Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) pentru exercițiul financiar 2016
115k
48k
Decizia Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016 (2018/2938(RSP))
– având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016,
– având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Biroului(1),
– având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2016 (05941/2018 – C8-0087/2018),
– având în vedere Decizia sa din 18 aprilie 2018(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, precum și răspunsul directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,
– având în vedere Decizia sa din 24 octombrie 2018(4) prin care se refuză acordarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,
– având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolul 208,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(6), în special articolul 36,
– având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,
– având în vedere articolul 94 din Regulamentul de procedură și articolul 5 alineatul (2) litera (a) al doilea paragraf din anexa IV la acesta,
1. aprobă închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean (Rezoluție)
147k
56k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10593/2018 – C8-0463/2018 – 2018/0256M(NLE))
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10593/2018),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0463/2018),
– având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte,
– având în vedere Acordul dintre UE și Maroc privind măsurile de reciproce de liberalizare referitoare la produse agricole și produse pescărești, denumit și Acordul de liberalizare, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,
– având în vedere hotărârea Tribunalului (cauza T-512/12) din 10 decembrie 2015,
– având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (cauza C-104/16 P) din 21 decembrie 2016,
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2018)0346 din 11 iunie 2018, care însoțește propunerea de decizie a Consiliului,
– având în vedere Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23 mai 1969 și articolele 34 și 36 ale acesteia,
– având în vedere raportul Secretarului General al ONU către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite referitor la situația Saharei Occidentale (S/2018/277),
– având în vedere Rezoluția 2414 (2018) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind situația Saharei Occidentale (S/RES/2414 (2018)),
– având în vedere Carta Națiunilor Unite, în special articolul 73 din capitolul XI privind teritoriile care nu se autoguvernează,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special capitolul 1 titlul V articolul 21,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 218 alineatul (6) litera (a),
– având în vedere rezoluția sa legislativă din 16 ianuarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,
– având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional, avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru pescuit (A8-0478/2018),
A. întrucât Uniunea Europeană și Regatul Maroc se bucură de relații istorice și mențin o cooperare strânsă, dezvoltată printr-un parteneriat extins care acoperă aspecte politice, economice și sociale, consolidat de statutul avansat și de dorința ambelor părți de a-l dezvolta și mai mult;
B. întrucât Acordul de liberalizare dintre UE și Maroc a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013; întrucât Frontul Polisario a sesizat CJUE la 19 noiembrie 2012 pentru a denunța acest acord, pe motiv că ar încălca dreptul internațional, dat fiind că se aplică Saharei Occidentale;
C. întrucât, la 10 decembrie 2015, Curtea a hotărât, în primă instanță, să anuleze decizia Consiliului de încheiere a Acordului de liberalizare; întrucât Consiliul a introdus în unanimitate un recurs împotriva acestei hotărâri la 19 februarie 2016;
D. întrucât Marea Cameră a CJUE a reținut, în hotărârea sa din 21 decembrie 2016, că Acordul de liberalizare nu oferă un temei juridic pentru includerea Saharei Occidentale în domeniul său de aplicare și că, prin urmare, nu se poate aplica acestui teritoriu;
E. întrucât, la punctul 106 din această hotărâre, se arată că poporul din Sahara Occidentală trebuie considerat ca fiind un „terț” în contextul acestui acord – în sensul principiului efectului relativ al tratatelor – al cărui consimțământ trebuie obținut pentru a pune în aplicare acordul vizat în teritoriul respectiv; întrucât, în consecință, acest acord nu ar putea să-și extindă aplicarea pe teritoriul Saharei Occidentale în absența unui acord suplimentar;
F. întrucât operatorii economici pot în continuare să exporte în Uniunea Europeană produse provenind din Sahara Occidentală, însă, începând cu 21 decembrie 2016, produselor originare din acest teritoriu nu li se mai pot aplica preferințe tarifare;
G. întrucât autoritățile vamale ale UE nu au la dispoziție informații suficiente care să le permită să stabilească dacă produsele exportate din Maroc provin de pe teritoriul Saharei Occidentale, ceea ce le împiedică să respecte hotărârea CJUE;
H. întrucât, în urma pronunțării hotărârii CJUE, Consiliul i-a acordat Comisiei mandatul de a modifica protocoalele nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean, pentru a permite includerea produselor provenind din Sahara Occidentală; întrucât includerea acestora necesită prin definiție o formă de trasabilitate pentru a le identifica;
I. întrucât este esențial să se asigure conformitatea acordului cu Hotărârea CJUE din 21 decembrie 2016 în cauza C-104/16P;
J. întrucât Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au consultat la Bruxelles și la Rabat, funcționarii aleși și o serie de reprezentanți și asociații ale societății civile de pe teritoriul neautonom al Saharei Occidentale;
K. întrucât Parlamentul a considerat necesar să fie prezent pe teren pentru a evalua situația în mod direct și a înțelege diferitele puncte de vedere ale cetățenilor; întrucât Parlamentul a reamintit concluziile misiunii de informare a Comisiei pentru comerț internațional (INTA) efectuate în teritoriu la 2 și 3 septembrie 2018;
L. întrucât modificarea Acordului de liberalizare are loc într-un context politic și geopolitic mai larg;
M. întrucât, după sfârșitul colonialismului spaniol în Sahara Occidentală, conflictul din zonă a durat peste patruzeci de ani;
N. întrucât Sahara Occidentală este considerată de Națiunile Unite ca fiind un teritoriu care nu a fost decolonizat;
O. întrucât prin Rezoluția 2440 (2018) a Consiliului de Securitate al ONU mandatul MINURSO a fost prelungit cu încă șase luni;
P. întrucât UE și statele sale membre nu recunosc suveranitatea Regatului Maroc asupra teritoriului Saharei Occidentale; întrucât Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană recunosc Frontul Polisario ca reprezentant al cetățenilor din Sahara Occidentală,
Q. întrucât Națiunile Unite consideră că Sahara Occidentală este un teritoriu care nu se autoguvernează în sensul articolului 73 din Carta ONU,
1. reamintește că Marocul este un partener privilegiat al UE din vecinătatea sudică, cu care Uniunea a legat un parteneriat puternic, strategic și de durată care acoperă aspectele politice, economice și sociale, precum și securitatea și migrația; subliniază că Marocului i s-a acordat un statut avansat în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV);
2. subliniază că este important ca acest acord să ofere garanții privind respectarea dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului, și să fie în conformitate cu hotărârile relevante ale CJUE;
3. reamintește obligația care le revine UE și statelor sale membre în temeiul articolului 21 din TUE de a respecta principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și dreptul internațional; subliniază, în acest sens, că articolul 1 alineatul 2 din Carta ONU prevede să se respecte principiul autodeterminării popoarelor;
4. reamintește că, în conformitate cu articolul 21 din TUE, acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile democrației, statului de drept, universalității și indivizibilității drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și ale dreptului internațional;
5. subliniază că acest acord nu implică nicio formă de recunoaștere a suveranității Marocului în zona Saharei Occidentale, înscrisă în prezent de Organizația Națiunilor Unite pe lista teritoriilor care nu se autoguvernează și din care o mare parte este gestionată la momentul actual de Regatul Maroc, și insistă că UE sprijină în continuare eforturile ONU de a asigura o soluție justă, de durată și reciproc acceptabilă la conflictul din Sahara Occidentală, care va asigura autodeterminarea poporului din Sahara Occidentală, în conformitate cu dreptul internațional, cu Carta ONU și cu rezoluțiile ONU relevante; reiterează, prin urmare, sprijinul deplin acordat trimisului personal al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală, domnul Horst Köhler, pentru a ajuta ca părțile să fie readuse la masa tratativelor din cadrul ONU, astfel încât să încheie acest acord; invită părțile să reia aceste negocieri fără condiții prealabile și cu bună-credință; atrage atenția că ratificarea Acordului de liberalizare modificat dintre UE și Maroc trebuie să nu afecteze absolut de loc rezultatul procesului de pace din Sahara Occidentală;
6. speră ca reuniunea părților la conflict de la începutul lunii decembrie de la Geneva, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, și cu participarea Algeriei și a Mauritaniei, a contribuit la reluarea procesului de pace;
7. ia act de cele două condiții pe care hotărârea CJUE le impune, și anume aceea de a menționa în mod explicit Sahara Occidentală în textul acordului și de a obține consimțământul populației, precum și de cel de-al treilea criteriu adăugat de Consiliu, care vizează necesitatea de a asigura faptul că acordul aduce beneficii populației locale;
8. subliniază, așa cum se menționează în raportul Comisiei, că au fost luate toate măsurile rezonabile și fezabile pentru a obține informații cu privire la consimțământul populației în cauză prin intermediul acestor consultări cu caracter incluziv;
9. subliniază că, pe parcursul procesului de consultare, Comisia și SEAE au avut contacte periodice cu echipa trimisului personal al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală;
10. ia act de interesele legitime ale poporului din teritoriu și consideră că este necesară o terminare respectată și acceptată a conflictului actual, pentru dezvoltarea economică a teritoriului; este, de asemenea, convins că poporul sahrawi are dreptul de a se dezvolta în așteptarea unei soluții politice;
11. remarcă, pe baza discuțiilor cu diverși actori locali și reprezentanți ai societății civile, că unele părți și-au exprimat sprijinul pentru acord, apărându-și dreptul la dezvoltarea economică, în timp ce alte părți consideră că soluționarea conflictului politic trebuie să aibă loc înainte de acordarea preferințelor comerciale; constată că, în cadrul consultărilor cu caracter incluziv conduse de Comisie și de SEAE cu o serie de organizații din Sahara Occidentală și alte organizații și organisme, majoritatea părților participante și-au exprimat sprijinul pentru beneficiile socioeconomice pe care le-ar aduce preferințele tarifare propuse;
12. reamintește că CJUE nu a specificat, în hotărârea sa, modul în care ar trebui să fie exprimat consimțământul poporului și consideră, așadar, că există încă un anumit grad de incertitudine cu privire la acest criteriu;
13. recunoaște că acordul poate conduce la promovarea dezvoltării sociale și durabile, care are o contribuție esențială la dezvoltarea economică, socială și de mediu actuală și la crearea potențială a unor oportunități de muncă locale, atât pentru calificări scăzute cât și pentru calificări înalte; observă că se estimează că aproximativ 59 000 de locuri de muncă depind de exporturi, ceea ce înseamnă aproximativ 10 % din populația care trăiește în teritoriu;
14. consideră că sistemul de preferințe tarifare al UE a avut un impact pozitiv asupra sectoarelor produselor agricole și pescărești și asupra nivelurilor exportului de astfel de produse din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale; face, însă, apel la prudență atunci când se verifică dacă acestea produc valoare adăugată locală, sunt reinvestite local și oferă oportunități de muncă decente pentru populația locală;
15. este convins că, indiferent de rezultatul procesului de pace, populația locală va beneficia de dezvoltarea economică și de efectele de propagare create în materie de investiții în infrastructură, ocupare forței de muncă, sănătate și educație;
16. recunoaște investițiile existente în mai multe sectoare, precum și eforturile de a dezvolta tehnologii ecologice, cum ar fi sursele regenerabile de energie și uzina de desalinizare a apei de mare, dar insistă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună incluziune în toate sectoarele economiei locale;
17. recunoaște inițiativele de afaceri ale persoanelor din Sahara Occidentală, în special cele ale tinerilor, printre care se numără multe femei, și subliniază că trebuie extinse posibilitățile de export și întărită certitudinea juridică pentru a permite mai multe investiții în sectoarele cu cerere ridicată privind ocuparea forței de muncă, cum ar fi agricultura, pescuitul și infrastructura;
18. recunoaște potențialul strategic al Saharei Occidentale ca un centru de investiții pentru restul continentului african;
19. avertizează în legătură cu efectele negative pe care le-ar avea o neaplicarea a preferințelor tarifare asupra produselor originare din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale, precum și cu mesajul pe care o astfel de decizie l-ar transmite generației mai tinere care investește sau dorește să investească în teritoriu, din perspectiva potențialului său de a susține dezvoltarea teritoriului; subliniază riscul relocării anumitor activități către alte regiuni, unde acestea ar beneficia în continuare de preferințele tarifare; remarcă faptul că, potrivit Comisiei, nepunerea în aplicare a preferințelor tarifare ar putea deteriora situația economică și socială a populației locale din teritoriile în cauză;
20. își exprimă convingerea că prezența UE, inter alia, prin acest acord este preferabilă retragerii, din perspectiva angajării în promovarea și monitorizarea drepturilor omului și a libertăților individual, și cere o evaluare riguroasă și un dialog solid cu Marocul în legătură cu aceste aspecte;
21. reamintește că alte părți ale lumii, care adoptă o abordare mai puțin ambițioasă în privința dezvoltării durabile, a standardelor de muncă și sociale înalte, precum și a drepturilor omului, de abia așteaptă oportunități comerciale noi și vor câștiga o influență crescută de oriunde s-ar retrage UE;
22. subliniază faptul că implicarea neîntreruptă a UE în teritoriu va avea un efect de levier pozitiv asupra dezvoltării durabile a acestuia;
23. subliniază că securitatea juridică este esențială pentru a atrage investiții sustenabile și de lungă durată în teritoriu și, prin urmare, pentru dinamismul și diversificarea economiei locale;
24. reamintește că, în urma adoptării hotărârii CJUE, statele membre nu mai pot din punct de vedere juridic, să acorde preferințe comerciale produselor provenind din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale și că incertitudinea juridică cu care se confruntă operatorii economici trebuie să ia sfârșit;
25. știe și este profund preocupat de faptul că, până în prezent, a fost dificil să se identifice produsele care sunt exportate de pe teritoriul neautonom al Saharei Occidentale;
26. subliniază că un criteriu esențial pentru ca Parlamentul să își dea consimțământul pentru acord este garantarea instituirii unui mecanism pentru autoritățile vamale ale statelor membre, prin care să aibă acces la informații fiabile privind produsele originare din Sahara Occidentală și importate în UE, cu respectarea deplină a legislației vamale a UE; subliniază că un astfel de mecanism va pune la dispoziție date statistice detaliate și defalcate, furnizate în timp util cu privire la aceste exporturi; regretă faptul că a durat mult timp până când Comisia și Marocul au convenit asupra unui astfel de mecanism și invită Comisia să folosească toate măsurile corective disponibile în cazul în care punerea în aplicare a acordului nu este satisfăcătoare; invită Comisia să prezinte Parlamentului o evaluare anuală a conformității acestui mecanism cu legislația UE în domeniul vamal;
27. subliniază că, dacă acest acord nu va fi în vigoare, inclusiv mecanismul care permite identificarea produselor, va fi imposibil să se cunoască dacă și câte produse originare din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale intră pe piața europeană;
28. subliniază că aplicarea dispoziției convenite între UE și Maroc referitoare la un schimb anual reciproc de informații și statistici privind produsele acoperite de schimbul de scrisori este necesară pentru a evalua domeniul de aplicare al acordului și impactul său asupra dezvoltării și asupra populațiilor locale;
29. invită Comisia și SEAE să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare și rezultatele acordului și să informeze periodic Parlamentul cu privire la constatările lor;
30. invită Comisia să analizeze modalitățile prin care preferințele comerciale pot fi acordate efectiv în viitor tuturor persoanelor care trăiesc în Sahara Occidentală.
31. reamintește că Uniunea și Marocul au negociat, după cum prevedea acordul inițial încheiat în 2012, un acord ambițios și cuprinzător privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole, ale produselor agricole transformate, ale peștelui și ale produselor pescărești care prevede protejarea de către Maroc a întregii liste de indicații geografice ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că procedura de încheiere a acestui acord, demarată în 2015, a fost suspendată în urma hotărârii Curții din 21 decembrie 2016; invită UE și Marocul să reia această procedură imediat și să revină rapid la negocierile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare;
32. subliniază că sectorul horticol european este deosebit de sensibil la anumite exporturi de fructe și legume din Maroc către Uniune care beneficiază de preferințele prevăzute în Acordul din 8 martie 2012 privind măsurile reciproce de liberalizare referitoare la produse agricole, la produse agricole transformate, la pește și produse pescărești;
33. atrage atenția că accesul țărilor terțe la piața internă a UE ar trebui să respecte standardele și normele sanitare, fitosanitare, de trasabilitate și de mediu;
34. cere Comisiei să promoveze măsuri și controale echivalente în Maroc și Uniunea Europeană în domeniul standardelor sanitare, fitosanitare, de trasabilitate și de mediu și în materie de etichetare a normelor de origine, pentru a asigura concurența echitabilă dintre cele două piețe;
35. reamintește că acordul actualizat nu modifică contingentele tarifare și regimul preferențial de import stabilit anterior, ci doar oferă producătorilor europeni o clarificare cu privire la domeniul de aplicare al acordului din punct de vedere geografic;
36. atrage atenția că o parte din producția de fructe și legume exportate către Uniune și care beneficiază de preferințe în temeiul acordului în cauză (în special roșii și pepeni galbeni) provine de pe teritoriul Saharei Occidentale și că există proiecte ambițioase pentru a dezvolta în continuare această producție și exportul său;
37. ia act, cu toate acestea, de clarificarea adusă de noul acord și speră că acesta va fi în măsură să asigure de acum înainte un cadru stabil și incontestabil între părțile acordului și pentru operatorii economici în cauză, de ambele părți ale Mării Mediterane;
38. constată că monitorizarea produselor agricole sensibile și aplicarea strictă a contingentelor sunt fundamentale pentru funcționarea echilibrată a acordului; reamintește că articolul 7 din Protocolul nr. 1 la acordul din 2012 conține o clauză de salvgardare care permite luarea unor măsuri adecvate în cazul în care importuri de cantități crescute de produse agricole sensibile în temeiul acordului cauzează perturbări grave ale piețelor și/sau un prejudiciu grav ramurii de producție în cauză; speră ca importurile în Uniune, care beneficiază de preferințe, de produse agricole sensibile provenite din Maroc și din Sahara Occidentală să facă obiectul unei monitorizări adecvate și extinse din partea Comisiei, care să fie pregătită să activeze de îndată această clauză în cazul unei nevoi justificate;
39. ia act de faptul că navele de pescuit ale UE care își desfășoară activitatea în apele vizate au obligația legală de a fi dotate cu un sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMN) și că este obligatoriu să li se transmită autorităților marocane poziția unei nave, astfel încât să fie pe deplin posibil să se urmărească navele și să se înregistreze locul în care acestea desfășoară activități de pescuit;
40. invită UE să își intensifice eforturile de promovare a cooperării regionale între țările din Maghreb, fapt ce poate avea doar un impact pozitiv major pentru regiune și dincolo de granițele acesteia;
41. atrage atenția asupra necesității strategice ca UE să colaboreze mai strâns cu țările din regiunea Maghreb și să își dezvolte legăturile cu acestea; consideră că extinderea acordului de asociere în actualul context este o componentă logică a acestei strategii;
42. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă.
Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean ***
111k
48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10593/2018 – C8-0463/2018– 2018/0256(NLE))
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10593/2018),
– având în vedere proiectul de acord sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10597/2018),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0463/2018),
– având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 16 ianuarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie,
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0471/2018),
1. aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Maroc.
Acordul UE-China în legătură cu procedura OMC de soluționare a litigiului DS492 „Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre” ***
111k
47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză în legătură cu DS492 „Uniunea Europeană – Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre” (10882/2018 – C8-0496/2018 – 2018/0281(NLE))
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10882/2018),
– având în vedere proiectul de acord sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză în legătură cu litigiul DS492: Uniunea Europeană – Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre (10883/2018),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0496/2018),
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0472/2018),
1. aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Populare Chineze.
Fondul European de ajustare la globalizare (FEG) ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) (COM(2018)0380 – C8-0231/2018 – 2018/0202(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0380),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0231/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar și ale Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0445/2018),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare(FEG FET)pentru tranziție (FET)[Am. 1. Acest amendament se aplică întregului text]
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),
întrucât:
(1) Principiile orizontale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul articolele 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din TUE, ar trebui să fie respectate la punerea în aplicare a fondurilor, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 8 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”. [Am. 2]
(2) La 17 noiembrie 2017, ca răspuns la provocările sociale din Europa, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat în comun Pilonul european al drepturilor sociale(6) . Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața forței de muncă, Uniunea trebuie să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare generate de globalizare și digitalizare, luând măsuri pentru ca de creștere să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condiții de lucru echitabile; protecție și incluziune socială. Pilonul european al drepturilor sociale acționează ca un cadru director general al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG)pentru tranziție (FET), permițând Uniunii să pună în practică principiile relevante în cazul evenimentelor majore de restructurare.
(3) La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii(7) la „Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă”(8) – un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în cadrul european de politici și ca Uniunea să fie ambițioasă în politicile pe care le aplică pentru a aborda provocările mondiale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.
(4) În februarie 2018, Comisia a adoptat comunicarea sa privind „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” (9). Comunicarea subliniază faptul că bugetul Uniunii trebuie să sprijine economia socială de piață unică a Europei. Prin urmare, va fi extrem de important să se îmbunătățească șansele de angajare și să se abordeze provocările în materie de competențe, în special cele legate de digitalizare, automatizare și tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu respectarea deplină a Acordului de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice, adoptat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Flexibilitatea bugetară trebuie să fie un principiu-cheie în următorul cadru financiar multianual. Mecanismele de flexibilitate trebuie să rămână în vigoare pentru ca Uniunea să poată reacționa mai prompt la evenimente neprevăzute și pentru a se asigura faptul că resursele bugetare sunt utilizate acolo unde sunt necesare cel mai urgent. [Am. 3]
(5) În „Cartea albă privind viitorul Europei”(10), Comisia își exprimă preocupările cu privire la mișcările izolaționiste, sporirea îndoielilor față de beneficiile comerțului deschis și economia socială de piață a Uniunii în general.
(6) În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare”(11), Comisia identifică globalizarea comerțului și evoluția tehnologică drept factorii principali ai cererii sporite de specialiști și ai scăderii numărului de locuri de muncă ce necesită un nivel mai scăzut de calificare. În pofida avantajelor globale enorme aleDeși se recunosc avantajele unui comerț mai deschis și ale unei integrări sporite a economiilor mondiale, aceste efecte, sunt necesare mijloace corespunzătoare pentru tratarea efectelor secundare negative trebuie combătute conexe. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca schimbările din evoluțiile tehnologice din ce în ce mai rapidedomeniul tehnologiei și al mediului să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiileîmpărțirea mai echitabilă a beneficiilor globalizării vor fi împărțite. Fondurile structurale competente ale Uniunii, cum ar fi Fondul social european Plus (FSE+), ar trebui să anticipeze mai pe larg eventualele efecte negative produse simultan de globalizare și de tranziția tehnologică și cea de mediu, pentru a adapta mai bine mediul de afaceri și forța de muncăechitabil prin îmbinarea creșteriiconcilierea deschiderii economice și a progreselor tehnologiceprogresului tehnologic cu o protecțieprotecția socială adecvată și cu acordarea activă de sprijin în inserția profesională și în desfășurarea de activități profesionale independente. [Am. 4]
(7) În „Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii”(12), Comisia subliniază necesitatea de a reduce divergențele economice și sociale dintre statele membre și din interiorul acestora. Prin urmare, o prioritate-cheie o reprezintă investițiile în dezvoltarea durabilă, egalitate, incluziune socială, educație și formare, precum și în sănătate. [Am. 5]
(8) Este probabil ca schimbările climatice, globalizarea și evoluția tehnologică să sporească și mai mult gradul de interconectare și de interdependență aal economiilor mondiale. Realocarea forței de muncă reprezintă o componentă integrantă și inevitabilă a acestor schimbări economice. Dacă se dorește ca beneficiile schimbării să fie distribuite în mod echitabil, este extrem de important să se acorde asistență lucrătorilor disponibilizați și persoanelor amenințate de disponibilizare.Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt FSE+, care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FET, care este menit să ofere sprijin reacționând la eventuale evenimente majore de restructurare. „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării”(13) este instrumentul de politică al Uniunii care stabilește cadrul pentru bunele practici în materie de anticipare și gestionare a restructurării întreprinderilor. Acesta oferă un cadru cuprinzător cu privire la modul în care provocările aferente ajustării și restructurării economice și impactul social și în domeniul ocupării forței de muncă generat de respectivele provocări ar trebui să fie abordate cu ajutorul unor mijloace adecvate în materie de politici. De asemenea, acesta invită statele membre să utilizeze fondurile UE și fondurile naționale într-un mod care să permită atenuarea cu mai multă eficacitate a impactului social al restructurării, în special a efectelor negative asupra ocupării forței de muncă. Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt Fondul social european Plus (FSE+), care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FEG, care este menit să ofere sprijin într-un mod reactiv în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare. [Am. 6]
(9) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(14) pentru cadrul financiar multianual aferent perioadei 1 ianuarie 200731 decembrie 2013. FEG a fost instituit pentru a permite Uniunii să își exprime solidaritatea cu lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore ale configurației comerțului mondial generate de globalizare.
(10) Domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 a fost extins în 2009 prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(15), ca parte a planului european de redresare economică, pentru a-i include pe lucrătorii care au fost disponibilizați ca o consecință directă a crizei financiare și economice mondiale.
(11) Pe durata cadrului financiar multianual pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentul European și al Consiliului(16) a extins domeniul de aplicare pentru a acoperi nu doar disponibilizările rezultate în urma unei perturbări economice grave provocate de o continuare a crizei financiare și economice mondiale abordate în Regulamentul (CE) nr. 546/2009, ci și cele rezultate în urma oricărei noi crize financiare și economice mondiale.
(11a) Programul FET ar trebui să fie vizibil și să dispună de date mai multe și de o mai bună calitate, pentru a permite o evaluare științifică adecvată a FET și a evita constrângerile administrative în funcționarea programului de asistență pentru ajustările din domeniul comerțului. [Am. 7]
(12) Comisia a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a FEG pentru a analiza cum și în ce măsură FEG își atinge obiectivele. FEG s-a dovedit a fi eficace, atingând o rată mai ridicată de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați decât în perioada de programare anterioară. Evaluarea a constatat, de asemenea, că FEG a generat valoare adăugată europeană. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește efectele sale în materie de volum, ceea ce înseamnă că asistența FEG nu sporește doar numărul și diversitatea serviciilor oferite, ci și nivelul lor de intensitate. În plus, intervențiile FEG au o vizibilitate ridicată și demonstrează în mod direct publicului larg valoarea adăugată a intervenției UE. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de provocări. Pe de o parte, procedura de mobilizare a fost considerată prea lungă. În plus, multe state membre au raportat probleme privind elaborarea analizei ample a contextului în care a avut loc evenimentul care a declanșat disponibilizările. Motivul principal pentru care, deși se confruntă cu un caz care ar putea intra în domeniul de aplicare al FEG, statele membre nu înaintează o cerere de asistență din partea acestuia îl reprezintă problemele în materie de capacitate financiară și instituțională. Pe de o parte, ar putea fi vorba doar de o lipsă a personalului necesar – în prezent, statele membre pot solicita asistență tehnică doar dacă pun în aplicare o intervenție a FEG. Ținând seama de faptul că disponibilizările pot interveni în mod neașteptat, ar fi important ca statele membre să fie pregătite să reacționeze imediat și să poată înainta o cerere fără întârziere. În plus, în anumite state membre sunt necesare eforturi mai susținute de consolidare a capacităților instituționale pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a intervențiilor FEG. Pragul de 500 de locuri de muncă desființate a fost criticat ca fiind prea ridicat, în special în regiunile mai puțin populate(17).
(13) Comisia subliniază importanța pe care o are în continuare rolul FEGFET în calitate de fond flexibil menit să-i sprijine pe lucrătorii care își pierd locul de muncă în cursul unor evenimente de restructurare de mare amploare și să-i ajute să revină în câmpul muncii cât mai repede posibil. Uniunea ar trebui să continue să furnizeze un sprijin specific și unic pentru a facilita reintegrarea profesională de calitate și durabilă a lucrătorilor disponibilizați în domenii, sectoare, teritorii sau piețe ale muncii care sunt afectate de șocul unei perturbări economice grave. Având în vedere interdependența și efectele reciproce ale comerțului deschis, ale evoluției tehnologice, ale digitalizării și automatizării sau ale altor factori, cum ar fi retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană sau tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, și, prin urmare, având în vedere faptul că este din ce în ce mai dificil să se identifice un factor specific care cauzează disponibilizările, mobilizarea FEGFET ar trebui să se bazeze în viitor doar pe impactul puternic al unui eveniment de restructurare. Având în vedere obiectivul său de a furniza sprijin în situații de urgență și în circumstanțe neașteptate, care completează asistența cu un caracter anticipativ mai pronunțat oferită de FSE+, FEGFET ar trebui să rămână un instrument flexibil și special în afara plafoanelor bugetare ale cadrului financiar multianual, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” și în anexa la aceasta(18). [Am. 8 și 97]
(13a) În rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual pentru 2021-2027 și la resursele proprii, Parlamentul European și-a confirmat poziția fermă privind nivelul necesar de finanțare a politicilor principale ale UE în cadrul CFM 2021-2027, pentru a le permite să-și îndeplinească misiunea și obiectivele. În special, Parlamentul a solicitat insistent să fie dublată finanțarea specifică din CFM destinată IMM-urilor și combaterii șomajului în rândul tinerilor, a salutat o serie de propuneri care aduc îmbunătățiri dispozițiilor actuale, îndeosebi majorarea alocărilor pentru instrumentele speciale, și a declarat că este pregătit să negocieze noi îmbunătățiri, ori de câte ori va fi necesar. [Am. 9]
(14) După cum s-a menționat, pentru a menține dimensiunea europeană a FEGFET, o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui definit printr-un număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării la jumătatea perioadei, pragul ar trebui fixat la 250200 de locuri de muncă desființate într-o perioadăîn perioada de referință de patru luni (sau de 6 luni în cazuri sectoriale)respectivă. Ținând seama de faptul că valurile de disponibilizări din sectoare diferite, dar din aceeași regiune au în egală măsură un impact puternic asupra pieței locale a forței de muncă, este posibil să se înainteze și cereri regionale. În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, s-ar putea înaintaar trebui să poată fi înaintate cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă. [Am. 10]
(14a) Deși este necesar să se respecte principiul subsidiarității, iar evenimentul de restructurare trebuie să aibă un impact puternic pentru ca o cerere de asistență să poată fi depusă, FET ar trebui să manifeste solidaritate cu lucrătorii disponibilizați din toate tipurile de întreprinderi, indiferent de dimensiunea acestora. [Am. 11]
(14b) FET ar trebui să rămână un instrument special al UE care să reacționeze la situații ce produc evenimente majore de restructurare pe piața europeană a forței de muncă. Totuși, Uniunea ar trebui să-și continue eforturile de a găsi modalități mai sustenabile de abordare a schimbărilor structurale și a provocărilor care afectează piețele muncii și duc la astfel de evenimente în statele membre. [Am. 12]
(15) Pentru a exprima solidaritatea Uniunii cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, rata de cofinanțare a costului pachetului de servicii personalizate și punerii în aplicare a acestuia ar trebui să fie egală cu cea aferentă FSE+ din respectivul stat membru în cauză.
(16) Partea din bugetul Uniunii alocată FEGFET ar trebui să fie executată de către Comisie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul noului Regulament financiar] al Parlamentului European și al Consiliului(19) („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când execută FEG FET în cadrul gestiunii partajate, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Regulamentul financiar, cum ar fi buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.
(17) Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor, cu sediul în cadrul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) din Dublin, acordă asistență Comisiei și statelor membre prin intermediul unor analize calitative și cantitative pentru a le ajuta să evalueze tendințele în materie de globalizare, cum ar fi cele în materie de globalizare, schimbările tehnologice și de mediu, tendințele de restructurare și utilizare a FEGcele legate de utilizarea FET.Aceste analize ar trebui să conțină suficiente date defalcate, mai ales din perspectiva genurilor, pentru a combate mai eficient inegalitățile dintre genuri. [AM 13]
(17a) Observatorul european al restructurărilor (ERM) din cadrul Eurofound monitorizează în timp real raportarea restructurărilor ample din întreaga Uniune, pe baza unei rețele de corespondenți naționali. ERM este foarte important pentru FET și ar trebui să sprijine activitatea acestuia, în special ajutându-l să identifice posibile cazuri de intervenție într-un stadiu incipient. [AM 14]
(18) Lucrătorii disponibilizați și persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat ar trebui să beneficieze de un acces egal la FEGFET, indiferent de tipul contractului lor de muncă sau al raportului lor de muncă. Prin urmare, lucrătorii disponibilizați, indiferent de tipul și durata raporturilor lor de muncă, precum și persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat ar trebui să fie considerate ca posibili beneficiari ai FEGFET în sensul prezentului regulament. [AM 15]
(19) Contribuțiile financiare din partea FEGFET ar trebui să fie direcționatedestinate în primul rând către măsuri active de ocupare amăsuriloractivepe piața forței de muncă și serviciilor personalizate ce vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă durabil și de calitate într-un sector orientat către viitor, fie în cadrul, fie în afara sectorului lor inițial de activitate, și ar trebui să fie destinate totodată inițierii de activități profesionale independente sau creării de întreprinderi, inclusiv prin înființarea de cooperative. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței forței de muncă de la nivel local sau regional. Cu toate acestea, ori de câte ori este relevant,dacăestecazul, ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită mobilitatea lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un nou loc de muncă în altă parte. TrebuieAr trebui să se acorde o atenție specială diseminării competențelor necesare în era digitală și depășirii stereotipurilor de gen la locul de muncă, dacă este cazul. Includerea alocațiilor bănești într-un pachet coordonat de servicii personalizate ar trebui să fie restricționatălimitată.Contribuțiile financiare ar trebui să suplimenteze, dar nu să înlocuiască măsurile ce se află în răspunderea statelor membre și/sau a întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al acordurilor colective. Întreprinderile ar putea fitrebui să fie încurajate să participe la cofinanțarea națională a măsurilor sprijinite de FEGFET. [AM 16]
(19a) Atunci când concep și pun în practică pachete coordonate de servicii personalizate, al căror scop este facilitarea reintegrării beneficiarilor vizați, statele membre ar trebui să valorifice și să se axeze într-o măsură mai mare pe obiectivele Agendei digitale și ale Strategiei privind piața unică digitală, pentru a soluționa puternica disparitate de gen din domeniul TIC și din domeniile științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), promovând reconversia și recalificarea femeilor în sectoarele TIC și STIM. Atunci când concep și pun în practică pachete coordonate de servicii personalizate, statele membre ar trebui, de asemenea, să evite perpetuarea prezenței dominante a unui singur gen în industriile și sectoarele în care această preponderență există în virtutea tradiției. Majorarea proporției genului mai puțin reprezentat în diverse sectoare, cum ar fi în sectoarele financiar, TIC și STIM, poate contribui la reducerea diferențelor de remunerare și de pensii între femei și bărbați. [AM 17]
(20) La conceperea pachetului coordonat de măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vor spori în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile a unui număr cât mai mare de beneficiaride calitate și durabile a tuturor beneficiarilor care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în perioada de șaseșapte luni care precedă prezentarea raportului final privind execuția contribuției financiare. Structura pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul, motivele care stau la baza concedierilor și să anticipeze perspectivele viitoare ale pieței muncii și competențele necesare. Pachetul coordonat trebuie să fie pe deplin compatibil cu trecerea la o economie inofensivă pentru climă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. [AM 18]
(21) Atunci când elaborează pachetul coordonat de măsuri de politică active în domeniul piețeipoliticeactivepe piața forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială beneficiarilor defavorizați, inclusiv persoanelor cu dizabilități, persoanelor care au rude în întreținere, tinerilor și persoanelor în vârstă fără loc de muncă, persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, migranților, precum și celor expușipersoanelor expuse riscului de sărăcie, deoarece aceste grupuri se confruntă cu probleme specialedeosebite în ceea ce privește reintegrarea pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și care sunt consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale, ar trebui să fie respectate și promovate în cadrul punerii în aplicare a FEGFET. [AM 19]
(21a) În perioada cuprinsă între martie 2007 și martie 2017, Comisia a primit 148 de cereri de cofinanțare din partea FEG din 21 de state membre, suma totală solicitată fiind de aproape 600 de milioane EUR pentru a acorda asistență unui număr de 138 888 de lucrători disponibilizați și 2 944 de persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). [AM 20]
(22) În vederea sprijinirii eficace și rapide a beneficiarilor, statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a înainta de urgență cereri complete privind acordarea unei contribuții financiare din partea FET, iar instituțiile Uniunii ar trebui să facă tot posibilul pentru a le evalua rapid. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare în vederea evaluării unei cereri, ar trebui să stabilească un termen pentru furnizarea informațiilor suplimentare. [AM 21]
(22a) Pentru a facilita punerea în aplicare și obiectivele prezentului regulament, ar trebui ca FET și posibilitățile pe care le oferă să beneficieze de mai multă publicitate, în special la nivelul autorităților responsabile din statele membre. [AM 22]
(22b) Comisia ar trebui să faciliteze accesul la autoritățile naționale și regionale prin intermediul unui serviciu de asistență specific, care să ofere informații generale și explicații privind procedurile și modul de depunere a unei cereri. Serviciul de asistență trebuie să pună la dispoziție formulare standard în scop statistic și analitic. [AM 23]
(23) În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedura de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia și să asigure implicarea lor pe parcursul procesului de punere în aplicare. [AM 24]
(24) În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, contribuțiile financiare din FEGFET nu ar trebuipot să înlocuiască, ci ar trebui mai degrabă să completeze, atunci când este posibil, măsurile de sprijin care sunt disponibile pentru beneficiari în cadrul fondurilor Uniunii sau al altor politici ori programe ale Uniunii. Contribuția financiară din partea FET nu se poate substitui nici măsurilor naționale sau măsurilor care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, țin de responsabilitatea întreprinderilor care au efectuat disponibilizările, și ar trebui să creeze o valoare adăugată europeană reală. [AM 25]
(25) Având în vedere principiul egalității, statele membre ar trebui să asigure un acces efectiv la informațiile privind FET pe întreg teritoriul lor, inclusiv în zonele rurale. Comisia ar trebui, în special, să promoveze difuzarea bunelor practici existente, să îmbunătățească cunoașterea criteriilor de eligibilitate și a procedurilor de depunere a cererilor pentru asistență din partea FET și să depună mai multe eforturi pentru a sensibiliza cetățenii Uniunii, și mai ales lucrătorii din Uniune, cu privire la FET. Ar trebui să se includă dispoziții speciale pentru activități de informare și comunicare privind cazuri și rezultate ale FEG cazurileșirezultatele FET. [AM 26]
(26) Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, cheltuielile ar trebui să fie eligibile fie de la data la care un stat membru începe să furnizeze servicii personalizate, fie de la data la care un stat membru suportă cheltuieli administrative pentru punerea în aplicare a FEGFET.
(27) Pentru a acoperi nevoile care apar în special pe durata primelor luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte limitate, în cadrul procedurii bugetare anuale ar trebui să se prevadă un volum adecvat de credite de plată la linia bugetară aferentă FEGFET.
(27a) Pentru a acoperi necesitățile apărute în special în primele luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte reduse, ar trebui să se prevadă, în cadrul procedurii bugetare anuale, la linia bugetară aferentă FET, un cuantum adecvat de credite de plată. [AM 27]
(28) [Cadrul financiar multianual și Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din [data viitoare] privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(20) („Acordul interinstituțional”) determină cadrul bugetar al FEGFET].
(29) În interesul beneficiarilor, asistența ar trebui să fie pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil. Statele membre și instituțiile Uniunii implicate în procesul decizional privind FEGFET ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare și pentru a simplifica procedurile, astfel încât să se asigure adoptarea fără sincope și rapidă a deciziilor privind mobilizarea FEGFET. Prin urmare, în viitor, autoritatea bugetară ar trebui să decidă cu privire la cererile de transfer transmise de Comisie fără să mai fie necesară o propunere a Comisiei de mobilizare a FEG. [vot separat]
(30) În cazul în care se închide o întreprindere, lucrătorii disponibilizați pot fi ajutați să preia integral sau parțial activitățile fostului angajator, iar statul membru în care este situată întreprinderea poate avansa fondurile de care este nevoie în mod urgent pentru ca acest lucru să fie posibil. [AM 29]
(31) Pentru a permite exercitarea controlului politic de către Parlamentul European și monitorizarea continuă de către Comisie a rezultatelor obținute cu ajutorul asistenței din partea FEG FET, statele membre ar trebui să înainteze un raport final privind punerea în aplicare a FEG FET, care ar trebui să respecte cerințe stricte de monitorizare și să conțină concluzii referitoare la evoluția beneficiarilor și o evaluare a impactului asupra egalității de gen. [AM 30]
(32) Statele membre ar trebui să rămână responsabile cu execuția contribuției financiare și cu gestionarea și controlul acțiunilor sprijinite prin finanțare din partea Uniunii, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”)(21) sau cu regulamentul care îi va urma. Statele membre ar trebui să justifice modul în care au utilizat contribuția financiară primită din partea FEGFET. Având în vedere perioada scurtă de punere în aplicare a operațiunilor FEGFET, obligațiile de raportare ar trebui să reflecte natura specială a intervențiilor FEGFET.
(32a) Statele membre ar trebui să desfășoare activități de comunicare eficace pentru a promova contribuțiile financiare ale FET, să sublinieze faptul că finanțarea este din partea Uniunii și să îmbunătățească vizibilitatea activităților finanțate de Uniune în cadrul FET. [AM 31]
(33) De asemenea, statele membre ar trebui să prevină, să detecteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli, inclusiv fraudele comise de beneficiari. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013(22) și cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2988/95(23) și nr. 2185/96(24), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 a Parlamentului European și a Consiliului (25), Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371(26) privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și accesul necesar Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei neregulile detectate, inclusiv fraudele, și să o informeze cu privire la măsurile subsecvente, precum și cu privire la măsurile luate ca urmare a investigațiilor OLAF.
(34) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[1], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului[2], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului[3] și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului [4], interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(35) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.
(36) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare(27), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori măsurabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
(37) ReflectândPentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea ținteiunei ținte globale caprivind utilizarea a 25% din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în perioada de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climeiprogramare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30% cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a fondului, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în contextul evaluării sale. [AM 32]
(38) Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(39) Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel al competențelorde competențe digitale aleîn rândul forței de muncă, diseminarea competențelecompetențelor necesare în era digitală ar trebui să fie un element orizontaltransversal obligatoriu al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite și ar trebui să aibă ca obiectiv majorarea proporției femeilor în profesiile din domeniile STIM, [AM 33]
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament instituie Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)pentru tranziție (FET).
Acesta stabilește obiectivele FEG FET, formele finanțării din partea Uniunii și normele și criteriile privind acordarea unei astfel de finanțări, inclusiv privind cererile depuse de statele membre pentru obținerea de contribuții financiare din partea FEGFET în vederea unor măsuri care îi vizează pe beneficiarii menționați la articolul 7. [AM 34]
Articolul 2
Misiune
FEG contribuie la o distribuție mai bună a beneficiilor globalizării și ale progresului tehnologic, ajutându-i pe lucrătorii disponibilizați să se adapteze la schimbările structurale Obiectivele FET sunt acelea de a sprijini transformările socio-economice care sunt determinate de globalizare și de schimbările tehnologice și de mediu, acordând asistență lucrătorilordisponibilizațiprin promovarea unor locuri de muncă alternative și durabile. FET este un fond de urgență care funcționează prin reacție și contribuie la o tranziție echitabilă. În acest sens, FEGFET contribuie la punerea în aplicare a principiilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și consolidează coeziunea socială și economică între regiuni și între statele membre. [AM 35]
Articolul 3
Obiective
(1) Obiectivul general al programului este de a demonstra solidaritatea cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cursul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare de tipul celor menționate la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) și de a acorda sprijin financiar pentru măsuri de reinserție profesională, indiferent de tipul sau de durata contractului de muncă. [AM 36]
(2) Obiectivul specific al FEGFET este de a acorda asistență și sprijin lucrătorilor pentru reintegrarea pe piața muncii în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare, în special cele cauzate de provocările aferente globalizării, cum ar fi schimbările în structura comerțului mondial, litigiile comerciale, crizele financiare sau economice, retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ori care constituie o consecință a digitalizării sau a, a automatizării șiaschimbărilor tehnologice. Se acordă o importanță deosebită măsurilor care vin în sprijinul grupurilor celor mai defavorizate și care promovează egalitatea de gen. [AM 37 și 98]
Articolul 4
Definiții
În sensul prezentului regulament:
(a) „lucrător disponibilizat” înseamnă un lucrător, indiferent de tipul sau de durata raportului de muncă, al cărui contract de muncă încetează anticipat prin concediere sau al cărui contract nu este reînnoit, din cauza condițiilor economice; [AM 38]
(b) „persoană care desfășoară o activitate independentă” înseamnă o persoană care avea mai puțin de 10 angajați;
(c) „beneficiar” înseamnă o persoană care participă la măsurile cofinanțate de FEGFET;
(d) „neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului aplicabil, care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unui agent economic implicat în punerea în aplicare a FEGFET, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate.
Articolul 5
Criteriile de intervenție
(1) Statele membre pot solicita contribuții financiare din partea FEGFET pentru măsuri care vizează lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) O contribuție financiară din partea FEGFET se acordă în cazul unor evenimente majore de restructurare care au drept consecință următoarele:
(a) încetarea activității a peste 250cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patrușase luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv în cazul în care respectiva încetare are loc la furnizorii sau producătorii din aval ai întreprinderii în cauză; [AM 39]
(b) încetarea activității a peste 250cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de șasenouă luni, în special în IMM-uri, în cazul în care toate operează în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 ori în mai mult de două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2, cu condiția să existe peste 250cel puțin 200 de lucrători afectați sau persoane care desfășoară o activitate independentă afectate în două dintre regiunile combinate; [AM 40]
(c) încetarea activității a peste 250cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patrunouă luni, în special în IMM-uri, care operează în același sector economic sau în sectoare economice diferite definite la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și care sunt situate în aceeași regiune definită la nivelul NUTS 2. [AM 41]
(3) În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse sau în circumstanțe excepționale, în special în ceea ce privește cererile care implicăinclusiv cereri privind IMM-uri, justificate în mod corespunzător de către statul membru solicitant, o cerere pentru a beneficia de o contribuție financiară în temeiul prezentului articol poate fi considerată admisibilă, chiar dacă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate, atunci când concedierile au un impact puternic asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale sau , regionale saunaționale. Statul membru solicitant precizează care dintre criteriile de intervenție prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate. Cuantumul agregat al contribuțiilor în circumstanțe excepționale nu poate depăși 15 % din plafonul anual al FEGFET. [AM 42]
(4) FEGFET nu poate fi mobilizat atunci când lucrătorii sunt disponibilizați ca urmare a reducerilor bugetare adoptate de un stat membru, care afectează sectoare ce depind preponderent de finanțarea publică. [AM 43]
Articolul 6
Calcularea disponibilizărilor și a cazurilor de încetare a activității
(1) Statul membru solicitant precizează metoda utilizată pentru calcularea numărului de lucrători disponibilizați și de persoane care desfășoară o activitate independentă definite la articolul 4 în sensul articolului 5 alineatele (1), (2) și (3). [AM 44]
(2) Statul membru solicitant în cauză calculează numărul menționat la alineatul (1) pentru a reflecta situația de la una dintre următoarele date:
(a) data la care angajatorul, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 98/59/CE a Consiliului(28), notifică în scris autorității publice competente concedierile colective preconizate;
(b) data notificării individuale de către angajator a concedierii lucrătorului sau a încetării contractului de muncă al lucrătorului;
(c) data încetării de facto a contractului de muncă sau a expirării acestuia;
(d) sfârșitul prestării de servicii către întreprinderea utilizatoare sau
(e) pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, data încetării activităților determinată în conformitate cu legislația națională sau cu actele administrative naționale.
În cazurile menționate la litera (a), statul membru solicitant furnizează Comisiei informații suplimentare cu privire la numărul efectiv de disponibilizări efectuate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din prezentul regulament, înainte de finalizarea evaluării de către Comisie.
Articolul 7
Beneficiarii eligibili
Statul membru solicitant poate furniza un pachet coordonat de servicii personalizate în conformitate cu articolul 8, cofinanțate de FEGFET, beneficiarilor eligibili, printre care se pot număra:
(a) lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, calculate în conformitate cu articolul 6, în perioada de referință prevăzută la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3); [AM 45]
(b) lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, calculate în conformitate cu articolul 6, în afara perioadei de referință prevăzute la articolul 5, și anume 6 luni înainte de începutul perioadei de referință sau între sfârșitul perioadei de referință și ultima zi înainte de data finalizării evaluării de către Comisie.
Lucrătorii și persoanele care desfășoară o activitate independentă menționate la primul paragraf litera (b) sunt considerate eligibile, cu condiția să se poată stabili o legătură clară de cauzalitate cu evenimentul care a declanșat disponibilizările în perioada de referință.
Prin derogare de la articolul 5, statele membre solicitante pot furniza servicii personalizate cofinanțate prin FET unor tineri „NEET” (tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) cu vârsta sub 25 de ani sau, dacă statele membre decid astfel, cu vârsta sub 30 de ani, la data depunerii cererii, egal cu numărul beneficiarilor vizați, cu prioritate persoanelor disponibilizate sau a căror activitate a încetat, cu condiția ca cel puțin o parte din disponibilizări în sensul articolului 4 să se regăsească în regiuni de nivel NUTS 2. [AM 46]
Articolul 8
Măsuri eligibile
(1) Se poate acorda o contribuție financiară din partea FEGFET pentru măsurile active de ocupare a forței de muncă ce fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, cu implicarea sindicatelor și/sau a reprezentanților lucrătorilor, concepute să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați și, în special, a persoanelor celor mai defavorizate din rândul lucrătorilor disponibilizați, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă de calitate și durabilă. [AM 47]
Diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală precum și într-o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor este un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet de formare dedicată și/sau de servicii personalizate oferite. Nivelul de formare este adaptat calificărilor, competențelor și nevoilor specifice ale fiecărui beneficiar. [AM 48]
Pachetul coordonat de servicii personalizate poate include în special:
(a) formare și reconversie profesională individualizată, inclusiv privind competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și alte competențe necesare în era digitală, atestarea experienței dobândite, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, orientare profesională, servicii de consiliere, mentorat, asistență personalizată pentru plasarea personalului disponibilizat, promovarea spiritului antreprenorial, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, înființarea de întreprinderi și preluarea întreprinderilor de către angajați, precum și activități de cooperare; [AM 49]
(b) măsuri speciale cu durată limitată, cum ar fi alocații pentru căutarea unui loc de muncă, stimulente de recrutare pentru angajatori, alocații de mobilitate, alocațiipentru îngrijirea copiilor, alocații de formare sau de subzistență, inclusiv alocații pentru îngrijitori și stimulente de recrutare pentru angajatori, inclusiv stimulente pentru a oferi formule flexibile de lucru pentru lucrătorii disponibilizați. [AM 50]
Costurile măsurilor menționate la litera (b) nu pot depăși 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat de servicii personalizate enumerate la prezentul alineat. [AM 51 Nu privește versiunea în limba română]
Investițiile pentru desfășurarea de activități independente, înființarea propriei întreprinderi, cooperative sau preluarea întreprinderilor de către angajați nu pot depăși 20 00025000 EUR pentru fiecare lucrător disponibilizat. [AM 52]
Structura pachetului coordonat de servicii personalizate anticipează perspectivele pieței de muncă și competențele necesare pe această piață. Pachetul coordonat este compatibil cu trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă și, de asemenea, se axează pe diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală și ține seama de cererea de pe piața forței de muncă de la nivel local, precum și de posibilitatea reintegrării lucrătorilor în sectorul profesional al locului de muncă anterior, dacă sunt necesare competențe noi sau suplimentare în urma unei restructurări majore, iar competențele existente pot fi utilizate în modul cel mai eficient. [AM 53]
(2) Următoarele măsuri nu sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEGFET:
(a) măsurile speciale cu durată limitată menționate la alineatul (1) litera (b) care nu sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;
(b) măsuri care sunt de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă;
(ba) măsuri specifice de stimulare a lucrătorilor dezavantajați, a celor care se supun unui risc de sărăcie mai mare sau a lucrătorilor în vârstă să rămână sau să se întoarcă pe piața forței de muncă; [AM 54]
(bb) măsuri care sunt de responsabilitatea statelor membre în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă. [AM 55]
Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEGFET nu înlocuiesc în niciun caz măsurile pasive de protecție socială. [AM 56]
(3) Pachetul coordonat de servicii se elaborează în consultare cu beneficiarii vizați sau cu reprezentanții acestora oriși/sau cu partenerii sociali. [AM 57]
(4) La inițiativa statului membru solicitant, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEGFET pentru activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare.
Articolul 9
Cereri
(1) Statul membru solicitant înaintează Comisiei o cerere în termen de 12 săptămâni de la data la care se îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) sau (3).
(2) În termen de zece zile lucrătoare de la data înaintării cererii sau, după caz, de la data la care Comisia intră în posesia traducerii cererii, în funcție de data cea mai recentă, Comisia confirmă primirea cererii și aduce la cunoștința statului membru dacă are nevoie de eventuale informații suplimentare pentru a analiza cererea. [AM 58]
(3) Dacă un stat membru o solicită, Comisia îi acordă asistență tehnică în primele etape ale procedurii. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare, statul membru trimite un răspuns în termen de zece zile lucrătoare de la data solicitării. Acest termen este prelungit de către Comisie cu zece zile lucrătoare la solicitarea justificată în mod corespunzător a statului membru în cauză. [AM 59]
(4) Pe baza informațiilor furnizate de statul membru, Comisia își încheie evaluarea privind măsura în care cererea îndeplinește condițiile de acordare a unei contribuții financiare în termen de 6040 de zile lucrătoare de la data primirii cererii complete sau, dacă este cazul, a traducerii cererii. În cazul în care Comisia, în mod excepțional, nu poate respecta respectivul termen, aceasta transmite o explicațieacesta poate fi prelungit încă 20 de zile lucrătoare, printr-o motivare scrisă prealabilă în care prezintăComisia își justifică motivele întârzierii și o notifică statului membru în cauză. [AM 60]
(5) O cerere de finanțare trebuie să conțină următoarele informații:
(a) o evaluare a numărului de disponibilizări în conformitate cu articolul 6, inclusiv metoda de calcul;
(b) în cazul în care întreprinderea și-a continuat activitatea după efectuarea disponibilizărilor, confirmarea faptului că respectiva întreprindere și-a respectat toate obligațiile legale aplicabile în cazul disponibilizărilor și a luat măsurile adecvate pentru lucrătorii săi; [AM 61]
(ba) dovezi clare privind activitățile întreprinse deja de statele membre pentru a le acorda asistență lucrătorilor disponibilizați și caracterul complementar al fondurilor solicitate de la FET din cauza insuficienței resurselor pe care le au la dispoziție autoritățile naționale sau regionale; [AM 62]
(bb) o examinare a fondurilor primite din partea Uniunii de către întreprinderea care operează disponibilizările în ultimii cinci ani care preced disponibilizările colective; [AM 63]
(c) o scurtă descriere a evenimentelor care au determinat disponibilizarea lucrătorilor;
(d) identificarea, după caz, a întreprinderilor, a furnizorilor sau a producătorilor din aval și a sectoarelor care au efectuat disponibilizări, precum și a categoriilor de beneficiari vizați, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire;
(e) impactul preconizat al disponibilizărilor asupra economiei și a ocupării forței de muncă la nivel local, regional sau național și eventual transfrontalier, acolo unde este cazul; [AM 64]
(f) o descriere detaliată a pachetului coordonat de servicii personalizate și a cheltuielilor aferente, inclusiv, în special, a oricărei măsuri în sprijinul inițiativelor de încadrare în muncă a beneficiarilor defavorizați, celor slab calificați, a celor în vârstă, a celor tineri și a celor din regiuni dezavantajate; [AM 65]
(g) o explicație privind măsura în care s-a ținut seama de recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării și privind modul în care pachetul coordonat de servicii personalizate completează acțiunile finanțate de alte fonduri naționale sau ale Uniunii, inclusiv informații referitoare la măsurile care, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, sunt obligatorii pentru respectivele întreprinderi care au efectuat disponibilizări;
(h) bugetul estimat pentru fiecare dintre componentele pachetului coordonat de servicii personalizate în sprijinul beneficiarilor vizați și pentru orice activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare;
(i) în scopul evaluării, obiective indicative specifice fiecărui caz definite de statul membru privind rata de reangajare a beneficiarilor la 6 luni de la încheierea perioadei de punere în aplicare;
(j) datele la care au început sau trebuie să înceapă serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEGFET, astfel cum se prevede la articolul 8;
(k) procedurile urmate pentru consultarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora ori a partenerilor sociali, precum și a autorităților locale și regionale sau a altor părți interesate relevante, după caz;
(l) o declarație de conformitate a sprijinului solicitat din partea FEGFET cu normele procedurale și de fond ale Uniunii privind ajutoarele de stat, precum și o declarație în care să se sublinieze motivul pentru care pachetul coordonat de servicii personalizate nu înlocuiește măsuri care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor;
(m) sursele naționale de prefinanțare sau de cofinanțare și alte surse de cofinanțare, după caz;
(ma) o declarație conform căreia acțiunile propuse vor fi complementare cu acțiunile finanțate din fondurile structurale și orice fel de dublă finanțare va fi evitată. [AM 66]
Articolul 10
Complementaritate, conformitate și coordonare
(1) O contribuție financiară din partea FEGFET nu înlocuiește măsurile care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor.
(2) Sprijinul pentru beneficiarii vizați completează măsurile luate de statele membre la nivel național, regional și, local șitransfrontalier acolo unde este cazul, inclusiv pe cele cofinanțate din fondurile și programele Uniunii, în conformitate cu recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării. [AM 67]
(3) Contribuția financiară din partea FEGFET se limitează la ceea ce este necesar pentru a acorda beneficiarilordemonstra solidaritatea cu beneficiarii vizați și pentru a le acorda un sprijin temporar și unic. Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEGFET trebuie să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu legislația națională, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat. [AM 68]
(4) În conformitate cu responsabilitățile care le revin, Comisia și statul membru solicitant asigură coordonarea asistenței din fondurile și programele Uniunii. [AM 69]
(5) Statul membru solicitant se asigură că măsurile specifice care beneficiază de o contribuție financiară din partea FEGFET nu primesc asistență și din partea altor instrumente financiare ale Uniunii.
Articolul 11
Egalitatea dintre femei și bărbați și nediscriminarea
Comisia și statele membre se asigură că egalitatea dintre femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen fac parte integrantă din diversele etapetoate etapele pertinente ale execuției contribuției financiare din partea FEGFET și sunt promovate în cursul acestor etape. [AM 70]
Comisia și statele membre iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni orice discriminare bazată pe gen, identitate de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce privește accesul la FEGFET și în cursul diverselor etape ale execuției contribuției financiare.
Articolul 12
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei
(1) La inițiativa Comisiei, un procent maxim de 0,5% din plafonul anual al FEGFET poate fi utilizat pentru asistențăa finanța asistența tehnică și administrativă în vederea punerii în aplicare a fondului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, colectare a datelor, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme de tehnologie a informațiilor, activități de comunicare și activități care sporesc vizibilitatea FEGFET și alte măsuri de asistență administrativă și tehnică.Vor fi consolidate sinergiile cu sistemele existente de monitorizare a schimbărilor structurale, precum ERM. Aceste măsuri pot viza perioade de programare viitoare și anterioare. [AM 71]
(2) În limita plafonului prevăzut la alineatul (1), Comisia înaintează o cerere de transfer de credite pentru asistență tehnică la liniile bugetare relevante, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar.
(3) Comisia execută bugetul aferent asistenței tehnice din proprie inițiativă în cadrul gestiunii directe sau indirecte în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) literele (a) și (c)] din Regulamentul financiar.
În cazul în care Comisia execută bugetul aferent asistenței tehnice în cadrul gestiunii indirecte, aceasta asigură transparența procedurii de desemnare a părții terțe care îndeplinește sarcina care îi revine și informează toate părțile interesate în raport cu FET, inclusiv Parlamentul European, cu privire la subcontractantul stabilit în acest scop. [AM 72]
(4) Asistența tehnică oferită de Comisie include furnizarea de informații și orientări statelor membre cu privire la utilizarea, monitorizarea și evaluarea FEGFET, inclusiv crearea unui serviciu de asistență. De asemenea, Comisia furnizează partenerilor sociali europeni și naționali informații și orientări clare cu privire la utilizarea FEGFET. Măsurile de orientare pot include și crearea de grupuri operative în cazul în care un stat membru se confruntă cu perturbări economice grave. [AM 73]
Articolul 13
Informare, comunicare și publicitate
(1) Statele membre recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării acordate de Uniune, oferind informații coerente, eficace și specifice unor categorii de public diverse, inclusiv informații specifice destinate beneficiarilor vizați, autorităților locale și regionale, partenerilor sociali, mass-mediei și publicului. Statele membre asigură vizibilitatea valorii adăugate a Uniunii pe care o generează finanțarea și ajută Comisia în efortul acesteia de colectare a datelor, pentru a spori transparența bugetară. [AM 74]
Statele membre utilizează sigla UE în conformitate cu [anexa VIII din Regulamentul privind dispozițiile comune], împreună cu o simplă declarație de finanțare („finanțate/cofinanțate de Uniunea Europeană”).
(2) Comisia menține și actualizează cu regularitate o prezență online, accesibilă în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii, pentru a oferi informații actualizate referitoare la FEGFET, orientări în materie de depunere a cererilor și privind acțiunile eligibile, lista actualizată în mod regulat a contactelor din statele membre, precum și informații privind cererile acceptate și cererile respinse și privind rolul Parlamentului European și al Consiliului în cadrul procedurii bugetare. [AM 75]
(3) Comisia promovează difuzarea bunelor practici existente în materie de comunicare, pune în aplicare activități de informare și comunicare referitoare la cazuri și rezultate ale FEGFET pe baza experienței acumulate, cu scopul de a îmbunătăți FEGvizibilitatea FET, de a prezenta informații despre criteriile sale de eligibilitate și procedurile de depunere a cererilor, de a îmbunătăți eficacitatea sa și de a asigura faptul că cetățenii și lucrătorii din Uniune sunt informați cu privire la FEGFET, incluzând aici cetățenii și lucrătorii din zonele rurale cu acces dificil la informații. [AM 76]
Statele membre se asigură că toate materialele în materie de comunicare și vizibilitate se pun, la cerere, la dispoziția instituțiilor, organismelor sau agențiilor Uniunii și că Uniunii i se acordă o licență scutită de redevențe, neexclusivă și irevocabilă pentru utilizarea materialelor respective și a oricăror drepturi preexistente aferente acestora. Licența acordă Uniunii următoarele drepturi:
– utilizarea internă, adică dreptul de a reproduce, de a copia și de a pune materialele în materie de comunicare și vizibilitate la dispoziția instituțiilor și agențiilor UE și ale statelor membre ale UE, precum și la dispoziția angajaților acestora;
– reproducerea materialelor în materie de comunicare și vizibilitate, prin orice mijloace și în orice formă, integral sau parțial;
– comunicarea către public a materialelor în materie de comunicare și vizibilitate, utilizându-se orice mijloc de comunicare;
– distribuirea către public a materialelor în materie de comunicare și vizibilitate (sau copii ale acestora) în orice formă;
– stocarea și arhivarea materialelor în materie de comunicare și vizibilitate;
– acordarea de sublicențe către terți pentru drepturile privind materialele în materie de comunicare și vizibilitate.
Uniunii i se pot acorda drepturi suplimentare.
(4) Resursele alocate activităților de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectivele generale menționate la articolul 3.
Articolul 14
Stabilirea contribuției financiare
(1) Comisia, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9 și luând în considerare în special numărul de beneficiari vizați, măsurile propuse și costurile estimate, evaluează și propune în cel mai scurt timp posibil,în termenul prevăzut la articolul 9 alineatul (4), cuantumul unei contribuții financiare din partea FEGFET care poate fi acordată, după caz, în limita resurselor disponibile. [AM 77]
(2) Rata de cofinanțare a FEGFET pentru măsurile propuse se aliniază cu cea mai ridicată rată de cofinanțare a FSE+ din respectivul stat membru.
(3) În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9, Comisia ajunge la concluzia că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare în temeiul prezentului regulament, aceasta inițiază imediat procedura prevăzută la articolul 16 și notifică statul membru care depune cererea. [AM 78]
(4) În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9, Comisia ajunge la concluzia că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare în temeiul prezentului regulament, Comisia notifică imediat acest lucru statului membru solicitant și altor părți interesate, inclusiv Parlamentul European. [AM 79]
Articolul 15
Perioada de eligibilitate
(1) Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEGFET de la datele prevăzute în cerere în temeiul articolului 9 alineatul (5) litera (j), la care statul membru în cauză începe sau trebuie să înceapă să furnizeze serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați sau suportă cheltuielile administrative pentru punerea în aplicare a FEGFET în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) și (4).
(2) Statul membru pune în aplicare măsurile eligibile prevăzute la articolul 8 cât mai curând posibil. Măsurile sunt, în orice caz, puse în practică cel târziu la șase luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind contribuția financiară și realizate nu mai târziu de 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind acordarea contribuției financiare. [AM 80]
(3) Perioada de punere în aplicare este perioada care începe de la datele prevăzute în cerere în temeiul articolului 9 alineatul (5) litera (j), la care statul membru în cauză începe serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEGFET, astfel cum se prevede la articolul 8, și se încheie după 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind acordarea contribuției financiare.
(4) În cazul în care un beneficiar participă la un curs de învățământ sau de formare cu o durată de doi ani sau mai mult, cheltuielile aferente respectivului curs sunt eligibile pentru cofinanțare din partea FEGFET până la data la care trebuie înaintat raportul final menționat la articolul 20 alineatul (1), cu condiția ca cheltuielile relevante să fi fost suportate înainte de această dată.
(5) Cheltuielile efectuate în temeiul articolului 8 alineatul (4) sunt eligibile până la termenul pentru depunerea raportului final, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).
Articolul 16
Procedura și execuția bugetară
(1) În cazul în care Comisia a ajunsajunge la concluzia că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din partea FEGFET, Comisia înaintează o cerere de transfer la liniile bugetare relevante în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiarprezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a FET se ia de comun acord de către Parlamentul European și Consiliu în termen de o lună din data în care propunerea a fost prezentată celor două instituții. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European hotărăște cu majoritatea membrilor săi și trei cincimi din voturile exprimate.
În același timp cu prezentarea propunerii sale de decizie pentru mobilizarea FET, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare corespunzătoare. În cazul unui dezacord, se inițiază o procedură de trilog.
Transferurile aferente FET se execută în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar. [AM 81]
(2) Cererea de transfer trebuie să fie însoțită de un rezumat al analizei eligibilității cererii. [AM 82]
(3) Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie privind acordarea unei contribuții financiare care intră în vigoare la data la care Comisiei i se notifică aprobarea transferului bugetar de către Parlamentul European și Consiliul adoptă decizia de mobilizare a FET. Decizia constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul financiar. [AM 83]
(3a) Propunerile de decizie de mobilizare a FET întocmite în temeiul alineatului (1) conțin următoarele elemente:
(a) evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 9 alineatul (4), însoțită de un rezumat al informațiilor pe care se bazează această evaluare,
(b) dovezi privind îndeplinirea criteriilor enunțate la articolele 5 și 10; și
(c) motivele care justifică sumele propuse. [AM 84]
Articolul 16a
Cazuri excepționale
În cazuri excepționale și în cazul în care resursele financiare rămase de care dispune fondul în anul în care survine evenimentul de restructurare majoră nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea intervenției considerată necesară de către autoritatea bugetară, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din contul fondului pentru anul următor. Plafonul bugetar anual al fondului pentru anul în care survine evenimentul de restructurare majoră și pentru anul următor trebuie respectat în toate cazurile. [AM 85]
Articolul 17
Plata și utilizarea contribuției financiare
(1) În urma intrării în vigoare a unei decizii privind acordarea unei contribuții financiare în conformitate cu articolul 16 alineatul (3), Comisia plătește statului membru în cauză contribuția financiară sub forma unei plăți unice de prefinanțare, reprezentând 100 % din contribuția financiară, în principiu în termen de 15 zile lucrătoare. Prefinanțarea se lichidează atunci când statul membru înaintează declarația de cheltuieli certificată în conformitate cu articolul 20 alineatul (1). Suma necheltuită se rambursează Comisiei.
(2) Contribuția financiară menționată la alineatul (1) se execută în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar.
(3) Condițiile tehnice detaliate ale finanțării se stabilesc de către Comisie în decizia privind acordarea unei contribuții financiare menționată la articolul 16 alineatul (3).
(4) Atunci când pune în aplicare măsurile pe care le conține pachetul coordonat de servicii personalizate, statul membru în cauză poate prezenta Comisiei o propunere de modificare a acțiunilor incluse prin adăugarea altor măsuri eligibile enumerate la articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b), cu condiția ca aceste modificări să fie justificate în mod corespunzător și ca totalul să nu depășească contribuția financiară menționată la articolul 16 alineatul (3). Comisia evaluează modificările propuse și, dacă este de acord, modifică în consecință decizia privind acordarea unei contribuții financiare.
(5) Statul membru în cauză dispune de flexibilitatea de a realoca sume între posturile bugetare prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare în temeiul articolului 16 alineatul (3). În cazul în care, prin realocare, unul sau mai multe dintre posturile prevăzute se majorează cu peste 20 %, statul membru notifică în prealabil acest lucru Comisiei.
Articolul 18
Folosirea monedei euro
În cererile, deciziile privind acordarea de contribuții financiare și rapoartele prevăzute în prezentul regulament, precum și în orice alte documente conexe, toate sumele se exprimă în euro.
Articolul 19
Indicatori
(1) Indicatorii pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3 sunt prevăzuți în anexă.
(2) Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexă, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a utilizării fondului.
Articolul 19a
Model pentru sondajul efectuat în rândul beneficiarilor
Sondajul efectuat în rândul beneficiarilor, menționat la articolul 20 alineatul (1) litera (d), se bazează pe un model stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Comisia adoptă un act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 26 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol. [AM 86]
Articolul 20
Raportul final și închiderea
(1) Cel târziu la sfârșitul celei de a șaptea luni de la expirarea perioadei prevăzute la articolul 15 alineatul (3), statul membru în cauză prezintă Comisiei un raport final privind execuția contribuției financiare, inclusiv informații referitoare la:
(a) tipul de măsuri și principalele rezultaterezultatele obținute, explicând provocările, lecțiile învățate, sinergiile și complementaritățile cu alte fonduri ale UE, îndeosebi FSE+, și indicând, oricând este posibil, complementaritatea măsurilor cu cele finanțate de alte programe ale Uniunii sau programe naționale, în conformitate cu Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării; [AM 87]
(b) denumirile organismelor care pun în aplicare pachetul de măsuri în statul membru;
(c) indicatorii prevăzuți la articolul 19;
(d) rezultatele unui sondaj realizat în rândul beneficiarilor laîntr-un interval de șase luni de ladupă încheierea perioadei de punere în aplicare, ce includ modificarea percepută a capacității de inserție profesională a beneficiarilor sau, în cazul celor care și-au găsit deja un loc de muncă, mai multe informații cu privire la calitatea și tipul locului de muncă găsit, cum ar fi modificarea programului de lucru, a nivelului de responsabilitate sau modificarea nivelului salariului în comparație cu locul de muncă anterior și sectorul în care persoana și-a găsit locul de muncă, și defalcarea acestor informații în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire; [AM 88]
(e) măsura în care întreprinderea care a efectuat disponibilizări, cu excepția întreprinderilor nou-lansate, a microîntreprinderilor și a IMM-urilor, a beneficiat de ajutoare de stat sau de finanțare anterioară din partea Fondului de coeziune sau a fondurilor structurale ale Uniunii în ultimii cinci ani; [AM 89]
(f) o declarație de justificare a cheltuielilor.
(2) Cel târziu la sfârșitul celei de a nouăsprezecea luni de la expirarea perioadei prevăzute la articolul 15 alineatul (3), statul membru în cauză transmite setul simplu de date, complet și verificat în mod corespunzător, care prezintă informații privind indicatorul de rezultat pe termen mai lung prevăzut la punctul 3 din anexă. [AM 90]
(3) Cel târziu la șase luni de la primirea tuturor informațiilor solicitate în conformitate cu alineatul (1), Comisia lichidează contribuția financiară prin determinarea cuantumului final al contribuției financiare din partea FEGFET și, după caz, a soldului datorat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 24. Lichidarea este condiționată de furnizarea indicatorului de rezultat pe termen mai lung în conformitate cu alineatul (2).
Articolul 21
Raportul bianual
(1) Până la 1 august 2021 și ulterior o dată la doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cantitativ și calitativ cuprinzător privind activitățile desfășurate în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 în cursul celor doi ani precedenți. Raportul se axează în principal pe rezultatele obținute de FEGFET și conține, în special, informații referitoare la cererile înaintate, rapiditatea prelucrării acestora și eventualele deficiențe ale normelor existente, deciziile adoptate, măsurile finanțate, inclusiv statistici privind indicatorii prevăzuți în anexă, și complementaritatea acestor măsuri cu măsurile finanțate de alte fonduri ale Uniunii, în special de FSE+, informații referitoare la lichidarea contribuțiilor financiare furnizate, precum și informații privind cererile care au fost respinse sau al căror cuantum a fost redus din cauza volumului insuficient de credite sau a neeligibilității. [AM 91]
(2) Raportul se trimite spre informare statelor membre, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și partenerilor sociali. [AM 92]
Articolul 22
Evaluare
(1) La fiecareO dată la patru ani, Comisia efectuează, din proprie inițiativă și în strânsă cooperare cu statele membre, o evaluare a contribuțiilor financiare din partea FEGFET, inclusiv un studiu ulterior de impact al aplicării sale la nivel național, regional și local.
În scopul evaluării menționate la primul paragraf, statele membre colectează toate datele disponibile privind cazurile FET și lucrătorii care beneficiază de asistență. [AM 93]
(2) Rezultatele evaluărilor menționate la alineatul (1) se trimit spre informare Parlamentului European, Consiliului, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și partenerilor sociali. Recomandările din cadrul evaluărilor sunt luate în considerare la elaborarea noilor programe din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale sau la dezvoltarea în continuare a programelor existente.
(3) Evaluările menționate la alineatul (1) includ statistici relevante privind contribuțiile financiare, defalcate pe sectoare și state membre. [AM 94]
(4) Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de FEGFET în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 pentru a modifica anexa în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.
Articolul 23
Gestionarea și controlul financiar
(1) Fără a se aduce atingere responsabilității Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului general al Uniunii, statele membre își asumă responsabilitatea pentru gestionarea măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FEGFET și pentru controlul financiar al acestor măsuri. Printre acțiunile pe care le întreprind se numără și următoarele:
(a) verifică dacă s-au instituit mecanisme de gestionare și control și dacă acestea sunt puse în aplicare în așa fel încât să se asigure o utilizare eficientă și corectă a fondurilor Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
(b) se asigură că furnizarea datelor de monitorizare este o cerință obligatorie în contractele încheiate cu organisme care pun în aplicare pachetul coordonat de servicii personalizate;
(c) verifică dacă măsurile finanțate au fost puse în aplicare în mod corespunzător;
(d) se asigură că cheltuielile finanțate se bazează pe documente justificative verificabile și sunt legale și conforme;
(e) previn, detectează și corectează neregulile, inclusiv fraudele, și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile pentru plățile întârziate, după caz. Statele membre raportează Comisiei neregulile, inclusiv fraudele.
(2) În sensul articolului [63 alineatul (3)?] din Regulamentul financiar, statele membre identifică organismele responsabile cu gestionarea și controlul măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FEGFET. Aceste organisme furnizează Comisiei informațiile prevăzute la [articolul 63 alineatele (5), (6) și (7)?] din Regulamentul financiar privind execuția contribuției financiare atunci când înaintează raportul final prevăzut la articolul 20 alineatul (1) din prezentul regulament.
În cazul în care autoritățile desemnate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 au oferit garanții suficiente că plățile sunt legale și corecte și sunt înregistrate în mod corespunzător, respectivul stat membru poate să notifice Comisiei faptul că aceste autorități sunt confirmate în temeiul prezentului regulament. În acest caz, statul membru în cauză precizează ce autorități sunt confirmate și care este rolul lor.
(3) Statele membre fac corecțiile financiare necesare în cazul în care se constată o neregulă. Corecțiile efectuate de statele membre constau în anularea totală sau parțială a contribuției financiare. Statele membre recuperează orice sumă plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli detectate, o rambursează Comisiei și, în cazul în care suma nu este rambursată de către statul membru relevant în termenul prevăzut, se aplică dobânzi penalizatoare.
(4) În exercitarea responsabilității sale privind execuția bugetului general al Uniunii, Comisia ia toate măsurile necesare pentru a verifica dacă acțiunile finanțate sunt puse în aplicare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Este responsabilitatea statului membru solicitant să asigure existența și buna funcționare a sistemelor de gestionare și control. Comisia se asigură că aceste sisteme se aplică efectiv.
În acest scop, fără a se aduce atingere competențelor Curții de Conturi sau controalelor efectuate de către statul membru în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, funcționarii sau agenții Comisiei pot efectua controale la fața locului, inclusiv controale prin sondaj, privind măsurile finanțate de FEGFET, cu un preaviz de minimum o zi lucrătoare. Comisia informează statul membru solicitant cu privire la aceasta, pentru a se obține întreaga asistență necesară. La aceste controale pot participa funcționari sau agenți ai statului membru în cauză.
(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 pentru a completa alineatul (1) litera (e) cu criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate și a datelor care trebuie furnizate.
(6) Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește formatul care trebuie utilizat pentru raportarea neregulilor, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 26 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
(7) Statele membru se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile efectuate se află la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi pentru o perioadă de trei ani de la lichidarea contribuției financiare primite din partea FEGFET.
Articolul 24
Recuperarea contribuției financiare
(1) În cazul în care costul real al pachetului coordonat de servicii personalizate este mai mic decât cuantumul contribuției financiare acordate în temeiul articolului 16, Comisia recuperează suma corespunzătoare după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile.
(2) În cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia ajunge la concluzia că un stat membru fie nu și-a respectat obligațiile prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare, fie nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1), Comisia dă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care nu s-a ajuns la un acord, Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de efectuare a corecțiilor financiare necesare prin anularea, totală sau parțială, a contribuției FEGFET la măsura în cauză. Această decizie se ia în termen de 12 luni de la primirea observațiilor din partea statului membru. Statul membru în cauză recuperează orice sumă plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli și, în cazul în care suma nu este rambursată de către statul membru solicitant în termenul prevăzut, se aplică dobânzi penalizatoare.
Articolul 25
Exercitarea delegării
(1) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Delegarea de competențe prevăzută la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe prevăzute în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 alineatul (3) și al articolului 23 alineatul (5) intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 26
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(29).
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 27
Dispoziții tranzitorii
Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 continuă să se aplice cererilor înaintate până la 31 decembrie 2020. Acesta se aplică până la închiderea respectivelor cazuri.
Articolul 28
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică cererilor înaintate începând cu 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președintele Președintele
ANEXĂ
Indicatorii comuni de realizare și de rezultat privind cererile FEGFET
Toate datele cu caracter personal(30) trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, fără caracter binar).
(1) Indicatori comuni de realizare privind beneficiarii
– șomeri*;
– persoane inactive*;
– angajați*;
– persoane care desfășoară o activitate independentă*;
– persoane cu vârsta sub 30 de ani*;
– persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
– absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
– absolvenți de studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
– absolvenți de studii superioare (ISCED 5-8)*;
– persoane care au mai puțin de 2 ani de experiență profesională;
– persoane care au între 2 și 10 ani de experiență profesională;
– persoane care au peste 10 ani de experiență profesională. [AM 95]
Numărul total al beneficiarilor se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional(31).
Aceste date privind beneficiarii care participă la măsurile cofinanțate din FEGFET trebuie să fie furnizate în raportul final, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1).
(2) Indicatori comuni de rezultat privind beneficiarii
– procentul beneficiarilor FEGFET care au un loc de muncă (defalcați pe tip de contract de muncă: cu normă întreagă/cu fracțiune de normă, pe durată determinată/nedeterminată) și al celor care desfășoară o activitate independentă, după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*;
– procentul beneficiarilor FEGFET care au dobândit o calificare după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*;
– procentul beneficiarilor FEGFET care urmează studii sau cursuri de formare după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*.
Aceste date trebuie să fie furnizate în raportul final, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1), și să fie colectate prin intermediul datelor furnizate de către autoritățile competente din statul membru, precum și prin intermediul sondajelor realizate în rândul beneficiarilor [astfel cum se precizează la articolul 20 alineatul (1) litera (d)]. Datele respective trebuie să acopere numărul total calculat al beneficiarilor, raportat în conformitate cu indicatorii comuni de realizare (1). Astfel, procentele se referă, de asemenea, la acest număr total calculat.
(3) Indicatorul comun de rezultat pe termen mai lung privind beneficiarii
– procentul beneficiarilor FEGFET care au un loc de muncă, inclusiv al celor care desfășoară o activitate independentă, după 18 luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare specificate în decizia de finanțare*.
Aceste date trebuie să fie furnizate până la sfârșitul celei de a nouăsprezecea luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. Datele trebuie să acopere numărul total calculat al beneficiarilor, raportat în conformitate cu indicatorii comuni de realizare (1). Astfel, procentele se referă, de asemenea, la acest număr total calculat. Pentru cazurile de mai mare amploare, care acoperă mai mult de 1 000 de beneficiari, datele pot fi, de asemenea, colectate pe baza unui eșantion reprezentativ din numărul total al beneficiarilor raportat drept indicator de realizare (1).
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării” (COM(2013)0882, 13.12.2013).
Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 406, 30.12.2006, p. 1).
Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentul European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 167, 29.6.2009, p. 26).
Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Referința trebuie verificată/actualizată: Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, 12.8.1998, p. 16).
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Autoritățile de management trebuie să instituie un sistem care înregistrează și stochează datele individuale ale participanților în format electronic. Dispozițiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie să fie conforme cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1), în special cu articolele 4, 6 și 9. Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii obligației legale care îi revine operatorului (articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/679).
Șomeri, persoane inactive, angajați, persoane care desfășoară o activitate independentă.
Fondul social european Plus (FSE+) ***I
455k
140k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul -1 (nou)
(-1) Conform articolului 3 din TUE, prin instituirea pieței interne, Uniunea acționează pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social; promovează egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului; și combate excluziunea socială și discriminările. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind, printre altele, promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, asigurarea unui nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.
(1) La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, serviciilor publice, sănătății, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolele 174 și 175 din TFUE. Toate acțiunile din cadrul FSE + ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și au în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care Uniunea Europeană și toate statele sale membre sunt părți.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
(2) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie dezvoltate în cadrul unui parteneriat între autoritățile naționale, regionale și locale, să includă o perspectivă de gen și să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a alinia textul la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre ținând seama de orientările integrate relevante și de recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, la nivel național, de programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, recomandările relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Garanția pentru tineret, parcursurile de actualizare a competențelor și Integrarea șomerilor de lungă durată.
(3) Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE, și anume: stimularea cererii de forță de muncă; îmbunătățirea ofertei de forță de muncă: accesul la locuri de muncă, aptitudini și competențe; îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social și promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv îmbunătățirea serviciilor publice în domeniul sănătății și în alte domenii, împreună cu orientările generale ale politicilor economice adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE fac parte din orientările integrate care stau la baza Strategiei Europa 2020. Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a le alinia la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea stimulării creării de locuri de muncă și a promovării coeziunii sociale, îmbunătățind astfel competitivitatea Europei și transformând Uniunea într-un loc mai bun pentru investiții. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, statele membre ar trebui să programeze sprijinul FSE+ relevant pentru ele, ținând seama de orientările respective, precum și de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) și cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și, la nivel național, de aspectele ocupării forței de muncă și de aspectele sociale din programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, Garanția pentru tineret și alte recomandări relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării, parcursurile de actualizare a competențelor, Integrarea șomerilor de lungă durată, un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii și planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.
(4) La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (obiectivul 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (obiectivul nr 4), promovarea egalității de gen (obiectivul nr. 5) promovarea egalității de gen, promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți (obiectivul nr. 8) și reducerea inegalităților (obiectivul nr. 10).
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou)
(4a) Având în vedere Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961, Uniunea și statele sale membre ar trebui să includă în obiectivele lor promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii, în conformitate cu articolul 151 din TFUE.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 4 b (nou)
(4b) Societatea europeană se confruntă în continuare cu o serie de probleme sociale. Peste 100 de milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, șomajul în rândul tinerilor depășește în continuare dublul ratei globale a șomajului și este necesară o mai bună integrare a resortisanților țărilor terțe. Aceste probleme nu numai pun în pericol bunăstarea cetățenilor afectați direct, ci exercită o presiune economică și socială asupra întregii societăți europene.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a forței de muncă și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.
(5) Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, inegalități sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și problemelor de integrare conexe, de tranziția echitabilă către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj în general și de șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a societății și a forței de muncă și de penuria tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențele, educația, formarea și învățarea continuă relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind competențe și cunoștințe, politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor, precum și luând măsuri în privința inegalităților în creștere în materie de sănătate dintre statele membre și din interiorul acestora.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
(6) Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+ și coordonarea acestuia cu alte fonduri, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+.
(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare, precum și sinergiile între instrumentele financiare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+. Prezentul regulament ar trebui să specifice obiectivele operaționale și să stabilească dispoziții speciale privind acțiunile eligibile care pot fi finanțate de FSE+ în cadrul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
(8) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de incluziunea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
(9) Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate” cu gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a reduce sărăcia nu se realizează numai în cadrul gestiunii partajate, ci și în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
(10) Uniunea ar trebui să contribuie la politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, încurajând cooperarea și completând acțiunile acestora.Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii echitabile și favorabile incluziunii, indiferent de gen, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, de a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ și de a promova învățarea pe tot parcursul vieții, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a eradica sărăcia se vor realiza în continuare în principal în cadrul gestiunii partajate și, dacă este cazul, vor fi completate în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
(11) Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, accesibilitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre la nivel național, regional și local, prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 12
(12) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”.
(12) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Ar trebui să specifice alocările pentru activități care urmează să fie realizate în cadrul gestiunii partajate și alocările pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 13
(13) FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită (re)integrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.
(13) FSE+, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a îngrijitorilor, a persoanelor inactive economic și dezavantajate, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente, a antreprenoriatului și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea politicilor de ocupare a forței de muncă și a funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată și personalizată, acolo unde este cazul, pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, acordând o atenție specială grupurilor dezavantajate și pentru a facilita mobilitatea lucrătorilor și furnizarea de către aceștia a serviciilor într-un mod nediscriminatoriu. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces ușor la servicii de calitate, accesibile sau gratuite, de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și la alte servicii de îngrijire sau la sprijin de înaltă calitate. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sigur, sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de muncă, precum și de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire. FSE+ ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile menite să faciliteze tranziția tinerilor de la studii la câmpul muncii.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou)
(13a) Pentru a sprijini și a valorifica potențialul de creare de locuri de muncă în economia socială, FSE+ ar trebui să contribuie la îmbunătățirea integrării întreprinderilor sociale în planurile naționale de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, precum și în programele naționale de reformă. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de legislația în domeniul economiei sociale a diferitelor state membre, precum și de Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa.
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.
(14) În condițiile în care FSE+ este principalul instrument european principal consacrat ocupării forței de muncă, competențelor și incluziunii sociale, este vital ca acesta să poată contribui la coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga Europă. În acest scop, FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului nediscriminatoriu, a accesibilității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor lingvistice, antreprenoriale și digitale, inclusiv competențe în domeniul protecției datelor și administrării informației, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. În cazul șomerilor de lungă durată și al persoanelor care provin dintr-un mediu social defavorizat, ar trebui să se acorde o atenție specială capacitării lor. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă sau reintegrarea în câmpul muncii, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională a tuturor, precum și să contribuie la incluziune și la competitivitatea socială, la reducerea segregării orizontale și verticale și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin investiții în educația vocațională, învățarea la locul de muncă și ucenicii, punând accentul în special pe conceptul de succes al formării duale, care combină învățarea și experiența profesională, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu partenerii sociali, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, susținerea învățării informale și neformale, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor. FSE+ ar trebui să încurajeze, de asemenea, accesul minorităților la profesia de cadru didactic, pentru o mai bună integrare a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, minoritățile și migranții.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou)
(14a) FSE + ar trebui să sprijine măsurile incluse în planurile naționale ale statelor membre care vizează eradicarea sărăciei energetice și să promoveze eficiența energetică a clădirilor în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, în locuințele sociale, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” și cu Regulamentul (XX/XX) al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și cu Directiva (XX/XX) a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 14 b (nou)
(14b) În viitor, alocarea de finanțare din FSE+ statelor membre ar trebui să fie condiționată de oferirea de către acestea de dovezi că sunt implicate efectiv în proiecte privind implementarea sau consolidarea sistemului de formare duală, care combină predarea și practica, în cadrul Garanției pentru tineret.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea de studiu.
(15) Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, acordând o atenție specială copiilor care provin din medii sociale defavorizate, precum copiii din centrele de plasament și copiii fără adăpost, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar și reintegrarea în sistemul de învățământ, precum și educația și învățarea în rândul adulților, prevenind astfel transmiterea sărăciei de la o generație la alta, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii și excluziunea socială, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. Aceste forme de învățare informală nu ar trebui să înlocuiască accesul la educația obișnuită, în special la învățământul preșcolar și primar. În acest context, ar trebui să fie stabilite sinergii, complementaritate și coerență de politică cu programul Erasmus cu scopul de a viza și de a-i pregăti în mod adecvat și activ pe studenții defavorizați pentru experiențele de mobilitate din străinătate și de a spori participarea acestora la mobilitatea de studiu transfrontalieră.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou)
(15a) Sprijinul în cadrul priorității de investiții „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” contribuie la obiectivele stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sprijinite de FSE+ ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât din punctul de vedere al guvernanței grupurilor de acțiune locală, cât și al conținutului strategiei. FSE ar trebui să fie capabil să sprijine strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității în zone urbane și rurale, precum și investiții teritoriale integrate (ITI).
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 15 b (nou)
(15b) Valoarea adăugată a politicii de coeziune a Uniunii se regăsește în special în abordarea vizând dimensiunea teritorială la nivel local, guvernanța pe mai multe niveluri, planificarea multianuală și obiectivele comune și măsurabile, abordarea integrată în materie de dezvoltare și convergența către standardele europene în materie de capacități administrative.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 15 c (nou)
(15c) Comisia și statele membre ar trebui să vegheze ca egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen să constituie un principiu obligatoriu în toate etapele de programare, de la definirea priorităților programelor operaționale până la punerea în aplicare, monitorizare și evaluare și ca acțiunile-cheie pentru integrarea egalității de gen în toate domeniile de politică să primească sprijin.
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 15 d (nou)
(15d) FSE+ ar trebui să sprijine programele educaționale care le oferă adulților cu un nivel scăzut de competențe posibilitatea de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți1a.
__________________
JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 16
(16) FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, în special competențele digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor competențe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, de a facilita mobilitatea și tranzițiile profesionale, sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa.
(16) FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare provocările cu care se confruntă diferite grupuri defavorizate, în special competențele antreprenoriale și digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor și comunităților locale, competențe, abilități și cunoștințe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, cum ar fi cele induse de tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de a facilita tranziția de la educație la câmpul muncii și mobilitatea și sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați și persoanele cu handicap, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa și în coordonare și complementaritate cu programul Europa digitală.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 17
(17) Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.
(17) Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru dezvoltarea lor personală și profesională și pentru locurile de muncă ale viitorului și să se ia măsuri în privința problemelor societale actuale și viitoare.Comisia ar trebui să asigure sinergii între componenta „Sănătate” și programul Orizont Europa în vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute în domeniul protecției sănătății și al prevenirii bolilor.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou)
(17a) Sinergiile cu programul Drepturi și valori ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde acțiunile de prevenire și combatere a discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, islamofobiei și a altor forme de intoleranță, precum și dedica acțiuni specifice pentru prevenirea urii, a segregării și a stigmatizării, inclusiv a comportamentului agresiv, hărțuirii și tratamentului intolerant.
Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 17 b (nou)
(17b) Sinergiile create datorită cooperării teritoriale europene, atât la nivel regional, cât și la nivel transfrontalier, au creat proiecte de cooperare pentru îmbunătățirea locurilor de muncă, includerea populației mai vulnerabile, abordarea problemelor demografice, în domeniul sănătății și al educației, nu numai în Uniune, ci și cu țări care se află în etapa de preaderare și cu țări învecinate, în care cooperarea de la nivelul Uniunii aduce o valoare adăugată.FSE+ ar trebui să îmbunătățească finanțarea acestui tip de proiecte și să asigure transferul de cunoștințe între acestea și procesul legislativ pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare european și schimbul de bune practici între teritoriile din Uniune.
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 18
(18) FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a combate sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.
(18) FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre la toate nivelurile de administrație, inclusiv la nivel local și regional, de a eradica sărăcia, inclusiv sărăcia energetică, așa cum se prevede în normele recent adoptate privind guvernanța uniunii energetice [a se adăuga numărul regulamentului odată publicat], în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile sociale și în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici și strategii active și reactive diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, cetățenii unor țări terțe, inclusiv migranți, și lucrătorii săraci, dar nu se limitează la acestea. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora, inclusiv prin sprijin specific pentru economia socială. Statele membre ar trebui să promoveze acțiunile FSE+ care completează măsurile naționale, în concordanță cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii1a, inclusiv măsuri privind un sprijin adecvat pentru venit. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală orientate spre persoană, cele de îngrijire conexe și pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității și serviciile de orientare pentru accesul la locuințe sociale sau accesibile ca preț.Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității, caracterului incluziv și a eficacității acestora în reacția la realitățile în schimbare de pe piața muncii. FSE+ ar trebui să se ocupe, de asemenea, de sărăcia rurală cauzată de dezavantajele specifice ale zonelor rurale, cum ar fi situația demografică nefavorabilă, o piață nedezvoltată a forței de muncă, acces limitat la serviciile de educație și formare și la serviciile de asistență medicală și sociale.
______________
1a Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 19
(19) FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
(19) FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a combate formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și în rândul persoanelor în vârstă și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice cele mai simple norme cu putință în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 19 a (nou)
(19a) FSE+ ar trebui să urmărească soluționarea problemei sărăciei în rândul femeilor în vârstă de pe teritoriul Uniunii, luând în considerare faptul că disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, care se situează la 40%, constituie un risc acut de agravare a sărăciei în rândul femeilor în vârstă, în special în rândul celor care locuiesc fără un partener, urmând astfel angajamentele asumate în Concluziile Consiliului din 2015 „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”1a. Sărăcia în rândul femeilor în vârstă este exacerbată și de creșterea cheltuielilor nete cu asistența medicală și medicamentele pe care pacienții în vârstă trebuie să le suporte, în special femeile care își petrec o parte mai mare a vieții decât bărbații având o stare de sănătate precară, datorită speranței de viață mai mari.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 19 b (nou)
(19b) Pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți incluziunea socială, FSE+ trebuie să promoveze participarea activă a ONG-urilor specializate, precum și a organizațiilor de persoane expuse sărăciei, atât la elaborarea, cât și la implementarea programelor specifice.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 20
(20) Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație.
(20) Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare echitabilă a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care pot include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație, al FEDR și al acelor fonduri care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 20 a (nou)
(20a) Autoritățile statelor membre responsabile cu planificarea și implementarea FSE+ ar trebui să își coordoneze acțiunile cu autoritățile desemnate de statele membre pentru a gestiona intervenția Fondului pentru azil, migrație și integrare, în scopul de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe la toate nivelurile în cel mai bun mod posibil prin strategii puse în practică, în principal, de către autoritățile locale și regionale și de către organizații neguvernamentale și prin cele mai adecvate măsuri adaptate la situația specifică a resortisanților țărilor terțe. Măsurile de integrare ar trebui să vizeze resortisanții țărilor terțe care au domiciliul legal într-un stat membru sau, dacă este cazul, care sunt în curs de a obține șederea legală într-un stat membru, inclusiv beneficiari ai protecției internaționale.
Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 21
(21) FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.
(21) FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, eradicării sărăciei, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să implice autoritățile locale și regionale în procesul de asigurare a coerenței, a coordonării și a complementarității între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente, ținând seama de principiile și drepturile prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, de tabloul de bord social în cadrul semestrului european, de Agenda OIM privind munca decentă și de particularitățile regionale, contribuind astfel la obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 174 din TFUE în ceea ce privește întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale.
Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 21 a (nou)
(21a) Având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare a regiunilor și diferitele realități sociale din Uniune, gradul de flexibilitate a FSE+ ar trebuie să fie suficient pentru ca particularitățile regionale și teritoriale să fie luate în considerare.
Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 22
(22) Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.
(22) Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 27% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale și eradicarea sărăciei. Acest procent ar trebui să fie complementar resurselor naționale destinate combaterii sărăciei extreme.
Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 22 a (nou)
(22a) Toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), care constituie standardul în promovarea și protecția drepturilor copilului. Promovarea drepturilor copiilor reprezintă un obiectiv explicit al politicilor Uniunii (articolul 3 din Tratatul de la Lisabona), iar Carta prevede ca interesul superior al copilului să fie considerat primordial în toate acțiunile Uniunii. Uniunea și statele membre ar trebui să utilizeze FSE+ în mod adecvat pentru a rupe cercul vicios al defavorizării pentru copiii care trăiesc în sărăcie și excluziune socială, așa cum este definită în recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii”. FSE+ ar trebui să sprijine acțiunile care promovează intervențiile eficace care contribuie la exercitarea drepturilor copiilor.
Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 22 b (nou)
(22b) Având în vedere nivelul persistent ridicat de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială din Uniune (26,4 % în 2017), precum și Pilonul european al drepturilor sociale, care prevede că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și că copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru sistemul de garanție europeană pentru copii în scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală, educație și îngrijire gratuite, la locuințe decente și la hrană adecvată și de a eradica sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială. Investirea timpurie în copii generează randamente semnificative pentru aceștia și pentru societate în ansamblu și sunt cruciale pentru a rupe cercul vicios al defavorizării în primii ani de viață. Sprijinirea copiilor în a-și dezvolta competențe și capacități le permite să-și dezvolte potențialul deplin, conducându-i către cele mai bune rezultate în materie de educație și de sănătate, ajutându-i să devină membri activi ai societății și să-și sporească șansele pe piața muncii în calitate de tineri.
Amendamentul 41 Propunere de regulament Considerentul 23
(23) Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre în cauză ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor.
(23) Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, niveluri care sunt chiar mai ridicate în cazul tinerilor care provin dintr-un mediu social defavorizat, este necesar ca statele membre să continue să investească resurse adecvate din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, în special prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de înaltă calitate de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate eficace destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, tineri cel mai greu accesibili și tinerii în situații de vulnerabilitate, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat și pentru a-și furniza serviciile fără discriminări de orice natură. Statele membre ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 3 % din resursele lor naționale din cadrul componentei FSE+ pentru a sprijini politicile din domeniul capacității de inserție profesională a tinerilor, educația continuă, crearea de locuri de muncă de calitate, uceniciile și stagiile. Statele membre cu o rată a tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare mai mare decât media Uniunii sau mai mare de 15% ar trebui să aloce cel puțin 15% din resursele lor naționale din FSE+ pentru sprijinirea politicilor în acest domeniu, acționând la nivelul teritorial adecvat.
Amendamentul 42 Propunere de regulament Considerentul 23 a (nou)
(23a) Diferențele subregionale se multiplică, inclusiv în regiunile cele mai prospere, în care există insule de sărăcie.
Amendamentul 43 Propunere de regulament Considerentul 23 b (nou)
(23b) Cum domeniul de acțiune al FSE+ a fost extins, sarcinile adăugate ar trebui însoțite de o creștere bugetară pentru a îndeplini obiectivele programului.Este nevoie de mai multe fonduri pentru a combate șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și sărăcia și pentru a susține dezvoltarea și formarea profesională, în special în mediul profesional digital, în acord cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
Amendamentul 44 Propunere de regulament Considerentul 23 c (nou)
(23c) EURES ar trebui consolidat pe termen lung, în special printr-o dezvoltare cuprinzătoare a platformei internet și prin participarea activă a statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze mai eficient modelul existent și să publice în sistemul EURES toate locurile de muncă disponibile.
Amendamentul 45 Propunere de regulament Considerentul 24
(24) Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri.
(24) Statele membre și Comisia ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea și să exploateze sinergiile dintre acțiunile sprijinite prin FSE+ și celelalte programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Erasmus, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Orizont Europa, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, programul Europa digitală, InvestEU, Europa Creativă sau Corpul european de solidaritate.
Amendamentul 46 Propunere de regulament Considerentul 25
(25) În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Din cauza constrângerilor permanente, aceste regiuni necesită un sprijin specific.
(25) În conformitate cu articolele 349 și 174 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice, regiunile nordice slab populate și insulele au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Deoarece suferă de handicapuri naturale grave și permanente de natură geografică, aceste regiuni au nevoie de un sprijin specific.
Amendamentul 47 Propunere de regulament Considerentul 25 a (nou)
(25a) În conformitate cu articolul 174 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE + contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici specifice pentru a contracara constrângerile și dificultățile cu care se confruntă regiunile care suferă handicapuri demografice grave și continue, cum ar fi regiunile depopulate și slab populate.
Amendamentul 48 Propunere de regulament Considerentul 26
(26) Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.
(26) Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre instituțiile Uniunii și autoritățile locale, regionale, naționale și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale, să asigure o participare semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, organismelor de promovare a egalității, instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a altor organizații relevante și reprezentative la programarea și execuția FSE+, de la desemnarea priorităților programelor operaționale la punerea în practică, monitorizarea și evaluarea rezultatelor și impactului, în concordanță cu Codul european de conduită privind parteneriatul, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene înființate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/20141a. În plus, în scopul asigurării nediscriminării și a egalității de șanse, organismele de promovare a egalității și instituțiile naționale de apărare a drepturilor omului ar trebui să fie implicate în fiecare etapă.
____________
1a Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
Amendamentul 49 Propunere de regulament Considerentul 26 a (nou)
(26a) O bună guvernanță și parteneriatul dintre autoritățile de management și parteneri necesită utilizarea eficace și eficientă a consolidării capacităților părților interesate, cărora statele membre ar trebui să le aloce o proporție adecvată din resursele FSE+. Deoarece investițiile în capacitatea instituțională și în eficiența administrației publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea reformelor, a unei mai bune reglementări și a bunei guvernanțe nu mai sunt incluse în obiectivul operațional al FSE+ cu gestiune partajată, ci în Programul de sprijin pentru reforme structurale, este necesar ca Comisia și statele membre să asigure coordonarea eficace între cele două instrumente.
Amendamentul 50 Propunere de regulament Considerentul 27
(27) Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
(27) Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, inclusiv la nivel local, este esențial să se acorde sprijin inovării și economiei sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
Amendamentul 51 Propunere de regulament Considerentul 27 a (nou)
(27a) Pentru a profita pe deplin de potențialul cooperării intersectoriale și pentru a îmbunătăți sinergiile și coerența cu alte domenii de politică în vederea atingerii obiectivelor sale generale, FSE + ar trebui să poată să sprijine acțiunile inovatoare care utilizează sportul, activitatea fizică și cultura pentru a promova incluziunea socială, să combată șomajul, în special în rândurile grupurilor defavorizate, să amelioreze incluziunea grupurilor marginalizate, să promoveze un stil de viață sănătos și să prevină bolile.
Amendamentul 52 Propunere de regulament Considerentul 28
(28) Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
(28) Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. Aspectele legate de gen ar trebui să fie luate în considerare în cadrul tuturor programelor puse în practică, pe parcursul elaborării, punerii în practică, monitorizării și evaluării acestora. În plus, FSE+ ar trebui, în special, să respecte articolul 21 din Cartă, care prevede că se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. mai mult, discriminarea bazată pe caracteristici sexuale sau pe identitatea de gen sau din motive de naționalitate ar trebui, de asemenea, interzisă. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure, de asemenea, că FSE+ promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, printre altele, educația, munca, ocuparea și accesibilitatea universală. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple și intersecționale. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor urmează să fie în concordanță cu Carta și se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
Amendamentul 53 Propunere de regulament Considerentul 28 a (nou)
(28a) Ar trebui luată în calcul ideea de a se folosi indicatori regionali pentru a se ține seama mai bine de diferențele subregionale.
Amendamentul 54 Propunere de regulament Considerentul 28 b (nou)
(28b) FSE + ar trebui să sprijine studiul limbilor pentru promovarea înțelegerii reciproce și construirea unei societăți incluzive și printr-o adoptare mai largă de către statele membre a setului de instrumente pentru sprijinul lingvistic pentru refugiați, elaborat de Consiliul Europei.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Considerentul 29
(29) În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre.
(29) În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date, dacă este posibil, defalcate pe sexe, sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre, respectând protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a. Este recomandabil să se stimuleze continuarea transmiterii electronice a datelor, întrucât aceasta contribuie la reducerea sarcinilor administrative.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 56 Propunere de regulament Considerentul 31
(31) Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui să poată fi aplicate la scară mai largă sau în alte contexte cu sprijin financiar din partea FSE+, precum și din alte surse.
(31) Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau - unde este cazul - transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.
Amendamentul 57 Propunere de regulament Considerentul 32
(32) FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.
(32) FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă, cu implicarea partenerilor sociali, ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii. FSE+ acoperă parteneriatele transfrontaliere dintre serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali și activitățile acestora de promovare a mobilității , precum și transparența și integrarea piețelor transfrontaliere ale forței de muncă prin informare, consultanță și plasament. În numeroase regiuni de frontieră, acestea au un rol important în dezvoltarea unei autentice piețe europene a muncii.
Amendamentul 58 Propunere de regulament Considerentul 33
(33) Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
(33) Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta și la serviciile de sprijin pentru întreprinderile din domeniul economiei sociale, inclusiv în sectorul cultural și creativ, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și grupurile dezavantajate care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
Amendamentul 59 Propunere de regulament Considerentul 33 a (nou)
(33a) Comisia ar trebui să introducă la nivelul Uniunii o „etichetă europeană a economiei sociale” pentru întreprinderile sociale și bazate pe solidaritate, care să se bazeze pe criterii clare, menite să scoată în evidență caracteristicile specifice ale acestor întreprinderi și impactul lor social, să le crească vizibilitatea, să încurajeze investițiile, să faciliteze accesul la finanțare și la piața unică pentru cei care doresc să-și extindă activitatea pe plan național sau în alte state membre, respectând, totodată, diferitele forme și cadre juridice din acest sector și din statele membre;
Amendamentul 60 Propunere de regulament Considerentul 34
(34) Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fi implicați, după caz, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
(34) Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați, după caz și atât timp cât acestea nu urmăresc obiective politice sau sociale în contradicție cu idealurile Uniunii, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
Amendamentul 61 Propunere de regulament Considerentul 34 a (nou)
(34a) Cooperarea transnațională are o valoare adăugată semnificativă și, prin urmare, ar trebui să fie sprijinită de toate statele membre, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, ținând seama de principiul proporționalității. De asemenea, ar trebui să se dea mai multă greutate rolului Comisiei în facilitarea schimburilor de experiență și în coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante.
Amendamentul 62 Propunere de regulament Considerentul 35 a (nou)
(35a) Comisia Europeană ar trebui să sporească participarea statelor membre și a organizațiilor subreprezentate, prin reducerea cât mai mult posibil a obstacolelor în calea participării, inclusiv a sarcinii administrative de a solicita și a primi finanțare.
Amendamentul 63 Propunere de regulament Considerentul 35 b (nou)
(35b) Unul dintre obiectivele principale ale Uniunii este consolidarea sistemelor de sănătate, prin sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență medicală, elaborând un sistem de informații sustenabil în materie de sănătate, precum și prin sprijinirea proceselor naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente.
Amendamentul 64 Propunere de regulament Considerentul 36
(36) Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisias-a angajat să ajute statele membre să îșiatingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
(36) Se impune continuarea eforturilor în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la articolul 168 din TFUE.Dacă întreaga populație va rămâne sănătoasă și activă într-un mod nediscriminatoriu și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Sprijinul și recunoașterea acordate inovării, inclusiv inovării sociale, care are un impact asupra sănătății, contribuie la luarea de măsuri de răspuns la problemele de sustenabilitate ale sectorului sănătății în contextul soluționării problemelor generate de schimbările demografice.În plus, acțiunile în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății sunt importante pentru realizarea obiectivului de „creștere favorabilă incluziunii”. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
Amendamentul 65 Propunere de regulament Considerentul 36 a (nou)
(36a) Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „sănătatea este o stare generală de bine din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației Uniunii, este esențial să nu se pună accentul exclusiv pe sănătatea fizică și bunăstarea socială. Potrivit OMS, problemele de sănătate mintală sunt responsabile pentru aproape 40 % din anii trăiți cu dizabilități. Problemele de sănătate mintală sunt, de asemenea, variate și de lungă durată, constituie o sursă de discriminare și contribuie în mod semnificativ la inegalitatea în domeniul sănătății. În plus, criza economică afectează factorii care determină sănătatea mintală, deoarece factorii de protecție sunt diminuați, iar factorii de risc cresc.
Amendamentul 66 Propunere de regulament Considerentul 37
(37) Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală de calitate, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici.
(37) Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală și servicii de îngrijire conexe de calitate și care plasează persoana în centrul atenției, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie.
Amendamentul 67 Propunere de regulament Considerentul 37 a (nou)
(37a) Programele anterioare de acțiune ale Uniunii în domeniul sănătății publice (2003-2008) și în domeniul sănătății (2008-2013 și 2014-2020), stabilite prin Deciziile nr. 1786/2002/CE1a și, respectiv, nr. 1350/2007/CE1b precum și prin Regulamentul (UE) nr. 282/2014 ale Parlamentului European și Consiliului1c („programele anterioare din domeniul sănătății“), au fost evaluate favorabil ca având drept rezultat o serie de evoluții și îmbunătățiri importante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să se bazeze pe realizările programelor anterioare din domeniul sănătății.
____________________
1aDecizia nr. 1786/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008) (JO L 271, 9.10.2002, p. 1).
1bDecizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008‑2013) (JO L 301, 20.11.2007, p. 3).
1cRegulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
Amendamentul 68 Propunere de regulament Considerentul 37 b (nou)
(37b) Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să constituie un mijloc de promovare a acțiunilor în domenii în care există o valoare adăugată pentru Uniune, care poate fi demonstrată pe baza următoarelor aspecte:schimbul de bune practici între statele membre și între regiuni;sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau învățarea reciprocă;sprijinirea calificării profesioniștilor din domeniul sănătății;abordarea amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a atenua consecințele acestora;luarea de măsuri în privința anumitor aspecte privind piața internă în care Uniunea dispune de o legitimitate considerabilă pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele membre;deblocarea potențialului de inovare în domeniul sănătății;acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză la nivelul Uniunii;îmbunătățirea eficienței prin evitarea risipei de resurse ca urmare a redundanței și prin optimizarea utilizării resurselor financiare.
Amendamentul 69 Propunere de regulament Considerentul 38
(38) Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor de-a lungul întregii vieți a cetățenilor Uniunii și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să promoveze modele de prevenție eficace, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii.
(38) Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor, la diagnosticarea timpurie de-a lungul întregii vieți a persoanelor care locuiesc în Uniune și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun, fumatul și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, factorii de mediu care constituie un risc asupra sănătății, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obezitatea și obiceiurile alimentare nesănătoase, legate și ele de sărăcie și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, o sensibilizare mai mare a publicului cu privire la factorii de risc, intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite, inclusiv prin vaccinare, asupra stării generale de sănătate pe tot parcursul vieții, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. În acest context, ar trebui acordată o atenție deosebită educației pentru sănătate, deoarece ajută persoanele și comunitățile să își îmbunătățească sănătatea, să își sporească cunoștințele și le influențează atitudinea.Problemele actuale în materie de sănătate pot fi gestionate în mod eficace numai prin colaborarea la nivelul UE și prin acțiunea continuă a UE în domeniul sănătății. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să sprijine punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii, să promoveze modele de prevenție și de sensibilizare eficace destinate tuturor, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate, inovatoare, accesibile, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru persoanele care locuiesc în Uniune, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
Amendamentul 70 Propunere de regulament Considerentul 38 a (nou)
(38a) Pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”, Comisia Europeană ar trebui să sprijine crearea unui Comitet director pentru sănătate.În plus, Comisia ar trebui să propună modalități și o metodologie de aliniere a activităților legate de sănătate la procesul semestrului european, abilitat acum să recomande reforme ale sistemelor de sănătate (și ale altor factori sociali determinanți ai sănătății) pentru o mai mare accesibilitate și durabilitate a dispozițiilor privind asistența medicală și protecția socială în statele membre.
Amendamentul 71 Propunere de regulament Considerentul 39
(39) Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80% din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
(39) Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică acțiuni transsectoriale și dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi emisiile și poluarea bruscă și cumulativă a mediului, bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
Amendamentul 72 Propunere de regulament Considerentul 39 a (nou)
(39a) Investițiile continue în abordări inovatoare bazate pe comunitate pentru combaterea bolilor transfrontaliere, cum ar fi epidemiile de HIV/SIDA, tuberculoză și hepatitele virale sunt vitale, întrucât dimensiunea socială a bolilor este un factor major care afectează capacitatea de abordare a acestora ca epidemii în Uniune și în țările vecine.O inițiativă politică mai ambițioasă și mijloacele tehnice și financiare adecvate pentru a asigura un răspuns regional durabil în lupta împotriva HIV/SIDA și a hepatitei în Europa vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind aceste boli.
Amendamentul 73 Propunere de regulament Considerentul 40
(40) Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
(40) Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace, totodată reducând utilizarea acestora pentru a ajuta la combaterea rezistenței la antimicrobiene, sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 74 Propunere de regulament Considerentul 42
(42) Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
(42) Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente, cu sprijinul activ al societății civile. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre și, în plus, organizațiile societății civile, după caz, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
Amendamentul 75 Propunere de regulament Considerentul 42 a (nou)
(42a) Pentru a spori performanța monitorizării programelor în ceea ce privește ineficiențele și inadvertențele, Comisia ar trebui să pună în aplicare și să utilizeze indicatori de monitorizare programatici și specifici acțiunilor pentru a se asigura că obiectivele programului sunt atinse.
Amendamentul 76 Propunere de regulament Considerentul 42 b (nou)
(42b) Programul FSE+ ar trebui să elimine obstacolele existente în calea participării la societatea civilă, de exemplu prin simplificarea procedurilor de solicitare, ușurarea criteriilor financiare prin eliminarea procentajului de cofinanțare în anumite cazuri, dar și prin consolidarea capacităților pacienților, ale organizațiilor lor și ale altor factori relevanți prin formare și educație.Programul urmărește, de asemenea, să permită funcționarea rețelelor și organizațiilor societății civile la nivel european care contribuie la realizarea obiectivelor sale, inclusiv a organizațiilor la nivelul Uniunii.
Amendamentul 77 Propunere de regulament Considerentul 42 c (nou)
(42c) Punerea în aplicare a componentei „Sănătate” a FSE+ ar trebui să fie de așa natură încât să se respecte responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de asistență medicală.Respectând obligațiile din tratat și rolul statelor membre ca interlocutor principal în procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii, autoritățile competente de la nivel subnațional ar trebui totodată implicate pentru a asigura un impact eficient și durabil al politicii Uniunii în domeniul sănătății, prin integrarea acestora în politicile sociale de pe teren.
Amendamentul 78 Propunere de regulament Considerentul 44
(44) Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. Prezentul regulament, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, asigurând totodată realizarea obiectivelor în materie de sănătate. Prin urmare, este necesară dezvoltarea continuă a bazei de dovezi necesare pentru punerea în aplicare a legislației cu un astfel de caracter științific.
(44) Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. În plus, multe alte acte legislative ale Uniunii au un impact semnificativ asupra sănătății, cum ar fi cele referitoare la alimente și la etichetarea alimentelor, poluarea aerului, perturbatorii endocrini și pesticide. În unele cazuri, impactul cumulativ al factorilor de risc asupra mediului nu este clar înțeles, ceea ce poate duce la riscuri inacceptabile pentru sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 79 Propunere de regulament Considerentul 44 a (nou)
(44a) Reglementările cu implicații în materie de sănătate, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, păstrând la bază principiul precauției, astfel cum este consacrat în tratate.Prin urmare, este necesar să se dezvolte în mod constant baza de date științifice necesară pentru punerea în aplicare acestei legislații de natură științifică și pentru a asigura posibilitatea unei examinări independente, recâștigând astfel încrederea publică în procesele Uniunii, și întrucât, prin însăși natura sa, punerea în comun acestor dovezi este în interesul publicului, ar trebui garantat cel mai înalt nivel de transparență.
Amendamentul 80 Propunere de regulament Considerentul 44 b (nou)
(44b) Soluționarea problemelor în materie de sănătate nu se poate face numai de sectorul sănătății, întrucât sănătatea este determinată de mai mulți factori externi.Prin urmare, așa cum se menționează în tratatele de la Maastricht și Amsterdam, implicarea sănătății în toate domeniile de politică este importantă pentru capacitatea Uniunii de a face față problemelor viitoare.Totuși, sensibilizarea altor sectoare cu privire la impactul deciziilor lor asupra sănătății și la integrarea sănătății în politicile lor este una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă în prezent sectorul sănătății din Europa.Progrese importante în ceea ce privește sănătatea au fost înregistrate până în prezent în politici din sectoare precum educația, traficul, nutriția, agricultura, forța de muncă sau planificarea.De exemplu, în domeniul sănătății inimii s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative prin schimbări în politicile și reglementările privind calitatea alimentelor, o mai intensă activitate fizică și reducerea fumatului.
Amendamentul 81 Propunere de regulament Considerentul 46
(46) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
(46) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada de programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
Amendamentul 82 Propunere de regulament Considerentul 47
(47) În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(47) În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul va trebui să țină seama de constrângerile speciale cu care se confruntă persoanele și entitățile stabilite pe aceste teritorii, pentru a le permite acestora accesul real la componentele menționate anterior.
__________________
__________________
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 83 Propunere de regulament Considerentul 48
(48) Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
(48) Sub rezerva respectării tuturor normelor și reglementărilor relevante, statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
Amendamentul 84 Propunere de regulament Considerentul 50 a (nou)
(50a) Este important să se asigure o gestiune financiară a fondurilor sănătoasă și corectă pentru a garanta implementarea sa într-un mod cât mai clar, mai eficient și mai ușor cu putință, garantându-se, în același timp, certitudinea juridică și accesibilitatea sa pentru toți participanții.Având în vedere că activitățile FSE+ se desfășoară în cadrul gestiunii partajate, statele membre nu ar trebui să adauge norme suplimentare sau să modifice normele din mers, pentru că acest lucru ar complica utilizarea fondurilor pentru beneficiari și ar putea duce la o întârziere în plata facturilor.
Amendamentul 85 Propunere de regulament Considerentul 51
(51) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale și a sănătății și reducerea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
(51) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității și echității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației, formării și îngrijirii și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a sănătății și eradicarea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
Amendamentul 86 Propunere de regulament Articolul 1
Articolul 1
Articolul 1
Obiect
Obiect
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+).
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+). FSE+ are trei componente: componenta cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”.
Acesta prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.
Prezentul regulament prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, completând normele generale aplicabile FSE+ în temeiul Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul privind dispozițiile comune].
Amendamentul 87 Propunere de regulament Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Definiții
Definiții
1. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1) „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și orientarea către acestea sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(1) „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială și de a eradica sărăcia, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și de sprijin psihologic și orientarea către acestea, oferirea de informații relevante despre serviciile publice sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(2) „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(2) „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(3) „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare;
(3) „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă, inclusiv produse pentru igiena feminină, și materiale școlare;
(4) „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(4) „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(5) „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(5) „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(6) „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(6) „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase și după 12 luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(7) „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7) „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7a) „parteneriate transfrontaliere” înseamnă, în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, structuri permanente de cooperare între servicii publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă sau partenerii sociali situați în cel puțin două state membre;
(8) „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(8) „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(9) „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(9) „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(10) „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(10) „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(11) „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(11) „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(12) „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(12) „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(13) „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(13) „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, inclusiv copii și persoane fără adăpost, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(14) „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(14) „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(15) „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(15) „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere din economia socială, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(a) în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(a) în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social, inclusiv asupra mediului, pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(b) își utilizează profiturile în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(b) reinvestește cea mai mare parte din profiturile obținute în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(c) este administrată în mod antreprenorial, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(c) este administrată în mod antreprenorial, democratic, participativ, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(15a) „întreprindere socială” înseamnă diferite tipuri de întreprinderi și entități diverse care își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, cum ar fi cooperativele, casele de ajutor reciproc, asociațiile, fundațiile, întreprinderile sociale și alte tipuri de întreprinderi reglementate de legile diferitelor state membre și care se bazează pe prioritatea persoanei și a obiectului social comparativ cu capitalul, guvernanța democratică, solidaritatea și reinvestirea profiturilor sau a excedentelor, în proporție majoritară;
(16) „inovații sociale” înseamnă activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(16) „inovații sociale” înseamnă activități, inclusiv activități colective, care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii, practici și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, inclusiv între public, organizațiile din sectorul terțiar, cum ar fi organizațiile de voluntariat și cele comunitare, și întreprinderile sociale, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(17) „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(17) „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte, inclusiv geografice și sectoriale, sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(18) „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematică, știință, tehnologie și inginerie, competențele digitale, personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia culturală.
(18) „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematica, știința, tehnologia, artele și ingineria, competențele digitale, competențele în domeniul mass-media; personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia (inter)culturală și gândirea critică;
(19) „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(19) „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene;
(19a) „grupuri dezavantajate” înseamnă grupuri-țintă cu un număr ridicat de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie, de discriminare sau de excluziune socială, inclusiv, printre altele, minoritățile etnice, cum ar fi romii, resortisanții țărilor terțe, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, copiii, părinții singuri, persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice;
(19b) „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale (formală, non-formală și informală), în orice etapă a vieții, inclusiv educația copiilor preșcolari, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, a competențelor, a aptitudinilor și a posibilităților de a participa în societate.
2. Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2. Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2a. Definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii1a se aplică, de asemenea, componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în cadrul gestiunii directe și indirecte.
________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 88 Propunere de regulament Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Obiective generale și metode de execuție
Obiective generale și metode de execuție
FSE+ are drept scop să sprijine statele membre să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017.
FSE+ sprijină statele membre, la nivel național, regional și local, precum și Uniunea să dezvolte societăți favorabile incluziunii și să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă de calitate, crearea de locuri de muncă, educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, incluziunea și integrarea socială, coeziune socială, protecție socială și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii.
FSE+ este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene și cu Carta, respectând principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, contribuind astfel la obiectivele Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE și cu angajamentul Uniunii și al statelor sale membre de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul egal la piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții, condiții de lucru de înaltă calitate, protecția, integrarea și incluziunea socială, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, investiții în favoarea copiilor și a tinerilor, nediscriminarea, egalitate între femei și bărbați, acces la servicii de bază și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Execuția fondului se realizează:
Execuția fondului se realizează:
a) în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
a) în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
b) în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
b) în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
Amendamentul 89 Propunere de regulament Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Obiective specifice
Obiective specifice
1. FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
1. FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, mobilității, incluziunii sociale, eradicării sărăciei și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
(i) îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;
(i) îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la forță de muncă de calitate și la măsuri de activare, în special măsuri specifice pentru tineri, mai ales prin punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată, persoanele inactive din punct de vedere economic și grupurile defavorizate, acordându-se o atenție deosebită persoanelor care se confruntă cu cele mai multe obstacole în ocuparea unui loc de muncă, promovării ocupării forței de muncă, a activității independente, a spiritului antreprenorial și a economiei sociale;
(ii) modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(ii) modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(iii) promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos care să reducă riscurile la adresa sănătății, a adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iii) promovarea participării femeilor la piața muncii și a evoluției lor în carieră, promovarea principiului remunerării egale pentru muncă egală și a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, acordându-se o atenție deosebită părinților singuri, inclusiv în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor, la educație preșcolară, la servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice și la alte servicii de îngrijire și tipuri de sprijin abordabile ca preț, favorabile incluziunii și de calitate; și promovarea unui mediu de lucru sănătos, bine adaptat, care să reducă riscurile la adresa sănătății și riscul apariției bolilor, precum și promovarea adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și promovarea reorientării profesionale și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iv) îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;
(iv) îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe antreprenoriale și digitale, și recunoașterea învățării non-formale și informale, pentru a promova incluziunea digitală și a facilita tranziția de la studii la muncă, în scopul reflectării cerințelor sociale și economice;
(v) promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;
(v) promovarea accesului egal la educație și formare de înaltă calitate, abordabile ca preț și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate și persoanele care asigură servicii de îngrijire, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, combătând abandonul școlar și promovând introducerea sistemelor de formare duală, uceniciile, mobilitatea pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;
(vi) promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională;
(vi) promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională și participarea deplină în societate;
(vii) favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională;
(vii) favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, în special pentru grupurile defavorizate;
(viii) promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
(viii) promovarea integrării socioeconomice pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților;
(viiia) combaterea discriminării comunităților marginalizate, cum ar fi romii, și promovarea integrării lor socioeconomice;
(ix) creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ix) creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile, accesibile și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii pentru obținerea de locuințe și la servicii de asistență medicală orientate către persoane și servicii de îngrijire conexe; modernizarea instituțiilor de securitate socială, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a sistemelor de protecție socială și de incluziune socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială egală, acordând o atenție deosebită copiilor, grupurilor dezavantajate și celor mai defavorizate persoane; îmbunătățirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ixa) creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități în vederea îmbunătățirii incluziunii lor pe piața forței de muncă și în programele de educație și de formare;
(x) promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(x) promovarea integrării sociale a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie și/sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(xi) reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare.
(xi) reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare, pentru a asigura incluziunea lor socială, acordându-se o atenție specială copiilor aflați în situații vulnerabile.
2. Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ contribuie, de asemenea, la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
2. Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ are drept scop să contribuie la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
1. o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;
1. o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare, a centrelor de sănătate și de asistență medicală și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale, ținând seama de legile și de cadrele instituite în statele membre în domeniul economiei sociale;
2. o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie și bioeconomie.
2. o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, creșterea gradului de sensibilizare a populației în ceea ce privește dezvoltarea și stilurile de viață durabile, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economia circulară și bioeconomie;
2a. o Uniune mai apropiată de cetățeni, prin măsuri care vizează reducerea sărăciei și incluziunea socială, luând în considerare particularitățile zonelor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socioeconomice în orașe și regiuni;
2b. În cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, FSE+ sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea instrumentelor, politicilor și legislației relevante ale Uniunii și promovează elaborarea de politici bazate pe date concrete, inovarea socială și progresul social, în colaborare cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private (obiectivul specific 1); promovează mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor pe o bază echitabilă și stimulează oportunitățile de ocupare a forței de muncă (obiectivul specific 2); promovează ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțării pentru microîntreprinderi și întreprinderile din economia socială, în special pentru persoanele vulnerabile (obiectivul specific 3);
3. În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ sprijină, de asemenea, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea și sprijină legislația UE în domeniul sănătății.
3. În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ contribuie la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și la prevenirea bolilor, inclusiv prin promovarea activității fizice și a educației pentru sănătate, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, crește speranța de viață la naștere, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea, promovează prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și sănătatea pe parcursul întregii vieți și consolidează și sprijină legislația UE legată de sănătate, inclusiv în domeniul sănătății mediului, și promovează sănătatea în toate politicile Uniunii.Politica Uniunii în domeniul sănătății este ghidată de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) pentru a se asigura că UE și statele membre ating obiectivele ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”.
Amendamentul 90 Propunere de regulament Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Buget
Buget
1. Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 101174 000 000 EUR în prețuri curente.
1. Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 106781 000 000 EUR în prețurile din 2018 (120 457 000 000 EUR în prețuri curente).
2. Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88646194590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
2. Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 105686 000 000 EUR în prețurile din 2018 (119222000000 EUR în prețuri curente), din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), 5 900 000 000 EUR pentru măsuri din cadrul Garanției europene pentru copii menționate la articolul 10a, iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
3. Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 174 000 000 EUR în prețuri curente.
3. Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 095 000 000 EUR în prețurile din 2018 (1 234 000 000 EUR în prețuri curente).
4. Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
4. Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
(a) 761 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(a) 675 000 000 EUR la prețurile din 2018 (761 000 000 EUR la prețurile curente) pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(b) 413 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
(b) 420 000 000 EUR la prețurile din 2018 (473 000 000 EUR la prețurile curente; sau 0,36 % din CFM 2021-2027) pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
5. Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
5. Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
Amendamentul 91 Propunere de regulament Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea
Egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea
1. Toate programele puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.
1. Toate programele puse în aplicare în cadrul FSE+ asigură egalitatea de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.Ele sprijină, de asemenea, acțiuni specifice care vizează creșterea participării femeilor la viața profesională și dezvoltarea lor profesională, precum și concilierea între viața profesională și cea personală, promovarea egalității de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, stare de sănătate, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap și în ceea ce privește TIC, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, consolidând astfel incluziunea socială și reducând inegalitățile.
2. Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității.
2. Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității și a îmbunătățirii accesibilității universale pentru persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 92 Propunere de regulament Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Coerență și concentrare tematică
Coerență și concentrare tematică
1. Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
1. Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și în tabloul de bord social din cadrul semestrului european și de caracteristicile regionale specifice, contribuind astfel la obiectivele Uniunii stabilite la articolul 174 din TFUE în materie de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și care sunt pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
Statele membre și, după caz, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, InvestEU, Europa Creativă, instrumentul „Drepturi și valori”, Erasmus, Fondul pentru azil și migrație, Cadrul UE post-2020 pentru strategiile naționale de integrare a romilor și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între autoritățile de management responsabile de punerea în aplicare în vederea asigurării unor abordări integrate și a realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
2. Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
2. Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
3. Statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(xi), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3. Statele membre alocă cel puțin 27% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3a. În cadrul obiectivelor specifice pentru domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x), statele membre alocă cel puțin 5 % din resursele lor provenite din FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice care vizează executarea Garanției europene pentru copii, cu scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, îngrijiri gratuite, locuințe decente și alimentație adecvată.
4. Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de reducere a deprivării materiale stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi).
4. Pe lângă alocarea minimă de cel puțin 27 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de incluziune socială a persoanelor celor mai defavorizate și/sau de reducere a deprivării materiale, stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctele (x) și (xi).
În cazuri justificate în mod corespunzător, resursele alocate obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (x), care vizează persoanele cele mai defavorizate, pot fi luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerința de alocare a cel puțin 2 % stabilită la prezentul alineat primul paragraf.
5. Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
5. Statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor cu gestiune partajată unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019 sau în care rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru intervalul 2021-2025 din perioada de programare acțiunilor și reformelor structurale menționate mai sus, acordând o atenție deosebită regiunilor mai afectate și ținând seama de divergențele dintre ele.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024 sau în care rata NEET este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor sau reformelor structurale menționate cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la al doilea și al treilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf. Alocarea respectivă nu înlocuiește finanțarea necesară pentru infrastructura și dezvoltarea regiunilor ultraperiferice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
6. Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
6. Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
7. Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
7. Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
Amendamentul 93 Propunere de regulament Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Respectarea drepturilor fundamentale
Cu ocazia executării acestor fonduri, statele membre și Comisia asigură respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei.
Orice cost generat de o acțiune care nu este în concordanță cu Carta nu este eligibil în temeiul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul privind dispozițiile comune xx/xx și al Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014.
Amendamentul 94 Propunere de regulament Articolul 8
Articolul 8
Articolul 8
Parteneriat
Parteneriat
1. Fiecare stat membru asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.
1. În conformitate cu articolul 6 din [viitorul RDC] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014, fiecare stat membru asigură, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, o participare semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organismelor de promovare a egalității, a instituțiilor naționale pentru drepturile omului și a altor organizații relevante sau reprezentative la programarea și realizarea politicilor și inițiativelor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al nediscriminării și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată. Această participare semnificativă este favorabilă incluziunii și accesibilă persoanelor cu handicap.
2. În cadrul fiecărui program, statele membre alocă o proporție adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.
2. Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele FSE+ pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile de la nivel european și național sub formă de formare profesională, măsuri de colaborare în rețea și consolidarea dialogului social, precum și pentru activități întreprinse de partenerii sociali în comun.
Amendamentul 95 Propunere de regulament Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Reducerea deprivării materiale
Reducerea deprivării materiale
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific.
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) privind incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane și/sau deprivarea materială se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific. Rata de cofinanțare pentru această prioritate sau pentru acest program este stabilită la cel puțin 85 %.
Amendamentul 96 Propunere de regulament Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități specifice și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități sau al unui program specific și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Amendamentul 97 Propunere de regulament Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Sprijin pentru Garanția europeană pentru copii
Sprijinul în temeiul articolului 7 alineatul (3a) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific care reflectă Recomandarea Comisiei Europene din 2013 referitoare la Investițiile în copii. Acesta contribuie la reducerea sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, în cadrul obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x).
Amendamentul 98 Propunere de regulament Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice.
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 4 alineatul (1).Statele membre asigură complementaritatea, coerența, coordonarea și sinergiile cu Pilonul european al drepturilor sociale.
La nivelul autorității de management este asigurată o flexibilitate suficientă pentru identificarea priorităților și a domeniilor pentru investițiile realizate prin intermediul FSE+ în concordanță cu provocările locale sau regionale specifice.
Amendamentul 99 Propunere de regulament Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Dezvoltare teritorială integrată
1. FSE+ poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxxx/2018 [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile de la capitolul II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].
2. Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin ESF+, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
Amendamentul 100 Propunere de regulament Articolul 11 b (nou)
Articolul 11b
Cooperare transnațională
1. Statele membre pot sprijini acțiuni de cooperare transnațională în cadrul unei priorități specifice.
2. Acțiunile de cooperare transnațională pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată unei astfel de priorități, rata maximă de cofinanțare a acesteia poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 101 Propunere de regulament Articolul 12
Articolul 12
Articolul 12
Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”).
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”). În plus, articolul 13 se aplică, de asemenea, sprijinului FSE+, în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi).
Amendamentul 102 Propunere de regulament Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Acțiuni inovatoare
Acțiuni sociale inovatoare
1. Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
1. Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și/sau experimentările sociale, inclusiv pe cele cu o componentă socio-culturală, utilizând abordări ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, partenerii sociali, întreprinderile sociale, sectorul privat și societatea civilă.
1a. În cadrul programelor lor operaționale sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domeniile de inovare socială și experimentări sociale care corespund nevoilor lor specifice.
2. Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (experimentări sociale) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
2. Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (inovări sociale și experimentări sociale, inclusiv cele cu o componentă socio-culturală) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
3. Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3. Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4. Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
4. Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 103 Propunere de regulament Articolul 14
Articolul 14
Articolul 14
Eligibilitate
Eligibilitate
1. Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
1. Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
(a) achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură și
(a) achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și achiziționarea de infrastructură și
(b) achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
(b) achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este absolut necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
2. Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
2. Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
3. Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
3. Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4. Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca nivelul acestora să nu depășească 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia în cauză în statul membru, conform datelor Eurostat.
4. Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată.În cazul în care se aplică un contract colectiv, acestea se stabilesc în conformitate cu contractul respectiv. Dacă nu se aplică niciun contract colectiv, nivelul lor nu depășește 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia sau expertiza specifică în cauză în statul membru sau în regiunea respectivă, conform justificării documentare relevante furnizate de autoritatea de gestionare și/sau conform datelor Eurostat.
Amendamentul 104 Propunere de regulament Articolul 15
Articolul 15
Articolul 15
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1. Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa 1 la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1. Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I sau în anexa IIa pentru acțiuni care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (x), la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program și indicatori specifici fiecărei acțiuni.
2. Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
2. Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
3. În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
3. În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
4. Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4. Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4a. Datele menționate la alineatul (3) includ o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru a monitoriza punerea în aplicare a programelor FSE+ cu privire la egalitatea de gen și sunt defalcate în funcție de sex.
5. Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
5. Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre pot permite autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I și în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 105 Propunere de regulament Articolul 17
Articolul 17
Articolul 17
Principii
Principii
1. Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
1. Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
2. Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
2. Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară și materialele plastice de unică folosință. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3, și să nu înlocuiască nicio prestație socială existentă.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
3. Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
3. Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
4. Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază poate fi completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
4. Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază este completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 106 Propunere de regulament Articolul 20
Articolul 20
Articolul 20
Eligibilitatea cheltuielilor
Eligibilitatea cheltuielilor
1. Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
1. Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
(a) costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(a) costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(b) în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(b) în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(c) costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(c) costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(d) costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(d) costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(e) costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a).
(e) costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5,5 % din costurile menționate la litera (a).
2. O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
2. O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
3. Nu sunt eligibile următoarele costuri:
3. Nu sunt eligibile următoarele costuri:
(a) dobânda debitoare;
(a) dobânda debitoare;
(b) furnizarea de infrastructură;
(b) achiziționarea de infrastructură;
(c) costurile bunurilor de ocazie.
(c) costurile bunurilor de ocazie de calitate redusă.
Amendamentul 107 Propunere de regulament Articolul 21
Articolul 21
Articolul 21
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1. Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1. Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
2. Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință.
2. Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință. Cerințele de raportare sunt cât mai simple posibil.
3. Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei structurate privind destinatarii finali efectuate în anul precedent. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
3. Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei anonime structurate privind destinatarii finali, efectuate în anul precedent și care pune accentul, de asemenea, pe condițiile de viață și natura lipsurilor materiale ale acestora. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
4. Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
4. Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
5. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
5. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 22 – paragraful 1
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă. Auditul operațiunilor include mai multe controale în primele etape ale punerii în aplicare, astfel încât, în cazul riscului de fraudă, fondurile să poată fi redirecționate către alte proiecte.
Amendamentul 109 Propunere de regulament Articolul 23
Articolul 23
Articolul 23
Obiective operaționale
Obiective operaționale
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
a) să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
a) să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
b) să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
b) să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
c) să sprijine experimentările sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pune în aplicare, a transfera sau a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială;
c) să sprijine experimentele sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pregăti, de a concepe și pune în aplicare, de a transfera sau de a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială, acordând o atenție specială desfășurării la scară mai largă a proiectelor locale dezvoltate de orașe, de autoritățile locale și regionale, de partenerii sociali, de organizațiile societății civile și de actorii socioeconomici în domeniul primirii, al incluziunii sociale și al integrării resortisanților țărilor terțe;
d) să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu persoanele vulnerabile);
d) să dezvolte și să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu, persoane în situații de vulnerabilitate);
(da) să sprijine parteneriatele transfrontaliere între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă și partenerii sociali, în scopul de a promova o piață transfrontalieră a muncii și o mobilitate transfrontalieră care oferă condiții adecvate;
(db) să sprijine furnizarea de servicii EURES în vederea recrutării și plasării lucrătorilor în locuri de muncă durabile și de calitate, prin compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă, inclusiv prin parteneriate transfrontaliere;
dc) să faciliteze mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor, în condiții sociale adecvate, și să crească oportunitățile de ocupare a forței de muncă, prin dezvoltarea, la nivelul Uniunii, a unor piețe ale muncii de înaltă calitate și favorabile incluziunii, care să fie deschise și accesibile tuturor, respectând totodată drepturile lucrătorilor în întreaga Uniune;
e) să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare pentru microîntreprinderi în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane vulnerabile;
e) să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare, precum și disponibilitatea și accesibilitatea sa, pentru microîntreprinderi, întreprinderile economiei sociale și persoanele vulnerabile în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane aflate în situații vulnerabile, inclusiv grupuri defavorizate;
f) să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a acestor părți interesate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
f) să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a părților interesate implicate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a societății civile, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
g) să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
g) să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
h) să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
h) să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire a persoanelor în vârstă, cerințe de accesibilitate și servicii de tranziție de la îngrijirea instituțională la îngrijirea familială și bazată de comunitate, inclusiv cerințe de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, servicii de îngrijire a copiilor și sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
i) să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
i) să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul combaterii sărăciei, ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
j) să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
j) să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
Amendamentul 110 Propunere de regulament Articolul 23 a (nou)
Articolul 23a
Concentrarea tematică și finanțarea
Partea din pachetul financiar FSE+ destinată componentei pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială menționată la articolul 5 alineatul (4) litera (a) se alocă pe parcursul întregii perioade pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (2b), în conformitate cu următoarele procente orientative:
(a) 55 % pentru obiectivul specific nr. 1;
(b) 18 % pentru obiectivul specific nr. 2;
(c) 18 % pentru obiectivul specific nr. 3.
Amendamentul 111 Propunere de regulament Articolul 24
Articolul 24
Articolul 24
Acțiuni eligibile
Acțiuni eligibile
1. Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
1. Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
2. Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
2. Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
(a) activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(a) activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(i) anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(i) anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(ii) experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(ii) experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(iii) monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(iii) monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(b) punerea în aplicare a politicilor, în special:
(b) punerea în aplicare a politicilor, în special:
(i) parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(i) parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(ii) un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(ii) un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(iii) sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iii) sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iv) sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(iv) sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(c) consolidarea capacităților, în special:
(c) consolidarea capacităților, în special:
(i) a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(i) a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii) a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(ii) a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(iii) a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iii) a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iv) a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(iv) a capacităților partenerilor sociali și ale părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(d) activități de comunicare și diseminare, în special:
(d) activități de comunicare și diseminare, în special:
(i) învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(i) învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(ii) ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii) ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii) sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii) sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iv) evenimente, conferințe și seminare legate de Președinția Consiliului.
(iv) asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului de lucru, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sisteme de tehnologie a informației.
Amendamentul 112 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 1 – litera b
(b) orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.
(b) orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională relevantă;
Amendamentul 113 Propunere de regulament Articolul 25 a (nou)
Articolul 25a
Guvernanță
1. Comisia se consultă cu părțile interesate din Uniune, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile, cu privire la programele de lucru în materie de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, la prioritățile și orientarea strategică a acestora și la punerea lor în aplicare.
2. Comisia stabilește legăturile necesare cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia pentru protecția socială, Comitetul consultativ pentru siguranță și protecția sănătății la locul de muncă, Grupul directorilor generali pentru relațiile de muncă și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor în scopul de a le informa corespunzător și periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor programe. Comisia informează, de asemenea, alte comisii care se ocupă de politici, instrumente și acțiuni relevante pentru componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială.
Amendamentul 114 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera - a (nouă)
(-a) sprijinirea unei strategii a Uniunii în domeniul sănătății publice, care vizează:
(i) sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a proteja și de a îmbunătăți sănătatea publică; și
(ii) promovarea misiunii Uniunii în domeniul sănătății, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, care prevede că, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 115 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – partea introductivă
(a) consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea;
(a) consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a aborda amenințările transfrontaliere privind sănătatea;
Amendamentul 116 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul iva (nou)
(iva) intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite;
Amendamentul 117 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ivb (nou)
(ivb) sprijinirea dezvoltării de competențe și instrumente pentru o comunicare eficientă a riscurilor;
Amendamentul 118 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – punctul i
(i) investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor;
(i) investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor, inclusiv prin programe de alfabetizare și educare în domeniul sănătății și prin promovarea activității fizice;
Amendamentul 119 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia) investiții în diagnosticarea timpurie și în depistarea medicală;
Amendamentul 120 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii) sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire;
(ii) sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire care răspund nevoilor și preocupărilor pacienților și cetățenilor, în special prin stabilirea de legături cu programe care susțin alfabetizarea mediatică și abilitățile digitale;
Amendamentul 121 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iia (nou)
(iia) sprijinirea dezvoltării unor servicii publice digitale în domenii precum cel al sănătății;
Amendamentul 122 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iib (nou)
(iib) consolidarea siguranței și a calității informațiilor în materie de sănătate;
Amendamentul 123 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii) sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil în materie de sănătate la nivelul Uniunii;
(ii) sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil, transparent și accesibil în materie de sănătate la nivelul Uniunii, asigurând totodată protecția datelor cu caracter personal.
[În propunerea Comisiei, numerotarea subpunctelor de la articolul 26 alineatul (2) litera (b) nu este corectă; există două subpuncte identificate ca fiind (ii).]
Amendamentul 124 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iii
(iii) sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe util pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european;
(iii) sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe și al sprijinului acordat pentru punerea în aplicare, utile pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile, mai reziliente, nediscriminatorii, incluzive și echitabile, care să abordeze inegalitățile sociale, precum și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european.Aceasta include sprijinirea unor registre naționale de înaltă calitate, care să furnizeze, de asemenea, date comparabile.
Amendamentul 125 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iva (nou)
(iva) sprijinirea tranziției spre îngrijirea orientată către persoane, serviciile de sănătate și sociale de proximitate, precum și îngrijirea integrată bazată pe comunitate, în special promovarea modelelor organizaționale bazate pe munca în echipă interprofesională și crearea de rețele cu mai multe părți interesate;
Amendamentul 126 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivb (nou)
(ivb) asigurarea implicării tuturor părților interesate relevante în acțiunile menționate anterior, la nivelul Uniunii și/sau la nivel național, după caz;
Amendamentul 127 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivc (nou)
(ivc) dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente și strategii pentru prevenirea și combaterea inegalităților în materie de sănătate, pentru a promova incluziunea socială, capacitarea cetățenilor și participarea comunității;
Amendamentul 128 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i) sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele și dispozitivele medicale;
(i) sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele, accesul la astfel de produse pe întreg teritoriul Uniunii și dispozitivele medicale;
Amendamentul 129 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul vi
(vi) sprijinirea comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” și „riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente”;
(vi) sprijinirea dezvoltării strategiei de integrare a sănătății în toate politicile și stabilirea de procese prin care implicațiile asupra sănătății să poată fi analizate și luate în considerare în toate politicile;
(ca) sprijinirea monitorizării, a punerii în aplicare și a consolidării altor acte legislative și politici ale Uniunii cu implicații asupra sănătății, astfel încât să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, inclusiv, dar nu numai a celor referitoare la:
(i) poluarea atmosferică;
(ii) perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice cu proprietăți dăunătoare;
(iii) reziduurile de pesticide prezente în alimente, apă și aer;
(iv) alimente și etichetarea produselor alimentare, inclusiv a produselor care conțin acizi grași trans, etichetarea alcoolului, aditivi și materiale care intră în contact cu alimentele;
Amendamentul 131 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul ii
(ii) sprijinirea dezvoltării cooperării privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
(ii) sprijinirea dezvoltării cooperării și a consolidării capacităților privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
Amendamentul 132 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiia (nou)
(iiia) sprijinirea punerii în aplicare a programelor și a celor mai bune practici referitoare la educația privind sănătatea sexuală și reproductivă și a campaniilor adresate tinerilor;
Amendamentul 133 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiib (nou)
(iiib) sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivelul Uniunii care activează în domeniul sănătății și al aspectelor legate de sănătate;
Amendamentul 134 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiic (nou)
(iiic) sprijinirea creării unui Comitet director pentru sănătate care să se ocupe de punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”;
Amendamentul 135 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 1
1. Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 26.
1. Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile având drept obiectiv sănătatea care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3, 4 și 26.
Amendamentul 136 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia) activități menite să monitorizeze impactul cumulativ asupra sănătății al factorilor de mediu care prezintă riscuri, inclusiv cel generat de contaminanții din alimente, apă, aer și alte surse;
Amendamentul 137 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ib (nou)
(ib) activități de monitorizare a impactului asupra sănătății al legislației Uniunii, spre exemplu al celei în domeniul farmacovigilenței și în alte domenii similare;
Amendamentul 138 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – paragraful 1 a (nou)
Rezultatele activităților analitice care au fost finalizate sunt făcute publice.
Amendamentul 139 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera b – subpunctul i
(i) colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere;
(i) colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere și inclusiv în ceea ce privește poluarea aerului și alte tipuri de contaminare transfrontalieră a mediului;
Amendamentul 140 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i) prin transferul, adaptarea și extinderea utilizării bunelor practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre;
(i) prin transferul și schimbul de bune practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre, precum și prin adaptarea și extinderea utilizării acestora;
Amendamentul 141 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul ii
(ii) a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26;
(ii) a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26, într-un mod continuu și durabil, asigurând prezența unei societăți civile active la nivelul Uniunii;
Amendamentul 142 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul iv
(iv) a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
(iv) a capacităților punctelor de contact regionale, subnaționale și naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
Amendamentul 143 Propunere de regulament Articolul 29 – paragraful 1
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei cu privire la planurile de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora.
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei, cum ar fi organizațiile profesionale din domeniul sănătății, cu privire la planurile anuale de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora. O conducere politică puternică și o structură de guvernanță adecvată dedicată sănătății vor asigura faptul că protecția și promovarea sănătății sunt garantate în toate portofoliile Comisiei, în conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE.
Amendamentul 144 Propunere de regulament Articolul 29 a (nou)
Articolul 29a
Comitetul director pentru sănătate
1. Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate („Comitetul director”) pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”.
2. Comitetul director se concentrează asupra creării de sinergii între componenta „Sănătate” și alte programe în care este integrată o dimensiune a sănătății, prin coordonare și cooperare, promovarea pacienților și a implicării societății și prin oferirea de consiliere științifică și recomandări.Aceste demersuri oferă acțiuni în domeniul sănătății orientate către valoare, sustenabilitate, soluții mai bune pentru sănătate, facilitează accesul și reduc inegalitățile în materie de sănătate.
3. Comitetul director prezintă o strategie cuprinzătoare și asigură coordonarea în elaborarea planurilor de lucru din cadrul componentei „Sănătate”.
4. Comitetul director este un grup independent de părți interesate, format din actori din sectoare relevante din domeniul sănătății publice, al bunăstării și al protecției sociale, cu participarea reprezentanților regiunilor și a autorităților locale în domeniul sănătății, a reprezentanților pacienților și a cetățenilor.
5. Comitetul director este format din 15 până la 20 de personalități provenind din diferite discipline și activități menționate la alineatul (4).Membrii Comitetului director sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului sau a ambelor.
6. Președintele Comitetului director este numit de Comisie dintre membrii săi.
7. Comitetul director:
(i) își aduce contribuția la planurile anuale de lucru pentru componenta „Sănătate”, în urma unei propuneri a Comisiei;
(ii) elaborează un plan de direcționare a coordonării și cooperării între componenta „Sănătate” și alte programe în care dimensiunea de sănătate este integrată.
Planul facilitează asigurarea vizibilității și a coordonării tuturor mecanismelor financiare existente relevante în materie de sănătate și contribuie la direcționarea coordonării și cooperării.
Amendamentul 145 Propunere de regulament Articolul 29 b (nou)
Articolul 29b
Cooperare internațională
Comisia dezvoltă cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a componentei „Sănătate”, cu scopul de a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 146 Propunere de regulament Articolul 31
Articolul 31
Articolul 31
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
1. Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
1. Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice, contribuții și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
2. Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
2. Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
3. Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
3. Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
4. În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
4. În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
5. În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
5. În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
Amendamentul 147 Propunere de regulament Articolul 32
Articolul 32
Articolul 32
Programul de lucru și coordonarea
Programul de lucru și coordonarea
Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate prin programele de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38 pentru a completa componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” prin stabilirea programelor de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Respectivele programe de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Amendamentul 148 Propunere de regulament Articolul 33
Articolul 33
Articolul 33
Monitorizare și raportare
Monitorizare și raportare
1. Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
1. Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
2. Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
2. Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
3. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexa III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexele IIb și III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3a. Pentru a monitoriza cu regularitate componentele și pentru a aduce ajustările necesare priorităților sale politice și de finanțare, Comisia întocmește un raport inițial de monitorizare calitativă și cantitativă privind primul an, urmat de trei rapoarte pentru perioade consecutive de câte doi ani, pe care le prezintă Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele se prezintă, spre informare, și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Rapoartele includ rezultatele componentelor și măsura în care principiul egalității între femei și bărbați și principiul integrării perspectivei de gen au fost aplicate, precum și modul în care activitățile din cadrul acestora au abordat aspecte care țin de combaterea discriminării, inclusiv aspectele privind accesibilitatea. Pentru a crește transparența componentelor, rapoartele se pun la dispoziția publicului.
Amendamentul 149 Propunere de regulament Articolul 35
Articolul 35
Articolul 35
Evaluare
Evaluare
1. Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1. Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
2. Evaluarea intermediară a componentelor poate fi realizată imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestora, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii lor în aplicare.
2. Până la 31 decembrie 2024, Comisia realizează o evaluare la jumătatea perioadei a componentelor pentru:
(a) a măsura, din punct de vedere calitativ și cantitativ, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor componentei;
(b) a trata aspecte care țin de mediul social din Uniune și de orice schimbări majore introduse în legislația Uniunii;
(c) a stabili dacă resursele componentelor au fost folosite în mod eficient și pentru a evalua valoarea adăugată adusă Uniunii de acestea.
Rezultatele respectivei evaluări la jumătatea perioadei sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.
3. La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
3. La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
4. Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4. Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 150 Propunere de regulament Articolul 37
Articolul 37
Articolul 37
Informare, comunicare și publicitate
Informare, comunicare și publicitate
1. Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1. Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2. Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
2. Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
Amendamentul 151 Propunere de regulament Articolul 38
Articolul 38
Articolul 38
Exercitarea delegării de competențe
Exercitarea delegării de competențe
1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5), la articolul 32 și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
3. Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3. Delegarea de competențe menționată la articolul15 alineatul(6), la articolul21 alineatul(5), la articolul 32 și la articolul33 alineatul(3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4. Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
4. Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5) și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5), al articolului 32 și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
_________________________________
_________________________________
28 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
28. JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
Amendamentul 152 Propunere de regulament Articolul 40
Articolul 40
Articolul 40
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
1. Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
1. Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
2. Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
2. Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale, un reprezentant din partea societății civile, un reprezentant al organismelor de promovare a egalității sau al altor instituții independente pentru drepturile omului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din [viitorul RDC] și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
3. Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor și organizațiile patronale la nivelul Uniunii.
3. Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor, organizațiile patronale și organizațiile societății civile la nivelul Uniunii.
3a. Comitetul FSE+ poate invita reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului european de investiții.
3b. Echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în FSE+ a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse este garantată.
4. Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
4. Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
5. Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
5. Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
(a) întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(a) întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(b) aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(b) aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(c) întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
(c) întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ în scris despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
6. Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
6. Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
Amendamentul 153 Propunere de regulament Anexa I
ANEXA I1
ANEXA I1
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate.
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt disponibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate. Datele cu caracter personal sensibile pot fi analizate anonim.
(1) Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1) Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1a) Indicatori comuni de realizare pentru participanți
(1a) Indicatori comuni de realizare pentru participanți
– Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
– Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
– șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
– șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
– șomeri de lungă durată*;
– șomeri de lungă durată*;
– persoane inactive*;
– persoane inactive*;
– angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
– angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
– persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);
– persoane cu vârsta sub 30 de ani*;
– copii cu vârsta sub 18 ani*;
– tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani*;
– persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
– persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
– absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
– absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
– persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
– persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
– persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
– persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
(1b) Alți indicatori comuni de realizare
(1b) Alți indicatori comuni de realizare
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului.
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului. Datele sunt întotdeauna furnizate de participanți pe bază de voluntariat.
– participanți cu handicap**;
– participanți cu handicap**;
– participanți cu vârsta sub 18 ani*;
– resortisanți ai țărilor terțe*;
– resortisanți ai țărilor terțe*;
– participanți de origine străină*;
– participanți de origine străină*;
– minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)**;
– minorități (altele decât din comunitatea romă)**;
– participanți din comunitatea romă**;
– persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
– persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
– participanți din zonele rurale*.
– participanți din zonele rurale*;
– participanți din zone geografice cu un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială*;
– participanți aflați în tranziție de la asistența instituționalizată la cea acordată la nivelul familiei și comunității**.
(2) Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
(2) Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
– numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
– numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
– numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
– numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
(3) Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
(3) Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
– participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
– participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
– participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
– participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
– participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
– participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
– participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
– participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
(4) Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
(4) Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
– participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*;
– participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*;
– participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*.
– participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
________________________________
__________________________________
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Amendamentul 154 Propunere de regulament Anexa II
ANEXA II
ANEXA II
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
(1) Indicatori de realizare
(1) Indicatori de realizare
(a) Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(a) Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(i) valoarea totală a ajutorului alimentar;
(i) valoarea totală a ajutorului alimentar;
(ia) valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ia) valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ib) valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ib) valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ic) valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ic) valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ii) valoarea totală a bunurilor distribuite
(ii) valoarea totală a bunurilor distribuite
(iia) valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iia) valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iib) valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iib) valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iic) valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(iic) valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(b) Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
(b) Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
Din care2:
Din care2:
(a) proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(a) proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(b) proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(b) proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(3) Indicatori comuni de rezultat3
(3) Indicatori comuni de rezultat3
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
– Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
– Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
– Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
– Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu handicap;
– Numărul destinatarilor finali cu handicap;
– Numărul resortisanților țărilor terțe;
– Numărul resortisanților țărilor terțe;
– Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
– Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
– participanți din comunitatea romă;
– Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
– Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
– Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
– Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
– Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
– Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
– Numărul destinatarilor finali cu handicap;
– Numărul destinatarilor finali cu handicap;
– Numărul resortisanților țărilor terțe;
– Numărul resortisanților țărilor terțe;
– Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
– Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
– participanți din comunitatea romă.
– Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
– Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
_________________________________
_________________________________
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
3 Ibid
3 Ibid
Amendamentul 155 Propunere de regulament Anexa II a (nouă)
ANEXA IIa
Indicatori comuni pentru sprijinul FSE+ pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor celor mai defavorizate
Indicatori de realizare
(1) Numărul total de persoane care beneficiază de ajutor pentru incluziune socială
din care:
(a) numărul de copii în vârstă de până la 15 ani;
(b) numărul de persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani;
(c) numărul de femei;
(d) numărul persoanelor de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
(e) participanți din comunitatea romă;
(f) numărul persoanelor fără adăpost.
Amendamentul 156 Propunere de regulament Anexa II b (nouă)
ANEXA IIb
Indicatori pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”
1. Nivelul de câștig declarat ca urmare a unei mai bune înțelegeri a politicilor și a legislației Uniunii
(1) Numărul de activități de analiză
(2) Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3) Sprijin pentru principalii actori
2. Nivelul de colaborare activă și de parteneriat între instituțiile guvernamentale din Uniune, statele membre și țările asociate
(1) Numărul de activități de analiză
(2) Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3) Sprijin pentru principalii actori
3. Utilizarea declarată a inovării în materie de politici sociale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice din RSI sociale și rezultatele experimentării în materie de politici sociale destinate elaborării politicilor
(1) Numărul de activități de analiză
(2) Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3) Sprijin pentru principalii actori
4. Numărul de accesări ale platformei EURES
5. Numărul de plasamente pentru tineri realizate sau sprijinite în cadrul acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, precum și în cadrul programelor de mobilitate specifice
6. Numărul de contacte personale individuale ale consilierilor EURES cu persoane în căutarea unui loc de muncă sau care își schimbă locul de muncă și cu angajatori
7. Numărul întreprinderilor înființate sau consolidate care au beneficiat de sprijinul Uniunii
8. Proporția beneficiarilor care au creat sau au dezvoltat o întreprindere cu microfinanțare din partea Uniunii care sunt șomeri sau care aparțin grupurilor defavorizate
Amendamentul 157 Propunere de regulament Anexa III – punctul 2
2. Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
2. Numărul beneficiarilor (profesioniști, cetățeni, pacienți) afectați de rezultatele programului
Amendamentul 158 Propunere de regulament Anexa III – punctul 3
3. Numărul celor mai bune practici transferate
3. Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
Amendamentul 159 Propunere de regulament Anexa III – punctul 4
4. Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicii naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat printr-un chestionar de tipul „înainte și după”.
4. Numărul celor mai bune practici transferate
Amendamentul 160 Propunere de regulament Anexa III – punctul 4 a (nou)
4a. Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicilor sau instrumentelor regionale și naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat prin metode validate.
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0461/2018).
Dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) ***I
322k
101k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (COM(2018)0374 – C8-0229/2018 – 2018/0199(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1
(1) Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, trebuind să se acorde o atenție specială anumitor categorii de regiuni, printre care regiunile transfrontaliere sunt enumerate în mod explicit.
(1) Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială, zonele cu densitate scăzută a populației, insulele și regiunile montane.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Regulamentul (UE) [noul RDC] al Parlamentului European și al Consiliului21 stabilește dispoziții comune privind FEDR și anumite alte fonduri, iar Regulamentul (UE) [noul FEDR] al Parlamentului European și al Consiliului22 stabilește dispoziții referitoare la obiectivele specifice și la sfera sprijinului de la FEDR. Se dovedește deci necesară adoptarea unor dispoziții specifice legate de obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), care să permită unuia sau mai multor state membre să coopereze la nivel transfrontalier în ceea ce privește programarea eficace, inclusiv dispozițiile privind asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară.
(2) Regulamentul (UE) [noul RDC] al Parlamentului European și al Consiliului21 stabilește dispoziții comune privind FEDR și anumite alte fonduri, iar Regulamentul (UE) [noul FEDR] al Parlamentului European și al Consiliului22 stabilește dispoziții referitoare la obiectivele specifice și la sfera sprijinului de la FEDR. Se dovedește deci necesară adoptarea unor dispoziții specifice legate de obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), care să permită unuia sau mai multor state membre și regiunilor lor să coopereze la nivel transfrontalier în ceea ce privește programarea eficace, inclusiv dispozițiile privind asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară.
_________________
_________________
21 [Trimitere]
21 [Trimitere]
22 [Trimitere]
22 [Trimitere]
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) În scopul susținerii dezvoltării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).
(3) În scopul susținerii dezvoltării colaborative și armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri și reducerea decalajelor existente, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg). În acest proces, ar trebui să se ia în considerare principiul guvernării pe mai multe niveluri și al parteneriatului, iar abordările bazate pe realitatea specifică a zonei ar trebui întărite.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou)
(3a) Diferitele componente ale Interreg ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, așa cum sunt descrise în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”23 („comunicarea privind regiunile de frontieră”). În consecință, componenta transfrontalieră ar trebui să fie limitată la cooperarea la frontierele terestre, iar cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime ar trebui să fie integrată în componenta transnațională.
(4) Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”23 („comunicarea privind regiunile de frontieră”). În consecință, componenta transfrontalieră ar trebui să includă cooperarea atât la frontierele terestre, cât și la frontierele maritime, fără a aduce atingere noii componente pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice.
__________________
__________________
23 Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017)0534, 20.9.2017.
23 Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017)0534, 20.9.2017.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui, de asemenea, să implice cooperarea între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări sau alte teritorii din afara Uniunii. Aducerea cooperării transfrontaliere interne și externe în sfera prezentului regulament ar trebui să determine simplificarea și eficientizarea dispozițiilor aplicabile pentru autoritățile responsabile de program din statele membre și pentru autoritățile partenere și beneficiarii din afara Uniunii, comparativ cu perioada de programare 2014-2020.
(5) Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui, de asemenea, să implice cooperarea între unul sau mai multe state membre sau regiunile lor și una sau mai multe țări, regiuni sau alte teritorii din afara Uniunii. Aducerea cooperării transfrontaliere interne și externe în sfera prezentului regulament ar trebui să determine simplificarea și eficientizarea dispozițiilor aplicabile pentru autoritățile responsabile de program din statele membre și pentru autoritățile partenere și beneficiarii din afara Uniunii, comparativ cu perioada de programare 2014-2020.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Componenta de cooperare transnațională și de cooperare maritimă ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii și ar trebui să includă și cooperarea maritimă transfrontalieră. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii mai vaste ale Uniunii continentale, iar cooperarea maritimă ar trebui să acopere teritorii din bazinele maritime și să integreze cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime în perioada de programare 2014-2020.Ar trebui să se acorde un maximum de flexibilitate pentru a se continua implementarea cooperării transfrontaliere maritime anterioare într-un cadru de cooperare maritimă mai amplu, în special prin definirea teritoriului vizat, a obiectivelor specifice pentru o astfel de cooperare, a cerințele pentru parteneriatele de proiect și crearea de subprograme și de comitete de coordonare specifice.
(6) Componenta de cooperare transnațională și de cooperare maritimă ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii, cu respectarea deplină a subsidiarității. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii transnaționale mai vaste și, după caz, teritorii din bazinele maritime care prin extinderea lor geografică le depășesc pe cele din programele transfrontaliere.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Pe baza experienței de cooperare transfrontalieră și transnațională în perioada de programare 2014-2020 în regiunile ultraperiferice, când o combinație a ambelor componente într-un singur program pentru fiecare domeniu de cooperare nu a adus suficiente simplificări autorităților și beneficiarilor programului, ar trebui instituită o componentă specifică regiunilor ultraperiferice pentru a permite acestora să coopereze cu țările și teritoriile învecinate într-un mod cât mai simplu și eficace.
(7) Pe baza experienței de cooperare transfrontalieră și transnațională în perioada de programare 2014-2020 în regiunile ultraperiferice, când o combinație a ambelor componente într-un singur program pentru fiecare domeniu de cooperare nu a adus suficiente simplificări autorităților și beneficiarilor programului, ar trebui instituită o componentă suplimentară specifică regiunilor ultraperiferice pentru a permite acestora să coopereze cu țările terțe, cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sau cu organizațiile de integrare și cooperare regională într-un mod cât mai simplu și eficace în raport cu elementele lor specifice.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Pe baza experienței cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg și lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, componenta de cooperare interregională ar trebui să pună și mai mult accent pe creșterea eficienței politicii de coeziune. Prin urmare, această componentă ar trebui limitată la două programe, unul care să faciliteze orice tip de experiență, abordări inovatoare și consolidare a capacităților pentru programele din cadrul ambelor obiective și promovarea grupărilor europene de cooperare teritorială („GECT”) înființate sau care urmează să fie înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului24 și unul care să îmbunătățească analiza tendințelor de dezvoltare. Cooperarea pe bază de proiect în întreaga Uniune ar trebui să fie integrată în noua componentă a investițiilor interregionale pentru inovare și strâns legată de punerea în aplicare a Comunicării Comisiei „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”25, în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă, în special în domenii cum ar fi energia, modernizarea industrială sau sectorul agroalimentar. În cele din urmă, o dezvoltare teritorială integrată, axată pe zonele urbane funcționale sau pe zonele urbane, ar trebui să fie concentrată în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și într-un instrument însoțitor, „Inițiativa urbană europeană”.Cele două programe aferente componentei de cooperare interregională ar trebui să vizeze întreaga Uniune și ar trebui, de asemenea, să fie deschise participării țărilor terțe.
(8) Pe baza experienței pozitive cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg, pe de o parte, și pe lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, pe de altă parte, cooperarea interregională prin schimburi de experiență, dezvoltarea de capacități pentru programe în ambele obiective (Cooperare teritorială europeană și Investiții pentru creștere și locuri de muncă) între orașe și regiuni reprezintă o componentă importantă în vederea găsirii unor soluții comune în domeniul politicii de coeziune și construirii de parteneriate durabile. Prin urmare, programele existente și, în special, promovarea cooperării bazate pe proiect ar trebui continuate, inclusiv promovarea grupărilor europene de cooperare teritorială („GECT”), dar și strategiile macroregionale.
__________________
24 Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).
25 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” - COM(2017)0376, 18.7.2017.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou)
(8a) Noua inițiativă privind investițiile în inovare interregională ar trebui să se bazeze pe specializare inteligentă și să fie folosită pentru a sprijini platformele tematice de specializare inteligentă pe domenii precum energia, modernizarea industrială, economia circulară, inovarea socială, mediul sau sectorul agroalimentar și pentru a ajuta pe cei implicați în strategiile de specializare inteligentă să se reunească, pentru a intensifica inovarea și pentru a aduce pe piața europeană produse, procese și ecosisteme inovatoare. Sunt dovezi că eșecul sistemic continuă să persiste în etapa de validare și demonstrație a noilor tehnologii (de ex.: tehnologiile generice esențiale), în special când inovarea este rezultatul integrării specializărilor regionale complementare care creează lanțuri de valoare inovatoare. Acest eșec este critic, în special în etapa dintre acțiunilor pilot și integrarea deplină pe piață. În unele zone tehnologice și industriale strategice, IMM-urile nu se pot baza în prezent pe o infrastructură paneuropeană conectată excelentă și deschisă pentru demonstrații. Programele aferente inițiativei de cooperare interregională ar trebui să acopere întreaga Uniune și ar trebui să fie deschise și participării TTPM, a țărilor terțe, a regiunilor lor și a organizațiilor de integrare și cooperare regională, în special a celor învecinate cu regiunile ultraperiferice. Ar trebui încurajate sinergiile dintre investițiile interregionale pentru inovare și alte programe relevante ale UE, cum ar fi cele din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, al Orizont 2020, al pieței digitale Europe și al programului privind piața unică, întrucât acestea vor amplifica impactul investițiilor și vor oferi o mai bună valoare pentru cetățeni.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) Ar trebui stabilite criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului26.
(9) Ar trebui stabilite criterii obiective comune de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului26.
__________________
__________________
26 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
26 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Este necesar să se sprijine în continuare sau, după caz, să se stabilească o cooperare pe toate dimensiunile cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politică de dezvoltare regională și ar trebui să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, IPA27, IVDCI28 și PTTPM29, ar trebui să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, cooperare transnațională și cooperare maritimă, cooperare a regiunilor ultraperiferice și cooperare interregională. Sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și proporționalitate. Cu toate acestea, în cazul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sprijinul din partea FEDR ar trebui completat cu minimum sumele echivalente din cadrul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sub rezerva unei sume maxime stabilite în actul legislativ în cauză, adică, până la 3 % din anvelopa financiară din cadrul IPA III și până la 4 % din anvelopa financiară a programului de vecinătate geografică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din IVDCI.
(10) Este necesar să se sprijine în continuare sau, după caz, să se stabilească o cooperare pe toate dimensiunile cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politică de dezvoltare regională și ar trebui să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, IPA27, IVDCI28 și PTTPM29, ar trebui să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, cooperare transnațională, cooperare a regiunilor ultraperiferice și cooperare interregională. Sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și proporționalitate. Cu toate acestea, în cazul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sprijinul din partea FEDR ar trebui completat cu minimum sumele echivalente din cadrul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sub rezerva unei sume maxime stabilite în actul legislativ în cauză.
__________________
__________________
27 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (JO L xx, p. y).
27 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (JO L xx, p. y).
28 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (JO L xx, p. y).
28 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (JO L xx, p. y).
29 Decizia (UE) XXX a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (JO L xx, p. y).
29 Decizia (UE) XXX a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (JO L xx, p. y).
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou)
(10a) Ar trebui să se acorde o atenție specială regiunilor care devin noi frontiere externe ale Uniunii, pentru a asigura continuitatea adecvată a programelor de cooperare în curs de desfășurare.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Asistența IPA III ar trebui să se axeze pe sprijinirea beneficiarilor IPA pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru reformarea sistemului judiciar și de administrație publică, pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea egalității de gen, a toleranței, a incluziunii sociale și a nediscriminării. Asistența IPA ar trebui să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor IPA de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. În plus, asistența IPA ar trebui să se preocupe de securitate, de migrație și de managementul frontierelor, de asigurarea accesului la protecție internațională, de schimbul de informații relevante, de intensificarea controalelor la frontieră și de continuarea eforturilor comune pentru combaterea migrației clandestine și a introducerii ilegale de migranți.
(11) Asistența IPA III ar trebui să se axeze pe sprijinirea beneficiarilor IPA pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru reformarea sistemului judiciar și de administrație publică, pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea egalității de gen, a toleranței, a incluziunii sociale și a nediscriminării, precum și a dezvoltării regionale și locale. Asistența IPA ar trebui să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor IPA de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. În plus, asistența IPA ar trebui să se preocupe de securitate, de migrație și de managementul frontierelor, de asigurarea accesului la protecție internațională, de schimbul de informații relevante, de intensificarea controalelor la frontieră și de continuarea eforturilor comune pentru combaterea migrației clandestine și a introducerii ilegale de migranți.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou)
(12a) Dezvoltarea sinergiilor cu acțiunea externă și cu programele de dezvoltare ale Uniunii ar trebui să contribuie, de asemenea, la asigurarea unui impact maxim, îndeplinind totodată principiul coerenței politicilor de dezvoltare, așa cum se prevede la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Realizarea coerenței între toate politicile UE este esențială pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) Ținând cont de situația specială a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, este necesar să se adopte măsuri privind condițiile în care aceste regiuni pot avea acces la fondurile structurale. Prin urmare, anumite dispoziții din prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la particularitățile regiunilor ultraperiferice, pentru a simplifica și a încuraja cooperarea cu vecinii lor, ținând seama de Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”31.
(14) Ținând cont de situația specială a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, este necesar să se adopte măsuri privind îmbunătățirea condițiilor în care aceste regiuni pot avea acces la fondurile structurale. Prin urmare, anumite dispoziții din prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la particularitățile regiunilor ultraperiferice, pentru a simplifica și a încuraja cooperarea acestora cu țări terțe și TTPM, ținând seama de Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”31.
_________________
_________________
31 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, - COM(2017)0623, 24.10.2017.
31 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, - COM(2017)0623, 24.10.2017.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 14 a (nou)
(14a) Prezentul regulament stabilește posibilitatea participării TTPM la programele Interreg. Pentru a se facilita accesul TTPM și participarea lor efectivă, ar trebui să se țină seama de elementele specifice acestora și de dificultățile cu care se confruntă.
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) Este necesar să se stabilească resursele alocate fiecăreia dintre diferitele componente ale programului Interreg, inclusiv cota care revine fiecărui stat membru din sumele globale aferente cooperării transfrontaliere, cooperării transnaționale și cooperării maritime, cooperării cu regiunile ultraperiferice și cooperării interregionale, și potențialul de care dispun statele membre în ceea ce privește flexibilitatea între aceste componente. În comparație cu perioada de programare 2014-2020, cota pentru cooperarea transfrontalieră ar trebui redusă, iar cota pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă ar trebui mărită datorită integrării cooperării maritime, fiind necesară crearea unei noi componente pentru cooperarea cu regiunile ultraperiferice.
(15) Este necesar să se stabilească resursele alocate fiecăreia dintre diferitele componente ale programului Interreg, inclusiv cota care revine fiecărui stat membru din sumele globale aferente cooperării transfrontaliere, cooperării transnaționale, cooperării cu regiunile ultraperiferice și cooperării interregionale, și potențialul de care dispun statele membre în ceea ce privește flexibilitatea între aceste componente. Având în vedere globalizarea, cooperarea menită să stimuleze investițiile în mai multe locuri de muncă și în creștere economică, precum și investițiile comune cu alte regiuni ar trebui, însă, să fie hotărâte și în funcție de caracteristicile și ambițiile comune ale regiunilor, și nu neapărat de frontiere; prin urmare ar trebui să fie puse la dispoziție fonduri suplimentare suficiente pentru noua inițiativă privind investițiile interregionale pentru inovare, pentru a răspunde la condițiile pieței globale.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 18
(18) În contextul circumstanțelor unice și specifice din insula Irlanda și cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, un nou program transfrontalier „PEACE PLUS” ar trebui să continue și să dezvolte activitățile din programele anterioare dintre comitatele de graniță din Irlanda și Irlanda de Nord. Ținând seama de importanța practică a acestuia, este necesar să se asigure că, atunci când programul acționează în sprijinul păcii și reconcilierii, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea stabilității sociale, economice și regionale în regiunile în cauză, în special prin acțiuni menite să promoveze coeziunea între comunități. Având în vedere caracterul specific al programului, acesta ar trebui să fie gestionat în mod integrat, contribuția Regatului Unit urmând a fi integrată în program ca venituri alocate externe. În plus, anumite norme privind selecționarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice acestui program în ceea ce privește operațiunile în sprijinul păcii și reconcilierii.
(18) În contextul circumstanțelor unice și specifice din insula Irlanda și cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, este necesar ca un nou program transfrontalier „PEACE PLUS” să continue și să dezvolte activitățile din programele anterioare dintre comitatele de graniță din Irlanda și Irlanda de Nord. Ținând seama de importanța practică a acestuia, este necesar să se asigure că, atunci când programul acționează în sprijinul păcii și reconcilierii, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea stabilității și cooperării sociale, economice și regionale în regiunile în cauză, în special prin acțiuni menite să promoveze coeziunea între comunități. Având în vedere caracterul specific al programului, acesta ar trebui să fie gestionat în mod integrat, contribuția Regatului Unit urmând a fi integrată în program ca venituri alocate externe. În plus, anumite norme privind selecționarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice acestui program în ceea ce privește operațiunile în sprijinul păcii și reconcilierii.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 20
(20) Cea mai mare parte a sprijinului din partea Uniunii ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de obiective de politică, în vederea optimizării impactului Interreg.
(20) Cea mai mare parte a sprijinului din partea Uniunii ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de obiective de politică, în vederea optimizării impactului Interreg. Sinergiile și complementaritățile dintre componentele INTERREG ar trebui să fie consolidate.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 21
(21) Dispozițiile privind elaborarea, aprobarea și modificarea programelor Interreg, precum și privind dezvoltarea teritorială, selecționarea operațiunilor, monitorizarea și evaluarea, autoritățile responsabile de program, auditul operațiunilor, transparența și comunicarea ar trebui să fie adaptate la particularitățile programelor Interreg, față de dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) [RDC nou].
(21) Dispozițiile privind elaborarea, aprobarea și modificarea programelor Interreg, precum și privind dezvoltarea teritorială, selecționarea operațiunilor, monitorizarea și evaluarea, autoritățile responsabile de program, auditul operațiunilor, transparența și comunicarea ar trebui să fie adaptate la particularitățile programelor Interreg, față de dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) [RDC nou]. Aceste dispoziții specifice ar trebui să rămână simple și clare, pentru a evita suprareglementarea și poverile administrative suplimentare asupra statelor membre și asupra beneficiarilor.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 22
(22) Ar trebui menținute dispozițiile privind criteriile pentru operațiunile care urmează a fi considerate realmente comune și cooperative, privind parteneriatul în cadrul unei operațiuni Interreg și privind obligațiile partenerului principal, astfel cum s-au stabilit în perioada de programare 2014-2020. Partenerii Interreg ar trebui să coopereze pe toate cele patru dimensiuni (dezvoltare, implementare, personal și finanțare) și, în cazul cooperării cu regiunile ultraperiferice, pe trei din cele patru dimensiuni, deoarece ar fi mai simplu să se combine sprijinul de la FEDR și instrumentele de finanțare externă din partea Uniunii atât la nivelul programelor, cât și la cel al operațiunilor.
(22) Ar trebui menținute dispozițiile privind criteriile pentru operațiunile care urmează a fi considerate realmente comune și cooperative, privind parteneriatul în cadrul unei operațiuni Interreg și privind obligațiile partenerului principal, astfel cum s-au stabilit în perioada de programare 2014-2020. Partenerii Interreg ar trebui să coopereze pentru dezvoltare și implementare, dar și pentru alocarea de personal sau finanțare, sau pentru ambele, iar în cazul cooperării cu regiunile ultraperiferice, pe trei din cele patru dimensiuni, deoarece ar fi mai simplu să se combine sprijinul de la FEDR și instrumentele de finanțare externă din partea Uniunii atât la nivelul programelor, cât și la cel al operațiunilor.
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 22 a (nou)
(22a) Proiectele de tip interpersonal și la scară mică din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră sunt un instrument important și de succes pentru a elimina obstacolelor frontaliere și transfrontaliere, promovarea contactelor între persoane la nivel local și, astfel, pentru apropierea regiunilor de frontieră și a cetățenilor acestora. Proiectele interpersonale (P2P) și proiectele la scară mică se desfășoară într-o gamă largă de domenii, precum cultura, sportul, turismul, educația și formarea profesională, economia, știința, protecția mediului și ecologia, sănătatea, transportul și infrastructura de mici dimensiuni, cooperarea administrativă, activitățile de promovare. După cum s-a arătat și în avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”32, proiectele de tip interpersonal și la scară mică au o valoare adăugată europeană mare și contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului general al programelor de cooperare transfrontalieră.
__________________ 32 Avizul Comitetului European al Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”, 12 iulie 2017 (JO C 342, 12.10.2017, p. 38).
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 23
(23) Este necesar să se clarifice normele care reglementează fondurile pentru proiecte mici care au fost implementate de la începutul Interreg, dar care nu au fost niciodată reglementate prin dispoziții specifice. Astfel cum s-a stabilit și în Avizul Comitetului Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”32, astfel de fonduri pentru proiectele mici joacă un rol important în consolidarea încrederii între cetățeni și instituții, furnizează valoare adăugată europeană mare și contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului general al programelor de cooperare transfrontalieră prin eliminarea obstacolelor frontaliere și prin integrarea zonelor de frontieră și a localnicilor. Pentru a simplifica gestiunea finanțării micilor proiecte de către destinatarii finali, care de multe ori nu știu să solicite fonduri de la Uniune, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a sumelor forfetare ar trebui să devină obligatorie sub un anumit prag.
(23) De la începutul Interreg, proiectele de tip interpersonal și la scară mică sunt sprijinite în special prin fonduri pentru proiecte mici sau instrumente similare, dar care nu au fost niciodată reglementate prin dispoziții specifice, fiind, prin urmare, necesar să se clarifice normele care reglementează fondurile pentru proiecte mici. Pentru a menține valoarea adăugată și beneficiile proiectelor de tip interpersonal și la scară mică, dar și din perspectiva dezvoltării locale și regionale, și pentru a simplifica gestiunea finanțării micilor proiecte de către destinatarii finali, care adeseori nu știu să solicite fonduri de la Uniune, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a sumelor forfetare ar trebui să devină obligatorie sub un anumit prag.
__________________
32 Avizul Comitetului European al Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”, 12 iulie 2017 (JO C 342, 12.10.2017, p. 38).
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 24
(24) Din cauza implicării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezultă din aceasta, în special în ceea ce privește controalele și traducerea, plafonul pentru cheltuielile cu asistența tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. Pentru a compensa aceste costuri administrative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate să reducă sarcinile administrative legate de implementarea proiectelor comune ori de câte ori este posibil. În plus, programele Interreg cu sprijin limitat de la Uniune sau programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să beneficieze de o anumită sumă minimă destinată asistenței tehnice, pentru a avea o finanțare suficientă care să asigure eficacitatea activităților de asistență tehnică.
(24) Din cauza implicării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezultă din aceasta, printre altele cu privire la punctele de contact regionale (denumite și antene), care sunt puncte de contact importante pentru cei care propun sau implementează proiecte, și deci funcționează ca o linie directă către secretariatele comune și autoritățile relevante, dar în special în ceea ce privește controalele și traducerea, plafonul pentru cheltuielile cu asistența tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. Pentru a compensa aceste costuri administrative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate să reducă sarcinile administrative legate de implementarea proiectelor comune ori de câte ori este posibil. În plus, programele Interreg cu sprijin limitat de la Uniune sau programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să beneficieze de o anumită sumă minimă destinată asistenței tehnice, pentru a avea o finanțare suficientă care să asigure eficacitatea activităților de asistență tehnică.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 25 a (nou)
(25a) În contextul reducerii poverilor administrative, Comisia, statele membre și regiunile ar trebui să coopereze îndeaproape pentru a putea utiliza normele adecvate și îmbunătățite, pentru managementul și sistemul de control al programului Interreg, prevăzute la articolul 77 din Regulamentul (UE) .../... [RDC nou].
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 27
(27) Statele membre ar trebui să fie încurajate să atribuie funcțiile autorității de management unei GECT sau să alcătuiască o grupare, întocmai altor organisme juridice transfrontaliere, responsabilă de gestionarea unui subprogram, a unei investiții teritoriale integrate sau unuia sau mai multor fonduri pentru proiecte mici, ori să acționeze în calitate de partener unic.
(27) Statele membre ar trebui, când este cazul, să delege funcțiile autorității de management unei GECT noi ori uneia deja existente sau să alcătuiască o grupare, întocmai altor organisme juridice transfrontaliere, responsabilă de gestionarea unui subprogram sau a unei investiții teritoriale integrate, ori să acționeze în calitate de partener unic.Statele membre ar trebui să permită autorităților regionale și locale și altor organisme publice din diferite state membre să înființeze astfel de grupări de cooperare cu personalitate juridică și implică autoritățile locale și regionale în funcționarea acestora.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 28
(28) Pentru a continua lanțul de plată stabilit pentru perioada de programare 2014-2020, și anume dinspre Comisie către partenerul principal prin intermediul autorității de certificare, respectivul lanț de plată ar trebui continuat la funcția de contabilitate. Sprijinul din partea Uniunii ar urma să fie acordat partenerului principal, cu excepția cazului în care acest lucru ar duce la o dublare a taxelor pentru conversia în euro și reconversia în altă monedă sau viceversa, între partenerul principal și ceilalți parteneri.
(28) Pentru a continua lanțul de plată stabilit pentru perioada de programare 2014-2020, și anume dinspre Comisie către partenerul principal prin intermediul autorității de certificare, respectivul lanț de plată ar trebui continuat la funcția de contabilitate. Sprijinul din partea Uniunii ar urma să fie acordat partenerului principal, cu excepția cazului în care acest lucru ar duce la o dublare a taxelor pentru conversia în euro și reconversia în altă monedă sau viceversa, între partenerul principal și ceilalți parteneri. Dacă nu se specifică altfel, partenerul principal ar trebui să garanteze că ceilalți parteneri primesc suma totală integrală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii în termenul convenit între toți partenerii și urmând aceeași procedură aplicată pentru partenerul principal.
Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 29
(29) În temeiul articolului [63 alineatul (9)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], normele specifice sectoriale țin seama de nevoile programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg), în special în ceea ce privește funcția de audit. Dispozițiile privind opinia de audit anuală, raportul anual de control și auditurile operațiunilor ar trebui deci simplificate și adaptate la aceste programe în care se implică mai mult de un stat membru.
Nu privește limba română
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 30
(30) Ar trebui stabilit un lanț clar al răspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor, plecând de la partenerii unici sau de alt fel, trecând prin partenerul principal și autoritatea de management și ajungând la Comisie. Ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la răspunderea statelor membre, a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în cazurile în care nu se pot recupera sumele respective de la partenerul unic, de alt fel sau principal, ceea ce înseamnă că statul membru restituie autorității de management sumele nerecuperate. În consecință, în cadrul programelor Interreg nu poate fi vorba despre sume nerecuperabile la nivelul beneficiarilor. Este totuși necesar să se clarifice normele aplicabile atunci când un stat membru, o țară terță, o țară parteneră sau o TTPM nu restituie autorității de management sumele nerecuperate. Ar trebui clarificate și obligațiile partenerului principal în ceea ce privește recuperarea. În special, autoritatea de management nu ar trebui să fie autorizată să oblige partenerul principal să inițieze o procedură judiciară într-o altă țară.
(30) Ar trebui stabilit un lanț clar al răspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor, plecând de la partenerii unici sau de alt fel, trecând prin partenerul principal și autoritatea de management și ajungând la Comisie. Ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la răspunderea statelor membre, a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în cazurile în care nu se pot recupera sumele respective de la partenerul unic, de alt fel sau principal, ceea ce înseamnă că statul membru restituie autorității de management sumele nerecuperate. În consecință, în cadrul programelor Interreg nu poate fi vorba despre sume nerecuperabile la nivelul beneficiarilor. Este, totuși, necesar să se clarifice normele aplicabile atunci când un stat membru, o țară terță, o țară parteneră sau o TTPM nu restituie autorității de management sumele nerecuperate. Ar trebui clarificate și obligațiile partenerului principal în ceea ce privește recuperarea. În plus, procedurile legate de recuperări ar trebui să fie stabilite și convenite de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, autoritatea de management nu ar trebui să fie autorizată să oblige partenerul principal să inițieze o procedură judiciară într-o altă țară.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 30 a (nou)
(30a) Este adecvat să se încurajeze disciplina financiară. În același timp, aranjamentele pentru dezangajarea de angajamentele bugetare ar trebui să ia în considerare complexitatea programelor Interreg și a punerii în aplicare a acestora.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 32
(32) Deși programele Interreg cu participarea unor țări terțe, țări partenere sau TTPM ar trebui implementate în cadrul gestionării partajate, cooperarea cu regiunile ultraperiferice nu poate fi implementată în cadrul gestiunii indirecte. Ar trebui stabilite norme specifice referitoare la modul de implementare a acestor programe, în ansamblu sau parțial în cadrul gestionării indirecte.
(32) Deși programele Interreg cu participarea unor țări terțe, țări partenere sau TTPM ar trebui implementate în cadrul gestionării partajate, cooperarea cu regiunile ultraperiferice nu poate fi implementată în cadrul gestiunii indirecte. Ar trebui stabilite norme specifice despre modul de implementare a acestor programe, în ansamblu sau parțial în cadrul gestionării indirecte.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 35
(35) Pentru a asigura condiții uniforme pentru adoptarea sau modificarea programelor Interreg, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Cu toate acestea, programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să respecte, după caz, procedurile comitetului instituit în temeiul Regulamentului (UE) [IPA III] și [IVDCI] în ceea ce privește prima decizie de aprobare a programelor respective.
(35) Pentru a asigura condiții uniforme pentru adoptarea sau modificarea programelor Interreg, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Cu toate acestea, după caz, programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să respecte procedurile comitetului instituit în temeiul Regulamentului (UE) [IPA III] și [IVDCI] în ceea ce privește prima decizie de aprobare a programelor respective.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 36 a (nou)
(36a) Promovarea cooperării teritoriale europene constituie o prioritate importantă a politicii de coeziune a UE. Sprijinul acordat IMM-urilor pentru costurile suportate în cadrul proiectelor ETC este scutită deja de obligația de notificare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/20141a (Regulamentul general de exceptare pe categorii (RGECA). Dispoziții speciale legate de ajutoarele regionale pentru investițiile întreprinderilor de toate dimensiunile sunt incluse, de asemenea, în Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-20202a și în secțiunea privind ajutoarele regionale din RGECA. În contextul experienței dobândite, ajutoarele pentru proiectele de cooperare teritorială europeană ar trebui să aibă doar un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre și, prin urmare, Comisia ar trebui să fie în măsură să declare că un astfel de ajutor este compatibil cu piața internă și că finanțarea acordată în sprijinul proiectelor de cooperare teritorială europeană poate beneficia de exceptare pe categorii.
_____________________
1a Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1). 2a Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (JO C 209, 23.7.2013, p. 1).
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1
1. Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre în interiorul Uniunii, precum și între statele membre și țările terțe învecinate, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”).
1. Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre și regiunile lor în interiorul Uniunii, precum și între statele membre, regiunile lor și țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”) sau organizații de integrare și cooperarea regională, respectiv grupuri de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională.
Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 4
(4) „organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.
(4) „organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică, inclusiv o euroregiune, înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.
Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 4 a (nou)
(4a) „organizație de integrare și cooperare regională” înseamnă un grup de state membre sau de regiuni din aceeași zonă geografică care au ca obiectiv o cooperare mai strânsă în domenii de interes comun;
Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 3– paragraful 1 – punctul 1 – partea introductivă
(1) cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată (componenta 1)
(1) cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată și armonioasă (componenta 1):
Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a
(a) cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și una sau mai multe țări terțe enumerate la articolul4 alineatul(3); sau
(a) cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime ale cel puțin unui stat membru și ale uneia sau mai multor țări terțe enumerate la articolul 4 alineatul (3); sau
Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 3– paragraful 1 – punctul 1 – litera b – partea introductivă
(b) cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:
(b) cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:
Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 2
(2) cooperarea transnațională și cooperarea maritimă pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere, precum și din Groenlanda, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2”; când se face trimitere doar la cooperarea transnațională: „componenta 2A”; când se face trimitere doar la cooperarea maritimă: „componenta 2B”);
(2) cooperarea transnațională pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere și TTPM, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2”);
Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3
(3) cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM, pentru a le facilita integrarea regională în vecinătate („componenta 3”);
(3) cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM, sau organizațiile de integrare și cooperare regională, sau unele dintre acestea, pentru a le facilita integrarea regională și dezvoltarea uniformă în vecinătate („componenta 3”);
Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia) Implementarea proiectelor comune de dezvoltare interregională;
Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul ib (nou)
(ib) Dezvoltarea de capacități între parteneri din întreaga Uniune în ceea ce privește:
Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iia (nou)
(iia) identificarea și difuzarea bunelor practici și transferul acestora îndeosebi în programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”;
Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iib (nou)
(iib) schimbul de experiență privind identificarea, transferul și difuzarea de bune practici privind dezvoltarea urbană durabilă, inclusiv legăturile dintre zonele urbane și rurale;
Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iiia (nou)
(iiia) înființarea, funcționarea și folosirea mecanismului european de cooperare transfrontalieră, menționat în Regulamentul (UE) .../... [noul Mecanism transfrontalier european];
Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 5
(5) investițiile interregionale pentru inovare prin comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare cu potențial de încurajarea a dezvoltării lanțurilor valorice europene („componenta 5”).
eliminat
Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1
1. Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe cu țări terțe sau cu țări partenere.
1. Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor interne și externe sau maritime cu țări terțe sau cu țări partenere, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității pentru zonele vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2014-2020.
Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2
2. Regiunile situate pe frontiere maritime, care sunt legate printr-o legătură fixă deasupra mării, vor fi de asemenea sprijinite în cadrul cooperării transfrontaliere.
eliminat
Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 3
3. Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra și Monaco.
3. Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino.
Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 4
4. Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.
4. Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre sau maritime dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.
Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 5 – titlu
5 Acoperirea geografică pentru cooperarea transnațională și pentru cooperarea maritimă
Acoperirea geografică pentru cooperarea transnațională
Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1
1. Pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivelul NUTS 2 ale Uniunii, care includ zonele funcționale adiacente, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale sau de strategiile pentru bazinele maritime.
1. Pentru cooperarea transnațională, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivelul NUTS 2 ale Uniunii care includ zonele funcționale adiacente, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității acestei cooperări în zonele coerente mai mari pe baza perioadei de programare 2014-2020 și ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale sau de strategiile pentru bazinele maritime.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
Programele Interreg referitoare la cooperarea transnațională și cooperarea maritimă pot viza:
Programele Interreg referitoare la cooperarea transnațională pot viza:
Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b) Groenlanda;
(b) TTPM care beneficiază de sprijin prin programul TTPM;
Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3
3. Regiunile, țările terțe sau țările partenere enumerate la alineatul 2 sunt regiuni de nivelul NUTS 2 sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente.
3. Regiunile, țările terțe, țările partenere sau TTPM enumerate la alineatul (2) sunt regiuni de nivelul NUTS 2 sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente.
Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 2
2. Programele Interreg ale regiunilor ultraperiferice pot viza țările partenere vecine susținute de IVDCI sau TTPM sprijinite de programul TTPM, ori ambele.
2. Programele Interreg ale regiunilor ultraperiferice pot viza țările partenere susținute de IVDCI, TTPM sprijinite de programul TTPM, organizații de cooperare regională ori toate cele trei tipuri.
Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 7 – titlu
Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională și investițiile interregionale pentru inovare
Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională
Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 1
1. Pentru orice program Interreg din componenta 4 sau pentru investițiile interregionale pentru inovare din componenta 5, întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR.
1. Pentru orice program Interreg din componenta 4, întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR, inclusiv în regiunile ultraperiferice.
Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2
2. Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.
2. Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii. Țările terțe pot participa la aceste programe, cu condiția să contribuie la finanțare sub formă de venituri externe alocate.
Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 2
2. Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) conține, de asemenea, o listă a regiunilor de nivel NUTS 3 ale Uniunii luate în considerare pentru alocarea FEDR la cooperarea transfrontalieră la toate frontierele interne și la frontierele externe reglementate de instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și o listă care precizează regiunile de nivel NUTS 3 luate în considerare la alocarea cotelor în cadrul componentei 2B menționate la articolul 9 alineatul (3) litera (a).
2. Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) conține, de asemenea, o listă a regiunilor de nivel NUTS 3 ale Uniunii luate în considerare pentru alocarea FEDR la cooperarea transfrontalieră la toate frontierele interne și la frontierele externe reglementate de instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 3
3. Regiunile țărilor sau teritoriilor terțe partenere din afara Uniunii care nu beneficiază de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii sunt, de asemenea, menționate în lista la care se face trimitere la alineatul (1).
Nu privește limba română.
Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 1
1. Resursele FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se ridică la 8 430 000 000 EUR din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 102 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
1. Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se ridică la 11 165 910 000 EUR (la prețurile din 2018), din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 103 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – partea introductivă
2. Resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:
2. 10 195 910 000 EUR (91,31 %) din resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:
Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
(a) 52,7% (respectiv, un total de 4 440 000 000 EUR) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 1);
Amendamentul 70 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – litera e
(e) 11,5 % (respectiv, un total de 970 000 000 EUR) pentru investițiile pentru inovare (componenta 5);
eliminat
Amendamentul 71 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera a
(a) Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 și regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 2B, care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);
(a) Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);
Amendamentul 72 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera b
(b) Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componentele 2A și 3.
(b) Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componenta 2.
Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera ba (nouă)
(ba) Regiunile de nivel NUTS 2 și 3 pentru componenta 3.
Amendamentul 74 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 5 a (nou)
5a. 970 000 000 EUR (8,69 %) din resursele menționate la alineatul (1) sunt alocate noii inițiative privind investițiile interregionale pentru inovare, după cum se menționează la articolul 15a (nou).
Dacă, până la 31 decembrie 2026, Comisia nu a angajat toate resursele disponibile menționate la alineatul (1) pentru proiectele selectate în inițiativa respectivă, soldurile neangajate rămase sunt realocate componentelor 1-4.
Sprijinul de la FEDR se acordă programelor Interreg transfrontaliere externe individuale, cu condiția ca sumele echivalente să fie furnizate prin CTF IPA III și CTF IVDCI în temeiul documentului de programare strategică relevant. Această echivalență face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IPA III sau IVDCI.
Sprijinul de la FEDR se acordă programelor Interreg transfrontaliere externe individuale, cu condiția ca cel puțin sumele echivalente să fie furnizate prin CTF IPA III și CTF IVDCI în temeiul documentului de programare strategică relevant. Această contribuție face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IPA III sau IVDCI.
Amendamentul 76 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
(b) programul Interreg nu poate fi implementat așa cum s-a prevăzut din cauza problemelor survenite în relațiile dintre țările participante.
(b) În cazuri justificate în mod corespunzător, când programul Interreg nu poate fi implementat așa cum s-a prevăzut din cauza problemelor grave survenite în relațiile dintre țările participante.
În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2 deja aprobat de Comisie, participarea unei țări partenere sau a Groenlandei se suspendă dacă se îndeplinește una dintre situațiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b).
În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2 deja aprobat de Comisie, participarea unei țări partenere sau a unui TTPM se suspendă dacă se îndeplinește una dintre situațiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b).
Amendamentul 78 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera a
(a) suspendarea completă a programului Interreg, în special atunci când principalele probleme de dezvoltare comună nu pot fi realizate fără participarea țării partenere respective sau a Groenlandei;
(a) suspendarea completă a programului Interreg, în special atunci când principalele probleme de dezvoltare comună nu pot fi realizate fără participarea țării partenere respective sau a TTPM;
Amendamentul 79 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera c
(c) continuarea programului Interreg fără participarea țării partenere respective sau a Groenlandei.
(c) continuarea programului Interreg fără participarea țării partenere respective sau a unei TTPM.
Amendamentul 80 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 6
6. În cazul în care o țară terță sau țară parteneră care contribuie la un program Interreg cu resurse naționale care nu constituie cofinanțare națională de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii reduce contribuția respectivă pe parcursul implementării programului Interreg, fie la nivel global, fie în ceea ce privește operațiuni comune deja selecționate care au primit documentul prevăzut la articolul 22 alineatul (6), statul membru sau statele membre participante solicită una dintre opțiunile prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf.
6. În cazul în care o țară terță, țară parteneră sau TTPM care contribuie la un program Interreg cu resurse naționale care nu constituie cofinanțare națională de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii reduce contribuția respectivă pe parcursul implementării programului Interreg, fie la nivel global, fie în ceea ce privește operațiuni comune deja selecționate care au primit documentul prevăzut la articolul 22 alineatul (6), statul membru sau statele membre participante solicită una dintre opțiunile prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul articol.
Amendamentul 81 Propunere de regulament Articolul 13 – paragraful 1
Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 70 %, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora se stabilește un procent mai mare.
Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 80 %, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora se stabilește un procent mai mare.
Amendamentul 82 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 3 – partea introductivă
3. Pe lângă obiectivele specifice pentru FEDR, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (UE) [FEDR nou], FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii pot contribui, de asemenea, la obiectivele specifice aferente OP 4, astfel:
3. Pe lângă obiectivele specifice pentru FEDR, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (UE) [FEDR nou], FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii contribuie, de asemenea, la obiectivele specifice aferente OP 4, astfel:
Amendamentul 83 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 4 – litera a – partea introductivă
(a) în cadrul programelor Interreg din componentele 1 și 2B:
(a) în cadrul programelor Interreg din componentele 1 și 2:
Amendamentul 84 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 4 – litera a – punctul ii
(ii) consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră;
(ii) consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni, inclusiv proiecte de tip interpersonal, actori ai societății civile și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră;
Amendamentul 85 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 5
5. în cadrul programelor transfrontaliere externe și al programelor Interreg din componentele 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii contribuie, de asemenea, la obiectivul specific Interreg „sporirea siguranței și securității Europei”, în special prin acțiuni în domeniul managementului frontierei și al mobilității și gestionării migrației, inclusiv protecția migranților.
5. în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii poate contribui și la obiectivul specific Interreg „sporirea siguranței și securității Europei”, în special prin acțiuni în domeniul managementului trecerii frontierelor și al mobilității și gestionării migrației, inclusiv protecția migranților și a refugiaților și integrarea lor socială și economică în cadrul protecției internaționale.
Amendamentul 86 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 2
2. Încă 15 % din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” sau obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”.
2. Din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă până la 15 % obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” sau până la 10 % pot fi alocați obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”.
Amendamentul 87 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 3
3. În cazul în care un program Interreg din componenta 2A susține o strategie macroregională, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se programează la obiectivele respectivei strategii.
3. Dacă componenta 1 sau 2 dintr-un program Interreg susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 80% din FEDR și, acolo unde este cazul, o parte din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică contribuie la obiectivele respectivei strategii.
Amendamentul 88 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 4
4. În cazul în care un program Interreg din componenta 2B susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 70 % din valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă la obiectivele respectivei strategii.
eliminat
Amendamentul 89 Propunere de regulament Articolul 15 a (nou)
Articolul 15a
Investițiile interregionale pentru inovare
1. Resursele menționate la articolul 9 alineatul (5a) (nou) sunt alocate unei noi inițiative privind investițiile interregionale pentru inovare, care este destinată:
(a) comercializării și extinderii proiectelor de inovare comune care pot încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene;
(b) reunirii cercetătorilor, a întreprinderilor, a societății civile și a administrațiilor publice implicate în strategiile de specializare inteligentă și inovare socială stabilite la nivel național sau regional;
(c) proiectelor pilot pentru identificarea sau testarea unor soluții noi de dezvoltare regională și locală bazate pe strategii de specializare inteligentă; sau
(d) schimburilor de experiență în materie de inovare care urmăresc valorificarea experienței dobândite în domeniul dezvoltării regionale sau locale.
2. Pentru a menține principiul coeziunii teritoriale europene, cu o pondere aproximativ egală a resurselor financiare, aceste investiții se axează pe crearea de legături între regiunile mai puțin dezvoltate și cele din regiunile mai bine dezvoltate, prin creșterea capacității ecosistemelor regionale de inovare din regiunile mai puțin dezvoltate de a se integra și de a crește valoarea existentă sau emergentă a UE, precum și capacitatea de a participa la parteneriate cu alte regiuni.
3. Comisia implementează aceste investiții în sistem de gestiune directă sau indirectă. Ea este sprijinită de un grup de experți pentru a defini un program de lucru pe termen lung și cererile de propuneri aferente.
4. În ceea ce privește investițiile interregionale pentru inovare, întregul teritoriu al Uniunii beneficiază de susținerea FEDR. Țările terțe pot participa la aceste investiții, cu condiția să contribuie la finanțare sub formă de venituri externe alocate.
Amendamentul 90 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 1
1. Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă, și a componentei 5 care trebuie implementată în sistem de gestiune directă sau indirectă.
1. Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă după consultarea părților implicate.
Amendamentul 91 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 2
2. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
2. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere, TTPM sau organizațiile de cooperare și integrare regională, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou]. La pregătirea programelor Interreg care acoperă strategiile macroregionale sau strategiile pentru bazinele maritime, statele membre și partenerii din program ar trebui să țină seama de prioritățile tematice ale strategiilor macroregionale și pentru bazinele maritime relevante și să consulte actorii relevanți. Se instituie un mecanism ex ante de către statele membre și programele partenere pentru a asigura că toți actorii de la nivelul macroregional și al bazinelor maritime, autoritățile programelor ETC, regiunile și țările se reunesc la începutul perioadei de programare, pentru a decide împreună asupra priorităților fiecărui program. Aceste priorități sunt aliniate, dacă este cazul, la planurile de acțiune ale strategiilor macroregionale sau pentru bazinele maritime.
Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei un program Interreg până la [data intrării în vigoare plus nouă luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe sau al TTPM.
Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei unul sau mai multe programe Interreg până la [data intrării în vigoare plus doisprezece luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe, al TTPM sau al organizațiilor de integrare și cooperare regională.
Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult șase luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult doisprezece luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 95 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 3
3. În cazuri bine justificate și de comun acord cu Comisia, pentru a crește eficiența implementării programului și pentru a realiza operațiuni de mai mare anvergură, statul membru în cauză poate decide să transfere către programele Interreg până la [x]% din suma din FEDR alocată programului aferent în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru aceeași regiune. Suma transferată va constitui o prioritate separată sau priorități separate.
3. Pentru a crește eficiența implementării programului și pentru a realiza operațiuni de mai mare anvergură, statul membru în cauză poate decide să transfere către programele Interreg până la 20 % din suma din FEDR alocată programului aferent în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru aceeași regiune. Fiecare stat membru informează în prealabil Comisia că intenționează să facă uz de posibilitatea de transfer, indicând Comisiei motivul deciziei. Suma transferată va constitui o prioritate separată sau priorități separate.
Amendamentul 96 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – partea introductivă
(b) un rezumat al principalelor provocări comune, ținând seama de:
(b) un rezumat al principalelor provocări comune, ținând seama în special de:
Amendamentul 97 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – punctul ii
(ii) nevoile de investiții comune și complementaritatea cu alte forme de sprijin;
(ii) nevoile de investiții comune și complementaritatea cu alte forme de sprijin și potențiale sinergii vizate;
Amendamentul 98 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – punctul iii
(iii) învățămintele desprinse din experiența anterioară;
(iii) învățămintele desprinse din experiența anterioară și modul în care acestea au fost luate în considerare în program;
Amendamentul 99 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera c
(c) o justificare a obiectivelor de politică alese și a obiectivelor specifice Interreg, prioritățile aferente, obiectivele specifice și formele de sprijin, abordând, dacă este cazul, sincopele din infrastructura transfrontalieră;
(c) o justificare a obiectivelor de politică alese și a obiectivelor specifice Interreg, prioritățile aferente și abordând, dacă este cazul, sincopele din infrastructura transfrontalieră;
Amendamentul 100 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul i
(i) tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;
(i) tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz, respectiv setul de criterii și criteriile transparente de selecție corespunzătoare pentru o astfel de operațiune;
Amendamentul 101 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul iii
(iii) grupurile-țintă principale;
eliminat
Amendamentul 102 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul v
(v) utilizarea planificată a instrumentelor financiare;
eliminat
Amendamentul 103 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 5 – litera a – punctul iii
(iii) pentru programele Interreg din componenta 2, susținute de programul TTPM în ceea ce privește repartizarea pe instrumente de finanțare („FEDR” și „program TTPM Groenlanda”);
(iii) pentru programele Interreg din componenta 2, susținute de programul TTPM în ceea ce privește repartizarea pe instrumente de finanțare („FEDR” și „program TTPM”);
Amendamentul 104 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 5 – litera b
(b) în ceea ce privește tabelul menționat la alineatul (4) litera (g) punctul (ii), aceasta include sumele doar pentru anii 2021 - 2025.
eliminat
Amendamentul 105 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 7 – litera b
(b) stabilește procedura pentru înființarea secretariatului comun;
(b) stabilește procedura pentru înființarea secretariatului comun și, după caz, susține structurile de gestionare în statele membre sau în țările terțe;
Amendamentul 106 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 1
1. Comisia evaluează fiecare program Interreg și conformitatea acestuia cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și, în cazul unui sprijin de la un instrument de finanțare externă al Uniunii și acolo unde este relevant, coerența acestuia cu documentul de programare strategică multianuală în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau cu cadrul de programare strategică pertinent în temeiul actului de bază respectiv care corespunde unuia sau mai multor instrumente.
1. Comisia evaluează în condiții de deplină transparență fiecare program Interreg și conformitatea acestuia cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și, în cazul unui sprijin de la un instrument de finanțare externă al Uniunii și acolo unde este relevant, coerența acestuia cu documentul de programare strategică multianuală în temeiul articolului 10 alineatul (1) din prezentul regulament sau cu cadrul de programare strategică pertinent în temeiul actului de bază respectiv care corespunde unuia sau mai multor instrumente.
Amendamentul 107 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 3
3. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere sau TTPM reexaminează programul Interreg, ținând seama de observațiile formulate de Comisie.
3. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională reexaminează programul Interreg, ținând seama de observațiile formulate de Comisie.
Amendamentul 108 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 4
4. Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia adoptă o decizie de aprobare a fiecărui program Interreg în termen de cel mult șase luni de la data depunerii programului respectiv de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management.
4. Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia adoptă o decizie de aprobare a fiecărui program Interreg în termen de cel mult trei luni de la data depunerii versiunii revizuite a programului respectiv de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management.
Amendamentul 109 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 1
1. Statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.
1. După consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC], statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.
Amendamentul 110 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 2
2. Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de trei luni de la data depunerii programului modificat.
2. Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de o lună de la data depunerii programului modificat.
Amendamentul 111 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 3
3. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM revizuiesc programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.
3. Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională reexaminează programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.
Amendamentul 112 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 4
4. Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
4. Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la trei luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 5 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 3 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg.
După consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou], pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 10 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 5 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg.
Comitetul de monitorizare respectiv poate institui unul sau, mai ales în cazul subprogramelor, mai multe comitete de coordonare care să acționeze în subordinea sa în scopul selectării operațiunilor.
Comitetul de monitorizare respectiv poate institui unul sau, mai ales în cazul subprogramelor, mai multe comitete de coordonare care să acționeze în subordinea sa în scopul selectării operațiunilor. Comitetele directoare aplică principiul parteneriatului, după cum prevede articolul 6 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou] și implică parteneri din toate statele membre participante.
Amendamentul 115 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 3
3. Autoritatea de management trebuie să consulte Comisia și să ia în considerare observațiile acesteia înainte de depunerea inițială a criteriilor de selecție la comitetul de monitorizare sau, atunci când este cazul, la comitetul director. Același lucru este valabil pentru orice modificare ulterioară a acestor criterii.
3. Autoritatea de management informează Comisia cu privire la criteriile de selecție, înainte de depunerea inițială a acestora la comitetul de monitorizare sau, atunci când este cazul, la comitetul director. Același lucru este valabil pentru orice modificare ulterioară a acestor criterii.
Amendamentul 116 Propunere de regulament Articolul 22 – alineatul 4 – partea introductivă
4. În ceea ce privește selecționarea operațiunilor, comitetul de monitorizare sau, după caz, comitetul director:
4. Înainte de selecționarea operațiunilor de către comitetul de monitorizare sau, după caz, de către comitetul director, autoritatea de management:
Acest document stabilește, de asemenea, obligațiile partenerului principal cu privire la recuperări, în temeiul articolului 50. Obligațiile respective se definesc de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, un partener principal situat într-un alt stat membru, o altă țară terță, o altă țară parteneră sau o altă TTMP decât cea a partenerului, nu este obligat să procedeze la recuperare prin intermediul unei proceduri judiciare.
Acest document stabilește, de asemenea, obligațiile partenerului principal cu privire la recuperări, în temeiul articolului 50. Procedurile legate de recuperări sunt definite și convenite de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, un partener principal situat într-un alt stat membru, o altă țară terță, o altă țară parteneră sau o altă TTMP decât cea a partenerului, nu este obligat să procedeze la recuperare prin intermediul unei proceduri judiciare.
Operațiunile selecționate în cadrul componentelor 1, 2 și 3 implică actori din cel puțin două țări participante, dintre care cel puțin unul este un beneficiar dintr-un stat membru.
Operațiunile selecționate în cadrul componentelor 1, 2 și 3 implică actori din cel puțin două țări sau TTPM participante, dintre care cel puțin unul este un beneficiar dintr-un stat membru.
Amendamentul 119 Propunere de regulament Articolul 23 – alineatul 2
2. O operațiune Interreg poate fi implementată într-o singură țară, cu condiția ca impactul și beneficiile pentru zona de program să fie identificate în cererea pentru operațiune.
2. O operațiune Interreg poate fi implementată într-o singură țară sau TTPM, cu condiția ca impactul și beneficiile pentru zona de program să fie identificate în cererea pentru operațiune.
Partenerii cooperează în ceea ce privește elaborarea, implementarea, dotarea cu personal și finanțarea operațiunilor Interreg.
Partenerii cooperează în ceea ce privește elaborarea și implementarea, precum și dotarea cu personal și/sau finanțarea operațiunilor Interreg. Ar trebui să se urmărească limitarea numărului partenerilor pentru fiecare operațiune Interreg la cel mult zece.
Pentru operațiunile Interreg din cadrul programelor Interreg din componenta 3, partenerii din regiunile ultraperiferice și din țările terțe, țările partenere sau TTPM, trebuie să coopereze numai în trei din cele patru dimensiuni menționate în primul paragraf.
Pentru operațiunile Interreg din cadrul programelor Interreg din componenta 3, partenerii din regiunile ultraperiferice și din țările terțe, țările partenere sau TTPM, trebuie să coopereze numai în două din cele patru dimensiuni menționate în primul paragraf.
O entitate juridică transfrontalieră sau o GECT poate fi partener unic al unei operațiuni Interreg în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, cu condiția ca membrii săi să implice parteneri din cel puțin două țări participante.
O entitate juridică transfrontalieră sau o GECT poate fi partener unic al unei operațiuni Interreg în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, cu condiția ca membrii săi să implice parteneri din cel puțin două țări sau TTPM participante.
Cu toate acestea, un partener unic poate fi înregistrat într-un stat membru care nu participă la program, cu condiția respectării condițiilor prevăzute la articolul 23.
Contribuția de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, la fondul pentru un proiect mic în cadrul programului Interreg nu trebuie să depășească 20 000 000 EUR sau15 % din alocarea totală a programului Interreg, reținându-se valoarea cea mai mică.
Contribuția totală de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, pentru unul sau mai multe fonduri pentru proiecte mici în cadrul unui program Interreg nu depășește 20 % din alocarea totală a programului Interreg și este, în cazul unui program Interreg de cooperare transfrontalieră, de cel puțin 3% din totalul alocării.
Amendamentul 125 Propunere de regulament Articolul 24 – alineatul 2
2. beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este o entitate juridică transfrontalieră sau o GECT.
2. beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică, care este responsabil(ă) de inițierea sau de inițierea și de implementarea operațiunilor.
Amendamentul 126 Propunere de regulament Articolul 24 – alineatul 5
5. Costurile cu personalul și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși 20% din costul total eligibil al respectivului fond pentru proiecte mici.
5. Costurile cu personalul și alte costuri directe în concordanță cu categoriile de costuri de la articolele 39-42 și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondului sau fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși, per ansamblu, 20 % din costul total eligibil al fondului sau fondurilor pentru proiecte mici.
În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare, cu excepția proiectelor în cazul cărora sprijinul constituie ajutor de stat.
În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare.
Amendamentul 128 Propunere de regulament Articolul 24 – alineatul 6 – paragraful 1 a (nou)
Dacă costurile totale ale fiecărei operațiuni nu depășesc 100 000 EUR, cuantumul sprijinului pentru unul sau mai multe proiecte mici poate fi fixat pe baza unui proiect de buget stabilit de la caz la caz și convenit ex ante de către organismul care selectează operațiunea.
Amendamentul 129 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 2
2. Cu excepția existenței unor dispoziții contrare în acordurile încheiate în temeiul alineatului (1) litera (a), partenerul principal se asigură că ceilalți parteneri primesc suma totală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii cât se poate de repede și integral. Nu se poate deduce sau reține nicio sumă și nu se poate percepe nicio taxă specifică sau altă taxă cu efect echivalent care ar reduce sumele respective pentru ceilalți parteneri.
2. Cu excepția existenței unor dispoziții contrare în acordurile încheiate în temeiul alineatului (1) litera (a), partenerul principal se asigură că ceilalți parteneri primesc suma totală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii integral și în intervalul de timp convenit cu toți partenerii și urmând aceeași procedură aplicată partenerului principal. Nu se poate deduce sau reține nicio sumă și nu se poate percepe nicio taxă specifică sau altă taxă cu efect echivalent care ar reduce sumele respective pentru ceilalți parteneri.
Cu toate acestea, statele membre, țările terțe, țările partenere sau TTPM care participă la un program Interreg pot conveni ca un partener care nu primește sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii poate fi desemnat partener principal.
eliminat
Amendamentul 132 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 1
1. Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].
1. Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) pentru 2021 și 2022 asupra tranșelor anuale ale prefinanțării în conformitate cu articolul 49 alineatul (2) literele (a) și (b) din prezentul regulament și, în anii ulteriori, asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 133 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera a
(a) la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 6%;
(a) la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 7%;
Amendamentul 134 Propunere de regulament Articolul 26 – alineatul 2 – litera c
(c) la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 7%.
(c) la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 8 %.
Amendamentul 135 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 1
1. Statele membre și, acolo unde este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la respectivul program instituie, de comun acord cu autoritatea de management, un comitet de monitorizare a implementării programului Interreg respectiv („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării către statele membre a deciziei Comisiei de adoptare a unui program Interreg,
1. Statele membre și, acolo unde este cazul, țările terțe, țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională care participă la respectivul program instituie, de comun acord cu autoritatea de management, un comitet de monitorizare a implementării programului Interreg respectiv („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării către statele membre a deciziei Comisiei de adoptare a unui program Interreg,
Amendamentul 136 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 2
2. Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru care găzduiește autoritatea de management sau de un reprezentant al autorității de management.
eliminat
În cazul în care normele de procedură ale comitetului de monitorizare stabilesc un președinte prin rotație, comitetul de monitorizare poate fi prezidat de un reprezentant al unei țări terțe, țări partenere sau TTPM, fiind coprezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorității de management, și viceversa.
Amendamentul 137 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 6
6. Autoritatea de management publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, precum și toate datele și informațiile partajate cu comitetul de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
6. Autoritatea de management publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, un sumar al datelor și informațiilor, precum și toate deciziile partajate cu comitetul de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
Componența comitetului de monitorizare al fiecărui program Interreg este convenită de statele membre și, după caz, de țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la program și asigură o reprezentare echilibrată a autorităților competente, a organismelor intermediare și a reprezentanților partenerilor la programul menționat la [articolul 6] din Regulamentul (UE) [RDC nou] din statele membre, țări terțe, țări partenere și TTPM.
Componența comitetului de monitorizare al fiecărui program Interreg poate fi convenită de statele membre și, după caz, de țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la program și urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată a autorităților competente, a organismelor intermediare și a reprezentanților partenerilor la programul menționat la [articolul 6] din Regulamentul (UE) [RDC nou] din statele membre, țări terțe, țări partenere și TTPM.
Componența comitetului de monitorizare trebuie să ia în considerare numărul statelor membre, al țărilor terțe, al țărilor partenere și al TTPM care participă la programul Interreg în cauză.
Comitetul de monitorizare include, de asemenea, reprezentanți ai organismelor înființate în comun pentru întreaga zonă de program sau pentru o parte a acesteia, inclusiv ai GECT.
Comitetul de monitorizare include, de asemenea, reprezentanți ai regiunilor și ai administrațiilor locale, precum și ai altor organisme înființate în comun pentru întreaga zonă de program sau pentru o parte a acesteia, inclusiv ai GECT.
Amendamentul 141 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 2
2. Autoritatea de management publică o listă a membrilor comitetului de monitorizare pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
2. Autoritatea de management publică o listă a autorităților sau organismelor desemnate ca membri ai comitetului de monitorizare pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
Amendamentul 142 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 3
3. Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
3. Reprezentanții Comisiei pot participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
Amendamentul 143 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 3 a (nou)
3a. Reprezentanții organismelor înființate în toată zona aferentă programului sau care acoperă o parte a acesteia, inclusiv GECT, pot participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
Amendamentul 144 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 1 – litera g
(g) progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice și beneficiari, acolo unde este cazul.
(g) progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice și beneficiari, acolo unde este cazul și propun orice alte măsuri suplimentare de sprijin, dacă este necesar.
Amendamentul 145 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 2 – litera a
(a) metodologia și criteriile folosite pentru selecționarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, după consultarea Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (2), fără a aduce atingere [articolului 27 alineatul (3) literele (b), (c) și (d)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
(a) metodologia și criteriile folosite pentru selecționarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, după informarea Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din prezentul regulament, fără a aduce atingere [articolului 27 alineatul (3) literele (b), (c) și (d)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
Amendamentul 146 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 2 – partea introductivă
2. La cererea Comisiei, în termen de o lună, autoritatea de management furnizează Comisiei informații cu privire la elementele menționate la articolul 29 alineatul (1):
2. La cererea Comisiei, în termen de trei luni, autoritatea de management furnizează Comisiei informații cu privire la elementele menționate la articolul 29 alineatul (1):
Fiecare autoritate de management transmite Comisiei, în format electronic, date cumulative pentru respectivul program Interreg până la 31 ianuarie, 31 martie, 31 mai, 31 iulie, 30 septembrie și 30 noiembrie în fiecare an, utilizând modelul prevăzut în anexa [VII] la Regulamentul (UE) [RDC nou].
Fiecare autoritate de management transmite Comisiei, în format electronic, la 31 ianuarie, 31 mai și 30 septembrie în fiecare an datele în conformitate cu litera (a) de la alineatul (2) al articolului 31 din prezentul regulament, precum și o dată pe an datele în conformitate cu litera (b) de la alineatul (2) al articolului 31 din prezentul regulament pentru respectivul program Interreg, utilizând modelul prevăzut în anexa [VII] la Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 148 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Transmiterea datelor se efectuează utilizând sistemele existente de raportare a datelor, în măsura în care sistemele respective s-au dovedit fiabile în perioada anterioară de programare.
Amendamentul 149 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 2 – litera b
(b) valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile Interreg selecționate și valorile obținute pe operațiuni Interreg.
(b) valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile Interreg selecționate și valorile obținute de operațiunile Interreg finalizate.
Amendamentul 150 Propunere de regulament Articolul 33 – alineatul 1
1. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum se prevede în anexa [I] la Regulamentul (UE) [FEDR nou], și, acolo unde este necesar, indicatorii de realizare și de rezultat specifici programului se utilizează în conformitate cu [articolul 12 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] și la articolul 17 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și la articolul 31 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.
1. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat, prevăzuți în anexa [I] la Regulamentul (UE) [FEDR nou], care sunt considerați a fi cei mai potriviți pentru măsurarea progreselor realizate în realizarea obiectivelor programului de cooperare teritorială europeană (Interreg), se utilizează în conformitate cu [articolul 12 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] și cu articolul 17 alineatul (4) litera (e) punctul (ii) și articolul 31 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.
Amendamentul 151 Propunere de regulament Articolul 33 – alineatul 1 a (nou)
1a. Când este necesar și în cazurile justificate în mod corespunzător de autoritatea de management, indicatorii de realizare și de rezultat specifici programului se utilizează în plus față de indicatorii care au fost selectați în conformitate cu alineatul (1).
Amendamentul 152 Propunere de regulament Articolul 34 – alineatul 1
1. Autoritatea de management efectuează evaluări ale fiecărui program Interreg. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și implementării programului Interreg care face obiectul evaluării.
1. Autoritatea de management efectuează, cel mult o dată pe an, evaluări ale fiecărui program Interreg. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și implementării programului Interreg care face obiectul evaluării.
Amendamentul 153 Propunere de regulament Articolul 34 – alineatul 4
4. Autoritatea de management asigură procedurile necesare pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări.
4. Autoritatea de management urmăresc să asigure procedurile necesare pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări.
Amendamentul 154 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 3
3. Se aplică [articolul 44 alineatele (2) - (7)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] cu privire la responsabilitățile autorității de management.
3. Se aplică [articolul 44 alineatele (2) - (6)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] cu privire la responsabilitățile autorității de management.
Amendamentul 155 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera c
(c) afișarea publică a unor plăci sau panouri de la începerea implementării fizice a unei operațiuni Interreg care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, al căror cost total depășește 100000 EUR;
(c) afișarea publică a unor plăci sau panouri de la începerea implementării fizice a unei operațiuni Interreg care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, al căror cost total depășește 50000 EUR;
Amendamentul 156 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera d
(d) în cazul operațiunilor Interreg care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică cel puțin a unui afiș imprimat sau electronic cu dimensiunea minimă A3 conținând informații despre operațiunea Interreg, cu evidențierea sprijinului din partea unui fond Interreg;
(d) în cazul operațiunilor Interreg care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică cel puțin a unui afiș imprimat și, după caz, electronic cu dimensiunea minimă A2 conținând informații despre operațiunea Interreg, cu evidențierea sprijinului din partea unui fond Interreg;
Amendamentul 157 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera e
(e) în cazul operațiunilor de importanță strategică și al operațiunilor al căror cost total depășește 10 000 000 EUR, prin organizarea unui eveniment de comunicare și cu implicarea Comisiei și a autorității de management competente în timp util.
(e) în cazul operațiunilor de importanță strategică și al operațiunilor al căror cost total depășește 5 000 000 EUR, prin organizarea unui eveniment de comunicare și cu implicarea Comisiei și a autorității de management competente în timp util.
Amendamentul 158 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 6
6. În cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile ce îi revin în temeiul articolului [42] din Regulamentul (UE) [RDC nou] sau al alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, statul membru aplică o corecție financiară prin anularea a până la 5 % din sprijinul din partea fondurilor pentru operațiunea în cauză.
6. În cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile ce îi revin în temeiul articolului [42] din Regulamentul (UE) [RDC nou] sau al alineatelor (1) și (2) din prezentul articol sau nu remediază în timp util această nerespectare, autoritatea de management aplică o corecție financiară prin anularea a până la 5 % din sprijinul din partea fondurilor pentru operațiunea în cauză.
Amendamentul 159 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 3 – litera c
(c) ca rată forfetară în conformitate cu [articolul 50 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
(c) costurile directe cu personalul ale unei operațiuni se pot calcula la o rată forfetară de până la 20% din costurile directe, altele decât costurile directe cu personalul ale operațiunii respective, fără ca statul membru să fie obligat să facă un calcul pentru a determina rata aplicabilă.
Amendamentul 160 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 5 – litera a
(a) împărțirea costului lunar brut de angajare la timpul de lucru lunar stabilit prin documentul de angajare, exprimat în ore; sau
(a) împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legea aplicabilă menționată în contractul de muncă și cu articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) .../... [RDC nou]; sau
Amendamentul 161 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 6
6. În ceea ce privește costurile cu personalul pentru persoanele care, conform documentului de angajare, lucrează pe bază orară, astfel de costuri sunt eligibile aplicând numărul de ore lucrate efectiv în cadrul operațiunii la rata orară convenită în documentul de angajare, pe baza unui sistem de înregistrare a timpului.
6. În ceea ce privește costurile cu personalul pentru persoanele care, conform documentului de angajare, lucrează pe bază orară, astfel de costuri sunt eligibile aplicând numărul de ore lucrate efectiv în cadrul operațiunii la rata orară convenită în documentul de angajare, pe baza unui sistem de înregistrare a timpului. Dacă nu au fost încă incluse în rata orară convenită, costurile salariale menționate la litera (b) din articolul 38 alineatul (2) pot fi adăugate la rată orară respectivă, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.
Amendamentul 162 Propunere de regulament Articolul 39 – paragraful 1 – partea introductivă
Costurile de birou și costurile administrative se limitează la următoarele elemente:
Costurile de birou și administrative se limitează la 15 % din costurile directe totale ale unei operațiuni și la următoarele elemente:
Amendamentul 163 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 4
4. Plata directă a cheltuielilor pentru costurile în temeiul prezentului articol de către un angajat al beneficiarului trebuie susținută de o dovadă a rambursării acestora de către beneficiar angajatului respectiv.
4. Plata directă a cheltuielilor pentru costurile în temeiul prezentului articol de către un angajat al beneficiarului trebuie susținută de o dovadă a rambursării acestora de către beneficiar angajatului respectiv. Această categorie de costuri poate fi folosită cheltuielile de deplasare ale personalului operațional și ale altor părți interesate în scopul implementării și promovării operațiunii și programului Interreg.
Amendamentul 164 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 5
5. Costurile cu deplasarea și cazarea aferente unei operațiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 15 % din costurile directe, altele decât costurile cu personalul ale operațiunii respective.
5. Costurile cu deplasarea și cazarea aferente unei operațiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 15 % din costurile directe ale operațiunii respective.
Amendamentul 165 Propunere de regulament Articolul 41 – paragraful 1 – partea introductivă
Costurile de consultanță și servicii externe se limitează la următoarele tipuri de servicii și consultanță furnizate de un organism de drept public sau privat sau de o persoană fizică, altele decât beneficiarul operațiunii:
Costurile de consultanță și servicii externe se compun, fără a se limită însă la acestea, din următoarele tipuri de servicii și consultanță furnizate de un organism de drept public sau privat sau de o persoană fizică, altele decât beneficiarul inclusiv toți partenerii operațiunii:
Amendamentul 166 Propunere de regulament Articolul 41 – paragraful 1 – litera o
(o) deplasare și cazare pentru experți externi, invitați, președinți de ședință și furnizori de servicii;
(o) deplasare și cazare pentru experți externi;
Amendamentul 167 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – partea introductivă
1. Costurile cu echipamentele achiziționate, închiriate sau luate în leasing de către beneficiar în cadrul operațiunii, altele decât cele prevăzute la articolul 39, se limitează la următoarele:
1. Costurile cu echipamentele achiziționate, închiriate sau luate în leasing de către beneficiar în cadrul operațiunii, altele decât cele prevăzute la articolul 39, se compun din următoarele elemente, fără însă a se limita la acestea:
Amendamentul 168 Propunere de regulament Articolul 43 – paragraful 1 – litera a
(a) achiziționarea de terenuri în conformitate cu [articolul 58 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
(a) achiziționarea de terenuri în conformitate cu [articolul 58 alineatul (1) litera (b)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
Amendamentul 169 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 1
1. Statele membre și, după caz, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg identifică, în sensul [articolului 65] din Regulamentul (UE) [RDC nou], o autoritate de management unică și o autoritate de audit unică.
1. Statele membre și, după caz, țările terțe, țările partenere, TTPM și organizațiile de integrare și cooperare regională care participă la un program Interreg identifică, în sensul [articolului 65] din Regulamentul (UE) [RDC nou], o autoritate de management unică și o autoritate de audit unică.
Amendamentul 170 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 2
2. Autoritatea de management și autoritatea de audit trebuie să fie situate în același stat membru.
2. Autoritatea de management și autoritatea de audit pot fi situate în același stat membru.
Amendamentul 171 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 5
5. În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2B sau din componenta 1, atunci când aceasta din urmă vizează frontiere lungi cu provocări și nevoi de dezvoltare eterogene, statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot defini zone de subprogram.
5. În ceea ce privește un program Interreg din componenta 1, atunci când aceasta din urmă vizează frontiere lungi cu provocări și nevoi de dezvoltare eterogene, statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot defini zone de subprogram.
Amendamentul 172 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 6
6. Atunci când autoritatea de management identifică un organism intermediar în cadrul unui program Interreg, în conformitate cu [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], organismul intermediar îndeplinește aceste sarcini în mai mult de un stat membru participant sau, după caz, țară terță, țară parteneră sau TTPM.
6. Atunci când autoritatea de management identifică unul sau mai multe organisme intermediare în cadrul unui program Interreg, în conformitate cu [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], organismul intermediar îndeplinește aceste sarcini în mai mult de un stat membru participant sau în statul membru în cauză, sau, după caz, în mai mult de o țară terță, țară parteneră sau TTPM.
Amendamentul 173 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 1 a (nou)
1a. Prin derogare de la articolul 87 alineatul (2) din Regulamentul (UE) .../...[RDC nou], Comisia rambursează cu titlu de plăți intermediare 100 % din sumele incluse în cererea de plată, care rezultă din aplicarea ratei de cofinanțare a programului la totalul cheltuielilor eligibile sau la contribuția publică, după caz.
Amendamentul 174 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 1 b (nou)
1b. Dacă autoritatea de management nu efectuează verificarea în temeiul articolul 68 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC nou] în întreaga zonă de program, fiecare stat membru desemnează organismul sau persoana responsabilă pentru efectuarea acestei verificări în ceea ce privește beneficiarii de pe teritoriul lor.
Amendamentul 175 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 1 c (nou)
1c. Prin derogare de la articolul 92 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou], programele Interreg nu sunt supuse verificării anuale a conturilor. Conturile sunt verificate la sfârșitul programului, pe baza raportului final de performanță.
Amendamentul 176 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 7
7. În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 6 este mai mare de 2 % din cheltuielile totale declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia calculează o rată de eroare reziduală globală, ținând cont de corecțiile financiare aplicate de către respectivele autorități responsabile de programul Interreg neregulilor depistate de auditurile operațiunilor selecționate în temeiul alineatului (1).
7. În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 6 este mai mare de 3,5 % din cheltuielile totale declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia calculează o rată de eroare reziduală globală, ținând cont de corecțiile financiare aplicate de către respectivele autorități responsabile de programul Interreg neregulilor depistate de auditurile operațiunilor selecționate în temeiul alineatului (1).
Amendamentul 177 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 8
8. În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 7 este mai mare de 2 % din cheltuielile declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia stabilește dacă este necesar să solicite autorității de audit al unui program Interreg specific sau al unui grup de programe Interreg care sunt foarte afectate să efectueze activități suplimentare de audit pentru a evalua rata de eroare și pentru a evalua măsurile corective necesare pentru programele Interreg afectate de neregulile depistate.
8. În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 7 este mai mare de 3,5 % din cheltuielile declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia stabilește dacă este necesar să solicite autorității de audit al unui program Interreg specific sau al unui grup de programe Interreg care sunt foarte afectate să efectueze activități suplimentare de audit pentru a evalua rata de eroare și pentru a evalua măsurile corective necesare pentru programele Interreg afectate de neregulile depistate.
Amendamentul 178 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera a
(a) 2021: 1%;
(a) 2021: 3 %;
Amendamentul 179 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera b
(b) 2022: 1%;
(b) 2022: 2,25%;
Amendamentul 180 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera c
(c) 2023: 1%;
(c) 2023: 2,25%;
Amendamentul 181 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera d
(d) 2024: 1%;
(d) 2024: 2,25%;
Amendamentul 182 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera e
(e) 2025: 1%;
(e) 2025: 2,25%;
Amendamentul 183 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2 – litera f
În cazul în care programele Interreg transfrontaliere externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.
În cazul în care programele Interreg externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.
Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.
Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 36 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.
Amendamentul 186 Propunere de regulament Capitolul 8 – titlu
Participarea țărilor terțe sau a țărilor partenere sau a TTPM la programele Interreg în sistem de gestiune partajată
Participarea țărilor terțe, a țărilor partenere, a TTPM sau a organizațiilor de integrare sau cooperare regională la programele Interreg în sistem de gestiune partajată
Amendamentul 187 Propunere de regulament Articolul 51 – paragraful 1
Capitolele I-VII și capitolul X se aplică participării țărilor terțe, a țărilor partenere și a TTPM la programele Interreg, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute în prezentul capitol.
Capitolele I-VII și capitolul X se aplică participării țărilor terțe, a țărilor partenere, a TTPM sau organizațiilor de integrare sau cooperare regională la programele Interreg, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute în prezentul capitol.
Amendamentul 188 Propunere de regulament Articolul 52 – alineatul 3
3. Țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg deleagă personal la secretariatul comun al programului în cauză sau înființează o sucursală pe teritoriul său, sau ambele.
3. Țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot delega personal la secretariatul comun al programului în cauză sau, în acord cu autoritatea de management, înființează o sucursală a secretariatului comun sau un punct de contact pe teritoriul lor, sau ambele.
Amendamentul 189 Propunere de regulament Articolul 52 – alineatul 4
4. Autoritatea națională sau un organism echivalent cu responsabilul de comunicare al programului Interreg, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1), sprijină autoritatea de management și partenerii în respectiva țară terță, țară parteneră sau TTPM în ceea ce privește sarcinile prevăzute la articolul 35 alineatele (2) - (7).
4. Autoritatea națională sau un organism echivalent cu responsabilul de comunicare al programului Interreg, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1), poate sprijini autoritatea de management și partenerii în respectiva țară terță, țară parteneră sau TTPM în ceea ce privește sarcinile prevăzute la articolul 35 alineatele (2) - (7).
Amendamentul 190 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 2
2. Programele Interreg din componentele 2 și 4, care combină contribuții din partea FEDR și din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii se execută prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în țările terțe sau țările partenere participante sau, în ceea ce privește componenta 3, în orice TTPM, indiferent dacă TTPM în cauză beneficiază de sprijin în cadrul unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
2. Programele Interreg din componentele 2 și 4, care combină contribuții din partea FEDR și din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii se execută prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în țările terțe, țările partenere participante, TTPM participante, sau în ceea ce privește componenta 3, în orice TTPM, indiferent dacă TTPM în cauză beneficiază de sprijin în cadrul unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 191 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a
a) prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă;
a) prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională;
Amendamentul 192 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
b) prin gestiune partajată numai în statele membre și în orice țară terță sau TTPM participantă în ceea ce privește cheltuielile FEDR efectuate în afara Uniunii pentru una sau mai multe operațiuni, iar contribuțiile din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii sunt gestionate prin gestiune indirectă;
b) prin gestiune partajată numai în statele membre și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională, în ceea ce privește cheltuielile FEDR efectuate în afara Uniunii pentru una sau mai multe operațiuni, iar contribuțiile din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii sunt gestionate prin gestiune indirectă;
Amendamentul 193 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera c
c) prin gestiune indirectă, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă.
c) prin gestiune indirectă, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională.
În cazul în care un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă, se aplică articolul 60.
În cazul în care un program Interreg din componenta 3 este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă, este necesar de un acord prealabil între statele membre și regiunile în cauză și se aplică articolul 60.
Amendamentul 195 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 3 a (nou)
3a. Dacă sunt de acord autoritățile de management respective, se pot lansa cereri de propuneri comune pentru mobilizarea finanțării din programe NDICI bilaterale sau multinaționale și din programe de cooperare teritorială europeană (CTE). În cererea de propuneri se specifică domeniul de aplicare geografic și contribuția preconizată a acesteia la obiectivele programelor respective. Autoritățile de management decid dacă regulile NDICI sau ETC sunt aplicabile cererii de propuneri. Ele pot decide să numească o „autoritate de management coordonatoare” responsabilă cu sarcinile de gestionare și de control conexe cererii de propuneri.
Amendamentul 196 Propunere de regulament Articolul 55 – alineatul 3
3. În cazul în care selecționarea unuia sau mai multor proiecte mari de infrastructură se află pe ordinea de zi a reuniunii unui comitet de monitorizare sau, după caz, a unui comitet director, autoritatea de management transmite Comisiei, cu cel puțin două luni înainte de data reuniunii, o notă explicativă pentru fiecare astfel de proiect. Nota explicativă trebuie să fie de maximum trei pagini și să indice numele, locația, bugetul, partenerul principal și partenerii, precum și principalele obiective și rezultatele acestora. În cazul în care nota explicativă privind unul sau mai multe proiecte mari de infrastructură nu este transmisă Comisiei până la termenul respectiv, Comisia poate solicita președintelui comitetului de monitorizare sau al comitetului director să scoată proiectele în cauză din ordinea de zi a reuniunii.
3. În cazul în care selecționarea unuia sau mai multor proiecte mari de infrastructură se află pe ordinea de zi a reuniunii unui comitet de monitorizare sau, după caz, a unui comitet director, autoritatea de management transmite Comisiei, cu cel puțin două luni înainte de data reuniunii, o notă explicativă pentru fiecare astfel de proiect. Nota explicativă trebuie să fie de maximum cinci pagini și să indice, pe de o parte, numele, locația, bugetul, partenerul principal și partenerii, precum și principalele obiective și rezultatele acestora și, pe de altă parte, un plan de afaceri credibil din care să reiasă că continuarea proiectului sau proiectelor este asigurată, după caz, și fără finanțare din fondurile Interreg. În cazul în care nota explicativă privind unul sau mai multe proiecte mari de infrastructură nu este transmisă Comisiei până la termenul respectiv, Comisia poate solicita președintelui comitetului de monitorizare sau al comitetului director să scoată proiectele în cauză din ordinea de zi a reuniunii.
Amendamentul 197 Propunere de regulament Articolul 60 – alineatul 1
1. În cazul în care un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă în temeiul articolului 53 alineatul (3) litera (b) sau (c), sarcinile de execuție sunt încredințate unuia dintre organismele enumerate la [articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], în special unui astfel de organism situat în statul membru participant, inclusiv autorității de management a programului Interreg în cauză.
1. În cazul în care, după consultarea actorilor implicați, un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă în temeiul articolului 53 alineatul (3) litera (b) sau (c), sarcinile de execuție sunt încredințate unuia dintre organismele enumerate la [articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], în special unui astfel de organism situat în statul membru participant, inclusiv autorității de management a programului Interreg în cauză.
Amendamentul 198 Propunere de regulament Articolul 61
Articolul 61
eliminat
Investițiile interregionale pentru inovare
La inițiativa Comisiei, FEDR poate sprijini investițiile interregionale pentru inovare, astfel cum se prevede la articolul 3 punctul (5), reunind cercetători, întreprinderi, societatea civilă și administrațiile publice implicate în strategiile de specializare inteligentă stabilite la nivel național sau regional.
Amendamentul 199 Propunere de regulament Articolul 61 a (nou)
Articolul 61 a
Scutire de la obligația de notificare în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE
Comisia poate declara că ajutoarele acordate proiectelor sprijinite de cooperarea teritorială europeană sunt compatibile cu piața internă și nu sunt supuse obligației de notificare prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE.
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0470/2018).
Repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului (COM(2018)0312 – C8-0202/2018– 2018/0158(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0312),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0202/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0361/2018),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;
3. ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;
4. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/216.)
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
Declarația Parlamentului European
Parlamentul European acordă o importanță deosebită faptului de a fi informat pe deplin în cursul pregătirii actelor delegate și, în special, punctului 28 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, care prevede că, pentru a asigura un acces egal la toate informațiile, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre.
Declarația Comisiei
Comisia respectă pe deplin principiile unei mai bune legiferări și angajamentele prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Prin urmare, Comisia va depune toate eforturile pentru a prezenta o propunere legislativă Consiliului și Parlamentului European cât mai curând posibil, în vederea alinierii Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona.
Procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune
224k
74k
Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (2018/2153(INI))
– având în vedere Decizia sa din 6 februarie 2018 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune(1),
– având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere cel de al șaptelea Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020(2),
– având în vedere Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informații, participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(3) (denumit în continuare „regulamentul”),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE(4),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006(5),
– având în vedere Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a Directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție(6),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și a principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(7),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 546/2011 al Comisiei din 10 iunie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește principiile uniforme de evaluare și autorizare a produselor de protecție a plantelor(8),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 283/2013 al Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active(9),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 284/2013 al Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a cerințelor în materie de date aplicabile produselor de protecție a plantelor(10),
– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1056 al Comisiei din 29 iunie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadei de aprobare a substanței active glifosat(11) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1313 al Comisiei din 1 august 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active glifosat(12),
– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2324 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011(13),
– având în vedere rezoluțiile sale din 13 aprilie 2016(14) și 24 octombrie 2017(15) referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică(16),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la promovarea inovării și a dezvoltării economice în cadrul viitoarei gestionări agricole europene(17),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la soluții tehnologice pentru o agricultură durabilă în UE(18);
– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor(19),
– având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și a anexelor sale relevante, publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) în aprilie 2018,
– având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 23 noiembrie 2016 în cauza C-442/14, Bayer CropScience SA-NV, Stichting De Bijenstichting/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden(20),
– având în vedere decizia Ombudsmanului European din 18 februarie 2016 în cauza 12/2013/MDC referitoare la practicile Comisiei în ceea ce privește autorizarea și introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor (pesticide),
– având în vedere studiul „IARC Monographs Volume 112: evaluation of five organophosphate insecticides and herbicides” (Monografii IARC Volumul 112: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosfatice), publicat la 20 martie 2015,
– având în vedere Concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) privind evaluarea inter pares a riscului utilizării substanței active glifosat ca pesticid1(21), publicate la 12 noiembrie 2015, și Evaluarea inter pares a riscului de utilizare ca pesticid a glifosatului având în vedere potențialele sale proprietăți de perturbator endocrin(22), publicată la 7 septembrie 2017,
– având în vedere avizul din 15 martie 2017 al Comitetului de evaluare a riscurilor (CER) din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) privind clasificarea glifosatului,
– având în vedere Avizul științific 5/2018 din iunie 2018 al Mecanismului de consiliere științifică (SAM) privind procesele Uniunii Europene de autorizare a produselor de protecție a plantelor(23),
– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (COM(2017)0109),
– având în vedere „Planul de punere în aplicare privind creșterea disponibilității produselor fitosanitare cu risc redus și accelerarea punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor în statele membre”, elaborat de Grupul de experți privind protecția durabilă a plantelor și aprobat de Consiliu la 28 iunie 2016,
– având în vedere Raportul din 24 ianuarie 2017 prezentat de Raportorul special al Consiliului privind drepturile omului al ONU în ceea ce privește utilizarea la nivel mondial a pesticidelor în agricultură și impactul acesteia asupra drepturilor omului,
– având în vedere articolul 13 din TFUE, care prevede că, la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii, în special în ceea ce privește piața sa internă, se ține seama pe deplin de toate cerințele de bunăstare a animalelor ca ființe sensibile,
– având în vedere Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice(24),
– având în vedere sondajul Eurobarometru special nr. 442 din martie 2016, care evidențiază că 89 % dintre cetățenii UE sunt de acord că Uniunea ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a promova o mai bună conștientizare a importanței calității vieții animalelor la nivel internațional, iar 90 % dintre cetățenii UE sunt de acord că este important să se stabilească standarde ridicate privind calitatea vieții animalelor,
– având în vedere că Parlamentul European primește numeroase petiții din partea cetățenilor interesați care își exercită drepturile consacrate prin articolele 24 și 227 din TFUE și articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, solicitând să se pună capăt testării pe animale în Europa și în întreaga lume, precum și stabilirea unor standarde internaționale în domeniul bunăstării animalelor,
– având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar (COM(2018)0179)(25),
– având în vedere evaluarea REFIT de către Comisie a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, aflată în curs de desfășurare,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei speciale pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (A8-0475/2018),
Considerații generale
A. întrucât scopul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 (denumit în continuare „regulamentul”) este „de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;
B. întrucât procedura de autorizare a produselor de protecție a plantelor de către UE este una dintre cele mai stricte din lume; întrucât, având în vedere preocupările exprimate de mai multe părți interesate cu privire la evaluarea glifosatului, Comisia specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor (PEST) de către Uniune are drept scop să identifice domenii care pot fi îmbunătățite în continuare în ceea ce privește procedura de autorizare de către Uniune a produselor de protecție a plantelor, prin furnizarea recomandărilor pe care le consideră necesare pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, ca și a mediului;
C. întrucât principiul precauției este un principiu global pentru politica Uniunii, astfel cum este prevăzut la articolul 191 din TFUE; întrucât regulamentul, în temeiul articolului 1 alineatul (4), este bazat pe principiul precauției; întrucât decizia de gestionare a riscurilor menționată la articolul 13 alineatul (2) trebuie să respecte condițiile principiului precauției, astfel cum este prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002; întrucât articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că măsurile adoptate pe baza principiului precauției trebuie să fie proporționale;
D. întrucât mai multe părți interesate au exprimat preocupări cu privire la evaluarea glifosatului, în special în ceea ce privește efectuarea unei evaluări independente, obiective și transparente, la aplicarea corespunzătoare a criteriilor de clasificare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, la utilizarea corespunzătoare a ghidurilor relevante și la aplicarea adecvată a criteriilor de aprobare și a principiului precauției;
E. întrucât, în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulament, un produs de protecție a plantelor care rezultă din aplicarea consecventă a unei bune practici de protecție a plantelor și care ține cont de condițiile realiste de utilizare trebuie să nu aibă, printre altele, niciun efect dăunător imediat sau întârziat asupra sănătății umane, nici a sănătății unor grupuri vulnerabile, și trebuie să nu aibă efecte inacceptabile asupra mediului;
F. întrucât evaluarea punerii în aplicare a regulamentului a arătat că obiectivele de protecție a sănătății oamenilor și a animalelor și de protecție a mediului nu sunt atinse pe deplin și că s-ar putea aduce îmbunătățiri în vederea atingerii tuturor obiectivelor regulamentului;
G. întrucât este extrem de important să se pună pe deplin în aplicare regulamentul în toate statele membre;
H. întrucât activitatea autorităților naționale competente implicate în procesele de aprobare și de autorizare este adesea întârziată; întrucât s-a constatat că, în anumite cazuri, autoritățile naționale competente implicate în procesul de aprobare și de autorizare nu au suficient personal și sunt subfinanțate; întrucât, pe lângă întârzierile din cadrul activității de evaluare, lipsa de resurse riscă să afecteze calitatea evaluărilor, atât în cazul substanțelor active, cât și al produselor de protecție a plantelor;
I. întrucât independența evaluării riscurilor stă la baza încrederii în regulament și în legislația UE din domeniul alimentelor;
J. întrucât s-a constatat că procesul de luare a deciziilor este lipsit de transparență pe tot parcursul procedurii, de la lipsa accesului public la studiile complete și la datele primare până la stadiul de gestionare a riscurilor;
K. întrucât dreptul de acces la documentele deținute de instituțiile UE, inclusiv de agențiile UE, este un drept important, iar excepțiile la acesta trebuie interpretate restrictiv; atrage atenția asupra jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene potrivit căreia transparența și accesul la documente contribuie la o mai mare legitimitate a agențiilor UE în ochii cetățenilor și la asigurarea faptului că agențiile UE sunt mai responsabile față de cetățeni într-un sistem democratic(26);
L. întrucât Regulamentul (UE) nr. 283/2013 al Comisiei de stabilire a cerințelor de date pentru aprobarea substanțelor active ar trebui actualizat în mod regulat pentru a ține seama de cunoștințele științifice și tehnice actuale; întrucât comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 283/2013 al Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active(27) rămâne cea mai cuprinzătoare sursă de orientări și de orientări de testare, deși este posibil ca mai multe dintre documentele enumerate să fie depășite și să necesite să fie actualizate; întrucât metodologiile utilizate pentru evaluarea științifică a substanțelor active, sub formă de orientări utilizate de EFSA și de statele membre, nu reflectă întotdeauna stadiul actual al cunoștințelor științifice și tehnice, astfel cum se prevede la articolul 4 din regulament; întrucât unele teste-cheie fie nu sunt incluse în evaluarea riscurilor, fie nu cuprind metode științifice recente (precum în cazul unor teste ecotoxicologice actualizate pentru organismele din sol și evaluarea concentrației în mediu și a reziduurilor din praf, vânt, aer și apă);
M. întrucât versiunea actualizată a orientărilor privind albinele, utilizată de EFSA în recenta sa revizuire cu privire la trei neonicotinoide, nu a fost încă adoptată în mod oficial; întrucât orientările privind organismele din sol utilizate în prezent de EFSA datează din 2002;
N. întrucât orientările transpun cerințele legislației în etape practice, explicând ce trebuie făcut, în timp ce orientările în materie de testare specifică protocoalele de testare care trebuie respectate pentru generarea de date, explicând modul în care trebuie realizate testele;
O. întrucât utilizarea pe scară largă și, atunci când este necesar, profilactică a produselor de protecție a plantelor reprezintă un motiv de îngrijorare;
P. întrucât utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru uscare (de exemplu tratarea plantei cultivate înainte de recoltare pentru a accelera maturarea și a facilita recoltarea) este inadecvată;
Q. întrucât utilizarea produselor de protecție a plantelor în zonele utilizate de publicul larg sau de grupurile vulnerabile este inadecvată;
R. întrucât, potrivit datelor elaborate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), UE a utilizat 368 588 de tone de pesticide în 2016, reprezentând 11,8 % din consumul mondial;
S. întrucât, potrivit FAO, utilizarea pesticidelor în UE a cunoscut o tendință ascendentă începând din 2009; întrucât această tendință este, cu toate acestea, foarte diferită de la un stat membru la altul, variind de la o creștere bruscă în unele dintre acestea la o scădere puternică în alte state; întrucât volumul total al substanțelor active din pesticide vândute în 16 state membre ale UE a crescut cu 1,6 % din 2011 până în 2016;
T. întrucât, până în 2018, au fost aprobate 493 de substanțe active și de bază;
U. întrucât raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 evidențiază deficiențele statisticilor referitoare la utilizarea pesticidelor și lipsa de cunoștințe cu privire la utilizarea unor substanțe active specifice;
V. întrucât, potrivit Raportului Uniunii Europene din 2016 privind reziduurile de pesticide din alimente(28) publicat de EFSA în 2018, 96,2 % dintre mostre erau în limitele permise de legislația UE;
W. întrucât publicul nu cunoaște pericolele și riscurile, precum și pericolele și riscurile acceptabile și cele inacceptabile, ca și gradul de respectare a limitelor maxime de reziduuri (LMR) în Europa;
X. întrucât deciziile de autorizare pentru substanțele active și produsele de protecție a plantelor nou dezvoltate se iau în mod invariabil în condiții de incertitudine cu privire la impactul în condiții reale; întrucât monitorizarea post-autorizare este deficitară; întrucât lipsesc date referitoare la cantitățile exacte din fiecare produs de protecție a plantelor folosit, la punerea în aplicare și eficacitatea măsurilor de atenuare, precum și la posibilele efecte dăunătoare asupra sănătății umane și a animalelor și asupra mediului;
Y. întrucât lipsa datelor se referă la impactul în condiții reale al substanțelor active, agenților fitoprotectori, agenților sinergici și coformulanți și metaboliților acestora, precum și al preparatelor și amestecurilor de produse; întrucât, prin urmare, nu se cunoaște în mod corespunzător impactul total al pesticidelor asupra sănătății umane și animale, precum și asupra mediului;
Z. întrucât proiectul-pilot „Monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor folosind albine melifere” nu a fost încă pus în aplicare, în pofida includerii sale în bugetul Uniunii pentru exercițiile financiare 2017 și 2018;
AA. întrucât unul dintre obiectivele celui de al șaptelea Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 este ca substanțele chimice să fie produse și utilizate în moduri care să conducă la reducerea la minimum a efectelor adverse semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului și întrucât există în continuare incertitudini cu privire la impactul complet pe care îl au efectele combinate ale diferitelor produse chimice asupra sănătății umane și a mediului;
AB. întrucât articolul 4 alineatul (3) din regulament prevede că produsele de protecție a plantelor „nu exercită imediat sau în timp efecte nocive asupra sănătății umane... ținând cont de efectele cumulative și sinergice cunoscute, atunci când sunt disponibile metodele științifice acceptate de autoritate pentru evaluarea acestor efecte”; întrucât Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al UE prevede luarea în considerare a „efectelor lor cumulate și sinergice cunoscute” „în cazul în care există metode de evaluare ale efectelor în cauză”;
AC. întrucât astfel de metodologii sunt în prezent disponibile și se preconizează că, până la sfârșitul anului 2019, EFSA va finaliza o evaluare pilot a efectelor cumulative ale expunerii la pesticidele din alimente asupra sistemelor nervos și tiroidian ale omului;
AD. întrucât în prezent nu există nicio obligație juridică de a testa substanțele active din punctul de vedere al neurotoxicității asupra dezvoltării (DNT), printre exemple numărându-se autismul, tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD) și dislexia; întrucât studiile privind toxicitatea și neurotoxicitatea asupra dezvoltării sunt necesare și pot declanșa studii ad-hoc pentru a aborda preocupări specifice; întrucât, în acest context, EFSA lucrează la un proiect în curs de dezvoltare a unor alternative care nu se bazează pe testarea pe animale pentru depistarea efectelor DNT;
AE. întrucât există preocupări legate de faptul că punerea în aplicare a regulamentului în ceea ce privește utilizarea animalelor în cadrul testărilor pentru identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor nu este conformă cu principiul celor 3 R (înlocuire, reducere și îmbunătățire) din Directiva 2010/63/UE privind experimentele pe animale, întrucât Regulamentele (UE) nr. 283/2013 și (UE) nr. 284/2013 ale Comisiei, precum și orientările corespunzătoare nu au fost actualizate de la adoptarea lor, în pofida disponibilității unor teste și tehnologii alternative validate;
AF. întrucât testarea efectelor asupra sănătății umane implică utilizarea animalelor și, prin urmare, nu prevede neapărat cu precizie reacțiile umane;
AG. întrucât este necesar să se accelereze dezvoltarea și validarea metodologiilor noi fără utilizarea animalelor, care să furnizeze informații privind mecanismele care stau la baza toxicității pentru oameni, inclusiv căile care duc la efecte adverse la oameni;
AH. întrucât multe produse agricole din țări terțe au un nivel mai scăzut de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului, în contextul autorizării și utilizării produselor de protecție a plantelor; întrucât este necesar să se asigure că nivelul de protecție al UE nu este subminat de importurile de produse agricole din țări terțe;
AI. întrucât pe teritoriul UE circulă și se utilizează produse de protecție a plantelor importate ilegal, care reprezintă un pericol potențial la adresa sănătății publice și constituie o concurență neloială pentru produsele de protecție a plantelor care fac obiectul unei proceduri de autorizare în conformitate cu legislația europeană actuală;
Cerere de aprobare a substanțelor active
AJ. întrucât, în ceea ce privește transparența și conflictele de interese, diverse părți interesate au ridicat problema dreptului solicitanților de a alege statul membru raportor (SMR) la prima cerere de aprobare a unei substanțe active;
AK. întrucât diverse părți interesate și-au semnalat, de asemenea, în ceea ce privește transparența și conflictele de interese, preocuparea că SMR însărcinat de Comisie cu reînnoirea unui raport de evaluare poate fi același cu cel care a elaborat proiectul inițial de raport de evaluare;
AL. întrucât, de la intrarea în vigoare a regulamentului, pentru noile substanțe active, numai 11 din cele 28 de state membre au fost alese ca SMR de către solicitanți, ceea ce ilustrează existența unor diferențe semnificative în ceea ce privește expertiza și personalul;
AM. întrucât Franța, Țările de Jos, Germania și Regatul Unit au tratat aproximativ 80 % din totalul dosarelor; întrucât Brexitul va avea un impact semnificativ asupra volumului de muncă al altor state membre;
AN. întrucât articolul 8 alineatul (1) din regulament prevede că solicitantul trebuie să prezinte un dosar sumar, care ar trebui să includă, printre altele, rezumatele și rezultatele testelor și studiilor pentru fiecare punct al cerințelor în materie de date, inclusiv o evaluare a tuturor informațiilor furnizate;
AO. întrucât mai multe părți interesate și-au exprimat îngrijorarea privind modul de evaluare stabilit prin lege și, în special, cu privire la cine ar trebui să realizeze studii științifice și să prezinte dovezi pentru evaluarea substanțelor active, la cine ar trebui să prezinte documentația științifică de specialitate revizuită inter pares și cine ar trebui să evalueze studiile;
AP. întrucât articolul 8 alineatul (5) din regulament prevede că solicitantul trebuie să adauge la dosar documentație științifică de specialitate revizuită inter-pares privind substanța activă și metaboliții săi relevanți;
AQ. întrucât, în cazul substanțelor active noi, sunt disponibile, în mod normal, numai date provenite din studiile de reglementare generate de solicitant;
AR. întrucât evaluarea riscurilor trebuie să se bazeze pe toate dovezile științifice relevante disponibile; întrucât documentația științifică de specialitate revizuită inter-pares furnizează informații suplimentare importante pentru studiile bazate pe bunele practici de laborator (BPL) furnizate de solicitanți și poate include constatări care avertizează evaluatorii cu privire la efectele adverse care nu sunt depistate de testele standard;
AS. întrucât principiile BPL au fost elaborate de OCDE pentru a se asigura că studiile sunt efectuate în conformitate cu o anumită metodă de testare pentru prevenirea practicilor frauduloase; întrucât UE a adoptat aceste principii prin Directiva 2004/10/CE, care impune statelor membre să se asigure că laboratoarele care efectuează studii de siguranță a produselor chimice respectă principiile OCDE în materie de BPL și Directiva 2004/9/CE, care prevede obligația statelor membre de a desemna autoritățile responsabile cu efectuarea inspecțiilor BPL pe teritoriul lor;
AT. întrucât, astfel cum a raportat Comisia în 2015, toate statele membre au transpus directivele privind BPL și au instituit programe naționale funcționale de monitorizare a conformității cu BPL;
AU. întrucât orientările OCDE privind testele asigură faptul că cercetarea este reproductibilă, consecventă și uniformă și permite autorităților de reglementare să evalueze calitatea și relevanța unui studiu, să asigure valabilitatea metodologică a unui studiu și să faciliteze acceptarea reciprocă a datelor între statele membre;
Proiect de evaluare de către statul membru raportor (SMR)
AV. întrucât, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulament, „statul membru raportor efectuează o evaluare independentă, obiectivă și transparentă, în lumina cunoștințelor științifice și tehnice actuale”;
AW. întrucât s-a constatat că diferite state membre, atunci când acționează ca SMR, utilizează practici diferite atunci când se face trimitere la rezumatele prezentate de solicitant ale literaturii de specialitate revizuite inter-pares; întrucât este o regulă fundamentală ca orice lucrare științifică să indice în mod clar, prin utilizarea ghilimelelor, declarațiile făcute de alte părți;
AX. întrucât Parlamentul ia act de dezbaterea pe marginea literaturii de specialitate din raportul de evaluare a riscurilor privind glifosatul elaborat de către Institutul federal german pentru evaluarea riscurilor (BfR); întrucât mai multe părți interesate au exprimat preocupări cu privire la faptul că anumite elemente importante de evaluare din proiectul de raport de evaluare a riscurilor privind glifosatul au fost preluate din cerere, fără a fi indicate în mod clar ca trimiteri;
Avizul EFSA privind proiectele de rapoarte de evaluare și clasificarea ECHA a substanțelor active
AY. întrucât credibilitatea sistemului Uniunii de autorizare a produselor de protecție a plantelor depinde în mare măsură de încrederea publică în EFSA, care furnizează avizele științifice care stau la baza deciziilor referitoare la siguranța alimentară în Europa; întrucât scăderea încrederii publice în EFSA reprezintă un motiv de îngrijorare;
AZ. întrucât în prezent aproximativ două treimi din experții naționali care lucrează pentru EFSA provin din doar șase state membre;
BA. întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament, evaluarea substanței active trebuie să stabilească mai întâi dacă sunt îndeplinite criteriile de aprobare menționate la punctele 3.6.2-3.6.4 și 3.7 din anexa II („criterii de excludere”); întrucât unul dintre aceste criterii de excludere se referă la clasificarea unei substanțe ca agent cancerigen (categoria 1A sau 1B) în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1272/2008;
BB. întrucât Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru om (categoria 2A) în conformitate cu nomenclatura sa [echivalentul categoriei 1B din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008]; întrucât, în urma revizuirii informațiilor disponibile, inclusiv a evaluării IARC, EFSA și ECHA, agențiile europene responsabile cu furnizarea de evaluări științifice care stau la baza deciziilor UE de gestionare a riscurilor, au concluzionat că nicio clasificare drept substanță cancerigenă nu era justificată în temeiul dispozițiilor Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;
BC. întrucât IARC și-a bazat concluzia pe literatura de specialitate publicată, în conformitate cu principiile sale de lucru, dar EFSA și ECHA au utilizat și studii nepublicate prezentate de solicitant în conformitate cu articolul 8 din regulament ca bază principală pentru evaluarea acestora și, de asemenea, au avut acces la datele primare relevante;
BD. întrucât mai multe alte autorități competente din întreaga lume, inclusiv cele din SUA, Canada, Noua Zeelandă, Australia și Japonia, au finalizat ulterior noi evaluări ale glifosatului și au ajuns la concluzia că nu este substanță cancerigenă; întrucât glifosatul este încă în curs de evaluare de către Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Protecția Mediului, al cărei proiect de evaluare a riscurilor ecologice precizează în mod clar că există potențialul manifestării unor efecte asupra păsărilor, a mamiferelor, a animalelor terestre și a plantelor acvatice;
BE. întrucât, conform unei comparații realizate de EFSA în 2017, din 54 de pesticide care au fost evaluate atât în cadrul sistemului UE, cât și în cadrul sistemului IARC, în 14 cazuri clasificarea UE a fost mai conservatoare (și, prin urmare, mai strictă) decât evaluarea IARC, în 11 cazuri (glifosatul și alte 10 substanțe active) mai puțin strictă și în 29 de cazuri echivalentă;
BF. întrucât au existat și continuă să existe îngrijorări exprimate de mai multe părți interesate în ceea ce privește avizele emise de EFSA și ECHA cu privire la concluziile lor în favoarea neclasificării glifosatului drept cancerigen;
BG. întrucât, din păcate, nu a fost posibil să se rezolve controversa respectivă la nivelul comisiei speciale;
BH. întrucât, în octombrie 2017, Comisia a declarat admisibilă inițiativa cetățenească europeană „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”; întrucât peste un milion de cetățeni au solicitat Comisiei să propună statelor membre să introducă o interdicție a utilizării glifosatului, să reformeze procedura de aprobare a pesticidelor și să stabilească obiective obligatorii la nivelul UE de reducere a utilizării pesticidelor;
BI. întrucât așa-numitele „documente Monsanto” și hotărârea recentă pronunțată de Curtea Superioară din statul California în cauza Dewayne Johnson/Monsanto (cauza nr. CGC-16-550128) și recursul ulterior au ridicat semne de întrebare cu privire la independența și conflictele de interese în procesul de evaluare a glifosatului;
Aprobarea de către Comisie a substanțelor active
BJ. întrucât regulamentul stabilește un termen de șase luni pentru Comisie, de la formularea concluziilor EFSA până la prezentarea unui proiect de regulament;
BK. întrucât decizia de reînnoire a aprobării glifosatului nu conține măsuri obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a riscurilor la nivelul Uniunii; întrucât Comisia a decis să adopte o recomandare specifică pentru condițiile de aprobare, potrivit căreia statele membre, atunci când acordă autorizații pentru produse de protecție a plantelor care conțin glifosat, trebuie să acorde o atenție specială riscului la care sunt supuse vertebratele terestre; întrucât s-a constatat existența unui risc ridicat pe termen lung pentru aproape toate utilizările glifosatului pentru vertebratele terestre nevizate, inclusiv pentru mamifere și păsări;
BL. întrucât ECHA a concluzionat că glifosatul provoacă leziuni oculare grave și este toxic pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung;
BM. întrucât nu este clar în ce condiții Comisia și statele membre consideră că un risc este inacceptabil pentru mediu;
BN. întrucât reprezintă un motiv de îngrijorare faptul că, cu sprijinul statelor membre, Comisia aprobă substanțe active în legătură cu care EFSA a constatat că prezintă riscuri ridicate pentru mediu și biodiversitate, având în vedere că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (e) din regulament, un produs de protecție a plantelor nu trebuie să aibă efecte inacceptabile asupra mediului;
BO. întrucât Ombudsmanul European, în decizia sa în cauza 12/2013/MDC din 18 februarie 2016, a declarat că transmiterea de informații de confirmare nu ar trebui să se refere la cerințele în materie de date care existau la momentul depunerii cererii în legătură cu evaluarea riscurilor pentru sănătate și pentru care erau disponibile documente de orientare adecvate;
BP. întrucât datele de confirmare nu sunt, în general, supuse aceluiași control sau aceleiași evaluări științifice ca și datele prezentate în cererea inițială, deoarece acestea nu sunt supuse în mod sistematic unei evaluări inter pares a EFSA; întrucât Ombudsmanul European, în decizia sa din 2016, a invitat Comisia să analizeze dacă, de acum înainte, toate informațiile de confirmare ar trebui să facă în mod sistematic obiectul unei evaluări inter pares a EFSA și dacă documentele de orientare ar trebui modificate în consecință;
BQ. întrucât, pe baza raportului de monitorizare prezentat de Comisie în februarie 2018 cu privire la zece substanțe active examinate în contextul anchetei Ombudsmanului, procedura privind datele de confirmare a determinat păstrarea pe piață pe o perioadă îndelungată a două substanțe active, haloxifop-P și malation, care altfel ar fi fost restricționate;
BR. întrucât lacunele în materie de date în cazul pesticidelor biologice cu risc scăzut apar în principal din cauză că cerințele în materie de date sunt concepute pentru produse chimice de protecție a plantelor, nefiind, astfel, adecvate pentru cele biologice cu risc scăzut;
BS. întrucât, în pofida riscurilor identificate de EFSA în concluziile sale privind substanțele active, Comisia permite adesea statelor membre să adopte măsuri de atenuare a riscurilor, fără a aduce atingere posibilității care i se acordă în temeiul regulamentului de a le impune la nivelul UE; întrucât această abordare a fost condamnată de Ombudsmanul European în decizia sa în cauza 12/2013/MDC;
BT. întrucât este oportun ca statele membre să decidă cu privire la măsurile de gestionare a riscurilor în ceea ce privește preocupările specifice situației lor;
BU. întrucât există o carență de produse de protecție a plantelor cu risc redus; întrucât doar zece substanțe sunt aprobate ca substanțe active cu risc scăzut, dintr-un total de aproape 500 de substanțe disponibile pe piața UE; întrucât carența de produse de protecție a plantelor cu risc scăzut face mai dificilă punerea în aplicare și dezvoltarea gestionării integrate a dăunătorilor; întrucât această carență este cauzată de lungimea duratei procesului de evaluare, autorizare și înregistrare;
BV. întrucât, în prezent, pot fi utilizate tehnici avansate precum agricultura de precizie și robotica pentru a monitoriza cu precizie și pentru a elimina buruienile sau insectele dăunătoare, într-un stadiu incipient; întrucât tehnicile avansate sunt încă slab dezvoltate în Uniunea Europeană și necesită sprijinul Uniunii Europene și al statelor membre;
Autorizarea produselor de protecție a plantelor de către statele membre
BW. întrucât produsele de protecție a plantelor ar trebui să fie evaluate în mod minuțios, în raport cu cunoștințele științifice și tehnice actuale, înainte de a fi autorizate; întrucât personalul insuficient și/sau subfinanțarea pot conduce la o dependență excesivă de evaluarea efectuată pentru aprobarea substanțelor active în contextul deciziilor privind produsele de protecție a plantelor;
BX. întrucât procedura de autorizare a produselor de protecție a plantelor, în special cerințele în materie de date pentru evaluarea riscurilor, ar trebui să țină seama de utilizarea efectivă a produselor de protecție a plantelor;
BY. întrucât, atunci când se autorizează produsele de protecție a plantelor, ar trebui să se acorde în continuare o atenție deosebită riscului pentru „grupurile vulnerabile”; întrucât regulamentul definește grupurile vulnerabile ca fiind alcătuite din persoane care ar trebui să beneficieze de o atenție specifică în momentul evaluării efectelor acute și cronice asupra sănătății cauzate de produsele de protecție a plantelor; întrucât acestea includ femeile însărcinate și pe cele care alăptează, feții, sugarii și copiii, persoanele în vârstă, precum și lucrătorii și rezidenții supuși unei expuneri ridicate la pesticide pe termen lung;
BZ. întrucât articolul 25 din regulament prevede că agenții fitoprotectori și agenții sinergici sunt supuși acelorași proceduri de aprobare ca și substanțele active, în vederea includerii pe o listă pozitivă; întrucât Comisia nu a aprobat încă niciun agent fitoprotector sau sinergic;
CA. întrucât articolul 27 din regulament prevede includerea de către Comisie, în anexa III, a unei liste negative de coformulanți inacceptabili; întrucât Comisia nu a adoptat încă lista negativă a coformulanților, dar și-a afirmat intenția de a face acest lucru până la sfârșitul anului 2018; întrucât această întârziere este inacceptabilă având în vedere impactul acestor substanțe; întrucât anumite state membre și-au elaborat propriile liste negative de coformulanți, în absența unei astfel de liste la nivelul Uniunii;
CB. întrucât absența acestor liste la nivelul UE face mai dificilă evaluarea minuțioasă a riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor;
CC. întrucât au fost exprimate preocupări în ceea ce privește sistemul de evaluare pe zone, și, în special, cu privire la întârzierile înregistrate în cadrul procedurii și la reevaluările frecvente, complete sau parțiale, ale cererilor în contextul recunoașterii reciproce, care decurg din cerințele naționale diferite ale modelelor de evaluare din statele membre din aceeași zonă; întrucât procedura recunoașterii reciproce de către statele membre avea drept obiectiv simplificarea procedurilor și creșterea încrederii între statele membre; întrucât aplicarea procedurii de recunoaștere reciprocă este considerată un instrument important pentru a îmbunătăți gradul de distribuire a sarcinilor și a asigura respectarea termenelor, garantând în același timp o protecție optimă, și este importantă pentru funcționarea pieței interne;
CD. întrucât Comisia lucrează la un sistem informatic, Sistemul de gestionare a aplicațiilor produselor de protecție a plantelor (PPPAMS), care va fi accesibil publicului și va facilita sistemul de recunoaștere reciprocă;
CE. întrucât în prezent nu există nicio imagine de ansamblu asupra tuturor produselor de protecție a plantelor autorizate în UE, întrucât statele membre nu sunt obligate să informeze în mod sistematic Comisia cu privire la deciziile lor privind autorizarea;
CF. întrucât Regulamentul (UE) nr. 283/2013 al Comisiei impune realizarea unor studii privind toxicitatea pe termen lung; întrucât, în prezent, Regulamentul (UE) nr. 284/2013 al Comisiei impune realizarea unor studii toxicologice privind expunerea operatorilor, trecătorilor și locuitorilor, precum și expunerea lucrătorilor, a mai multor studii privind toxicologia pe termen lung și cea cronică pentru animale și a unor studii cu privire la evoluția și comportamentul în sol, apă și aer, inclusiv căile de expunere și degradarea în aer și transportul pe calea aerului, dar nu și privind toxicitatea pe termen lung a produselor de protecție a plantelor;
CG. întrucât statele membre lucrează la stabilirea unei evaluări comparative a produselor de protecție a plantelor în raport cu substanțele susceptibile de înlocuire; întrucât obiectivul este de a înlocui aceste produse cu produse de protecție a plantelor mai sigure și cu metode nechimice, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(29);
CH. întrucât rapoarte recente au evidențiat scăderi semnificative ale biodiversității în ceea ce privește păsările și insectele, în special albinele și alți polenizatori; întrucât, în ultimii 27 de ani, s-a observat o scădere de peste 75 % a biomasei totale a insectelor zburătoare în ariile protejate(30); întrucât intensificarea agriculturii (de exemplu, utilizarea pesticidelor, aratul pe tot parcursul anului, utilizarea sporită a îngrășămintelor și frecvența măsurilor agronomice), care nu a fost inclusă în analiza respectivă, poate constitui o cauză plauzibilă; întrucât intensificarea agriculturii a fost asociată cu un declin general al biodiversității plantelor, insectelor, păsărilor și altor specii; întrucât biodiversitatea și ecosistemele robuste au o importanță fundamentală, în special albinele și alte insecte polenizatoare, pentru a asigura un sector agricol sănătos și durabil;
CI. întrucât interzicerea tuturor utilizărilor în aer liber a trei neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) este binevenită; întrucât aceste interdicții nu ar trebui să fie subminate de derogări nejustificate acordate în temeiul articolului 53;
CJ. întrucât alte produse sistemice de protecție a plantelor ar trebui restricționate cât mai mult posibil, inclusiv pentru tratarea semințelor, în cazul în care prezintă un pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;
CK. întrucât utilizarea de autorizații de urgență acordate în temeiul articolului 53 alineatul (2) din regulament și cazurile identificate în acest sens sunt în creștere în cadrul Uniunii; întrucât unele state membre aplică articolul 53 semnificativ mai des decât altele; întrucât evaluarea recentă efectuată de EFSA cu privire la autorizațiile de urgență a trei neonicotinoide concluzionează că, în unele cazuri, aceste autorizații au fost conforme cu dispozițiile prevăzute în legislație, în timp ce în alte cazuri aceste condiții nu au fost îndeplinite;
CL. întrucât întârzierile sistematice în procesele de autorizare ar putea conduce, de asemenea, la o utilizare din ce în ce mai frecventă a autorizațiilor de urgență; întrucât recurgerea la derogări în temeiul articolului 53 pentru utilizări minore în vederea abordării unor situații speciale, altele decât situațiile de urgență efective, nu este viabilă sau adecvată; întrucât EFSA ar trebui să investigheze efectul înlocuirii, precum și disponibilitatea metodelor nechimice;
CM. întrucât ar trebui să se acorde o atenție specială produselor de protecție a plantelor pentru utilizări minore, având în vedere că, în prezent, există puține stimulente economice pentru ca întreprinderile să dezvolte astfel de produse;
CN. întrucât, de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia a utilizat doar o dată posibilitatea de a solicita un aviz din partea EFSA în temeiul articolului 53 alineatul (2),
Observații generale
1. consideră că, deși UE are unul dintre cele mai stricte sisteme din lume, atât regulamentul, cât și punerea sa în aplicare trebuie să fie îmbunătățite pentru a-și îndeplini obiectivele;
2. observă evaluarea REFIT în curs de desfășurare realizată de Comisie cu privire la regulament;
3. subliniază importanța de a garanta evaluarea transparentă, obiectivă și independentă a substanțelor active și a produselor de protecție a plantelor;
4. invită Comisia și statele membre să aloce resurse suficiente și expertiză adecvată pentru evaluarea substanțelor active și a produselor de protecție a plantelor și să asigure o evaluare independentă, obiectivă și transparentă, în lumina cunoștințelor științifice și tehnice actuale;
5. invită Comisia și statele membre să asigure aplicarea deplină și uniformă a criteriilor de limitare bazate pe riscuri pentru substanțele active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere sau care au proprietăți care afectează sistemul endocrin;
6. invită Comisia și statele membre, în calitatea lor de gestionari de risc, să aplice în mod corespunzător principiul precauției atunci când, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se identifică posibilitatea unor efecte nocive asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, prin adoptarea de măsuri provizorii de gestionare a riscurilor necesare pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane;
7. îndeamnă Comisia să comunice sistematic modul în care acest principiu a fost luat în considerare și modul în care au fost luate deciziile de gestionare a riscului;
8. salută recomandarea Mecanismului de consiliere științifică, conform căreia Comisia facilitează o dezbatere mai amplă la nivelul întregii societăți pentru a stabili o viziune comună la nivelul UE în ceea ce privește producția de alimente sustenabilă, inclusiv rolul produselor de protecție a plantelor în cadrul acesteia; consideră că aceste considerații ar trebui să ia în considerare, printre alți factori, calitatea, siguranța, disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor pentru consumatori, veniturile echitabile, sustenabilitatea pe termen lung a producției agricole, schimbările climatice precum și riscurile și beneficiile pe termen scurt și lung pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu asociate unor scenarii diferite în ceea ce privește utilizarea produselor de protecție a plantelor, inclusiv gestionarea integrată a dăunătorilor și un scenariu de utilizare zero;
9. consideră că în cadrul sistemului UE ar trebui să se acorde o mai mare atenție utilizării extinse și profilactice, când este inadecvată, a produselor de protecție a plantelor și efectelor acestora asupra sănătății umane, sănătății animale și asupra mediului, precum și a creșterii rezistenței în organismul-țintă;
10. subliniază importanța punerii în aplicare pe deplin a Directivei 2009/128/CE, având în vedere legătura sa cu sistemul de autorizare, în special dispozițiile privind gestionarea integrată a dăunătorilor și formarea adecvată a agricultorilor în cadrul acesteia; subliniază faptul că lucrările în curs de desfășurare ale Parlamentului pe această temă pot fi menționate pentru detalii suplimentare;
11. invită Comisia și statele membre să asigure coerența între obiectivul de aprobare a substanțelor active și de autorizare a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu prezentul regulament și cu scopul Directivei 2009/128/CE;
12. solicită Comisiei și statelor membre să nu mai aprobe substanțele active/produsele de protecție a plantelor pentru desicare;
13. invită Comisia și statele membre să nu mai permită utilizarea produselor fitosanitare în zonele utilizate de marele public sau de grupurile vulnerabile, astfel cum sunt definite la articolul 12 litera (a) din Directiva 2009/128/CE;
14. invită Comisia să introducă în regulament măsuri specifice de protecție eficientă a grupurilor vulnerabile, în scopul de a pune capăt, fără întârziere sau derogare, utilizării de pesticide pe distanțe lungi în apropierea școlilor, structurilor de îngrijire a copiilor, locurilor de joacă , spitalelor, maternităților și centrelor de îngrijire;
15. solicită Comisiei ia măsurile necesare pentru a asigura că statisticile de vânzări referitoare la pesticide sunt disponibile public pentru fiecare substanță activă și fiecare stat membru și că statisticile privind utilizarea pesticidelor sunt îmbunătățite în continuare pentru a oferi informații complete pentru evaluarea privind riscurile pentru mediu, precum și pentru evaluarea comparativă în temeiul regulamentului;
16. solicită crearea unui sistem eficient de vigilență după introducerea pe piață pentru a monitoriza în mod sistematic impactul utilizării în condiții reale a produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului în ansamblul său, inclusiv pe termen lung; subliniază că vigilența după introducerea pe piață pentru produsele de protecție a plantelor ar trebui să asigure colectarea și comunicarea eficientă a datelor în rândul tuturor părților interesate și să fie transparentă și accesibilă populației; solicită EFSA și ECHA să dezvolte orientări armonizate pentru vigilență eficientă după introducerea pe piață în acest domeniu;
17. invită Comisia să elaboreze o platformă informatică standardizată la nivelul UE sau o bază de date pentru a sprijini schimbul de date de monitorizare după introducerea pe piață și consideră că datele de monitorizare ulterioară a pieței și alte date de monitorizare disponibile ar trebui utilizate în procesul de autorizare;
18. invită Comisia să accelereze punerea în aplicare a proiectului-pilot „Monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor prin intermediul albinelor melifere”, care va permite, printre altele, evaluarea punerii în aplicare a legislației europene în ceea ce privește aplicarea și autorizarea pesticidelor;
19. invită Comisia să realizeze un studiu epidemiologic cu privire la efectele reale ale produselor fitosanitare asupra sănătății umane;
20. invită Comisia să dezvolte și să pună în aplicare în continuare strategii de abordare a efectelor combinate ale substanțelor chimice prin promovarea unei evaluări integrate și coordonate în toate actele legislative relevante ale UE;
21. salută proiectul EFSA privind efectele DNT, care este în curs de desfășurare, dar consideră că acesta este insuficient atât timp cât nu există o cerință legală pentru ca substanțele active și celelalte componente ale pesticidelor să fie evaluate în ceea ce privește efectele DNT, ca parte a procesului de autorizare; solicită, deci, Comisiei să analizeze opțiuni pentru a se asigura că substanțele active și celelalte componente ale produselor de protecție a plantelor sunt evaluate în ceea ce privește efectele DNT, ținând seama pe deplin de metodele fiabile automate axate pe oameni, care nu implică animale, pentru evaluarea pericolelor reprezentate de DNT;
22. consideră că este esențial ca cercetarea și inovarea să fie dezvoltate în continuare în Uniune și, prin urmare, solicită ca Orizont Europa, alte instrumente financiare ale Uniunii și statele membre să asigure fonduri suficiente pentru a promova:
(a)
cercetarea independentă privind impactul utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și animale, asupra mediului și producției agricole;
(b)
cercetarea privind alternativele la produsele de protecție a plantelor, inclusiv metodele nechimice și pesticidele cu risc redus, pentru a oferi fermierilor noi soluții pentru agricultura durabilă, și cercetarea în domeniul tehnicilor agroecologice și de precizie, cu scopul de a reduce la minimum aportul extern și de a optimiza controlul dăunătorilor într-un mod specific și durabil;
23. solicită Comisiei să țină seama de importanța unui cadru de reglementare care să încurajeze inovarea și cercetarea pentru a dezvolta produse de protecție a plantelor și alternative mai bune și mai sigure;
24. reamintește că accesul la protecția plantelor sigură și eficientă este esențial pentru a le permite fermierilor să prevină apariția contaminanților cu transmitere prin alimente care se găsesc în mod natural, cum ar fi micotoxinele cancerigene, care prezintă un risc pentru siguranța alimentelor noastre;
25. reamintește că culturile și condițiile pedoclimatice din statele membre, în special în regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene, sunt foarte diverse și specifice; solicită ca aceste diferențe să fie luate în considerare în procesul de autorizare;
26. invită EFSA și Comisia să își îmbunătățească comunicarea cu privire la riscuri în scopul de a informa populația într-un mod adecvat, ușor de înțeles și de accesat; consideră că este important să se îmbunătățească cunoștințele publice cu privire la pericolele și riscurile acceptabile și inacceptabile, să se sensibilizeze populația cu privire la nivelul de respectare a valorilor LMR în Europa și să se informeze utilizatorii cu privire la posibilele măsuri de atenuare a riscurilor;
27. solicită punerea în aplicare pe deplin a principiului celor 3 R;
28. solicită aplicarea unor teste și tehnologii care nu implică animale în testarea substanțelor active, a agenților fitoprotectori, a agenților sinergici, a altor coformulanți și a formulelor produselor, precum și evaluarea efectelor cumulative și de amestec ale substanțelor active și ale produselor de protecție a plantelor, indiferent de locul în care aceste teste și tehnologii sunt disponibile;
29. solicită actualizarea Regulamentelor (UE) nr. 283/2013 și (UE) nr. 284/2013 ale Comisiei ori de câte ori sunt disponibile teste și tehnologii alternative validate;
30. solicită Comisiei să includă evoluțiile științifice și tehnologice în ceea ce privește noile metode de abordare în domeniul științelor de reglementare pentru a îmbunătăți gradul de previzibilitate al testelor de reglementare și pentru a înlocui utilizarea animalelor;
31. solicită Comisiei să exploreze posibilitățile de a solicita prezentarea unor date relevante privind efectele asupra oamenilor, de exemplu datele obținute în cursul trialurilor clinice efectuate în timpul testării medicamentelor, pentru o bază de date cu acces liber prevăzută în cererea de ofertă a ECHA/EFSA, astfel încât datele privind efectele asupra oamenilor să fie utilizate pentru a valida metodologiile care nu implică animale și care sunt în curs de dezvoltare;
32. invită Comisia și statele membre să asigure controale eficiente ale produselor agricole importate din țări terțe, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de protecție și condiții de concurență echitabile pentru producția alimentară europeană;
33. invită statele membre și Comisia să depună eforturi sporite pentru a pune capăt comerțului cu produse ilegale de protecție a plantelor, întrucât acestea subminează obiectivele legislației Uniunii în acest domeniu;
Cerere de aprobare a substanțelor active
34. invită Comisia să propună modificarea regulamentului astfel încât aceasta să fie abilitată să adopte un program de lucru în ceea ce privește desemnarea statului membru raportor (SMR) pentru cererile de aprobare, pe baza unor criterii pentru o evaluare independentă, obiectivă și transparentă: expertiză, resurse, absența conflictelor de interese, relevanța pentru produs, capacitatea tehnică și capacitatea de a obține rezultate solide și fiabile din punct de vedere științific în intervalul de timp dat, împreună cu un proces cuprinzător de evaluare inter pares și o consultare a părților interesate, pe linii similare sistemului de reautorizare a substanțelor active;
35. solicită Comisiei să aloce evaluarea cererilor de reînnoire unui alt stat membru decât cel care era responsabil cu evaluarea (evaluările) anterioară (anterioare), cu condiția să se asigure nivelul necesar de expertiză și de resurse;
36. solicită Comisiei să se asigure că doar statele membre care pot garanta o calitate ridicată a evaluării și care dispun de proceduri eficiente de evaluare a conflictelor de interese devin SMR;
37. solicită Comisiei să efectueze, cu sprijinul EFSA, o evaluare a laboratoarelor naționale de referință desemnate de autoritățile competente din SMR în cauză, pentru a asigura același nivel de expertiză pentru proiectul de raport de evaluare SMR (DAR);
38. solicită, de asemenea, statelor membre să efectueze în mod responsabil auditarea laboratoarelor certificate - GLP și solicită Comisiei să creeze la nivelul Uniunii un sistem de verificare a auditurilor realizate de statele membre, condus de ea;
39. ia act de propunerea Comisiei privind transparența și sustenabilitatea evaluării riscurilor la nivelul UE în cadrul lanțului alimentar și, prin urmare, salută oportunitatea de a îmbunătăți situația actuală în acest sens;
40. consideră că este important ca solicitanții să fie obligați să înregistreze într-un registru public toate studiile de reglementare care urmează a fi efectuate și să se permită o perioadă pentru prezentarea de observații, în cursul căreia părțile interesate pot furniza date existente pentru a asigura faptul că sunt luate în considerare toate informațiile relevante; subliniază că dispozițiile privind registrul public includ, de asemenea, înregistrarea de către laboratorul certificat a datelor la care studiul a început și s-a încheiat și publicarea datelor de control, care trebuie incluse într-un registru al controalelor istorice, inclusiv metodologia de testare care va fi utilizată, respectând protecția datelor personale; consideră că numai studiile de reglementare care au fost înregistrate pot fi depuse împreună cu o cerere;
41. subliniază necesitatea de a impune solicitanților obligația de a furniza SMR toate studiile, inclusiv datele primare, într-un format care să poată fi citit automat;
42. solicită să se permită accesul publicului la studiile menționate mai sus, inclusiv la toate datele și informațiile justificative care se referă la cererile de autorizare, într-un format care să poată fi citit automat și în totalitate, pentru a asigura transparența, permițând astfel un control independent în timp și protejând datele cu caracter personal și asigurând, în același timp, că persoanele care au solicitat studiile nu le pot utiliza în scopuri necomerciale, pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală relevante;
43. solicită Comisiei să evalueze dacă ar fi necesar să nu se mai solicite ca solicitantul să furnizeze documentație științifică de specialitate cu privire la substanța activă și formulele asociate, atribuindu-se în schimb această sarcină SMR, care va fi asistat de EFSA;
44. subliniază că documentația științifică de specialitate, în cazul în care este disponibilă, ar trebui să aibă o pondere echivalentă în evaluare ca și studiile bazate pe PBL; consideră că ambele sunt contribuții valide la evaluare și ar trebui ponderate în funcție de calitatea relativă a studiilor și de relevanța acestora pentru cererea în cauză;
45. solicită Comisiei să analizeze dacă ar fi oportun să nu se mai solicite ca solicitantul să evalueze datele care trebuie furnizate ca parte a cererii, atribuindu-se în schimb această sarcină SMR;
46. solicită o reevaluare independentă a normelor actuale pentru revizuirea literaturii de specialitate, astfel încât să se asigure că toate studiile relevante sunt luate în considerare;
Proiect de evaluare elaborat de SMR
47. insistă că SMR ar trebui să aplice în mod strict articolul 9 din regulament, astfel încât să se asigure că cererile sunt complete înainte de a fi acceptate;
48. subliniază că evaluarea ar trebui să includă o evaluare aprofundată a datelor primare, precum și date referitoare la formulările produselor finale, astfel cum sunt disponibile în etapa respectivă a evaluării; solicită ca SMR să demonstreze în mod clar, în DAR, că toate studiile au fost verificate în mod corespunzător din punctul de vedere al relevanței, calității științifice și valabilității acestora și, dacă este necesar, să includă studii suplimentare care nu au fost considerate relevante de către solicitant; subliniază faptul că respingerea datelor care raportează efecte adverse ar trebui să se bazeze doar pe o justificare științifică bazată pe dovezi, de exemplu pe aplicarea corectă a documentelor de orientare ale OCDE;
49. invită Comisia să evalueze modalitatea optimă de a garanta că substanțele active sunt evaluate pe baza celor mai frecvente utilizări, a formulelor cel mai frecvent utilizate, dozajului lor și scenariilor de expunere relevante;
50. solicită ca toate evaluările să se bazeze pe o analiză sistematică a tuturor probelor disponibile și pe o transparență totală în ceea ce privește utilizarea „forței probatoare a datelor”;
51. recomandă ca SMR să limiteze la minimum reproducerea punctelor și numai în cazuri justificate și raportate în mod corespunzător; insistă asupra faptului că, atâta timp cât evaluarea este efectuată de către solicitant, în cazul în care sunt preluate pasaje din dosarul de cerere, ar trebui să se facă o distincție clară între evaluarea autorității și evaluarea solicitantului;
Avizul EFSA privind proiectele de rapoarte de evaluare și clasificarea ECHA a substanțelor active
52. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că în evaluarea riscurilor sunt incluse teste esențiale (de exemplu, teste ecotoxicologice actualizate pentru organismele din sol și evaluarea concentrației în mediu și a reziduurilor din praf, vânt, aer și apă și teste privind efectele toxice pe termen lung, în special pentru grupurile vulnerabile) și evoluțiile științifice și tehnologice în metode;
53. invită Comisia să își actualizeze periodic prezentarea generală privind documentele de orientare actualizate și orientările privind testele;
54. invită Comisia să faciliteze și să accelereze finalizarea procesului de armonizare în ceea ce privește cerințele și metodologiile privind datele, în special în domeniul documentelor de orientare privind ecotoxicologia și evoluția și comportamentul în mediu;
55. solicită Comisiei să stabilească conținuturi maxime de reziduuri pentru soluri și apele de suprafață, utilizând, printre altele, datele colectate prin monitorizare de mediu ulterioară introducerii pe piață;
56. solicită să se stabilească mai rapid și mai eficient limita maximă de reziduuri (LMR) pentru alimente și hrana pentru animale, precum și să se asigure o mai mare coerență, prin armonizarea termenelor de evaluare între LMR și aprobarea sau reînnoirea aprobării;
57. solicită ca datele colectate prin monitorizarea de mediu ulterioară introducerii pe piață să fie utilizate pentru a verifica acuratețea concentrațiilor previzibile în mediu (CPM) în modele de evoluție în mediu;
58. invită Comisia să propună modificarea Regulamentului (UE) nr. 284/2013 al Comisiei pentru a include cerințe în materie de date privind toxicitatea pe termen lung a produsului de protecție a plantelor și alte căi de expunere, în special prin intermediul vântului și eroziunii hidrice a solului, utilizând tehnici de modelare actualizate;
59. solicită EFSA să își actualizeze periodic documentele de orientare în conformitate cu cele mai recente evoluții din toate domeniile relevante, în vederea evaluării efectelor pe termen scurt și lung ale nivelurilor de reziduuri ale substanțelor active, formulelor și amestecurilor în apele de suprafață, sol, vânt și praf;
60. consideră că documentele de orientare ar trebui să ofere orientări suficient de clare pentru evaluatorii de risc pentru a garanta o evaluare de înaltă calitate și pentru a asigura previzibilitatea și consecvența pentru solicitanți;
61. invită Comisia și statele membre, în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF), să adopte fără întârziere orice orientări în curs de adoptare, inclusiv orientările actualizate privind albinele utilizate de EFSA în recenta sa reexaminare cu privire la trei neonicotinoide;
62. invită EFSA să actualizeze în continuare orientările privind albinele, indiferent de adoptarea orientărilor în curs pentru a lua în considerare alte specii polenizatoare, precum și efectele amestecului și fezabilitatea tehnică;
63. salută evaluarea pilot a efectelor cumulate și solicită finalizarea acesteia astfel cum a fost planificată până la sfârșitul anului 2018 și implementarea rapidă ulterioară a evaluărilor cumulative ale riscului ca parte a procesului de autorizare; solicită ca cercetarea cu privire la alte căi de expunere, în plus față de sistemele nervos și endocrin, să fie prioritizată și accelerată;
64. invită EFSA, Comisia și statele membre să aplice un factor de siguranță suplimentar la calcularea dozelor „sigure” de expunere, în vederea abordării toxicității potențiale a amestecului în cazul în care persistă un grad ridicat de incertitudine care nu a putut fi redus prin teste suplimentare ale amestecurilor;
65. solicită ca EFSA și ECHA să faciliteze mai mult utilizarea informațiilor furnizate pe site-urile lor, precum și extragerea datelor;
66. solicită statelor membre să se asigure că acestea sunt bine reprezentate în cadrul EFSA de către experți naționali independenți; recomandă ca statele membre să colaboreze cu EFSA în mod constructiv;
67. recomandă să se asigure capacitatea științifică și cunoștințele științifice prin sprijinirea, extinderea și consolidarea rețelei de experți ai agențiilor UE, ai organismelor statelor membre, ai institutelor și ai grupurilor de cercetare universitare implicate în evaluarea riscurilor;
68. în continuare, recomandă cooperarea cu experți internaționali în domeniul rețelelor științifice internaționale, pentru a sprijini discuțiile și contribuțiile științifice în vederea consolidării cooperării internaționale a sistemului de evaluare inter pares, care duce la rezultate de înaltă calitate mai bine recunoscute la nivel internațional;
69. recomandă EFSA să își publice avizele în reviste specializate pentru a intensifica discuțiile constructive și pentru a stimula și a încuraja mai mulți experți naționali și alți oameni de știință să participe la lucrările sale;
70. solicită ca EFSA și ECHA să li se aloce fonduri suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile în mod independent, obiectiv și transparent, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului și având în vedere creșterea volumului de muncă anticipat pentru aceste agenții;
71. subliniază că credibilitatea sistemului de autorizare a produselor de protecție a plantelor depinde în mare măsură de încrederea publică în agențiile europene; subliniază că transparența în procesul de evaluare științifică este importantă pentru menținerea încrederii publice; salută, de asemenea, eforturile continue ale EFSA de a îmbunătăți sistemul și cea mai recentă actualizare a politicii sale privind independența din iunie 2017, în vederea asigurării independenței și a gestionării potențialelor conflicte de interese;
72. solicită EFSA să se asigure că toți experții care participă la evaluare prezintă o declarație de interese disponibilă publicului și să excludă participarea experților aflați în conflicte de interese din toate etapele procesului de evaluare inter pares;
73. propune înființarea unei comisii de supraveghere independente în cadrul EFSA, care să aibă sarcina de a analiza potențialele conflicte de interese;
74. solicită alocarea de resurse adecvate care să permită finalizarea monitorizării și a analizei de mediu pe scară largă după introducerea pe piață, inclusiv monitorizarea reziduurilor de pesticide din soluri și praf, ale căror rezultate ar trebui să fie comunicate către EFSA;
75. invită EFSA să se asigure că dispune de expertiza necesară pentru a evalua pe deplin disponibilitatea și aplicarea metodelor nechimice;
76. solicită Mecanismului de consiliere științifică al Comisiei ca, la cerere, să acționeze ca mediator în controversele științifice privind substanțele active;
77. invită mecanismul de consiliere științifică să inițieze o revizuire sistematică a tuturor studiilor disponibile privind carcinogenicitatea glifosatului și a preparatelor pe bază de glifosat, cu scopul de a evalua dacă ar fi justificată reexaminarea aprobării glifosatului în conformitate cu articolul 21 din regulament;
Aprobarea de către Comisie a substanțelor active
78. regretă profund întârzierile numeroase înregistrate la nivelul statelor membre și al Comisiei înainte și după evaluarea inter pares de către EFSA, în special întârzierile în evaluarea substanțelor care îndeplinesc criteriile de limitare, și îndeamnă statele membre și Comisia să respecte termenele stabilite în regulament;
79. subliniază necesitatea de a asigura responsabilitatea politică în legătură cu adoptarea unor acte de punere în aplicare folosind procedura comitetului; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF); solicită Comisiei și statelor membre să sporească transparența generală a procedurilor, inclusiv prin furnizarea de procese-verbale detaliate ale discuțiilor privind comitologia și pozițiile respective, în special prin explicarea și justificarea deciziilor Comitetului PAFF și publicarea votului statelor membre;
80. solicită Comisiei și statelor membre să aprobe o politică de independență și să se asigure că membrii Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale nu se află în conflict de interese;
81. solicită Comisiei și statelor membre să aplice în mod strict articolul 4 din regulament și să adopte criterii clare bazate pe date științifice cu privire la ceea ce constituie efecte inacceptabile asupra mediului, având în vedere expunerea efectivă (acută și cronică) la numeroase produse de protecție a plantelor;
82. invită Comisia să limiteze cu strictețe utilizarea procedurii privind datele de confirmare la scopul prevăzut la articolul 6 litera (f) din regulament, și anume la cazurile în care se stabilesc noi cerințe în cursul procesului de evaluare sau ca urmare a cunoștințelor științifice și tehnice noi; consideră că protecția sănătății publice și a mediului trebuie să fie considerate priorități absolute, furnizând în același timp solicitanților calendare fiabile pentru autorizare; subliniază că dosarele complete sunt esențiale pentru aprobările de substanțe active; regretă că procedura de derogare prin date de confirmare a condus la rămânerea pe piață pentru o perioadă extinsă de timp a cel puțin două substanțe active care ar fi fost altminteri interzise;
83. solicită Comisiei să modifice documentul de orientare relevant, astfel încât datele de confirmare să facă în mod sistematic obiectul unei evaluări inter pares complete a EFSA, așa cum este cazul datelor originale din cerere;
84. invită Comisia să includă măsuri de reducere a riscurilor obligatorii din punct de vedere juridic în ceea ce privește aprobarea substanțelor active pentru a face față riscurilor cunoscute ale produselor de protecție a plantelor, sprijinind statele membre în identificarea măsurilor de reducere a riscurilor relevante pentru situația specifică lor și luând în considerare condițiile agronomice, climatice și de mediu din teritoriile lor;
85. invită, de asemenea, Comisia să se asigure că monitorizarea ulterioară introducerii pe piață va evalua eficacitatea și eficiența măsurilor de atenuare puse în aplicare;
86. invită Comisia să asigure aplicarea integrală a articolului 25 din regulament, astfel încât agenții fitoprotectori și agenții sinergici să poată fi utilizați numai după aprobarea acestora; subliniază că cerințele privind datele pentru aprobarea agenților fitoprotectori și a agenților sinergici ar trebui să fie aceleași cu cele necesare pentru substanțele active și solicită adoptarea unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 25 alineatul (3) din regulament;
87. invită Comisia să adopte prima listă negativă de coformulanți în conformitate cu articolul 27 din regulament până la sfârșitul anului 2018, împreună cu criteriile și procedura de identificare a altor coformulanți; solicită, în acest scop, integrarea datelor necesare în temeiul Regulamentului REACH, al Regulamentului CLP și al Regulamentului privind produsele biocide, precum și a datelor colectate de statele membre în cursul elaborării propriilor liste negative ale coformulanților;
88. invită Comisia ca, în conformitate cu Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc scăzut de origine biologică și Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a regulamentului, să prezinte o propunere legislativă specifică de modificare a regulamentului în afara procedurii în desfășurare REFIT, în vederea instituirii unui proces de evaluare, autorizare și înregistrare riguros, de calitate și accelerat;
89. invită Comisia să sporească transparența prin crearea unei pagini web care să prezinte calendarul și etapele aprobării fiecărei substanțe active, indicând deciziile statelor membre raportoare, ale EFSA și ale ECHA, deciziile Comitetului PAFF, durata licenței și alte informații relevante;
Autorizarea produselor de protecție a plantelor de către statele membre
90. solicită Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată a sistemului de autorizare pe zone, cu scopul de a evalua cele mai bune modalități de a asigura o evaluare științifică adecvată a produselor de protecție a plantelor, menținând în același timp responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește autorizarea, restricționarea sau refuzul acestora și să revizuiască limitările privind refuzul autorizării;
91. consideră că procedura de recunoaștere reciprocă este esențială pentru partajarea volumului de muncă și pentru a ușura respectarea termenelor; regretă întârzierile înregistrate în ceea ce privește evaluările statelor membre care examinează cererile de autorizare și problemele de punere în aplicare asociate principiului recunoașterii reciproce; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului zonal; subliniază că punerea integrală în aplicare a legislației existente ar trebui să aibă scopul de a evita duplicarea muncii și de a pune la dispoziția fermierilor substanțe noi fără întârzieri inutile;
92. invită cu insistență statele membre să respecte termenele de evaluare a produselor de protecție a plantelor și dispozițiile privind recunoașterea reciprocă, astfel cum sunt prevăzute în regulament;
93. solicită EFSA să stabilească orientări armonizate pentru evaluarea produselor de protecție a plantelor, iar Comisiei să le adopte ulterior;
94. solicită statelor membre să se asigure că toate produsele de protecție a plantelor sunt supuse unor evaluări adecvate, inclusiv unor scenarii de expunere, pe baza datelor obținute pentru produsul fitosanitar în sine, și consideră că extrapolarea datelor privind produsele de protecție a plantelor nu ar trebui efectuată pe baza datelor obținute cu privire la substanțele active, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat din punct de vedere științific și confirmat ca fiind fiabil prin monitorizare ulterioară introducerii pe piață;
95. invită Comisia să prezinte un raport detaliat Parlamentului, în termen de doi ani, cu privire la practicile naționale privind evaluarea riscurilor și gestionarea riscurilor legate de produsele de protecție a plantelor;
96. solicită statelor membre să se asigure că orice decizie privind aprobarea substanțelor active/autorizarea produselor de protecție a plantelor se bazează pe o evaluare adecvată a riscurilor pe care le implică expunerea în condiții reale, acută și cronică, a grupurilor vulnerabile și solicită modificarea în consecință a orientărilor EFSA corespunzătoare;
97. subliniază necesitatea de a impune solicitanților obligația de a furniza statului membru care examinează cererea de autorizare toate studiile, inclusiv datele primare, într-un format care să poată fi citit automat;
98. solicită să se permită accesul publicului la studiile menționate mai sus, inclusiv la toate datele și informațiile justificative care se referă la cererile de autorizare, într-un format care să poată fi citit automat și în totalitate, pentru a asigura transparența, permițând astfel un control independent în timp și protejând datele cu caracter personal și asigurând, în același timp, că persoanele care au solicitat studiile nu le pot utiliza în scopuri necomerciale, pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală relevante;
99. invită Comisia să examineze dacă este oportun să desemneze EFSA autoritatea responsabilă de evaluarea riscurilor privind produsele de protecție a plantelor, menținând totodată decizia efectivă privind autorizarea produselor de protecție a plantelor la nivel național, pentru a ține seama de situațiile specifice fiecărei țări;
100. îndeamnă statele membre să își sporească eficiența printr-o coordonare zonală și inter-regională mai extinsă, pentru a partaja mai bine volumul de muncă și pentru a utiliza în mod optim resursele fiecărui stat membru, precum și să acorde derogări în temeiul articolului 53 din regulament doar în măsura în care cerințele existente sunt strict respectate;
101. consideră că sistemul inter-zonal de recunoaștere reciprocă trebuie îmbunătățit;
102. invită statele membre să pună în aplicare mai eficient procedurile de autorizare la nivel național, pentru a limita derogările și extinderile acordate în temeiul articolului 53 din regulament la situațiile de urgență reale; solicită statelor membre să aplice cu strictețe articolul 53 din regulament, să accepte și să examineze numai cererile de derogare complete și să transmită Comisiei și celorlalte state membre numai notificările de derogare complete;
103. solicită Comisiei să își utilizeze pe deplin drepturile de control în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) și alineatul (3), pentru a limita derogările și prelungirile acordate în temeiul articolului 53 la situațiile de urgență justificate;
104. solicită statelor membre să se asigure că consultarea publică a părților interesate relevante este efectuată înainte de acordarea oricărei autorizații de urgență în temeiul articolului 53, fără a crea întârzieri inutile în acordarea autorizațiilor de urgență și asigurându-se că toate părțile interesate relevante sunt informate în timp util în legătură cu acordarea sau refuzul autorizației de urgență;
105. solicită tuturor statelor membre să publice formularele de cerere completate pe care le primesc prin care li se solicită acordarea unei autorizații de urgență în temeiul articolului 53, indiferent dacă cererea este acceptată sau respinsă;
106. invită Comisia să finalizeze metodele pentru a determina când sau dacă anumite derogări ar trebui să fie aplicate, în special în ceea ce privește „expunerea neglijabilă” sau „pericolele grave pentru sănătatea plantelor”;
107. solicită statelor membre să se informeze reciproc, să informeze Comisia și publicul cu privire la autorizarea și retragerea produselor de protecție a plantelor, precum și cu privire la măsurile de atenuare, pentru a asigura o imagine de ansamblu la nivelul UE a produselor de protecție a plantelor disponibile pe piață și gestionarea riscurilor aferente acestora;
108. solicită Comisiei și statelor membre să își îmbunătățească schimbul de date privind produsele de protecție a plantelor mai sigure care ar putea înlocui produsele de protecție a plantelor cu substanțe susceptibile de înlocuire, pentru a facilita evaluarea comparativă a produselor de protecție a plantelor;
109. ia act de faptul că cercetarea legată de utilizarea cuprului în zone în care este folosit în cadrul unei practici îndelungate arată că există efecte asupra solului la nivel microbiologic; este de acord cu faptul că cuprul ar trebui considerat o substanță de tranziție în scopuri de protecție a plantelor și că utilizarea sa ar trebui să fie eliminată treptat, de îndată ce sunt disponibile alternative mai bune;
110. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze dezvoltarea și utilizarea de alternative la produsele de protecția a plantelor sustenabile și ecologice, măsuri de gestionare integrată a dăunătorilor, de pesticide cu risc scăzut, ca o măsură importantă pentru reducerea efectelor negative ale gestionării dăunătorilor; recunoaște necesitatea unei mai bune cercetări și dezvoltări a acestor produse; solicită, așadar, Comisiei să evalueze opțiunile de încurajare a inovării în acest domeniu;
111. solicită Comisiei să propună modificarea regulamentului astfel încât atât utilizarea, cât și introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor cu risc scăzut să fie facilitate pentru operatori, la nivel procedural; consideră că este nevoie de o clarificare, în special în ceea ce privește introducerea pe piață a substanțelor de bază;
112. solicită accesul transparent și echitabil la substanțe active pentru formulatorii produselor de protecție a plantelor din sectorul IMM-urilor;
113. solicită Comisiei să efectueze o analiză a impactului cerințelor din actuala legislație care reglementează autorizarea și comercializarea produselor de protecție a plantelor și a produselor biocide în materie de resurse umane și de capacități economice disponibile pentru producătorii din sectorul IMM-urilor și ori de câte ori au loc modificări ale reglementărilor existente; subliniază că rezultatele unor astfel de analize trebuie să poată fi consultate de public;
114. solicită o definiție armonizată a „utilizării minore” pentru a promova condiții de concurență echitabile și recomandă crearea unei liste unice a culturilor majore la nivelul UE;
115. solicită Comisiei, EFSA și statelor membre să asigure faptul că toate părțile interesate relevante, inclusiv populația, sunt incluse în orice activitate care le vizează cu privire la pesticide, astfel cum este prevăzut în Directiva 2003/35/CE și în Convenția de la Aarhus;
116. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că cerințele din regulament privind acordarea de prioritate metodelor nechimice sunt puse în aplicare în mod corespunzător;
o o o
117. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
Instituit prin Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera a cincea) din 23 noiembrie 2016, Bayer CropScience SA-NV, Stichting De Bijenstichting/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden, C-442/14, ECLI:EU:C:2016:890.
Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 [privind legislația alimentară generală], a Directivei 2001/18/CE [privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor], a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 [privind produsele alimentare și furajele modificate genetic], a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 [privind aditivii din hrana animalelor], a Regulamentului (CE) nr. 2065/2003 [privind aromele de fum], a Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 [privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 [privind procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 [privind produsele fitosanitare] și a Regulamentului (UE) 2015/2283 [privind alimentele noi].
A se vedea cauza T-235/15, Pari Pharma GmbH/Agenția Europeană pentru Medicamente; a se vedea, de asemenea, cauza T-729/15, MSD Animal Health Innovation GmbH and Intervet International BV/Agenția Europeană pentru Medicamente și cauza T-718/15, PTC Therapeutics International Ltd/Agenția Europeană pentru Medicamente.
A se vedea Hallmann C.A., Sorg M., Jongejans E., Siepel, H., Hofland, N., Schwan, H. et al. (2017), „More than 75 percent decline over 27 years in total flying insect biomass in protected areas” (Scăderea cu peste 75 % în decursul a 27 de ani a biomasei totale a insectelor zburătoare din zone protejate). PLoS ONE 12(10): e0185809. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0185809
Instituirea unui program financiar specific pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive *
150k
52k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a unui program financiar specific pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive și de abrogare a Regulamentului (Euratom) nr. 1368/2013 al Consiliului (COM(2018)0467 – C8-0314/2018 – 2018/0252(NLE))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0467),
– având în vedere articolul 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0314/2018),
– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0441/2018),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Un program specific de cheltuieli poate aduce un plus de valoare adăugată la nivelul Uniunii prin faptul că poate să devină un etalon în cadrul Uniunii pentru gestionarea în siguranță a aspectelor tehnologice aferente dezafectării instalațiilor nucleare și pentru diseminarea cunoștințelor. O astfel de asistență financiară ar trebui să fie furnizată pe baza unei evaluări ex ante care să identifice nevoile specifice și să demonstreze valoarea adăugată a Uniunii, în scopul de a sprijini dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive.
(2) Un program specific de cheltuieli poate aduce un plus de valoare adăugată la nivelul Uniunii prin faptul că poate să devină un etalon în cadrul Uniunii pentru gestionarea în siguranță a aspectelor tehnologice aferente dezafectării instalațiilor nucleare și pentru diseminarea cunoștințelor. O astfel de asistență financiară ar trebui să fie furnizată pe baza unei evaluări ex ante care să identifice nevoile specifice și să demonstreze valoarea adăugată a Uniunii, în scopul de a sprijini dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive. Cu toate acestea, o astfel de asistență financiară nu ar trebui să stabilească un precedent definitoriu pentru finanțarea proceselor viitoare de dezafectare nucleară la nivelul Uniunii.Inițiativa de a demara și a finanța dezafectarea instalațiilor nucleare ar trebui să rămână, în primul rând, responsabilitatea statelor membre.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) Programul ar trebui să asigure, de asemenea, diseminarea cunoștințelor privind procesul de dezafectare în Uniune, deoarece astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii și contribuie la siguranța lucrătorilor și a publicului larg.
(15) Programul ar trebui să asigure, de asemenea, diseminarea cunoștințelor și punerea în comun de către statele membre a bunelor practici și experiențe dobândite în ceea ce privește procesul de dezafectare în Uniune, deoarece astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii și contribuie la siguranța lucrătorilor și a publicului larg, precum și la protecția mediului.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou)
(15a) JRC ar trebui să conducă o inițiativă specifică pentru a structura colectarea, dezvoltarea și schimbul de cunoștințe în domeniul dezafectării la nivelul Uniunii, fără a exclude cooperarea internațională. Inițiativa ar trebui să ia în considerare provocări multidimensionale, inclusiv cercetarea și inovarea, standardizarea, reglementarea, formarea și educația, precum și industria.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 16
(16) Dezafectarea instalațiilor nucleare care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional.
(16) Dezafectarea instalațiilor nucleare care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile, inclusiv cele provenind din țări terțe, și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 20
(20) Acțiunile din cadrul programelor Kozlodui și Bohunice ar trebui să se deruleze cu un efort financiar comun din partea Uniunii, a Bulgariei și, respectiv, a Slovaciei. Ar trebui stabilit un prag maxim al cofinanțării de la Uniune, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente.
(20) Acțiunile din cadrul programelor Kozlodui și Bohunice ar trebui să se deruleze cu un efort financiar comun din partea Uniunii, a Bulgariei și, respectiv, a Slovaciei. Ar trebui stabilit un prag minim al cofinanțării de la Uniune, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament instituie Programul financiar specific pentru „Dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive” (denumit în continuare „Programul”), axându-se pe nevoile identificate pe baza perioadei actuale. Pentru perioada cadrului financiar multianual 2021-2027, Programul va sprijini dezafectarea de către Bulgaria și Slovacia, în condiții de siguranță, a reactoarelor lor nucleare de primă generație și implementarea procesului de dezafectare și de gestionare a deșeurilor radioactive generate la propriile instalații nucleare ale Comisiei din amplasamentele Centrului Comun de Cercetare (JRC).
Prezentul regulament instituie Programul financiar specific pentru „Dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive” (denumit în continuare „Programul”), axându-se pe nevoile identificate pe baza perioadei actuale. Pentru perioada cadrului financiar multianual 2021-2027, Programul va sprijini dezafectarea de către Bulgaria și Slovacia, în condiții de siguranță, a reactoarelor lor nucleare care au fost închise prematur și implementarea procesului de dezafectare și de gestionare a deșeurilor radioactive generate la propriile instalații nucleare ale Comisiei din amplasamentele Centrului Comun de Cercetare (JRC), asigurând, în același timp, protecția lucrătorilor, în special în ceea ce privește efectele asupra sănătății, a publicului larg și a mediului.
Justificare
Oprirea timpurie și dezafectarea ulterioară a reactoarelor a fost un angajament politic asumat de Bulgaria ca o condiție pentru aderarea la UE, în timp ce între 1991 și 2002 se derulaseră deja programe de modernizare de mare amploare și cu un buget ridicat, în special pentru unitățile 3-4, pentru a îmbunătăți proiectarea reactoarelor în sensul respectării unor niveluri de siguranță mai mari și a evoluțiilor tehnologice.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 2
El prevede obiectivele Programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Comunității Europene a Energiei Atomice („Comunitatea”) și normele privind furnizarea finanțării.
El prevede obiectivele Programului, bugetul global pentru perioada 2021-2027, inclusiv distribuția exactă a finanțării între cele trei programe, formele de finanțare din partea Comunității Europene a Energiei Atomice („Comunitatea”) și normele privind furnizarea finanțării.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2) „plan de dezafectare” înseamnă un document care conține informații detaliate cu privire la procesul de dezafectare avut în vedere și care cuprinde următoarele elemente: strategia de dezafectare aleasă; calendarul, tipul și etapizarea activităților de dezafectare; strategia de gestionare a deșeurilor, inclusiv evacuarea; starea finală propusă; stocarea și depozitarea finală a deșeurilor rezultate în urma dezafectării; termenele pentru dezafectare; estimările de costuri pentru finalizarea procesului de dezafectare; și obiectivele, rezultatele așteptate, etapele, datele-țintă, precum și indicatorii cheie de performanță corespunzători, inclusiv indicatorii bazați pe valoarea dobândită. Planul este elaborat de titularul de autorizație al instalației nucleare și se reflectă în programele de lucru multianuale ale Programului;
(2) „plan de dezafectare” înseamnă un document care conține informații detaliate cu privire la procesul de dezafectare avut în vedere și care cuprinde următoarele elemente: strategia de dezafectare aleasă; calendarul, tipul și etapizarea activităților de dezafectare; strategia de gestionare a deșeurilor aplicată, inclusiv evacuarea, și programul de protecție a lucrătorilor; starea finală propusă; stocarea și depozitarea finală a deșeurilor rezultate în urma dezafectării; termenele pentru dezafectare; estimările de costuri pentru finalizarea procesului de dezafectare; și obiectivele, rezultatele așteptate, etapele, datele-țintă, precum și indicatorii cheie de performanță corespunzători, inclusiv indicatorii bazați pe valoarea dobândită. Planul este elaborat de titularul de autorizație al instalației nucleare și se reflectă în programele de lucru multianuale ale Programului;
Amendamentul 9 Propunere de regulament Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
(5a) „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.
Pe baza nevoilor actuale pentru perioada 2021-2027, Programul urmărește în special să sprijine Bulgaria și Slovacia la implementarea programului Kozlodui și la implementarea programului Bohunice, cu accent special pe gestionarea problemelor de securitate radiologică și să sprijine programul JRC de dezafectare și de gestionare a deșeurilor, asigurând totodată difuzarea masivă în rândul statelor membre a cunoștințelor privind dezafectarea nucleară generate cu această ocazie.
Pe baza nevoilor actuale pentru perioada 2021-2027, Programul urmărește în special să sprijine Bulgaria și Slovacia la implementarea programului Kozlodui și la implementarea programului Bohunice, cu accent special pe gestionarea problemelor de securitate radiologică și să sprijine programul JRC de dezafectare și de gestionare a deșeurilor, asigurând totodată punerea în comun și difuzarea masivă în rândul statelor membre a cunoștințelor și a bunelor practici generate cu această ocazie privind dezafectarea nucleară și gestionarea deșeurilor radioactive.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – paragraful 2 – litera c
(c) amplificarea legăturilor și schimburilor între părțile interesate din Uniune cu privire la dezafectarea nucleară, cu scopul de a dezvolta potențialul sinergiilor Uniunii.
(c) amplificarea legăturilor și schimburilor între părțile interesate din Uniune, în special cu industria, cu privire la dezafectarea nucleară și la gestionarea și eliminarea deșeurilor radioactive, pentru a asigura diseminarea cunoștințelor și împărtășirea experiențelor în toate domeniile relevante, cum ar fi cercetarea și inovarea, reglementarea sau formarea și pentru a dezvolta potențiale sinergii la nivelul Uniunii.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – partea introductivă
2. Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:
2. Repartizarea sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:
Amendamentul 13 Propunere de regulament Articolul 7 – paragraful 1
Programul poate finanța costurile eligibile ale unei acțiuni până la rata maximă, astfel cum se prevede în anexele I și II. Rata maximă de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în cadrul programului Kozlodui sau al programului Bohunice nu trebuie să fie mai mare de 50%. Restul cofinanțării trebuie furnizat de Bulgaria și, respectiv, de Slovacia.
Programul poate finanța costurile eligibile astfel cum se prevede în anexele I și II. Rata minimă de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în cadrul programului Kozlodui sau al programului Bohunice este de cel puțin 50%. Restul cofinanțării trebuie furnizat de Bulgaria și, respectiv, de Slovacia.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Anexa I – punctul 2
2. Proiectele și activitățile finanțate în perioada 2021-2027 fac obiectul unei rate maxime de cofinanțare din partea UE, stabilită la 50%.
2. Proiectele și activitățile finanțate în perioada 2021-2027 fac obiectul unei rate minime de cofinanțare din partea Uniunii, stabilită la 50%.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Anexa II – punctul 2
2. Proiectele și activitățile finanțate în perioada 2021-2027 fac obiectul unei rate maxime de cofinanțare din partea UE, stabilită la 50%.
2. Proiectele și activitățile finanțate în perioada 2021-2027 fac obiectul unei rate minime de cofinanțare din partea Uniunii, stabilită la 50%.
Raportul privind punerea în aplicare a pilonului comercial al Acordului de asociere cu America Centrală
159k
59k
Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a pilonului comercial al Acordului de asociere cu America Centrală (2018/2106(INI))
– având în vedere partea IV din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte(1),
– având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte(2), și raportul interimar care o însoțește(3),
– având în vedere rapoartele anuale ale Comisiei din 18 martie 2015, 18 februarie 2016 și 5 aprilie 2017 privind punerea în aplicare a părții a IV-a din Acordul de asociere UE-America Centrală (COM(2015)0131, COM(2016)0073 și, respectiv, COM(2017)0160),
– având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la situația din Nicaragua(4) și declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 2 octombrie 2018 făcută în numele UE referitoare la situația din Nicaragua,
– având în vedere rezoluțiile Adunării parlamentare euro-latino-americane privind gestionarea globalizării și privind responsabilitatea socială a întreprinderilor în UE și în țările din America Latină și zona Caraibilor, ambele adoptate la 20 septembrie 2018, la Viena,
– având în vedere raportul Comisiei din 9 noiembrie 2017 intitulat „Punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016” (SWD(2017)0364),
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 februarie 2018 privind capitolele referitoare la comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb (ALS) încheiate de UE(5),
– având în vedere rezoluțiile sale din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune(6) și din 25 octombrie 2018 referitoare la valorificarea globalizării: aspecte comerciale(7),
– având în vedere raportul din 14 iunie 2018 privind cea de a patra reuniune a Comitetului de asociere,
– având în vedere raportul din 13 iunie 2018 adresat Forumului societății civile la cea de a patra reuniune a Consiliului pentru comerț și dezvoltare sustenabilă referitor la Acordul de asociere dintre America Centrală și Uniunea Europeană(8),
– având în vedere rezumatul convorbirilor care au avut loc în cursul reuniunii comune a grupurilor consultative ale societății civile din Europa și America Centrală la 16 iunie 2016(9),
– având în vedere audierile publice organizate în cadrul Comisiei pentru comerț internațional (INTA) la 20 iunie 2018, 15 martie 2016 și 27 martie 2012,
– având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(10),
– având în vedere Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor cu ocazia Conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) de la Buenos Aires, din decembrie 2017,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0459/2018),
A. întrucât Acordul de asociere (denumit în continuare „Acordul”) dintre UE și America Centrală a fost primul acord de asociere interregional încheiat de UE; întrucât acesta se bazează pe trei piloni complementari, și anume dialogul politic, cooperarea și comerțul; întrucât pilonul comercial din Acord (partea IV) a fost destul de amplu și ambițios atunci când a fost negociat, dar, privind în urmă, îi lipsesc dispoziții actualizate privind, printre altele, aspectele legate de gen și comerțul, comerțul digital și comerțul electronic, achizițiile publice, investițiile, anti-corupția sau întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile);
B. întrucât pilonul comercial al Acordului se aplică cu titlu provizoriu de cinci ani: de la 1 august 2013 cu Honduras, Nicaragua și Panama, de la 1 octombrie 2013 cu Costa Rica și El Salvador și de la 1 decembrie 2013 cu Guatemala;
C. întrucât pilonul dialogului politic și cel al cooperării nu se aplică încă, deoarece nu toate statele membre au ratificat Acordul; întrucât neaplicarea acestor doi piloni creează un dezechilibru între aspecte legate de comerț și aspecte politice, și anume valorile fundamentale ale UE, cum ar fi promovarea democrației și a drepturilor omului;
D. întrucât America Centrală este o piață relativ mică, cu aproape 43 de milioane de locuitori și care reprezintă 0,25 % din PIB-ul mondial;
E. întrucât, în ultimii 15 ani, țările din America Centrală au devenit mai deschise față de comerț decât alte țări cu același nivel al veniturilor; întrucât, totuși, importurile continuă să fie principala sursă de schimburi comerciale cu alte țări;
F. întrucât cea mai importantă piață pentru America Centrală este regiunea însăși, piața comună a Americii Centrale fiind al doilea partener comercial ca importanță pentru majoritatea țărilor din regiune, reprezentând 26 % din totalul exporturilor;
G. întrucât punerea în aplicare a acordurilor comerciale ale UE reprezintă o prioritate-cheie pentru Parlament, Consiliu și Comisie, în vederea monitorizării, evaluării și calibrării politicii comerciale comune (PCC) a UE; întrucât informările privind punerea în aplicare a Acordului cu America Centrală constituie o contribuție utilă și oportună la procesul de reflecție privind posibila sa modernizare;
H. întrucât în prezent există un volum suficient de experiență, de date și de informații statistice pentru a evalua punerea în aplicare a pilonului comercial al Acordului; întrucât rezoluția Parlamentului adoptată la 11 decembrie 2012 în paralel cu aprobarea Acordului a definit obiectivele pilonului comercial și a inclus sugestii privind acțiuni de întreprins ulterior în timpul punerii în aplicare(11), care sunt pertinente pentru analiza în curs;
I. întrucât Avizul nr. 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017(12) a afirmat că PCC-ul constituie o politică bazată pe valori și că promovarea dezvoltării sustenabile este o parte integrantă a PCC-ului;
J. întrucât situația drepturilor omului în mai multe țări ale Americii Centrale este îngrijorătoare;
Principalele concluzii și recomandări
1. consideră că Acordul încearcă să îndeplinească unul din principalele sale obiective inițiale, întrucât intenționează să întărească procesul de integrare regională între țările Americii Centrale prin sprijinirea instituțiilor, cooperării și dialogurilor intra-regionale, contribuind la realizarea articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), la Agenda universală a ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă și contribuind, în cadrul principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, astfel cum se prevede la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), la complementaritatea sectoarelor lor de producție, facilitând schimburile transfrontaliere și promovând creșterea economică regională sustenabilă; reiterează faptul că Acordul contribuie la consolidarea dimensiunii strategice mai ample a parteneriatului dintre UE și America Latină și Caraibe (LAC); consideră că este esențial să se asigure intrarea deplină în vigoare a Acordului, care este în curs de ratificare la nivel intern în unele state membre ale UE(13), precum și punerea în aplicare efectivă și adecvată a tuturor dispozițiilor pilonului comercial de către ambele părți;
2. reamintește importanța consolidării cooperării bi-regionale pentru a menține și a întări sistemul comercial multilateral, ca pilon esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă și pentru garantarea unei guvernări economice bazate pe norme, asigurând un comerț mai echitabil, mai favorabil includerii și mai sustenabil; în special, reamintește sprijinul pe care îl acordă Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), subliniind rolul său în ceea ce privește crearea stabilității economice și sprijinirea creșterii și dezvoltării, și invită părțile să utilizeze dialogul încurajat de Acord pentru a identifica și elabora strategii comune în vederea modernizării necesare a OMC;
3. subliniază că America Centrală este una dintre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice și de dezastrele naturale și, prin urmare, solicită o anchetă efectuată cu cea mai mare atenție în ceea ce privește relația dintre schimbarea destinației terenurilor ca urmare a liberalizării investițiilor și a accesului la proprietate, și extinderea monoculturilor, protecția și accesul la resursele de apă și apa dulce, precum și necesitatea de a menține și/sau dezvolta utilitățile publice respective, precum și cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea de sisteme de transport public și energetice nepoluante;
4. subliniază că Acordul se bazează pe o relație echitabilă și previzibilă, bazată pe norme, care promovează un mediu economic mai sigur între partenerii comerciali, bazat pe principiile dezvoltării durabile și respectării drepturilor omului și a standardelor de muncă și de mediu, respectând, în același timp, statul de drept și buna guvernanță și subliniază necesitatea adoptării unor măsuri eficace de combatere a corupției; consideră că o astfel de previzibilitate stimulează creșterea economică, schimbul de bunuri, prestarea de servicii, participarea la achizițiile publice, atractivitatea investițiilor, locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a standardelor de viață, chiar dacă fluxurile nu evoluează întotdeauna într-un mod liniar;
5. invită Comisia să transmită rapoarte anuale actualizate și cuprinzătoare privind punerea în aplicare a Acordului, astfel cum se solicită în regulamentele de punere în aplicare pertinente; consideră că informațiile incluse în Raportul privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb nu sunt suficiente (SWD (2017)0364); constată că datele privind importurile din America Centrală sunt extrem de fluctuante, atât timp cât exporturile se concentrează asupra mărfurilor, iar prețurile acestora se bazează pe piața mondială, sau a anumitor părți ale produselor din lanțurile valorice globale; încurajează cu fermitate părțile, în vederea evaluării adecvate a punerii în aplicare a Acordului, să ia măsuri adecvate pentru a îmbunătăți colectarea și furnizarea de date statistice periodice, actualizate, comparabile și fiabile cu privire la sectoarele relevante, inclusiv privind comerțul cu bunuri și servicii, investițiile și schimbările climatice, precum și cu privire la gradul de consolidare a activităților IMM-urilor, și să efectueze evaluări pe baza unor date defalcate în funcție de gen; încurajează ambele părți să monitorizeze, de asemenea, punerea în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional pentru combaterea spălării banilor, precum și a fraudei și a evaziunii fiscale; își reiterează apelul adresat Comisiei de a actualiza și a crea o metodologie comună pentru evaluarea mai coerentă a punerii în aplicare a acordurilor sale comerciale;
6. salută faptul că schimburile comerciale dintre părți s-au dovedit a fi, în general, rezistente, în ciuda contextului economic internațional nefavorabil; constată că: exporturile UE au crescut cu 22 %, în timp ce importurile din cinci țări din America Centrală au crescut cu 18,3 %, destinația principală a exporturilor UE către America Centrală este Costa Rica, urmată de Panama și Guatemala și principalul exportator de bunuri către UE este Costa Rica, urmată de Honduras și Guatemala; ia act cu îngrijorare de scăderea semnificativă cu 40,4 %, în 2015, a exporturilor Costa Ricăi în UE datorită transferului unui producător important de echipamente IT către Asia de Sud-Est, ceea ce a dus la o scădere globală a importurilor din America Centrală cu 16,8 %;
7. regretă faptul că nici America Centrală, nici UE nu utilizează pe deplin contingentele tarifare acordate și, prin urmare, solicită să fie identificate sectoarele potențiale în care ar trebui încurajate și alte schimburi; regretă faptul că cifrele privind ratele de utilizare a preferințelor sunt disponibile numai în Costa Rica; este preocupat de faptul că doar 16,6 % din exporturile eligibile din UE către Costa Rica au beneficiat de pe urma ALS, în timp ce rata a fost de 92 % pentru exporturile costaricane către UE(14); reamintește că este extrem de important ca schimburile comerciale să fie mai favorabile includerii și să faciliteze o integrare adecvată a IMM-urilor și în special a micilor fermieri în lanțurile valorice; în acest sens, solicită Comisiei să ia măsuri active pentru a spori cunoștințele și a facilita utilizarea oportunităților create de Acord în rândul producătorilor europeni, în special al IMM-urilor, în vederea creșterii ratelor de utilizare a preferințelor și a utilizării contingentelor tarifare existente;
8. constată că principalele produse exportate de America Centrală către UE sunt în continuare foarte concentrate în sectorul primar, și în produse cu valoare adăugată relativ scăzută, cum ar fi textile, cafea, zahăr, piese de schimb pentru autovehicule sau creveți, în timp ce principalele produse exportate de către UE către America Centrală sunt mașini și aparate, produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe și echipamente de transport; constată, totuși, că Acordul începe să contribuie la modernizarea și diversificarea exporturilor din America Centrală cu mai multă valoare adăugată, cum ar fi ace, proteze și dispozitive medicale, precum și la o creștere a exporturilor de produse provenite din comerțul echitabil și de produse ecologice certificate;
9. regretă că nici cel de-al treilea raport anual și nici raportul privind punerea în aplicare a ALS ale UE care cuprind anul 2016 nu includ date pertinente pentru evaluarea fluxurilor de investiții; solicită Comisiei să includă aceste date în viitoarele rapoarte;
10. ia act de faptul că comerțul total cu servicii al UE cu America Centrală a scăzut marginal și pare a fi concentrat în Panama și Costa Rica, și invită Comisia să furnizeze în continuare analize specifice fiecărei țări, defalcate pe sectoare;
11. recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește standardele sanitare și fitosanitare (SPS), regulile de origine (RoO) și barierele tehnice în calea comerțului (TBT) și invită părțile să îmbunătățească avertizarea timpurie și transparența, precum și schimbul de informații privind legislația și procedurile interne; constată că America Centrală este preocupată de noul cadru juridic al UE care ar putea, eventual, împiedica exporturile de ulei de palmier; reiterează necesitatea de a avea informații în timp util și mai multe schimburi ex ante pentru a le permite părților să anticipeze și să se adapteze la evoluția modelelor și să respecte cerințele juridice interne;
12. subliniază că trebuie realizate progrese suplimentare, de exemplu cu privire la problema taxelor discriminatorii aplicate de Costa Rica asupra importurilor de băuturi alcoolice; este preocupat, de asemenea, de chestiunile pendinte referitoare la protecția reală a indicațiilor geografice (IG), de exemplu în Costa Rica (Manchego), Guatemala (Parmigiano) sau Honduras (lista produselor generice) și recomandă să se depună eforturi suplimentare în ceea ce privește conformitatea;
13. regretă lipsa unui capitol specific privind IMM-urile în cadrul Acordului existent și încurajează Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), statele membre și America Centrală să includă un astfel de capitol în viitoarea revizuire a acordului; invită părțile să pună la dispoziția IMM-urilor tot sprijinul juridic și administrativ și toate instrumentele necesare pentru ca IMM-urile să se angajeze în comerț și investiții în temeiul prezentului acord, pentru a stimula schimburi mai intense și a mări participarea, pentru a beneficia de avantajele Acordului, inclusiv prin măsuri active de stimulare a internaționalizării IMM-urilor și prin înființarea de puncte de contact și a unui site internet specializat pentru IMM-uri; își reiterează apelul la acțiuni menite să sensibilizeze părțile interesate, în special IMM-urile, din ambele regiuni cu privire la Acord și sprijinul disponibil; își reiterează apelul pentru promovarea cooperării cu resurse tehnice și financiare adecvate în sectoare strategice pentru ambele regiuni;
14. subliniază că deschiderea echitabilă și transparentă a piețelor de achiziții publice din America Centrală este esențială pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi; este îngrijorat de faptul că piețele de achiziții publice din America Centrală ar putea fi deschise mai departe la nivelul administrației centrale și al administrației regionale;
15. consideră că măsurile netarifare intraregionale reprezintă un obstacol semnificativ în calea investițiilor în America Centrală; îndeamnă Comisia să garanteze că țările din America Centrală facilitează îmbunătățirea condițiilor de investiții și a mediului de afaceri local pentru investitorii europeni care pot îmbunătăți situația în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și infrastructura și pot aborda nevoile semnificative de dezvoltare ale regiunii;
16. insistă asupra punerii în aplicare efective a angajamentelor specifice legate de dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă (TSD), care sunt parte integrantă din Acord și sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor stabilite; ia act de faptul că, în 2019, Comisia va efectua și ar trebui să efectueze și în viitor, o evaluare ex post a Acordului, inclusiv a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care să implice experți independenți; reamintește că capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă prevede instituirea unor grupuri consultative interne (GCI) sau a unor comitete relevante pentru aspecte legate de forța de muncă, mediu și dezvoltarea durabilă; salută, în special, faptul că în prezent există mecanisme consultative ale societății civile în toate țările Americii Centrale; constată că au fost exprimate preocupări serioase cu privire la independența acestor grupuri consultative și la capacitatea acestora de a participa în unele țări din America Centrală; regretă, în acest sens, faptul că în 2017 nu au avut loc reuniunile Comitetului și subcomitetelor de asociere și ale Forumului de dialog cu societatea civilă și insistă ca reuniunile să aibă loc cel puțin anual; invită părțile la Acord să stabilească rapid mecanismele și mijloacele financiare necesare pentru a consolida GCI-urile, asigurând organizații independente reprezentative ale societății civile, cu o reprezentare echilibrată a părților interesate, pentru a participa în mod corespunzător; solicită, de asemenea, părților la Acord să instituie mecanisme eficace de dialog cu grupurile consultative și cu membrii diferitelor subcomitete și să le includă în procesele de evaluare ex post, planificate pentru 2019; salută recomandările formulate în cadrul celei de a 3-a reuniuni comune a grupurilor consultative interne din UE și din America Centrală din 16 iunie 2016 și invită părțile să le pună în aplicare; reamintește că capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă include dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic privind punerea în aplicare efectivă a standardelor privind protecția socială, a muncii și a mediului; salută faptul că Acordul a stabilit calea unui dialog periodic privind punerea în aplicare a angajamentelor comune; ia act de faptul că Parlamentul a încurajat Comisia să consolideze mecanismele de monitorizare, punere în aplicare și executare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă; ia act de planul pe 15 puncte al Comisiei de a face capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă mai eficiente și reamintește necesitatea de a continua dialogul cu diferiții actori implicați, inclusiv Parlamentul, în ceea ce privește un mecanism eficace de asigurare a respectării angajamentelor privind protecția muncii și a mediului incluse în acordurile comerciale;
17. invită părțile să revizuiască Acordul pentru a introduce un mecanism adecvat și eficace de soluționare a litigiilor, inclusiv cu luarea în considerare, printre alte metode de punere în aplicare și ca soluție de ultimă instanță, a unui mecanism de sancțiuni, în cazul unor încălcări grave, și să permită participarea adecvată a partenerilor sociali și a societății civile;
18. îndeamnă UE și toate țările Americii Centrale să ratifice și să pună în aplicare pe deplin acordurile multilaterale de mediu privind combaterea schimbărilor climatice, în special Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Acordul de la Paris; subliniază necesitatea intensificării cooperării dintre UE și America Centrală în acest domeniu;
19. ia act de diferitele rapoarte de țară realizate de OIM și de provocările care persistă; invită statele în cauză din America Centrală să pună capăt actelor de violență împotriva sindicaliștilor și populațiilor autohtone și să adopte măsuri legislative pentru a pune în aplicare în mod eficace convențiile fundamentale ale OIM privind libertatea de asociere, negocierile colective și nediscriminarea, precum și munca copiilor; subliniază importanța întăririi inspecțiilor de muncă și a amplificării dialogului social;
20. solicită Comisiei să ofere garanții că bunurile sau părțile din bunurile fabricate în zone libere industriale pentru export (ZIE) nu intră sub incidența tarifelor preferențiale prevăzute de Acord, deoarece acestea nu trebuie să respecte standardele internaționale în materie de dreptul muncii și legislația națională în materie de mediu; solicită Comisiei informații concrete cu privire la dispozițiile vamale sau alte dispoziții care fac distincția între produsele care provin din zonele libere industriale pentru export și, prin urmare, nu fac obiectul eliminării tarifare;
21. reamintește că nu ar trebui depășite pragurile stabilite în cadrul mecanismului de stabilizare pentru banane, anexat la acord și care se aplică până în 2020, și că, atunci când acesta expiră, părțile ar trebui să continue să furnizeze statistici, inclusiv privind produsele bio și cele provenite din comerțul echitabil; constată că, în septembrie 2018, Nicaragua și Guatemala și-au depășit pragurile (349 % și, respectiv, 102 %) și își exprimă îngrijorarea că acest lucru are consecințe asupra producătorilor de banane europeni; reamintește angajamentul asumat de Comisie de a efectua o evaluare a situației producătorilor de banane din Uniune până cel târziu la 1 ianuarie 2019 și faptul că, în cazul unei deteriorări grave a pieței sau a situației producătorilor de banane din Uniune, poate fi avută în vedere o prelungire a perioadei de valabilitate a mecanismului; reamintește că, având în vedere mecanismul de stabilizare și clauza de salvgardare introdusă în Acord, Comisia ar trebui să pună la dispoziție informații mai detaliate și regulate privind evoluția pieței, atât Parlamentului European, cât și sectoarelor industriale în cauză;
22. subliniază că evoluțiile politice și economice recente caracterizate de violență, impunitate, corupție, sisteme judiciare fragile și un stat de drept deficitar din anumite țări din America Centrală pot avea și implicații economice cu un impact negativ asupra regiunii în ansamblu și ar putea duce la destabilizarea regiunii; este deosebit de alarmat de situația actuală din Nicaragua și condamnă cu fermitate această situație; invită Comisia și SEAE să continue monitorizarea atentă a situației din Nicaragua și, dacă este necesar, să evalueze măsurile potențiale care trebuie luate în lumina Acordului de asociere; reamintește că clauza privind democrația reprezintă un element esențial al tuturor acordurilor Uniunii cu țări terțe;
23. reamintește obligația UE, astfel cum este consacrată la articolul 8 din TFUE, precum și angajamentul UE și al altor părți semnatare ale Declarației de la Buenos Aires privind genul și comerțul, de a integra egalitatea de gen în politica comercială; invită părțile să consolideze perspectiva de gen a Acordului și să promoveze și să sprijine includerea, în viitoarea revizuire, a unui capitol specific privind egalitatea de gen;
24. îndeamnă Austria, Belgia și Grecia să ratifice Acordul și reiterează importanța aplicării depline a celorlalte părți ale Acordului, inclusiv a celei referitoare la cooperarea legată de dezvoltarea economică și comercială (articolul 52 și altele);
25. salută faptul că părțile inițiază, în sfârșit, procedurile administrative și instituționale de adoptare a protocolului pertinent pentru integrarea Croației în Acord;
o o o
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, SEAE, statelor membre, guvernelor țărilor din America Centrală și Adunării EuroLat.
Raportul interimar din 8 noiembrie 2012 referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte.
Avizul Comisiei pentru comerț internațional din 19 septembrie 2012 referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte.
La 10 septembrie 2018, ratificarea era încă pendinte în Austria, Belgia, Regatul Unit și Grecia. https://www.consilium.europa.eu/ro/documents-publications/treaties-agreements/agreement/?id=2012001#
Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „Al treilea raport anual privind punerea în aplicare a părții IV din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte” (COM(2017)0160).
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU (COM(2018)0439 – C8-0257/2018 – 2018/0229(COD))(1)
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(-1) Fondul european pentru investiții strategice s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru mobilizarea investițiilor private prin folosirea garanției UE și a resurselor proprii ale Grupului BEI.
(1) Cu 1,8 % din PIB-ul UE, în scădere față de 2,2 % în 2009, activitățile de investiții în infrastructură din Uniune în 2016 au fost mai mici cu 20 % față de ratele de investiții înregistrate înainte de criza financiară mondială. Astfel, dacă se poate observa o redresare a rapoartelor investiții/PIB în Uniune, aceasta rămâne sub nivelul a ceea ce s-ar putea aștepta de la o perioadă de redresare puternică și este insuficientă pentru a compensa anii cu un nivel de investiții foarte scăzut. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții publice și private nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii pentru a susține o creștere pe termen lung în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv pentru inovare, competențe, infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și nevoia de a răspunde la provocările-cheie de la nivelul societății, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației. În consecință, este necesar un sprijin permanent pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate astfel încât obiectivele de politică ale UE să fie îndeplinite.
(2) Evaluările au subliniat faptul că varietatea instrumentelor financiare implementate în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020 a condus la câteva suprapuneri. De asemenea, această varietate a creat o complexitate pentru intermediari și beneficiarii finali, care s-au confruntat cu norme diferite de eligibilitate și raportare. De asemenea, absența normelor compatibile a împiedicat combinarea anumitor fonduri ale Uniunii, cu toate că această combinare ar fi fost benefică pentru sprijinirea proiectelor care necesită tipuri diferite de finanțare. Prin urmare, un fond unic, Fondul InvestEU, ar trebui instituit pentru a obține un sprijin care să funcționeze mai eficient pentru beneficiarii finali prin integrarea și simplificarea ofertei într-un regim unic de garanție bugetară, îmbunătățind astfel impactul intervenției Uniunii și reducând în același timp costurile din bugetul Uniunii.
(3) În ultimii ani, Uniunea a adoptat strategii ambițioase de finalizare a pieței unice și de stimulare a creșterii durabile și incluzive și a locurilor de muncă, cum ar fi Strategia Europa 2020, uniunea piețelor de capital, Strategia privind piața unică digitală, Agenda europeană pentru cultură, pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, Planul de acțiune al UE pentru o economie circulară, Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ▌Strategia spațială pentru Europa și Pilonul european al drepturilor sociale. Fondul InvestEU ar exploata și ar consolida sinergiile dintre acele strategii care se consolidează reciproc, sprijinind investițiile și accesul la finanțare.
(4) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, își elaborează propriile strategii naționale de investiții multianuale în sprijinul acelor priorități în materie de reformă. Strategiile ar trebui prezentate împreună cu programele naționale de reformă pentru a contura și a coordona proiectele de investiții prioritare care vor fi sprijinite de finanțarea națională sau a Uniunii sau de ambele. De asemenea, acestea ar trebui să servească la utilizarea finanțării Uniunii într-o manieră coerentă și la optimizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondurile structurale și de investiții europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor și Fondul InvestEU, acolo unde este cazul.
(5) Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității și a convergenței socio-economice Uniunii, inclusiv în domeniul inovării ▌, al digitalizării, al utilizării eficiente a resurselor în logica economiei circulare, la sustenabilitatea și caracterul incluziv al creșterii economice a Uniunii și la reziliența ▌socială și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv a soluțiilor care remediază fragmentarea lor și care diversifică sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. Acest lucru ar face ca economia Uniunii și sistemul financiar să fie mai rezistente și ar crește capacitatea sistemului de a reacționa la încetinirile ciclice. În acest scop, Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic, ▌economic și social, furnizând un cadru pentru utilizarea datoriei, pentru partajarea riscurilor și pentru instrumentele de capital bazate pe o garanție din bugetul Uniunii și pe contribuțiile financiare ale partenerilor de implementare, după caz. Ar trebui să fie bazat pe cerere, iar sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să vizeze în același timp furnizarea de beneficii strategice pe termen lung în domenii esențiale ale politicii Uniunii, care altfel nu ar fi finanțate sau ar fi finanţate insuficient, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(5a) Comisia și partenerii de implementare ar trebui să se asigure că programul InvestEU exploatează toate complementaritățile și sinergiile cu acțiunile de finanțare a granturilor și alte acțiuni în cadrul domeniilor de politică pe care le sprijină, în conformitate cu obiectivele altor programe ale Uniunii, precum Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul Europa digitală, Programul privind piața unică, programul spațial european, Fondul social european+, Europa creativă și Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE).
(5b) Sectoarele culturale și creative sunt sectoare reziliente și cu cea mai rapidă creștere din Uniune, generând atât valoare economică și cât culturală prin proprietatea intelectuală și creativitatea individuală. Cu toate acestea, caracterul intangibil al activelor lor limitează accesul acestora la finanțare privată, care este esențial pentru a putea investi, a se extinde și a concura la nivel internațional. Mecanismul de garantare special creat în cadrul programului „Europa creativă” a consolidat cu succes capacitatea financiară și competitivitatea întreprinderilor din sectoarele culturale și creative. Prin urmare, programul InvestEU ar trebui să continue să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri și organizații din sectoarele culturale și creative.
(6) Fondul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile în active corporale și necorporale, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a încuraja creșterea sustenabilă și incluzivă, investițiile și ocuparea forței de muncă, contribuind, astfel, la o bunăstare mai mare și la distribuirea mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune. Proiectele finanțate din Fondul InvestEU ar trebui să respecte standardele sociale și de mediu, cum ar fi respectarea drepturilor lucrătorilor și utilizarea energiei și gestionarea deșeurilor într-un mod ecologic. Intervenția din Fondul InvestEU ar trebui să completeze sprijinul Uniunii furnizat prin granturi.
(7) Uniunea a aprobat obiectivele prevăzute în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris din 2015, precum și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. Pentru a îndeplini obiectivele convenite, inclusiv cele prevăzute în politicile de mediu ale Uniunii, măsurile care vizează dezvoltarea durabilă trebuie accelerate semnificativ. Prin urmare, principiile dezvoltării durabile și siguranței ar trebui să stea la baza conceperii Fondului InvestEU, iar investițiile aferente combustibililor fosili nu ar trebui să fie susținute, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător prin faptul că investițiile contribuie la realizarea obiectivelor uniunii energetice.
(8) Programul InvestEU ar trebui să contribuie la elaborarea unui sistem de finanțare durabil în Uniune care să sprijine redirecționarea capitalului privat către investiții sociale și sustenabile în conformitate cu obiectivele prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile(5).
(8a) În spiritul stimulării finanțării pe termen lung și a creșterii durabile, strategiile de investiții pe termen lung ale societăților de asigurare ar trebui să fie încurajate printr-o revizuire a cerințelor de solvabilitate privind contribuțiile pentru finanțarea proiectelor de investiții sprijinite de garanția UE în cadrul Programului InvestEU. Pentru a alinia stimulentele asigurătorilor față de obiectivul Uniunii de creștere sustenabilă pe termen lung și pentru a elimina obstacolul din calea investițiilor în cadrul Programului InvestEU, Comisia ar trebui, prin urmare, să ia în considerare această revizuire ca parte a analizei menționate la articolul 77f alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6).
(9) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Programul InvestEU va contribui la integrarea politicilor climatice și la îndeplinirea obiectivului general conform căruia 25 % din cheltuielile din bugetul Uniunii vor sprijini obiectivele politicilor climatice în perioada CFM 2021-2027 și a obiectivului anual de 30 % cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Se preconizează ca măsurile din cadrul Programului InvestEU să contribuie în proporție de cel puțin 40 % din pachetul financiar global al acestui program la atingerea obiectivelor politicilor climatice. Măsurile relevante vor fi identificate în timpul elaborării și al implementării Programului InvestEU și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor corespunzătoare și al procedurilor de revizuire.
(10) Contribuția Fondului InvestEU la îndeplinirea obiectivului climatic și a obiectivelor sectoriale incluse în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 va fi urmărită printr-un sistem de urmărire a politicilor climatice al UE elaborat de Comisie în cooperare cu partenerii de implementare și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile(7)] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere al mediului sau nu. Programul InvestEU ar trebui să contribuie și al implementarea altor dimensiuni ale obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).
(11) În conformitate cu Raportul privind riscurile globale din 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, jumătate din cele zece riscuri majore care amenință economia globală sunt legate de mediu. Aceste riscuri includ poluarea aerului, a solului, a apelor continentale și a oceanelor, fenomene meteorologice extreme, pierderi de biodiversitate și eșecurile în ceea e privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt prevăzute în mod expres în tratate și în majoritatea politicilor Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu ar trebui să fie promovată în operațiunile legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor de mediu ar trebui integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, UE ar trebui să își urmărească cheltuielile cu biodiversitatea și controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului(8). Investițiile alocate obiectivelor de durabilitate din punct de vedere al mediului ar trebui, prin urmare, urmărite folosind metodologiile obișnuite, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii ce se aplică climei, biodiversității și gestionării poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor-cheie ale capitalului natural, inclusiv aerul, apa, solul și biodiversitatea.
(12) Proiectele de investiții care primesc un sprijin substanțial din partea Uniunii, în special în domeniul infrastructurii, ar trebui să fie supuse evaluării durabilității în conformitate cu orientările în materie de investiții care ar trebui să fie elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu partenerii de implementare în cadrul Programului InvestEU în urma unor consultări publice deschise și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere economic sau nu și dacă este în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări în materie de investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă, iar proiectele sub o anumită dimensiune definită în orientăriar trebui să fie excluse din evaluarea sustenabilității.
(13) Ratele scăzute de investiții în infrastructură din Uniune în timpul crizei financiare au subminat capacitatea Uniunii de a stimula creșterea durabilă, competitivitatea și convergența. Investițiile considerabile în infrastructura europeană, în special cele legate de interconectare și eficiență energetică și de creare a unui spațiu european unic al transporturilor, sunt fundamentale pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii, inclusiv angajamentele Uniuniiprivind ODD și obiectivele climatice și energetice stabilite pentru 2030. În consecință, sprijinul din Fondul InvestEU ar trebui să vizeze investițiile în transporturi, energie, inclusiv eficiența energetică și energia regenerabilă, măsuri de mediu, climatice, infrastructura maritimă și digitală, sprijinind, de exemplu, dezvoltarea și instalarea sistemelor de transport inteligent (STI). Programul InvestEU ar trebui să acorde prioritate domeniilor în care nu se fac suficiente investiții și în care sunt necesare investiții suplimentare, inclusiv eficiența energetică a mobilității durabile, precum și acțiunilor care să contribuie la realizarea obiectivelor pe termen lung privind clima și energia pentru 2030. Pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată ale sprijinului financiar din partea Uniunii, este adecvat să se promoveze un proces de investiții raționalizat, care să ofere vizibilitate proiectelor care trebuie finanțate și să maximizeze sinergiile între programele relevante ale Uniunii în domenii precum transportul, energia și digitalizarea. Având în vedere amenințările la adresa securității, proiectele de investiții care beneficiază de sprijin din partea Uniunii ar trebui să țină seama de principiul protejării cetățenilor în spațiile publice. Această acțiune ar trebui să fie complementară eforturilor făcute din alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, care oferă sprijin pentru componentele de securitate ale investițiilor în spații publice, transporturi, energie și alte infrastructuri critice.
(13a) Programul InvestEU ar trebui să le permită cetățenilor și comunităților care doresc să investească într-o societate mai durabilă, decarbonizată, inclusiv în tranziția energetică, să facă acest lucru. Întrucât [Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile] și [Directiva revizuită privind energia electrică] recunosc și sprijină acum comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile energetice ale cetățenilor, și întrucât consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile joacă un rol esențial în tranziția energetică a Uniunii, InvestEU ar trebui să contribuie facilitând participarea acestor actori pe piață. [Am. 3]
(13b) Programul InvestEU ar trebui să contribuie, după caz, la obiectivele [Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile] și la [Regulamentul privind guvernanța], precum și să promoveze eficiența energetică în deciziile privind investițiile. De asemenea, ar trebui să contribuie la strategia pe termen lung de renovare a clădirilor pe care statele membre trebuie să o stabilească în temeiul [Directivei privind performanța energetică a clădirilor]. Programul ar trebui să consolideze piața unică digitală și să contribuie la reducerea decalajului digital, mărind totodată acoperirea și conectivitatea în întreaga Uniune.
(13c) Asigurarea siguranței participanților la trafic reprezintă o provocare uriașă pentru dezvoltarea sectorului transporturilor, și întrucât acțiunile întreprinse și investițiile realizate contribuie doar în măsură limitată la reducerea numărului de decese sau de vătămări grave în trafic. Programul InvestEU ar trebui să contribuie la stimularea eforturilor de elaborare și aplicare a tehnologiilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței vehiculelor și a infrastructurii rutiere.
(13d) Transportul multimodal veritabil reprezintă o oportunitate de a crea o rețea de transport eficientă și ecologică care să folosească potențialul maxim al tuturor mijloacelor de transport și să genereze sinergii între acestea. Programul InvestEU ar putea deveni un instrument important pentru sprijinirea investițiilor în nodurile de transport multimodal, care - în pofida potențialului lor economic semnificativ și a interesului lor comercial - prezintă un risc semnificativ pentru investitorii privați.
(14) Chiar dacă nivelul investițiilor generale din Uniune crește permanent, investițiile în activități cu risc ridicat, cum ar fi cercetarea și inovarea, sunt încă necorespunzătoare. În condițiile în care finanțarea publică a activităților de cercetare și inovare este un vector al creșterii productivității și este esențială pentru impulsionarea activităților de cercetare și inovare private, nivelul insuficient al investițiilor în cercetare și inovare rezultat are un efect negativ asupra competitivității industriale și economice a Uniunii și asupra calității vieții cetățenilor săi. Fondul InvestEU ar trebui să furnizeze produsele financiare corespunzătoare pentru a acoperi etapele diferite din ciclul de inovare și o gamă variată de părți interesate, în special pentru a permite extinderea și implementarea de soluții la o scară comercială în Uniune și pentru ca aceste soluții să fie mai competitive pe piețele mondiale, și pentru a promova excelența Uniunii la nivel global în materie de tehnologii sustenabile.Pentru a satisface nevoia de sprijinire a investițiilor în activități cu risc mai ridicat cum ar fi cercetarea și inovarea, este esențial ca programul Orizont Europa, în special Consiliul european pentru inovare (CEI), să se desfășoare în sinergie cu produsele financiare care urmează să fie instituite în cadrul programului InvestEU. În plus, IMM-urile și start-up-urile se confruntă cu dificultăți în accesul la finanțare, îndeosebi cele care se axează pe active necorporale, de unde necesitatea ca CEI să acționeze în strânsă complementaritate cu produsele financiare specifice din cadrul InvestEU, pentru a asigura continuitatea sprijinului acordat acestor IMM-uri. În acest sens, experiența dobândită în urma utilizării instrumentelor financiare în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin și garanția pentru împrumuturi acordată IMM-urilor în cadrul programului COSME, ar trebui să servească drept fundament solid pentru acordarea acestui sprijin specific.
(14a) Turismul este un sector important al economiei Uniunii, iar programul InvestEU ar trebui să contribuie la consolidarea competitivității sale pe termen lung prin sprijinirea acțiunilor care vizează orientarea către un turism sustenabil, inovator și digital.
(15) Un efort major este imperios necesar pentru a investi în transformarea digitală și pentru a o stimula, precum și pentru ca de aceasta să beneficieze toți cetățenii și toate întreprinderile din Uniune, din zonele urbane și rurale. Cadrului puternic de politică al Strategiei privind piața unică digitală ar trebui să i se adauge acum investiții de o ambiție similară, inclusiv în inteligența artificială, în conformitate cu programul Europa digitală, în special în ceea ce privește etica, învățarea automatizată, internetul obiectelor, biotehnologia și tehnologia financiară, care pot crește eficiența mobilizării de capital pentru proiectele antreprenoriale.
(16) ▌Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă peste 99 % din întreprinderile din Uniune, iar valoarea lor economică este semnificativă și esențială ▌. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu provocări în accesarea finanțării, din cauza faptului că se consideră că implică un risc ridicat și a lipsei de garanții reale suficiente a acestora. O serie de alte provocări provin din necesitatea ca IMM-urile și întreprinderile din economia socială să rămână competitive implicându-se în activități de digitalizare, de internaționalizare, de transformare în logica economiei circulare, de inovare și de perfecționare a forței lor de muncă. De asemenea, în comparație cu întreprinderile mari, IMM-urile au acces la un set mai limitat de surse de finanțare: acestea nu emit în mod obișnuit obligațiuni și au numai un acces limitat la bursele de valori sau la investitorii instituționali mari. Lipsa accesului la capital pentru IMM-uri este intensificată și de fragilitatea comparativă a industriei cu capital privat și a industriei cu capital de risc din Uniune. Dificultățile în a accesa finanțare sunt chiar mai mari pentru IMM-urile ale căror activități se axează pe activele necorporale. IMM-urile din Uniune se bazează foarte mult pe bănci și finanțarea prin îndatorare sub forma descoperirilor de cont, a împrumuturilor bancare sau a leasingului. Sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu provocările menționate anterior prin simplificarea accesului lor la finanțare și oferirea unor surse de finanțare mai diversificate sunt necesare pentru a crește capacitatea IMM-urilor de a-și finanța înființarea, creșterea, inovarea și dezvoltarea durabilă, pentru a-și asigura competitivitatea, pentru a rezista încetinirii creșterii economice și pentru a transforma economia și sistemul financiar într-unul mai rezilient în timpul încetinirii creșterii economice sau al șocurilor și care să fie capabil să creeze locuri de muncă și bunăstare socială. Acest lucru este complementar, de asemenea, inițiativelor întreprinse deja în contextul uniunii piețelor de capital. Programe precum COSME au fost importante pentru IMM-uri pentru că au facilitat accesul la finanțare în toate etapele ciclului de viață, la aceasta adăugându-se FEIS, care a asigurat o absorbție rapidă din partea IMM-urilor. Fondul InvestEU ar trebui, deci, să valorifice aceste succese și să furnizeze capital de lucru și investiții pe parcursul întregului ciclu de viață al unei întreprinderi, să finanțeze operațiuni de leasing și să aibă posibilitatea de a se concentra pe produse financiare specifice și mai adaptate.
(16a) Întreprinderile care furnizează servicii de interes general joacă un rol esențial și strategic în sectoarele principale ale marilor industrii de rețea (energia, apa, deșeurile, mediul, serviciile poștale, transporturile și telecomunicațiile), dar și sănătate, educație și servicii sociale. Sprijinind aceste întreprinderi, Uniunea garantează calitatea vieții cetățenilor și opțiunile democratice în ceea ce privește, printre altele, calitatea serviciilor;
(17) Potrivit celor prevăzute în Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei(9) și în Pilonul european de drepturi sociale(10), precum și în cadrul UE pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru crearea unei Uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii este o prioritate absolută a Uniunii pentru a combate inegalitatea și pentru a încuraja politicile de incluziune socială din Europa. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, formare profesională, cultură, ocuparea forței de muncă, sănătate și serviciile sociale. Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot crește oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, inclusiv recalificarea și îmbunătățirea calificării lucrătorilor, printre altele în regiunile care depind de o economie cu consum redus de carbon și care sunt afectate de tranziția structurală către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a contribui la creșterea ocupării forței de muncă, în special a persoanelor șomere necalificate și de lungă durată, și la îmbunătățirea situației cu privire la egalitatea de gen, oportunități egale, solidaritatea între generații, la sectorul sănătății și al serviciilor sociale, la locuințele sociale, la lipsa de adăpost, la incluziunea digitală, la dezvoltarea comunității, la rolul și locul tinerilor în societate, precum și la persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. De asemenea, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la sprijinirea culturii și a creativității europene. Pentru a contracara transformările profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, este necesară investiția în capitalul uman, în infrastructura socială, în finanțe sustenabile și responsabile din punct de vedere social, în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investițiile în impactul social și contractarea rezultatelor sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale, crescând furnizarea și accesul la finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor sociale, precum și a instituțiilor de solidaritate socială, pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa(11) a identificat, pentru perioada cuprinsă între 2018 și 2030, un deficit total în materie de investiții de cel puțin 1,5 mii de miliarde EURpentru perioada între 2018-2030 în infrastructură și serviciile sociale, inclusiv în educație, formare profesională, sănătate și locuințe, fiind necesară oferirea de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Prin urmare, puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea unor categorii alternative de finanțatori, precum actori etici, sociali și sustenabili, precum și din partea fundațiilor ar trebui să fie valorificate pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al pieței sociale și o Uniune mai rezilientă.
(18) Fondul InvestEU ar trebui să finanțeze patru componente de politică, reflectând prioritățile de politică absolute ale Uniunii, și anume infrastructura durabilă; cercetarea, inovarea și digitalizarea; IMM-urile; și investițiile sociale și competențele.
(19) Fiecare componentă de politică ar trebui să fie formată din două compartimente, și anume un compartiment pentru UE și un compartiment pentru statele membre. Compartimentul UE ar trebui să remedieze disfuncționalitățile de piață specifice de la nivelul Uniunii sau situațiile de investiții suboptime, inclusiv cele legate de obiectivele politicilor Uniunii. Compartimentul pentru statele membre ar urma să soluționeze disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime într-unul sau mai multe dintre statele membre. În plus, statele membre ar trebui să poată contribui la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau numerar. Compartimentele pentru UE și pentru statele membre ar trebui să fie utilizate, după caz, într-o manieră complementară, pentru a sprijini o operațiune de finanțare sau de investiții, inclusiv prin combinarea sprijinului din partea ambelor compartimente. Autoritățile regionale ar trebui să poată transfera către Fondul InvestEU, prin intermediul statelor membre, o parte din fondurile gestionate în comun pe care le administrează, care ar fi dedicate proiectelor InvestEU în aceeași regiune. Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU prin intermediul compartimentului UE sau al statelor membre nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă.
(20) Compartimentul pentru statele membre ar trebui să fie conceput în așa fel încât să permită utilizarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate pentru a acorda o garanție emisă de Uniune. Această posibilitate ar mări valoarea adăugată a garanției bugetare sprijinite de Uniune prin acordarea acestei garanții unei game mai largi de beneficiari finali și de proiecte și prin diversificarea mijloacelor de realizare a obiectivelor fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, garantând în același timp o gestionare coerentă a riscurilor cu privire la datoriile contingente, prin execuția garanției acordate de Comisie în cadrul gestiunii indirecte. Uniunea ar trebui să garanteze operațiunile de finanțare și în materie de investiții prevăzute în acordurile de garanție încheiate între Comisie și partenerii de implementare din compartimentul pentru state membre, fondurile care fac obiectul gestiunii partajate ar trebui să prevadă provizionarea garanției, respectând rata de provizionare stabilită de Comisie, de comun acord cu statul membru, în baza naturii operațiunilor și a pierderilor estimate care rezultă, iar statele membre și/sau partenerii de implementare sau investitorii privați ar urma să își asume pierderile ce depășesc pierderile estimate, emițând o garanție reciprocă (back-to-back) în favoarea Uniunii. Aceste măsuri ar trebui prevăzute într-un acord de contribuție unică încheiat cu fiecare stat membru care alege în mod voluntar această opțiune. Acordul de contribuție ar trebui să cuprindă unul sau mai multe acorduri de garantare specifice care să fie puse în aplicare în statele membre în cauză. Stabilirea ratei de provizionare de la caz la caz necesită o derogare de la [articolul 211 alineatul (1)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX(12) („Regulamentul financiar”). Se prevede, de asemenea, un set unic de norme privind garanțiile bugetare sprijinite de fondurile gestionate la nivel central sau de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, care ar facilita combinarea acestora.
(21) Fondul InvestEU ar trebui să fie deschis contribuțiilor din partea țărilor terțe care sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, din partea țărilor în curs de aderare, din partea țărilor candidate și al candidaților potențiali, din partea țărilor incluse în politica de vecinătate și din partea altor țări, în conformitate cu condițiile stabilite între Uniune și acele țări. Acest lucru ar trebui să permită continuarea cooperării cu țările relevante, dacă este cazul, în special în domeniile cercetării și inovării, dar și al IMM-urilor.
(22) Regulamentul prevede un pachet financiar pentru alte măsuri ale Programului InvestEU în afară de provizionarea garanției UE, care va constitui suma principală de referință, în sensul [referință de actualizat după caz în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(13)], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.
(23) Se preconizează ca garanția UE în valoare de 40 817 500 000 EUR (în prețuri curente) la nivelul Uniunii să mobilizeze investiții suplimentare de peste 698 194 079 000 EUR la nivelul Uniunii și ar trebui ▌alocate cu titlu indicativ între componentele de politică.
(23a) Statele membre pot contribui la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau numerar. Fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), contribuțiile unice ale statelor membre sub formă de garanții sau de numerar la compartimentul pentru statele membre sau contribuția fie a unui stat membru, fie a băncilor naționale de promovare clasificate în sectorul administrațiilor publice sau care acționează în numele unui stat membru în platformele de investiții ar trebui, în principiu, să se califice drept măsuri unice în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97(14) al Consiliului și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97(15) al Consiliului.
(24) Garanția UE care stă la baza Fondului InvestEU ar trebui să fie executată indirect de către Comisie, bazându-se pe partenerii de implementare, care sunt în contact cu intermediarii finali, după caz, și cu beneficiarii finali. Selecția partenerilor de implementare ar trebui să fie transparentă și liberă de orice conflict de interese. Ar trebui încheiat între Comisie și fiecare partener de implementare un acord de garantare de alocare a capacității de garantare a Fondului InvestEU pentru a sprijini operațiunile de finanțare și în materie de investiții care îndeplinesc obiectivele Fondului InvestEU și criteriile de eligibilitate. Gestionarea riscurilor garanției nu ar trebui să împiedice accesul direct la garanție de către partenerii de implementare. Odată ce garanția este acordată partenerilor de implementare în cadrul compartimentului UE, aceștia ar trebui să fie pe deplin responsabili pentru întregul proces de investiții și pentru diligența necesară a operațiunilor de finanțare sau de investiții. Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care de obicei au un profil de risc mai ridicat decât proiectele susținute de operațiunile normale ale partenerilor de implementare și care nu s-ar fi putut desfășura în perioada în care poate fi folosită garanția UE sau, în aceeași măsură, de către partenerii de implementare fără susținerea Fondului InvestEU.
(24a) Fondul InvestEU ar trebui să fie aibă o structură de administrare adecvată, a cărei funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura utilizarea adecvată a garanției UE, asigurând, în același timp, independența politică a deciziilor legate de investiții și, acolo unde este cazul, în conformitate cu natura determinată de piață a Fondului InvestEU. Această structură de guvernanță ar trebui să fie compusă dintr-un comitet director, un comitet consultativ și un comitet pentru investiții pe deplin independent. Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea cu legislația și politicile Uniunii a operațiunilor de finanțare și în materie de investiții prezentate de partenerii de implementare, în timp ce deciziile cu privire la aceste operațiuni ar trebui luate în ultimă instanță de către un partener de implementare. Echilibrul de gen ar trebui să fie asigurat la nivelul întregii structuri de administrare.
(25) Ar trebui să fie înființat un consiliu consultativ format din reprezentanții Comisiei, Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI), partenerilor de implementare și din reprezentanții statelor membre, dintr-un expert numit de Comitetul Economic și Social European pentru fiecare din cele patru componente de politică și dintr-un expert numit de Comitetul Regiunilor, pentru a face schimb de informații și pentru a face schimburi cu privire la absorbția produselor financiare mobilizate în cadrul Fondului InvestEU și pentru a discuta despre nevoile care evoluează și despre produsele noi, inclusiv despre lacunele în materie de piață din anumite teritorii.
(26) Comitetul director ar trebui să stabilească orientările strategice ale Fondului InvestEU și normele necesare funcționării acestuia și ar trebui să stabilească normele aplicabile operațiunilor cu platforme de investiții. Comitetul director ar trebui să fie format din șase membri, după cum urmează: trei membrii numiți de Comisie, un membru numit de Banca Europeană de Investiţii, un membru numit de comitetul consultativ din rândul reprezentanților partenerilor de implementare, care nu ar trebui să fie un reprezentant al BEI, și un expert numit de Parlamentul European, care nu ar trebui să solicite sau să accepte instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernului vreunui stat membru sau a oricărui alt organism public sau privat și ar trebui să acționeze cu deplină independență. Expertul ar urma să își îndeplinească atribuțiile în mod imparțial și în interesul Fondului InvestEU. Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor comitetului director ar trebui să fie publicate de îndată ce acestea sunt aprobate de comitetul director, iar Parlamentului European ar trebui să i se notifice imediat publicarea acestora.
(27) Înainte de prezentarea unui proiect în fața comitetului pentru investiții, secretariatul găzduit de Comisie și care răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții ar trebui să verifice dacă documentația furnizată de partenerii de implementare este completă și să asiste Comisia în evaluarea compatibilității operațiunilor de investiții și de finanțare cu dreptul și politicile Uniunii. Secretariatul ar urma să sprijine și comitetul director.
(28) Un Comitet de investiții format din experți independenți ar trebui să concluzioneze cu privire la acordarea sprijinului din garanția UE operațiunilor de finanțare și în materie de investiții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, furnizând astfel expertiză externă în materie de evaluare a investițiilor cu privire la proiecte. Comitetul de investiții ar trebui să aibă configurații diferite pentru a acoperi cel mai bine domeniile și sectoarele de politică diferite.
(29) La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea contrapărții de a îndeplini obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui la acesta cu resursele proprii pentru a garanta acoperirea și diversificarea geografică adecvată, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor, precum și soluții noi pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială. Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, Grupul BEI ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU. Pe lângă Grupul BEI, băncile sau instituțiile naționale promoționale ar trebui să poată să ofere o gamă complementară de produse financiare având în vedere experiența și capacitățile acestora la nivel regional care ar putea fi benefică pentru optimizarea impactului fondurilor publice asupra întregului teritoriu al Uniunii și să asigure un echilibru geografic echitabil al proiectelor, contribuind la reducerea decalajelor regionale. Normele privind participarea la programul InvestEU a băncilor sau a instituțiilor naționale promoționale ar trebui să țină seama de principiul proporționalității în ceea ce privește complexitatea, dimensiunea și riscul partenerilor de implementare în cauză pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru băncile sau instituțiile promoționale mai mici sau mai tinere. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca și alte instituții financiare internaționale să fie parteneri de implementare, mai ales acelea care prezintă un avantaj comparativ în ceea ce privește competențele specifice și experiența în anumite state membre. Mai mult, ar trebui să fie posibil ca alte entități care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul financiar să acționeze ca parteneri de implementare.
(29a) Platformele de investiții ar trebui să reunească, după caz, coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, formare și cercetare, parteneri sociali vizați și reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul Uniunii și de la nivel național și regional.
(30) Pentru a garanta faptul că intervențiile efectuate în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU vizează disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime, dar să îndeplinească în același timp obiectivele cu cea mai bună acoperire geografică posibilă, garanția UE ar trebui alocată partenerilor de implementare care pot acoperi unul sau mai multe state membre, singuri sau împreună cu alți parteneri de implementare. În ultimul caz, responsabilitatea contractuală a partenerilor de implementare rămâne limitată de mandatele lor naționale respective. Pentru a promova o mai bună diversificare geografică, pot fi înființate platforme regionale specifice de investiții, axate pe grupuri interesate de state membre, prin combinarea eforturilor și a expertizei instituțiilor financiare evaluate pe bază de piloni cu băncile naționale de promovare cu experiență limitată în utilizarea instrumentelor financiare. Astfel de structuri ar trebui încurajate, inclusiv cu sprijinul disponibil din partea Platformei de consiliere InvestEU. Cel puțin 75 % din garanția UE din cadrul compartimentului pentru UE ar trebui alocată Grupului BEI. Sumele care depășesc 75 % din garanția UE ar putea fi puse la dispoziția Grupului BEI în cazul în care băncile sau instituțiile naționale de promovare nu pot utiliza integral partea restantă a garanției. În mod similar, sumele care depășesc 25 % din garanția UE ar putea fi puse la dispoziția altor parteneri de implementare în cazul în care Grupul BEI nu își poate utiliza integral cota care îi revine din garanție. Băncile sau instituțiile naționale de promovare ar putea beneficia pe deplin de garanția UE și în cazul în care decid să o acceseze prin intermediul Grupului BEI sau al Fondului european de investiții.
(31) Garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din [Regulamentul financiar], inclusiv băncilor sau instituțiilor promoționale naționale sau regionale, BEI, Fondului european de investiții și altor bănci de dezvoltare multilaterală. La selectarea partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare propunerile prezentate de fiecare stat membru. În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia trebuie să efectueze o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a constata dacă acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.
(32) Operațiunile de finanțare și în materie de investiții ar trebui în ultimă instanță să fie decise de către un partener de implementare în nume propriu, puse în aplicare în conformitate cu normele și procedurile interne proprii și contabilizate în raportările financiare proprii. Prin urmare, Comisia ar trebui să contabilizeze exclusiv eventualele datorii financiare care rezultă din garanția UE și să divulge suma maximă a garanției, inclusiv toate informațiile relevante cu privire la garanția furnizată.
(33) Fondul InvestEU ar trebui, dacă este cazul, să permită o combinare fără impedimente și eficace a granturilor sau a instrumentelor financiare sau a ambelor, finanțate din bugetul Uniunii sau din alte fonduri, precum Fondul de inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu acea garanție în situațiile în care este necesară o mai bună sprijinire a investițiilor care vizează remedierea disfuncționalităților specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime.
(34) Proiectele depuse de partenerii de implementare pentru sprijin în cadrul Programului InvestEU care includ combinarea surselor de finanțare cu sprijin din alte programe ale Uniunii ar trebui să fie, global, în concordanță cu obiectivele și criteriile de eligibilitate prevăzute în normele programelor relevante ale Uniunii. Utilizarea garanției UE ar trebui decisă în conformitate cu normele Programului InvestEU.
(35) Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să sprijine crearea unui flux robust de proiecte de investiții în fiecare componentă de politică, asigurând o punere în aplicare eficientă a diversificării geografice cu scopul de a contribui la obiectivul Uniunii de coeziune economică, socială și teritorială și de a reduce decalajele regionale. Platforma de consiliere ar trebui să acorde o atenție deosebită necesității de a agrega proiectele mici și de a le grupa în portofolii mai mari. Comisia ar trebui să semneze acorduri cu Grupul BEI și cu alți parteneri de implementare pentru a-i desemna ca parteneri în cadrul platformei de consiliere. Comisia, Grupul BEI și ceilalți parteneri de implementare ar urma să coopereze strâns pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, luând în considerare expertiza și capacitatea locală a partenerilor locali de implementare, precum și structurile existente, cum ar fi Centrul consultativ european pentru investiții. De asemenea, ar trebui prevăzută o componentă transsectorială în cadrul Programului InvestEU care să asigure un punct unic de intrare și asistență inter-politici în elaborarea proiectelor în cazul programelor Uniunii gestionate la nivel central. [Am. 5]
(36) Pentru a asigura o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la FEIS, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU unde este necesar, completând sistemele de sprijin existente și prezența partenerilor locali, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren. Pentru a facilita furnizarea de sprijin consultativ la nivel local și pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să coopereze cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și cu autoritățile de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene, precum și să beneficieze și să facă uz de expertiza acestora. În statele membre în care nu există o bancă sau instituție națională de promovare, EIAH ar trebui să ofere, după caz, și la cererea statului membru în cauză, sprijin consultativ proactiv pentru înființarea unei astfel de bănci sau instituții.
(36a) Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere sprijin consultativ proiectelor mici și proiectelor desfășurate de start-up-uri, în special atunci când start-up-urile încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea titlurilor de proprietate intelectuală (PI), cum ar fi brevetele.
(37) În contextul Fondului InvestEU, este nevoie să se asigure dezvoltarea de proiecte și sprijin pentru construirea capacității pentru a dezvolta capacitățile organizaționale și activitățile formatoare de piață necesare pentru a crea proiecte de calitate. De asemenea, scopul este de a crea condițiile necesare pentru extinderea numărului de beneficiari eligibili potențiali de pe segmentele emergente și locale de piață, în special în cazurile în care dimensiunea mică a proiectelor individuale majorează considerabil costurile tranzacției la nivelul proiectului, cum ar fi costurile aferente ecosistemului financiar social. Sprijinul pentru construirea capacității ar trebui, prin urmare, să fie complementar și suplimentar față de acțiunile asumate în cadrul altor programe ale Uniunii care acoperă un domeniul de politică specific. De asemenea, ar trebui favorizată consolidarea capacităților potențialilor promotori ai proiectelor, în special în ceea ce privește furnizorii locali de servicii și autoritățile locale.
(38) Ar trebui să fie instituit un Portal InvestEU, care să ofere o bază de date ușor de accesat și de utilizat pentru a promova vizibilitatea proiectelor de investiții pentru care este nevoie de finanțare, punându-se un accent deosebit pe furnizarea unui flux potențial de proiecte de investiții compatibile cu legislația și politicile Uniunii pentru partenerii de punere în aplicare.
(39) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(16), este nevoie să se evalueze Programul InvestEU în funcție de informațiile colectate prin aplicarea cerințelor specifice de monitorizare, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcinile administrative, în special asupra statelor membre. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori măsurabili, ca bază în evaluarea efectelor Programului InvestEU pe teren.
(40) Ar trebui pus în aplicare un cadru de monitorizare solid, bazat pe indicatori de randament, de rezultat și de impact, pentru a urmări progresele în ceea ce privește atingerea obiectivelor Uniunii. Pentru a garanta răspunderea față de cetățenii europeni, Comisia și comitetul director ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele, impactul și operațiunile Programului InvestEU.
(41) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc în special procedura de stabilire și punere în aplicare a bugetului prin granturi, achiziții, premii, punere în aplicare indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 TFUE prevăd și protecția bugetului Uniunii în cazul disfuncționalităților generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și pentru finanțarea efectivă a UE.
(42) Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] se aplică Programului InvestEU. Regulamentul prevede norme privind punerea în aplicare a bugetului Uniunii, inclusiv norme privind garanțiile bugetare.
(43) În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(17), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(18), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(19) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(20), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregularităților și a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite incorect sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții pe teren, pentru a stabili dacă s-a produs o fraudă, un act de corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate investiga și urmări penal fraudele și alte infracțiuni penale care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(21). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze în totalitate pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, pentru a acorda drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții Europene de Conturi și pentru a garanta faptul că orice terțe părți implicate în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(44) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede implementarea programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului menționat anterior. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente legale. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică care să excludă societăților offshore și a societăților cu sediul în țări „necooperante”și care să se acorde drepturile și accesul necesare ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții Europene de Conturi pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin și pentru a garanta dreptul Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.
(45) În temeiul [referință de actualizat, după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM: articolul 88 din Decizia nr. 2013/755/UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare, fiind supuse normelor și obiectivelor Programului InvestEU și măsurilor posibile aplicabile statului membru de care ține TTPM relevant.
(46) Pentru a suplimenta elementele neesențiale ale prezentului regulament cu orientări privind investițiile, care ar trebui să fie elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu partenerii de implementare, în urma unor consultări cu care ar trebui să fie conforme operațiunile de finanțare și în materie de investiții, pentru a facilita o adaptare promptă și flexibilă a indicatorilor de performanță și pentru a ajusta rata de provizionare, puterea de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea orientărilor privind investițiile pentru operațiunile de finanțare și în materie de investiții din cadrul diferitelor componentelor de politică, modificarea anexei III la prezentul regulament pentru a revizui sau a completa indicatorii și pentru a ajusta rata de provizionare. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări în materie de investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate
(47) Programul InvestEU ar trebui să remedieze disfuncționalitățile pieței de la nivelul Uniunii și/sau specifice statelor membre și situațiile de investiții suboptime și să prevadă o testare a pieței la nivelul întregii Uniuni a produselor financiare inovatoare, precum și sisteme de difuzare a acestora, pentru disfuncționalitățile de piață noi sau complexe. Prin urmare, se justifică o acțiune la nivelul Uniunii,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament instituie Fondul InvestEU, care furnizează o garanție a UE pentru operațiunile de finanțare și de investiții desfășurate de partenerii de implementare în sprijinul politicilor interne ale Uniunii.
De asemenea, prezentul regulament instituie un mecanism de consiliere pentru a sprijini dezvoltarea rezervei de proiecte sustenabileși cu potențial investițional și durabil și accesul la finanțare și pentru a asigura consolidarea capacităților aferentă („Platforma de consiliere InvestEU”). De asemenea, regulamentul instituie o bază de date care conferă vizibilitate proiectelor ai căror promotori caută finanțare și care oferă investitorilor informații despre oportunitățile de investiții („Portalul InvestEU”).
Prezentul regulament stabilește obiectivele Programului InvestEU, bugetul și cuantumul garanției UE pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare ale Uniunii și normele de acordare a acestei finanțări.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
-1. „adiționalitate” înseamnă adiționalitate în sensul definiţiei de la articolul 7a din prezentul regulament și astfel cum se menționează la articolul 209 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar;
-1a. „partener al platformei de consiliere” înseamnă contrapartea eligibilă cu care Comisia semnează un acord privind punerea în aplicare a unui serviciu oferit de Platforma de consiliere InvestEU;
1. „operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă operațiunile susținute de bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabile, rambursabile sau de ambele tipuri, din bugetul Uniunii, cu forme rambursabile de sprijin din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare comerciale și a investitorilor; în sensul prezentei definiții, programele Uniunii finanțate din alte surse decât bugetul Uniunii, cum ar fi Fondul de inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pot fi asimilate programelor Uniunii finanțate din bugetul Uniunii;
1a. „acord de contribuție” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și statele membre stabilesc condițiile garanției UE în cadrul compartimentului pentru statele membre, specificat la articolul 9;
1b. „Grupul BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții și filialele acesteia;
2. „garanție a UE” înseamnă o garanție globală furnizată de bugetul Uniunii, prin care garanțiile bugetare acordate în conformitate cu [articolul 219 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar] produc efecte prin semnarea unor acorduri individuale de garantare cu parteneri de implementare;
2a. „contribuție financiară” înseamnă o contribuție a unui partener de implementare, sub forma capacității sale de asumare a riscurilor proprii și/sau de sprijin financiar pentru o operațiune care face obiectul prezentului regulament;
3. „produs financiar” înseamnă un mecanism sau un acord financiar convenit între Comisie și un partener de implementare, prin care partenerul de implementare oferă finanțare directă sau intermediară destinatarilor finali, în oricare dintre formele menționate la articolul 13;
4. „operațiuni de finanțare și/sau de investiții” înseamnă operațiuni menite să asigure finanțare directă sau indirectă, sub formă de produse financiare, beneficiarilor finali, efectuate de un partener de implementare în nume propriu, furnizate de acesta în conformitate cu normele sale interne și contabilizate în propriile sale situații financiare;
5. „fonduri care fac obiectul gestiunii partajate” înseamnă fonduri în cadrul cărora este prevăzută posibilitatea de a aloca o sumă pentru constituirea unei garanții bugetare în cadrul compartimentului pentru statele membre al Fondului InvestEU, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european + (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
6. „acord de garantare” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și partenerul de implementare precizează condițiile de propunere a operațiunilor de finanțare sau de investiții care trebuie să beneficieze de garanția UE, pentru furnizarea garanției bugetare pentru aceste operațiuni și pentru punerea lor în aplicare în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;
7. „partener de implementare” înseamnă contrapartea eligibilă, cum ar fi o instituție financiară sau alt intermediar cu care Comisia semnează un acord de garantare ▌;
8. „Platforma de consiliere InvestEU” înseamnă asistența tehnică definită la articolul 20;
9. „Portalul InvestEU” înseamnă baza de date definită la articolul 21;
10. „Programul InvestEU” înseamnă Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU, Portalul InvestEU și operațiunile de finanțare mixtă, în mod colectiv;
10a. „orientările privind investițiile” reprezintă setul de criterii bazate pe principiile stabilite de prezentul regulament în ceea ce privește obiectivele generale, criteriile de eligibilitate și instrumentele eligibile, utilizate de comitetul pentru investiții în vederea adoptării unei decizii transparente și independente cu privire la utilizarea garanției UE;
10b. „platforme de investiții” înseamnă entități cu destinație specială, conturi gestionate, acorduri contractuale de cofinanțare sau de partajare a riscurilor sau mecanisme instituite prin orice alte mijloace prin intermediul cărora entitățile canalizează o contribuție financiară pentru a finanța o serie de proiecte de investiții și care pot include:
(a) platforme naționale sau subnaționale, care reunesc mai multe proiecte de investiții pe teritoriul unui stat membru;
(b) platforme regionale sau la care participă mai multe țări, care reunesc parteneri din mai multe state membre sau din țări terțe care sunt interesați de proiecte desfășurate într-o anumită zonă geografică;
(c) platforme tematice care reunesc proiecte de investiții dintr-un anumit sector;
11. „microfinanțare” înseamnă microfinanțarea, astfel cum este definită în Regulamentul [[FSE+] numărul];
12. „întreprinderi cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la 3 000 de angajați și care nu sunt nici IMM-uri, nici întreprinderi mici cu capitalizare medie;
13. „bănci sau instituții naționale de promovare” (BINP) înseamnă persoane juridice care desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le acordă un mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;
14. „întreprinderi mici și mijlocii” (IMM-uri) înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(22);
15. „întreprinderi mici cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la 499 de angajați și care nu sunt IMM-uri;
16. „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere socială, astfel cum este definită în Regulamentul [[FSE +] numărul];
16a. „finanțarea sustenabilă” reprezintă procesul prin care se ține seama în mod corespunzător de aspectele sociale și de mediu pentru a lua decizii privind investițiile, ceea ce duce la creșterea investițiilor în activități sustenabile și pe termen lung;
17. „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.
Articolul 3
Obiectivele Programului InvestEU
(1) Obiectivul general al Programului InvestEU este acela de a sprijini obiectivele politice ale Uniunii prin intermediul unor operațiuni de finanțare și de investiții care contribuie la:
(a) competitivitatea Uniunii, inclusiv cercetarea, inovarea și digitalizarea;
(aa) creșterea ratei de ocupare a forței de muncă din Uniune și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în Uniune;
(b) creșterea economiei Uniunii și a sustenabilității sale, care să permită Uniunii să realizeze ODD și obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice;
(c) inovarea socială, reziliența și caracterul incluziv al Uniunii;
(ca) promovarea progresului științific și tehnologic, a culturii, a educației și a formării;
(cb) coeziunea economică, socială și teritorială;
(d) integrarea piețelor de capital ale Uniunii și consolidarea pieței unice, inclusiv prin soluții care abordează fragmentarea piețelor de capital ale Uniunii, prin diversificarea surselor de finanțare pentru întreprinderile din Uniune și prin promovarea finanțării durabile.
(2) Programul InvestEU are următoarele obiective specifice:
(a) sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții în infrastructură durabilă în domeniile menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (a);
(b) sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții în domeniile cercetării, inovării și digitalizării în toate componentele de politică, inclusiv sprijinirea dezvoltării societăților inovatoare și a lansării pe piață a tehnologiilor;
(c) creșterea și simplificarea accesului la finanțare și a disponibilității fondurilor pentru start-up-uri inovatoare, IMM-uri, inclusiv pentru microîntreprinderi, precum și creșterea competitivității globale a acestora și, în cazuri justificate în mod corespunzător, a întreprinderilor mici cu capitalizare medie;
(d) creșterea accesului la și a disponibilității microfinanțării și a finanțării IMM-urilor, întreprinderilor sociale, sectoarelor culturale, creative și ale educației, sprijinirea finanțării și a operațiunilor de investiții legate de investițiile sociale, competențe și aptitudini și dezvoltarea și consolidarea piețelor de investiții sociale în domeniile menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (d).
Articolul 4
Bugetul și cuantumul garanției UE
(1) Garanția UE destinată compartimentului pentru UE menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) este de 40 817 500 000 EUR (în prețuri curente). Este provizionat la o rată de 40 %.
Un cuantum suplimentar al garanției UE poate fi furnizat în pentru compartimentul pentru statele membre menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (b), sub rezerva alocării de către statele membre, în conformitate cu [articolul 10 alineatul (1)] din Regulamentul [[RDC] numărul](23) și articolul [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul](24), a sumelor corespunzătoare.
Pe lângă contribuția menționată în al doilea paragraf, statele membre pot contribui la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau de numerar.
Contribuțiile țărilor terțe menționate la articolul 5 vor face, de asemenea, să crească garanția UE menționată la primul paragraf, care prevede o provizionare completă în numerar, în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar].
(2) Repartizarea ▌sumei menționate la acest articol alineatul (1) primul paragraf din acest articol este stabilită în anexa I. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa prezentul regulament, modificând sumele menționate în ▌anexa I, după caz, cu până la 15 % pentru fiecare componentă.
(3) Valoarea pachetului financiar pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la capitolele V și VI este de 525 000 000 EUR (în prețuri curente).
(4) Cuantumul menționat la alineatul (3) poate fi utilizat, de asemenea, pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a Programului InvestEU, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor.
Articolul 5
Țări terțe asociate Fondului InvestEU
Compartimentul pentru UE al Fondului InvestEU menționat la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și fiecare dintre componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) pot primi contribuții din partea următoarelor țări terțe pentru a participa la anumite produse financiare în conformitate cu [articolul 218 alineatul (2)] din [Regulamentul financiar]:
(a) statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;
(b) țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile Consiliului de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și aceștia;
(c) țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile Consiliului de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
(d) țări terțe, conform condițiilor stabilite într-un acord specific care reglementează participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
(i) să asigure un echilibru echitabil între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;
(ii) să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu [articolul 21 alineatul (5)] din [Regulamentul financiar];
(iii) să nu confere țării terțe o putere decizională asupra programului;
(iv) să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.
Articolul 6
Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii
(1) Garanția UE este pusă în aplicare prin gestiune indirectă împreună cu organismele menționate la [articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii)-(vii)] din [Regulamentul financiar]. Alte forme de finanțare UE prevăzute în prezentul regulament sunt puse în aplicare prin gestiune directă sau indirectă, în conformitate cu [Regulamentul financiar], inclusiv subvențiile puse în aplicare în conformitate cu [titlul VIII].
(2) Operațiunile de finanțare și de investiții acoperite de garanția UE care fac parte dintr-o operațiune de finanțare mixtă care combină sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament cu sprijinul acordat în cadrul unuia sau mai multor alte programe ale Uniunii sau de către Fondul european de inovare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS):
(a) sunt conforme cu obiectivele de politică și respectă criteriile de eligibilitate stabilite în norma privind programul Uniunii în temeiul căruia se acordă sprijinul;
(b) sunt conforme cu prezentul regulament.
(2a) Operațiunile de finanțare mixtă care combină forme de sprijin în temeiul prezentului regulament trebuie să fie cât se poate de integrate.
(3) Operațiunile de finanțare mixtă care conțin un instrument financiar finanțat integral de alte programe ale Uniunii sau de Fondul de inovare al ETS fără a utiliza garanția UE prevăzută în prezentul regulament respectă obiectivele de politică și criteriile de eligibilitate stabilite în normele programului Uniunii în cadrul căruia este acordat sprijinul.
(4) În conformitate cu articolul 6 alineatul (2), formele de sprijin și/sau instrumentele financiare nerambursabile din bugetul Uniunii care fac parte din operațiunea de finanțare mixtă menționată la alineatele (2) și (3) se acordă în conformitate cu normele programului relevant al Uniunii și se aplică în cadrul operațiunii de finanțare mixtă în conformitate cu prezentul regulament și cu [titlul X] din [Regulamentul financiar].
Raportarea include, de asemenea, elementele privind coerența cu obiectivele de politică și criteriile de eligibilitate stabilite în normele programului Uniunii, în cadrul căruia se decide sprijinul, precum și respectarea prezentului regulament.
CAPITOLUL II
Fondul InvestEU
Articolul 7
Componente de politică
(1) Fondul InvestEU funcționează prin intermediul următoarelor patru componente de politică, ce vor aborda disfuncționalități ale pieței și/sau situații de investiții suboptime în domeniul lor specific de aplicare:
(a) componenta de politică pentru infrastructura durabilă: cuprinde investiții durabile în domeniile transportului, inclusiv în cel al transportului multimodal, siguranței rutiere, renovării și întreținerii infrastructurii feroviare și rutiere, al turismului, energiei, în special în introducerea într-o mai mare măsură a energiei regenerabile, al eficienței energetice în conformitate cu cadrele energetice pentru 2030 și 2050, al proiectelor de renovare a construcțiilor centrate pe economiile de energie și integrarea clădirilor într-un sistem energetic, de stocare, digital și de transport conectat, al îmbunătățirii nivelului de interconectare, al accesului și conectivității digitale inclusiv în zonele rurale, precum și în domeniile aprovizionării și prelucrării materiilor prime, spațiului, oceanelor, apelor interioare,evitării producerii de deșeuri și economiei circulare, naturii și al altor infrastructuri de mediu, echipamentelor, bunurilor mobile și implementării tehnologiilor inovatoare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii sau la ambele obiective, și care respectă standardele de mediu sau de sustenabilitate socială ale Uniunii;
(b) componenta de politică pentru cercetare, inovare și digitalizare: cuprinde activitățile de cercetare, de dezvoltare a produselor și de inovare, transferul tehnologiilor și rezultatelor cercetării către piață, sprijinirea facilitatorilor pieței și a cooperării dintre întreprinderi, demonstrarea și implementarea unor soluții inovatoare, precum și sprijinul pentru extinderea întreprinderilor inovatoare, inclusiv a start-up-uri-lor și a IMM-urilor, precum și pentru digitalizarea industriei din Uniune, pe baza experienței acumulate, în special cu InnovFin;
(c) componenta de politică pentru IMM-uri: accesul simplificat la finanțare și disponibilitatea fondurilor pentru start-up-uri, IMM-uri, inclusiv pentru cele inovatoare, și, în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie, în special pentru a îmbunătăți competitivitatea la nivel mondial, inovația, digitalizarea și sustenabilitatea;
(d) componenta de politică pentru investiții și competențe sociale: cuprinde finanțarea etică și sustenabilă, microfinanțarea, preluarea întreprinderilor de către lucrători, finanțarea întreprinderilor sociale și economia socială, precum și măsuri de promovare a egalității de gen și a participării active a femeilor și a grupurilor vulnerabile; competențe, educație, formare și servicii conexe; infrastructura socială (inclusiv locuințele sociale și studențești); inovare socială; asistența medicală și îngrijirea pe termen lung; incluziune și accesibilitate; activități culturale cu obiectiv social; sectoarele culturale și creative, împreună cu dialogul intercultural și obiectivele de coeziune socială; integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe.
(2) În cazul în care o operațiune de finanțare sau de investiții propusă Comitetului pentru investiții menționat la articolul 19 se încadrează în mai multe componente de politică, aceasta se atribuie componentei în care se încadrează obiectivul său principal sau obiectivul principal al majorității subproiectelor sale, cu excepția situației în care liniile directoare privind investițiile conțin dispoziții contrare.
(3) Operațiunile de finanțare și de investiții din cadrul tuturorcomponentelor ▌de politică menționate la ▌alineatul (1), dacă este cazul, fac obiectul unei verificări a durabilității climatice, a mediului și a sustenabilității sociale, în vederea reducerii la minimum a efectelor nocive și a maximizării beneficiilor în ceea ce privește clima, mediul și dimensiunea socială. În acest scop, promotorii care solicită finanțare trebuie să furnizeze informații adecvate pe baza unor orientări care urmează a fi elaborate de Comisie sub forma unui act delegat, luând pe deplin în considerare criteriile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. .../... privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (COM(2018)353), pentru a stabili dacă o activitate economică este sustenabilă din punct de vedere al mediului. Dacă este cazul, proiectele cu o anumită dimensiune, definite în orientări, pot fi scutite de verificare.
Orientările Comisiei permit:
a) în ceea ce privește adaptarea, să se asigure rezistența la potențialele efecte negative ale schimbărilor climatice printr-o evaluare a vulnerabilității și a riscurilor climatice, inclusiv a măsurilor de adaptare relevante și, în ceea ce privește atenuarea, să se integreze costurile emisiilor de gaze cu efect de seră și efectele pozitive ale măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice în analiza cost-beneficiu și să se asigure respectarea obiectivelor și standardelor Uniunii în materie de mediu;
b) să se țină cont de impactul consolidat al proiectului în ceea ce privește componentele principale ale capitalului natural referitoare la aer, apă, pământ și biodiversitate;
ba) să estimeze impactul asupra ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă de calitate;
c) să se estimeze impactul asupra incluziunii sociale a anumitor zone sau populații.
(4) Partenerii de implementare furnizează informațiile necesare pentru a permite urmărirea investițiilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu, pe baza orientărilor care urmează să fie furnizate de către Comisie, și evaluează, acolo unde este cazul, dacă operațiunile respectă Regulamentul (UE) ... / ... [privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile].
(4a) Componenta de politică pentru IMM-uri trebuie să ofere sprijin și beneficiarilor susținuți anterior prin diferitele mecanisme de garantare ale UE care au fuzionat în cadrul InvestEU, în special mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative din cadrul programului Europa creativă.
(5) Partenerii de implementare vor urmări ca:
(a) cel puțin 65 % din investițiile efectuate în cadrul componentei de politică pentru investiții durabile să contribuie substanțial la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu, în conformitate cu Acordul de la Paris;
(b) în domeniul transporturilor, cel puțin 10 % din investițiile din cadrul componentei pentru infrastructura durabilă contribuie la îndeplinirea obiectivului UE de eliminare a accidentelor rutiere mortale și a vătămărilor grave până în 2050 și la renovarea podurilor și tunelurilor rutiere și feroviare pentru asigurarea siguranței lor.
(c) cel puțin 35% din investițiile efectuate în cadrul componentei de politică pentru cercetare, inovare și digitalizare să contribuie la obiectivele programului Orizont Europa;
(d) o parte semnificativă din garanția oferită IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie în cadrul componentei de politică pentru IMM-uri să sprijine IMM-urile inovatoare;
Comisia, împreună cu partenerii de implementare, urmărește să se asigure că partea din garanția bugetară utilizată pentru componenta de politică pentru infrastructura durabilă se distribuie urmărindu-se obținerea unui echilibru între acțiunile din diferite domenii.
(6) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a defini liniile directoare privind investițiile pentru fiecare componentă de politică.
(6a) În cazul în care Comisia furnizează informații privind interpretarea orientărilor în materie de investiții, ea pune informațiile respective la dispoziția partenerilor de implementare, a Comitetului pentru investiții și a Platformei de consiliere InvestEU.
Articolul 7a
Adiționalitatea
În sensul prezentului regulament, „adiționalitate” înseamnă sprijinul oferit de Fondul InvestEU operațiunilor destinate remedierii disfuncționalităților specifice ale pieței sau situațiilor de investiții suboptime din întreaga Uniune sau din statele membre și care nu ar fi putut fi desfășurate în perioada în care poate fi utilizată garanția UE sau nu ar fi putut fi desfășurate în aceeași măsură de către partenerii de implementare fără susținerea Fondului InvestEU.
Articolul 8
Compartimente
(1) Componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) constau fiecare din două compartimente care vizează ▌disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime, după cum urmează:
(a) compartimentul pentru UE vizează oricare dintre următoarele situații:
(i) disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime legate de prioritățile politicii Uniunii ▌;
(ii) Disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime de la nivelul întregii Uniuni și/sau al statelor membre;
(iii) disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții suboptime noi sau complexe, în vederea dezvoltării de soluții financiare și de structuri de piață noi;
(b) compartimentul pentru statele membre vizează disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime într-unul sau mai multe dintre statele membre pentru a contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor care contribuie la gestiunea partajată.
(2) Compartimentele menționate la alineatul (1) sunt utilizate, după caz, într-o manieră complementară pentru a susține o operațiune de finanțare sau de investiții, inclusiv prin combinarea sprijinului din ambele compartimente.
Articolul 9
Dispoziții specifice aplicabile compartimentului pentru statele membre
(1) Cuantumul alocat de un stat membru în temeiul articolului [10 alineatul (1)] din Regulamentul [numărul [RDC]] sau al articolului [75 alineatul (1)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul] se utilizează pentru provizionarea părții garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre care acoperă operațiunile de finanțare și de investiții în statul membru în cauză.
(1a) Statele membre pot contribui și la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau numerar. Se poate recurge la aceste contribuții pentru plățile aferente activării garanției numai după finanțarea prevăzută la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf.
(2) Constituirea acelei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre este condiționată de încheierea unui acord de contribuție între statul membru și Comisie.
▌
Două sau mai multe state membre pot încheia cu Comisia un acord comun de contribuție.
Prin derogare de la [articolul 211 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar], rata de provizionare a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre este stabilită la 40 % și poate fi ajustată în sensul reducerii sau măririi în fiecare acord de contribuție, pentru a ține seama de riscurile legate de produsele financiare care se intenționează a fi utilizate.
(3) Acordul de contribuție conțin cel puțin următoarele elemente:
a) cuantumul total al părții din garanția UE din cadrul compartimentului pentru statele membre corespunzătoare statului membru, rata de provizionare a acesteia, cuantumul contribuției din fonduri gestionate partajat, faza de constituire a provizionării în conformitate cu un plan financiar anual și cuantumul datoriei contingente rezultate care trebuie să fie acoperită de o garanție reciprocă (back-to-back) constituită de statul membru în cauză și/sau de partenerii de implementare sau de investitori privați;
b) strategia, constând în produsele financiare și gradul lor minim de îndatorare, acoperirea geografică, perioada de investiție și, dacă este cazul, categoriile de destinatari finali și de intermediari eligibili;
c) ▌partenerul sau partenerii de implementare selectați de comun acord cu statul membru;
d) eventuala contribuție din fonduri gestionate partajat la platformele de investiții și la Platforma de consiliere InvestEU;
e) obligațiile anuale de raportare față de statul membru, inclusiv raportarea în conformitate cu indicatorii menționați în acordul de contribuție;
f) dispoziții privind remunerația părții din garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre;
g) eventuala combinație cu resurse din cadrul compartimentului pentru UE, inclusiv pentru realizarea unei structuri stratificate destinate să asigure o mai bună acoperire a riscurilor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).
Contribuțiile din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate pot fi utilizate, la latitudinea statelor membre, de comun acord cu partenerii de implementare, pentru a garanta orice tranșă a instrumentelor financiare structurate.
(4) Acordurile de contribuție sunt puse în aplicare de Comisie prin acorduri de garantare semnate cu partenerii de implementare în conformitate cu articolul 14.
În cazul în care, în termen de nouă luni de la semnarea acordului de contribuție, nu a fost încheiat niciun acord de garantare sau valoarea contractului de contribuție nu este integral angajat printr-unul sau mai multe acorduri de garantare, acordul de contribuție se reziliază în primul caz sau se modifică în consecință în al doilea caz, iar suma neutilizată a provizionării este reutilizată în conformitate cu [articolul 10 alineatul (5)] din Regulamentul [[RDC] numărul] și cu articolul [75 alineatul (5)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul].
În cazul în care acordul de garantare nu a fost pus în aplicare în mod corespunzător în perioada prevăzută la articolul [10 alineatul (6)] din Regulamentul [[RDC] numărul] sau la articolul [75 alineatul (6)] din Regulamentul [[planul PAC] numărul], acordul de garantare este modificat, iar cuantumul neutilizat al previzionării este reutilizat în conformitate cu [articolul 10 alineatul (6) din [numărul [RDC] și cu articolul [75 alineatul (6)] din Regulamentul [[planul PAC]numărul].
(5) Următoarele reguli se aplică provizionării unei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre stabilite printr-un acord de contribuție:
(a) după faza de constituire menționată la alineatul (3) litera (a) de la prezentul articol, orice excedent anual de provizioane, calculat prin compararea cuantumului provizioanelor impuse de rata de provizionare cu provizioanele efective, este reutilizat în conformitate cu [articolul 10 alineatul (6)] din [RDC] și cu articolul [75 alineatul (6)] din [[planul PAC] număr];
(b) prin derogare de la [articolul 213 alineatul (4)] din [Regulamentul financiar], după faza de constituire menționată la prezentul articol alineatul (3) litera (a), provizionarea nu ocazionează, pe perioada de disponibilitate a acestei părți a garanției UE din cadrul compartimentului pentru statele membre, reînnoiri anuale;
(c) Comisia informează imediat statul membru în cazul în care, ca urmare a utilizării acestei părți din garanția UE din cadrul compartimentului pentru statele membre, nivelul provizioanelor pentru acea parte a garanției UE scade sub nivelul de 20 % din provizionarea inițială;
(d) ▌
CAPITOLUL III
Garanția UE
Articolul 10
Garanția UE
(1) Garanția UE în cadrul Fondului InvestEU se acordă partenerilor de implementare în conformitate cu [articolul 219 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar] și este gestionată în conformitate cu [titlul X] din [Regulamentul financiar]. Garanția UE este irevocabilă, necondiționată și acordată la prima cerere contrapărților eligibile pentru operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament, iar politica sa de prețuri este legată exclusiv de caracteristicile și profilul de risc al operațiunilor subiacente, luând în considerare în mod corespunzător natura operațiunilor subiacente și realizarea obiectivelor de politică vizate, inclusiv, în cazuri bine justificate, posibila aplicare a unor stimulente și condiții mai puțin restrictive, după caz, în special:
(a) în situațiile în care condițiile dificile de piață financiară ar împiedica realizarea unui proiect viabil;
(b) atunci când este necesar, pentru a facilita stabilirea de platforme de investiții sau finanțarea de proiecte în sectoarele sau domeniile care se confruntă cu o disfuncționalitate semnificativă a pieței și/sau o situație a investițiilor sub nivelul optim.
În plus, garanția UE prevede:
(a) un mecanism robust pentru utilizarea sa promptă;
(b) o durată care corespunde scadenței finale a ultimei creanțe de la beneficiarul final;
(c) o monitorizare adecvată a portofoliului de garanții și de riscuri;
(d) un mecanism fiabil pentru estimarea fluxurilor de trezorerie preconizate în cazul utilizării acestuia;
(e) o documentație adecvată privind deciziile de gestionare a riscurilor;
(f) o flexibilitate adecvată privind modul în care este utilizată garanția, permițând partenerilor de implementare să beneficieze direct de garanție atunci când/dacă este necesar, în special în absența unei garanții suplimentare;
(g) îndeplinirea tuturor cerințelor suplimentare solicitate de autoritatea de supraveghere competentă, dacă este cazul, pentru a se putea considera că este vorba de o diminuare efectivă a riscurilor.
(1a) Garanția UE din cadrul compartimentului pentru UE este alocată partenerilor de implementare. Cel puțin 75 % din garanția UE din cadrul compartimentului pentru UE este alocată Grupului BEI. Sumele care depășesc 75 % din garanția UE pot fi puse la dispoziția Grupului BEI în cazul în care băncile sau instituțiile naționale de promovare nu pot utiliza integral partea restantă a garanției. În mod similar, sumele care depășesc 25 % din garanția UE ar putea fi puse la dispoziția altor parteneri de implementare în cazul în care Grupul BEI nu își poate utiliza integral cota care îi revine din garanție. Băncile sau instituțiile naționale de promovare ar putea beneficia pe deplin de garanția UE și în cazul în care decid să o acceseze prin intermediul Grupului BEI sau al Fondului european de investiții.
(2) Sprijinul pentru garanția UE poate fi acordat pentru operațiuni de finanțare și investiții care intră sub incidența prezentului regulament pentru o perioadă de investiții care se încheie la 31 decembrie 2027. Contractele dintre partenerul de implementare și beneficiarul final, intermediarul financiar sau altă entitate menționată la articolul 13 alineatul (1) litera (a) se semnează până la 31 decembrie 2028.
Articolul 11
Operațiuni eligibile de finanțare și de investiții
(1) Fondul InvestEU sprijină numai operațiunile de finanțare publică și privată și de investiții care:
(a) îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 209 alineatul (2) literele (a)-(e) din [Regulamentul financiar] și cerința privind adiționalitatea prevăzută la ▌articolul 7a din prezentul regulament și, după caz, maximizarea investițiilor private în conformitate cu [articolul 209 alineatul (2) litera (d)] din [Regulamentul financiar];
(b) contribuie la, complementează și sunt coerente cu obiectivele de politică ale Uniunii și intră sub incidența domeniilor eligibile pentru finanțare și a operațiunilor de investiții din cadrul componentei de politică corespunzătoare, în conformitate cu anexa II la prezentul regulament; și
(c) sunt în concordanță cu liniile directoare privind investițiile.
(2) Pe lângă proiectele situate în Uniune, Fondul InvestEU poate sprijini următoarele proiecte și operațiuni prin operațiuni de finanțare și investiții:
(a) ▌proiectele între entități situate sau stabilite în unul sau mai multe state membre și care se extind către una sau mai multe țări terțe, inclusiv către țările aderente, țările candidate și candidații potențiali, țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate, țările din Spațiul Economic European sau din Asociația Europeană a Liberului Schimb ori către o țară sau un teritoriu de peste mări prevăzut în anexa II la TFUE sau o țară terță asociată, indiferent dacă există sau nu un partener în aceste țări terțe ori țări sau teritorii de peste mări;
(b) operațiunile de finanțare și investiții în țările menționate la articolul 5 care au contribuit la un anumit produs financiar.
(3) Fondul InvestUE poate sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care furnizează finanțare unor beneficiari care sunt persoane juridice stabilite într-una din următoarele țări:
(a) un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;
(b) o țară sau un teritoriu terț asociate cu Programul InvestEU în conformitate cu articolul 5;
(c) o țară terță menționată la alineatul (2) litera (a), după caz;
(d) alte țări, dacă acest lucru este necesar pentru finanțarea unui proiect într-o țară sau un teritoriu menționat la literele (a)-(c).
Articolul 12
Selectarea partenerilor de implementare
(1) În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia selectează partenerii de implementare sau un grup din aceștia, astfel cum sunt menționați la al doilea paragraf din prezentul alineat, dintre contrapărțile eligibile.
Pentru compartimentul pentru UE, contrapărțile eligibile trebuie să își fi exprimat interesul și pot să acopere operațiunile de finanțare și de investiții în unul sau mai multe state membre sau regiuni. Partenerii de implementare pot, de asemenea, să acopere împreună operațiunile de finanțare și de investiții în unul sau mai multe state membre sau regiuni prin formarea unui grup. Partenerii de implementare, a căror responsabilitate contractuală este limitată de mandatele lor naționale respective, pot, de asemenea, aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim utilizând instrumente adaptate la nivel local și comparabile.
În funcție de gradul de maturitate a proiectului, grupul de parteneri de implementare poate fi format în orice moment și cu configurații diferite, pentru a îndeplini în mod eficient cerințele pieței.
Pentru compartimentul pentru statele membre, statul membru în cauză poate propune unul sau mai multe contrapărți eligibile ca parteneri de implementare dintre cei care și-au exprimat interesul în temeiul articolului 9 alineatul (3) litera (c).
În cazul în care statul membru în cauză nu propune un partener de implementare, Comisia procedează în conformitate cu al doilea paragraf al prezentului alineat, între acei parteneri de implementare care pot acoperi operațiunile de finanțare și de investiții în zonele geografice în cauză.
(2) Atunci când selectează partenerii de implementare, Comisia se asigură că portofoliul de produse financiare din cadrul Fondului InvestEU:
(a) maximizează acoperirea obiectivelor prevăzute la articolul 3;
(b) maximizează impactul garanției UE prin intermediul resurselor proprii angajate de partenerul de implementare;
(c) maximizează, după caz, investițiile private;
(d) conduce la diversificarea geografică și permite finanțarea unor proiecte mai mici;
(e) asigură o diversificare suficientă a riscurilor;
(f) promovează soluții financiare și de risc inovatoare pentru a aborda disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime;
(fa) realizează adiționalitea.
(3) La selectarea partenerilor de implementare, Comisia ia în considerare, de asemenea:
(a) costul și remunerația posibile pentru bugetul Uniunii;
(b) capacitatea partenerului de implementare de a pune în aplicare în întregime cerințele [articolului 155 alineatul (2) și ale articolului 155 alineatul (3)] din [Regulamentul financiar] privind neplata impozitelor, frauda fiscală, evaziunea fiscală, spălarea banilor, finanțarea terorismului și jurisdicțiile necooperante.
(ba) capacitatea partenerului de implementare de a evalua operațiunile de finanțare și de investiții în conformitate cu standardele internaționale de rating social recunoscute la nivel internațional, acordând o atenție deosebită impactului social și asupra mediului;
(bb) capacitatea partenerilor de implementare de a oferi dovezi publice și de a asigura transparența și accesul public la informații privind fiecare operațiune de finanțare și de investiție;
(bc) dacă este cazul, capacitatea partenerului de punere în aplicare de a gestiona instrumente financiare, ca urmare a unei experiențe anterioare cu instrumentele financiare și cu autoritățile de gestionare menționate în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(25).
(4) Băncile sau instituțiile naționale de promovare pot fi selectate ca parteneri de implementare, sub rezerva îndeplinirii cerințelor stabilite la prezentul articol și la articolul 14 alineatul (1) al doilea paragraf.
Articolul 13
Tipuri de finanțare eligibile
(1) Garanția UE poate fi utilizată pentru acoperirea riscurilor pentru următoarele tipuri de finanțare furnizate de partenerii de implementare:
(a) împrumuturi, garanții, contragaranții, instrumente de pe piața de capital, orice altă formă de finanțare sau consolidare a creditului, inclusiv datoriile subordonate, sau participații la capitaluri proprii sau cvasi-capitaluri proprii, furnizate direct sau indirect prin intermediari financiari, fonduri, platforme de investiții sau alte vehicule, care urmează să fie canalizate către destinatarii finali;
(b) finanțarea sau garanțiile acordate de un partener de implementare unei alte instituții financiare care să îi permită acesteia să întreprindă activitățile de finanțare menționate la litera (a).
Pentru a fi acoperită de garanția UE, finanțarea menționată la primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul alineat se acordă, se achiziționează sau se eliberează în beneficiul operațiunilor de finanțare sau de investiții menționate la articolul 11alineatul (1), în cazul în care finanțarea de către partenerul de implementare a fost acordată în conformitate cu un acord sau o tranzacție de finanțare semnată sau încheiată de partenerul de implementare după semnarea acordului de garantare încheiat între Comisie și partenerul de implementare și care nu a expirat sau și a fost anulat.
(2) Operațiunile de finanțare și de investiții prin intermediul fondurilor sau al altor structuri intermediare sunt acoperite de garanția UE în conformitate cu dispozițiile care urmează să fie stabilite în liniile directoare privind investițiile, chiar dacă această structură investește o mică parte din sumele investite în afara Uniunii și în țările menționate la articolul 11 alineatul (2) sau în alte active decât cele eligibile în temeiul prezentului regulament.
Articolul 14
Acorduri de garantare
(1) Comisia încheie un acord de garantare cu fiecare partener de implementare, având drept obiect acordarea garanției UE în conformitate cu cerințele prezentului regulament, până la un cuantum care urmează a fi stabilit de Comisie.
În cazul în care partenerii de implementare formează un grup, astfel cum se menționează la articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf, se încheie un acord de garantare unic între Comisie și fiecare partener de implementare din cadrul grupului sau între Comisie și un partener de implementare în numele grupului.
(2) Acordurile de garantare conțin în special dispoziții privind:
(a) cuantumul și condițiile contribuției financiare care trebuie furnizat de partenerul de implementare;
(b) condițiile de finanțare sau garanțiile care trebuie furnizate de partenerul de implementare unei alte entități juridice care participă la implementare, ori de câte ori este cazul;
(c) în conformitate cu articolul 16, norme detaliate privind furnizarea garanției UE, inclusiv privind acoperirea portofoliilor de tipuri specifice de instrumente și evenimentele care pot declanșa recurgerea la garanția UE în fiecare caz;
(d) remunerația pentru asumarea riscurilor care trebuie alocată proporțional cu cota din asumarea riscurilor a Uniunii și, respectiv, a partenerului de implementare;
(e) condițiile de plată;
(f) angajamentul partenerului de implementare de a accepta deciziile Comisiei și ale Comitetului pentru investiții în ceea ce privește utilizarea garanției UE în beneficiul unei operațiuni de finanțare sau de investiții propuse, fără a aduce atingere procesului decizional al partenerului de implementare cu privire la operațiunea propusă în absența garanției UE;
(g) dispozițiile și procedurile privind recuperarea creanțelor care trebuie încredințată partenerului de implementare;
(h) raportarea financiară și operațională și monitorizarea operațiunilor în cadrul garanției UE;
(i) principalii indicatori de performanță, în special în ceea ce privește utilizarea garanției UE, îndeplinirea obiectivelor și a criteriilor prevăzute la articolele 3, 7 și 11, precum și mobilizarea capitalului privat;
(j) după caz, dispoziții și proceduri privind operațiunile de finanțare mixtă;
(k) alte dispoziții relevante, în conformitate cu cerințele [titlului X] din [Regulamentul financiar].
(3) Un acord de garantare prevede, de asemenea, că remunerația atribuită Uniunii din operațiunile de finanțare și de investiții care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie furnizată după deducerea plăților aferente cazurilor de recurgere la garanția UE.
(4) În plus, un acord de garantare prevede că orice sumă datorată partenerului de implementare legată de garanția UE se deduce din cuantumul total al remunerației, al veniturilor și al rambursărilor datorate de partenerul de implementare Uniunii în cadrul operațiunilor de finanțare și investiții care fac obiectul prezentului Regulament. În cazul în care această sumă nu este suficientă pentru a acoperi suma datorată unui partener de implementare în conformitate cu articolul 15 alineatul (3), suma rămasă se deduce din provizionarea garanției UE.
(5) În cazul în care acordul de garantare este încheiat în cadrul compartimentului pentru statele membre, acesta poate prevedea participarea reprezentanților din statul membru sau din regiunile în cauză la monitorizarea punerii în aplicare a acordului de garantare.
Articolul 15
Cerințe privind utilizarea garanției UE
(1) Acordarea garanției UE este condiționată de intrarea în vigoare a acordului de garantare cu partenerul de implementare relevant.
(2) Operațiunile de finanțare și de investiții sunt acoperite de garanția UE numai în cazul în care îndeplinesc criteriile stabilite în prezentul regulament și în liniile directoare privind investițiile relevante și în cazul în care Comitetul pentru investiții a concluzionat că aceste operațiuni îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de sprijinul acordat de garanția UE. Partenerii de implementare rămân responsabili pentru asigurarea conformității operațiunilor de finanțare și investiții cu prezentul regulament și cu liniile directoare privind investițiile relevante.
(3) Nicio cheltuială administrativă și niciun comision legat de punerea în aplicare a operațiunilor de finanțare și de investiții în cadrul garanției UE nu sunt datorate partenerului de implementare de către Comisie, cu excepția cazului în care natura obiectivelor de politică vizate de produsul financiar care urmează a fi pus în aplicare permite partenerului de implementare să demonstreze necesitatea unei excepții. Acoperirea acestor costuri este prevăzută în acordul de garantare și trebuie să respecte [articolul 209 alineatul (2) litera (g)] din [Regulamentul financiar].
(4) În plus, partenerul de implementare poate utiliza garanția UE pentru a atinge cota relevantă a eventualelor costuri de recuperare, cu excepția cazului în care acestea sunt deduse din sumele încasate din recuperări, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4).
Articolul 16
Acoperirea și condițiile garanției UE
(1) Remunerația pentru asumarea riscurilor se alocă între Uniune și un partener de implementare, proporțional cu cota lor de participare la asumarea riscurilor aferente unui portofoliu de operațiuni de finanțare și de investiții sau, după caz, de operațiuni individuale și este legată exclusiv de caracteristicile și profilul de risc al operațiunilor subiacente. Partenerul de implementare are o expunere adecvată, pe propriul risc, la operațiunile de finanțare și investiții susținute de garanția UE, cu excepția cazului în care, în mod excepțional, obiectivele de politică vizate de produsul financiar care urmează a fi pus în aplicare sunt de așa natură încât partenerul de implementare nu poate contribui în mod rezonabil cu propria capacitate de a-și asuma riscuri.
(2) Garanția UE acoperă:
(a) în cazul produselor de datorie menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a):
(i) principalul și toate dobânzile și sumele datorate partenerului de implementare, dar care nu au fost primite de acesta în conformitate cu termenii operațiunilor de finanțare până la data producerii situației de neîndeplinire a obligațiilor; în cazul datoriilor subordonate, o amânare, o reducere sau o ieșire forțată se consideră o situație de neîndeplinire a obligațiilor;
(ii) pierderile din restructurări;
(iii) pierderile generate de fluctuațiile altor monede decât euro pe piețe pe care posibilitățile de acoperire a riscului pe termen lung sunt limitate;
(b) pentru investițiile în capitaluri proprii sau în cvasi-capitaluri, menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a), sumele investite și costurile de finanțare aferente, precum și pierderile generate de fluctuațiile altor monede decât euro;
(c) finanțarea sau garanțiile acordate de un partener de implementare către o altă entitate juridică, menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (b), sumele utilizate și costurile de finanțare aferente.
(3) În cazul în care Uniunea efectuează o plată către partenerul de implementare în urma unei situații în care se recurge la garanția UE, aceasta se subrogă în drepturile relevante, în măsura în care acestea continuă să existe, ale partenerului de implementare în legătură cu oricare dintre operațiunile sale de finanțare sau de investiții acoperite de garanția UE.
Partenerul de implementare urmărește, în numele Uniunii, recuperarea creanțelor pentru sumele subrogate și rambursează Uniunii sumele recuperate.
CAPITOLUL IV
GUVERNANȚĂ
Articolul 16a
Comitetul director
(1) Fondul InvestEU este gestionat de un Comitet director care, în scopul utilizării garanției UE, stabilește, în conformitate cu obiectivele generale prevăzute la articolul 3:
(a) orientarea strategică a Fondului InvestEU;
(b) politicile și procedurile operaționale necesare pentru funcționarea Fondului InvestEU;
(c) normele aplicabile operațiunilor cu platforme de investiții.
(2) Comitetul director:
(a) este compus din șase membri, după cum urmează:
(i) trei membri numiți de Comisie;
(ii) un membru numit de Grupul BEI;
(iii) un membru numit de comitetul consultativ din rândul reprezentanților partenerilor de implementare; acest membru nu este un reprezentant al Grupului BEI;
(iv) un expert numit de Parlamentul European. Expertul respectiv nu poate solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernului vreunui stat membru sau a oricărui alt organism public sau privat și acționează cu deplină independență. Expertul își îndeplinește atribuțiile în mod imparțial și în interesul Fondului InvestEU;
(b) alege un președinte dintre cei trei membri numiți de către Comisie pentru un mandat fix de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată;
(c) dezbate pozițiile tuturor membrilor săi și ține cont de acestea în cea mai mare măsură posibilă. Dacă membrii nu pot ajunge la poziții convergente, Comitetul director ia decizii cu majoritatea membrilor săi. Procesele-verbale ale reuniunilor Comitetului director prezintă detaliat pozițiile tuturor membrilor.
(3) Comitetul director propune Comisiei modificările repartizării sumelor menționate în anexa I.
(4) Comitetul director organizează periodic consultări cu părțile interesate relevante, în special coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, formare și cercetare, organizații filantropice, parteneri sociali relevanți și reprezentanți ai societății civile, cu privire la orientarea și punerea în aplicare a politicii de investiții desfășurate în temeiul prezentului regulament.
(5) Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Comitetului director se publică de îndată ce sunt aprobate de acesta.
Articolul 17
Consiliul consultativ
(1) Comisia și Comitetul director sunt consiliați de un comitet consultativ ▌.
(1a) Consiliul consultativ depune toate eforturile pentru a asigura echilibrul de gen și cuprinde:
(a) un reprezentant al fiecărui partener de implementare;
(b) un reprezentant al fiecărui stat membru;
(c) un reprezentant al Grupului BEI;
(d) un reprezentant al Comisiei;
(e) un reprezentant pentru fiecare componentă de politică, numit de către Comitetul Economic și Social European;
(f) un expert numit de Comitetul Regiunilor.
(2) ▌
(3) ▌
(4) Reuniunea comitetului consultativ ▌este prezidată de un reprezentant al Comisiei. Reprezentantul Grupului BEI este vicepreședinte.
▌
Comitetul consultativ se reunește în mod regulat și de cel puțin două ori pe an, la cererea președintelui. ▌
Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor Comitetului consultativ se publică de îndată ce sunt aprobate de acesta.
Comisia stabilește normele și procedurile de funcționare și gestionează secretariatul consiliului consultativ.
(5) Consiliul consultativ are obligația
▌
(a) să ofere consiliere cu privire la conceperea produselor financiare care urmează a fi puse în aplicare în temeiul prezentului regulament;
(b) să acorde consiliere Comisiei și Comitetului director cu privire la disfuncționalitățile pieței, precum și la situațiile de investiții și condițiile de piață suboptime;
▌
(c) să informeze statele membre cu privire la punerea în aplicare a Fondului InvestEU în cadrul fiecărei componente;
(d) să facă schimb de opinii cu statele membre privind evoluția pieței și să partajeze cele mai bune practici.
Articolul 17a
Metodologia de evaluare a riscurilor
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unei metodologii de evaluare a riscurilor. O astfel de metodologie de evaluare a riscurilor este elaborată în strânsă cooperare cu Grupul BEI și cu ceilalți parteneri de implementare și include:
(a) o clasificare a gradului de risc, pentru a asigura un tratament coerent și standard al tuturor operațiunilor, independent de instituția intermediară;
(b) o metodologie de evaluare a valorii expuse riscului și a probabilității de neplată pe baza unor metode statistice clare, inclusiv a criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță;
(c) o metodă de evaluare a expunerii la riscul de nerambursare și a pierderii în caz de nerambursare, luând în considerare valoarea finanțării, riscul aferent proiectului, condițiile de rambursare, garanțiile și alți indicatori relevanți.
Articolul 17b
Tabloul comparativ
(1) Fiecare partener de implementare utilizează un tablou comparativ al indicatorilor („tablou comparativ”) pentru a evalua calitatea și soliditatea investițiilor potențial sprijinite de garanția UE. Tabloul comparativ asigură o evaluare independentă, transparentă și armonizată a utilizării potențiale și efective a garanției UE.
(2) Fiecare partener de implementare completează tabloul comparativ cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții propuse. În cazul în care operațiunea de investiții este propusă de mai mulți parteneri de implementare, tabloul comparativ se completează în comun de către diferiții parteneri de implementare implicați.
(3) Tabloul comparativ al indicatorilor cuprinde, în special, o evaluare a:
(a) profilului de risc al operațiunilor de finanțare și de investiții propuse, astfel cum rezultă din aplicarea metodologiei de evaluare a riscurilor menționată la articolul 17a;
(b) beneficiilor pentru destinatarii finali;
(c) conformităţii cu angajamentele Uniunii privind obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu Carta drepturilor fundamentale;
(d) respectării criteriilor de eligibilitate;
(e) calității și contribuției operațiunii de investiții la ocuparea forței de muncă și creșterea economică durabilă;
(f) contribuției operațiunii de investiții la realizarea obiectivelor programului InvestEU;
(g) contribuției tehnice și financiare la proiect;
(h) măsurii în care operațiunea propusă vizează disfuncționalitățile identificate ale pieței sau operațiunile de investiții sub nivelul optim.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea, pentru partenerii de implementare, a unor norme detaliate privind tabloul comparativ.
(5) Atunci când este necesar, Comisia poate oferi asistență partenerilor de implementare în ceea ce privește aplicarea metodologiei de evaluare a riscurilor și completarea tabloului comparativ. Comisia se asigură că metodologia de punctare este aplicată în mod corect și că tablourile comparative prezentate Comitetului pentru investiții sunt de înaltă calitate.
Articolul 18
▌
Articolul 19
Comitetul pentru investiții
(1) Se înființează un comitet pentru investiții complet independent. Acesta:
(a) examinează propunerile de operațiuni de finanțare și de investiții care au fost prezentate de partenerii de implementare pentru o acoperire în cadrul garanției UE și care au fost verificate din perspectiva conformității cu dreptul Uniunii și cu politicile aplicate de Comisie;
(b) verifică conformitatea acestora cu prezentul regulament și cu liniile directoare privind investițiile relevante, acordând o atenție deosebită cerinței privind adiționalitatea prevăzută la articolul 7a din prezentul regulament și cerinței, după caz, de a atrage investițiile private menționate la litera [articolul 209 alineatul (2) litera (d)] din [Regulamentul financiar]; și
(c) verifică dacă operațiunile de finanțare și de investiții care ar beneficia de sprijinul acordat de garanția UE respectă toate cerințele relevante.
(2) Comitetul pentru investiții se reunește în patru configurații diferite, care corespund componentelor de politică menționate la articolul 7 alineatul (1).
Fiecare configurație a Comitetului pentru investiții este compusă din șase experți externi remunerați. Experții sunt selectați în conformitate cu [articolul 237] din [Regulamentul financiar] și sunt numiți de Comisie pentru o perioadă determinată de până la patru ani. Termenul lor poate fi reînnoit, dar nu poate depăși șapte ani în total. Comitetul director poate decide să reînnoiască mandatul unui membru obligatoriu al Comitetului pentru investiții fără a recurge la procedura prevăzută la prezentul alineat.
Experții trebuie să aibă un nivel înalt de experiență relevantă pe piață în ceea ce privește structurarea și finanțarea proiectelor ori finanțarea IMM-urilor sau a întreprinderilor corporative.
Componența comitetului pentru investiții asigură o cunoaștere extinsă a sectoarelor acoperite de componentele de politică menționate la articolul 7 alineatul (1) și de piețele geografice din Uniune și asigură echilibrul de gen în ansamblul acestuia.
Patru membri sunt membri permanenți ai tuturor celor patru formațiuni ale Comitetului pentru investiții. În plus, cele patru configurații vor avea fiecare câte doi experți cu experiență în investiții în sectoarele acoperite de respectiva componentă de politică. Cel puțin unul dintre membrii permanenți trebuie să aibă experiență în investiții durabile. Comitetul director distribuie membrii Comitetului pentru investiții în configurația sau configurațiile adecvate. Comitetul pentru investiții alege un președinte din rândul membrilor săi permanenți.
Comisia adoptă regulamentul de procedură și găzduiește secretariatul Comitetului pentru investiții. Secretariatul sprijină și comitetul director.
(3) Atunci când participă la activitățile Comitetului pentru investiții, membrii acestuia își îndeplinesc atribuțiile în mod imparțial și în interesul exclusiv al Fondului InvestEU. Aceștia nu solicită și nu primesc instrucțiuni de la partenerii de implementare, de la instituțiile Uniunii, de la statele membre sau de la orice alt organism public sau privat.
CV-urile și declarațiile de interese ale fiecărui membru al Comitetului pentru investiții sunt făcute publice și sunt actualizate în mod constant. Fiecare membru al Comitetului pentru investiții comunică fără întârziere Comisiei și Comitetului director toate informațiile necesare pentru verificarea permanentă a absenței oricărui conflict de interese.
Comitetul director poate înlătura un membru din funcțiile sale, dacă acesta nu respectă cerințele prevăzute în prezentul alineat sau din alte motive bine întemeiate.
(4) Atunci când acționează în conformitate cu prezentul articol, Comitetul pentru investiții se bazează pe un secretariat găzduit de Comisie, care răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții. Secretariatul examinează caracterul complet al documentației furnizate de partenerii de implementare care cuprinde o cerere standard, tabloul comparativ al indicatorilor și orice alt document pe care Comitetul pentru investiții îl consideră relevant. Comitetul pentru investiții poate solicita clarificări din partea partenerului de implementare în timpul reuniunilor sau prin solicitarea de informații suplimentare care urmează a fi transmise în cadrul unei reuniuni ulterioare. Orice evaluare a proiectului realizată de un partener de implementare nu este obligatorie pentru Comitetul pentru investiții în scopul unei operațiuni de finanțare sau de investiții care beneficiază de acoperire prin garanția UE.
Comitetul pentru investiții utilizează la evaluarea și verificarea propunerilor un tablou comparativ al indicatorilor, menționat la articolul 17b.
(5) Concluziile Comitetului pentru investiții se adoptă cu majoritatea simplă a tuturor membrilor, în cazul în care majoritatea simplă include cel puțin unul dintre experți. În caz de egalitate, președintele Comitetului pentru investiții are votul decisiv.
Concluziile Comitetului pentru investiții care aprobă sprijinul acordat de garanția UE pentru o operațiune de finanțare sau de investiții trebuie să fie accesibile publicului și trebuie să includă motivația aprobării. Deciziile fac referire și la evaluarea globală care se bazează pe tabloul comparativ al indicatorilor. Când este cazul, Comitetul pentru investiții adaugă la lista cu deciziile prin care se aprobă acordarea sprijinului prin garanția UE informații privind operațiunile, îndeosebi o descriere a acestora, identitatea promotorilor sau a intermediarilor financiari și obiectivele proiectului. Publicarea nu conține informații sensibile din punct de vedere comercial. În cazul deciziilor sensibile din punct de vedere comercial, Comitetul pentru investiții face publice deciziile respective și informațiile despre promotori sau intermediari financiari la data încheierii finanțării în cauză sau la orice dată anterioară la care informațiile încetează să mai fie sensibile din punct de vedere comercial.
Tabloul comparativ al indicatorilor este disponibil public înainte de semnarea unei operațiuni sau a unui subproiect de finanțare sau de investiții ▌. Publicarea nu conține informații sensibile din punct de vedere comercial sau date cu caracter personal care nu trebuie să fie divulgate în conformitate cu normele Uniunii privind protecția datelor.
De două ori pe an, ▌Comitetul pentru investiții ▌ prezintă Parlamentului European și Consiliului o listă cu toate concluziile, precum și tablourile comparative referitoare la toate aceste decizii. Lista este prezentată cu respectarea unor cerințe stricte de confidențialitate.
Concluziile Comitetului pentru investiții prin care se respinge utilizarea garanției UE se pun la dispoziția partenerului de implementare în timp util.
(6) În cazul în care Comitetului pentru investiții i se solicită să aprobe utilizarea garanției UE pentru o operațiune de finanțare sau de investiții ce reprezintă o facilitate, un program sau o structură care are subproiecte subiacente, această aprobare trebuie să cuprindă subproiectele subiacente, cu excepția cazului în care Comitetul pentru investiții decide, în cazuri justificate corespunzător, să își rezerve dreptul de a le aproba separat.
(6a) Comitetul pentru investiții poate, dacă consideră necesar, să prezinte Comisiei propuneri de modificare a orientărilor în materie de investiții.
CAPITOLUL V
Platforma de consiliere InvestEU
Articolul 20
Platforma de consiliere InvestEU
(1) Platforma de consiliere InvestEU oferă consiliere pentru identificarea, pregătirea, dezvoltarea, structurarea, procurarea și punerea în aplicare a proiectelor de investiții sau pentru a mări capacitatea promotorilor și a intermediarilor financiari de a implementa operațiuni de finanțare și investiții. Sprijinul acordat de aceasta poate avea drept obiect orice etapă a ciclului de viață al unui proiect sau al finanțării unei entități sprijinite, după caz.
Comisia semnează acorduri cu Grupul BEI și cu alți parteneri de implementare pentru a-i desemna ca parteneri în cadrul platformei de consiliere, cu obligația de a oferi sprijin consultativ, astfel cum se menționează la paragraful anterior, precum și serviciile menționate la alineatul (2). Comisia creează punctul unic de acces la Platforma de consiliere InvestEU și alocă cererile de sprijin consultativ partenerului platformei de consiliere corespunzătoare. Comisia, Grupul BEI și ceilalți parteneri de implementare cooperează îndeaproape pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, ținând seama în mod corespunzător de structurile și lucrările existente.
Platforma de consiliere InvestEU este disponibilă ca o sub-componentă din cadrul fiecărei componente de politică menționate la articolul 7 alineatul (1), care acoperă toate sectoarele din componenta de politică respectivă. În plus, trebuie să existe servicii consultative transsectoriale și dedicate consolidării capacităților.
(2) Platforma de consiliere InvestEU furnizează în special următoarele servicii:
(a) furnizarea unui punct unic de intrare pentru asistența pentru dezvoltarea proiectelor autorităților și promotorilor de proiecte pentru programele Uniunii gestionate la nivel central;
(aa) diseminarea către autorități și promotorii de proiecte a tuturor informațiilor suplimentare disponibile cu privire la liniile directoare privind investițiile și la interpretarea acestor linii directoare;
(b) sprijinirea promotorilor de proiecte, după caz, pentru dezvoltarea proiectelor lor în vederea îndeplinirii obiectivelor și a criteriilor de eligibilitate prevăzute la articolele 3, 7 și 11 și pentru facilitarea dezvoltării agregatorilor pentru proiectele de dimensiuni reduse; cu toate acestea, această asistență nu aduce atingere concluziilor Comitetului pentru investiții privind acoperirea sprijinului acordat de garanția UE pentru astfel de proiecte;
(ba) utilizarea potențialului de a atrage și de a finanța proiecte la scară redusă, inclusiv prin intermediul platformelor de investiții;
(c) sprijinirea acțiunilor și valorificarea cunoștințelor locale pentru a facilita utilizarea sprijinului din partea Fondului InvestEU în întreaga Uniune și contribuția activă, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivului de diversificare sectorială și geografică a Fondului InvestEU, prin sprijinirea partenerilor de implementare în ceea ce privește inițierea și dezvoltarea de potențiale operațiuni de finanțare și investiții;
(d) facilitarea înființării de platforme de colaborare pentru schimburile reciproce de date, cunoștințe și bune practici în sprijinul dezvoltării rezervelor de proiecte și a sectorului de profil, inclusiv pentru a contribui la promovarea colaborării dintre, pe de o parte, organizațiile filantropice și, pe de altă parte, alți potențiali investitori și promotorii de proiecte, în special în ceea ce privește componenta de politică pentru investiții sociale și aptitudini;
(e) furnizarea de consiliere proactivă, dacă este necesar prin prezență locală, privind crearea de platforme de investiții, în special de platforme de investiți, în special în special platformele de investiții transfrontaliere și macroregionale, precum și a platformelor de investițiicare combină proiecte mici și mijlocii din unul sau din mai multe state membre, în funcție de tematică sau de regiune;
(ea) facilitarea și sprijinirea utilizării combinate cu granturi sau instrumente financiare finanțate de la bugetul Uniunii sau din alte surse, pentru a consolida sinergiile și complementaritatea între instrumentele Uniunii și pentru a maximiza mobilizarea și impactul programului InvestEU;
(f) sprijinirea acțiunilor de consolidare a capacităților menite să dezvolte capacitățile, competențele și procesele organizaționale și să accelereze pregătirea investițională a organizațiilor, pentru ca promotorii și autoritățile să creeze rezerve de proiecte de investiții, să dezvolte instrumente financiare și să implementeze platforme și să gestioneze proiectele, iar intermediarii financiari să implementeze operațiuni de finanțare și investiții în beneficiul entităților care se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării capacității de evaluare a riscurilor sau a cunoștințelor sectoriale specifice, punând accentul în special pe sectorul cultural și creativ;
(fa) furnizarea de sprijin consultativ proactiv pentru start-up-uri, în special atunci când acestea încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea de titluri de proprietate intelectuală, cum ar fi brevetele.
(3) Platforma de consiliere InvestEU este disponibilă pentru promotorii proiectelor publice și private, inclusiv pentru băncile naționale de promovare, pentru platformele de investiții, pentru IMM-uri și start-up-uri, pentru autoritățile publice, precum și pentru intermediarii financiari și alți intermediari.
(4) Pentru serviciile menționate la alineatul (2) pot fi percepute comisioane care să acopere o parte din costurile necesare furnizării acestor servicii, cu excepția serviciilor furnizate promotorilor de proiecte publice și organizațiilor non-profit, care sunt gratuite. Comisioanele percepute IMM-urilor pentru serviciile menționate la alineatul (2) sunt limitate la o treime din costul prestării acestor servicii.
(5) Pentru a atinge obiectivul menționat la alineatul (1) și pentru a facilita acordarea de consiliere, Platforma de consiliere InvestEU se bazează pe expertiza Comisiei, a Grupului BEI și a altor parteneri de implementare.
(6) Platforma de consiliere InvestEU are o prezență locală, acolo unde va fi cazul. Aceasta este organizată în special în statele membre sau în regiunile care se confruntă cu dificultăți la dezvoltarea proiectelor din cadrul Fondului InvestEU. Platforma de consiliere InvestEU contribuie la transferul de cunoștințe la nivel regional și local, în vederea creării unei capacități regionale și locale și a unei expertize pentru consilierea menționată la alineatul (1), precum și în vederea implementării și gestionării de mici proiecte.
(6a) Pentru a furniza sprijinul consultativ menționat la alineatul (1) și pentru a facilita acordarea acestui sprijin consultativ la nivel local, Platforma de consiliere InvestEU cooperează cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și se bazează pe expertiza acestora. Cooperarea dintre, pe de o parte, Platforma de consiliere InvestEU și, pe de altă parte, o bancă sau o instituție națională de promovare poate lua forma unui parteneriat contractual. Platforma de consiliere InvestEU depune eforturi în vederea încheierii a cel puțin unui acord de cooperare cu o bancă sau instituție națională de promovare pentru fiecare stat membru. În statele membre în care nu există o bancă sau instituție națională de promovare, Platforma de consiliere InvestEU oferă, după caz, și la cererea statului membru în cauză, sprijin consultativ proactiv pentru înființarea unei astfel de bănci sau instituții.
(7) Partenerii de implementare propun promotorilor de proiecte care solicită finanțare, în special în cazul proiectelor de dimensiuni reduse, să-și prezinte proiectele pentru a solicita sprijinul Platformei de consiliere InvestEU pentru a îmbunătăți, după caz, pregătirea proiectelor respective și pentru a permite evaluarea posibilității de a grupa proiectele.
Partenerii de implementare îi informează, de asemenea, pe promotori, după caz, cu privire la posibilitatea de a-și înscrie proiectele în Portalul InvestEU menționat la articolul 21.
CAPITOLUL VI
Articolul 21
Portalul InvestEU
(1) Comisia instituie Portalul InvestEU. Acesta trebuie să fie o bază de date ușor accesibilă și ușor de utilizat, care să furnizeze informații relevante pentru fiecare proiect.
(2) Portalul InvestEU oferă un canal promotorilor de proiecte pentru a-și face vizibile proiectele pentru care caută finanțare și pentru a le furniza astfel investitorilor informații despre acestea. Includerea proiectelor în Portalul InvestEU nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.
(3) Numai proiectele compatibile cu legislația și politicile Uniunii pot fi înscrise în portal.
(4) Proiectele care îndeplinesc condițiile stabilite la alineatul (3) sunt transmise de către Comisie partenerilor de implementare relevanți și Platformei de consiliere InvestEU, după caz.
(5) Partenerii de implementare examinează proiectele care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate.
CAPITOLUL VII
RESPONSABILITATE, monitorizare și raportare, evaluare și control
Articolul 21a
Responsabilitatea
(1) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, președintele Comitetului director raportează cu privire la performanța Platformei de consiliere InvestEU, inclusiv prin participarea la o audiere în fața Parlamentului European.
(2) Președintele Comitetului director răspunde verbal sau în scris la întrebările cu privire la Fondul InvestEU adresate de către Parlamentul European sau Consiliu, în termen de cel mult cinci săptămâni de la data primirii întrebărilor.
(3) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia prezintă un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.
Articolul 22
Monitorizare și raportare
(1) Indicatorii pentru raportările privind progresele în materie de implementare înregistrate de Programul InvestEU în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3 sunt stabiliți în anexa III la prezentul regulament.
(2) Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de Programul InvestEU în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a modifica anexa III la prezentul regulament în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.
(3) Sistemele de raportare cu privire la performanță au rolul de a garanta că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, partenerilor de implementare și altor beneficiari de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale, după caz.
(4) Comisia raportează cu privire la punerea în aplicare a Programului InvestEU în conformitate cu [articolele 241 și 250] din [Regulamentul financiar]. În acest scop, Grupul BEI și partenerii de implementare furnizează anual informațiile necesare, inclusiv cel vizând funcționarea garanției, pentru a permite Comisiei să își respecte obligațiile de raportare.
(5) În plus, fiecare partener de implementare prezintă Parlamentului European și Comisiei, o dată la șase luni, un raport privind operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament, împărțite, după caz, în compartimentul pentru UE și compartimentul pentru statele membre, iar în cazul acestuia din urmă defalcate pe state membre. Raportul include o evaluare a respectării cerințelor privind utilizarea garanției UE, precum și a principalilor indicatori de performanță stabiliți în anexa III la prezentul regulament. Raportul include, de asemenea, date operaționale, statistice, financiare și contabile, în cea mai mare măsură posibilă, protejând totodată confidențialitatea informațiilor private și sensibile din punct de vedere comercial, privind fiecare operațiune de finanțare și investiție, precum și la nivel de compartiment, la nivel de componentă de politică și la nivelul Fondului InvestEU. Unul din aceste rapoarte conține informațiile pe care partenerii de implementare le furnizează în conformitate cu [articolul 155 alineatul (1) litera (a)] din [Regulamentul financiar]. Comisia compilează și evaluează rapoartele partenerilor de implementare și transmite un rezumat sub forma unor rapoarte anuale publice, furnizând informații privind nivelul de punere în aplicare a programului comparativ cu obiectivele și cu indicatorii săi de performanță, indicând riscurile și oportunitățile pentru operațiunile de finanțare și de investiții sprijinite prin programul InvestEU.
Articolul 23
Evaluare
(1) Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
(2) Până la 30 septembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare intermediară a Programului InvestEU, în special în ceea ce privește utilizarea garanției UE.
(3) La finalul punerii în aplicare a Programului InvestEU, dar nu mai târziu de doi ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a Programului InvestEU, în special în ceea ce privește utilizarea garanției UE.
(4) Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
(5) Partenerii de implementare contribuie și furnizează Comisiei informațiile necesare pentru efectuarea evaluărilor menționate la alineatele (1) și (2).
(6) În conformitate cu [articolul 211 alineatul (1)] din [Regulamentul financiar], Comisia include o dată la trei ani în raportul anual menționat la [articolul 250] din [Regulamentul financiar] o evaluare a caracterului adecvat al ratei de provizionare prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament, în raport cu profilul real de risc al operațiunilor de finanțare și de investiții acoperite de garanția UE. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 26, pentru a ajusta cu până la 15 %, pe baza acestei evaluări, rata de provizionare prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.
Articolul 24
Audituri
Auditurile privind utilizarea finanțării din partea Uniunii efectuate de către Curtea de Conturi Europeană împreună cu cele efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la [articolul 127] din [Regulamentul financiar].
Articolul 25
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
În cazul în care o țară terță participă la Programul InvestEU printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să-și exercite pe deplin competențele. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua anchete, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Articolul 26
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol. Actele delegate referitoare la activitățile efectuate de partenerii de implementare sau care îi implică pe aceștia se elaborează în baza unui dialog strâns cu partenerii de implementare respectivi.
(2) Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4 alineatul (2), la articolul 7 alineatele (3) și (6), la articolele 17a şi 17b, la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (6) este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea acestei perioade de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (2), la articolul 7 alineatele (3) și (6), la articolele 17a și 17b, la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (6) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe menționate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (2), al articolului 7 alineatele (3) și (6), al articolelor 17a și 17b, al articolului 22 alineatul (2) și al articolului 23 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
CAPITOLUL VIII
Transparență și vizibilitate
Articolul 27
Informare, comunicare și publicitate
(1) Partenerii de implementare recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora) prin oferirea de informații coerente, concrete și eficace, adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg, prin acordarea unei atenții deosebite impactului social și asupra mediului.
(2) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind Programul InvestEU și privind acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate Programului InvestEU contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prevăzute la articolul 3.
CAPITOLUL IX
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 28
Dispoziții tranzitorii
(1) Veniturile, rambursările și recuperările aferente instrumentelor financiare stabilite prin programele menționate în anexa IV la prezentul regulament pot fi utilizate pentru provizionarea garanției UE în conformitate cu prezentul regulament.
(2) Veniturile, rambursările și recuperările aferente garanției UE stabilite prin Regulamentul (UE) 2015/1017 pot fi utilizate pentru furnizarea garanției UE în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția cazului în care sunt utilizate în scopurile menționate la articolele 4, 9 și 12 din Regulamentul (UE) 2015/1017.
Articolul 29
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Președintele Președintele
ANEXA I
Sume pe obiectiv specific
Distribuția ▌menționată la articolul 4 alineatul (2), pentru operațiuni financiare și de investiții este următoarea:
(a) ▌11 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a);
(b) ▌11 250 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b);
(c) ▌12 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c);
(d) ▌5 567 500 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (d);
ANEXA II
Domeniile eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiții
Operațiunile financiare și de investiții se pot încadra într-unul sau mai multe dintre domeniile de mai jos.
1. Dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile uniunii energetice, inclusiv privind securitatea aprovizionării cu energie, și cu angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 și al Acordului de la Paris, în special prin:
(a) extinderea producerii, accelerarea instalării, furnizarea sau implementareaunor soluții în domeniul energiei din surse regenerabile curate și sustenabile
(b) eficiența energetică, tranziția energetică și reducerea consumului de energie (cu un accent deosebit asupra reducerii cererii prin gestionarea cererii de energie și reabilitarea clădirilor);
(c) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice și transformarea acestora în infrastructuri inteligente (la nivelul transportului și distribuției, precum și la cel al tehnologiilor de stocare și al rețelelor inteligente) și creșterea nivelului de interconectare a rețelelor electrice între statele membre;
(d) producerea și furnizarea de combustibili sintetici durabili provenind din surse regenerabile/neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de [Directiva 2009/28/CE privind energia din surse regenerabile];
(e) infrastructura pentru captarea carbonului și pentru stocarea carbonului în procesele industriale, în centralele de bioenergie și în unitățile de producție în vederea efectuării tranziției energetice.
2. Dezvoltarea unor infrastructuri de transport durabile și sigureși a unor soluții de mobilitate, precum și a unor echipamente și tehnologii inovatoare conforme cu prioritățile Uniunii în materie de transport și cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, în special prin:
(a) proiecte de sprijinire a infrastructurii TEN-T, inclusiv a nodurilor sale urbane, a porturilor maritime și interioare, a aeroporturilor, a terminalelor multimodale și a conexiunilor acestora cu rețelele principale și aplicațiile telematice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
(aa) proiecte de infrastructură TEN-T care prevăd utilizarea a cel puțin două moduri de transport diferite, în special terminale multimodale de marfă și noduri de transport de călători;
(b) proiecte vizând mobilitatea urbană inteligentă și durabilă, inclusiv transportul fluvial și aerian (având drept obiect modurile de transport urban cu emisii scăzute, accesibilitatea nediscriminatorie, poluarea aerului și zgomotul, consumul de energie și creșterea siguranței, inclusiv pentru cicliști și pietoni);
(c) sprijinirea reînnoirii și modernizării activelor mobile din domeniul transporturilor, pentru implementarea unor soluții de mobilitate cu emisii scăzute, inclusiv folosirea combustibililor alternativi și a combustibililor sintetici din surse regenerabile/neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pentru vehiculele destinate tuturor modurilor de transport;
(d) infrastructura feroviară, alte proiecte feroviare, infrastructura pe căi navigabile interioare, precum și porturile maritime și autostrăzile maritime;
(e) infrastructura pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, inclusiv infrastructura pentru încărcare cu energie electrică.
(ea) proiecte de mobilitate urbană inteligentă și durabilă, vizând:
(i) siguranța rutieră (inclusiv îmbunătățirea siguranței conducătorilor auto și a pasagerilor și reducerea numărului de accidente mortale și de vătămări grave),
(ii) accesibilitatea (inclusiv în zonele rurale),
(iii) reducerea emisiilor,
(iv) dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și servicii de transport, în special de către IMM-uri și în raport cu modurile de transport conectate și autonome, precum și sistemele integrate de emitere a biletelor
(eb) proiecte de menținere sau de modernizare a infrastructurii de transport existente, inclusiv a autostrăzilor TEN-T, în cazul în care este necesară modernizarea acestora, de menținere sau de îmbunătățire a siguranței rutiere, de dezvoltare a serviciilor STI sau de garantare a integrității și standardelor infrastructurii, în special zone și facilități de parcare sigure, stații de combustibili alternativi și sisteme de încărcare cu energie electrică;
(ec) infrastructura rutieră pentru transporturile din țările care beneficiază de Fondul de coeziune, regiunile mai puțin dezvoltate sau interesate de proiectele transfrontaliere în materie de transport;
3. Mediu și resurse, în special prin:
(a) infrastructura din domeniul apei, inclusiv infrastructura de furnizare a apei și de salubritate, precum și infrastructura din zonele de coastă și alte infrastructuri ecologice având legătură cu apa;
(b) infrastructura de gestionare a deșeurilor;
(c) proiecte și întreprinderi în domeniul gestionării resurselor de mediu și al tehnologiilor durabile;
(d) consolidarea și restaurarea sistemelor ecologice și a serviciilor aferente;
(e) dezvoltare și regenerare urbană, rurală și costieră durabilă;
(f) acțiuni din domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reducerea riscului de dezastre produse de pericole naturale, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora;
(g) proiecte și întreprinderi care pun în aplicare economia circulară prin integrarea aspectelor care țin de eficiența utilizării resurselor în producție și în ciclul de viață al produselor, inclusiv prin furnizarea durabilă de materii prime principale și secundare;
(h) decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și reducerea substanțială a emisiilor acestora, inclusiv demonstrarea pe scară largă a unor tehnologii inovatoare cu consum scăzut de energie și implementarea acestora;
(ha) proiecte de promovare a patrimoniului cultural durabil, în special strategii și instrumente de protejare a patrimoniului cultural european material și imaterial.
4. Dezvoltarea unei infrastructuri pentru conectivitatea digitală, în special prin proiecte care sprijină dezvoltarea unor rețele digitale cu capacitate foarte mare, conectivitatea 5G și ameliorarea accesului și conectivității digitale, în special în zonele rurale și regiunile periferice.
5. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea, în special prin:
(a) sprijin acordat infrastructurilor de cercetare și proiectelor de cercetare și inovare din toate domeniile tematice definite în cadrul programului Orizont Europa și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor acestuia;
(b) proiectele corporative, inclusiv formarea și încurajarea creării clusterelor și rețelelor de întreprinderi;
(c) proiecte și programe demonstrative, precum și utilizarea infrastructurilor, tehnologiilor și proceselor conexe;
(d) proiecte de colaborare în cercetare și inovare între mediul academic, organizațiile de cercetare și tehnologie și industrie; parteneriatele public-privat și organizațiile societății civile;
(e) transferul de cunoștințe și tehnologie;
(f) noi produse medicale eficiente și accesibile, inclusiv produse farmaceutice, dispozitive medicale, metode de diagnosticare și produse medicinale terapeutice avansate, noi agenți antimicrobieni și procese de dezvoltare inovatoare care să evite utilizarea testării pe animale.
6. Dezvoltarea, ▌utilizarea și expansiunea tehnologiilor și serviciilor digitale, în special prin:
(a) inteligența artificială în conformitate cu programul Europa digitală, în special în ceea ce privește etica;
(aa) tehnologiile cuantice;
(b) infrastructuri de securitate cibernetică și de protecție a rețelelor;
(c) internetul obiectelor;
(d) blockchain și alte tehnologii ale registrelor distribuite;
(e) competențe digitale avansate;
(f) alte tehnologii și servicii digitale avansate care contribuie la digitalizarea industriei din Uniune și la integrarea tehnologiilor, serviciilor și competențelor digitale în sectorul transporturilor din Uniune;
(fa) robotică și automatizare.
7. Furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 3 000 de angajați. Componenta pentru IMM-uri pune accent numai pe IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi sociale care sunt IMM-uri, în special prin:
(a) punerea la dispoziție de capital circulant și de investiții, în special în legătură cu acțiuni care impulsionează cultura antreprenorială și mediul antreprenorial și promovează crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii;
(b) furnizarea de finanțare de risc, de la stadiile incipiente până la stadiile de extindere, cu scopul de a asigura o poziție de lider tehnologic în sectoarele inovatoare și durabile, inclusiv intensificarea digitalizării acestora și creșterea capacităților de inovare, și de a le asigura competitivitatea pe plan mondial.
8. Sectoarele culturale și creative; media, sectorul audiovizual și jurnalismul, în special prin următoarele, dar fără a se limita la acestea:
(a) noi tehnologii, cum ar fi tehnologiile de asistență aplicate bunurilor și serviciilor culturale și creative;
(b) utilizarea tehnologiilor digitale pentru conservarea și restaurarea patrimoniului cultural european material și imaterial;
(c) industriile și sectoarele culturale și creative - de exemplu, realitatea augmentată/realitatea virtuală, mediile imersive, interfețele om-computer, protocol de internet și infrastructura cloud, rețelele 5G, noile mijloace de comunicare;
(d) gestionarea tehnologică a drepturilor de proprietate intelectuală.
9. Sectorul turismului.
10. Agricultura, silvicultura, pescuitul, acvacultura sustenabile și alte elemente ale bioeconomiei sustenabile în sens mai larg.
11. Investițiile sociale, inclusiv cele care sprijină punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în special prin:
(a) finanțare etică și sustenabilă, microfinanțare, finanțare pentru întreprinderile sociale și economia socială;
(b) cererea și oferta de competențe;
(c) educație, învățământprofesional și servicii conexe;
(d) infrastructura socială, în special
(i) educație și formare, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari, structuri educaționale, centre de cazare și echipamente pentru studenți;
(ii) locuințe sociale;
(iii) asistență medicală și îngrijire pe termen lung, inclusiv clinici, spitale, asistență medicală primară, servicii la domiciliu și îngrijire acordată la nivelul comunității;
(e) inovare socială, inclusiv soluții și scheme sociale inovatoare vizând promovarea impactului și a rezultatelor sociale în domeniile menționate la prezentul punct;
(f) activități culturale cu obiectiv social;
(fa) măsuri de promovare a egalității de gen și a participării active a femeilor;
(g) integrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a resortisanților țărilor terțe;
(h) soluții inovatoare în domeniul sănătății, inclusiv e-sănătate, servicii de sănătate și noi modele de îngrijire;
(i) incluziunea și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.
12. Dezvoltarea industriei de apărare, prin care este sporită autonomia strategică a Uniunii, în special prin sprijinul acordat pentru:
(a) lanțul de aprovizionare din industria de apărare a Uniunii, în special prin sprijinul financiar acordat IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie;
(b) întreprinderi care participă la proiecte inovatoare revoluționare în sectorul apărării și în cel al tehnologiilor dublă utilizare strâns legate;
(c) lanțul de aprovizionare pentru sectorul apărării realizate cu participarea la proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare din domeniul apărării, inclusiv la proiecte sprijinite prin Fondul european de apărare;
(d) cercetare în domeniul apărării și infrastructura de apărare.
13. Spațiu, în special prin dezvoltarea sectorului spațial în conformitate cu obiectivele strategiei spațiale:
(a) de a maximiza beneficiile pentru societatea și economia din Uniune;
(b) de a promova competitivitatea sistemelor și a tehnologiilor spațiale, abordând în special independența lanțurilor de aprovizionare;
(c) de a susține antreprenoriatul în domeniul spațial, inclusiv în domeniul dezvoltării din aval;
(d) de a promova autonomia Uniunii, pentru un acces sigur în spațiu, inclusiv prin aspectele cu dublă utilizare.
13a. Mările și oceanele, prin dezvoltarea unei economii albastre sustenabile, în conformitate cu obiectivele politicii maritime integrate, în special prin:
(a) antreprenoriatul maritim;
(b) o industrie maritimă inovatoare și competitivă;
(c) educația în domeniul marin și „carierele albastre”;
(d) realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special a ODD 14 (Viața subacvatică);
(e) energia din surse marine regenerabile și economia circulară. [Am. 2 și 16/rev]
ANEXA III
Indicatori-cheie de performanță
1. Volumul finanțării acordate prin InvestEU (defalcat pepunctele și subpunctele domeniilor eligibile pentru finanțare și operațiuni de investiții, astfel cum se prevede în anexa II)
1.4 Efectul de levier și efectul multiplicator obținute
1.4a Sinergiile cu alte programe ale Uniunii
2. Acoperirea geografică a finanțării acordate prin InvestEU (defalcată pe punctele și subpunctele domeniilor eligibile pentru finanțare și operațiuni de investiții, astfel cum se prevede în anexa II)
2.1 Numărul de țări vizate de proiecte
2.1a Numărul de regiuni vizate de proiecte
2.1b Numărul și volumul de operațiuni pe stat membru și pe regiune
3. Impactul finanțării acordate în cadrul InvestEU
3.1 Numărul de locuri de muncă create sau sprijinite
3.2 Investiții în sprijinul obiectivelor legate de energie și climă și, după caz, prezentate în detaliu în funcție de componenta de politică și de categorie, precum și de relevanța pentru climă.
3.3 Investiții în sprijinul digitalizării
3.3a Investiții care sprijină obiectivele sociale
4. Infrastructură durabilă
4.1 Energie: capacitatea suplimentară de generare a energiei din surse regenerabile instalată (MW) pentru fiecare sursă
4.2 Energie: Numărul de gospodării, numărul de instalații publice și comerciale cu o clasificare mai bună a consumului de energie, inclusiv gradul de îmbunătățire a clasificării sau numărul echivalent, sau numărul de gospodării renovate la standardul de clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero și de casă pasivă
4.3 Digital: gospodării suplimentare, clădiri comerciale și/sau publice cu acces la internet cu bandă largă de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea trecerii la viteze exprimate în gigabiți sau număr de puncte de acces WiFi create
4.4 Transport: investiții mobilizate în TEN-T, dintre care: ▌
— rețeaua centrală și rețeaua globală în componentele definite în anexa la [Regulamentul nr. XXX, a se introduce trimiterea la noul Mecanism pentru Interconectarea Europei];
— infrastructura multimodală;
— soluții inovatoare care contribuie la o combinație echilibrată a modurilor de transport, inclusiv pentru transportul aerian și pe căile navigabile interioare;
– numărul de puncte de infrastructură pentru combustibili alternativi instalate
4.5 Mediu: investiții care contribuie la punerea în aplicare a planurilor și a programelor impuse de acquis-ul Uniunii referitor la calitatea aerului, apă, deșeuri și natură.
4.5a Numărul de puncte de infrastructură pentru combustibili alternativi instalate
4.6 Reducerea emisiilor: nivelul de reducere a emisiilor de CO2
5. Cercetare, inovare și digitalizare
5.1 Contribuție la obiectivul de 3 % din PIB-ul Uniunii investit în cercetare, dezvoltare și inovare în întregul program
5.2 Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin implicate în proiecte de cercetare și inovare în întregul program
5.2a Numărul proiectelor care au primit anterior susținere prin programul Orizont Europa și/sau Europa digitală
6. IMM-uri
6.1 Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe dimensiuni (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și cu capitalizare medie)
6.2 Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe stadiul de dezvoltare (faza inițială, faza de creștere/extindere), în special numărul de IMM-uri inovatoare
6.3 Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pe sectoare
7. Investiții sociale și competențe
7.1 Infrastructuri sociale: capacitatea și dimensiunea infrastructurilor sociale care beneficiază de sprijin, defalcate pe sectoare: locuințe, educație, sănătate, altele
7.2 Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: numărul de întreprinderi din economia socială care beneficiază de sprijin
7.2a Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: numărul de întreprinderi din economia socială create
7.2b Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe stadiul de dezvoltare (faza inițială, faza de creștere/extindere)
7.5 Competențe: numărul de persoane care dobândesc competențe noi sau ale căror competențe sunt validate: educație formală, informală și non-formală și calificare în domeniul formării
ANEXA IV
Programul InvestEU - instrumente precedente
A. Instrumente de capital:
— Fondul pentru înființare (ETF98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).
— TTP: Decizie a Comisiei de adoptare a unei decizii complementare de finanțare privind acțiunile din cadrul activității „Piața internă a mărfurilor și politicile sectoriale” a Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 și de adoptare a unei decizii-cadru privind finanțarea acțiunii pregătitoare „Asumarea de către UE a rolului său într-o lume globalizată” și a celor patru proiecte-pilot „Erasmus pentru tineri antreprenori”, „Măsuri de promovare a cooperării și a parteneriatelor între microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii”, „Transferul tehnologic” și „Destinații europene de excelență” ale Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 [C(2007)531].
— Fondul pentru înființare (ETF01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).
— GIF: Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).
— Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).
— COSME EFG: Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
— InnovFin pentru capitaluri proprii:
– Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);
– Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);
– Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).
— Componenta investițională din cadrul EaSI dedicată consolidării capacităților: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20/12/2013, p. 238).
B. Instrumente de garantare
— Fondul de garantare pentru IMM-uri '98 (SMEG98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).
— Fondul de garantare pentru IMM-uri '01 (SMEG01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).
— Fondul de garantare pentru IMM-uri '07 (SMEG07): Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 - 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).
— Instrumentul european de microfinanțare Progress – Garanție (EPMF-G): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).
— RSI:
– Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1);
– Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 86);
– Decizia 2006/974/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Capacități” de punere în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 400, 30.12.2006, p. 299).
— Garanția EaSI: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20/12/2013, p. 238).
— Mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME (COSME LGF): Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
— InnovFin pentru datorii:
– Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);
– Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104);
– Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Planului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).
— Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (CCS GF): Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).
— Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți (SLGF): Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).
— Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
C. Instrumente de partajare a riscurilor:
— Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR): Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1).
— InnovFin:
– Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81);
– Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).
— Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF DI): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
— Mecanismul de finanțare a capitalului natural (MFCN): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
D. Vehicule de investiții specializate:
— Instrumentul european de microfinanțare Progress – Fonds commun de placements – fonds d'investissements spécialisés (EPMF FCP-FIS): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).
— Marguerite:
– Regulamentul (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice (JO L 162, 22.6.2007, p. 1);
– Decizia Comisiei din 25 februarie 2010 privind participarea Uniunii Europene la Fondul european 2020 pentru energie, schimbări climatice și infrastructură (Fondul Marguerite) [C(2010)941].
— Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF): Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (JO L 346, 30.12.2010, p. 5).
Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiilor competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0482/2018).
1a Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
Referință de actualizat: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul poate fi consultat la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32013Q1220(01)
1a Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea ș coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).
1b Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Documentul de călătorie provizoriu al UE *
142k
51k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (COM(2018)0358 – C8-0386/2018 – 2018/0186(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0358),
– având în vedere articolul 23 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0386/2018),
– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0433/2018),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 19
(19) În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare24, Comisia ar trebui să evalueze prezenta directivă, în special pe baza informațiilor colectate prin intermediul mecanismelor specifice de monitorizare, pentru a evalua efectele directivei și necesitatea adoptării unor măsuri ulterioare.
(19) În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare24, Comisia ar trebui să evalueze prezenta directivă, în special pe baza informațiilor colectate prin intermediul mecanismelor specifice de monitorizare, pentru a evalua efectele directivei, inclusiv impactul acesteia asupra drepturilor fundamentale, și necesitatea adoptării unor măsuri ulterioare. Evaluarea ar trebui să fie pusă la dispoziția Parlamentului European, a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale.
_________________
_________________
24 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
24 Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 20
(20) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului25 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către statele membre în cadrul punerii în aplicare a prezentei directive. Sistemul DCP UE necesită prelucrarea datelor cu caracter personal necesare în scopul verificării identității solicitantului, al tipăririi autocolantului DCP UE și al facilitării deplasării persoanei vizate. Este necesar să se precizeze garanțiile aplicabile datelor cu caracter personal prelucrate, cum ar fi perioada maximă de păstrare a datelor cu caracter personal colectate. O perioadă maximă de păstrare de trei ani este necesară pentru a evita eventuale abuzuri. Ștergerea datelor cu caracter personal ale solicitanților nu ar trebui să aducă atingere capacității statelor membre de a monitoriza aplicarea prezentei directive.
(20) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului25 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către statele membre în cadrul punerii în aplicare a prezentei directive. Sistemul DCP UE necesită prelucrarea datelor cu caracter personal necesare în scopul verificării identității solicitantului, al tipăririi autocolantului DCP UE și al facilitării deplasării persoanei vizate. Este necesar să se precizeze garanțiile aplicabile datelor cu caracter personal prelucrate, cum ar fi perioada maximă de păstrare a datelor cu caracter personal colectate. O perioadă maximă de păstrare este necesară pentru a evita eventuale abuzuri. Această perioadă ar trebui să fie proporțională și nu ar trebui să depășească 90 de zile de la sfârșitul perioadei de valabilitate a DCP UE eliberat. Anonimizarea sau ștergerea datelor cu caracter personal ale solicitanților nu ar trebui să aducă atingere capacității statelor membre de a monitoriza aplicarea prezentei directive.
__________________
__________________
25 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
25 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 2 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 3
3. În termen de 36 de ore după primirea informațiilor menționate la alineatul (2), statul membru de cetățenie răspunde la consultare în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva (UE) 2015/637 și confirmă dacă solicitantul deține cetățenia sa. După confirmarea cetățeniei solicitantului, statul membru care oferă asistență furnizează solicitantului un DCP UE cel târziu în ziua lucrătoare următoare celei în care s-a primit răspunsul din partea statului membru de cetățenie.
3. În termen de 24 de ore după primirea informațiilor menționate la alineatul (2), statul membru de cetățenie răspunde la consultare în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva (UE) 2015/637 și confirmă dacă solicitantul deține cetățenia sa. După confirmarea cetățeniei solicitantului, statul membru care oferă asistență furnizează solicitantului un DCP UE cel târziu în ziua lucrătoare următoare celei în care s-a primit răspunsul din partea statului membru de cetățenie.
Amendamentul 3 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4
4. În cazuri excepționale justificate în mod corespunzător, statele membre pot să depășească termenele prevăzute la alineatele (1) și (3).
4. În cazuri excepționale justificate în mod corespunzător, statele membre pot săscurteze sau să prelungească termenele prevăzute la alineatele (1) și (3).
Amendamentul 6 Propunere de directivă Articolul 9 – paragraful 1 – litera b
(b) elementele și cerințele de securitate suplimentare, inclusiv norme sporite împotriva falsificării și contrafacerii;
(b) elementele și cerințele de securitate suplimentare nebiometrice, inclusiv norme sporite împotriva falsificării și contrafacerii;
Amendamentul 7 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4
4. Statul membru care oferă asistență și statul membru de cetățenie păstrează datele cu caracter personal ale unui solicitant pentru o perioadă de maximum trei ani. La expirarea perioadei de păstrare, datele cu caracter personal ale unui solicitant sunt șterse.
4. Statul membru care oferă asistență și statul membru de cetățenie păstrează datele cu caracter personal ale unui solicitant pentru o perioadă de maximum 90 de zile de la sfârșitul perioadei de valabilitate a DCP UE eliberat. La expirarea perioadei de păstrare, datele cu caracter personal ale unui solicitant sunt șterse. Datele anonimizate pot fi păstrate, dacă este necesar, pentru monitorizarea și evaluarea prezentului regulament.
Amendamentul 4 Propunere de directivă Articolul 15 – alineatul 1
1. După cel puțin cinci ani de la data transpunerii prezentei directive, Comisia efectuează o evaluare a acesteia și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind principalele constatări, inclusiv în ceea ce privește caracterul adecvat al nivelului de securitate al datelor cu caracter personal.
1. După cel puțin trei ani de la data transpunerii prezentei directive, Comisia efectuează o evaluare a acesteia și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind principalele constatări, inclusiv în ceea ce privește caracterul adecvat al nivelului de securitate al datelor cu caracter personal și eventualul impact asupra drepturilor fundamentale.
Programul pentru cercetare și formare 2021-2025 al Euratom *
175k
59k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” (COM(2018)0437 – C8-0380/2018 – 2018/0226(NLE))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0437),
– având în vedere articolul 7 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0380/2018),
– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0406/2018),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou)
(1a) Parlamentul European ar trebui să fie consultat în toate etapele importante ale punerii în aplicare și evaluării programului. Consiliul a solicitat avizul Parlamentului European cu privire la programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025. Cu toate acestea, deoarece procedura legislativă ordinară nu se aplică în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Parlamentul European nu este considerat a fi pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește adoptarea legislației privind energia atomică. Dat fiind rolul Parlamentului European de colegiuitor în chestiuni bugetare și pentru a asigura elaborarea și punerea în aplicare coerentă a programului-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, programul pentru cercetare și formare al Euratom ar trebui adoptat și el prin procedura legislativă ordinară.
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Cercetarea nucleară poate contribui la bunăstarea socială, la prosperitatea economică și la sustenabilitatea mediului prin îmbunătățirea securității nucleare, a siguranței și a radioprotecției. Cercetarea referitoare la radioprotecție a condus la îmbunătățiri în ceea ce privește tehnologiile medicale de care beneficiază numeroși cetățeni, iar această cercetare poate aduce acum îmbunătățiri și în alte sectoare, precum industria, agricultura, mediul și securitatea. La fel de importantă este contribuția potențială a cercetării nucleare la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.
(2) Cercetarea nucleară poate contribui la bunăstarea socială și la prosperitatea economică prin îmbunătățirea securității nucleare, a siguranței și a radioprotecției. Cercetarea nucleară are o contribuție importantă în ceea ce privește sustenabilitatea mediului și lupta de combatere a schimbărilor climatice prin reducerea dependenței Uniunii de importurile de energie, în timp ce cercetarea referitoare la radioprotecție a condus la îmbunătățiri în ceea ce privește tehnologiile medicale de care beneficiază numeroși cetățeni, iar această cercetare poate aduce acum îmbunătățiri și în alte sectoare, precum industria, agricultura, mediul și securitatea. La fel de importantă este contribuția cercetării nucleare la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) Raportul Comisiei privind evaluarea intermediară a Programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice 2014-2018 [COM (2017)0697] prevede o serie de principii directoare pentru program. Acestea includ: continuarea sprijinirii cercetării nucleare axate pe securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, pe gestionarea deșeurilor, pe radioprotecție și pe dezvoltarea fuziunii; continuarea îmbunătățirii, împreună cu beneficiarii, a organizării și a gestionării programelor comune europene din domeniul nuclear; continuarea și consolidarea acțiunilor de educație și de formare ale Euratom, în vederea dezvoltării unor competențe relevante care să stea la baza tuturor aspectelor securității nucleare, ale siguranței și ale radioprotecției; continuarea valorificării sinergiilor dintre programul Euratom și alte domenii tematice ale programului-cadru al Uniunii; și continuarea valorificării sinergiilor dintre acțiunile directe și indirecte ale programului Euratom.
(4) Raportul Comisiei privind evaluarea intermediară a Programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice 2014-2018 [COM (2017)0697] prevede o serie de principii directoare pentru program. Acestea includ: continuarea sprijinirii cercetării nucleare axate pe securitatea, siguranța, performanța și garanțiile nucleare, pe gestionarea deșeurilor radioactive, pe radioprotecție și pe dezvoltarea fuziunii; continuarea îmbunătățirii, împreună cu beneficiarii, a organizării și a gestionării programelor comune europene din domeniul nuclear; continuarea și consolidarea acțiunilor de educație și de formare ale Euratom, în vederea dezvoltării unor competențe relevante care să stea la baza tuturor aspectelor securității nucleare, ale siguranței și ale radioprotecției, pentru a asigura un nivel ridicat de competențe, în special în rândul noii generații de ingineri; continuarea valorificării sinergiilor dintre programul Euratom și alte domenii tematice ale programului-cadru al Uniunii; și continuarea valorificării sinergiilor dintre acțiunile directe și indirecte ale programului Euratom, ajutând la asigurarea consecvenței și a eficacității în ansamblul programului Euratom.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou)
(4a) Proiectele Euratom de gestionare a deșeurilor contribuie la o mai bună înțelegere a aspectelor relevante pentru gestionare a deșeurilor radioactive în Uniune, cum ar fi siguranța viitoarelor instalații de depozitare geologică, condiționarea deșeurilor radioactive, comportamentul pe termen lung al combustibilului uzat dintr-un depozit.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Programul este conceput și elaborat în funcție de necesitatea stabilirii unei mase critice de activități care beneficiază de sprijin. Acest rezultat este obținut prin stabilirea unui număr limitat de obiective specifice axate pe utilizarea în condiții de siguranță a fisiunii nucleare pentru aplicațiile energetice și neenergetice, prin menținerea și dezvoltarea expertizei necesare, prin promovarea energiei de fuziune și prin sprijinirea politicii Uniunii privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare.
(5) Programul este conceput și elaborat în funcție de necesitatea stabilirii unei mase critice de activități care beneficiază de sprijin. Acest rezultat este obținut prin stabilirea unui număr limitat de obiective specifice axate pe utilizarea în condiții de siguranță a fisiunii nucleare pentru aplicațiile energetice și neenergetice, prin menținerea și dezvoltarea expertizei necesare, prin promovarea energiei de fuziune și prin sprijinirea politicii Uniunii privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, inclusiv dezvoltarea cunoștințelor privind dezafectarea eficace, rentabilă și în condiții de siguranță a instalațiilor care se apropie de sfârșitul ciclului de viață, un domeniu în care dispozițiile și investițiile întârzie;
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou)
(5a) Programul reprezintă o componentă crucială a eforturilor Uniunii de a-și menține și a consolida rolul de lider industrial în domeniul tehnologiilor energetice. Pentru a sprijini exploatarea în condiții de siguranță a centralelor energetice de fisiune existente și a facilita decarbonizarea sistemului energetic, cercetarea în domeniul fisiunii ar trebui să facă în continuare parte integrantă din programul Euratom.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 5 b (nou)
(5b) Utilizarea în condiții de securitate și siguranță a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv securitatea nucleară și dezafectarea, ar trebui să fie sprijinită prin intermediul unor inspecții transfrontaliere structurale și schimbului de cunoștințe și bune practici privind siguranța sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil utilizate în prezent, în special în cazul instalațiilor nucleare aflate în apropierea granițelor cu unul sau mai multe alte state membre.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 5 c (nou)
(5c) Accidentele nucleare grave pot pune în pericol sănătatea umană. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui să se acorde cea mai mare atenție posibilă securității nucleare și, dacă este cazul, aspectelor de care se ocupă Centrul Comun de Cercetare (denumit în continuare „JRC”).
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Prin sprijinirea cercetării nucleare, programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” (denumit în continuare „Orizont Europa”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului20 și să faciliteze atât punerea în aplicare a Strategiei Europa 2030, cât și consolidarea Spațiului European al Cercetării.
(7) Prin sprijinirea cercetării nucleare, programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” (denumit în continuare „Orizont Europa”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului20, în special prin promovarea excelenței și a științei deschise, și să faciliteze atât punerea în aplicare a Strategiei Europa 2030, cât și consolidarea Spațiului European al Cercetării.
__________________
__________________
20 Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din […] de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare PC9 al UE (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 (JO […]).
20 Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din […] de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare PC9 al UE (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 (JO […]).
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii cu „Orizont Europa” și cu alte programe ale Uniunii, din etapa de elaborare și planificare strategică până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, precum și de monitorizare, de audit și de guvernanță. Pentru a se evita suprapunerile și duplicarea eforturilor și pentru a se spori efectul de levier al fondurilor UE, pot avea loc transferuri de la alte programe ale Uniunii către activitățile programului „Orizont Europa”. În astfel de cazuri, ele vor respecta normele aplicabile programului „Orizont Europa”.
(8) Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii și o mai mare aliniere cu „Orizont Europa” și cu alte programe ale Uniunii, din etapa de elaborare și planificare strategică până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, precum și de monitorizare, de audit și de guvernanță. Este esențial ca principiile-cheie ale excelenței și ale științei deschise să fie menținute în toate programele. Pentru a se evita suprapunerile și duplicarea eforturilor și pentru a se spori efectul de levier al fondurilor UE, pot avea loc transferuri de la alte programe ale Uniunii către activitățile programului „Orizont Europa”. În astfel de cazuri, ele vor respecta normele aplicabile programului „Orizont Europa”.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou)
(12a) Activitățile desfășurate în cadrul programului ar trebui să vizeze promovarea egalității dintre femei și bărbați în domeniul cercetării și inovării, prin abordarea, în special, a cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, exploatarea întregului potențial al cercetătorilor, atât femei, cât și bărbați, precum și integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor, pentru îmbunătățirea calității cercetării și pentru stimularea inovării. Activitățile ar trebui să vizeze, de asemenea, aplicarea principiilor referitoare la egalitatea între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 17 a (nou)
(17a) JRC asigură sprijin pentru standardizare, accesul liber pentru oamenii de știință din Uniune la instalații nucleare unice, activități de formare în domenii precum garanțiile, criminalistică nucleară sau dezafectarea.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 – litera b
(b) de a contribui potențial la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.
(b) de a contribui la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera a
(a) de a îmbunătăți utilizarea în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv în ceea ce privește securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea;
(a) de a îmbunătăți utilizarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv în ceea ce privește securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea;
Amendamentul 13 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – litera d
(d) de a sprijini politica Comunității privind siguranța, securitatea și garanțiile nucleare.
(d) de a sprijini politica Comunității privind siguranța, securitatea și garanțiile nucleare, inclusiv dezvoltarea cunoștințelor privind dezafectarea eficace, rentabilă și în condiții de siguranță a instalațiilor care se apropie de sfârșitul ciclului de viață.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1
1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 1 675 000 000 EUR în prețuri curente.
1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 1 516000 000 EURla prețurile din 2018 (1 675 000 000 EUR în prețuri curente).
Amendamentul 15 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:
Repartizarea sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:
Amendamentul 16 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a
(a) 724 563 000 EUR pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul fuziunii;
(a) 43 % pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul fuziunii;
Amendamentul 17 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b) 330 930 000 EUR pentru fisiunea nucleară, securitate și radioprotecție;
(b) 25 % pentru fisiunea nucleară, securitate și radioprotecție;
Amendamentul 18 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
(c) 619 507 000 EUR pentru acțiunile directe desfășurate de Centrul Comun de Cercetare.
(c) 32 % pentru acțiunile directe desfășurate de Centrul Comun de Cercetare.
Comisia nu se poate abate, în cadrul procedurii bugetare anuale, de la suma menționată la alineatul (2) litera (c) din prezentul articol.
Comisia se poate abate, în cadrul procedurii bugetare anuale, de la sumele menționate la alineatul (2) primul paragraf din prezentul articol cu cel mult 10 % .
Amendamentul 20 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c – liniuța 3 a (nouă)
– respectă principiile statului de drept;
Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 8 a (nou)
Articolul 8a
Egalitatea de gen
Programul asigură promovarea efectivă a egalității de gen și a dimensiunii de gen în conținutul cercetării și al inovării.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 8 b (nou)
Articolul 8b
Principii etice
1. Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului respectă principiile etice și legislația aplicabilă la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și protocoalele adiționale la aceasta.
Se acordă o atenție specială principiului proporționalității, dreptului la viața privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritatea fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și necesității de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
2. Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul programului se concentrează exclusiv asupra aplicațiilor civile.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1
(1) Destinatarii fondurilor acordate în cadrul programului recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Comunității (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
(1) Destinatarii fondurilor acordate în cadrul programului recunosc originea și afișează proveniența surselor europene de finanțare pentru a asigura vizibilitatea acestora (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2
(2) Comisia implementează activități de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Comunității, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
(2) Comisia implementează activități de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale, atât cele adresate specialiștilor, cât și publicului larg. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Comunității, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
Amendamentul 23 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 1
1. Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante în materie de cercetare și inovare.
1. Evaluările se efectuează o dată la doi ani pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante în materie de cercetare și inovare.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 2
2. Evaluarea intermediară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea punerii în aplicare a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor Euratom anterioare și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului, după caz.
2. Prima evaluare a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de doi ani de la începerea punerii în aplicare a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor Euratom anterioare și constituie baza de ajustare a prelungirilor și a punerii în aplicare a programului, după caz.
Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 3
3. La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor anterioare.
3. La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de doi ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor anterioare.
Amendamentul 26 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 2
În vederea atingerii obiectivelor specifice, programul va sprijini activități transversale care asigură sinergia eforturilor de cercetare pentru rezolvarea provocărilor comune. Se vor asigura legături și interfețe adecvate, cum ar fi cereri de propuneri comune, cu programul „Orizont Europa”. Activitățile de cercetare și de inovare conexe pot beneficia, de asemenea, de sprijinul financiar acordat prin fondurile din cadrul regulamentului [Regulamentul privind dispozițiile comune], în măsura în care ele sunt conforme cu obiectivele și cu reglementările acestor fonduri.
În vederea atingerii obiectivelor specifice, programul va sprijini activități transversale care asigură sinergia eforturilor de cercetare pentru rezolvarea provocărilor comune. Se vor asigura legături și interfețe adecvate, cum ar fi cereri de propuneri comune, cu programul „Orizont Europa”. Activitățile de cercetare și de inovare conexe pot beneficia, de asemenea, de sprijinul financiar acordat prin fondurile din cadrul regulamentului [Regulamentul privind dispozițiile comune] sau prin alte programe și instrumente financiare ale Uniunii, în măsura în care ele sunt conforme cu obiectivele și cu reglementările respectivelor fonduri, programe și instrumente.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 4
Prioritățile programelor de lucru trebuie să fie stabilite de către Comisie pe baza priorităților sale politice, a contribuțiilor autorităților publice naționale și ale părților interesate din domeniul cercetării nucleare, grupate în organisme sau cadre cum sunt platformele tehnologice europene, asociațiile, inițiativele și forumurile tehnice dedicate sistemelor și securității nucleare, gestionării deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, radioprotecției/riscurilor la doze scăzute, garanțiilor și siguranței nucleare și cercetării legate de fuziune, sau orice altă organizație relevantă sau forum al părților interesate din sectorul nuclear.
Prioritățile programelor de lucru trebuie să fie stabilite de către Comisie pe baza priorităților sale politice, a contribuțiilor autorităților publice naționale și ale părților interesate din domeniul cercetării nucleare, grupate în organisme sau cadre cum sunt platformele tehnologice europene, asociațiile, inițiativele și forumurile tehnice dedicate actualelor și viitoarelor sisteme nucleare și securității, gestionării deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, radioprotecției/riscurilor la doze scăzute, garanțiilor și siguranței nucleare și cercetării legate de fuziune, sau orice altă organizație relevantă sau forum al părților interesate relevante.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 5 – litera a – punctul 1
(1) Securitatea nucleară: securitatea sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil aflate în uz în Comunitate sau, în măsura în care este necesar pentru menținerea expertizei largi în materie de securitate nucleară în Comunitate, a acelor tipuri de reactoare și cicluri de combustibil care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de securitate, inclusiv pe toate aspectele legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea.
(1) Securitatea nucleară: securitatea sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil aflate în uz în Comunitate sau, în măsura în care este necesar pentru menținerea și dezvoltarea expertizei largi în materie de securitate nucleară în Comunitate, a acelor tipuri de reactoare și cicluri de combustibil care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de securitate, inclusiv pe toate aspectele legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea. Sprijin pentru schimbul de informații și de bune practici cu privire la securitatea sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil aflate în uz, în special în cazul instalațiilor nucleare aflate în apropierea granițelor cu unul sau mai multe state membre.
Amendamentul 29 Propunere de regulament Anexa I – paragraful 5 – litera a – punctul 3
(3) Dezafectare: cercetare pentru dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare ecologică a instalațiilor nucleare; sprijin pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe cu privire la dezafectare.
(3) Dezafectare: cercetare pentru dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare ecologică a instalațiilor nucleare; sprijin pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe cu privire la dezafectare, inclusiv schimbul de cunoștințe în cazul instalațiilor nucleare situate în vecinătatea uneia sau mai multor granițe dintre statele membre și prin punerea în comun a resurselor și a personalului în centrele de excelență.
Amendamentul 30 Propunere de regulament Anexa II – subtitlu 4 – tabel
Indicatorii căilor de impact în materie de inovare
Indicatorii căilor de impact în materie de inovare
Progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivului de 3 % din PIB datorită programului Euratom
Progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivului de cheltuire a 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare (C&D) datorită programului Euratom
Raportul anual al Băncii Centrale Europene pe 2017
162k
60k
Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la Raportul anual pe 2017 al BCE (2018/2101(INI))
– având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2018 referitoare la Raportul anual pe 2016 al Băncii Centrale Europene(1),
– având în vedere Raportul anual pe 2017 al Băncii Centrale Europene (BCE),
– având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, în special articolele 2, 3, 7, 10.2, 15, 21, 32.5 și 33.1,
– având în vedere articolul 129 alineatul (3), articolul 130, articolul 138 alineatul (2), articolul 282 alineatele (2) și (3), articolul 283 alineatul (2) și articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere discursul președintelui BCE, Mario Draghi, ținut la 19 iunie 2018, la Sintra,
– având în vedere Buletinul economic al BCE, numărul 5, 2018,
– având în vedere articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro(2),
– având în vedere articolul 128 alineatul (1) din TFUE, referitor la statutul de mijloc legal de plată al monedei euro,
– având în vedere feedbackul dat de BCE la observațiile făcute de Parlament în cadrul Rezoluției sale referitoare la Raportul anual al BCE pe 2016,
– având în vedere raportul economic anual pe 2017 al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS),
– având în vedere Raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) intitulat „Vulnerabilitățile sectorului imobiliar rezidențial din UE” din noiembrie 2016 și avertismentele specifice de țară emise pentru opt state membre,
– având în vedere articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0424/2018),
A. întrucât moneda euro rămâne incontestabil cea de-a doua monedă ca importanță în sistemul monetar internațional; întrucât în 2017 moneda euro s-a bucurat de un larg sprijin popular, circa trei sferturi dintre respondenții din zona euro (73 %) fiind în favoarea monedei unice, cel mai mare procentaj atins din toamna lui 2004;
B. întrucât, potrivit previziunilor din vara anului 2018 ale Comisiei, PIB-ul UE și al zonei euro a crescut cu 2,4 % în 2017, depășind Statele Unite; întrucât, în conformitate cu aceleași previziuni, PIB-ul ar urma să crească în 2018 și 2019 cu 2,1 % și, respectiv, 2,0 %;
C. întrucât cele mai recente cifre din 2018 reflectă o anumită încetinire a creșterii față de nivelurile ridicate din 2017, din cauza unui impuls mai slab din partea comerțului extern și a creșterii prețului petrolului;
D. întrucât, potrivit cifrelor Eurostat din mai 2018, rata șomajului în UE și în zona euro a revenit aproape la nivelul de dinaintea crizei, situându-se la 7,0 % și, respectiv, la 8,4 %; întrucât numărul persoanelor angajate și al persoanelor care participă la forța de muncă din zona euro se află la cele mai înalte niveluri de la începutul uniunii economice și monetare din 1999;
E. întrucât, în pofida unei anumite convergențe, ratele creșterii economice și șomajului rămân semnificativ inegale din punct de vedere geografic, cauzând o fragilitate periculoasă a economiei și punând în pericol dezvoltarea sănătoasă și echilibrată; întrucât rata șomajului în rândul tinerilor rămâne la un nivel mai mult decât dublu față de rata medie, situându-se la 16,8 % în UE și 18,8 % în zona euro la sfârșitul anului 2017;
F. întrucât actuala expansiune economică pe baze largi este determinată, în principal, de exporturi și de consumul intern al statelor membre; întrucât anul trecut investițiile au crescut în ritmul cel mai rapid din 2007 încoace, susținute de relansarea globală și de Planul de investiții pentru Europa; subliniază că FEIS a contribuit la reducerea deficitului de investiții în Uniunea Europeană, mobilizând investiții totale de 256,9 miliarde EUR și oferind finanțare la circa 550 000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care au beneficiat de fonduri din partea Fondului European de Investiții (FEI).
G. întrucât țările UE care nu fac parte din zona euro și care beneficiază de o rată de schimb flexibilă a propriei valute au performanțe economice inconsecvențe; întrucât statele membre care au adoptat moneda unică în ultimii zece ani au o performanță relativ mai bună decât țările cu o rată de schimb flexibilă;
H. întrucât, potrivit Proiecțiilor macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din iunie 2018, inflația anuală din indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru zona euro pare pe cale să atingă 1,7 % în 2018, 2019 și 2020, redresându-se după nivelurile scăzute din trecut și apropiindu-se de obiectivul pe termen mediu al BCE de a tinde spre 2 %, rămânând sub această valoare, însă ratând iarăși, de puțin, îndeplinirea lui și pe fondul unei mari variații a ratelor inflației între țările din zona euro; întrucât creșterea inflației globale se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, în timp ce inflația subiacentă a înregistrat doar o creștere marginală de la 0,9 % în 2016 la 1,0 % nedând semne în 2017 de creștere susținută; întrucât creșterea salariilor în pas cu creșterea productivității rămâne o condiție prealabilă importantă la baza unei creșteri susținute a inflației;
I. întrucât, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, deficitul public agregat din zona euro ar trebui să scadă de la 0,9 % la 0,7 % din PIB în 2018, cu o scădere suplimentară la 0,6 % anticipată pentru 2019, comparativ cu deficitele preconizate de 5,9 % din PIB în SUA și 2,7 % în Japonia;
J. întrucât BCE se așteaptă ca inflația să se redreseze treptat pe termen mediu, susținută de impactul orientării actuale a politicii monetare, de expansiunea economică continuă, de creșterea salariilor și de absorbția încetinirii economice;
K. întrucât băncile din zona euro au redus în ritm accelerat numărul de credite neperformante, de la 8 % din totalul împrumuturilor în 2014, la 4,9 % în trimestrul IV din 2017; întrucât volumul total de credite neperformante din UE se situează în continuare la nivelul de 950 de miliarde EUR; întrucât creditele neperformante trebuie fie vândute, (parțial) amortizate sau provizionate corespunzător, pentru a asigura stabilitatea financiară și a evita consecințele negative pentru titularii de conturi curente, deponenți și investitori; întrucât există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește numărul creditelor neperformante; întrucât în opt state membre ponderea creditelor neperformante este încă de peste 10 %, două dintre ele având o pondere de peste 40%,
L. întrucât este nevoie de o piață secundară mai activă pentru creditele neperformante cu scopul de a mări lichiditatea pieței la nivel european și de a evita o posibilă opacitate a pieței; întrucât trebuie să se solicite instituțiilor financiare active pe piața secundară să țină seama de interesele consumatorilor și să respecte toate cerințele relevante la nivel național și la nivelul UE în materie de protecție a consumatorilor;
M. întrucât, în cadrul reuniunii sale din octombrie 2017, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să continue achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active într-un ritm lunar de 30 de miliarde EUR până în septembrie 2018; întrucât, în cadrul reuniunii sale din iunie 2018, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să prelungească cumpărarea lunară la o valoare redusă de 15 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2018 și, ulterior, să înceteze complet achizițiile, sub rezerva datelor primite care să confirme perspectiva sa pe termen mediu a inflației, confirmându-și decizia cu prilejul reuniunii sale din septembrie 2018;
N. întrucât Consiliul guvernatorilor BCE a confirmat așteptările privind menținerea ratei dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare și a ratelor dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit la 0,00 %, 0,25 % și, respectiv, 0,40 %, până cel puțin la sfârșitul verii anului 2019 și, în orice caz, până în momentul în care are loc o ajustare susținută a evoluției inflației în conformitate cu obiectivul său pe termen mediu;
O. întrucât la ultima rundă a operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) din 2017 s-a remarcat o creștere a cererii din partea băncilor din zona euro; întrucât obiectivul TLTRO este de a stimula creditarea bancară pentru economia reală;
P. întrucât, la sfârșitul anului 2017, dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un nivel record de peste 4,5 mii de miliarde EUR, crescând cu 0,8 mii de miliarde comparativ cu sfârșitul anului 2016 și reprezentând 41 % din PIB-ul total al zonei euro; întrucât prin implicarea în programul său de achiziționare de obligațiuni BCE a atras un nivel de risc semnificativ în propriul său bilanț;
Q. întrucât în 2017 numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație au crescut cu aproximativ 5,9 %, respectiv 4,0 %, în timp ce numărul și valoarea monedelor euro au crescut cu 4,2 %, respectiv 4,0 %;
R. întrucât în 2017 profitul net al BCE s-a ridicat la 1 275 de miliarde EUR față de 1 193 de miliarde EUR în 2016; întrucât această creștere poate fi atribuită în principal creșterii venitului net din dobânzi,
S. întrucât membrii Comitetului executiv al BCE au subliniat stăruitor importanța introducerii unor reforme structurale care să stimuleze productivitatea în zona euro, precum și importanța unor politici fiscale favorabile creșterii, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere;
T. întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul SEBC/BCE interzic finanțarea monetară a guvernelor;
U. întrucât, până în prezent, în îndeplinirea rolului său de supraveghere, BCE nu a luat întotdeauna suficient în considerare principiul proporționalității;
Prezentare generală
1. se arată încântat de creșterea cu 8 puncte procentuale a sprijinului popular pentru moneda euro în 2017 față de 2016, aproape doi respondenți din trei (64 %) considerând că moneda unică este un lucru bun pentru țările lor;
2. reiterează faptul că euro, înainte de a fi un proiect economic, este un proiect politic; reiterează faptul că moneda unică este ireversibilă;
3. reamintește obligația pe care o au toate statele membre, cu excepția Regatului Unit și a Danemarcei, de a adopta moneda unică, după îndeplinirea criteriilor de convergență de la Maastricht; consideră că participarea la uniunea bancară ar trebui să fie considerată ca un punct forte pentru țările care doresc să adere la zona euro și să facă parte din aceasta;
4. subliniază că statutul de independență al BCE, astfel cum este prevăzut în tratate, este esențial pentru îndeplinirea mandatului său de stabilitate a prețurilor și pentru protejarea instituției în ansamblu de interferențele politice;
5. subliniază că BCE este responsabilă pentru politica monetară a zonei euro în ansamblu; reamintește că normele BCE prevăd că membrii consiliului de administrație nu își reprezintă statul membru, nu au drept de veto și nu trebuie să accepte instrucțiuni din partea niciunei instituții, a niciunui guvern și a niciunui alt organism, permițându-i astfel să acționeze cu hotărâre;
6. ia act de faptul că politica monetară a contribuit la menținerea monedei unice și a stabilității uniunii economice și monetare;
7. reiterează faptul că independența BCE le lasă membrilor comitetului executiv libertatea de a decide, responsabil și bazat pe ideea de a da socoteală pentru deciziile luate, cu privire la participarea la foruri, inclusiv la cele inaccesibile publicului larg, în cazul în care consideră necesar pentru a asigura buna desfășurare a politicii monetare a BCE; ia act de avizul Ombudsmanului din 5 iulie 2018;
8. îi cere BCE să se concentreze pe obiectivul său principal de stabilitate a prețurilor; reamintește că, fără a aduce atingere obiectivului principal de stabilitate a prețurilor, în conformitate cu articolul 2 din statutul său și articolul 127 din TFUE și detaliile suplimentare prevăzute la articolul 282 din TFUE, BCE trebuie să sprijine „politicile economice generale ale Uniunii” pentru a contribui la atingerea obiectivelor Uniunii, prevăzute la articolul 3 din TUE;
9. remarcă faptul că în 2017 economia UE a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere din ultimii 10 ani și că economiile tuturor statelor membre au cunoscut o expansiune; observă că rata șomajului în UE este la cel mai scăzut nivel din 2008, deși continuă să-i afecteze dramatic pe tineri; salută rolul BCE și reformele structurale care vizează creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, întreprinse în unele state membre ca parte a redresării în curs de desfășurare; reamintește importanța evaluării consecințelor economice și sociale ale acestor reforme;
10. cu toate acestea, avertizează că se acumulează tot mai multe incertitudini generate de factori precum: riscul amplificării protecționismului; negocierile privind Brexitul; potențiale bule ale activelor; criza piețelor emergente; nivelurile istorice ale datoriei publice și private; volatilitatea generală pe piețele financiare legată, în special, de riscurile politice din unele state membre, care afectează perspectivele de creștere ale zonei euro; creșterea populismului, izolaționismului și etnocentrismului în întregul spectru politic; reacția ostilă la adresa globalizării; și divergențele tot mai mari între statele membre în ceea ce privește viitorul integrării europene;
11. Avertizează că, potrivit Raportului economic anual pe 2018 al Băncii pentru Reglemente Internaționale (BRI), au existat semne de acumulare a dezechilibrelor financiare, în special în țările mai puțin lovite de criza financiară mondială deoarece, spre deosebire de țările care se află în centrul crizei, în țările respective nu a avut loc o reducere a gradului de îndatorare a sectorului privat; constată că dezechilibrele s-au manifestat printr-o creștere masivă a creditelor pentru sectorul privat;
12. subliniază importanța deosebită, în acest stadiu, a menținerii unui mediu favorabil investițiilor publice și private, care sunt încă în urmă față de nivelurile din perioada anterioară crizei; încurajează BCE să ia măsuri, în limita mandatului său, pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv; reamintește, cu toate acestea, că expansiunea economică bazată pe credite poate duce la o alocare greșită a resurselor;
Reforme structurale
13. consideră că politica monetară nu este suficientă de una singură pentru a obține o redresare economică durabilă; reamintește impactul anticiclic al politicii monetare în redresarea după criză, dar consideră că contribuția structurală pe care o aduce politica monetară la creșterea durabilă este limitată; prin urmare, îndeamnă factorii de decizie să mențină avântul economic actual pe un termen mai lung, aplicând o combinație de reforme structurale și politici fiscale echilibrate, ambițioase și favorabile creșterii, care să stimuleze creșterea, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), inclusiv dispozițiile referitoare la flexibilitate; împărtășește punctul de vedere al președintelui Consiliului bugetar european, care a afirmat, adresându-se Comisiei pentru afaceri economice și monetare, la 5 noiembrie 2018, că „flexibilitatea normelor trebuie să fie o practică care depinde de situația economică în care ne aflăm”, precum și opinia exprimată în raportul din iunie 2018 potrivit căreia „pentru a păstra neștirbită credibilitatea pactului, dispozițiile sale în materie de flexibilitate ar trebui aplicate simetric, nu doar atunci când economia o ia la vale sau este slabă”;
14. subliniază că, pentru a garanta eficacitatea deplină a politicii monetare, dezechilibrele macroeconomice excesive trebuie corectate cu ajutorul unor politici fiscale și economice corespunzătoare și a unor reforme menite să stimuleze productivitatea; subliniază că politica monetară a BCE nu poate înlocui reformele structurale sustenabile, care intră în sarcina statelor membre;
15. constată cu îngrijorare că cota UE în fluxurile globale de investiții străine directe s-a redus semnificativ de la începutul crizei;
16. remarcă avizul pozitiv al BCE față de înființarea unui sistem european de garantare a depozitelor (EDIS), ca al treilea pilon al uniunii bancare; subliniază rolul esențial al asigurării depozitelor pentru întărirea încrederii și crearea unui nivel egal de siguranță a depozitelor în cadrul uniunii bancare; subliniază că EDIS ar putea contribui și mai mult la consolidarea și ocrotirea stabilității financiare; recunoaște că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor ar trebui să meargă mână în mână;
Programul de achiziționare de active
17. subliniază că măsurile nestandardizate de politică monetară ale BCE au contribuit la prevenirea riscurilor de deflație care erau încă prezente la începutul anului 2016 și la începerea redresării creditării pentru sectorul privat, care a avut o creștere anuală de aproximativ 3 % la jumătatea anului 2018, comparativ cu 0 % în 2015;
18. este de acord cu BCE că, pentru a atinge ținta de inflație, sunt necesare politici fiscale de sprijin sustenabile, precum și reforme de impulsionare a competitivității, productivității și creșterii economice și creșteri salariale în pas cu creșterea productivității; prin urmare, invită statele membre să își intensifice eforturile în acord cu principiile „triunghiului virtuos”: stimularea investițiilor, realizarea de reforme structurale propice creșterii economice și practicarea unor politici bugetare responsabile;
19. este preocupat de creșterea rapidă a prețurilor proprietăților în anumite state membre; face, prin urmare, apel la vigilență față de riscul reapariției bulelor imobiliare și al îndatorării excesive a gospodăriilor și a sectorului privat în anumite state membre;
20. ia act de observațiile formulate de președintele CERS, Mario Draghi(3), care afirmă că principala sursă a vulnerabilității care cauzează supraîncălzire pe piața imobiliară din UE sunt investitorii internaționali - în mare parte, în sectorul finanțării transfrontaliere și instituții nebancare - în goana după randament și că factorii de decizie ar trebui să investigheze dacă ar trebui introduse noi instrumente macroprudențiale pentru instituțiile nebancare, în special pentru expunerile lor la proprietățile imobiliare comerciale;
21. este de acord, fără a aduce atingere independenței acesteia, cu decizia BCE de a pune capăt programului de achiziționare de active în mod responsabil, sub rezerva primirii unor date care să confirme perspectiva sa de inflație pe termen mediu, și consideră că acest instrument ar trebui utilizat numai cu titlu temporar, deoarece creează noi riscuri pentru stabilitatea financiară și descurajează inițiativele de consolidare a finanțelor publice și de implementare a unor reforme structurale; recunoaște că a recurgerea la politica monetară pentru a sprijini redresarea după criză a avut și consecințe neprevăzute;
22. subliniază, în special, că măsurile de politică non-standard prelungite pot avea efecte distributive negative; prin urmare, îndeamnă BCE să includă în următorul său raport anual o analiză cuprinzătoare și detaliată a efectelor secundare ale măsurilor sale de politică monetară, analizând inclusiv riscurile potențiale pentru sectorul pensiilor și asigurărilor.
23. constată că, cu dețineri în valoare de 1,9 mii de miliarde EUR la sfârșitul anului 2017, programul de achiziționare de active din sectorul public reprezenta cea mai mare parte a programului de achiziționare de active; subliniază importanța respectării limitei de 33 % pe emitent în achizițiile de către sectorul public;
24. ia act de faptul că, din toate programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, programul de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP) a contribuit cel mai mult la programul de achiziționare de active în 2017, cu achiziții nete în valoare de 82 de miliarde EUR; salută faptul că, începând din 2017, BCE a publicat lista completă a tuturor deținerilor de titluri CSPP, inclusiv numele emitenților, împreună cu datele agregate privind deținerile respective, în funcție de țară, risc, rating și sector; solicită BCE să aplice o politică similară în materie de transparență pentru toate programele de achiziționare de active, inclusiv ABSPP și CBPP3, pe lângă alte măsuri, pentru a publica procedurile operaționale utilizate în alegerea titlurilor de valoare achiziționate de băncile centrale naționale (BCN); subliniază că CSPP nu trebuie în niciun caz să provoace denaturări ale concurenței pe piața internă;
25. amintește că, în calitate de instituție a UE, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris; invită BCE, cu respectarea deplină a mandatului său, a independenței sale și a cadrului de gestionare a riscurilor, să integreze în politicile sale angajamentul față de Acordul de la Paris și de principiile sociale, economice și de guvernanță (principiile ESG);
26. salută transparența oferită de BCE prin intermediul orientărilor sale prospective; ia act de decizia BCE de a menține ratele dobânzii la un nivel scăzut, având în vedere incertitudinile existente în mediul global;
27. subliniază că o etapizare și o derulare adecvată a procesului de eliminare treptată a măsurilor excepționale de politică monetară vor fi esențiale pentru a evita perturbări pe piață; reamintește că este posibil să se majoreze ratele, menținând, în același timp, o dimensiune stabilă a bilanțului pentru Eurosistem, în cazul în care condițiile economice justifică acest lucru;
28. subliniază importanța comunicării și a orientărilor prospective pentru o normalizare reușită a politicii monetare;
29. este conștient de impactul diferențiat pe care se preconizează să îl aibă normalizarea politicii monetare asupra statelor membre, în funcție de nivelul și profilul de maturitate al datoriei lor;
30. subliniază amploarea schimbărilor structurale și de reglementare care s-au produs de la ultima criză economică și relevanța lor pentru numeroase domenii de politică monetară; subliniază că cercetarea și studiile sunt importante pentru a înțelege mai bine noul mediu care se prefigurează din evoluțiile din ultimele decenii și consecințele acestora pentru derularea politicii monetare;
31. constată impactul ratei negative a dobânzii pentru facilitatea de depozit impusă băncilor începând din iunie 2014; consideră că această măsură, în cazul în care s-ar menține, ar putea afecta rentabilitatea sectorului bancar și ar trebui eliminată treptat în cursul perioadei de normalizare a politicii monetare, în concordanță cu redresarea actuală;
32. este conștient de faptul că operațiunile TLTRO, care oferă băncilor finanțare pe termen mediu în condiții atractive, ar putea continua, cu condiția să fie folosite pentru a acorda noi credite economiei reale; ia act de cererea tot mai mare din partea băncilor din zona euro, care s-a reflectat în ultima TLTRO din 2017, care poate fi determinată de așteptările privind creșterea ratelor depozitelor și de posibilitatea de a obține profituri ușoare; solicită BCE să monitorizeze îndeaproape această evoluție pentru a se asigura că TLTRO sunt utilizate efectiv pentru a stimula creditarea bancară pentru economia reală;
33. își exprimă din nou îngrijorarea față de creșterea soldurilor TARGET2, semn al ieșirilor continue de capital la periferia zonei euro; reține că BCE consideră că modificările soldurilor TARGET reflectă în mare măsură fluxurile de lichidități care apar în contextul programului de achiziționare de active și nu sunt un simptom al unor noi tensiuni pe piețele financiare; invită BCE să clarifice factorii subiacenți și riscurile potențiale legate de dezechilibrele pe care le-ar putea cauza;
Alte aspecte
34. salută adoptarea acordului privind asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență, care clarifică alocarea responsabilităților, costurile și riscurile; ia act de faptul că acest acord urmează să fie revizuit cel târziu în 2019; consideră că acordarea nevoii de lichiditate în situații de urgență ar trebui să fie decisă la nivelul UE;
35. solicită BCE să publice cuantumurile totale ale profiturilor realizate de Eurosistem prin intermediul ANFA și al SMP din 2010 până la expirarea integrală a programului, cu o defalcare specifică pe țară pentru fiecare țară care a făcut obiectul unor achiziții în cadrul programului privind piețele titlurilor de valoare (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Italia);
36. salută modificarea articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE pentru a oferi o bază juridică clară care să permită Eurosistemului să își îndeplinească rolul de bancă centrală de emisiune pentru contrapărțile centrale (CPC), acordând astfel BCE competența de a reglementa activitatea sistemelor de compensare, inclusiv a CPC, cu scopul de a combate în mod eficace riscurile pe care le prezintă aceste sisteme pentru buna funcționare a sistemelor de plăți și pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice;
37. invită BCE să dea curs recomandărilor Transparency International, în special în ceea ce privește rolul său în cadrul troicii;
38. solicită BCE să își continue eforturile pentru a se asigura că băncile sunt bine pregătite pentru toate situațiile neprevăzute legate de Brexit; în plus, invită BCE să întreprindă toate pregătirile necesare pentru a asigura stabilitatea piețelor financiare din UE, inclusiv în cazul în care nu se ajunge la un acord privind Brexit;
39. subliniază că statele membre din zona euro trebuie să urmeze o strategie comună de reglementare pentru sectorul financiar în urma Brexitului, mai degrabă decât să se implice într-o concurență descendentă dăunătoare;
40. este de acord cu faptul că o piață de capital funcțională, diversificată și integrată favorizează transmiterea politicii monetare unice; îndeamnă la accelerarea proiectului uniunii piețelor de capital (UPC), pentru a aprofunda integrarea financiară, cu scopul de a contribui la consolidarea rezistenței la șocuri, pentru a crește eficacitatea transmiterii politicii monetare în întreaga uniune monetară și pentru a stimula partajarea privată a riscurilor în cadrul uniunii bancare și al Uniunii în ansamblu; subliniază că CSPP ar fi putut contribui la facilitarea condițiilor de finanțare a întreprinderilor, în special în sectorul nefinanciar (și anume, în cazul societăților nefinanciare (SNF));
41. consideră că piețele europene de capital mai profunde și mai bine conectate, ca urmare a trecerii la uniunea piețelor de capital a Uniunii Europene (UPC-UE), și finalizarea treptată a uniunii bancare vor contribui la profunzimea și la lichiditatea piețelor financiare din zona euro, ridicând, în același timp, prestigiul internațional al monedei euro;
42. invită BCE să acorde în continuare atenție accesului IMM-urilor la credite, în special având în vedere ritmul lent de îmbunătățire a situației lor financiare, după cum reiese din Sondajul privind accesul întreprinderilor la credite (SAFE), din iunie 2018. subliniază că o UPC pe deplin funcțională poate, pe un termen mai lung, să le ofere finanțare alternativă IMM-urilor, pe lângă cea oferită de sectorul bancar;
43. consideră că modul cel mai rapid de a realiza o UPC performantă este de a lua în colimator reglementările naționale care împiedică piețele de capital performante să aibă un impact mai larg în întreaga Uniune și a reduce povara reglementărilor noi;
44. solicită BCE să monitorizeze mai intens evoluția tehnologiei registrelor distribuite (DLT sau blockchain) și riscurile mai mari în materie de securitate cibernetică reprezentate de tehnologia financiară;
45. reține că BCE este de acord că este important să se studieze relevanța și implicațiile pentru publicul larg ale unor emisiuni de monedă digitală (sau bani digitali) făcute de către banca centrală; încurajează BCE să efectueze și să publice un astfel de studiu;
46. subliniază importanța securității informatice pentru sectorul financiar și pentru sistemul de plăți; invită BCE să acorde în continuare o atenție deosebită acestei chestiuni, să îi evidențieze importanța în cadrul forurilor internaționale și să continue cooperarea cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor;
47. este de acord cu BCE cu privire la importanța monedei fizice ca mijloc legal de plată, având în vedere că euro este singurul mijloc legal de plată în zona euro, și le reamintește tuturor statelor membre din zona euro că acceptarea bancnotelor și monedelor euro ar trebui să fie norma în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul, fără a aduce atingere dreptului acestor state membre de a introduce limite superioare pentru plățile în numerar pentru a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și finanțarea terorismului și a crimei organizate;
48. susține pozițiile exprimate de membrii Comitetului executiv cu privire la importanța elaborării unor sisteme de plată cu adevărat europene, imune la perturbări externe, cum ar fi cele de natură politică;
49. atrage atenția asupra apelului făcut de președintele Juncker, în discursul său privind starea Uniunii din 2018, de a ne ocupa de rolul jucat de euro pe plan internațional și asupra nevoii de a-și îndeplini în totalitate rolul pe scena internațională;
50. subliniază cât este de important ca BCE să răspundă în fața Parlamentului; salută, în acest sens, dialogul permanent dintre BCE și Parlament și faptul că președintele BCE și, după caz, alți membri ai Comitetului executiv, apar cu regularitate înaintea comisiei ECON și în cadrul sesiunii plenare; încurajează BCE să continue acest dialog; subliniază că BCE și-a îmbunătățit comunicarea; consideră că BCE ar trebui să își continue eforturile pentru ca deciziile sale să fie disponibile pentru toți cetățenii și ușor de înțeles de către aceștia, precum și măsurile de menținere a stabilității prețurilor în zona euro și, prin urmare, să mențină puterea de cumpărare a monedei comune;
51. salută eforturile de până acum ale BCE de a mări transparența și responsabilitatea democratică față de cetățenii europeni și Parlamentul European;
52. îi cere Comisiei pentru afaceri economice și monetare să ia măsuri pentru a îmbunătăți organizarea dialogului monetar cu președintele BCE;
53. apreciază răspunsurile îmbunătățite, detaliate, defalcate pe secțiuni și substanțiale furnizate de BCE la observațiile Parlamentului pe marginea raportului anual al BCE pe 2016; invită BCE să dovedească în continuare aceeași seriozitate față de datoria de a da socoteală și să continue să publice în fiecare an feedback-uri scrise la rezoluțiile Parlamentului privind Raportul anual al BCE;
54. reamintește că lunile următoare vor aduce schimbări importante în Consiliul guvernatorilor BCE, întrucât mai mulți membrii ai acestuia, inclusiv președintele, își încheie mandatul; consideră că aceste modificări ar trebui să fie pregătite cu atenție și cu deplină transparență, împreună cu Parlamentul și în concordanță cu tratatele; îndeamnă Consiliul să întocmească o listă de preselecție echilibrată cu cel puțin trei candidați pentru toate posturile vacante viitoare, permițând astfel Parlamentului să joace un rol consultativ mai important în procesul de numire; se pronunță încă o dată că se impune un mai bun echilibru de gen, atât în cadrul Comitetului executiv, cât și în cadrul personalului BCE în general; subliniază că membrii Comitetului executiv trebuie să fie selectați exclusiv pe baza statutului lor recunoscut și a experienței lor profesionale recunoscute în domeniul monetar sau în domeniul bancar;
55. este de acord cu afirmațiile președintelui Draghi, rostite în intervenția sa din 13 septembrie 2018, conform cărora numărul prea mare de declarații contradictorii care nu au fost urmate de fapte din ultimele luni au dus în Italia la o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale și la o lărgire a spreadului, cu consecințe negative pentru întreprinderi și gospodării.
o o o
56. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
– având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2017(1),
– având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2017,
– având în vedere declarația convenită la summitul zonei euro în cadrul reuniunii sale din 29 iunie 2018,
– având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) din 16 ianuarie 2018 privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE(2),
– având în vedere propunerea Comisiei din 24 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (COM(2018)0339),
– având în vedere constatările din 23 februarie 2018 ale BCE potrivit cărora ABLV Bank și ABLV Bank Luxembourg sunt în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate, în conformitate cu Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție(3),
– având în vedere lansarea la 31 ianuarie 2018 de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a exercițiului său pe 2018 de simulare de criză la nivelul UE(4),
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”)(5),
– având în vedere raportul anual statistic al ESMA din 18 octombrie 2018 privind piețele instrumentelor financiare derivate,
– având în vedere anunțurile BCE din 15 martie 2018 privind așteptările în materie de supraveghere pentru noile credite neperformante(6) și din 11 iulie 2018 referitoare la măsurile sale suplimentare de supraveghere a stocului de credite neperformante(7),
– având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din septembrie 2018 intitulat „Abordarea creditelor neperformante dintr-o perspectivă macroprudențială” („Approaching non-performing loans from a macroprudential angle”),
– având în vedere raportul CERS din septembrie 2018 intitulat „Monitorul privind sistemul bancar paralel din UE nr. 3”,
– având în vedere anunțul de post vacant pentru funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE, începând cu 1 ianuarie 2019(8),
– având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 11 octombrie 2017 privind mecanismul unic de supraveghere instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 (COM(2017)0591),
– având în vedere propunerile de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CRR) (COM(2016)0850), precum și a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (CRD IV) (COM(2016)0854),
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 referitor la modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (CON/2017/46),
– având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din iulie 2017 privind implicațiile IFRS 9 asupra stabilității financiare,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 11 iulie 2017 privind Planul de acțiune pentru abordarea creditelor neperformante în Europa,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0419/2018),
A. întrucât încredințarea către BCE a supravegherii instituțiilor financiare de importanță sistemică s-a dovedit a fi un succes;
B. întrucât supravegherea prudențială și a combaterii spălării banilor nu pot fi abordate în mod separat;
C. întrucât rolul ABE trebuie să fie consolidat în mod semnificativ pentru a pune în aplicare și a controla efectiv măsurile de combatere a spălării banilor;
D. întrucât este important să se clarifice modul în care sunt tratate ajutoarele de stat pentru acțiunile schemelor de garantare a depozitelor(9);
E. întrucât volumul de credite neperformante, precum și expunerile de nivel 2 și de nivel 3 din sistemele bancare ale unor state membre sunt încă îngrijorător de mari;
F. întrucât între statele membre există în continuare diferențe considerabile în ceea ce privește numărul și ratele creditelor neperformante;
G. întrucât participarea la uniunea bancară este deschisă pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda euro; întrucât niciun stat membru nu a decis până în prezent să participe pe această bază; întrucât mai multe state membre discută posibilitatea de a se alătura uniunii bancare; întrucât diferite instituții financiare consideră că este avantajos să se afle în interiorul uniunii bancare,
1. ia act, cu satisfacție, de realizările și rezultatele uniunii bancare în ceea ce privește contribuția la promovarea unei piețe cu adevărat unice, a unor condiții de concurență echitabile și a stabilității financiare, precum și la creșterea previzibilității pentru actorii de pe piață; subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că procesul de finalizare a uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie să continue, la fel ca și măsurile pentru reducerea riscurilor, care va ajuta la a consolida și mai mult perspectivele de stabilitate financiară și de creștere economică;
2. subliniază importanța angajamentului față procesul de finalizare a uniunii piețelor de capital, care va contribui la crearea unei piețe de capital cu adevărat unice în UE, la canalizarea creditării în economia reală, la partajarea mai ușoară a riscurilor în sectorul privat, la o nevoie mai redusă de a partaja riscurile în sectorul public, la facilitarea investițiilor transfrontaliere și la completarea finanțării prin intermediul băncilor;
3. reamintește că uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre care doresc să se alăture; salută orice măsură luată de statele membre din afara zonei euro în vederea aderării la uniunea bancară, deoarece acest lucru contribuie la alinierea uniunii bancare la piața internă;
4. consideră că, pe lângă asigurarea stabilității financiare, unul dintre obiectivele uniunii bancare ar trebui să fie acela de a menține, respectând principiul proporționalității, diversitatea modelelor bancare sustenabile ale UE și de a evita orientarea sistemului bancar european către un model unic sau care penalizează disproporționat băncile mai mici, deoarece această diversitate permite îndeplinirea cerințelor cetățenilor și a proiectelor lor și reprezintă un instrument de diversificare, o caracteristică esențială pentru a face față șocurilor potențiale;
5. subliniază că propunerile organismelor internaționale ar trebui transpuse în dreptul european astfel încât să se țină seama de particularitățile sectorului bancar european;
6. atrage atenția că în special standardele Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) nu ar trebui să fie transpuse ca atare în dreptul european, fără a lua suficient în considerare particularitățile sistemului bancar european și principiul proporționalității;
7. reamintește necesitatea unui set coerent și concis de norme pentru buna funcționare a uniunii bancare, ținând seama de importanța proporționalității; invită Comisia să acorde, după caz, prioritate regulamentelor față de directive, ca instrument legislativ pentru uniunea bancară, și să își stabilească o prioritate din a garanta pe deplin că întreaga legislație relevantă este pusă în aplicare integral și corect în toate statele membre; invită Comisia ca, în cooperare cu autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne;
8. consideră că deciziile luate de autoritățile de supraveghere și de rezoluție trebuie explicate în mod adecvat și trebuie să fie coerente, transparente și publice; îndeamnă autoritățile de supraveghere și autoritățile de rezoluție să fie cât mai restrictive posibil în aplicarea dispozițiilor care le permit să refuze accesul la documente;
Supravegherea
9. ia act de evaluările recente realizate de BCE în 2018 potrivit cărora unele instituții erau „în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate”; evidențiază necesitatea de a îmbunătăți timpii de răspuns ai supravegherii bancare europene; este profund îngrijorat că unele dintre aceste cazuri au ridicat probleme privind aplicarea normelor de combatere a spălării banilor în uniunea bancară; reliefează necesitatea urgentă a unei abordări comune a UE în această privință, cu competențe atribuite în mod clar; salută, în acest context, propunerea Comisiei de a consolida ABE în domeniul combaterii spălării banilor;
10. ia act de rezultatele simulării de criză realizate la nivelul UE de către ABE; salută includerea instrumentelor de nivel 2 și de nivel 3 în sfera simulărilor de criză din 2018; consideră că simulările de criză ar trebui interpretate în combinație cu alte activități de monitorizare în curs; invită mecanismul unic de supraveghere (MUS), ABE și CERS să folosească metodologii coerente la definirea simulărilor de criză pentru a asigura un grad ridicat de transparență a acestei proceduri și pentru a preveni posibilele denaturări;
11. reamintește că există riscuri asociate cu datoria suverană; ia act de activitatea în curs a Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) privind riscul suveran; este preocupat și de faptul că unele instituții financiare s-au angajat în expuneri excesiv de mari pe titluri de creanță emise de propriile guverne; subliniază că cadrul de reglementare al UE privind tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie în conformitate cu standardele internaționale;
12. salută propunerea Comisiei de consolidare a rolului ABE în ceea ce privește combaterea spălării banilor în sectorul financiar; invită colegiuitorii să adopte propunerea fără întârzieri nejustificate și accentuează necesitatea consolidării cooperării și a schimbului de informații între autoritățile naționale de supraveghere pe baza standardelor comune din cadrul UE, făcând obiectul unei coordonări la nivelul UE și oferind sprijin autorităților naționale când nu pot face față anumitor situații;
13. rămâne îngrijorat de cazurile recente de spălare de bani petrecute la bănci europene și de riscul ca astfel de cazuri să expună economia UE la instabilitate financiară și politică; observă că mai multe dintre aceste cazuri au fost raportate de jurisdicții din afara UE; solicită o abordare comună în ceea ce privește supravegherea prudențială și a activităților de combatere a spălării banilor; constată că în afara uniunii bancare au fost identificate și unele probleme legate de aplicarea legislației privind combaterea spălării banilor și că aderarea la uniunea bancară ar putea ajuta statele membre care nu fac parte din zona euro să abordeze aceste probleme;
14. reliefează că piețele financiare sunt puternic interconectate; evidențiază importanța pregătirii autorităților de supraveghere bancară pentru toate rezultatele posibile în negocierile privind Brexitul dintre UE-27 și Regatul Unit, ținând seama că acest lucru nu înlocuiește pregătirea actorilor privați; invită Comisia și autoritățile de supraveghere să analizeze riguros implicațiile Brexitului; invită UE-27 să aprofundeze reglementarea comună și supravegherea comună, crescând, totodată, profunzimea și amploarea piețelor de capital din UE27;
15. îndeamnă toți negociatorii să acționeze în direcția adoptării unui pachet legislativ echilibrat și sustenabil care vizează reducerea riscului în sistemul bancar, înainte de alegerile europene din 2019; îndeamnă Consiliul, în special, să negocieze cu bună credință, ținând seama în mod corespunzător de diversitatea modelelor bancare din UE, de principiul proporționalității și de pachetul echilibrat adoptat de Parlamentul European; invită Comisia să abordeze concret problema băncilor „prea mari pentru a se prăbuși”, împreună cu riscurile diferitelor modele bancare din UE, ținând seama de dimensiunea lor pe piețele relevante;
16. ia act de negocierile în curs privind pachetul referitor la creditele neperformante; observă actul adițional al BCE privind creditele neperformante și activitatea ABE în legătură cu orientările privind gestionarea expunerilor neperformante și a celor restructurate în urma dificultăților financiare; salută reducerea volumului de credite neperformante în ultimii ani; își reafirmă îngrijorarea că numărul total și proporția creditelor neperformante și ale instrumentelor de nivel 2 și 3 rămân mult peste medie în unele state membre; subliniază că riscul la adresa stabilității financiare pe care îl reprezintă creditele neperformante este semnificativ, dar mai mic decât în urmă cu câțiva ani; este de acord cu Comisia că responsabilitatea principală pentru reducerea creditelor neperformante revine statelor membre, în special prin adoptarea de legi eficiente în materie de insolvență, precum și băncilor înseși, însă reliefează interesul UE de a reduce ponderea creditelor neperformante;
17. își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea pe scară largă a modelelor interne de către instituțiile bancare; invită MUS și ABE să-și continue activitatea referitoare la adecvarea utilizării de modele interne pentru a stabili credibilitatea lor și a realiza condiții de concurență echitabile între instituții;
18. ia act de negocierile în curs privind Sistemul european de supraveghere financiară (SESF); consideră că o piață unică are nevoie de competențe de supraveghere adecvate la nivelul UE; subliniază că responsabilitatea principală a SESF constă în a asigura eficacitatea acțiunilor de supraveghere;
19. salută Comunicarea Comisiei referitoare la FinTech; recunoaște potențialul important al FinTech și necesitatea de a încuraja inovarea; constată, cu toate acestea, necesitatea unei reglementări clare și a unei supravegheri adecvate, care să protejeze consumatorii și să asigure stabilitatea financiară, precum și condiții de concurență echitabile pentru actorii de pe piața financiară; consideră că întreprinderile din sectorul FinTech care desfășoară același tip de activități ca și alți actori din sistemul financiar trebuie supuse acelorași reguli privind operațiunile desfășurate; evidențiază necesitatea de a îmbunătăți în mod continuu reziliența cibernetică a sectorului financiar din UE;
20. este îngrijorat în continuare de amploarea sistemului bancar paralel în UE; reamintește că, la sfârșitul lui 2017, acesta reprezenta, potrivit estimărilor, aproximativ 40 % din sistemul financiar al UE; încurajează autoritățile UE, naționale și internaționale să continue să monitorizeze cu vigilență riscurile reprezentate de aceste activități și să le abordeze cât mai repede posibil, pentru a garanta concurența loială, transparența și stabilitatea financiară; invită Comisia să identifice de urgență lacunele existente în regulamentele actuale;
21. reamintește dezbaterea inițială privind rolul BCE atât ca autoritate monetară, cât și de supraveghere; consideră că, în general, BCE a reușit să păstreze cele două roluri separate; consideră totuși că este necesară o dezbatere suplimentară pentru a evita riscul unui conflict de interese între cele două sarcini; subliniază importanța cooperării dintre ABE ca autoritate de reglementare și MUS ca autoritate de supraveghere, respectând repartizarea responsabilităților;
22. consideră că armonizarea suplimentară a practicilor în ceea ce privește aprecierea dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate, precum și o distincție mai clară între competențele de supraveghere și de intervenție timpurie ar contribui la o gestionare a crizelor mai eficientă de către autoritățile competente, înainte de rezoluție;
Rezoluția
23. ia act de acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii summitului zonei euro din 29 iunie 2018, conform căruia Mecanismul european de stabilitate (MES) va asigura mecanismul comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) și va fi reformat pentru a oferi un sprijin eficace pentru stabilitate, bazat pe condiții stricte care să garanteze responsabilitatea, răspunderea și principiul evitării hazardului moral, precum și principiul conform căruia contribuabilii nu sunt răspunzători pentru riscurile bancare; reamintește poziția Parlamentului potrivit căreia acest mecanism ar trebui să fie încorporat pe deplin în cadrul instituțional al Uniunii și atrage atenția asupra necesității unui control democratic adecvat;
24. reamintește că procedurile normale de insolvență sunt cele care se aplică atunci când măsurile de rezoluție nu sunt considerate ca fiind în interesul public; este conștient că divergențele din cadrul legislației privind insolvența reflectă proceduri naționale consacrate; observă că legislația în materie de insolvență poate beneficia de pe urma unei armonizări suplimentare în întreaga Uniune pentru a asigura norme comune și condiții de concurență echitabile pentru toate băncile și pentru toți investitorii și creditorii;
25. își reafirmă poziția conform căreia normele privind recapitalizarea preventivă trebuie să fie clarificate; observă că recapitalizarea preventivă poate fi un instrument de gestionare a crizelor, dar consideră că utilizarea sa trebuie să fie strict limitată la cazurile excepționale în care banca îndeplinește nivelurile minime armonizate de capital reglementat, fiind astfel solvabilă, și în care se asigură conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat; reamintește că obiectivul regimului de rezoluție al UE este de a garanta protejarea contribuabililor, că acționarii și creditorii băncii suportă costurile eșecurilor în materie de management bancar și că stabilitatea sistemului financiar în ansamblu este menținută; subliniază că este necesar să se îmbunătățească aplicarea setului comun de norme pentru rezoluția instituțiilor de credit;
26. invită Comisia să evalueze redresarea și rezoluția instituțiilor de credit în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat; invită Comisia să evalueze reglementarea pe baza Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD); solicită Comisiei să aplice în mod transparent normele privind ajutoarele de stat cu referire la BRRD;
27. subliniază importanța accesului la lichidități pentru băncile aflate în proces de rezoluție, în timpul și imediat după procedurile de rezoluție; urmărește cu interes dezbaterile în curs cu privire la un posibil instrument pentru furnizarea de lichidități în cadrul rezoluției;
28. invită Comisia să evalueze periodic dacă sectorul bancar a beneficiat de subvenții implicite și de ajutoare de stat de la începutul crizei și până în prezent, inclusiv prin furnizarea de sprijin neconvențional pentru asigurarea lichidității, și să publice un raport în acest sens; evidențiază efectul de denaturare pe care ajutoarele de stat îl pot avea asupra funcționării pieței interne; reamintește cerințele stricte referitoare la aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și invită din nou Comisia să reexamineze anual dacă aceste cerințe continuă să fie îndeplinite;
29. salută concluzia Curții de Conturi, din raportul său privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE, conform căreia structura organizatorică a BCE și resursele acesteia pentru evaluarea planurilor de redresare și pentru supravegherea băncilor aflate în situație de criză sunt satisfăcătoare, observând în același timp că există probleme nerezolvate în ceea ce privește schimbul de informații și eficiența coordonării; reamintește importanța hotărâtoare pe care o au cooperarea și schimbul de informații între autorități pentru punerea în aplicare a măsurilor de rezoluție;
30. salută memorandumul de înțelegere revizuit dintre BCE și Comitetul unic de rezoluție (SRB); subliniază că un schimb de informații simplificat și, în unele cazuri, automat sporește eficiența și contribuie la menținerea la un nivel minim a sarcinii de raportare impuse băncilor;
Asigurarea depozitelor
31. ia act de acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii summitului zonei euro din 29 iunie 2018 în legătură cu sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS), precum și de Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2017 privind EDIS; atrage atenția că procesul de instituire a EDIS ar trebui să continue în vederea finalizării uniunii bancare; recunoaște beneficiile partajării riscurilor și ale reducerii suplimentare a riscurilor;
o o o
32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Autorității Bancare Europene, Băncii Centrale Europene, Comitetului unic de rezoluție, parlamentelor statelor membre și autorităților competente, astfel cum sunt definite la punctul 40 de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Raportul special nr. 02/2018: „Eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE”, Curtea de Conturi Europeană, 16 ianuarie 2018, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=44556
Comunicat de presă, „ECB determined ABLV Bank was failing or likely to fail” (BCE a constatat că ABLV Bank era în curs de a intra sau susceptibilă de a intra în dificultate), Banca Centrală Europeană, 24 februarie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180224.en.html
Comunicat de presă: „EBA launches 2018 EU-wide stress test exercise” (ABE lansează exercițiul pe 2018 de simulare de criză la nivelul UE), Autoritatea Bancară Europeană, 31 ianuarie 2018, http://www.eba.europa.eu/-/eba-launches-2018-eu-wide-stress-test-exercise
Comunicat de presă, „ECB sets out its supervisory expectations for new NPLs” (BCE își prezintă așteptările în materie de supraveghere pentru noile credite neperformante), Banca Centrală Europeană, 15 martie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180315.en.html
Comunicat de presă, „ECB announces further steps in supervisory approach to stock of NPLs” (BCE anunță măsuri suplimentare de supraveghere a stocului de credite neperformante), Banca Centrală Europeană, 11 iulie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180711.en.html
Cauza T-98/16: Acțiune introdusă la 4 martie 2016 - Italia/Comisia (JO C 145, 25.4.2016, p. 34).
Punerea în aplicare a Acordului comercial UE - Columbia și Peru
148k
54k
Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Acordului comercial între Uniunea Europeană și Republica Columbia și Republica Peru (2018/2010(INI))
– având în vedere proiectul de acord comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte(1),
– având în vedere foaia de parcurs convenită între Parlamentul European și guvernele columbian și peruan în 2012,
– având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la acordul comercial dintre UE, Columbia și Peru(2),
– având în vedere rezoluția sa referitoare la aderarea Ecuadorului la acordul comercial încheiat de UE și statele membre ale acesteia cu Columbia și Peru(3),
– având în vedere recomandările sale din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală(4),
– având în vedere statisticile și datele privind schimburile comerciale furnizate, printre altele, de Eurostat(5), de Indicele drepturilor globale al ITUC 2018(6) și de rapoartele Școlii naționale sindicale din Columbia (ENS)(7),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0446/2018),
A. întrucât acordul comercial al UE cu Columbia și Peru (denumit în continuare „acordul”) este o relație bazată pe norme, axată pe valori comune și standarde internaționale pentru drepturile omului și drepturile lucrătorilor, mediul înconjurător și dezvoltarea sustenabilă, care poate avea un impact pozitiv puternic asupra dezvoltării socioeconomice a părților la acord, asupra integrării economice, asupra dezvoltării sustenabile, asupra drepturilor omului, cooperării viitoare pe teme regionale și globale și asupra apropierii țărilor și a cetățenilor lor;
B. întrucât Peru este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere și mai deschise din regiune, schimburile comerciale reprezentând 44 % din PIB; întrucât Columbia este a treia economie din America Latină ca mărime, cu o prognoză de creștere economică accelerată în perioada 2019-2020;
C. întrucât punerea în aplicare a acordurilor comerciale, inclusiv impactul lor asupra societății și mediului, este un pilon esențial al activității de monitorizare a Parlamentului European;
D. întrucât Acordul urmează să fie evaluat pe fondul crizei economice și umanitare grave din Venezuela care duce la o emigrație pe scară largă în Columbia și Peru; întrucât ambele țări au primit un număr mare de migranți venezueleni,
1. subliniază că valorile strategice ale Acordului depășesc sfera schimburilor comerciale, întrucât acesta constituie o bază solidă pentru o relație mai profundă cu angajamente pe termen lung privind respectarea drepturilor omului, a drepturilor sociale, a drepturilor popoarelor indigene și ale fermierilor, precum și a legislației în domeniul mediului, și contribuie la stabilirea unui parteneriat strategic între UE și America Latină;
2. reamintește importanța întăririi cooperării bi-regionale pentru a menține și a consolida sistemul comercial multilateral, ca pilon esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă și pentru asigurarea unei gestiuni economice bazate pe norme și a unui comerț mai echitabil, mai favorabil includerii și mai sustenabil; în special, reamintește sprijinul pe care îl acordă Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), subliniind rolul său în ceea ce privește crearea stabilității economice și sprijinirea creșterii economice și a dezvoltării, și invită părțile să utilizeze dialogul încurajat de acord pentru a identifica și a elabora strategii comune în vederea modernizării necesare a OMC;
3. subliniază faptul că Acordul oferă posibilitatea de a consolida cooperarea și schimburile comerciale nu numai interregionale ci și intraregionale dintre Columbia, Peru și Ecuador;
4. salută integrarea Ecuadorului în Acord, ca element suplimentar pentru a ajuta la întărirea integrării regionale și subliniază rolul constructiv jucat de toate părțile pentru ca acest proces să fie încununat de succes; reamintește că Acordul este încă deschis altor aderări;
5. sprijină în mod ferm acordul de pace din Columbia și reamintește beneficiile potențiale și necesitatea de a utiliza în mod optim acordul pentru a contribui la punerea în aplicare a acordului de pace, incluzând un proces integrat de reformă funciară și de reconciliere în Columbia; consideră că acordul oferă oportunități semnificative de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, inclusiv prin abordarea unor provocări specifice, cum ar fi diversificarea economiei, dezvoltarea productivă și punerea în aplicare a planificării utilizării terenurilor, în special în regiunile cele mai sărace, grav afectate de conflictul intern de lungă durată; insistă asupra promovării acordului de pace în Columbia prin exploatarea întregului său potențial și consideră că acesta își va concretiza în curând dividendul de pace sub formă de dezvoltare economică și socială, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă; reamintește că sprijinul continuu și structurat acordat societății civile și dialogul cu aceasta sunt, de asemenea, esențiale pentru edificarea unei păci sustenabile pornind de jos în sus, în special în zonele rurale;
6. salută faptul că acordul deschide piețele către, printre altele, bunuri, servicii, achiziții publice guvernamentale și investiții, care, dacă sunt bazate pe principiile dezvoltării sustenabile, pot crea posibilități de creare a unor locuri de muncă de calitate, de îmbunătățire a condițiilor de muncă și a standardelor de viață și de amplificare a schimburilor comerciale și investițiilor;
7. ia act de faptul că schimburile comerciale între UE, Columbia și Peru s-au redus de la intrarea în vigoare a acordului; cu toate acestea, consideră că acordul a compensat parțial tendințele negative în ceea ce privește fluxurile comerciale internaționale, scăderea prețurilor produselor de bază și încetinirea activității economice din America Latină, și a avut fără îndoială un efect stabilizator;
8. salută faptul că stocurile de investiții ale UE au crescut în Columbia și în Peru și subliniază faptul că UE este cel mai mare investitor străin în ambele țări;
9. salută faptul că acest acord ajută, printre altele, societățile din sectorul serviciilor, promovând bune practici de reglementare, îmbunătățind reglementarea și transparența interne și sporind securitatea juridică și că acesta poate servi drept incubator pentru promovarea antreprenoriatului digital în regiune, contribuind la reducerea sărăciei și la crearea de locuri de muncă;
10. sprijină crearea unui grup de lucru specific, astfel cum este menționat la articolul 109 din acord, pentru a discuta chestiunile în materie de reglementare care vizează comerțul cu servicii și comerțul electronic, pentru a asigura faptul că se promovează un mediu concurențial echilibrat și echitabil în ecosistemul digital;
11. subliniază că acordul a contribuit la modernizarea și diversificarea exporturilor din Columbia și Peru și că a avut un impact pozitiv asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) columbiene și peruane, dar observă că cifrele referitoare la volume și la crearea de locuri de muncă sunt foarte scăzute și reamintește că s-au înregistrat progrese similare în perioadele anterioare; invită Comisia să includă în analiza sa viitoare situația industriilor locale și diversificarea economică; subliniază că acordul are potențialul de a contribui mai mult la dezvoltarea unui climat favorabil mediului întreprinderilor nou-înființate (start-ups) în Columbia și Peru, în special în ceea ce privește comunitățile de întreprinzători ale regiunii din centre urbane precum Bogotá, Medellín și Lima; subliniază, cu toate acestea, că trebuie depuse mai multe eforturi în ceea ce privește diversificarea exporturilor în afara produselor minerale, petroliere și agricole tradiționale, care reprezintă până la 70 % din exporturi în funcție de volum, precum și către exportul de bunuri și produse prelucrate cu o valoare adăugată mai mare, pentru a sprijini dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă, cu respectarea deplină a standardelor de mediu și a drepturilor omului;
12. subliniază că, de la intrarea în vigoare provizorie a Acordului, 1 155 de societăți columbiene, dintre care 328 sunt IMM-uri, și 2 328 de întreprinderi peruane noi, dintre care 90 % sunt IMM-uri, au început să exporte în UE; invită părțile să sprijine în continuare procesul de internaționalizare a IMM-urilor și accesul lor reciproc la piață și să furnizeze date periodice și exacte cu privire la sectoarele de activitate și la gradul de consolidare a activităților IMM-urilor în acest sens;
13. îndeamnă ambele părți să accelereze ritmul de punere în aplicare și să crească sensibilizarea cu privire la acord; consideră că multe dintre IMM-urile din UE, Columbia și Peru nu sunt conștiente de oportunitățile pe care le oferă acordul; solicită, prin urmare, părților să studieze rata de utilizare a preferințelor de către IMM-uri, în special, și să adopte măsuri efective pentru a comunica mai bine despre oportunitățile și avantajele oferite de acord, inclusiv prin instituirea unor puncte de contact și prin crearea unui site web specializat pentru IMM-uri;
14. observă faptul că exporturile UE de produse agricole către ambele țări au crescut în mod semnificativ de la aplicarea provizorie a acordului, dar invită Comisia să monitorizeze îndeaproape situația și să informeze Parlamentul European cu privire la efectele acestuia asupra producției alimentare pentru piața locală; reamintește importanța promovării unui comerț mai favorabil includerii și a facilitării unei integrări adecvate a micilor fermieri în lanțuri valorice, atât în Columbia, cât și în Peru, iar în prezent în Ecuador;
15. reamintește că au fost prevăzute clauze de salvgardare pentru sectoarele agricole sensibile și că, în această privință, Comisia ar trebui să prezinte atât Parlamentului European, cât și sectoarelor industriale vizate informații mai detaliate și mai regulate privind evoluțiile pieței;
16. ia act de faptul că părțile la acord au înregistrat progrese în ceea ce privește soluționarea obstacolelor din calea comerțului și punerea în aplicare a majorității dispozițiilor acordului, în special în ceea ce privește aspectele sanitare și fitosanitare (SPS), regulile de origine (RoO) și barierele tehnice în calea comerțului (TBT); reamintește, cu toate acestea, că procedurile de antidumping nu ar trebui să încalce normele esențiale ale Acordului antidumping al OMC;
17. subliniază că sunt necesare, printre altele, progrese suplimentare cu privire la următoarele aspecte:
(a)
cerințele de certificare pentru carne și produse lactate;
(b)
contrafacerea, pirateria, uzurparea indicației geografice (IG) a UE și înregistrarea indicațiilor geografice în curs;
punerea în aplicare eficientă a angajamentelor sociale și de mediu.
(e)
lipsa de transparență în procedurile administrative;
18. consideră că părțile ar trebui să recurgă la clauza de revizuire a acordului pentru a include, printre altele:
(a)
un capitol cuprinzător privind microîntreprinderile și IMM-urile, care să prevadă progrese substanțiale în ceea ce privește facilitarea comerțului, eliminarea barierelor comerciale și a sarcinilor administrative inutile;
(b)
un capitol dedicat genului, în conformitate cu obligația UE, astfel cum este consacrată la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), de a promova integrarea perspectivei de gen; salută, în acest sens, faptul că UE, Peru și Columbia au semnat Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor;
(c)
un capitol privind combaterea corupției, a spălării de bani și a evaziunii fiscale;
(d)
un mecanism adecvat de soluționare a litigiilor pentru capitolul privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă (TSD), inclusiv, printre diferite metode de aplicare, posibilitatea de a lua în considerare sancțiunile ca o măsură de descurajare a fi utilizată, în ultimă instanță, în cazul unor încălcări grave și persistente, acordând atenția cuvenită partenerilor sociali și societății civile organizate și reprezentative;
(e)
dispoziții specifice legate de comerț care să fie utilizate în instrumentele internaționale pentru a promova punerea în aplicare a acordurilor multilaterale de mediu, în special a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;
19. insistă că corupția constituie una dintre cele mai importante bariere necomerciale care reprezintă o piedică pentru mediul de afaceri și sporește dificultățile operaționale cu care se confruntă întreprinderile; invită Comisia să utilizeze acest acord pentru a monitoriza reformele interne din țările partenere în ceea ce privește statul de drept și buna guvernare și să găsească măsuri eficace de combatere a corupției;
20. ia act de atitudinea pozitivă pe care o au autoritățile ambelor țări față de cooperarea în vederea găsirii de soluții rapide la obstacolele rămase nerezolvate în calea comerțului;
21. ia act de faptul că ambele țări și-au exprimat preocupări specifice cu privire la capacitatea lor de a respecta anumite standarde de siguranță alimentară impuse pentru piața UE, în special în ceea ce privește propunerile legislative recente ale UE privind nivelurile de cadmiu din cacao, perturbatorii endocrini, alimentele noi și uleiul de palmier, care riscă să aibă un impact social în unele dintre zonele cele mai vulnerabile ale acestor țări, în care tinde să se concentreze producția de produse afectate; invită părțile să întărească și să utilizeze în modul cel mai bun posibil cooperarea financiară și tehnică și să consolideze sistemul de avertizare timpurie, transparența, precum și schimbul de informații cu privire la legislația și procedurile interne, pentru a le permite părților să anticipeze și să se adapteze la modele în schimbare, și să respecte cerințele legale interne; invită Comisia să ia în considerare măsuri de însoțire și de sprijin pentru a ajuta producătorii locali să respecte cerințele UE în domeniul sănătății, în concordanță cu principiul precauției;
22. insistă asupra necesității de a pune în aplicare în mod eficace și prin intermediul unor planuri de acțiune concrete dispozițiile specifice referitoare la foaia de parcurs privind drepturile omului, drepturile de mediu și drepturile lucrătorilor, astfel cum a solicitat în rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la acordul comercial dintre UE, Columbia și Peru; reamintește, în special, angajamentul părților de a asigura respectarea standardelor privind libertatea de asociere, dreptul de negociere colectivă, efectuarea unor inspecții stricte și eficiente ale muncii, violența împotriva liderilor sociali și etnici și protejarea mediului prin mecanisme adecvate de prevenire, control și aplicare a legii; salută, în acest context, eforturile depuse de Columbia pentru a combate impunitatea în cazurile de infracțiuni, inclusiv prin îmbunătățirea anchetelor, dar insistă să se depună eforturi suplimentare pentru a se lua măsuri mai eficiente în vederea eradicării violenței împotriva apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor din domeniul mediului, a liderilor sindicali, a liderilor comunităților etnice și comunitare, precum și pentru a se pune capăt infracțiunilor grave și persistente împotriva femeilor;
23. ia act de ambiția guvernelor columbian și peruan de a oferi populațiilor rurale alternative la cultivarea coca, care este prelucrată de organizații criminale; invită Comisia să coopereze cu ambele guverne pentru a găsi soluții;
24. ia act de faptul că un acord încheiat în 2017 între guvernul columbian și sindicatele din sectorul public a adus îmbunătățiri pentru mai mult de un milion de lucrători; subliniază nivelul deosebit de scăzut de aderare la sindicate și utilizarea crescândă a sistemelor de salarizare și de beneficii stabilite în mod unilateral („pactos colectivos”) în raport cu contractele colective de muncă;
25. salută faptul că, în conformitate cu Comisia Sindicală Consultativă pe lângă OCDE, a crescut numărul de inspectori din Columbia; subliniază că este nevoie de resurse sporite pentru a garanta inspecții eficace la locul de muncă; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să sprijine Columbia în eforturile sale de a întări inspecțiile la locul de muncă, lucru care reprezintă o provocare enormă pentru guvernul columbian, având în vedere că statul a pierdut controlul asupra unor părți din țară pe durata îndelungatului conflict armat, care însă trebuie efectuate, și se așteaptă să fie efectuate controale suplimentare și eficace, în special în zonele rurale; solicită Comisiei să prezinte informații detaliate privind numărul de inspectori și de inspecții, precum și de nereguli constatate; reamintește recomandările Comitetului consultativ în materie de sindicate al OCDE potrivit cărora numărul de inspectori ai muncii trebuie să crească în continuare pentru a atinge standardele internaționale;
26. salută eforturile și angajamentele asumate de Peru pentru a întări punerea în aplicare a angajamentelor sale în temeiul capitolului privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă din acord, dar insistă asupra faptului că trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a combate violența împotriva apărătorilor drepturilor omului, a liderilor comunităților etnice și sociale și, în special, împotriva femeilor; salută cele mai recente măsuri luate în Peru pentru a îmbunătăți inspecțiile muncii și încurajează țara să continue să își intensifice eforturile, în concordanță cu recomandările OIM; salută, de asemenea, faptul că Peru a deținut președinția Consiliului administrativ al OIM în 2018, ceea ce întărește și mai mult angajamentul Republicii Peru de a conduce prin puterea exemplului în ceea ce privește respectarea legislației muncii; subliniază, de asemenea, că, la 6 august 2018, Peru a ratificat acordul-cadru cu OIM privind promovarea muncii decente pentru perioada 2018-2021; subliniază, cu toate acestea, că Convențiile 87 și 98 ale OIM nu au fost puse în aplicare în mod eficace și își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele modificări legislative care ar putea duce la slăbirea protecției mediului; invită Comisia să informeze în mod corespunzător Parlamentul cu privire la modul în care va trata în mod independent plângerea oficială introdusă de societatea civilă organizată din Peru împotriva guvernului peruvian privind respectarea standardelor de muncă și de mediu;
27. este de părere că dialogul între reprezentanții UE și societatea civilă din Columbia și Peru privind dispozițiile din capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă este un mijloc util de identificare a problemelor restante și de încurajare a guvernelor să realizeze progrese suplimentare în vederea respectării standardelor sociale, de muncă și de mediu importante la nivel internațional;
28. subliniază, prin urmare, că mecanismele de consultare transparente și favorabile includerii sunt un instrument esențial pentru a se asigura respectarea de către toate părțile a standardelor recunoscute în domeniul muncii și al protecției mediului;
29. reamintește că, în acord, capitolul privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă prevede că fiecare parte creează grupuri sau comitete consultative interne pertinente pentru aspectele legate de ocuparea forței de muncă, de mediu și de dezvoltare sustenabilă, incluzând organizații independente, reprezentative, ale societății civile, cu o reprezentare echilibrată a părților interesate din domeniul economic, social și al mediului; salută crearea în Columbia a unui grup consultativ independent de guvern; consideră că Peru ar trebui să urmeze exemplul Columbiei pentru a asigura un nivel mai mare de independență și transparență; salută decizia reprezentanților UE și ai grupurilor consultative interne ale țărilor andine de a organiza reuniuni comune anuale care va permite îmbunătățirea schimbului de informații și de bune practici, precum și pregătirea unor recomandări comune care să fie prezentate părților;
30. invită Comisia să își intensifice eforturile vizând punerea în aplicare a planului în 15 puncte pentru a spori eficiența capitolelor obligatorii privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă și reamintește necesitatea de a continua dialogul cu diferiții actori implicați, inclusiv cu Parlamentul, cu scopul de a asigura un mecanism eficace de asigurare a respectării angajamentelor privind protejarea drepturilor omului, a lucrătorilor și a mediului;
31. reamintește că modificările legislative care ar putea duce la o scădere a nivelului de protecție a mediului în scopul promovării investițiilor străine directe nu sunt în conformitate cu Acordul;
32. observă cu îngrijorare ponderea semnificativă a lucrătorilor angajați în economia informală, atât în Peru, cât și în Columbia, în special din rândul femeilor; subliniază necesitatea de a elabora politici eficace pentru a reduce această pondere și consideră că acordul ar putea contribui în acest sens, sprijinind crearea mai multor locuri de muncă oficiale, printre altele prin întărirea măsurilor având ca scop să faciliteze activitățile economice ale IMM-urilor;
33. reamintește că ar trebui respectate pragurile stabilite în cadrul mecanismului de stabilizare pentru banane, anexat la acord și aplicabil până în 2020, și subliniază necesitatea de a continua monitorizarea importurilor de banane după ce mecanismul expiră și că părțile ar trebui să continue să prezinte statistici în această privință; este preocupat de faptul că Peru a depășit pragul prevăzut de mecanismul de stabilizare pentru banane din cadrul acordului și solicită realizarea unei analize a efectului pe care îl are acest lucru asupra piețelor din UE; reamintește că Comisia s-a angajat să evalueze situația producătorilor de banane din UE până la 1 ianuarie 2019 și că, în cazul în care constată o deteriorare gravă a situației pieței sau a situației producătorilor de banane din UE, poate fi luată în considerare o prelungire a perioadei de valabilitate a mecanismului cu acordul părților la acord;
34. salută aderarea Columbiei la OCDE, la 30 mai 2018, care înseamnă o recunoaștere a reformelor importante pe care țara le-a întreprins, de exemplu prin reformarea sistemului judiciar, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor deținute de stat și respectarea Convenției OCDE privind combaterea corupției; reamintește, de asemenea, că, potrivit deciziei Consiliului OCDE, după aderarea sa, Columbia trebuie să prezinte organismelor OCDE rapoarte privind progresele înregistrate, cum ar fi o evaluare ulterioară a recomandărilor cuprinse în avizul formal al Comitetului pentru comerț; încurajează Peru să își continue reformele în temeiul acordului privind programul de țară încheiat cu OCDE;
35. subliniază importanța consolidării în continuare a cooperării internaționale în cadrul internațional multilateral, plurilateral și regional, în contextul OMC, de exemplu în legătură cu negocierile referitoare la Acordul privind bunurile de mediu (EGA) și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA);
36. recunoaște activitatea importantă desfășurată de parlamentele naționale în procesul lor de ratificare a acordului și le invită să continue aceste activități; invită, de asemenea, statele membre care nu au făcut încă acest lucru să înceapă procesul de examinare a ratificării aderării Ecuadorului la acord;
37. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, SEAE, Comisiei, guvernelor Republicii Columbia și Republicii Peru, precum și secretarului general al OCDE.
‘2018 ITUC Global Rights Index – the world’s worst countries for workers (Indicele drepturilor globale al ITUC 2018 - Țările cele mai nefavorabile din lume pentru lucrători’), International Trade Union Confederation (Confederația Internațională a Sindicatelor), 2018, https://www.ituc-csi.org/ituc-global-rights-index-2018
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap(1),
– având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(2),
– având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(3),
– având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(4),
– având în vedere Raportul anual pe 2017 al Comisiei privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale(5),
– având în vedere Raportul anticorupție al UE publicat de Comisie în 2014 (COM(2014)0038),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2011 intitulată „Combaterea corupției în UE” (COM(2011)0308),
– având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,
– având în vedere cel de al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea (EU-MIDIS II),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 august 2017 intitulată „Evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor” (COM(2017)0458),
– având în vedere trimiterile făcute în rapoartele anterioare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare și rezoluțiile anterioare ale altor instituții și agenții europene și internaționale,
– având în vedere diferitele rapoarte ale ONG-urilor internaționale, europene și naționale,
– având în vedere activitatea desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Consiliul Europei și Comisia de la Veneția,
– având în vedere Raportul anual pe 2017 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)(6),
– având în vedere Raportul FRA intitulat „Antisemitismul – o prezentare generală a datelor disponibile în Uniunea Europeană în perioada 2006-2016”,
– având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015, cu ocazia Zilei internaționale a romilor, intitulată „Ziua internațională a romilor - sentimentele antițigani în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 intitulată „Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi”(8),
– având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la combaterea antisemitismului(9),
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(10),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(11),
– având în vedere activitatea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a Comisiei pentru afaceri constituționale, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru petiții,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0466/2018),
A. întrucât respectarea statului de drept este o precondiție necesară pentru protejarea drepturilor fundamentale și întrucât statele membre sunt cele care au responsabilitatea ultimă de a proteja drepturile omului pentru toate persoanele, prin ratificarea și aplicarea tratatelor și convențiilor internaționale privind drepturile omului; întrucât statul de drept, democrația și drepturile fundamentale ar trebui permanent consolidate; întrucât orice tentativă de subminare a acestor principii este în detrimentul nu doar al statului membru implicat, ci și al Uniunii în ansamblu; întrucât corupția reprezintă o amenințare la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale și afectează toate statele membre și UE în ansamblul său; întrucât aplicarea cadrului juridic de combatere a corupției rămâne neuniformă în rândul statelor membre;
B. întrucât Parlamentul, în rezoluțiile și rapoartele sale, a îndemnat în numeroase rânduri statele membre să instituie politici adecvate pentru a asigura respectarea drepturilor sociale, politice și economice ale persoanelor cu handicap, ale persoanelor în vârstă și ale celor mai vulnerabile persoane; întrucât există o legătură puternică între drepturile minorităților și principiul statului de drept; întrucât articolul 2 din TUE menționează în mod expres drepturile persoanelor care aparțin minorităților și întrucât aceste drepturi trebuie să beneficieze de același tratament ca celelalte drepturi consacrate în tratate;
C. întrucât, în 2017, în Europa au continuat să sosească migranți și solicitanți de azil, dar frontierele și porturile se închid tot mai mult; întrucât această realitate necesită o solidaritate reală la nivelul UE, în scopul de a crea structuri adecvate de primire pentru persoanele care au cel mai mult nevoie și pentru persoanele cele mai vulnerabile; întrucât mulți dintre migranții și solicitanții de azil care încearcă să ajungă în Europa își pun viața în mâinile unor criminali și traficanți și riscă să le fi încălcate drepturile, fiind supuși inclusiv violențelor, abuzurilor și exploatării; întrucât femeile și copiii sunt expuși unui risc mai mare de a deveni victime ale traficului și abuzurilor sexuale din partea traficanților și, prin urmare, statele membre trebuie să creeze sisteme de protecție a copilului sau să le consolideze pe cele existente, pentru a preveni și a reacționa la cazurile de violență, abuz, neglijare și exploatare a copiilor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Planului de acțiune de la Valletta, precum și cu Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2018 referitoare la protecția copiilor migranți(12);
D. întrucât în raportul Raportorului special al Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind promovarea și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului se afirmă că statele au obligația de a-și proteja populația de acte teroriste, dar că măsurile de securitate, inclusiv cele de combatere a terorismului, trebuie aplicate prin intermediul statului de drept și trebuie să respecte drepturile fundamentale;
E. întrucât raportul FRA intitulat „Violența împotriva femeilor: un sondaj la nivelul UE”, publicat în martie 2014, arată că o treime dintre toate femeile din Europa au suferit violențe fizice sau acte sexuale violente cel puțin o dată în cursul vieții adulte, 20 % au fost supuse hărțuirii online, una din 20 a fost violată și peste una din zece a fost victima violențelor sexuale care implică recursul la forță și subliniază că problema violenței împotriva femeilor trebuie abordată în toate statele membre ale UE, inclusiv în cele care nu au ratificat încă Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), dată fiind amploarea acestei probleme, consecințele grave ale violenței și impactul pe care îl are asupra vieții femeilor, precum și asupra societății în ansamblu; întrucât femeile cu handicap prezintă un risc mai mare de a fi supuse violenței domestice și violenței sexuale decât femeile fără handicap;
F. întrucât femeile și fetele din UE se confruntă cu inegalități structurale de gen într-o varietate de forme și contexte – printre care discriminarea de gen, hărțuirea sexuală, violența de gen și discursurile misogine de ură – care le limitează grav capacitatea de a-și exercita drepturile și de a se implica în societate de pe o poziție egală; întrucât, în 2017, mișcarea #MeToo a condus la o mai largă conștientizare a amplorii și intensității hărțuirii sexuale și a violenței sexuale și de gen cu care se confruntă femeile; întrucât mișcarea #MeToo a avut ca rezultat o dinamică pozitivă pentru egalitatea de gen, dar cazurile de hărțuire sexuală și de violență sexuală și de gen continuă să fie larg răspândite; întrucât, în ultimii ani, rapoartele au arătat o reacție din ce în ce mai violentă împotriva drepturilor femeilor și a egalității de gen în UE; întrucât femeile din Uniunea Europeană nu sunt egale din punct de vedere al dreptului la avort, din cauza politicilor și legislațiilor diferite ale statelor membre;
G. întrucât, în societățile democratice, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire sunt instrumente prin care cetățenii pot participa la dezbaterea publică și pot determina schimbări sociale; întrucât libertatea, pluralismul și independența mass-media sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre; întrucât jurnaliștii și alți actori media din UE riscă să fie victime a numeroase atacuri, amenințări, presiuni și chiar asasinate din partea unor actori statali și nestatali; întrucât jurnalista Daphne Caruana Galizia, specializată în investigarea scandalurilor de evaziune fiscală, fraudă fiscală, corupție și spălare a banilor, a fost asasinată în Malta după ce a raportat mai multe amenințări și întrucât sunt necesare anchete independente pentru a permite identificarea pe deplin a autorilor asasinatului, pentru a-i aduce în fața justiției; întrucât presa și organizațiile societății civile joacă un rol fundamental într-o democrație;
H. întrucât articolul 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene afirmă că se interzice discriminarea pe orice motive, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, handicapul, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, religia sau credința, limba, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, vârsta sau orientarea sexuală; întrucât libertatea de gândire, de conștiință și de religie este garantată de articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale și de articolul 9 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât atitudini rasiste și xenofobe persistente încep să fie considerate normale în statele membre și sunt adoptate de lideri de opinie și de politicieni din întreaga UE, promovând un climat social care oferă un teren fertil pentru rasism, discriminare și infracțiuni motivate de ură; întrucât aceste atitudini încalcă valorile europene comune la care au aderat toate statele membre;
I. întrucât migranții, descendenții lor și membrii grupurilor socio-culturale minoritare continuă să se confrunte cu o discriminare pe scară largă în Uniunea Europeană, în toate domeniile vieții; întrucât studii ale FRA arată că victimele aflate în situație de ședere neregulamentară sunt reticente în a raporta abuzurile către orice autoritate publică, iar statul de imigrant crește riscul de a cădea victimă infracțiunilor; întrucât, în pofida numeroaselor solicitări adresate Comisiei, nu au fost luate decât măsuri limitate pentru a asigura protecția reală a minorităților;
J. întrucât FRA a devenit un centru de excelență în furnizarea unor elemente de probă în domeniul drepturilor fundamentale către instituțiile UE și statele membre,
Statul de drept, democrația și drepturile fundamentale
1. afirmă că separarea puterilor și independența sistemului judiciar sunt esențiale pentru a asigura funcționarea eficace a statului de drept într-o societate; reamintește că acest concept este consacrat în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, în special în principiile egalității în fața legii, prezumției de nevinovăție și dreptului la o audiere publică și echitabilă de către o instanță competentă, independentă și imparțială, stabilită prin lege; reamintește că aceste valori fundamentale au reprezentat sursa de inspirație pentru articolele introductive ale tratatelor europene, la care toate statele membre au subscris de bunăvoie și pe care s-au angajat să le respecte; afirmă că nici suveranitatea națională, nici principiul subsidiarității nu pot justifica refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene și tratatele europene;
2. reamintește că statul de drept este o parte, dar și o condiție necesară a protecției tuturor valorilor enumerate la articolul 2 din TUE; invită toți actorii majori de la nivel european și național, inclusiv guvernele, parlamentele și sistemul judiciar, să-și intensifice eforturile de promovare și de consolidare a statului de drept; reamintește că acești actori au responsabilitatea de a soluționa problemele legate de statul de drept și de a avea un rol primar în împiedicarea degradării acestuia, statul de drept neînsemnând aplicarea necondiționată a legilor, ci acceptul democratic de a fi guvernat prin lege, cu respectarea strictă a convențiilor internaționale, precum și, în special, a drepturilor opoziției democratice și ale minorităților;
3. condamnă ferm încercările guvernelor din anumite state membre de a dilua separarea puterilor și independența sistemului judiciar; își exprimă preocuparea că, deși majoritatea statelor membre au adoptat legi prin care garantează independența și imparțialitatea sistemului judiciar, în conformitate cu standardele Consiliului Europei, există în continuare probleme de aplicare a acestor standarde, sistemele judiciare naționale rămânând expuse influenței politice și alimentându-se astfel percepția publică de ingerință în procesul judiciar și de părtinire din partea judecătorilor; reamintește că, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) și în calitate de gardian al tratatelor, Comisia are legitimitatea și autoritatea de a asigura aplicarea tratatelor și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul tratatelor, inclusiv de a asigura respectarea de către toate statele membre a principiilor statului de drept și a celorlalte valori consacrate la articolul 2 din TUE;
4. ia act de eforturile Comisiei și ale Consiliului pentru a se asigura că toate statele membre respectă integral statul de drept, democrația și drepturile fundamentale, dar constată, în același timp, impactul redus de până în prezent al procedurilor inițiate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE; este de părere că UE ar trebui să fie în măsură să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu mai respectă valorile consacrate la articolul 2 din TUE și că articolul 7 din TUE ar trebui activat dacă toate celelalte căi de atac eșuează; consideră că ineficiența UE în ceea ce privește stoparea încălcărilor grave și persistente ale valorilor menționate la articolul 2 din TUE din unele state membre subminează atât încrederea în rândul statelor membre, cât și credibilitatea UE; subliniază, de asemenea, că prin nepedepsirea constantă a acestor abuzuri au fost încurajate și alte state membre să urmeze aceeași cale; invită Consiliul să examineze și să dea curs oricăror propuneri ale Comisiei și Parlamentului legate de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și de sancțiunile posibile;
5. reamintește necesitatea unei evaluări imparțiale și periodice a situației privind statul de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale în toate statele membre; subliniază că această evaluare trebuie să se bazeze pe criterii obiective; reamintește, în acest sens, că și Consiliul are un rol-cheie de jucat în apărarea statului de drept și a altor valori menționate la articolul 2 din TUE și salută eforturile depuse de unele state membre pentru a asigura că în cadrul Consiliului are loc o evaluare periodică a situației din perspectiva statului de drept în fiecare stat membru; solicită Consiliului să facă progrese rapide în această direcție; reamintește, de asemenea, Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(13); își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta, în temeiul articolului 295 din TFUE, o propunere privind încheierea unui Pact al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul UE privind DSF), sub forma unui acord interinstituțional care să stabilească modalități de facilitare a cooperării între instituțiile Uniunii și statele membre în cadrul articolului 7 din TUE; consideră că acesta ar fi un mecanism echitabil, echilibrat, regulat și preventiv prin care s-ar aborda orice posibilă încălcare a valorilor enumerate la articolul 2 din TUE și care ar putea funcționa la fel ca Semestrul european în domeniul politicilor economice; reamintește legătura intrinsecă dintre statul de drept și drepturile fundamentale și necesitatea de a-i sensibiliza mai mult pe europeni cu privire la valorile comune ale UE și la Cartă; subliniază că este important ca Parlamentul să trimită delegații ad-hoc în statele membre atunci când există dovezi clare de încălcare gravă a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale;
6. este de acord că orice evaluare a statului de drept ar trebui să se bazeze pe date și analize solide, obiective și comparabile; reamintește că drepturile fundamentale ar trebui incluse în evaluările de impact ale tuturor propunerilor legislative; salută în acest sens noul sistem de informații privind drepturile fundamentale al Uniunii Europene (EFRIS), creat de FRA, care va reuni toate informațiile existente care prezintă interes pentru drepturile fundamentale comunicate în cadrul diferitelor mecanisme de la nivelul ONU, al Consiliului Europei și al UE;
7. subliniază că îmbunătățirea calității, a independenței și a eficienței sistemelor judiciare naționale, în special în ceea ce privește judecătorii, procurorii și avocații, rămâne o prioritate esențială a Uniunii Europene; subliniază că este imperios necesar să se introducă o perspectivă care să ia în considerare dimensiunea de gen în sistemele juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv dezvoltarea și instituționalizarea componentei de gen prin programe de formare pentru întreg personalul judiciar;
8. subliniază că corupția nu constituie doar un obstacol sistemic semnificativ în calea punerii în practică a democrației și a respectării statului de drept, ci poate să ducă și la numeroase încălcări ale drepturilor fundamentale, constituind astfel o amenințare gravă la adresa principiului tratamentului echitabil al tuturor cetățenilor; își exprimă preocuparea față de inițiativele legislative propuse în anumite state membre care ar putea inversa reformele realizate anterior în scopul de a consolida prevenirea corupției; solicită, în acest sens, tuturor statelor membre și instituțiilor UE să combată ferm corupția sistemică și să conceapă instrumente eficace de prevenire, combatere și sancționare a corupției și a fraudei, precum și să monitorizeze cu regularitate utilizarea fondurilor publice; solicită, în acest scop, statelor membre și instituțiilor UE să faciliteze înființarea rapidă a Parchetului European; invită statele membre care nu și-au anunțat încă intenția de a se alătura Parchetului European să facă acest lucru; regretă decizia Comisiei de a nu publica al doilea raport semestrial privind situația corupției în UE și o îndeamnă să continue publicarea rapoartelor sale anticorupție; subliniază că utilizarea fișelor informative anticorupție în cadrul Semestrului european nu este o măsură suficient de eficace pentru a asigura introducerea fără echivoc a corupției pe agendă; salută declarația Comisiei din comunicarea intitulată „Combaterea corupției în UE”, potrivit căreia Comisia va solicita aprobarea de a participa la GRECO, rețeaua anticorupție instituită de Consiliul Europei;
9. subliniază importanța libertății de circulație și de ședere drept unul dintre principalele drepturi fundamentale garantate de UE; atrage atenția că Brexitul va avea un impact direct asupra vieții a milioane de cetățeni europeni, în special cetățeni ai UE care locuiesc în Regatul Unit și cetățeni ai Regatului Unit care locuiesc în UE27, și subliniază că protejării drepturilor fundamentale ale persoanelor ar trebui să i se acorde aceeași importanță ca altor aspecte; solicită ca drepturile fundamentale ale cetățenilor UE și ale familiilor lor care s-au mutat în Uniune în temeiul libertății de circulație să fie protejate și după Brexit;
10. subliniază că orice măsuri luate pentru combaterea terorismului sau a criminalității organizate trebuie să respecte democrația, statul de drept și libertățile fundamentale în UE; constată cu preocupare că autoritățile publice recurg din ce în ce mai des la măsuri administrative incompatibile cu principiile statului de drept și că politicile aplicate în acest domeniu se extind la un număr din ce în ce mai mare de infracțiuni, în special în contextul măsurilor adoptate în numele stării de urgență; solicită statelor membre să asigure că orice legislație de urgență respectă principiul proporționalității și al necesității și solicită ca măsurile luate în acest context să fie clar limitate în timp și controlate în mod democratic și periodic; respinge orice confuzie între imigrație și terorism și orice utilizare a măsurilor de combatere a terorismului în scopul controlării anumitor fluxuri migratorii;
Migrația
11. condamnă abuzurile și încălcările drepturilor omului ale căror victime sunt migranții și refugiații, în ceea ce privește, în special, accesul în teritoriu, condițiile de primire, procedurile de azil, luarea în custodie publică a imigranților și protecția persoanelor vulnerabile, și subliniază că este important ca statele membre să respecte și să transpună pe deplin pachetul comun de măsuri privind azilul adoptat de Uniune; reamintește că copiii reprezintă aproape o treime dintre solicitanții de azil și că aceștia sunt deosebit de vulnerabili; solicită Uniunii și statelor sale membre să își intensifice eforturile pentru a preveni dispariția minorilor neînsoțiți; reamintește că dreptul de azil este protejat în mod expres de articolul 18 din cartă; observă cu preocupare că procedurile accelerate, listele de țări sigure, dar și deportarea în alte state membre în cadrul procedurilor Dublin a expus persoanele LGBTI solicitante de azil unui risc crescut de a fi deportate, înainte să aibă posibilitatea de a-și proba cererea de azil, în state străine sau în alte state membre unde există temerea că vor fi persecutate din cauza orientării lor sexuale, identității de gen, exprimării de gen sau caracteristicilor sexuale;
12. invită statele membre să solicite autorităților lor să examineze dacă obiectivele lor legitime ar putea fi realizate prin măsuri mai puțin coercitive decât detenția și să justifice pe deplin cu fapte și motivații juridice alegerea detenției în cazul solicitanților de azil, al refugiaților și al migranților; reamintește că toate statele membre sunt semnatare ale Convenției de la Geneva și că, prin urmare, au obligația de a garanta respectarea tuturor dispozițiilor acesteia, indiferent de circumstanțe; subliniază dubla discriminare cu care se confruntă femeile migrante, atât în ipostaza de migrante, cât și în cea de femei, precum și circumstanțele speciale cu care se pot confrunta acestea în timpul călătoriei lor, inclusiv în centrele de detenție sau de primire, în special hărțuirea și atacurile la adresa siguranței, integrității lor fizice și intimității lor, precum și nevoia acestora de a avea acces la produse de igienă feminină și la asistență în materie de sănătate reproductivă; solicită instituirea și consolidarea sistemelor de protecție a femeilor pentru a preveni și pentru a combate violența, abuzurile, neglijarea și exploatarea ale căror victime sunt femeile, în conformitate cu angajamentele din cadrul Planului de acțiune de la Valletta;
13. reamintește că UNICEF a afirmat în repetate rânduri că detenția nu poate fi în niciun caz în interesul superior al copilului și că ar trebui dezvoltate alternative la detenție, indiferent dacă acești copii sunt sau nu sunt însoțiți de familiile lor; solicită instituirea și aplicarea unor proceduri specifice pentru a asigura protecția tuturor copiilor, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului; subliniază că separarea de membrii familiei, inclusiv în cazul detenției, expune femeile și copiii unor riscuri mai mari; subliniază, de asemenea, întâietatea principiului interesului superior al copilului în toate aspectele referitoare la copii, precum și a punerii în practică a dreptului de a fi ascultat; reamintește că articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a UE și articolul 28 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului garantează dreptul la educație al tuturor copiilor, inclusiv al copiilor migranți și refugiați, indiferent de statutul lor, neînsoțiți sau însoțiți, evitând școlarizarea separată și segregarea; solicită, prin urmare, statelor membre să asigure că copiilor migranți și refugiați li se permite accesul la educația formală și informală la scurt timp după sosire; subliniază că statele membre ar trebui să ia măsuri pentru ca copiii migranți și refugiați să beneficieze efectiv de sprijin lingvistic, social și psihologic, pe baza unei evaluări individuale a nevoilor lor; este preocupat în legătură cu nevoile specifice și cu vulnerabilitățile solicitanților de azil care fac parte din grupuri marginalizate și solicită statelor membre să asigure că nevoile lor specifice legate de siguranță, îngrijire medicală și recunoaștere juridică sunt satisfăcute;
14. atrage atenția că solidaritatea trebuie să fie principiul pe care se bazează acțiunea Uniunii în domeniul migrației și condamnă acele state membre care acționează încălcând clar acest principiu; solicită Consiliului să continue rapid demersurile de reformare a Regulamentului Dublin, blocate în prezent, ceea ce împiedică funcționarea adecvată a sistemului european comun de azil; subliniază că statele membre ar trebui să continue să instituie o combinație de sisteme legate de protecție, cum ar fi relocarea și admisia umanitară, care le-ar putea oferi persoanelor care au nevoie de protecție internațională opțiunea de a intra pe teritoriul UE pentru a solicita azil aici; încurajează statele membre să faciliteze acordarea vizelor umanitare și programele regulate de mobilitate pentru a promova căi sigure și legale de acces în UE, în special pentru persoanele care au nevoie de protecție, și să le garanteze accesul la servicii și la drepturile lor fundamentale, indiferent de statutul lor; subliniază că statele membre trebuie să își asume responsabilitatea pentru externalizarea politicilor UE în domeniul migrației, inclusiv cooperând cu țările terțe în care Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR) a raportat încălcări grave ale drepturilor omului comise în mod frecvent și abuzuri; consideră că UE ar trebui să joace un rol-cheie în eforturile de relocare depuse la nivel global; reamintește că orice acțiune întreprinsă de un stat membru, atunci când acționează în cadrul dreptului UE, trebuie să respecte drepturile și principiile Cartei drepturilor fundamentale a UE; invită statele membre să asigure în mod real dreptul individual la azil și să accepte transferul refugiaților din statele membre cele mai afectate de numărul mare de sosiri; solicită, de asemenea, statelor membre să respecte principiul nereturnării și să introducă garanții procedurale adecvate în procedurile lor de azil și de frontieră; denunță ferm faptul că unele state membre nu respectă legislația UE în materie de azil și de returnare și încalcă drepturile migranților și ale solicitanților de azil, de exemplu neoferindu-le un acces efectiv la procedurile de azil, nefurnizându-le informații privind căile legate de atac în urma unei decizii de returnare, privând migranții și solicitanții de azil de hrană sau recurgând la detenția automată și sistematică;
15. recunoaște activitatea și eforturile depuse de diferite ONG-uri din Marea Mediterană pentru a salva vieți și a oferi asistență umanitară celor care au nevoie; reamintește că salvarea pe mare constituie o obligație legală în temeiul dreptului internațional, în special al articolului 98 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (ratificată de Uniune și de toate statele sale membre), care impune să se ofere asistență persoanelor aflate în pericol pe mare; reamintește Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la un set de orientări destinate statelor membre pentru a evita incriminarea asistenței umanitare(14); solicită statelor membre să ofere sprijin ONG-urilor, în loc să le împiedice activitatea, și solicită Comisiei Europene și statelor membre să dezvolte și să asigure desfășurarea acțiunilor de căutare și salvare; solicită UE și statelor sale membre să aloce fonduri suficiente pentru acțiunile de căutare și de salvare în contextul unei operațiuni umanitare de anvergură europeană; solicită statelor membre să transpună derogarea pentru asistență umanitară prevăzută în Directiva privind facilitarea, pentru a reduce efectele nedorite ale Pachetului privind facilitarea asupra cetățenilor și organizațiilor care acordă asistență umanitară migranților și asupra coeziunii sociale a societății de primire;
16. subliniază că luarea în considerare a vulnerabilităților și a nevoilor specifice ale migranților ar trebui să facă parte integrală din procesul de integrare; reamintește că evaluarea nevoilor migranților ar trebui să aibă loc în mod regulat și atât timp cât este necesar, deoarece situația și nevoile migranților se pot schimba și diferă semnificativ în funcție de țara lor de origine; subliniază că reîntregirea familiei este un mijloc puternic de capacitare a migranților și de a le oferi sentimentul că pot începe să se stabilească și să se integreze în noua lor societate-gazdă; atrage atenția că doar politica de primire nu este suficientă, iar provocarea cu care se confruntă UE ține de instituirea unei politice de integrare eficace; solicită, în acest sens, să se intensifice schimburile de bune practici de integrare între statele membre;
17. ia act de crearea mai multor sisteme informatice noi la scară largă, precum și de obiectivul de îmbunătățire a interoperabilității acestora, menținând, în același timp, garanțiile necesare, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor și a vieții private; solicită statelor membre să introducă garanții specifice pentru a garanta că interoperabilitatea sistemelor informatice la scară largă respectă drepturile tuturor cetățenilor, acordându-se o atenție specială drepturilor copiilor și ale persoanelor vulnerabile, cum ar fi solicitanții și beneficiarii de protecție internațională, precum și stabilirii de profiluri; invită statele membre să se asigure că realizarea interoperabilității îndeplinește și obiective de protecție a copiilor, cum ar fi identificarea copiilor dispăruți și sprijinirea reîntregirii familiei;
Drepturile femeilor
18. ia act cu preocupare de faptul că documentul din 2017 al FRA intitulat „Provocări pentru drepturile omului în cazul femeilor din UE” confirmă faptul că femeile și fetele din UE se confruntă cu o discriminare de gen constantă, cu discursurile de ură și cu violența de gen, care le limitează drastic capacitatea de a-și exercita drepturile și de a participa la viața societății de pe o poziție egală;
19. ia act cu preocupare de faptul că raportul Forumului european al persoanelor cu handicap, intitulat „Sfârșitul sterilizării forțate a femeilor și fetelor cu handicap”, stabilește că femeile cu handicap fac în continuare obiectul unor decizii arbitrare de sterilizare fără cunoștința, consimțământul sau autorizarea acestora;
20. solicită, în acest sens, statelor membre ale UE să ia în considerare șase domenii principale de intervenție pentru a-și consolida angajamentul de a proteja demnitatea și drepturile femeilor și fetelor, așa cum se sugerează în raportul FRA: capacitarea organismelor de promovare a egalității de a se ocupa de totalitatea aspectelor care afectează drepturile femeilor, de la egalitatea de gen la violența împotriva femeilor; îmbunătățirea siguranței online; promovarea mai eficace a egalității de gen în domeniul educației și al învățării pe tot parcursul vieții; introducerea cotelor de gen, ca un pas ambițios în direcția unor acțiuni pozitive; integrarea egalității de gen în coordonarea politicilor economice din UE prin intermediul Semestrului european și îmbunătățirea colectării datelor și a diseminării cunoștințelor privind toate formele de discriminare și violență împotriva femeilor și a fetelor;
21. condamnă ferm toate formele de violență împotriva femeilor și solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte un act juridic pentru a sprijini statele membre în prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor și de violență bazată pe gen; invită Consiliul să activeze clauza pasarelă, prin adoptarea unei decizii în unanimitate care să definească violența împotriva femeilor și a fetelor (și alte forme de violență de gen) ca formă de infracțiune în temeiul articolului 83 alineatul (1) din TFUE; salută aderarea UE, la 13 iunie 2017, la Convenția de la Istanbul, deoarece este primul instrument cuprinzător, obligatoriu din punct de vedere juridic pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței de gen, inclusiv a violenței domestice, la nivel internațional, în pofida limitării la doar două mandate; regretă faptul că, până în prezent, doar 20 de state membre au ratificat convenția; regretă că, în unele state membre, discuțiile privind ratificarea Convenției de la Istanbul au fost însoțite de interpretări ale definiției violenței bazate pe gen și a genului care induc în eroare; încurajează statele membre rămase și Consiliul să încheie fără întârziere procesul de aderare a UE la convenție și să convină asupra Codului de conduită conex pentru a asigura aplicarea convenției de către UE; îndeamnă Comisia și statele membre să susțină în toate modurile posibile organizațiile societății civile care lucrează cu victime ale violenței bazate pe gen, inclusiv prin asistență financiară periodică;
22. subliniază că sexismul și stereotipurile de gen, care au condus la dominație și la discriminarea față de femei, au un impact grav asupra drepturilor fundamentale ale femeilor în toate sferele vieții; reamintește că femeile sunt adesea victime ale unei multiple discriminări, cauzate, printre altele, de apartenența lor la o minoritate etnică, orientarea lor sexuală, handicap sau statut de migrant; subliniază că este necesară educația la toate nivelurile și la toate vârstele în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen lipsite de stereotipuri și respectarea integrității personale pentru a remedia eficient toate formele de discriminare; încurajează statele membre să trateze în mod adecvat acest aspect în programele școlare; deplânge faptul că femeile se confruntă încă cu inegalități la locul de muncă, precum nivelurile mai scăzute de participare pe piața muncii, diferențe de remunerare între femei și bărbați, incidența mai mare a contractelor de angajare cu fracțiune de normă, drepturi de pensie mai nefavorabile, segregarea în carieră și niveluri mai scăzute de promovare; invită statele membre să elimine barierele structurale cheie din calea capacitării economice a femeilor și subreprezentarea femeilor la locul de muncă, în procesul decizional și în politică, rezultatul unor forme de inegalități multiple care se intersectează și al unor stereotipuri și discriminări în sfera publică și privată; invită statele membre să propună măsuri de combatere eficace a hărțuirii sexuale și a violenței în spațiile publice, la locul de muncă și offline și online și să le asigure victimelor violenței bazate pe gen un număr adecvat de adăposturi și servicii de sprijin personalizate și integrate, inclusiv asistență și consiliere pentru depășirea traumelor; invită statele membre să facă schimb de bune practici și să ofere sesiuni periodice de formare pentru personalul de poliție și cel judiciar privind toate formele de violență împotriva femeilor;
23. își exprimă sprijinul pentru demonstrațiile care au avut loc în mai multe state membre în anul 2017, ca urmare a regresului în ceea ce privește drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă și a mediatizării puternice a unor cazuri de hărțuire sexuală; afirmă ferm că refuzul serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă și a drepturilor aferente, inclusiv avortul legal, efectuat în condiții de siguranță, este o formă de violență împotriva femeilor și a fetelor; reafirmă că femeile și fetele trebuie să aibă control asupra propriului corp și a propriei sexualități; încurajează statele membre ale UE să ia măsuri eficace pentru respectarea și protejarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, inclusiv a unei serii de drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale, printre care dreptul la integritate fizică, la sănătate, dreptul de a nu fi supuse torturii sau maltratărilor, dreptul la viață privată, la egalitate și la nediscriminare; subliniază, în acest sens, că persoanele cu handicap au dreptul de a beneficia de toate drepturile lor fundamentale, în condiții egale cu ceilalți; invită toate statele membre să garanteze educație sexuală cuprinzătoare, accesul facil al femeilor la planificarea familială și la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv la metodele moderne de contracepție și la avortul legal, în condiții de siguranță; observă că acest lucru ar trebui să includă eliminarea legilor, politicilor și practicilor care încalcă drepturile respective, precum și împiedicarea degradării protecțiilor existente; insistă că Uniunea trebuie să joace un rol în conștientizarea cetățenilor cu privire la aceste probleme și în promovarea celor mai bune practici;
Libertatea media, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire
24. reamintește că articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE consacră dreptul tuturor persoanelor de a-și susține opiniile fără interferențe, dreptul la libertatea de exprimare și dreptul de a căuta, a primi și a transmite informații și idei prin orice mijloace de comunicare, fără a ține seama de frontiere;
25. subliniază că deliberările și dezbaterile publice sunt vitale pentru funcționarea societăților democratice și încurajează, în acest context, UE și statele sale membre să adopte măsuri suplimentare pentru a garanta și a proteja libertatea de exprimare și de întrunire, ca drepturi fundamentale și ca principii de bază ale proceselor democratice; reamintește că, în conformitate cu raportul Secretarului General al Consiliului Europei din 2017 privind starea democrației, drepturile omului și statul de drept, posibilitățile de a desfășura un protest pașnic sunt limitate în cazul în care întrunirile publice sunt supuse unor restricții nejustificate; condamnă ferm, în acest sens, restricțiile tot mai dese ale libertății de întrunire, pe care autoritățile le-au aplicat în unele cazuri recurgând în mod disproporționat la forță împotriva unor protestatari pașnici; reamintește că, în îndeplinirea sarcinilor sale, personalul responsabil cu aplicarea legii trebuie să respecte și să protejeze demnitatea umană și să mențină și să susțină drepturile omului pentru toate persoanele; subliniază că cea mai importantă sarcină a forțelor de poliție este să asigure securitatea și siguranța cetățenilor și că orice utilizare excesivă și nejustificată a forței de către personalul responsabil cu aplicarea legii trebuie să facă obiectul unor investigații imparțiale și exhaustive efectuate de autoritățile competente ale fiecărui stat membru;
26. invită statele membre să ia măsuri adecvate pentru a proteja și a promova existența unei mass-media pluraliste, independente și libere; condamnă ferm tendințele din unele state membre constând în a concentra mijloacele de informare în masă în mâinile unor întreprinzători apropiați de guvern și de a utiliza în mod incorect serviciile media publice drept canal de difuzare exclusiv a mesajelor guvernului; observă că rolul mass-mediei este acela de a încuraja o dezbatere sănătoasă și că, prin urmare, aceasta reprezintă un pilon al democrației;
27. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în statele membre ale UE, există la nivel național prea puține cadre juridice sau de politici specifice care să protejeze jurnaliștii și personalul din mass-media împotriva violenței, amenințărilor și intimidărilor; reamintește că, potrivit Consiliului Europei, abuzurile și infracțiunile comise împotriva jurnaliștilor ar putea avea un efect de încurajare a unui nivel potențial ridicat de autocenzură, care are, în sine, un impact negativ grav asupra libertății de exprimare și subminează dreptul la informație și la participare al cetățenilor; își exprimă profunda preocupare legată de faptul că se comit în continuare asasinate ale jurnaliștilor din statele membre; îndeamnă autoritățile naționale de aplicare a legii să ia toate măsurile posibile pentru a preveni astfel de violențe, să își intensifice cooperarea cu Europol și să accelereze anchetele privind decesele jurnaliștilor din Uniunea Europeană; este, de asemenea, preocupat de condițiile de lucru precare ale multor jurnaliști și ale personalului din mass-media și de amploarea violenței fizice și psihice la care sunt supuși aceștia, care le poate afecta capacitatea de a-și desfășura activitatea, subminând jurnalismul de calitate și expresia diversității jurnalistice; subliniază importanța proiectelor la nivelul UE, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei și programul Mapping Media Freedom, care evaluează riscurile legate de pluralismul mass-mediei în întreaga Europă, identifică limitările, amenințările și încălcările care afectează libertatea mass-mediei, desfășoară campanii de sensibilizare și acordă sprijin jurnaliștilor amenințați și jurnalismului de investigație transfrontalier; subliniază că finanțarea legată de aceste probleme și de probleme similare ar trebui asigurată în cadrul noului CFM;
28. evidențiază rolul esențial al avertizorilor de integritate în protejarea interesului public și în promovarea unei culturi a răspunderii publice și a integrității atât în instituțiile publice, cât și în cele private; subliniază că avertizarea în interes public este un element esențial pentru jurnalismul de investigație și libertatea mass-mediei; denunță amenințările, represaliile și condamnările cu care avertizorii de integritate încă se confruntă în UE; reamintește, în acest context, Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la măsurile legitime de protejare a avertizorilor de integritate care acționează în interesul public atunci când dezvăluie informații confidențiale ale întreprinderilor și organismelor publice(15); subliniază că, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 23 aprilie 2018 privind consolidarea protecției denunțătorilor la nivelul UE(16), doar zece state membre au introdus o legislație cuprinzătoare pentru a proteja avertizorii de integritate; salută propunerea de directivă din 23 aprilie 2018 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii(17) și subliniază că este important să i se dea curs rapid de către colegiuitori, astfel încât propunerea să poată fi adoptată înainte de sfârșitul acestei legislaturi parlamentare;
29. salută Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2018 intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” și acțiunile pe care le conține(18), care vizează crearea unui ecosistem online mai transparent, mai credibil și mai responsabil, îmbunătățirea securității și a rezilienței proceselor electorale, promovarea educației și a alfabetizării mediatice, sporirea sprijinului acordat jurnalismului de calitate și consolidarea capacității strategice de comunicare a Uniunii; își exprimă îngrijorarea cu privire la pericolul pe care îl poate reprezenta noțiunea de știri false pentru libertatea de exprimare și pentru independența media, subliniind în același timp efectele negative pe care le-ar putea avea răspândirea știrilor false asupra calității dezbaterilor politice și asupra participării bine informate a cetățenilor în cadrul societății democratice; consideră că dezvoltarea educației și formarea spiritului critic sunt înainte de toate premisele care permit formarea opiniilor personale ale cetățenilor; subliniază că stabilirea unui profil politic, dezinformarea și manipularea informațiilor pot fi utilizate de către partide politice și entități private sau publice din interiorul și din afara UE și pot reprezenta o amenințare la adresa valorilor democratice ale UE, cum s-a întâmplat în cazul scandalului Facebook-Cambridge Analytica; invită Comisia să își continue acțiunile menite să prevină aceste practici și să garanteze protecția datelor, transparența și securitatea cibernetică;
30. își exprimă preocuparea cu privire la obstacolele de care se lovesc apărătorii drepturilor omului, inclusiv organizațiile societății civile (OSC) care acționează în domeniul drepturilor fundamentale și al democrației, care includ restricții majore ale libertății de asociere și de exprimare pentru aceste organizații și pentru cetățeni, precum și restricții de finanțare; recunoaște rolul esențial al acestor organizații în a face din drepturile și valorile fundamentale o realitate universală și subliniază că ele ar trebui să fie în măsură să își desfășoare activitatea într-un mediu sigur și susținut corespunzător; este preocupat de restrângerea spațiului societății civile din unele state membre; solicită UE și statelor membre să abordeze în mod proactiv cauzele profunde ale acestei probleme și să susțină drepturile fundamentale; reiterează apelul în favoarea unei finanțări adecvate din partea UE, astfel cum s-a subliniat în Rezoluția Parlamentului din 19 aprilie 2018 referitoare la instituirea unui instrumentului pentru valori europene (IVE)(19), pentru a sprijini organizațiile societății civile care promovează valorile fundamentale în cadrul Uniunii și pentru a preveni orice utilizare incorectă a acestei finanțări;
Rasismul, xenofobia, discriminarea, discursul de incitare la ură și alte forme de intoleranță
31. subliniază că UE și statele membre ar trebui să abordeze și să combată într-un mod eficace fenomenul incidentelor discriminatorii și violente împotriva școlarizării copiilor migranți și refugiați, copiilor romi și copiilor proveniți din rândul minorităților, atât prin măsuri juridice, cât și prin promovarea înțelegerii reciproce și a coeziunii sociale; încurajează statele membre să asigure că programele școlare curente includ măsuri eficace care să garanteze și să promoveze respectul pentru diversitate, înțelegerea interculturală și drepturile omului; în acest scop, încurajează statele membre să promoveze educația favorabilă incluziunii de la o vârstă fragedă în școli;
32. atrage atenția că violența și infracțiunile motivate de rasism, xenofobie sau intoleranță religioasă sau prejudecăți privind handicapul, orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane sunt toate exemple de infracțiuni motivate de ură; condamnă toate tipurile de incidente de infracțiuni motivate de ură și de discursuri de incitare la ură care survin zilnic în UE și au ajuns să fie considerate normale în unele state membre; condamnă ascensiunea mișcărilor de extremă dreaptă în termenii cei mai fermi și este preocupat de banalizarea discursului de incitare la ură care poate fi atribuită unor personalități politice; solicită o abordare de tip toleranță zero față de orice discriminare din orice motiv; invită Consiliul să deblocheze imediat și să încheie negocierile cu privire la Directiva privind egalitatea de tratament; reamintește că Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, care trebuia pusă în aplicare de statele membre până în 28 noiembrie 2010, prevede un temei juridic pentru impunerea unor sancțiuni persoanelor juridice care incită în mod public la violență sau la ură împotriva unui grup minoritar;
33. reamintește că statele membre care înregistrează și colectează sistematic și publică anual date dezagregate privind toate formele de discriminare și de infracțiuni motivate de ură trebuie să facă acest lucru în scopul unic al identificării cauzelor profunde și al combaterii discriminării și că aceste date trebuie să fie integral anonime, pentru a elimina orice stabilire de profiluri sau statistică „etnică”, permițându-le în același timp statelor membre, alături de alte părți implicate cheie, să conceapă reacții juridice și polițienești eficace și bazate pe dovezi la aceste fenomene; reamintește că toate datele ar trebui să fie colectate în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu legislația UE privind protecția datelor; salută compilarea principiilor directoare referitoare la infracțiunile motivate de ură destinată autorităților de aplicare a legii și organelor de urmărire penală, precum și referitoare la accesul la justiție, protecția și sprijinul pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, elaborată de Grupul la nivel înalt pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță; reiterează faptul că manipularea și acostarea copiilor pe internet în scopuri sexuale, hărțuirea pe internet și pornografia vindicativă reprezintă forme noi de criminalitate online și pot avea consecințe extrem de grave, în special asupra copiilor și tinerilor; reamintește, în acest sens, necesitatea alfabetizării media și informative, în special pentru copii, în scopul de a asigura o utilizare responsabilă a internetului; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că victimele infracțiunilor motivate de ură nu denunță aceste acte din cauza absenței unor măsuri de protecție adecvate și a faptului că autoritățile nu anchetează în mod adecvat astfel de cazuri și nu pedepsesc infracțiunile motivate de ură în statele membre; subliniază, prin urmare, că este necesar ca victimele să fie încurajate să raporteze cazurile de infracțiuni motivate de ură sau de discriminare și să li se acorde protecția și sprijinul adecvat;
34. solicită statelor membre să își continue eforturile de asigurare a aplicării efective a Directivei 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială)(20) și să asigure aplicarea efectivă a Deciziei-cadru privind rasismul și xenofobia, în vederea combaterii discriminării persistente împotriva romilor, a antisemitismului, a islamofobiei, a afrofobiei, a atitudinii discriminatorii față de țigani și a aporofobiei; subliniază că statele membre ar trebui să propună sau să își revizuiască și să își modifice, dacă este necesar, strategiile naționale de integrare, astfel încât toate persoanele să aibă capacitatea efectivă de a participa la procesul de incluziune, prin promovarea și protejarea drepturilor lor fundamentale;
35. își exprimă preocuparea cu privire la faptul că în 2017 nu a avut loc nicio îmbunătățire majoră în ceea ce privește atingerea obiectivelor strategiilor naționale de integrare a romilor; subliniază că resursele din fondurile ESI nu sunt conectate la strategiile naționale de integrare a romilor și adesea nu aduc beneficii populației rome; condamnă cazurile de discriminare, segregare, discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură și excluderea socială cu care se confruntă romii; condamnă discriminarea continuă a romilor în domeniile accesului la locuințe (în special evacuările cu forța), accesului la servicii medicale, educației, pieței muncii, justiției și egalității în fața legii; atrage atenția asupra faptului că copiii și femeile rome sunt în mod special vulnerabili;
36. regretă faptul că, în 2017, persoanele LGBTI s-au confruntat în continuare cu intimidarea, hărțuirea și violența și au fost afectate de multiple forme de discriminare, inclusiv în sfera educației, a sănătății, a locuințelor și a ocupării forței de muncă; este preocupat de experiențele continue legate de stigmatizarea, violența și discriminarea bazate pe gen ale persoanelor LGBTI și de lipsa de cunoștințe și intervenție din partea autorităților de aplicare a legii, în special în ceea ce privește persoanele transgen și persoanele LGBTI marginalizate și încurajează statele membre să adopte legi și politici de combatere a homofobiei și a transfobiei; condamnă ferm promovarea și practicarea terapiilor de conversie a persoanelor LGBTI și încurajează statele membre să le incrimineze; condamnă, de asemenea, cu fermitate patologizarea identităților trans și intersexuale; reamintește faptul că combaterea violenței legate de identitatea de gen, exprimarea de gen, caracteristicile sexuale sau orientarea sexuală a unei persoane țin de domeniul de competență al UE privind violența bazată pe gen; invită Comisia să integreze perspectiva identității de gen în cadrul acestuia; îndeamnă toate statele membre să adopte măsuri care să respecte și să susțină în mod similar dreptul la identitatea de gen, exprimarea de gen, integritatea fizică și la autodeterminare; invită statele membre să își actualizeze codurile penale conform Directivei privind egalitatea rasială; consideră că atât orientarea sexuală, cât și handicapul ar trebui incluse în toate cataloagele de trăsături protejate de discriminare; salută punerea în aplicare a unor articole din lista de acțiuni a Comisiei pentru promovarea egalității persoanelor LGBTI (2014-2019); solicită Comisiei să își mențină planificarea multianuală ambițioasă în acest domeniu, în strânsă cooperare cu organizațiile societății civile care activează în acest domeniu;
37. subliniază necesitatea de a combate discriminarea împotriva minorităților religioase; își exprimă preocuparea cu privire la ascensiunea antisemitismului și a islamofobiei; subliniază că discursurile și infracțiunile motivate de ură trebuie să fie combătute pentru a lupta împotriva creșterii numărului de persoane rasiste și xenofobe și a radicalizării acestora și reamintește că rasismul și xenofobia constituie infracțiuni, nu opinii;
38. reamintește că Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap este un tratat internațional cu caracter juridic obligatoriu, semnat și ratificat de UE, pus în aplicare prin actuala Strategie europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, pentru a asigura șanse egale în ceea ce privește accesibilitatea, participarea, egalitatea, încadrarea în muncă, educația și formarea, protecția socială, sănătatea și acțiunea externă a UE; subliniază că, în raportul său privind punerea în aplicare a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap publicat în februarie 2017, Comisia a remarcat faptul că, deși s-au făcut anumite progrese, în special prin Actul european privind accesibilitatea propus în 2015, persoanele cu handicap sunt în continuare defavorizate și discriminate în domeniile ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale; subliniază, în acest sens, că obiectivele strategiei rămân, că trebuie întreprinse măsuri specifice în perioada 2017-2020 și că Rezoluția Parlamentului din 30 noiembrie 2017 referitoare la implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități(21) a recomandat cerințe obligatorii privind accesibilitatea în spațiile publice, un procent minim pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, garanții de educație favorabilă incluziunii, inclusiv accesul la inițiative cum sunt Erasmus+, și o atenție specială acordată femeilor și copiilor cu handicap;
39. face apel la toate statele membre să conceapă un plan național pentru a combate toate formele de violență împotriva copiilor; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și reînnoi angajamentul de a stabili o nouă Agendă a UE pentru drepturile copilului, precum și o nouă strategie pentru drepturile copiilor și de a viza integrarea drepturilor copiilor în politicile, legislația și deciziile financiare ale UE, ținând cont de ele și la programarea și implementarea politicilor regionale și de coeziune;
40. regretă discriminarea multiplă și intersectorială cu care se confruntă persoanele în vârstă într-o societate europeană în curs de îmbătrânire; solicită tuturor nivelurilor de guvernare să integreze mai bine această dimensiune în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, inclusiv în implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
41. consideră că ritmul rapid al schimbărilor din lumea digitală necesită garanții mai eficace pentru datele cu caracter personal și pentru viața privată; subliniază că, în timp ce internetul și platformele de socializare și alte platforme sunt instrumente de comunicare remarcabile, în special ca surse de informare pentru public, ele pot fi utilizate, în același timp, ca instrumente tehnologice pentru controlul societății civile, amenințând grupurile vulnerabile, în special femeile și copiii, îndeosebi prin urmărire, hărțuire și publicarea unor fotografii sexuale sau nud fără acord; face apel la statele membre să asigure efectiv dreptul de a primi și de a difuza informații în conformitate cu articolul 11 din Cartă, printr-o abordare echilibrată în ceea ce privește reglementarea conținutului online; ia act de propunerea de regulament a Comisiei pentru prevenirea difuzării de conținut terorist online și solicită Consiliului și Parlamentului să lucreze asupra textului, pentru a asigura controlul judiciar al deciziilor de eliminare a conținutului online;
Rolul și mandatul FRA
42. salută constatările pozitive ale celei de-a doua evaluări externe independente a FRA pentru perioada 2013-2017 (octombrie 2017) și recomandările ulterioare ale Consiliului de administrație al FRA;
43. salută activitatea operațională a agenției în diverse zone, de exemplu, în hotspot-urile de migrație din Grecia și Italia, acțiunile de sensibilizare a publicului și formarea în materie de drepturi ale omului; solicită ca misiunea generală obligatorie a agenției să fie extinsă pentru a include, de asemenea, sarcina operațională de furnizare a asistenței tehnice, de formare și de construire a capacităților în domeniul drepturilor fundamentale în cadrul instituțiilor, organismelor și agențiilor UE, precum și în statele membre, atunci când acestea pun în aplicare legislația UE;
44. ia act de diferitele avize emise de FRA și îndeamnă ferm statele membre să ia în considerare și să pună în aplicare recomandările sale, pentru a garanta respectarea cu rigurozitate a drepturilor fundamentale în cadrul UE;
45. își reiterează solicitarea de aliniere a mandatului FRA la Tratatul de la Lisabona, inclusiv prin explicitarea faptului că regulamentul de instituire se referă la cooperarea polițienească și judiciară;
46. salută avizele FRA privind proiectele de acte legislative ale UE și este de acord cu recomandarea Consiliului său de administrație potrivit căreia „atunci când legislatorul UE se ocupă de dosare legislative care ridică probleme legate de drepturile fundamentale, agenția ar trebui să fie în măsură să ofere asistență și expertiză în momentul și în locul în care este necesar, și nu doar atunci când i se solicitată oficial acest lucru” și „pentru a profita pe deplin de expertiza agenției în procesul legislativ, regulamentul de înființare ar trebui să îi permită agenției să emită avize fără caracter obligatoriu asupra proiectelor de legislație a UE din proprie inițiativă”;
47. consideră că instituțiile UE ar trebui să pună la dispoziție forme mai bune de consultare, evaluare a impactului și control juridic, inclusiv prin solicitarea unor recomandări din partea organismelor independente de experți adecvate, cum ar fi FRA, ori de câte ori un dosar legislativ are potențialul de a promova sau de a afecta negativ drepturile fundamentale; consideră, în acest sens, că s-ar putea prevedea consultarea mai frecventă a FRA într-o versiune revizuită a Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare;
48. recomandă ca legislatorii UE să solicite FRA consultanță externă independentă privind drepturile omului ori de câte ori un dosar legislativ ridică probleme grave legate de drepturile fundamentale; solicită Comisiei să se asigure că agenția dispune de mecanismele necesare care să îi permită să își îndeplinească integral misiunea;
o o o
49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/aid_development_cooperation_fundamental_rights/1_ro_act_part1_v4_2.pdf
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Raport privind drepturile fundamentale 2017, http://fra.europa.eu/en/publication/2017/fundamental-rights-report-2017