utilizatorul final suspectează că apa stocată în conformitate cu dispozițiile de la articolul 4a alineatul (2) nu respectă cerințele minime prevăzute în prezentul regulament, acesta trebuie:

(a)  să informeze imediat autoritatea sanitară competentă și să-i furnizeze, dacă este cazul, toate informațiile disponibile;

(b)  să coopereze pe deplin cu autoritatea competentă în cauză pentru a verifica și a stabili motivele care stau la baza suspiciunii și a posibilei prezențe a substanțelor sau a valorilor neautorizate, menționate în anexa I secțiunea 2 tabelele 2 și 4. [AM 71]

Articolul 6

Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată producerea, distribuirea și stocarea apei recuperate [AM 72]

(1)  Orice furnizare de apă recuperată destinată producere, distribuire sau stocare a apei recuperate destinate unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații. [AM 73]

(2)  Operatorul instalației de recuperare depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația instalația de recuperare. [AM 74]

(3)  Cererea cuprinde următoarele:

(a)  un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2-1); [AM 75]

(aa)  cele mai recente date disponibile pentru a demonstra conformitatea apelor uzate epurate în sensul Directivei 91/271/CEE în stația de epurare a apelor uzate din care provine apa destinată recuperării; [AM 76]

(b)  o descriere a modului în care operatorul stației instalației de recuperare se va conforma, la punctul de conformitate, cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I; [AM 77]

(c)  o descriere a modului în care operatorul stației instalației de recuperare se va conforma la punctul de conformitate cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. [AM 78]

(3a)  Un operator de distribuție a apei recuperate depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze infrastructura de distribuție a apei recuperate. Cererea include o descriere a modului în care operatorul de distribuție a apei recuperate trebuie să respecte obligațiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1). [AM 79]

(3b)  Un operator de stocare a apei recuperate depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze infrastructura de stocare a apei recuperate. Cererea include o descriere a modului în care operatorul de stocare a apei recuperate trebuie să respecte obligațiile prevăzute la articolul 4a alineatul (2). [AM 80]

Articolul 7

Acordarea autorizației

(1)  În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:

(a)  alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea autoritățile din domeniul apei și al sănătății, dacă este diferită sunt diferite de autoritatea competentă; [AM 81]

(b)  punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(2)  Autoritatea competentă evaluează cererea, utilizând sprijin științific adecvat și decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a) alineatele (2), (3), (3a) și (3b), dacă acordă sau nu refuză autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează fără întârziere solicitantul în acest sens, și indică data preconizată de acordare sau refuzare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului. Autoritatea competentă ia o decizie, în orice caz, în termen de cel mult șase luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatele (2), (3), (3a) și (3b). [AM 82]

(3)  Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:

(a)  condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)  condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;

(c)  orice alte condiții necesare pentru a atenua elimina și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului. [AM 83]

(3a)  Dacă nu sunt deja incluse condiții echivalente celor menționate la alineatul (3) literele (a) și (c) în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5, autoritatea competentă actualizează fără întârziere planul. [AM 84]

(4)  Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.

Articolul 8

Verificarea conformității

(1)  Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație autorizația acordată în conformitate cu articolul 7. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace: [AM 85]

(a)  controale la fața locului;

(b)  utilizarea datelor de monitorizare obținute în temeiul prezentului regulament și al Directivelor 91/271/CEE și 2000/60/CE;

(c)  orice alte mijloace adecvate.

(2)  În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației instalației de recuperare, operatorului de distribuție a apei recuperate sau operatorului de stocare a apei recuperate, după caz, să ia măsurile necesare pentru a restabili prompt conformitatea fără întârziere și a informa imediat utilizatorii finali afectați. [AM 86]

(3)  Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ valoarea punctuală a oricăruia dintre parametri este superioară valorilor cerințelor minime de calitate a apei stabilite la adresa mediului sau a sănătății umane anexa I secțiunea 2 litera (a), operatorul stației instalației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată., până când Autoritatea competentă poate stabili dacă stabilește că a fost restabilită conformitatea numai după ce s-a stabilit că valoarea punctuală a parametrului sau a parametrilor care depășesc valorile cerințelor minime de calitate a apei sunt sub valoarea maximă autorizată în cadrul a cel puțin trei verificări consecutive. [AM 87]

(4)  Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației instalației de recuperare, operatorul de distribuție a apei recuperate sau operatorul de stocare a apei recuperate, după caz, informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident. [AM 88]

(4a)  După acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă verifică periodic respectarea măsurilor stabilite în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei de către operatorul instalației de recuperare, operatorul de distribuție a apei recuperate și operatorul de stocare a apei recuperate. [AM 89]

(4b)  În cazul neconformității apei recuperate la punctul de conformitate și al contaminării ulterioare a solului sau a produselor agricole prin distribuirea și stocarea apei recuperate neconforme, ducând la pericole pentru sănătate și mediu, responsabilitatea îi revine operatorului stației de recuperare, acesta fiind răspunzător de plata daunelor. [AM 134]

Articolul 9

Cooperarea dintre statele membre

(1)  Fiecare stat membru desemnează un punct de contact care urmează să coopereze, după caz, cu punctele de contact și cu autoritățile competente din alte state membre. Rolul punctelor de contact este de a asigura asistență la cerere și de a coordona comunicarea dintre autoritățile competente. În special, punctele de contact primesc și transmit cererile de asistență.

(2)  Statele membre răspund cererilor de asistență fără întârzieri nejustificate.

Articolul 9a

Campanii informative de sensibilizare

(1)  Statele membre organizează campanii de informare și sensibilizare care vizează utilizatorii finali potențiali, inclusiv cetățenii, și privesc siguranța reutilizării apei și economiile de resurse de apă care rezultă din reutilizarea apei.

(2)  Statele membre organizează și campanii de informare pentru fermieri, pentru a se asigura o utilizare optimă a apei recuperate pentru culturi, astfel încât să se evite orice efecte negative ale acestei utilizări asupra sănătății și mediului. [AM 91]

Articolul 10

Informații destinate publicului

(1)  Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE și articolului 9 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet sau prin intermediul altor metode ușor de utilizat, informații adecvate, și actualizate și accesibile privind reutilizarea apei, în conformitate cu normele de protecție a datelor. Aceste informații cuprind următoarele: [AM 92]

(a)  cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;

(aa)  procentul de utilizare a apei recuperate în raport cu apa dulce totală utilizată în scopurile reglementate de prezentul regulament; [AM 93]

(b)  procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;

(ba)  procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane care pot fi epurate, furnizată în conformitate cu prezentul regulament; [AM 94]

(c)  autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);

(d)  rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);

(e)  punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(2)  Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.

(2a)   În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 de stabilire a normelor generale aplicabile operatorilor din sectorul alimentar, care reglementează producția, prelucrarea, distribuția și comercializarea alimentelor destinate consumului uman, autoritățile competente informează utilizatorii despre conținutul maxim de nutrienți din apele uzate epurate în mod corespunzător furnizate, pentru ca utilizatorii, inclusiv agricultorii, să poată fi siguri că respectă nivelurile de nutrienți stabilite în normele pertinente ale Uniunii. [AM 95]

(3)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15. [AM 96]

Articolul 11

Informații privind monitorizarea punerii în aplicare

(1)  Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, fiecare stat membru, asistat de Agenția Europeană de Mediu:

(a)  elaborează și publică, până la ... [trei patru ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], și, ulterior, actualizează la fiecare 6 șase ani, un set de date care conțin informații privind rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) și alte informații care trebuie puse la dispoziția publicului pe internet în conformitate cu articolul 10; [AM 97]

(b)  elaborează, publică și, ulterior, actualizează anual, un set de date care conțin informații privind cazurile de neconformitate cu condițiile stabilite în autorizație, colectate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), și informații privind măsurile luate în conformitate cu articolul 8 alineatele (2) și (3).

(2)  Statele membre asigură accesul Comisiei, al Agenției Europene de Mediu și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor la seturile de date menționate la alineatul (1).

(3)  Pe baza datelor menționate la alineatul (1), Agenția Europeană de Mediu elaborează, publică și actualizează periodic sau la cererea Comisiei o sinteză la nivelul Uniunii care cuprinde, după caz, indicatori privind realizările, rezultatele și efectele prezentului regulament, hărți și rapoarte ale statelor membre.

(4)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu alineatul (1), precum și norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a sintezei la nivelul Uniunii menționate la alineatul (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

Articolul 12

Accesul la justiție

(1)  Statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora au acces, în conformitate cu legislația sau practica națională, la o cale de atac în fața unei instanțe sau a unui organism independent și imparțial instituit prin lege, prin care pot contesta legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor legate de punerea în aplicare a articolelor 4-8, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)  acestea au un interes suficient;

(b)  acestea invocă încălcarea unui drept, dacă legea procedurală administrativă a statului membru relevant impune aceasta ca o condiție preliminară.

(2)  Statele membre stabilesc stadiul în care pot fi contestate deciziile, acțiunile sau omisiunile.

(3)  Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.

În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

(4)  Alineatele (1), (2) și (3) nu exclud posibilitatea unei căi de atac preliminare în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere obligației de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă legislația internă prevede o astfel de obligație.

(5)  Căile de atac prevăzute la alineatele (1) și (4) trebuie să fie corecte, echitabile, rapide și să nu implice costuri prohibitive.

(6)  Statele membre se asigură că informațiile privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului.

Articolul 13

Evaluare

(1)  Comisia efectuează, până la ... [6 cinci ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], o evaluare a prezentului regulament. Evaluarea se bazează pe cel puțin următoarele elemente: [AM 98]

(a)  experiența acumulată prin punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)  seturile de date elaborate de statele membre în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) și sinteza la nivelul Uniunii elaborată de Agenția Europeană de Mediu în conformitate cu articolul 11 alineatul (3);

(c)  datele științifice, analitice și epidemiologice relevante;

(d)  cunoștințe tehnice și științifice;

(e)  recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, dacă sunt disponibile;

(ea)   experimentele realizate, în special în ceea ce privește utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite din stațiile de epurare și a efluenților proveniți din metanizare. [AM 99]

(2)  În contextul evaluării menționate la alineatul (1), Comisia acordă o atenție deosebită următoarelor aspecte:

(a)  cerințele minime stabilite în anexa I;

(b)  sarcinile esențiale de administrare a riscurilor stabilite în anexa II;

(c)  cerințele suplimentare stabilite de autoritățile competente în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c);

(d)  impactul reutilizării apei asupra mediului și a sănătății umane;

(da)   creșterea prezenței micropoluanților și a noilor substanțe denumite „emergente” în apele reutilizate. [AM 100]

(2a)  În contextul evaluării menționate la alineatul (1), Comisia evaluează fezabilitatea:

(a)  extinderii domeniului de aplicare a prezentului regulament pentru a include apele recuperate destinate altor utilizări specifice, inclusiv reutilizarea acestora în scopuri industriale;

(b)  extinderii cerințelor prezentului regulament pentru a include utilizarea indirectă a apelor uzate epurate;

(c)  stabilirii cerințelor minime privind calitatea apelor uzate epurate pentru realimentarea straturilor acvifere. [AM 101]

(2b)  Dacă este cazul, Comisia completează evaluarea menționată la alineatul (1) cu o propunere legislativă. [AM 102]

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite de prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 5 alineatul (3) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 5 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3) și al articolului 5 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de comitetul instituit prin Directiva 2000/60/CE. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Statele membre notifică Comisiei, până la … [3 patru ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], normele și măsurile respective, precum și orice modificare ulterioară a acestora. [AM 103]

Articolul 17

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la ... [un an doi ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament]. [AM 104]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME

Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2

(a)  Irigații agricole

Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:

–  culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate;

–  culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial);

–  culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).

Fără a aduce atingere legislației relevante a Uniunii în domeniile mediului și sănătății, statele membre pot utiliza apa recuperată în alte scopuri, cum ar fi reutilizarea apei industriale, precum și în scopuri legate de agrement și de mediu. [AM 105]

Secțiunea 2. Cerințe minime

2.1.  Cerințe minime aplicabile apei recuperate destinate a fi utilizate pentru irigații destinate irigațiilor agricole [AM 106]

Clasele de calitate a apei recuperate, utilizarea autorizată și metodele de irigare pentru fiecare categorie sunt stabilite în tabelul 1. Cerințele minime de calitate a apei sunt stabilite la punctul (a) din tabelul 2. Frecvențele minime și obiectivele de performanță pentru monitorizarea apei recuperate sunt stabilite la punctul (b) din tabelul 3 (monitorizarea de rutină) și în tabelul 4 (monitorizarea de validare).

Tabelul 1 - Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură și în irigații agricole

Clasa de calitate minimă a apei recuperate

Categoria culturii

Metoda de irigare

A

Toate culturile alimentare, inclusiv culturile de rădăcinoase consumate crude și culturile alimentare în cazul cărora partea comestibilă este în contact direct cu apa recuperată

Toate metodele de irigare

B

Culturi alimentare consumate crude în cazul cărora partea comestibilă este produsă deasupra solului și nu este în contact direct cu apa recuperată, culturi alimentare prelucrate și culturi nealimentare, inclusiv culturi destinate hranei animalelor crescute pentru producția de lapte sau carne

Toate metodele de irigare

C

Exclusiv irigare prin picurare*

Numai metode de irigare care nu conduc la contactul direct între cultură și apa recuperată. De exemplu, irigarea prin picurare*.

[AM 107]

D

Culturi industriale, culturi energetice și culturi de semințe

Toate metodele de irigare

(*) Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(a)  Cerințe minime de calitate a apei

Tabelul 2 - Cerințele de calitate a apei recuperate utilizate pentru irigațiile agricole

Clasa de calitate a apei recuperate

Obiectivul indicativ privind tehnologia

Epurarea adecvată indicativă

Cerințe de calitate Valoarea-limită

 

E. coli

(CFU/100 ml)

CBO5

(mg/l)

Materii solide în suspensie totale (TSS)

(mg/l)

Turbiditate

Unități de turbiditate nefelometrică (NTU)

Altele

A

Epurare secundară, filtrare și dezinfectare

≤10

sau sub limita de detecție

≤10

≤10

≤5

Legionella spp.: <1 000 CFU/l în cazul în care există riscul de aerosolizare în sere

Nematode intestinale (ouă de helminți): ≤ 1 ou/l pentru irigarea pășunilor sau a ierbii pentru nutrețuri

Salmonella: absentă

[AM 108]

B

Epurare secundară și dezinfectare

≤100

În conformitate cu Directiva 91/271/CEE a Consiliului(31)

(Anexa I, tabelul 1)

În conformitate cu Directiva 91/271/CEE

(Anexa I, tabelul 1)

-

C

Epurare secundară și dezinfectare

≤1 000

-

D

Epurare secundară și dezinfectare

≤10 000

-

Apa recuperată va fi considerată conformă cu cerințele stabilite în tabelul 2 în cazul în care măsurătorile îndeplinesc toate criteriile următoare:

–  valorile indicate pentru E. coli, Legionella spp și nematodele intestinale se regăsesc în 90 % sau mai mult dintre mostre. Niciuna din valorile maxime ale probelor nu poate depăși limita maximă de deviație de 1 unitate logaritmică față de valoarea indicată pentru E. coli și Legionella și de 100 % din valoarea indicată pentru nematodele intestinale;. Cerința legată de asigurarea absenței salmonelei se aplică la 100 % dintre eșantioane. [AM 109]

–  valorile indicate pentru CBO5, TSS și turbiditate în clasa A se regăsesc în 90 % sau mai mult dintre mostre. Niciuna din valorile maxime ale probelor nu poate depăși limita maximă a deviației de 100 % din valoarea indicată. [AM 110]

(b)  Cerințe minime de monitorizare

Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare vor efectua o monitorizare de rutină pentru a verifica dacă apa recuperată respectă cerințele minime de calitate a apei prevăzute la litera (a). Monitorizarea de rutină va fi inclusă în procedurile de verificare a sistemului ale proiectului de reutilizare a apei. [AM 111]

Eșantioanele care urmează să fie folosite pentru verificarea conformității cu parametrii microbiologici la punctul de conformitate se prelevează în conformitate cu standardul EN ISO 19458. [AM 112]

Tabelul 3 - Frecvențe minime ale monitorizării de rutină a apei recuperate pentru irigațiile agricole

 

Frecvențe minime de monitorizare

Clasa de calitate a apei recuperate

E. coli

CBO5

Materii solide în suspensie totale (TSS)

Turbiditate

Legionella spp.

(dacă este cazul)

Nematode intestinale

(dacă este cazul)

A

O dată pe săptămână

O dată pe săptămână

O dată pe săptămână

În permanență

O dată pe săptămână

De două ori pe lună sau frecvența stabilită de către operatorul stației de recuperare, în funcție de numărul de ouă din apele uzate care intră în stația de recuperare

B

O dată

pe săptămână

În conformitate cu Directiva 91/271/CEE

(Anexa I, secțiunea D)

În conformitate cu Directiva 91/271/CEE

(Anexa I secțiunea D)

-

C

De două ori pe lună

-

D

De două ori pe lună

-

Monitorizarea de validare trebuie efectuată înainte de punerea în funcțiune a stației instalației de recuperare, atunci când se modernizează echipamentul existent sau când se adaugă noi echipamente sau procese și ori de câte ori este acordată o nouă autorizație sau este modificată o autorizație existentă. [AM 113]

Monitorizarea de validare se efectuează pentru cea mai strictă clasă de calitate a apei recuperate, clasa A, pentru a evalua dacă sunt respectate obiectivele de performanță (reducere log10). Monitorizarea de validare implică monitorizarea microorganismelor indicatoare asociate fiecărui grup de agenți patogeni (bacterii, virusuri și protozoare). Microorganismele indicatoare selectate sunt E. coli pentru bacterii patogene, colifagii F-specifici, colifagii somatici sau colifagii pentru virusuri patogene, și sporii de Clostridium perfringens sau bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf pentru protozoare. obiectivele de performanță (reducere log10 ) pentru monitorizarea de validare a microorganismelor indicatoare selectate sunt prezentate în Tabelul 4 și trebuie să fie îndeplinite la ieșirea din stația instalația de recuperare (punctul de conformitate), având în vedere concentrațiile efluenților apelor uzate brute care intră în stația de epurare a apelor uzate urbane. Cel puțin 90 % din eșantioanele de validare trebuie să atingă sau să depășească obiectivul de performanță. [AM 114]

În cazul în care un indicator biologic nu este prezent într-o cantitate suficientă în apele uzate brute pentru a obține o reducere de log10, absența unui astfel de indicator biologic în efluent înseamnă că sunt respectate cerințele de validare. Respectarea obiectivului de conformitate poate fi stabilită prin control analitic, prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor de epurare individuale pe bază de dovezi științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 115]

Tabelul 4 - Monitorizarea de validare a apei recuperate pentru irigațiile agricole

Clasa de calitate

a apei

recuperate

Microorganisme indicatoare (*)

Obiective de performanță pentru lanțul de tratare

(reducere log10)

A

E. coli

≥ 5,0

Total colifagi/ colifagi F-specifici/colifagi somatici/colifagi (**)

≥ 6,0

Spori de Clostridium perfringens /bacterii sporulante care reduc cantitatea de sulf (***)

≥ 5,0

(*) Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0) și Cryptosporidium (≥ 5,0). Alți indicatori pot fi stabiliți de către autoritatea națională de sănătate pe baza cazului specific, atunci când există dovezi că trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, a sănătății animale și a mediului. [AM 116]

(**) Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici). Dacă numărul total de colifagi din efluenții apelor uzate brute este insuficient, conformitatea cu obiectivul de performanță poate fi stabilită prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor individuale de epurare, pe baza dovezilor științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 117]

(***) Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute. Dacă nu sunt prezenți Clostridium perfringens în efluenții apelor uzate brute, conformitatea cu obiectivul de performanță poate fi stabilită prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor individuale de epurare, pe baza dovezilor științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 118]

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă. Operatorul stației de recuperare se asigură că laboratoarele selectate pentru monitorizarea de validare implementează practici de management al calității în conformitate cu standardul ISO/IEC 17025. [AM 119]

Anexa II

(a)  Sarcini esențiale de gestionare a riscurilor [AM 120]

-1.  Efectuarea unei analize de fezabilitate a instalației de recuperare prevăzute, care să țină seama cel puțin de costurile de dezvoltare ale instalației în raport cu cererea regională de apă recuperată, cu potențialii utilizatori finali și cu necesarul de ape uzate epurate ale instalației și să evalueze calitatea apelor uzate epurate la intrarea în instalație. [AM 121]

1.  Descrierea sistemului de reutilizare a apelor, de la intrarea apelor uzate în stația de epurare a apelor uzate urbane până la punctul de utilizare, inclusiv a surselor de ape uzate, a etapelor epurării și a tehnologiilor utilizate în stația de recuperare, a infrastructurii de aprovizionare și stocare, a utilizării prevăzute, a locului de utilizare și a cantităților de apă recuperată care urmează să fie livrate. Scopul acestei sarcini este să ofere o descriere detaliată a întregului sistem de reutilizare a apei.

2.  Identificarea pericolelor potențiale, în special a prezenței poluanților și a agenților patogeni, precum și a riscului de evenimente periculoase, cum ar fi deficiențe ale procesului de epurare, scurgerile accidentale sau contaminarea în sistemul de reutilizare a apei descris.

3.  Identificarea mediilor, a populațiilor și a persoanelor care riscă să fie expuse direct sau indirect pericolelor potențiale identificate, luând în considerare factori de mediu specifici, cum ar fi hidrogeologia, topologia, tipul de sol și ecologia la nivel local, precum și factori legați de tipul de culturi și de practicile agricole. Evaluarea riscurilor pentru sănătate, inclusiv identificarea pericolelor, relația doză-răspuns, evaluarea expunerii și caracterizarea riscurilor sunt luate în considerare în toate etapele sistemului de reutilizare a apelor uzate. Trebuie să se țină seama, de asemenea, de eventualele efecte negative ireversibile sau pe termen lung asupra mediului sau sănătății, inclusiv potențialul impact negativ asupra fluxurilor ecologice, ale operațiunii de recuperare a apei, cum ar fi distribuirea, stocarea și utilizarea. [AM 122]

4.  Efectuarea unei evaluări a riscurilor care acoperă atât riscurile de mediu, cât și riscurile pentru sănătatea umană și animală, ținând seama de natura pericolelor potențiale identificate, de mediile, populațiile și persoanele identificate care riscă să fie expuse acestor pericole și de gravitatea posibilelor efecte ale pericolelor, precum și de toate actele legislative, documentele de orientare și cerințele minime relevante de la nivelul Uniunii și al statelor membre în materie de siguranță a produselor alimentare, a hranei pentru animale și a lucrătorilor și de obiective privind mediul. În scopul evaluării riscurilor pot fi folosite studii calitative. Incertitudinea științifică a caracterizării riscurilor trebuie să fie abordată în conformitate cu principiul precauției. [AM 123]

Evaluarea riscurilor trebuie să includă următoarele elemente:

(a)  o evaluare a riscurilor de mediu, inclusiv a tuturor următoarelor aspecte:

i.  confirmarea naturii acestor riscuri, inclusiv, acolo unde este cazul, a nivelului fără efect prevăzut;

ii.  evaluarea gradului de expunere potențial;

iii.  caracterizarea riscului.

(b)  o evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană, inclusiv a tuturor elementelor de mai jos:

i.  confirmarea naturii acestor riscuri, inclusiv, acolo unde este cazul, a relației doză-răspuns, în cooperare cu autoritățile din domeniul sănătății; [AM 124]

ii.  evaluarea intervalului potențial de dozare sau a gradului potențial de expunere;

iii.  caracterizarea riscului.

La evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în considerare respectate, ca o condiție minimă, cel puțin următoarele cerințe și obligații: [AM 125]

(c)  cerința de reducere și de prevenire a poluării cu nitrați a apei în conformitate cu Directiva 91/676/CEE;

(d)  obligația ca zonele de protecție a apei potabile să îndeplinească cerințele Directivei 98/83/CE;

(e)  cerința privind îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Directiva 2000/60/CE;

(f)  cerința de prevenire a poluării apelor subterane în conformitate cu Directiva 2006/118/CE;

(g)  cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului pentru substanțele prioritare și o serie de alți poluanți, stabilite în Directiva 2008/105/CE;

(h)  cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului aplicabile poluanților de interes național (și anume, poluanții specifici bazinelor hidrografice) stabilite în Directiva 2000/60/CE;

(i)  cerința de respectare a standardelor de calitate a apei pentru scăldat prevăzute în Directiva 2006/7/CE;

(j)  cerințele privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, în temeiul Directivei 86/278/CEE;

(k)  cerințele privind igiena produselor alimentare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și orientările prevăzute în Comunicarea Comisiei cu privire la documentul de orientare privind abordarea riscurilor microbiologice în ceea ce privește fructele și legumele proaspete în cadrul producției primare prin intermediul unor bune practici în materie de igienă;

(l)  cerințele privind igiena hranei pentru animale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 183/2005;

(m)  cerința de respectare a criteriilor microbiologice relevante stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(n)  cerințele privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006;

(o)  cerințele privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana pentru animale, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005;

(p)  cerințele privind sănătatea animală prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1069/2009 și (UE) nr. 142/2011.

(b)  Condiții referitoare la cerințele suplimentare [AM 126]

5.  Atunci când este necesar și adecvat pentru a se asigura un nivel suficient corespunzător de protecție a mediului și a sănătății umane, se precizează cerințele privind calitatea și controlul apei care sunt suplimentare celor specificate în anexa I și/sau mai stricte decât acestea.

În funcție de rezultatul evaluării riscurilor menționate la punctul 4, Aceste cerințe suplimentare pot viza în special:

(a)  metalele grele;

(b)  pesticidele;

(c)  produsele secundare rezultate în urma dezinfecției;

(d)  produsele farmaceutice;

(da)  prezența microplasticelor;

(e)  alte substanțe care constituie preocupări noi alți poluanți identificați ca fiind semnificativi în urma analizelor de mediu și sănătate publică efectuate la nivel local;

(f)  rezistența antimicrobiană. [AM 127]

(c)  Măsuri preventive [AM 128]

6.  Identificarea măsurilor preventive care sunt deja în vigoare sau care ar trebui să fie luate pentru a limita riscurile identificate, astfel încât toate riscurile să poată fi gestionate în mod adecvat.

Astfel de măsuri preventive pot include:

(a)  controlul accesului;

(b)  măsuri suplimentare de dezinfectare sau de eliminare a poluanților;

(c)  tehnologii de irigare specifice care reduc riscul de formare de aerosoli (de exemplu, irigarea prin picurare);

(d)  sprijin pentru eliminarea agenților patogeni înainte de recoltare;

(e)  stabilirea unor distanțe de siguranță minime.

Măsurile preventive specifice care pot fi relevante sunt prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1: Măsuri preventive specifice

Clasa de calitate

a apei

recuperate

Măsuri preventive specifice

A

—  Porcii nu trebuie să fie expuși la furaje irigate cu apă recuperată, cu excepția cazului în care există suficiente date care să indice faptul că riscurile legate de un anumit caz pot fi gestionate.

B

—  Se interzice recoltarea produselor umede irigate sau căzute pe sol.

—  Vacile de lapte aflate în perioada de lactație nu pot avea acces la pășuni atât timp cât acestea sunt umede.

—  Furajele trebuie să fie uscate sau însilozate înainte de ambalare.

—  Porcii nu trebuie să fie expuși la furaje irigate cu apă recuperată, cu excepția cazului în care există suficiente date care să indice faptul că riscurile legate de un anumit caz pot fi gestionate.

C

—  Se interzice recoltarea produselor umede irigate sau căzute pe sol.

—  Animalele erbivore nu pot avea acces la pășuni timp de cinci zile după ultima irigare.

—  Furajele trebuie să fie uscate sau însilozate înainte de ambalare.

—  Porcii nu trebuie să fie expuși la furaje irigate cu apă recuperată, cu excepția cazului în care există suficiente date care să indice faptul că riscurile legate de un anumit caz pot fi gestionate.

D

—  Se interzice recoltarea produselor umede irigate sau căzute pe sol.

7.  Asigurarea introducerii unor sisteme și proceduri de control al calității adecvate, care să includă monitorizarea apei recuperate pe baza parametrilor relevanți, precum și a instituirii unor programe adecvate de întreținere a echipamentelor.

8.  Asigurarea introducerii unor sisteme de monitorizare a mediului care să detecteze orice efecte negative ale reutilizării apei, precum și asigurarea faptului că se oferă feedback în urma monitorizării și că toate procesele și procedurile sunt validate și documentate în mod corespunzător.

Se recomandă ca operatorul stației de recuperare să instituie și să mențină un sistem de management al calității certificat în conformitate cu standardul ISO 9001 sau cu un standard echivalent.

8a.  Asigurarea faptului că instalația de recuperare este echipată cu un mijloc alternativ de evacuare a apelor uzate epurate care nu sunt reutilizate. [AM 129]

9.  Asigurarea introducerii unui sistem adecvat de gestionare a incidentelor și a urgențelor, inclusiv a unor proceduri care să permită informarea în mod corespunzător a tuturor părților relevante cu privire la apariția unor astfel de evenimente, și punerea la dispoziție a unui plan de răspuns în situații de urgență actualizat periodic.

9a.  Asigurarea faptului că infrastructura de distribuție a apelor recuperate este separată și construită astfel încât să se evite riscul de contaminare a rețelei de furnizare și distribuție a apei destinate consumului uman. [AM 130]

9b.  Asigurarea faptului că infrastructura de distribuție a apelor recuperate este marcată în mod corespunzător și, dacă este construită utilizând canale de suprafață, este semnalată cu un marcaj vizibil în mod clar, chiar și în cazul în care apa uzată este amestecată cu apă din alte surse. [AM 131]

9c.  Asigurarea faptului că mecanismele de coordonare sunt stabilite între diferiți actori pentru a garanta producerea și utilizarea în condiții de siguranță a apei recuperate. [AM 132]

(1)JO C ....
(2)JO C 86, 7.3.2019, p. 353.
(3) Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019.
(4)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(5)Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
(6)COM(2012)0673.
(7)COM(2007)0414.
(8) JO C 9 E, 15.1.2010, p. 33.
(9)COM(2015)0614.
(10) Directiva (UE) .../... privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L ...).
(11) Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6).
(12)Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).
(13)Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).
(14)Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
(15)Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).
(16)Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena hranei pentru animale (JO L 35, 8.2.2005, p. 1).
(17)Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(18)Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).
(19)Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).
(20)Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).
(21)Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).
(22)Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
(23)Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).
(24)Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).
(25)Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).
(26)Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).
(27)JO L 124, 17.5.2005, p. 4.
(28)Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).
(29)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(30)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(31)Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

Ultima actualizare: 27 ianuarie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate