Modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European
212k
70k
Decizia Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European în ceea ce privește: titlul I capitolele 1 și 4; titlul V capitolul 3; titlul VII capitolele 4 și 5; titlul VIII capitolul 1; titlul XII; titlul XIV și anexa II (2018/2170(REG))
– având în vedere articolele 226 și 227 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0462/2018),
1. hotărăște să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;
2. decide că modificările intră în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune, cu excepția modificărilor prin care se introduce la articolul 11 alineatul (3e) al doilea paragraf și prin care se introduc articolele 6 și 7 din Codul comportamentului corespunzător al deputaților în Parlamentul European în exercitarea funcțiilor lor, precum și a modificărilor aduse articolelor 196 și 204, care intră în vigoare la deschiderea primei perioade de sesiune care urmează următoarelor alegeri pentru Parlamentul European, programate în 2019;
3. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.
Textul în vigoare
Amendamentul
Amendamentul 1 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – titlu
Interesele financiare ale deputaților și regulile de conduită
Reguli de conduită
Amendamentul 2 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 1
(1) Parlamentul elaborează norme în materie de transparență privind interesele financiare ale membrilor săi, sub forma unui cod de conduită adoptat cu majoritatea membrilor care îl compun și anexat la prezentul regulament4.
eliminat
Aceste norme nu pot, în schimb, să împiedice sau să limiteze exercitarea mandatului și a activităților politice sau de altă natură pe care le presupune acesta.
______________
4 A se vedea anexa I.
Amendamentul 3 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 2
(2) Deputații ar trebui să adopte practica sistematică de a participa la reuniuni numai cu reprezentanții de interese care s-au înregistrat în Registrul de transparență instituit prin acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență5.
eliminat
______________
5 Acordul din 16 aprilie 2014 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii (JO L 277, 19.9.2014, p. 11).
Amendamentul 4 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1
Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc, se bazează pe valorile și principiile definite în tratate și, în special, în Carta drepturilor fundamentale și păstreazădemnitatea Parlamentului.În plus, comportamentul deputaților nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, menținerea securității și a ordinii în clădirile Parlamentului sau funcționarea echipamentelor Parlamentului.
Comportamentul deputaților este caracterizat de respectul reciproc și se bazează pe valorile și principiile definite în tratate și, în special, în Carta drepturilor fundamentale. Deputații respectădemnitatea Parlamentului și nuaduc prejudicii reputației sale.
Amendamentul 5 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 2
În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte.
eliminat
Amendamentul 6 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 3
Deputații respectă normele Parlamentului privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale.
eliminat
Amendamentul 7 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 4
Nerespectarea acestor principii și norme poate conduce la aplicarea unor măsuri în conformitate cu articolele 165, 166 și 167.
eliminat
Amendamentul 8 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)
(3a) Deputații nu compromit buna desfășurare a lucrărilor parlamentare și nu compromit menținerea securității și a ordinii în clădirile Parlamentului sau funcționarea echipamentelor sale.
Amendamentul 9 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 b (nou)
(3b) Deputații nu perturbă ordinea în sala de ședințe și se abțin de la orice comportament necorespunzător. Deputații nu afișează pancarte.
Amendamentul 10 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 c (nou)
(3c) În cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe, deputații nu folosesc un limbaj ofensator.
Amendamentul 11 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 c (nou) – interpretare
La evaluarea caracterului jignitor sau nu al limbajului folosit de către un deputat în cadrul unei dezbateri parlamentare ar trebui să se ia în considerare, printre altele, intențiile identificabile ale vorbitorului, percepția declarației de către public, măsura în care aceasta afectează demnitatea și reputația Parlamentului, precum și libertatea de exprimare a deputatului în cauză. De exemplu, limbajul defăimător, discursurile de incitare la ură și incitarea la discriminare, în special din orice motiv menționat la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, ar constitui, în mod normal, cazuri de „limbaj ofensator” în sensul prezentului articol.
Amendamentul 12 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 d (nou)
(3d) Deputații respectă normele Parlamentului referitoare la tratamentul informațiilor confidențiale.
Amendamentul 13 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 3 e (nou)
(3e) Deputații se abțin de la orice tip de hărțuire psihologică sau sexuală și respectă Codul comportamentului corespunzător al deputaților în Parlamentul European în exercitarea funcțiilor lor, anexat la prezentul Regulament de procedură1a.
Deputații nu pot fi aleși în funcții în Parlament sau în organele acestuia, nu pot fi numiți raportori și nu pot participa la delegații oficiale sau la negocieri interinstituționale fără să fi semnat declarația aferentă codului respectiv.
____________________
1a Codul comportamentului corespunzător al deputaților în Parlamentul European în exercitarea funcțiilor lor, adoptat de Birou la 2 iulie 2018, devine una dintre anexele la prezentul Regulament de procedură.
Amendamentul 14 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 4
(4) Aplicarea prezentului articol nu aduce, în schimb, atingere ritmului dezbaterilor parlamentare sau libertății de exprimare a deputaților.
eliminat
Aceasta se întemeiază pe respectul deplin al prerogativelor deputaților, astfel cum sunt definite în dreptul primar al Uniunii și în Statutul deputaților.
Aceasta are drept bază principiul transparenței și garantează că orice dispoziție în materie este adusă la cunoștința deputaților, care sunt informați în mod individual cu privire la drepturile și obligațiile lor.
Amendamentul 15 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 5
(5) Dacă o persoană care este angajată de un deputat sau o altă persoană pentru care deputatul a obținut accesul în clădirile Parlamentului sau la echipamentele acestuia nu respectă regulile de conduită menționate la alineatul (3), sancțiunile stabilite la articolul 166 potfiaplicate, atunci când este cazul, deputatului în cauză.
(5) Dacă o persoană care lucrează pentru un deputat sau o altă persoană pentru care deputatul a obținut accesul în clădirile Parlamentului sau la echipamentele acestuia nu respectă regulile de conduită stabilite în cadrul prezentului articol, comportamentul respectiv poatefiimputabil, atunci când este cazul, deputatului în cauză.
Amendamentul 16 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 5 a (nou)
(5a) Aplicarea prezentului articol nu aduce, în schimb, atingere ritmului dezbaterilor parlamentare sau libertății de exprimare a deputaților.
Amendamentul 17 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 5 b (nou)
(5b) Prezentul articol se aplică, mutatis mutandis, în organele, comisiile și delegațiile Parlamentului.
Amendamentul 18 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 6
(6) Chestorii stabilesc numărul maxim de asistenți pe care îi poate acredita fiecare deputat.
eliminat
Amendamentul 19 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 – alineatul 7
(7) Regulile de conduită, drepturile și privilegiile foștilor deputați sunt stabilite printr-o decizie a Biroului. Între foștii deputați nu se stabilește nicio diferență de tratament.
eliminat
Amendamentele 20 și 75 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Interesele financiare ale deputaților și Registrul de transparență
(1) Parlamentul elaborează norme în materie de transparență privind interesele financiare ale membrilor săi, sub forma unui cod de conduită adoptat cu majoritatea membrilor care îl compun și anexat la prezentul regulament1a.
Aceste norme nu pot, în schimb, să împiedice sau să limiteze deputații în exercitarea mandatului lor și a activităților politice sau de altă natură pe care le presupune acesta.
(2) Deputații ar trebui să adopte practica sistematică de a participa la reuniuni numai cu reprezentanții de interese care s-au înregistrat în Registrul de transparență instituit prin acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență1b.
(3) Deputații ar trebui să publice online toate reuniunile programate cu reprezentanții grupurilor de interese care intră sub incidența Registrului de transparență. Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (6) din anexa I, raportorii, raportorii din umbră și președinții de comisie publică online, pentru fiecare raport, toate reuniunile programate cu reprezentanții grupurilor de interese care intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență. Biroul pune la dispoziție infrastructura necesară pe site-ul Parlamentului.
(4) Biroul pune la dispoziție infrastructura necesară pe pagina online a deputaților de pe site-ul Parlamentului pentru acei deputați care doresc să publice un audit voluntar sau o confirmare, în conformitate cu normele aplicabile ale Statutului deputaților și cu normele sale de aplicare, cu privire la faptul că indemnizația pentru cheltuieli generale a fost folosită de către aceștia în conformitate cu normele aplicabile ale Statutului deputaților și cu normele sale de aplicare.
(5) Aceste norme nu pot, în schimb, să împiedice sau să limiteze exercitarea mandatului și a activităților politice sau de altă natură pe care le presupune acesta.
(6) Regulile de conduită, drepturile și privilegiile foștilor deputați sunt stabilite printr-o decizie a Biroului. Între foștii deputați nu se aplică nicio diferență de tratament.
__________________
1a A se vedea anexa I.
1b Acordul din 16 aprilie 2014 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii (JO L 277, 19.9.2014, p. 11).
Amendamentul 88 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 32 – alineatul 5
5. Constituirea unui grup politic trebuie adusă la cunoștința Președintelui printr-o declarație. În această declarație trebuie menționată denumirea grupului și numele membrilor, precum și componența biroului.Aceasta trebuie semnată de către toți membrii grupului respectiv.
5. Constituirea unui grup politic trebuie adusă la cunoștința Președintelui printr-o declarație. În această declarație trebuie inclusă:
– denumirea grupului,
– o declarație politică, care stabilește scopul grupului, și
– numele membrilor, precum și componența biroului.
Toți membrii grupului declară în scris, într-o anexă la declarație, că au aceleași afinități politice.
Amendamentul 21 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Intergrupurile, precum și alte grupări neoficiale sunt pe deplin transparente în acțiunile lor și nu se implică în activități care pot fi confundate cu activitățile oficiale ale Parlamentului sau ale organelor sale.Ele nu pot organiza evenimente în țări terțe care coincid cu o misiune a unui organism oficial al Parlamentului, inclusiv cu o delegație oficială de observare a alegerilor.
Amendamentul 22 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 2
(2) Grupările de acest tip sunt pe deplin transparente în acțiunile lor și nu se pot implica în activități care pot genera confuzii în raport cu activitățile oficiale ale Parlamentului sau ale organelor sale. Sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în normele privind constituirea unor astfel de grupări, astfel cum au fost adoptate de Birou, grupurile politice pot facilita activitățile intergrupurilor punându-le la dispoziție sprijin logistic.
(2) Sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în normele interne ale Parlamentului privind constituirea unor astfel de grupări, un grup politic le poate facilita activitățile punându-le la dispoziție sprijin logistic.
Amendamentul 23 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
Și celelalte grupări neoficiale au obligația de a declara, până la sfârșitul lunii următoare, orice sprijin, în numerar sau în natură, pe care deputații nu l-au declarat în mod individual în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul anexei I.
Amendamentul 24 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 3 a (nou)
(3a) Doar reprezentanții de interese care sunt înregistrați în Registrul de transparență pot participa la activitățile intergrupurilor sau ale unor grupări neoficiale organizate în clădirile Parlamentului, de exemplu participând la reuniuni sau evenimente ale intergrupului sau ale altor grupări neoficiale, oferind sprijin acestora sau fiind coorganizatori ai evenimentelor lor.
Amendamentul 25 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 4
(4) Chestorii țin un registru al declarațiilor menționate la alineatul (3). Acest registru este publicat pe site-ul de internet al Parlamentului. Chestorii adoptă modalitățile referitoare la aceste declarații și asigură aplicarea efectivă a prezentului articol.
(4) Chestorii țin un registru al declarațiilor menționate la alineatul (3). Chestorii adoptă modalitățile referitoare la aceste declarații și la publicarea lor pe site-ul Parlamentului.
Amendamentul 26 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 – alineatul 4 a (nou)
(4a) Chestorii asigură punerea în aplicare efectivă a prezentului articol.
Amendamentul 27 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 128 – alineatul 4
(4) Unul dintre autorii întrebării poate dezvolta întrebarea. Destinatarul răspunde la aceasta.
(4) Un deputat desemnat în avans de autorii întrebării prezintă întrebarea în plen. În cazul în care deputatul respectiv nu este prezent, întrebarea devine caducă. Destinatarul răspunde la aceasta.
Amendamentul 28 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 1
(1) Orice deputat poate adresa Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate întrebări cu solicitare de răspuns scris, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament27. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora.
(1) Orice deputat, grup politic sau comisie poate adresa Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate întrebări cu solicitare de răspuns scris, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament27. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora.
________________________
____________________
27 A se vedea anexa II.
27 A se vedea anexa II.
Amendamentul 29 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 2
(2) Întrebările sunt prezentate Președintelui. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Președintele decide nu doar în temeiul dispozițiilor anexei menționate la alineatul (1), ci și în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. Decizia motivată a Președintelui este comunicată autorului întrebării.
(2) Întrebările sunt prezentate Președintelui în format electronic. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Președintele decide nu doar în temeiul dispozițiilor anexei menționate la alineatul (1), ci și în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. Decizia motivată a Președintelui este comunicată autorului întrebării.
Amendamentul 30 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 3
(3) Întrebările sunt prezentate în format electronic. Fiecare deputat poate prezenta cel mult douăzeci de întrebări în decursul unei perioade de trei luni consecutive.
(3) Fiecare deputat, grup politic sau comisie poate prezenta cel mult douăzeci de întrebări în decursul unei perioade de trei luni consecutive. De regulă, destinatarul răspunde întrebărilor în termen de șase săptămâni de la data la care i-au fost transmise. Cu toate acestea, orice deputat, grup politic sau comisie poate desemna, lunar, una dintre întrebările sale drept „întrebare prioritară”, la care destinatarul trebuie să răspundă în termen de trei săptămâni de la data la care i-a fost transmisă.
Amendamentul 31 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 5
(5) În cazul în care destinatarul nu poate răspunde la o întrebare în termen de trei săptămâni (pentru întrebările prioritare) sau de șase săptămâni (pentru întrebările fără caracter prioritar) de la momentul în care este transmisă destinatarului, întrebarea se poate înscrie, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente.
(5) În cazul în care destinatarul nu a răspuns la o întrebare în termenul prevăzut la alineatul(3), comisia competentă poate decide să o plaseze pe ordinea de zi a următoarei sale reuniuni.
Amendamentul 32 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 6
(6) Orice deputat poate adresa o întrebare prioritară o dată pe lună.
eliminat
Amendamentul 33 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 – alineatul 7
(7) Întrebările se publică, însoțite de toate răspunsurile, inclusiv de eventuale anexe, pe site-ul de internet al Parlamentului.
(7) Întrebările și răspunsurile, însoțite de eventualele lor anexe, se publică pe site-ul Parlamentului.
Amendamentul 34 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130a
Articolul 130a
eliminat
Interpelări minore cu solicitare de răspuns scris
(1) Prin interpelările minore, care constau în întrebări cu solicitare de răspuns scris, o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul pot solicita Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să furnizeze Parlamentului informații cu privire la chestiuni specifice.
Aceste întrebări sunt prezentate Președintelui, care, sub rezerva conformității lor cu Regulamentul de procedură în general și cu criteriile prevăzute într-o anexă la Regulamentul de procedură28, solicită destinatarului să răspundă în termen de două săptămâni; Președintele poate extinde acest termen în urma consultării autorilor întrebărilor.
(2) Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului.
_____________________
28 A se vedea anexa II.
Amendamentul 35 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – titlu
Interpelări majore cu solicitare de răspuns scris și dezbatere
Interpelări majore cu solicitare de răspuns scris
Amendamentul 36 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 1
(1) Interpelările majore constau în întrebări cu solicitare de răspuns scris și dezbatere care pot fi adresate de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre deputații care compun Parlamentul Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Întrebările pot include o scurtă expunere de motive.
(1) Interpelările majore constau în întrebări cu solicitare de răspuns scris adresate de un grup politic Consiliului, Comisiei sau vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Aceste întrebări sunt prezentate în scris Președintelui, care, sub rezerva conformității lor cu Regulamentul de procedură în general și cu criteriile prevăzute într-o anexă la Regulamentul de procedură29, informează imediat destinatarul despre întrebare, solicitându-i să comunice dacă va răspunde și, în caz afirmativ, când.
_____________________
29 A se vedea anexa II.
Amendamentul 37 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 1 a (nou)
(1a) Interpelările majore sunt de interes general și sunt prezentate Președintelui în scris. Ele nu depășesc 500 de cuvinte. Dacă interpelarea majoră respectă dispozițiile prezentului Regulament de procedură în general, Președintele o transmite imediat destinatarului în vederea obținerii unui răspuns în scris.
Amendamentul 38 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 1 b (nou)
(1b) Se pot depune cel mult 30 de interpelări majore pe an. Conferința președinților asigură distribuirea echitabilă a acestor interpelări între grupurile politice și niciun grup politic nu prezintă mai mult de o interpelare majoră pe lună.
Amendamentul 39 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 1 c (nou)
(1c) În cazul în care destinatarul nu răspunde în termen de șase săptămâni de la transmiterea interpelării majore, aceasta, la cererea autorului, este înscrisă pe proiectul definitiv de ordine de zi a Parlamentului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 149 și cu respectarea dispozițiilor de la alineatul (3a).
Amendamentul 40 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 2
(2) La primirea răspunsului scris, interpelarea majoră este înscrisă pe proiectul de ordine de zi a Parlamentului, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 149 din Regulamentul de procedură. Trebuie să se organizeze o dezbatere în cazul în care acest lucru este solicitat de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul.
(2) La primirea răspunsului scris, dacă un numărdedeputați sau un grup sau mai multe grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu o solicită, interpelarea majoră este înscrisă pe proiectul definitiv de ordine de zi a Parlamentului, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 149 și cu respectarea dispozițiilor de la alineatul (3a).
Amendamentul 41 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 3
(3) Dacă destinatarul întrebării refuză să ofere un răspuns sau nu răspunde în trei săptămâni, întrebarea este înscrisă pe proiectul de ordine de zi. Trebuie să se organizeze o dezbatere în cazul în care acest lucru este solicitat de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul. Înainte de dezbatere, unul dintre autorii întrebării poate fi autorizat să expună motive suplimentare în sprijinul întrebării adresate.
eliminat
Amendamentul 42 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 3 a
(3a) În cursul unei perioade de sesiune, nu se dezbat mai mult de trei interpelări majore. În cazul în care se solicită dezbaterea a mai mult de trei interpelări majore în cursul unei perioade de sesiune, Conferința președinților le include în proiectul definitiv de ordine de zi în ordinea în care a primit solicitările de dezbatere respective.
Amendamentul 43 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 4
(4) Unul dintre autorii întrebării poate dezvolta întrebarea.Răspunsul este dat deun membru al instituțieiîncauză.
(4) Un deputat desemnat în avans de către autor saudecătre cei care solicită dezbatereaînconformitate cu alineatul (2) prezintă interpelarea majoră în plen.În cazul în care deputatul respectiv nu este prezent, interpelarea devine caducă.Destinatarul răspunde la aceasta.
Articolul 123 alineatele (2)-(5) privind depunerea și votarea propunerilor de rezoluție se aplică mutatis mutandis.
Articolul 123 alineatele (2)-(8) privind depunerea și votarea propunerilor de rezoluție se aplică mutatis mutandis.
Amendamentul 44 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130b – alineatul 5
(5) Întrebările de acest tip se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului.
(5) Interpelările de acest tip se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul Parlamentului.
Amendamentul 45 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 – alineatul 1
(1) Președintele cheamă la ordine orice deputat care aduce atingere bunei desfășurări a ședinței sau al cărui comportament nu este compatibil cu dispozițiile pertinente prevăzute la articolul 11.
(1) Președintele cheamă la ordine orice deputat care încalcă regulile de conduită prevăzute la articolul 11 alineatele (3b) sau (3c).
Amendamentul 46 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 – alineatul 2
(2) În caz de recidivă, Președintele cheamă deputatul respectiv din nou la ordine, iar acest fapt se consemnează în procesul-verbal.
(2) În caz de repetare a încălcării, Președintele cheamă deputatul respectiv din nou la ordine, iar acest fapt se consemnează în procesul-verbal.
Amendamentul 47 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 – alineatul 3
(3) Dacă perturbarea continuă, sau în cazul unei noi recidive, Președintele poate retrage dreptul la cuvânt deputatului respectiv și acesta sau aceasta poate fi exclus(ă) din sală de către Președinte pentru restul ședinței. De asemenea, în cazuri deosebit de grave, Președintele poate să recurgă la această ultimă măsură imediat, fără o a doua chemare la ordine. Secretarul General asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul aprozilor și, dacă este necesar, al personalului de securitate al Parlamentului.
(3) Dacă încălcarea continuă, sau în cazul unei noi încălcări, Președintele poate retrage dreptul la cuvânt deputatului respectiv și acesta sau aceasta poate fi exclus(ă) din sală de către Președinte pentru restul ședinței. De asemenea, în cazuri deosebit de grave, Președintele poate să recurgă la această ultimă măsură imediat, fără o a doua chemare la ordine. Secretarul General asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul aprozilor și, dacă este necesar, al personalului de securitate al Parlamentului.
Amendamentul 48 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 – alineatul 5
(5) Președintele poate hotărî întreruperea transmisiei în direct a ședinței în cazul în care un deputat folosește un limbaj sau areuncomportament calomniator, rasist sau xenofob.
(5) Președintele poate hotărî întreruperea transmisiei în direct a ședinței în cazul încălcării articolului 11 alineatele (3b) sau (3c) de cătreundeputat.
Amendamentul 49 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 – alineatul 6 – paragraful 1
Președintele poate decide să elimine din înregistrarea audiovizuală a lucrărilor acele părți din discursul unui deputat care conțin un limbaj calomniator, rasistsauxenofob.
Președintele poate decide să elimine din înregistrarea audiovizuală a lucrărilor acele părți din discursul unui deputat care încalcă articolul 11 alineatele (3b)sau(3c).
Amendamentul 50 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 166 – alineatul 1
(1) În cazul în care un deputat tulbură ședința într-un mod grav sau perturbă lucrările Parlamentului încălcând principiile stabilite la articolul 11, Președintele adoptă o decizie motivată prin care pronunță sancțiunea corespunzătoare.
(1) În cazul unei încălcări grave a articolului 11 alineatele (3a)-(5b), Președintele adoptă o decizie motivată prin care pronunță sancțiunea corespunzătoare cu privire la deputatul respectiv în conformitate cu prezentul articol.
În ceea ce privește articolul 11 alineatele (3b) sau (3c), Președintele poate adopta o decizie motivată în temeiul prezentului articol, indiferent dacă i-a fost aplicată sau nu anterior deputatului în cauză o măsură imediată în sensul articolului 165.
În ceea ce privește articolul 11 alineatul (3e), Președintele poate adopta o decizie motivată în temeiul prezentului articol numai după constatarea unui act de hărțuire în conformitate cu procedura administrativă internă aplicabilă privind hărțuirea și prevenirea acesteia.
Președintele poate sancționa un deputat în cazul în care prezentul regulament de procedură sau o decizie adoptată de Birou în conformitate cu articolul 25 prevăd aplicarea prezentului articol.
Deputatul în cauză este invitat de Președinte să prezinte observații în scris înainte de adoptarea deciziei. În cazuri excepționale, președintele poate lua decizia de a convoca o audiere a deputatului în cauză.
Decizia este notificată deputatului în cauză prin scrisoare recomandată sau, în cazurile urgente, prin aprozi.
După notificarea ei către deputatul în cauză, orice sancțiune impusă deputatului este anunțată de Președinte în Parlament, iar președinții organelor, ai comisiilor și ai delegațiilor din care face parte deputatul sunt și ei informați.
După ce sancțiunea devine definitivă, aceasta este publicată în mod vizibil pe site-ul Parlamentului pe întreaga durată a legislaturii.
Amendamentul 51 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 166 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Deputatul în cauză este invitat de Președinte să prezinte observații în scris înainte de adoptarea deciziei. În cazul în ar fi mai oportun, Președintele poate decide ca în loc de prezentarea de observații în scris să convoace o audiere orală.
Decizia de a aplica o sancțiune este notificată deputatului în cauză prin scrisoare recomandată sau, în cazurile urgente, prin aprozi.
După notificarea deciziei respective deputatului în cauză, orice sancțiune aplicată unui deputat este anunțată de Președinte în plen. Președinții organelor, ai comisiilor și ai delegațiilor din care face parte deputatul sunt și ei informați.
După ce sancțiunea devine definitivă, aceasta este publicată în mod vizibil pe site-ul Parlamentului pe întreaga durată a legislaturii.
Amendamentul 52 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 166 – alineatul 2
(2) La aprecierea comportamentelor manifestate, se ia în considerare caracterul excepțional, recurent sau permanent, precum și gradul de gravitate al acestora.
(2) La aprecierea comportamentelor manifestate, se ia în considerare caracterul excepțional, recurent sau permanent, precum și gradul de gravitate al acestora. De asemenea, se ține seama, dacă este cazul, de posibilele prejudicii aduse demnității și reputației Parlamentului.
Este necesar să se facă distincție între comportamentele de natură vizuală, care pot fi tolerate în măsura în care nu sunt injurioase, difamatoare, rasiste sau xenofobe și păstrează limite rezonabile, și cele care provoacă o perturbare activă a activității parlamentare.
Amendamentul 53 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 166 – alineatul 4
(4) Măsurile prevăzute la alineatul (3) literele (b) - (e) pot fi dublate în caz de încălcare repetată sau în cazul în care deputatul refuză să se conformeze unei măsuri luate în temeiul articolului 165 alineatul (3).
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 54 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 174 – alineatul 7
(7) Președintele poate supune la vot în bloc alte amendamente în cazul în care acestea sunt complementare, cu excepția cazului în care un grup politic sau un număr de deputați care atinge cel puțin pragul redus au solicitat un vot separat sau pe părți. Și autorii de amendamente pot propune votarea în bloc, în cazul în care amendamentele lor sunt complementare.
(7) Președintele poate supune la vot în bloc alte amendamente în cazul în care acestea sunt complementare, cu excepția cazului în care un grup politic sau un număr de deputați care atinge cel puțin pragul redus au solicitat un vot separat sau pe părți. Și autorii de amendamente pot propune votarea în bloc în cazul propriilor amendamente.
Amendamentul 55 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 174 – alineatul 10
(10) Un amendament pentru care se solicită votul prin apel nominal face obiectul unui vot separat.
(10) Un amendament pentru care se solicită votul prin apel nominal face obiectul unui vot separat de alte amendamente.
Amendamentul 56 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 177 – interpretare
Orice încălcare a prezentului articol se va considera dreptoperturbare gravă a ședinței, în sensul articolului 166 alineatul (1) și va avea consecințele juridice menționate la articolul respectiv.
Orice încălcare a prezentului articol este consideratăoîncălcare gravă a articolului 11 alineatul (3b).
Amendamentul 57 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 196
Articolul 196
Articolul 196
Constituirea comisiilor permanente
Constituirea comisiilor permanente
La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul constituie comisii permanente. Responsabilitățile acestora sunt prevăzute într-o anexă la prezentul Regulament de procedură52 care se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate. Numirea membrilor acestor comisii are loc în timpul primei perioade de sesiune a Parlamentului nou-ales și, din nou, la încheierea unei perioade de doi ani și jumătate.
La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul constituie comisii permanente. Responsabilitățile acestora sunt prevăzute într-o anexă la prezentul Regulament de procedură52 care se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate. Alegerea membrilor acestor comisii are loc în timpul primei perioade de sesiune a Parlamentului nou-ales.
Responsabilitățile comisiilor permanente pot fi definite la o dată diferită de data constituirii acestora.
Responsabilitățile comisiilor permanente pot fi redefinite și la o dată diferită de data constituirii acestora.
_________________
_________________
52 A se vedea anexa V.
52 A se vedea anexa V.
Amendamentul 58 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 204 – alineatul 1
(1) La prima reuniune a comisiei după numirea membrilor comisiilor în conformitate cu articolul 199, comisia alege, dintre membrii titulari ai comisiei respective, un președinte și, în tururi de scrutin diferite, vicepreședinți care formează biroul comisiei. Numărul vicepreședinților care urmează a fi aleși este hotărât de către Parlament, în urma unei propuneri a Conferinței președinților. Diversitatea Parlamentul trebuie să se reflecte în componența biroului fiecărei comisii; nu se permite ca un birou să fie format exclusiv din bărbați sau din femei sau ca toți vicepreședinții să provină din același stat membru.
(1) La prima reuniune a comisiei după numirea membrilor comisiilor în conformitate cu articolul 199 și, din nou, la doi ani și jumătate după această dată, comisia alege, dintre membrii titulari ai comisiei respective, un președinte și, în tururi de scrutin diferite, vicepreședinți, care formează biroul comisiei. Numărul vicepreședinților care urmează a fi aleși este hotărât de către Parlament, în urma unei propuneri a Conferinței președinților. Diversitatea Parlamentul trebuie să se reflecte în componența biroului fiecărei comisii; nu se permite ca un birou să fie format exclusiv din bărbați sau din femei sau ca toți vicepreședinții să provină din același stat membru.
Amendamentul 59 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 210a – titlu
Procedura pentru consultarea de către o comisie a documentelor confidențiale primite de Parlament
Procedura pentru consultarea de către o comisie a documentelor confidențiale în cadrul unei reuniuni a comisiei cu ușile închise
Amendamentul 60 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 210a – alineatul 3 – paragraful 1
În cazul în care președintele comisiei a declarat că se aplică procedura de confidențialitate, lareuniune asistă numai membrii comisiei, funcționarii și experții desemnați în prealabil de cătrepreședinteșia căror prezență este strict necesară.
În cazul în care președintele comisiei a declarat că se aplică procedura de confidențialitate, reuniunea se desfășoară cu ușile închise, iar laea pot asista numai membrii comisiei, inclusiv membrii supleanți. Comisia poate decide, în conformitate cu cadrul juridic interinstituțional aplicabil, ca la reuniune să poată participa și alți deputați în conformitate cu articolul 206 alineatul (3). La reuniune pot participa și persoanele pe care președintele le-a desemnat în prealabil ca având „nevoia de a cunoaște”, respectând în mod corespunzător toate restricțiile care decurg din normele aplicabile privind tratamentul informațiilor confidențiale de cătreParlament. În ceea ce privește consultarea informațiilor clasificate la nivelul CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și la un nivel superior sau în cazul unor limitări specifice ale accesului care decurg din cadrul juridic interinstituțional, se pot aplica restricții suplimentare.
Amendamentul 61 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 210a – alineatul 4
(4) Examinarea cazurilor de încălcare a confidențialității poate fi cerută de un număr de deputați sau un grup sau grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu în comisia care a deschis procedura de confidențialitate. Această cerere se poate înscrie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisei. Cu majoritatea voturilor membrilor săi, comisia poate decide să transmită chestiunea Președintelui, în vederea unei examinări suplimentare în conformitate cu articolele 11 și 166.
(4) Fără a aduce atingere normelor aplicabile cu privire la încălcarea confidențialității în general, examinarea cazurilor de încălcare a confidențialității poate fi cerută de un număr de deputați sau un grup sau grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu în comisia care a deschis procedura de confidențialitate. Această cerere se poate înscrie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisei. Cu majoritatea voturilor membrilor săi, comisia poate decide să transmită chestiunea Președintelui, în vederea unei examinări suplimentare în conformitate cu articolele 11 și 166.
Amendamentul 62 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 211 – titlu
Audierile publice consacrate inițiativelor cetățenești
Audierile publice și dezbaterile consacrate inițiativelor cetățenești
Amendamentul 63 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 211 – alineatul 7 a (nou)
(7a) Parlamentul organizează o dezbatere privind o inițiativă cetățenească publicată în registrul prevăzut în acest scop, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 211/2011, în cursul unei perioade de sesiune care urmează audierii publice și, atunci când înscrie dezbaterea pe ordinea sa de zi, decide dacă este cazul sau nu să încheie dezbaterea printr-o rezoluție. El nu încheie dezbaterea printr-o rezoluție în cazul în care un raport privind același subiect sau un subiect similar este prevăzut pentru perioada de sesiune în curs sau pentru perioada de sesiune următoare, cu excepția cazului în care Președintele formulează, din motive excepționale, alte propuneri. În cazul în care Parlamentul hotărăște încheierea unei dezbateri printr-o rezoluție, comisia competentă, un grup politic sau un număr de deputați care atinge cel puțin pragul redus pot depune o propunere de rezoluție. Articolul 123 alineatele (3)-(8) privind depunerea și votarea propunerilor de rezoluție se aplică mutatis mutandis.
Amendamentul 76 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 211 – alineatul 8
8. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere pentru un act juridic privind o inițiativă cetățenească depusă cu succes în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011 în termen de douăsprezece luni de la emiterea unui aviz pozitiv cu privire la aceasta și de la stabilirea, într-o comunicare, a acțiunilor pe care intenționează să le întreprindă, comisia competentă pentru subiectul în cauză poate să organizeze o audiere cu consultarea organizatorilor inițiativei cetățenești și, dacă este necesar, să declanșeze procedura prevăzută la articolul 46 din Regulamentul de procedură cu scopul de a exercita dreptul Parlamentului de a solicita Comisiei să prezinte o propunere adecvată.
8. În urma comunicării Comisiei prin care aceasta își prezintă concluziile juridice și politice cu privire la o anumită inițiativă cetățenească, Parlamentul evaluează acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a acestei comunicări. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere adecvată privind o inițiativă cetățenească, comisia competentă pentru subiectul în cauză poate să organizeze o audiere cu consultarea organizatorilor inițiativei cetățenești. De asemenea, Parlamentul poate decide dacă să organizeze sau nu o dezbatere în plen și dacă să închidă dezbaterea cu o rezoluție. Procedura prevăzută la articolul 211 alineatul (7a) se aplică mutatis mutandis. De asemenea, Parlamentul poate decide să își exercite dreptul care îi este conferit prin articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, activând astfel procedura prevăzută la articolul 46.
Amendamentul 64 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 223a – titlu - nota de subsol
61 Articolul 223a se aplică numai partidelor politice europene și fundațiilor politice europene în sensul articolului 2 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. A se vedea, de asemenea, notele de subsol de la articolele 224 și 225.
61 Articolul 223a se aplică numai partidelor politice europene și fundațiilor politice europene în sensul articolului 2 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
Amendamentul 65 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 223a – alineatul 2 a (nou)
(2a) În temeiul articolului 10 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, un grup de cel puțin 50 de cetățeni poate depune o cerere motivată prin care să invite Parlamentul să ceară verificarea menționată la alineatul (2). Această cerere motivată nu este lansată sau semnată de către deputați. Ea include probe concrete substanțiale care arată că partidul politic european sau fundația politică europeană în cauză nu respectă condițiile menționate la alineatul (2).
Președintele înaintează cererile admisibile primite din partea grupurilor de cetățeni comisiei competente pentru examinarea suplimentară.
După examinare, care ar trebui să aibă loc în termen de patru luni de la sesizarea inițiată de Președinte, comisia competentă, cu majoritatea membrilor care o compun, care trebuie să reprezinte cel puțin trei grupuri politice, poate transmite o propunere de soluționare a cererii și informează Președintele în acest sens.
Grupul de cetățeni este informat cu privire la rezultatul examinării desfășurate de comisie.
După primirea propunerii comisiei, Președintele comunică Parlamentului cererea respectivă.
În urma acestei comunicări, Parlamentul hotărăște, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă să transmită sau nu o cerere Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene.
Comisia adoptă orientări privind tratarea acestor cereri primite din partea unor grupuri de cetățeni.
Amendamentul 89/rev Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 228 a (nou)
Articolul 228a
Integrarea perspectivei de gen
Biroul adoptă un plan de acțiune pentru egalitatea de gen care urmărește să integreze o perspectivă de gen în toate activitățile Parlamentului, la toate nivelurile și în toate etapele. Planul de acțiune pentru egalitatea de gen este monitorizat de două ori pe an și revizuit cel puțin o dată la cinci ani.
Amendamentul 66 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 229 – paragraful 3
Aceste dispoziții nu se aplică în cazul petițiilor și textelor care nu necesită luarea unei decizii.
Aceste dispoziții nu se aplică în cazul petițiilor, al inițiativelor cetățenești și al textelor care nu necesită luarea unei decizii.
Amendamentul 67 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Anexa II – titlu
CRITERII PRIVIND ÎNTREBĂRILE ȘI INTERPELĂRILE CU SOLICITARE DE RĂSPUNS SCRIS ADRESATE ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 130, 130A, 130B, 131 ȘI 131A
CRITERII PRIVIND ÎNTREBĂRILE ȘI INTERPELĂRILE CU SOLICITARE DE RĂSPUNS SCRIS ADRESATE ÎN TEMEIUL ARTICOLELOR 130, 131 și 131A
Codul vamal al Uniunii: includerea comunei italiene Campione d'Italia și a apelor italiene ale lacului Lugano în teritoriul vamal al Uniunii ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (COM(2018)0259 – C8-0180/2018 – 2018/0123(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0259),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 33, 114 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de Comisie (C8-0180/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 iulie 2018(1),
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0368/2018),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 31 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește anumite norme referitoare la plățile directe și la sprijinul pentru dezvoltarea rurală în anii 2019 și 2020 (COM(2018)0817 – C8-0506/2018 – 2018/0414(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0817),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0506/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– după consultarea Comitetului Economic și Social European,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 ianuarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0018/2019),
A. întrucât din motive de urgență se justifică efectuarea votului înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 31 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește anumite norme referitoare la plățile directe și la sprijinul pentru dezvoltarea rurală în anii 2019 și 2020
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/288.)
Aderarea Republicii Dominicane la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
115k
48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei, a Ciprului, a Croației, a Luxemburgului, a Portugaliei, a României și a Regatului Unit să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Dominicane la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2018)0526 – C8-0376/2018 – 2018/0276(NLE))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2018)0526),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0376/2018),
– având în vedere avizul Curții de Justiție(1) privind competența externă exclusivă a Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0451/2018),
1. aprobă autorizarea Austriei, a Ciprului, a Croației, a Luxemburgului, a Portugaliei, a României și a Regatului Unit să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Dominicane la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
Aderarea Ecuadorului și a Ucrainei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
112k
47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Ecuadorului și a Ucrainei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2018)0527 – C8-0375/2018 – 2018/0277(NLE))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2018)0527),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0375/2018),
– având în vedere avizul Curții de Justiție(1) privind competența externă exclusivă a Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0452/2018),
1. aprobă autorizarea Austriei să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Ecuadorului și a Ucrainei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
Aderarea Hondurasului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
113k
48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Hondurasului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2018)0528 – C8-0377/2018 – 2018/0278(NLE))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2018)0528),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0377/2018),
– având în vedere avizul Curții de Justiție(1) privind competența externă exclusivă a Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisia pentru afaceri juridice (A8-0457/2018),
1. aprobă autorizarea Austriei și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Hondurasului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
Aderarea Belarusului și a Uzbekistanului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
115k
48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei, a Luxemburgului și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Belarusului și a Uzbekistanului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2018)0530 – C8-0378/2018 – 2018/0279(NLE))
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2018)0530),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0378/2018),
– având în vedere avizul Curții de Justiție(1) privind competența externă exclusivă a Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0458/2018),
1. aprobă autorizarea Austriei, a Luxemburgului și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Belarusului și a Uzbekistanului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
Asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană și Groenlanda și Regatul Danemarcei *
257k
80k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte („Decizia de asociere peste mări”) (COM(2018)0461 – C8-0379/2018 – 2018/0244(CNS))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0461),
– având în vedere articolul 203 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0379/2018),
— având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0480/2018),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Textul propus de Comisie
Amendamentul
Amendamentul 1 Propunere de decizie Considerentul 6
(6) Această nouă decizie ar trebui să sublinieze particularitățile privind cooperarea cu Groenlanda, cum ar fi obiectivul de a menține legăturile strânse și durabile dintre Uniune, Groenlanda și Danemarca, recunoașterea poziției geostrategice a Groenlandei, importanța unui dialog privind politicile între Groenlanda și Uniune, existența unui acord de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniune și Groenlanda și cooperarea potențială privind chestiunile arctice. Deciziaar trebui să răspundă provocărilor globale, permițând elaborarea unui program proactiv și urmărirea intereselor reciproce, în special, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra activităților umane și a mediului înconjurător, transportul maritim, resursele naturale, inclusiv materiile prime și stocurile de pește, precum și cercetarea și inovarea.
(6) Această nouă decizie ar trebui să sublinieze particularitățile privind cooperarea cu Groenlanda. În 2003, Consiliul a convenit că viitoarea relație a Uniunii cu Groenlanda de după 2006 se va baza pe un parteneriat pentru dezvoltare durabilă, care va include un acord de pescuit specific, negociat în conformitate cu normele și principiile generale pentru astfel de acorduri. Într-adevăr, Declarația comună a Uniunii Europene, pe de o parte, și a Guvernului Groenlandei și Guvernului Danemarcei, pe de altă parte, privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Groenlanda, semnată la Bruxelles la 19 martie 2015, a reamintit legăturile istorice, politice, economice și culturale dintre Uniune și Groenlanda și a subliniat necesitatea de a consolida relațiile și cooperarea pe baza intereselor reciproce. Parteneriatul în temeiul acestei noi decizii ar trebui, prin urmare, să vizeze menținerea legăturilor strânse și durabile dintre Uniune, Groenlanda și Danemarca și ar trebui să contribuie la abordarea provocărilor globale, permițând dezvoltarea unei agende dinamice și a unor interese reciproce. Decizia ar trebui să evidențieze particularitățile cooperării cu Groenlanda, recunoscând poziția geostrategică a Groenlandei, importanța unui dialog privind politicile între Groenlanda și Uniune, existența unui acord de parteneriat în sectorul pescuitului între Uniune și Groenlanda și cooperarea potențială privind chestiunile legate de regiunea arctică. Ar trebui, în special, să țină seama de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra activității umane și asupra mediului, transportului maritim, resurselor naturale, inclusiv asupra materiilor prime și a stocurilor de pește, precum și asupra cercetării și inovării.
Amendamentul 2 Propunere de decizie Considerentul 16
(16) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea politicilor climatice în politicile Uniunii și la realizarea unei ținte globale de 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii care sprijină realizarea obiectivelor climatice. Se așteaptă ca acțiunile întreprinse în cadrul programului să contribuie cu 20 % din pachetul financiar global al programului la atingerea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluării la jumătatea perioadei și al proceselor de revizuire.
(16) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea politicilor climatice în politicile Uniunii și la realizarea unei ținte globale de 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii care sprijină realizarea obiectivelor climatice. Se așteaptă ca acțiunile întreprinse în cadrul programului să contribuie cu 30 % din pachetul financiar global al programului la atingerea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluării la jumătatea perioadei și al proceselor de revizuire.
Amendamentul 3 Propunere de decizie Considerentul 18
(18) Uniunea și TTPM recunosc importanța deosebită a educației și a formării profesionale ca pârghie pentru dezvoltarea durabilă a TTPM.
(18) Uniunea și TTPM recunosc importanța deosebită a educației și a formării profesionale ca pârghie pentru dezvoltarea durabilă a TTPM, în special în teritoriile în care nivelul general de educație al populației este destul de scăzut.
Amendamentul 4 Propunere de decizie Considerentul 19
(19) Asocierea dintre Uniune și TTPM ar trebui să țină seama de conservarea diversității culturale și a identității TTPM și să contribuie la aceasta.
(19) Asocierea dintre Uniune și TTPM ar trebui să țină seama de conservarea diversității culturale și a identității TTPM și să contribuie la aceasta. Ea ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție specială și să contribuie la promovarea și respectarea drepturilor populațiilor autohtone din TTPM.
Amendamentul 5 Propunere de decizie Considerentul 20
(20) Cooperarea în ceea ce privește schimburile comerciale și aspectele legate de comerț între Uniune și TTPM ar trebui să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile pe plan economic și social, precum și la obiectivul de protecție a mediului.
(20) Cooperarea în ceea ce privește schimburile comerciale și aspectele legate de comerț între Uniune și TTPM ar trebui să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile pe plan economic și social, precum și la obiectivul de protecție a mediului, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
Amendamentul 6 Propunere de decizie Considerentul 21
(21) Prezenta decizie ar trebui să prevadă reguli de origine mai flexibile, inclusiv noi posibilități privind cumulul de origine. Cumulul ar trebui să fie posibil nu numai cu TTPM și cu țările participante la un acord de parteneriat economic (APE), ci și, în anumite condiții, pentru produsele originare din țările cu care Uniunea aplică un acord de liber schimb și pentru produsele care intră în Uniune fără taxe vamale sau contingente tarifare, în temeiul sistemului generalizat de preferințe al Uniunii, de asemenea sub rezerva îndeplinirii unor condiții. Aceste condiții sunt necesare pentru a preveni eludarea schimburilor comerciale și a asigura buna funcționare a regimului de cumul.
(21) Prezenta decizie ar trebui să prevadă reguli de origine mai flexibile, inclusiv noi posibilități privind cumulul de origine. Cumulul ar trebui să fie posibil nu numai cu TTPM și cu țările participante la un acord de parteneriat economic (APE), ci și, în anumite condiții, pentru produsele originare din țările cu care Uniunea aplică un acord de liber schimb și pentru produsele care intră în Uniune fără taxe vamale sau contingente tarifare, în temeiul sistemului generalizat de preferințe al Uniunii, de asemenea sub rezerva îndeplinirii unor condiții. Aceste condiții sunt necesare pentru existența unor sindicate mai solide și capabile să prevină eludarea schimburilor comerciale și să asigure buna funcționare a regimului de cumul.
Amendamentul 7 Propunere de decizie Considerentul 25
(25) Cooperarea dintre Uniune și TTPM în domeniul serviciilor financiare ar trebui să contribuie la crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid și mai transparent, care este esențial pentru a consolida stabilitatea financiară mondială și pentru a sprijini creșterea durabilă. Eforturile în acest domeniu ar trebui să se axeze în direcția convergenței cu standardele convenite la nivel internațional și a apropierii legislației TTPM de acquis-ul Uniunii în domeniul serviciilor financiare. Ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare consolidării capacității administrative a autorităților TTPM, inclusiv în domeniul supravegherii.
(25) Cooperarea dintre Uniune și TTPM în domeniul serviciilor financiare ar trebui să combată frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale pentru a contribui la crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid și mai transparent, care este esențial pentru a consolida stabilitatea financiară mondială și pentru a sprijini creșterea durabilă. Eforturile în acest domeniu ar trebui să se axeze în direcția convergenței cu standardele convenite la nivel internațional și a apropierii legislației TTPM de acquis-ul Uniunii în domeniul serviciilor financiare. Ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare consolidării capacității administrative a autorităților TTPM, inclusiv în domeniul supravegherii.
Amendamentul 8 Propunere de decizie Considerentul 32
(32) Prezenta decizie ar trebui să facă trimitere, după caz, la [Regulamentul privind IVCDCI] (Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională) în scopul punerii în aplicare a cooperării, asigurând, astfel, gestionarea coerentă a tuturor instrumentelor.
eliminat
Amendamentul 9 Propunere de decizie Articolul 1 – alineatul 1
1. Prezenta decizie instituie asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”) la Uniune („asocierea”), care constituie un parteneriat, în temeiul articolului 198 din TFUE, în vederea sprijinirii dezvoltării durabile a TTPM, precum și a promovării valorilor și a standardelor Uniunii în întreaga lume.
1. Prezenta decizie instituie asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”) la Uniune („asocierea”), care constituie un parteneriat, în temeiul articolului 198 din TFUE, în vederea sprijinirii dezvoltării durabile a TTPM, precum și a promovării valorilor, a principiilor și a standardelor Uniunii în întreaga lume.
Amendamentul 10 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 1
1. Asocierea dintre Uniune și TTPM se bazează pe obiective, principii și valori comune TTPM, statelor membre de care acestea sunt legate și Uniunii.
1. Asocierea dintre Uniune și TTPM se bazează pe obiective, principii și valori comune TTPM, statelor membre de care acestea sunt legate și Uniunii. Ea contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel cum sunt definite în Agenda 2030, precum și la transpunerea în practică a Acordului de la Paris privind clima.
Amendamentul 11 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 3
3. În punerea în aplicare a prezentei decizii, partenerii se bazează pe principiile transparenței și subsidiarității și pe nevoia de eficiență și abordează în mod egal cei trei piloni ai dezvoltării durabile a TTPM: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială și protecția mediului.
3. În punerea în aplicare a prezentei decizii, partenerii se bazează pe principiile transparenței și subsidiarității și pe nevoia de eficiență și abordează în mod egal cei trei piloni ai dezvoltării durabile a TTPM: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială și culturală și protecția mediului.
Amendamentul 12 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 4
4. Obiectivul general al prezentei decizii este promovarea dezvoltării economice și sociale a TTPM și stabilirea de relații economice strânse între acestea și Uniune, în ansamblu. Asocierea urmărește acest obiectiv general, prin consolidarea competitivității TTPM, prin întărirea rezilienței TTPM, prin reducerea vulnerabilității acestora în domeniul economic și al mediului, precum și prin promovarea cooperării dintre TTPM și alți parteneri.
4. În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) și cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și cu articolul 198 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obiectivul general al prezentei decizii este promovarea dezvoltării economice și sociale a TTPM și stabilirea de relații economice strânse între acestea și Uniune, în ansamblu.
Amendamentul 13 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 5 – litera a
a) stimularea și sprijinirea cooperării cu TTPM,
eliminat
Amendamentul 14 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 5 – litera b
b) sprijinirea Groenlandei și cooperarea cu Groenlanda în efortul acesteia de a aborda provocările majore reprezentate de creșterea nivelului educațional, precum și contribuția la capacitatea administrației din Groenlanda de a formula și de a pune în aplicare politici naționale.
b) sprijinirea TTPM în efortul lor de a aborda provocările majore cu care se confruntă, inclusiv nivelul educației pentru Groenlanda;
Amendamentul 15 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 5 – litera ba (nouă)
(ba) consolidarea rezilienței TTPM, prin reducerea vulnerabilității lor economice și de mediu;
(bb) îmbunătățirea competitivității TTPM, inclusiv în ceea ce privește standardele sociale;
Amendamentul 17 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 5 – litera bc (nouă)
(bc) promovarea cooperării TTPM cu alți parteneri.
Amendamentul 18 Propunere de decizie Articolul 3 – alineatul 6
6. În urmărirea acestor obiective, asocierea respectă principiile fundamentale ale libertății, democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale, statului de drept, bunei guvernanțe și dezvoltării durabile, toate aceste principii fiind comune TTPM și statelor membre de care acestea sunt legate.
6. În urmărirea acestor obiective, asocierea respectă principiile fundamentale ale democrației, unei abordări bazate pe dreptul care înglobează toate drepturile omului și libertățile fundamentale, statului de drept, bunei guvernanțe și dezvoltării durabile, toate aceste principii fiind comune TTPM și statelor membre de care acestea sunt legate. Același lucru este valabil și pentru principiul nediscriminării din motive de sex, rasă, origine etnică, religie, handicap, vârstă sau orientare sexuală și pentru cel al egalității de gen.
Amendamentul 19 Propunere de decizie Articolul 4 – paragraful 1 a (nou)
Date fiind capacitățile administrative și de resurse umane limitate ale TTPM, Comisia ține cont de ele în mod corespunzător în cadrul procesului de programare și de transpunere în practică, în special la adoptarea orientărilor sale.
Amendamentul 20 Propunere de decizie Articolul 5 – alineatul 2 – litera a
(a) diversificarea economică a economiilor TTPM, inclusiv continuarea integrării lor în economia mondială și în economiile regionale; în cazul specific al Groenlandei, necesitatea de a spori competențele forței sale de muncă;
(a) diversificarea sustenabilă a economiilor TTPM, inclusiv continuarea integrării lor în economia mondială și în economiile regionale; în cazul specific al Groenlandei, necesitatea de a spori competențele forței sale de muncă;
Amendamentul 21 Propunere de decizie Articolul 5 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa) promovarea unui model social de înaltă calitate;
Amendamentul 22 Propunere de decizie Articolul 5 – alineatul 2 – litera e
e) promovarea reducerii riscului de dezastre;
(e) promovarea reducerii riscului de dezastre, ținând cont de prioritățile definite în Cadrul de la Sendai pentru perioada 2015-2030;
Amendamentul 23 Propunere de decizie Articolul 5 – alineatul 2 – litera ha (nouă)
(ha) chestiunile legate de Insulele Caraibe și de Pacific.
Amendamentul 24 Propunere de decizie Articolul 7 – alineatul 2
2. În acest scop, Uniunea și TTPM pot face schimb de informații și de cele mai bune practici sau pot stabili orice altă formă de strânsă cooperare și coordonare cu alți parteneri în contextul participării TTPM la organizații regionale și internaționale, după caz, prin intermediul unor acorduri internaționale.
2. În acest scop, Uniunea și TTPM pot face schimb de informații și de cele mai bune practici sau pot stabili orice altă formă de strânsă cooperare și coordonare cu alți parteneri în contextul participării TTPM la organizații regionale și internaționale, după caz, prin intermediul unor acorduri internaționale, pentru a contribui la buna integrare a TTPM în mediile lor geografice respective.
Amendamentul 25 Propunere de decizie Articolul 7 – alineatul 3
3. Asocierea are drept obiectiv sprijinirea cooperării dintre TTPM și alți parteneri în domeniile de cooperare prevăzute în partea a II-a și în partea a III-a din prezenta decizie. În acest sens, obiectivul asocierii este promovarea cooperării TTPM cu regiunile ultraperiferice, menționate la articolul 349 din TFUE, și cu vecinii TTPM, care aparțin sau nu grupului de state sau de teritorii ACP. Pentru a atinge acest obiectiv, Uniunea îmbunătățește coordonarea și sinergiile dintre programele relevante ale UE. De asemenea, Uniunea depune eforturi pentru a asocia TTPM în cadrul instanțelor sale de dialog cu țările învecinate TTPM, indiferent dacă acestea aparțin sau nu grupului de state sau de teritorii ACP, precum și cu regiunile ultraperiferice, după caz.
3. Asocierea are drept obiectiv sprijinirea cooperării dintre TTPM și alți parteneri în domeniile de cooperare prevăzute în partea a II-a și în partea a III-a din prezenta decizie. În acest sens, obiectivul asocierii este promovarea cooperării TTPM cu regiunile ultraperiferice, menționate la articolul 349 din TFUE, și cu vecinii TTPM, care aparțin sau nu grupului de state sau de teritorii ACP. Pentru a atinge acest obiectiv, Uniunea îmbunătățește coordonarea și sinergiile dintre programele relevante ale UE. Uniunea asociază TTPM în cadrul instanțelor sale de dialog cu țările învecinate TTPM, indiferent dacă acestea aparțin sau nu grupului de state sau de teritorii ACP, precum și cu regiunile ultraperiferice, după caz propunând să li se acorde statutul de observator.
Amendamentul 26 Propunere de decizie Articolul 7 – alineatul 4 – litera aa (nouă)
(aa) consolidarea capacităților TTPM pentru a influența adoptarea strategiilor regionale care țin cont de particularitățile și de potențialul lor, precum și de perspectiva europeană care le este proprie;
Amendamentul 27 Propunere de decizie Articolul 9 – titlu
Tratamente specifice
Tratamente specifice pentru TTPM izolate
Amendamentul 28 Propunere de decizie Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Tratamente specifice pentru TTPM cel mai puțin dezvoltate
1. Asocierea ține cont de diversitatea TTPM în ceea ce privește nivelul lor de dezvoltare și constrângerile lor structurale.
2. Pentru TTPM cel mai puțin dezvoltate se stabilește un tratament specific.
3. Pentru a permite TTPM cel mai puțin dezvoltate să recupereze întârzierea în materie de dezvoltare și să facă față constrângerilor lor structurale permanente, particularitățile lor sunt în luate în considerare în mod adecvat la stabilirea cuantumului ajutorului financiar, precum și a condițiilor conexe acestui ajutor.
4. TTPM considerat cel mai puțin dezvoltat este Wallis și Futuna.
Amendamentul 29 Propunere de decizie Articolul 10 – alineatul 1
1. Asocierea se bazează pe un dialog și pe consultări ample privind aspecte de interes reciproc între TTPM, statele membre de care acestea sunt legate și Comisie, precum și, dacă este cazul, Banca Europeană de Investiții (BEI).
1. Asocierea se bazează pe un dialog și pe consultări ample privind aspecte de interes reciproc între TTPM, statele membre de care acestea sunt legate, Comisie șiParlamentul European, precum și, dacă este cazul, Banca Europeană de Investiții (BEI).
Amendamentul 30 Propunere de decizie Articolul 12 – titlu
Responsabilitățile actorilor neguvernamentali
Responsabilitățile societății civile și ale actorilor neguvernamentali
Amendamentul 31 Propunere de decizie Articolul 12 – alineatul 1
1. Actorii neguvernamentali pot juca un rol în schimbul de informații și în consultările privind cooperarea, în special în ceea ce privește pregătirea și punerea în aplicare a asistenței, a proiectelor sau a programelor în materie de cooperare. Aceștia pot primi o delegare a competențelor în materie de gestionare financiară pentru punerea în aplicare a unor astfel de proiecte sau programe, în vederea sprijinirii inițiativelor locale de dezvoltare.
1. Societatea civilă, sectorul privat și actorii neguvernamentali pot juca un rol în schimbul de informații și în consultările privind cooperarea, în special în ceea ce privește pregătirea și punerea în aplicare a asistenței, a proiectelor sau a programelor în materie de cooperare. Aceștia pot primi o delegare a competențelor în materie de gestionare financiară pentru punerea în aplicare a unor astfel de proiecte sau programe, în vederea sprijinirii inițiativelor locale de dezvoltare.
Amendamentul 32 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 3
3. Dialogul permite TTPM să se implice pe deplin în punerea în aplicare a asocierii.
3. Dialogul permite TTPM să se implice pe deplin în punerea în aplicare a asocierii, dar și în definirea și în transpunerea în practică a strategiilor regionale ale Uniunii în zonele în care sunt situate TTPM.
Amendamentul 33 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 4
4. Dialogul se concentrează, printre altele, pe chestiuni politice specifice de interes reciproc sau general pentru atingerea obiectivelor asocierii.
4. Dialogul se concentrează, printre altele, pe chestiuni politice specifice de interes reciproc sau general pentru atingerea atât a obiectivelor asocierii, cât și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Amendamentul 34 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 5
5. Dialogul cu Groenlanda furnizează, în special, baza pentru o colaborare și un dialog ample în domenii ce vizează, printre altele, energia, schimbările climatice, mediul înconjurător, resursele naturale, inclusiv materiile prime și stocurile de pește, transportul maritim, cercetarea și inovarea, precum și dimensiunea arctică a acestor chestiuni.
5. Dialogul cu Groenlanda furnizează, în special, baza pentru o colaborare și un dialog ample în domenii ce vizează, printre altele, educația, energia, schimbările climatice, mediul înconjurător, natura, resursele naturale, inclusiv materiile prime și stocurile de pește, transportul maritim, cercetarea și inovarea, precum și dimensiunea arctică a acestor chestiuni.
Amendamentul 35 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 5 a (nou)
5a. Dialogul cu TTPM din Insulele Caraibe servește, în special, la consolidarea strategiei europene din regiunea Caraibilor și la cooperarea în chestiuni legate de biodiversitate, de schimbările climatice, de gestionarea durabilă a resurselor, de prevenirea și de gestionarea riscurilor de dezastre, de dimensiunea socială, precum și de promovarea bunei guvernanțe, în special în domeniul fiscal și al combaterii criminalității organizate.
Amendamentul 36 Propunere de decizie Articolul 13 – alineatul 5 b (nou)
5b. Dialogul cu TTPM din zona Pacificului servește, în special, la definirea și transpunerea în practică a unei strategii europene ambițioase în regiunea Pacificului, printr-o consolidare a prezenței europene, și la cooperarea, în particular, în domeniul social, precum și în domenii legate de gestionarea durabilă a resurselor, de schimbările climatice, de energie, mediu și economia albastră.
Amendamentul 37 Propunere de decizie Articolul 14 – alineatul 1 – litera a
a) un forum pentru dialog între TTPM și UE („forumul TTPM-UE”), în care se reunesc, anual, autoritățile din TTPM, reprezentanții statelor membre și Comisia. Deputații din Parlamentul European, reprezentanții BEI și reprezentanții regiunilor ultraperiferice se asociază forumului TTPM-UE, dacă este cazul;
a) un forum pentru dialog politic între TTPM și UE („forumul TTPM-UE”), în care se reunesc, anual, autoritățile din TTPM, reprezentanții statelor membre, Comisia, Președinția Consiliuluiși Parlamentul European. Asocierea dintre TTPM (asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană), reprezentanții BEI, reprezentanții regiunilor ultraperiferice și reprezentanții țărilor terțe sau ai teritoriilor învecinate TTPM se asociază forumului TTPM-UE, dacă este cazul;
Amendamentul 38 Propunere de decizie Articolul 14 – alineatul 1 – litera b
b) consultări trilaterale, organizate periodic, între Comisie, TTPM și statele membre de care acestea sunt legate. Aceste consultări se organizează de cel puțin trei ori pe an, la inițiativa Comisiei sau la cererea TTPM și a statelor membre de care acestea sunt legate;
b) consultări trilaterale, organizate periodic, între Comisie, TTPM și statele membre de care acestea sunt legate. Aceste consultări se organizează de cel puțin patru ori pe an, la inițiativa Comisiei sau la cererea TTPM și a statelor membre de care acestea sunt legate;
Amendamentul 39 Propunere de decizie Partea II – capitolul 1 – titlu
CHESTIUNI DE MEDIU, SCHIMBĂRI CLIMATICE, OCEANE ȘI REDUCEREA DEZASTRELOR
CHESTIUNI DE MEDIU, SCHIMBĂRI CLIMATICE, OCEANE ȘI REDUCEREA RISCURILOR DE DEZASTRE
Amendamentul 40 Propunere de decizie Articolul 15 – paragraful 1 – partea introductivă
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul mediului, al schimbărilor climatice și al reducerii riscurilor de dezastre se poate referi la:
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al reducerii riscurilor de dezastre și al îmbunătățirii rezilienței se poate referi la:
Amendamentul 41 Propunere de decizie Articolul 15 – paragraful 1 – litera c
(c) promovarea utilizării durabile și eficiente a resurselor și încurajarea decuplării creșterii economice de degradarea mediului, precum și
(c) promovarea utilizării durabile și eficiente a resurselor, în vederea realizării unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe baza unor strategii de tranziție echitabile, precum și
Amendamentul 42 Propunere de decizie Articolul 16 – paragraful 1 – litera ea (nouă)
(ea) abordarea chestiunilor legate de degradarea solului, inclusiv creșterea nivelului mării și contaminarea solului;
Amendamentul 43 Propunere de decizie Articolul 17 – paragraful 1
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul gestionării durabile a pădurilor poate viza promovarea conservării și a gestionării durabile a pădurilor, inclusiv rolul acestora în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător împotriva eroziunii, controlul deșertificării, împădurirea și gestionarea exporturilor de lemn.
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul gestionării durabile a pădurilor poate viza promovarea conservării și a gestionării durabile a pădurilor, inclusiv rolul acestora în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător împotriva eroziunii, controlul deșertificării, împădurirea, gestionarea exporturilor de lemn și combaterea exploatării forestiere ilegale.
Amendamentul 44 Propunere de decizie Articolul 18 – paragraful 1 – litera b
(b) concilierea activităților economice și sociale, cum ar fi pescuitul și acvacultura, turismul, transporturile maritime și agricultura, pe de o parte, cu potențialul zonelor marine și de coastă, pe de altă parte, în ceea ce privește energia regenerabilă și materiile prime, luându-se totodată în considerare impactul schimbărilor climatice și al activităților umane.
(b) concilierea activităților economice și sociale, cum ar fi pescuitul și acvacultura, turismul, transporturile maritime și agricultura sustenabilă, pe de o parte, cu potențialul zonelor marine și de coastă, pe de altă parte, în ceea ce privește energia regenerabilă și materiile prime, luându-se totodată în considerare impactul schimbărilor climatice și al activităților umane.
Amendamentul 45 Propunere de decizie Articolul 23 – paragraful 1 – litera c
(c) dezvoltarea și consolidarea protecției mediului;
(c) dezvoltarea și consolidarea protecției drepturilor omului, protecției mediului și a protecției sociale;
Amendamentul 46 Propunere de decizie Articolul 24 – paragraful 1 – litera b
(b) contribuția la eforturile țărilor partenere de a-și îndeplini angajamentele asumate în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice;
(b) contribuția la eforturile țărilor partenere de a-și îndeplini angajamentele asumate în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și cu obiectivele de dezvoltare durabilă;
Amendamentul 47 Propunere de decizie Partea II – capitolul 4 – titlu
TINERETUL, EDUCAȚIA, FORMAREA, SĂNĂTATEA, OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, SECURITATEA SOCIALĂ, SIGURANȚA ALIMENTARĂ ȘI SECURITATEA ALIMENTARĂ
TINERETUL, FEMEILE, EDUCAȚIA, FORMAREA, SĂNĂTATEA, OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, SECURITATEA SOCIALĂ, SIGURANȚA ALIMENTARĂ ȘI SECURITATEA ALIMENTARĂ
Amendamentul 48 Propunere de decizie Articolul 32 – alineatul 2 a (nou)
2a. Uniunea și TTPM cooperează pentru a asigura participarea activă a tinerilor pe piața muncii, cu scopul de a combate șomajul în rândul tinerilor.
Amendamentul 49 Propunere de decizie Articolul 32 a (nou)
Articolul 32a
Egalitatea de gen
1. Uniunea asigură promovarea egalității de gen și a echității între bărbații și femeile din TTPM, precum și a emancipării femeilor și a egalității de șanse politice și economice pentru acestea.
2. Asocierea are drept obiectiv protejarea drepturilor femeilor și fetelor, în special împotriva oricărei forme de violență.
3. Asocierea vizează, de asemenea, promovarea emancipării femeilor, în special în rolul lor de vectori ai dezvoltării durabile și în mediul economic și financiar.
Toate inițiativele vor trebui să încorporeze dimensiunea de gen.
Amendamentul 50 Propunere de decizie Articolul 33 – alineatul 1 – litera b
(b) sprijinul acordat TTPM în definirea și punerea în aplicare a politicilor în materie de educație și formare profesională.
(b) sprijinul acordat TTPM în definirea și punerea în aplicare a politicilor în materie de educație și formare profesională;precum și
Amendamentul 51 Propunere de decizie Articolul 33 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) sprijinirea participării și accesului TTPM la programul Erasmus+, prin încurajarea și creșterea mobilității potențialilor săi beneficiari, din TTPM și către TTPM.
Amendamentul 52 Propunere de decizie Articolul 38 – titlu
Arta spectacolului
Artele plastice
Amendamentul 53 Propunere de decizie Articolul 38 – paragraful 1 – partea introductivă
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul artei spectacolului se poate referi la:
În contextul asocierii, cooperarea în domeniul artelor plastice se poate referi la:
Amendamentul 54 Propunere de decizie Articolul 38 – paragraful 1 – litera a
a) facilitarea intensificării contactelor dintre practicienii artei spectacolului în domenii precum schimburile profesionale și formarea profesională, inclusiv participarea la audiții, dezvoltarea de rețele și promovarea creării de rețele;
a) facilitarea intensificării contactelor dintre practicienii artelor plastice în domenii precum schimburile profesionale și formarea profesională, inclusiv participarea la audiții, dezvoltarea de rețele și promovarea creării de rețele prin intermediul unui sprijin financiar adecvat;
Amendamentul 55 Propunere de decizie Articolul 38 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa) promovarea producțiilor artistice din TTPM în Uniune;
Amendamentul 56 Propunere de decizie Articolul 39 – paragraful 1 – partea introductivă
În contextul asocierii, cooperarea în ceea ce privește patrimoniul cultural material și imaterial și monumentele istorice are drept scop să permită promovarea schimburilor de experiență și de cele mai bune practici, prin
În contextul asocierii, cooperarea în ceea ce privește patrimoniul cultural material și imaterial și monumentele istorice are drept scop să permită promovarea schimburilor de experiență și de cele mai bune practici și valorizarea durabilă a siturilor, prin
Amendamentul 57 Propunere de decizie Articolul 39 – paragraful 1 – litera da (nouă)
(da) îmbunătățirea cunoașterii, a conservării și a valorizării patrimoniului cultural material și imaterial al TTPM.
Amendamentul 58 Propunere de decizie Partea II – capitolul 6 – titlu
COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE
PROMOVAREA STATULUI DE DREPT
Amendamentul 59 Propunere de decizie Articolul 40 a (nou)
Articolul 40a
Promovarea statului de drept
1. Asocierea are ca scop să promoveze principiile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale pe care se bazează, pe calea dialogului și a cooperării dintre Uniune și TTPM.
2. TTPM, în calitate de avanpost al Uniunii, sunt actori majori ai difuzării valorilor și principiilor Uniunii în regiunea lor respectivă.
Amendamentul 60 Propunere de decizie Articolul 41 – titlu
Combaterea criminalității organizate, a traficului de persoane, a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, a terorismului și a corupției
Combaterea criminalității organizate, a traficului de persoane, a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, a terorismului și a corupției și măsurile de prevenire aferente
Amendamentul 61 Propunere de decizie Articolul 41 – alineatul 1 – partea introductivă
1. În contextul asocierii, cooperarea în domeniul criminalității organizate poate include:
1. În contextul asocierii, cooperarea în domeniul criminalității organizate și măsurile de prevenire aferente pot include:
Amendamentul 62 Propunere de decizie Articolul 42 a (nou)
Articolul 42a
Negocierea acordurilor comerciale cu țări terțe
În cazul în care negocierea de acorduri comerciale sau în domeniul pescuitului cu țări terțe amenință să provoace un prejudiciu grav integrării regionale sau unor sectoare sensibile ale TTPM, Comisia efectuează o evaluare a impactului, luând în considerare impactul cumulat al acestor acorduri asupra economiilor TTPM. După realizarea evaluării menționate anterior, Comisia transmite rezultatele evaluării Parlamentului European, Consiliului, precum și autorităților guvernamentale și locale ale TTPM înainte de încheierea acordurilor internaționale în cauză.
Amendamentul 63 Propunere de decizie Articolul 53 – alineatul 2
2. Cooperarea în ceea ce privește aspectele legate de comerț vizează susținerea obiectivelor finale ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și a punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Aceasta poate fi extinsă și la cooperarea referitoare la alte acorduri multilaterale în domeniul mediului legate de comerț, cum ar fi Convenția privind comerțul cu specii pe cale de dispariție.
2. Cooperarea în ceea ce privește aspectele legate de comerț vizează susținerea obiectivelor finale ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), precum și a punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă . Aceasta poate fi extinsă și la cooperarea referitoare la alte acorduri multilaterale în domeniul mediului legate de comerț, cum ar fi Convenția privind comerțul cu specii pe cale de dispariție.
Amendamentul 64 Propunere de decizie Articolul 59 – paragraful 1 – punctul 4
4. ajutoarele acordate de către o țară sau un teritoriu de peste mări prin intermediul resurselor de stat care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care aceste ajutoare au un efect negativ semnificativ asupra schimburilor comerciale sau a investițiilor.
eliminat
Amendamentul 65 Propunere de decizie Articolul 70 – paragraful 1
Uniunea și TTPM depun toate eforturile pentru a asigura implementarea și aplicarea pe teritoriul lor a standardelor convenite la nivel internațional în materie de reglementare și de supraveghere a sectorului serviciilor financiare și pentru combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. Printre aceste standarde recunoscute la nivel internațional se numără „Principiile de bază pentru supravegherea eficientă a sectorului bancar” ale Comitetului de la Basel, „Principiile de bază în asigurări” ale Asociației internaționale a organismelor de supraveghere a asigurărilor, „Obiectivele și principiile de reglementare a valorilor mobiliare” ale Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare, „Acordul privind schimbul de informații în domeniul fiscal” al OCDE, „Declarația privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale” a G20, „Atributele-cheie ale regimurilor eficace de rezoluție a instituțiilor financiare” ale Consiliului pentru Stabilitate Financiară.
Uniunea și TTPM depun toate eforturile pentru a asigura implementarea și aplicarea pe teritoriul lor a standardelor convenite la nivel internațional în materie de reglementare și de supraveghere a sectorului serviciilor financiare și pentru combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale. Printre aceste standarde recunoscute la nivel internațional se numără „Principiile de bază pentru supravegherea eficientă a sectorului bancar” ale Comitetului de la Basel, „Principiile de bază în asigurări” ale Asociației internaționale a organismelor de supraveghere a asigurărilor, „Obiectivele și principiile de reglementare a valorilor mobiliare” ale Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare, „Acordul privind schimbul de informații în domeniul fiscal” al OCDE, „Declarația privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale” a G20, „Atributele-cheie ale regimurilor eficace de rezoluție a instituțiilor financiare” ale Consiliului pentru Stabilitate Financiară sau Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și protocoalele aferente.
Amendamentul 66 Propunere de decizie Articolul 72 – paragraful 1 – litera a
a) resurse financiare corespunzătoare și asistență tehnică adecvată, în vederea consolidării capacităților TTPM de a elabora și de a pune în aplicare cadre strategice și de reglementare;
a) resurse financiare corespunzătoare și asistență tehnică adecvată în cadrul prezentei decizii, în vederea consolidării capacităților TTPM de a elabora și de a pune în aplicare cadre strategice și de reglementare;
Amendamentul 67 Propunere de decizie Articolul 72 – paragraful 1 – litera b
b) finanțare pe termen lung, în vederea promovării creșterii în sectorul privat;
b) finanțare pe termen lung în cadrul prezentei decizii, în vederea promovării creșterii în sectorul privat;
Amendamentul 68 Propunere de decizie Articolul 72 – paragraful 1 – litera c
c) după caz, alte programe ale Uniunii pot contribui la acțiunile instituite în temeiul prezentei decizii, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Prezenta decizie poate contribui, de asemenea, la măsurile instituite în cadrul altor programe ale Uniunii, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. În astfel de cazuri, programul de lucru care acoperă respectivele acțiuni stabilește care set de norme este aplicabil.
c) finanțări suplimentare prin alte programe ale Uniunii care să permită contribuția la acțiunile instituite în temeiul prezentei decizii, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. În astfel de cazuri, programul de lucru care acoperă respectivele acțiuni stabilește care set de norme este aplicabil.
Amendamentul 69 Propunere de decizie Articolul 72 – paragraful 1 a (nou)
Prezenta decizie poate contribui, de asemenea, la măsurile instituite în cadrul altor programe ale Uniunii, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. În astfel de cazuri, programul de lucru care acoperă respectivele acțiuni stabilește care set de norme este aplicabil.
Amendamentul 70 Propunere de decizie Articolul 73 – alineatul 1
1. Pachetul financiar aferent programului pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 500000 000 EUR în prețuri curente.
1. Pachetul financiar aferent programului pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 669000 000 EUR în prețuri curente.
Amendamentul 71 Propunere de decizie Articolul 74 – paragraful 1 – litera a
a) „ajutoare programabile” înseamnă ajutoarele nerambursabile acordate TTPM, în vederea finanțării strategiilor teritoriale, regionale și intraregionale și a priorităților stabilite în documentele de programare;
a) „ajutoare programabile” înseamnă ajutoarele nerambursabile acordate TTPM, în vederea finanțării strategiilor teritoriale, regionale și intraregionale și a priorităților, dacă este cazul, stabilite în documentele de programare;
Amendamentul 72 Propunere de decizie Articolul 74 – paragraful 1 – litera g
g) „alocare intraregională” înseamnă suma – din cadrul alocării regionale – alocată pentru ajutorul programabil în vederea finanțării strategiilor și a priorităților de cooperare intraregională care implică cel puțin o țară sau un teritoriu de peste mări și una sau mai multe regiuni ultraperiferice prevăzute la articolul 349 din TFUE și/sau unul sau mai multe state ACP și/sau unul sau mai multe state ori teritorii care nu aparțin grupului ACP.
g) „alocare intraregională” înseamnă suma – din cadrul alocării regionale – alocată pentru ajutorul programabil în vederea finanțării strategiilor și a priorităților de cooperare intraregională care implică entitățile prevăzute la articolul 82 din prezenta decizie.
Amendamentul 73 Propunere de decizie Articolul 74 a (nou)
Articolul 74a
Principiu general
Fără a aduce atingere prevederilor specifice din prezenta decizie, ajutorul financiar din partea Uniunii se acordă în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului1a („Regulamentul financiar”) și cu obiectivele și cu principiile prezentei decizii.
___________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 74 Propunere de decizie Articolul 75 – alineatul 3 – litera a
a) este pusă în aplicare cu respectarea caracteristicilor geografice, sociale și culturale ale fiecărei țări și ale fiecărui teritoriu de peste mări în parte, precum și a potențialului specific acestora;
a) este pusă în aplicare cu respectarea caracteristicilor demografice, geografice, economice și financiare, de mediu, sociale și culturale ale fiecărei țări și ale fiecărui teritoriu de peste mări în parte, precum și a potențialului specific acestora;
Amendamentul 75 Propunere de decizie Articolul 75 – alineatul 4 a (nou)
4a. Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată prin intermediul tipurilor de finanțare prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin:
a) granturi;
b) contracte de achiziții publice pentru servicii, bunuri sau lucrări;
c) un sprijin bugetar;
d) contribuții la fondurile fiduciare constituite de Comisie, în conformitate cu articolul 234 din Regulamentul financiar;
e) instrumente financiare;
f) garanții bugetare;
g) finanțări mixte;
h) o asistență financiară;
i) experți externi remunerați.
În cadrul ajutorului programabil, ajutorul financiar din partea Uniunii ia, în principal, forma unui sprijin bugetar pentru TTPM.
Uniunea poate acorda asistență financiară, în conformitate cu Regulamentul financiar, și prin intermediul contribuțiilor la fondurile internaționale, regionale sau naționale, precum cele instituite sau gestionate de BEI, de statele membre, de țările și regiunile partenere sau de organizațiile internaționale, în scopul de a atrage finanțări comune de la mai mulți donatori, sau la fonduri instituite de unul sau mai mulți donatori pentru punerea în aplicare în comun a proiectelor.
Asistența financiară a Uniunii este pusă în aplicare de Comisie, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, direct de către serviciile Comisiei, delegațiile Uniunii și agențiile executive, prin gestiune partajată cu statele membre, sau indirect, prin încredințarea sarcinilor de execuție bugetară către entitățile enumerate în Regulamentul financiar. Aceste entități asigură compatibilitatea cu politica externă a Uniunii și pot încredința sarcini de execuție bugetară altor entități, în condiții similare celor care se aplică în cazul Comisiei.
Acțiunile finanțate pot fi puse în practică prin cofinanțări paralele sau cofinanțări mixte. În cazul unei cofinanțări paralele, o acțiune se împarte în mai multe componente clar identificabile care sunt finanțate, fiecare în parte, de diferiți parteneri ce asigură cofinanțarea, astfel încât destinația finală a finanțării să poată fi întotdeauna identificată. În cazul unei cofinanțări comune, costul total al acțiunii se repartizează între partenerii care asigură cofinanțarea, iar resursele sunt puse în comun, astfel încât nu mai este posibil să se identifice sursa finanțării unei activități date întreprinse în cadrul acțiunii. Într-un astfel de caz, publicarea a posteriori a acordurilor de grant și a contractelor de achiziții publice atribuite, prevăzută la articolul 38 din Regulamentul financiar, respectă normele entității responsabile, dacă este cazul.
Finanțarea din partea Uniunii nu generează, nici nu declanșează colectarea de impozite, taxe sau alte impuneri specifice.
Amendamentul 76 Propunere de decizie Articolul 75 a (nou)
Articolul 75 a
Reportări, tranșe anuale, credite de angajament, rambursări și venituri generate de instrumentele financiare
1. Pe lângă dispozițiile articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată neutilizate în cadrul prezentei decizii se reportează automat și pot fi angajate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor. Sumele reportate sunt primele utilizate în exercițiul financiar următor. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la creditele de angajament reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul financiar.
2. În plus față de normele stabilite la articolul 15 din Regulamentul financiar privind reconstituirea creditelor, creditele de angajament aferente sumei dezangajărilor survenite ca urmare a neexecutării totale sau parțiale a unei acțiuni în temeiul prezentei decizii sunt reconstituite în favoarea liniei bugetare de origine. Orice trimitere la articolul 15 din Regulamentul financiar care figurează la articolul 12 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual este înțeleasă ca incluzând o trimitere la prezentul alineat în scopul prezentei decizii.
3. Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai mult de un exercițiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciții, în tranșe anuale, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul financiar.
Articolul 114 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul financiar nu se aplică în cazul acestor acțiuni multianuale. Comisia dezangajează în mod automat orice parte a unui angajament bugetar pentru o acțiune care, până la data de 31 decembrie a celui de al cincilea an care urmează anului angajamentului bugetar, nu a fost utilizată în scopul prefinanțării sau al efectuării de plăți intermediare sau pentru care nu s-a prezentat nicio declarație de cheltuieli certificată sau nicio cerere de plată.
Alineatul (2) din prezentul articol se aplică, de asemenea, tranșelor anuale.
Amendamentul 77 Propunere de decizie Articolul 76 – paragraful 1 – litera b
b) dezvoltarea instituțională, consolidarea capacităților și integrarea aspectelor legate de mediu;
b) dezvoltarea instituțională, consolidarea capacităților și integrarea aspectelor legate de mediu, de gen și de buna guvernanță;
Amendamentul 78 Propunere de decizie Articolul 77 – alineatul 2
2. Uniunea sprijină eforturile depuse de TTPM în ceea ce privește dezvoltarea unor date statistice fiabile în aceste domenii.
2. Uniunea sprijină eforturile depuse de TTPM în ceea ce privește dezvoltarea unor date statistice fiabile și accesibile publicului în aceste domenii.
Amendamentul 79 Propunere de decizie Articolul 77 – alineatul 3
3. Uniunea poate sprijini TTPM în eforturile lor de îmbunătățire a comparabilității indicatorilor lor macroeconomici.
3. Uniunea poate sprijini TTPM în eforturile lor de îmbunătățire a comparabilității indicatorilor lor macroeconomici, în special facilitând analize ale PIB-ului TTPM, care se realizează utilizând paritatea puterii de cumpărare, dacă acestea sunt disponibile.
Amendamentul 80 Propunere de decizie Articolul 78 – alineatul 1
1. La inițiativa Comisiei, finanțarea acordată de Uniune poate acoperi cheltuielile de sprijin pentru punerea în aplicare a prezentei decizii și pentru atingerea obiectivelor sale, inclusiv cheltuielile de sprijin administrativ legate de activitățile de pregătire, urmărire, monitorizare, control, auditare și evaluare necesare pentru această punere în aplicare, precum și cheltuielile de la sediul central și cele aferente delegațiilor Uniunii pentru sprijinul administrativ necesar derulării programului, precum și pentru gestionarea operațiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, inclusiv a acțiunilor de informare și de comunicare, și pentru gestionarea sistemelor informatice și tehnologice ale întreprinderilor.
1. La inițiativa Comisiei, finanțarea acordată de Uniune poate acoperi cheltuielile de sprijin pentru punerea în aplicare a prezentei decizii și pentru atingerea obiectivelor sale, inclusiv cheltuielile de sprijin administrativ legate de activitățile de pregătire, urmărire, monitorizare, control, auditare și evaluare necesare pentru această punere în aplicare.
Amendamentul 81 Propunere de decizie Articolul 79
Articolul 79
eliminat
Principiu general
Cu excepția cazului în care se specifică altfel în prezenta decizie, asistența financiară din partea Uniunii este implementată în conformitate cu obiectivele și principiile prezentei decizii, cu Regulamentul financiar și cu [Regulamentul privind IVCDCI], în special titlul II, capitolul I, cu excepția articolului 13, a articolului 14 alineatele (1) și (4) și a articolului 15, capitolul III, cu excepția articolului 21 alineatul (1), alineatul (2) literele (a) și (b) și alineatul (3) și capitolul V, cu excepția articolului 31 alineatele (1), (4), (6) și (9) și a articolului 32 alineatul (3). Procedura prevăzută la articolul 80 din prezenta decizie nu se aplică acelor cazuri menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (c) din [Regulamentul privind IVCDCI].
Amendamentul 82 Propunere de decizie Articolul 79 a (nou)
Articolul 79a
Adoptarea documentelor de programare
1. În cadrul parteneriatului dintre Uniune și TTPM, autoritățile din TTPM sunt responsabile pentru formularea și adoptarea politicilor sectoriale în principalele domenii de cooperare menționate în partea a II-a a prezentei decizii și asigură o monitorizare adecvată a acestora.
În acest context, fiecare TTPM întocmește și prezintă un document de programare având drept obiect asigurarea dezvoltării durabile a teritoriului său. Acest document de programare furnizează un cadru coerent pentru cooperarea dintre Uniune și TTPM în cauză, respectând obiectivul general, domeniul de aplicare, obiectivele, principiile și politicile stabilite de Uniune.
Fiecare document de programare cuprinde:
— o scurtă prezentare a contextului politic, economic, social, cultural și ambiental din TTPM în cauză;
— o scurtă descriere a strategiei de dezvoltare durabilă (Agenda 2030) a TTPM în cauză, care identifică prioritățile sale și modul în care TTPM intenționează să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă;
— domeniile prioritare selectate pentru finanțare din partea Uniunii;
— obiectivele specifice;
— rezultatele preconizate;
— indicatori de performanță clari și specifici;
— alocările financiare orientative, atât la nivel general, cât și pentru fiecare domeniu prioritar;
— un calendar orientativ.
2. Documentul de programare se bazează pe experiența dobândită și pe cele mai bune practici, precum și pe consultările și dialogul cu societatea civilă, autoritățile locale și alți actori, astfel încât să se asigure o implicare suficientă a acestora și, ulterior, asumarea de către acești actori a responsabilității pentru documentul orientativ de programare elaborat.
3. Proiectul de document de programare face obiectul unui schimb de opinii între autoritățile din fiecare TTPM, statele membre de care acestea sunt legate din punct de vedere constituțional și Comisie. Autoritățile din TTPM sunt responsabile pentru finalizarea documentului de programare. Comisia specifică în orientările sale modalitățile în care TTPM ar trebui să realizeze programarea, cu scopul de a permite o aprobare rapidă a documentelor de programare.
4. După finalizarea documentului de programare, acesta este evaluat de către Comisie, care verifică dacă respectivul document este coerent cu obiectivele prezentei decizii și cu politicile relevante ale Uniunii, precum și dacă acesta cuprinde toate elementele necesare pentru adoptarea deciziei anuale privind finanțarea. Autoritățile din TTPM furnizează toate informațiile necesare pentru efectuarea evaluării menționate mai sus, inclusiv rezultatele eventualelor studii de fezabilitate realizate.
5. Documentul de programare este aprobat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 88 alineatul (5) din prezenta decizie.
Această procedură se aplică, de asemenea, reexaminărilor substanțiale care modifică semnificativ strategia sau programarea.
Procedura de examinare nu se aplică în cazul modificărilor nesemnificative ale documentului orientativ de programare, prin care se fac adaptări tehnice, se realocă fonduri în limitele alocărilor orientative pentru fiecare domeniu prioritar sau prin care se majorează ori se reduce nivelul alocării inițiale orientative cu mai puțin de 20 %, cu condiția ca modificările respective să nu afecteze domeniile și obiectivele prioritare stabilite în documentul orientativ de programare. Comisia comunică astfel de modificări nesemnificative Parlamentului European și Consiliului în termen de o lună de la data adoptării deciziei în cauză.
Amendamentul 83 Propunere de decizie Articolul 79 b (nou)
Articolul 79b
Planuri de acțiune și măsuri
1. Comisia adoptă planuri de acțiune sau măsuri anuale sau multianuale. Aceste măsuri pot lua forma unor măsuri individuale, a unor măsuri speciale, a unor măsuri de sprijin sau a unor măsuri excepționale de asistență. Planurile de acțiune și măsurile precizează, pentru fiecare acțiune în parte, obiectivele urmărite, rezultatele preconizate și principalele activități, metodele de punere în aplicare, bugetul și toate cheltuielile de sprijin asociate acestora.
2. Planurile de acțiune se bazează pe documentele de programare.
3. Planurile de acțiune și măsurile se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 88 alineatul (5) din prezenta decizie. Nu este necesar să se aplice procedura menționată la alineatul (1) pentru:
a) planurile de acțiune, măsurile individuale și măsurile de sprijin pentru care finanțarea din partea Uniunii nu depășește 10 000 000 EUR;
b) modificările de ordin tehnic, cu condiția ca aceste modificări să nu afecteze în mod substanțial obiectivele planului de acțiune sau ale măsurii în cauză, cum ar fi:
i) schimbarea metodei de punere în aplicare;
ii) realocarea fondurilor între acțiunile cuprinse în același plan de acțiune;
iii) majorări sau reduceri ale bugetului planurilor de acțiune și măsurilor cu un procent care nu depășește 20 % din bugetul inițial și suma de 10 000 000 EUR.
În cazul planurilor de acțiune și măsurilor multianuale, pragurile prevăzute la alineatul (3) litera (a) și la alineatul (3) litera (b) punctul (iii) se aplică pe bază anuală. Planurile de acțiune și măsurile adoptate în temeiul prezentului alineat, cu excepția măsurilor excepționale de asistență, precum și modificările tehnice se comunică Parlamentului European și statelor membre în termen de o lună de la adoptarea lor.
4. Înainte de a adopta sau de a prelungi măsuri excepționale de asistență a căror valoare nu depășește 20 000 000 EUR, Comisia informează Consiliul cu privire la natura și obiectivele acestora și cu privire la cuantumurile financiare avute în vedere. Comisia informează Consiliul înainte de a proceda la orice modificare importantă de fond a măsurilor excepționale de asistență deja adoptate. Comisia ține seama de abordarea politică relevantă a Consiliului atât la planificarea, cât și la punerea în aplicare ulterioară a acestor măsuri, în interesul coerenței acțiunii externe a Uniunii. Comisia informează Parlamentul European în mod corespunzător și la timp cu privire la planificarea și punerea în aplicare a măsurilor excepționale de asistență în temeiul prezentului articol, inclusiv cu privire la cuantumurile financiare avute în vedere, și informează, de asemenea, Parlamentul European atunci când modifică sau prelungește în mod substanțial respectiva asistență.
5. În cazul în care sunt invocate motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător, cum ar fi crizele având drept cauză dezastrele naturale sau provocate de om sau amenințările iminente la adresa democrației, a statului de drept, a drepturilor omului sau a libertăților fundamentale, Comisia poate adopta planuri de acțiune și măsuri sau poate aduce modificări programelor de acțiune și măsurilor existente, în conformitate cu procedura menționată la articolul 88 alineatul (5).
Amendamentul 84 Propunere de decizie Articolul 80
Articolul 80
eliminat
Adoptarea programelor indicative multianuale, precum și a planurilor de acțiune și a măsurilor aferente
Comisia adoptă, în temeiul prezentei decizii, sub forma unor „documente unice de programare”, programele indicative multianuale, astfel cum sunt menționate la articolul 12 din [Regulamentul privind IVCDCI], alături de planurile de acțiune și măsurile aferente menționate la articolul 19 din [Regulamentul privind IVCDCI], în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 88 alineatul (5) din prezenta decizie. Procedura se aplică, de asemenea, în cazul revizuirilor menționate la articolul 14 alineatul (3) din [Regulamentul privind IVCDCI] care au efectul de a modifica în mod semnificativ conținutul programului indicativ multianual.
În ceea ce privește Groenlanda, planurile de acțiune și măsurile prevăzute la articolul 19 din [Regulamentul privind IVCDCI] pot fi adoptate separat de programele indicative multianuale.
Amendamentul 85 Propunere de decizie Articolul 81 – alineatul 1
1. Autoritățile publice din TTPM sunt eligibile pentru a beneficia de sprijinul financiar prevăzut în prezenta decizie.
1. Autoritățile publice din toate TTPM sunt eligibile pentru a beneficia de sprijinul financiar prevăzut în prezenta decizie.
Amendamentul 86 Propunere de decizie Articolul 81 – alineatul 2 – litera e
e) actori ai cooperării descentralizate și alți actori neguvernamentali din TTPM și din Uniune, pentru a li se permite să întreprindă proiecte și programe economice, culturale, sociale și educative în TTPM, în cadrul cooperării descentralizate prevăzute la articolul 12 din prezenta decizie.
e) actori ai cooperării descentralizate și alți actori neguvernamentali din TTPM și din Uniune, pentru a li se permite să întreprindă proiecte și programe economice, culturale, sociale, educative șiîn domeniul mediului în TTPM, în cadrul cooperării descentralizate prevăzute la articolul 12 din prezenta decizie.
Amendamentul 87 Propunere de decizie Articolul 82 – alineatul 1 – litera c – subpunctul iii
iii) unul sau mai multe organisme regionale din care fac parte TTPM;
iii) unul sau mai multe organisme regionale sau una sau mai multe asociații din care fac parte TTPM;
Amendamentul 88 Propunere de decizie Articolul 83 – alineatul 1
1. Persoanele fizice dintr-o țară sau dintr-un teritoriu de peste mări, astfel cum sunt definite la articolul50, și, dacă este cazul, organismele și instituțiile publice și/sau private relevante dintr-o țară sau dintr-un teritoriu de peste mări sunt eligibile pentru a participa la programele Uniunii și pentru a beneficia de finanțare în cadrul acestora, sub rezerva normelor și a obiectivelor programelor și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv de peste mări este legat(ă).
1. Persoanele fizice dintr-o țară sau dintr-un teritoriu de peste mări, astfel cum sunt definite la articolul 50, și, dacă este cazul, organismele și instituțiile publice și/sau private relevante dintr-o țară sau dintr-un teritoriu de peste mări sunt eligibile pentru a participa la ansamblul programelor Uniunii, inclusiv Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, și pentru a beneficia de finanțare în cadrul acestora, sub rezerva normelor și a obiectivelor programelor și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv de peste mări este legat(ă).
Amendamentul 89 Propunere de decizie Articolul 83 – alineatul 2 a (nou)
2a. Comisia asigură accesul efectiv și eficient al TTPM la toate programele și instrumentele de cooperare ale Uniunii cu alte țări, prevăzând măsuri specifice, dacă este necesar.
În plus, Comisia asigură transparența informațiilor și vizibilitatea cererilor de propuneri lansate în cadrul diferitelor programe ale Uniunii, prin intermediul unui portal de acces actualizat și dedicat în mod specific TTPM.
Amendamentul 90 Propunere de decizie Articolul 83 – alineatul 3
3. TTPM informează Comisia cu privire la această participare la programele Uniunii, în fiecare an, începând cu anul 2022.
3. Pe baza informațiilor transmise de către TTPM, Comisia întocmește un raport anual cu privire la participarea TTPM la programele Uniunii.
Amendamentul 91 Propunere de decizie Articolul 86 – paragraful 2
Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor prezentei decizii în direcția realizării obiectivelor fixate, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul87, pentru a modifica dispozițiile articolului 3 din anexa I în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, atunci când este necesar, precum și în vederea adăugării de dispoziții în prezenta decizie privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor prezentei decizii în direcția realizării obiectivelor fixate, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 87, pentru a determina indicatorii de performanță, astfel cum sunt prevăzuți la articolul 3 din anexa I sau pentru a-i revizui sau a-i completa, atunci când este necesar, precum și în vederea adăugării de dispoziții în prezenta decizie privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
Amendamentul 92 Propunere de decizie Articolul 87 – alineatul 2
2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 86 este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani, începând cu 1 ianuarie 2021. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 86 este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani, începând cu 1 ianuarie 2021. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la decizia sa.
Amendamentul 93 Propunere de decizie Articolul 87 – alineatul 4
4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia adresează o notificare Consiliului.
4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia adresează o notificare Consiliului și Parlamentului European.
Amendamentul 94 Propunere de decizie Articolul 87 – alineatul 5
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 86 intră în vigoare numai în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecții în termen de două luni de la data la care actul i-a fost notificat sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului.
5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 86 intră în vigoare numai în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecții în termen de două luni de la data la care actul i-a fost notificat sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului. În cazul în care intenționează să formuleze o obiecție, Consiliul informează Parlamentul European în legătură cu acest lucru cu suficient timp înainte de adoptarea unei decizii finale, indicând actul delegat care va face obiectul obiecțiilor, precum și motivele acestora.
Amendamentul 95 Propunere de decizie Articolul 90 – paragraful 1
Prezenta decizie se aplică în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului46.
Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate îi revine responsabilitatea de a asigura coordonarea politică generală a acțiunii externe a Uniunii, garantând unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a Uniunii.
__________________
46 Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).
Amendamentul 96 Propunere de decizie Articolul 92 – paragraful 2
Se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Se aplică de la 1 ianuarie 2021 și expiră la 31 decembrie 2027.
Amendamentul 97 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul 1 – partea introductivă
1. În sensul prezentei decizii, pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027, suma globală a asistenței financiare a Uniunii în valoare de 500 000 000 EUR în prețuri curente se alocă după cum urmează:
1. În sensul prezentei decizii, pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027, suma globală a asistenței financiare a Uniunii în valoare de 669 000 000 EUR în prețuri curente se alocă după cum urmează:
Amendamentul 98 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul – litera a
a) 159 000 000 EUR sub formă de granturi destinate sprijinului bilateral programabil pentru dezvoltarea pe termen lung a TTPM, altele decât Groenlanda, în special pentru finanțarea inițiativelor prevăzute în documentul de programare. Această sumă se alocă pe baza necesităților și a performanțelor TTPM, în conformitate cu următoarele criterii: după caz, documentul de programare acordă o atenție specială acțiunilor menite să consolideze guvernanța și capacitățile instituționale ale TTPM beneficiare și, dacă este relevant, calendarului probabil al acțiunilor prevăzute. La alocarea acestei sume se ia în considerare dimensiunea populației, nivelul produsului intern brut (PIB), nivelul alocărilor anterioare și constrângerile cauzate de izolarea geografică a TTPM, astfel cum se prevede la articolul 9 din prezenta decizie.
a) 81 % sub formă de granturi destinate sprijinului bilateral programabil pentru dezvoltarea pe termen lung a tuturor TTPM, în special pentru finanțarea inițiativelor prevăzute în documentul de programare.
Această sumă se alocă pe baza necesităților și a performanțelor TTPM, în conformitate cu următoarele criterii: dimensiunea populației, nivelul produsului intern brut (PIB), pe baza analizei PIB-ului realizate utilizând paritatea puterii de cumpărare, dacă aceasta este disponibilă, nivelul alocărilor anterioare și constrângerile cauzate de izolarea geografică a TTPM, astfel cum se prevede la articolul 9 din prezenta decizie, nivelul scăzut de dezvoltare al TTPM, astfel cum se prevede la articolul 9a din prezenta decizie, dimensiunea teritoriilor și provocările legate de climă și de mediu.
4 % pentru Aruba
1,5 % pentru Bonaire
5 % pentru Curaçao
48 % pentru Groenlanda
10,75 % pentru Noua Caledonie
10,85 % pentru Polinezia Franceză
1,2 % pentru Saba
2 % pentru Saint-Barthélemy
0,8 % pentru Sint Eustatius
7,5 % pentru Saint Pierre și Miquelon
2,5 % pentru Sint-Maarten
0,4% pentru Teritoriile Australe și Antarctice Franceze
5,5 % pentru Wallis și Futuna
Amendamentul 99 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul – litera b
b) 225 000 000 EUR sub formă de granturi destinate sprijinului bilateral programabil pentru dezvoltarea pe termen lung a Groenlandei, în special pentru finanțarea inițiativelor prevăzute în documentul de programare;
eliminat
Amendamentul 100 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul 1 – litera c
c) 81 000 000 EUR sunt alocate pentru a sprijini programele regionale ale TTPM din care 15 000 000 EUR ar putea sprijini operațiunile intraregionale, Groenlanda fiind eligibilă numai pentru operațiunile intraregionale. Această cooperare va fi pusă în aplicare prin coordonare cu dispozițiile articolului 7 din prezenta decizie, în special în ceea ce privește domeniile de interes reciproc menționate la articolul 5 din prezenta decizie și prin intermediul consultării în instanțele din cadrul parteneriatului UE-TTPM menționate la articolul 14 din prezenta decizie. Se vizează coordonarea cu alte programe și instrumente financiare relevante ale Uniunii și în special cu regiunile ultraperiferice prevăzute la articolul 349 din TFUE;
c) 12 % se alocă pentru a sprijini programele regionale ale TTPM din care 30 000 000 EUR ar putea sprijini operațiunile intraregionale, Groenlanda fiind eligibilă numai pentru operațiunile intraregionale. Această cooperare va fi pusă în aplicare prin coordonare cu dispozițiile articolului 7 din prezenta decizie, în special în ceea ce privește domeniile de interes reciproc menționate la articolul 5 din prezenta decizie și prin intermediul consultării în instanțele din cadrul parteneriatului UE-TTPM menționate la articolul 14 din prezenta decizie. Se vizează coordonarea cu alte programe și instrumente financiare relevante ale Uniunii și în special cu regiunile ultraperiferice prevăzute la articolul 349 din TFUE;
Amendamentul 101 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul 1 – litera d
d) 22 000 000EUR destinate studiilor sau măsurilor de asistență tehnică pentru toate TTPM, inclusiv Groenlanda, în conformitate cu articolul 78 din prezenta decizie49;
d) 3,5 %se alocă pentru studiile sau măsurile de asistență tehnică pentru toate TTPM, inclusiv Groenlanda, în conformitate cu articolul 78 din prezenta decizie;
__________________
49 Din această sumă, 9 725 000 EUR sunt rezervate pentru Comisie pentru a finanța asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE, cercetarea indirectă și cercetarea directă.
Amendamentul 102 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul 1 – litera e – partea introductivă
e) 13 000 000 EURdestinate unui fond nealocat pentru toate TTPM, inclusiv Groenlanda, care vizează, printre altele:
e) 3,5 % se alocă pentru finanțarea unui fond nealocat pentru toate TTPM, inclusiv Groenlanda, care vizează, printre altele:
Amendamentul 103 Propunere de decizie Anexa I – articolul 1 – alineatul 2
2. În urma unei evaluări, Comisia poate lua o decizie privind alocarea oricăror fonduri nealocate prevăzute la prezentul articol.
2. În urma unei evaluări realizate înainte de 2025, Comisia poate lua o decizie, după consultarea statelor membre și a Parlamentului European, privind alocarea oricăror fonduri nealocate prevăzute la prezentul articol.
Amendamentul 104 Propunere de decizie Anexa I – articolul 3 – alineatul 1 – partea introductivă
Realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din decizie se măsoară:
În conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă, se va elabora o listă a indicatorilor-cheie de performanță, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 86, care va fi utilizată ca instrument de sprijin pentru a evalua măsura în care Uniunea a contribuit la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din prezenta decizie.
Amendamentul 105 Propunere de decizie Anexa I – articolul 3 – alineatul 1 – punctul 1
1. pentru TTPM, cu excepția Groenlandei, în funcție de exporturile de mărfuri și servicii ca procent din PIB și de veniturile publice totale ca procent din PIB;
eliminat
Amendamentul 106 Propunere de decizie Anexa I – articolul 3 – alineatul 1 – punctul 2
2. pentru Groenlanda, în funcție de exporturile de mărfuri și servicii ca procent din PIB și ca procentaj din sectorul pescăresc în totalul exporturilor.
eliminat
Raportul anual pe 2017 privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei
184k
65k
Rezoluția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la raportul anual pe 2017 privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – combaterea fraudei (2018/2152(INI))
– având în vedere articolul 310 alineatul (6) și articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale anterioare ale Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF),
– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 3 septembrie 2018 intitulat „Al 29-lea raport anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei – 2017” (COM(2018)0553) și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei ((SWD(2018)0381), (SWD(2018)0382), (SWD(2018)0383), (SWD(2018)0384), (SWD(2018)0385) și (SWD(2018)0386)),
– având în vedere Raportul OLAF pe 2017(1) și Raportul de activitate pe 2017 al Comitetului de supraveghere a OLAF,
– având în vedere avizul nr. 8/2018 al Curții de Conturi Europene din 22 noiembrie 2018 privind propunerea Comisiei din 23 mai 2018 cu privire la modificarea Regulamentului OLAF (UE, Euratom) nr. 883/2013, în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi Europene referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013(2) al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și evaluarea acestuia la jumătatea perioadei, publicată de Comisie la 2 octombrie 2017 (COM(2017)0589),
– având în vedere Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal(3) („Directiva PIF”),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2017/1939 din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)(4),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5),
– având în vedere raportul pe 2015 comandat de Comisie intitulat „Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU Member States” (Studiu privind cuantificarea și analizarea decalajului în materie de TVA în statele membre ale UE) și Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 referitoare la un plan de acțiune privind TVA (COM(2016)0148),
– având în vedere hotărârea Curții de Justiție în cauza C-105/14(6), procedura penală împotriva Ivo Taricco și alții,
– având în vedere hotărârea Curții de Justiție în cauza C-42/17(7), procedura penală împotriva M.A.S. și M.B.,
– având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la rolul denunțătorilor în protecția intereselor financiare ale UE(8),
– având în vedere Raportul din 12 mai 2017 privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Comunicării Comisiei „Intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun – O strategie globală a UE [(COM(2013)0324) din 6 iunie 2013]” (COM(2017)0235),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 6 iunie 2011 intitulată „Combaterea corupției în UE” (COM(2011)0308),
– având în vedere raportul coordonat de OLAF intitulat „Frauda în domeniul achizițiilor publice – o colecție de semnale de alertă și de cele mai bune practici”, publicat la 20 decembrie 2017, și manualul OLAF din 2017 privind „Raportarea neregulilor în gestiunea partajată”,
– având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE(9),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE – Recuperarea sumelor de bani și a activelor de la țările terțe în cazuri de fraudă(10),
– având în vedere Raportul anticorupție al UE publicat de Comisie la 3 februarie 2014 (COM(2014)0038),
– având în vedere Raportul special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”,
– având în vedere avizul nr. 9/2018 al Curții de Conturi Europene privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului UE de luptă antifraudă,
– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără. Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” (COM(2018)0321),
– având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2018 referitoare la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale UE(11),
– având în vedere Raportul special nr. 26/2018 al Curții de Conturi Europene din 10 octombrie 2018 intitulat „O serie de întârzieri înregistrate în implementarea sistemelor informatice vamale: ce anume nu a funcționat?”,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0003/2019),
A. întrucât, de jure, statele membre și Comisia au responsabilitate partajată pentru execuția a 74 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul 2017; întrucât, de facto, însă, statele membre cheltuie resursele respective și Comisia este responsabilă de supravegherea lor prin intermediul mecanismelor de control pe care le are la dispoziție;
B. întrucât buna gestiune a cheltuielilor publice și protecția intereselor financiare ale UE ar trebui să reprezinte elemente esențiale ale politicii UE, cu scopul de a crește încrederea cetățenilor prin asigurarea utilizării corecte și eficace a banilor acestora;
C. întrucât articolul 310 alineatul (6) din TFUE prevede că „Uniunea și statele membre, în conformitate cu articolul 325, combat frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii”;
D. întrucât, pentru a obține un nivel satisfăcător de performanță prin intermediul proceselor de simplificare, este necesar să fie evaluate în mod periodic veniturile, cheltuielile, rezultatele și impactul, prin intermediul auditurilor de performanță;
E. întrucât trebuie luate măsuri corespunzătoare privind diversitatea sistemelor juridice și administrative ale statelor membre pentru a combate neregulile și fraudele; întrucât, prin urmare, Comisia ar trebui să își intensifice eforturile, pentru a se asigura că lupta împotriva fraudei se desfășoară în mod eficient și duce la rezultate mai tangibile și mai satisfăcătoare;
F. întrucât articolul 325 alineatul (2) din TFUE prevede că statele membre trebuie să ia aceleași măsuri de combatere a fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii ca cele pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare;
G. întrucât UE are un drept general de a acționa în domeniul politicilor anticorupție în limitele stabilite de TFUE; întrucât articolul 67 din TFUE prevede obligația Uniunii de a asigura un nivel înalt de securitate, inclusiv prin prevenirea și combaterea criminalității și prin apropierea legislațiilor penale; întrucât articolul 83 din TFUE plasează corupția pe lista celor mai grave infracțiuni cu o dimensiune transfrontalieră;
H. întrucât articolul 325 alineatul (3) din TFUE prevede că „statele membre își coordonează acțiunea urmărind să apere interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei” și că „statele membre organizează, împreună cu Comisia, o cooperare strânsă și constantă între autoritățile competente”;
I. întrucât corupția este larg răspândită în statele membre și reprezintă o amenințare gravă la adresa intereselor financiare ale Uniunii, fapt care, la rândul său, reprezintă o amenințare la adresa încrederii în administrația publică;
J. întrucât TVA-ul este o sursă de venit importantă pentru bugetele naționale, iar resursele proprii bazate pe TVA au constituit 12,1 % din bugetul total al UE în 2017;
K. întrucât în Rezoluția 6902/05 a Consiliului din 14 aprilie 2005 privind o politică UE globală împotriva corupției se solicită Comisiei să ia în considerare toate opțiunile viabile, cum ar fi participarea la GRECO sau un mecanism de evaluare și monitorizare a instrumentelor UE în legătură cu elaborarea unui mecanism de evaluare și monitorizare reciprocă;
L. întrucât cazurile sistematice și instituționalizate de corupție din anumite state membre afectează grav interesele financiare ale UE, reprezentând, în același timp, o amenințare la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale;
M. întrucât Raportul privind Eurobarometrul special 470 privind corupția, publicat în decembrie 2017, a afirmat că percepțiile și atitudinile generale față de corupție au rămas stabile în comparație cu 2013, ceea ce indică faptul că nu au fost demonstrate rezultate concrete în ceea ce privește câștigarea încrederii cetățenilor UE în instituțiile lor,
Depistarea și raportarea neregulilor
1. ia act cu satisfacție de faptul că numărul total de nereguli de natură frauduloasă și nefrauduloasă raportate în 2017 (15 213 de cazuri) a scăzut cu 20,8 % în comparație cu 2016 (19 080 de cazuri), iar valoarea lor a scăzut cu 13 % (de la 2,97 miliarde EUR în 2016 la 2,58 miliarde EUR în 2017);
2. subliniază că nu toate neregulile sunt de natură frauduloasă și că trebuie făcută o distincție clară între erorile comise;
3. ia act de scăderea semnificativă, de la un an la altul, cu 19,3 %, a numărului de nereguli raportate ca fiind frauduloase, menținându-se tendința de scădere observată din anul 2014 încoace; speră că scăderea reflectă o reducere efectivă a fraudei și nu deficiențe în depistarea acesteia;
4. consideră că este necesară o cooperare mai strânsă între statele membre în ceea ce privește schimbul de informații, atât pentru a îmbunătăți colectarea datelor, cât și pentru a consolida eficacitatea controalelor;
5. deplânge faptul că mai mult de jumătate din statele membre nu au adoptat strategii naționale de combatere a fraudei; invită Comisia să încurajeze restul statelor membre să facă demersuri pentru a adopta astfel de strategii;
6. invită din nou Comisia să instituie un sistem uniform de colectare de date comparabile privind neregulile și cazurile de fraudă din statele membre, pentru a standardiza procesul de raportare și pentru a asigura calitatea și comparabilitatea datelor furnizate;
7. subliniază că multe state membre nu au o legislație specifică împotriva criminalității organizate, în pofida faptului că își face simțită prezența din ce în ce mai mult în activități și în sectoare transfrontaliere, care afectează interesele financiare ale UE, cum ar fi contrabanda sau falsificarea de monedă;
8. își exprimă îngrijorarea cu privire la controalele legate de instrumentele financiare gestionate de intermediari și la deficiențele descoperite la verificarea sediului social al beneficiarilor; subliniază necesitatea de a condiționa plata împrumuturilor directe și indirecte de publicarea unor date fiscale și contabile pentru fiecare țară, precum și de divulgarea de date privind proprietarii efectivi în cazul beneficiarilor și al intermediarilor financiari implicați în operațiunile de finanțare;
Venituri – resurse proprii
9. își exprimă îngrijorarea că, potrivit statisticilor Comisiei, deficitul de încasare a TVA în 2016 s-a ridicat la 147 miliarde EUR, ceea ce reprezintă peste 12 % din veniturile totale din TVA preconizate, și că, potrivit estimărilor Comisiei, frauda intracomunitară în domeniul TVA costă Uniunea aproximativ 50 de miliarde de euro pe an;
10. salută planul de acțiune al Comisiei din 7 aprilie 2016 privind TVA, care are ca scop reformarea cadrului TVA, precum și cele 13 propuneri legislative adoptate de Comisie începând cu decembrie 2016, care vizează trecerea la un regim TVA definitiv, eliminarea obstacolelor legate de TVA din calea comerțului electronic, revizuirea regimului TVA pentru IMM-uri, modernizarea politicii privind cotele de TVA și deficitul de colectare a TVA; constată că propunerea privind „sistemul definitiv” ar putea eradica frauda intracomunitară cu firme „fantomă”, dar nu ar intra în vigoare înainte de 2022; invită statele membre să pună rapid în aplicare reforma sistemului privind TVA și să adopte mai multe măsuri imediate pentru a controla daunele între timp, inclusiv în cadrul Eurofisc, al OLAF, al EUROPOL și al viitorului EPPO;
11. salută hotărârea Curții de Justiție în cauza M.A.S.(C-42/17), prin care se solicită statelor membre să se asigure că sunt adoptate sancțiuni penale eficace și disuasive în cazurile de fraudă gravă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în materie de TVA, în conformitate cu obligațiile care le sunt impuse de articolul 325 alineatele (1) și (2) din TFUE;
12. regretă că o investigație efectuată de OLAF cu privire la frauda vamală din Regatul Unit, care s-a încheiat în 2017, a dezvăluit o fraudă substanțială în domeniul TVA în legătură cu importurile în Regatul Unit, prin abuz de suspendare a plății TVA, așa-numitele regimuri vamale 42 (CP42); salută procedura premergătoare constatării neîndeplinirii obligațiilor, lansată în mai 2018 de Comisie împotriva Regatului Unit; reamintește că se estimează că pierderile cumulate se ridică la aproximativ 3,2 miliarde EUR în perioada 2013-2016, ceea ce reprezintă o pierdere și pentru bugetul UE; este îngrijorat de faptul că modificările recent adoptate aduse Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată(12) în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul TVA ar putea fi insuficiente pentru a contracara frauda privind regimul vamal 42 și invită Comisia să ia în considerare noi strategii de urmărire a bunurilor care fac obiectul regimului vamal 42 în cadrul UE;
13. salută modificarea Regulamentului (UE) nr. 904/2010, adoptată la 2 octombrie 2018, și speră că o cooperare mai strânsă va aborda într-un mod eficient aspectele-cheie ale fraudei transfrontaliere pe piața unică, precum fraudele intracomunitare cu firme fantomă;
14. salută adoptarea Directivei PIF, care clarifică aspectele legate de cooperarea transfrontalieră și de asistența juridică reciprocă între statele membre, Eurojust, EPPO și Comisie în combaterea fraudei în domeniul TVA;
15. subliniază, în acest context, gravitatea situației actuale în ceea ce privește fraudele comise prin neplata TVA-ului, în special așa-numita fraudă de tip „carusel”; invită toate statele membre să participe la toate domeniile de activitate ale Eurofisc, astfel încât să faciliteze schimbul de informații pentru a contribui la combaterea fraudei;
16. reamintește că Curtea de Justiție a confirmat în mai multe rânduri că TVA-ul este un interes financiar al Uniunii, cel mai recent în cauza Taricco (C-105/14); observă, totuși, că OLAF efectuează extrem de rar investigații cu privire la nereguli privind TVA, din cauza lipsei de instrumente; invită statele membre să aprobe propunerea Comisiei de a pune la dispoziția OLAF noi instrumente în vederea tratării cazurilor legate de TVA, cum ar fi accesul la Eurofisc, VIES sau informațiile privind conturile bancare;
17. ia act de tendința stabilă a numărului total de nereguli de natură frauduloasă și nefrauduloasă raportate în legătură cu resursele proprii tradiționale (4 647 în 2016, 4 636 în 2017), precum și a sumelor aferente (537 milioane EUR în 2016 și 502 milioane EUR în 2017); constată, însă, distribuția inegală a neregulilor la nivelul statelor membre, Grecia (7,17 %), Spania (4,31 %) și Ungaria (3,35 %) situându-se clar peste media UE de 1,96 % în ceea ce privește resursele proprii tradiționale necolectate;
18. constată cu foarte mare îngrijorare că introducerea de tutun în UE prin contrabandă s-a intensificat în ultimii ani și, conform estimărilor, reprezintă o pierdere anuală de venituri publice de la bugetul UE și al statelor membre în valoare de 10 miliarde EUR și, în același timp, este o sursă importantă de crimă organizată, inclusiv de terorism; consideră că este necesar ca statele membre să își intensifice eforturile de combatere a acestor activități ilegale, de exemplu, prin îmbunătățirea procedurilor de cooperare și a schimbului de informații între statele membre;
19. este de opinie că o combinație de diferite metode de depistare (controlul în momentul eliberării, controlul ulterior, inspecțiile efectuate de serviciile antifraudă și altele) reprezintă cea mai eficientă cale pentru a depista frauda, iar eficiența fiecărei metode depinde de statul membru în cauză, de coordonarea eficientă a administrației sale și de capacitatea serviciilor relevante ale statelor membre de a comunica între ele;
20. consideră îngrijorător faptul că unele state membre nu raportează, în mod regulat, niciun singur caz de fraudă; invită Comisia să investigheze situația, deoarece crede că este destul de mică probabilitatea ca respectivele state membre să fie paradisuri lipsite de fraudă; invită Comisia să efectueze verificări aleatorii la fața locului în aceste țări;
21. constată cu regret că rata de recuperare medie pentru cazurile raportate ca fiind frauduloase în perioada 1989-2017 a fost de doar 37 %; invită Comisia să caute soluții pentru a îmbunătăți această situație îngrozitoare;
22. repetă apelul său adresat Comisiei să raporteze anual cuantumul resurselor proprii ale Uniunii recuperate în urma recomandărilor făcute de OLAF și să comunice cuantumurile care mai trebuie recuperate;
Programul UE de luptă antifraudă
23. salută instituirea Programului UE de luptă antifraudă, care va fi pus în aplicare de OLAF prin gestiune directă (COM(2018)0386), și solicită ca granturile să fie gestionate electronic folosind sistemul de gestiune al Comisiei, eGrants, începând din iunie 2019;
EPPO și viitoarea sa relație cu OLAF
24. salută decizia luată de 22 de state membre de a continua procesul de instituire a EPPO în cadrul unei cooperări consolidate; invită Comisia să ofere stimulente statelor membre care încă sunt reticente, pentru ca acestea să participe la EPPO;
25. reamintește că acordurile de cooperare dintre OLAF și EPPO ar trebui să asigure o distincție clară a competențelor, pentru a evita suprapunerea structurilor, incompatibilitatea competențelor și lacunele juridice cauzate de lipsa competențelor;
26. salută faptul că proiectul de buget al UE pentru 2019 include, pentru prima dată, credite pentru EPPO (4,9 milioane EUR) și insistă asupra importanței dotării EPPO cu personal și buget adecvat; observă că sunt planificate doar 37 de posturi, ceea ce înseamnă că, după scăderea numărului de 23 de posturi de procurori europeni, mai rămân doar 14 posturi pentru sarcini administrative; consideră că aceste previziuni nu sunt realiste, în special ținând seama de cele două state membre suplimentare care au decis recent să participe la EPPO; solicită, prin urmare, o concentrare la începutul perioadei a creșterii efectivului de personal planificată pentru 2020, cu scopul de a ajuta EPPO să fie pe deplin operațional până la sfârșitul anului 2020, astfel cum prevede regulamentul;
27. salută propunerea specifică a Comisiei de revizuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013, motivată în principal de instituirea EPPO; subliniază că viitoarea colaborare dintre OLAF și EPPO ar trebui să se bazeze pe o cooperare strânsă, pe schimbul eficient de informații și pe complementaritate, evitând în același timp duplicările sau incompatibilitatea competențelor;
Combaterea corupției
28. salută propunerea Comisiei, de elaborare a unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre; subliniază că, pentru a asigura o evaluare obiectivă și sistematică, Comisia ar trebui să publice periodic o evaluare a amenințărilor la adresa statului de drept, inclusiv a riscurilor corupției sistematice, în fiecare stat membru, pe baza unei serii de indicatori și de rapoarte independente;
29. subliniază că, după crearea EPPO, OLAF va rămâne singurul oficiu responsabil de protejarea intereselor financiare ale UE în statele membre care au decis să nu participe la EPPO; subliniază că, potrivit Avizului nr. 8/2018 al Curții de Conturi Europene, propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului OLAF nu soluționează problema eficacității scăzute a investigațiilor administrative ale OLAF; subliniază că este important să se asigure faptul că OLAF rămâne un partener puternic și pe deplin funcțional al EPPO;
30. regretă faptul că Comisia nu mai consideră necesară publicarea raportului anticorupție; regretă decizia Comisiei de a include monitorizarea anticorupție în procesul de guvernanță economică al semestrului european; consideră că acest lucru a redus și mai mult monitorizarea de către Comisie, existând date disponibile doar pentru foarte puține țări; regretă, de asemenea, că această modificare a abordării se concentrează în principal pe impactul economic al corupției și trece cu vederea aproape complet celelalte dimensiuni pe care corupția le poate afecta, cum ar fi încrederea cetățenilor în administrația publică și chiar structurile democratice ale statelor membre; îndeamnă, prin urmare, Comisia să continue publicarea rapoartelor anticorupție; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a se angaja într-o politică UE mai cuprinzătoare și mai coerentă în materie de combatere a corupției, care să includă o evaluare aprofundată a politicilor anticorupție din fiecare stat membru;
31. reiterează că efectul „ușilor turnante” poate periclita relațiile dintre instituții și reprezentanții anumitor interese; solicită instituțiilor UE să elaboreze o abordare sistematică și proporțională a acestei provocări;
32. regretă faptul că Comisia nu a promovat participarea UE la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei; invită Comisia să reînceapă negocierile cu GRECO cât mai curând posibil pentru a evalua în timp util conformitatea sa cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și să instituie un mecanism intern de evaluare pentru instituțiile UE;
33. solicită din nou Comisiei să creeze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme și ușor aplicabile, pe baza cerințelor stabilite în cadrul Programului de la Stockholm, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și a evalua politicile anticorupție ale acestora; invită Comisia să elaboreze un indice al corupției, în funcție de care să clasifice statele membre; consideră că un indice al corupției ar putea oferi o bază solidă, de la care Comisia și-ar putea stabili mecanismele de control specifice fiecărei țări atunci când controlează cheltuirea fondurilor UE;
34. reamintește că Comisia nu are acces la schimbul de informații dintre statele membre menit să prevină și să combată frauda intracomunitară cu firme fantomă, cunoscută ca frauda de tip carusel; este de părere că Comisia ar trebui să aibă acces la Eurofisc, pentru a controla mai bine, a evalua și a îmbunătăți schimbul de date între statele membre; invită toate statele membre să participe la toate domeniile de activitate ale Eurofisc, astfel încât să faciliteze și să accelereze schimbul de informații cu autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii, cum ar fi Europol și OLAF, conform recomandărilor Curții de Conturi Europene; invită statele membre și Consiliul să acorde Comisiei acces la datele în cauză, cu scopul de a promova cooperarea, de a consolida fiabilitatea datelor și de a combate infracțiunile transfrontaliere;
Achiziții publice
Digitalizarea
35. constată că o parte semnificativă a investițiilor publice este cheltuită prin achiziții publice (2 mii de miliarde EUR pe an); subliniază beneficiile achizițiilor electronice în combaterea fraudei, cum ar fi economii pentru toate părțile implicate, transparență sporită și procese simplificate și mai scurte;
36. invită Comisia să elaboreze un cadru pentru digitalizarea tuturor procedurilor de punere în aplicare a politicilor UE (cererile de propuneri, candidaturile, evaluarea, implementarea, plățile) care să fie aplicate de către toate statele membre;
37. regretă faptul că doar câteva state membre folosesc noile tehnologii pentru toate etapele majore ale procesului de achiziții (notificare electronică, acces electronic la documentele achiziției, depunerea electronică a documentelor, evaluarea electronică, atribuirea electronică, comanda electronică, facturarea electronică și plata electronică); invită statele membre ca, până în iulie 2019, să pună la dispoziție online, într-un format citibil automat, toate formularele procesului de achiziții publice, precum și registrele de contracte accesibile publicului;
38. invită Comisia să elaboreze stimulente pentru crearea unui profil electronic al autorităților contractante în statele membre unde nu sunt disponibile astfel de profiluri;
39. salută calendarul Comisiei pentru implementarea achizițiilor electronice în UE și invită Comisia să respecte acest calendar;
Prevenirea și primele etape ale procedurii de achiziții
40. este de opinie că activitățile de prevenire sunt foarte importante pentru reducerea nivelului fraudelor în cheltuirea banilor UE și că trecerea la procedurile de achiziții electronice constituie un pas important în direcția prevenirii fraudei și a promovării integrității și transparenței;
41. salută instituirea sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) și este de opinie că o combinație a diferitelor metode de depistare (controale) încă din primele etape ale procedurilor de achiziții pentru proiecte este cea mai eficientă modalitate de prevenire a fraudei, deoarece permite redirecționarea fondurilor către alte proiecte;
42. salută orientările elaborate de Comitetul consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei (COCOLAF) privind semnalele de alertă și bunele practici în domeniile achizițiilor publice și raportării neregulilor;
43. salută simplificarea normelor financiare aplicabile bugetului general al UE și este de opinie că continuarea simplificării sporește eficiența; speră ca alți beneficiari ai fondurilor UE să obțină mai multe avantaje din opțiunile simplificate în materie de costuri;
Procedurile de import
44. remarcă faptul că taxele vamale reprezintă 14 % din bugetul UE și crede că aplicarea ineficace a acestora și lipsa unor norme armonizate afectează negativ interesele financiare ale UE;
45. ia act de faptul că administrațiile vamale din diferite state membre fac schimburi de informații cu privire la suspiciunile de fraudă, cu scopul de a asigura respectarea reglementărilor vamale (asistență reciprocă); este de opinie că o astfel de comunicare este mai ușoară în cazul în care indicarea expeditorului pe declarația vamală de import este obligatorie și invită Comisia să impună obligativitatea indicării acestei informații în toate statele membre până în iulie 2019;
46. își exprimă preocuparea cu privire la controalele vamale și colectarea conexă a taxelor vamale, care reprezintă una dintre resursele proprii la bugetul UE; subliniază faptul că inspecțiile prin care se verifică dacă importatorii respectă normele referitoare la tarife și importuri sunt efectuate de către autoritățile vamale ale statelor membre și invită Comisia să asigure inspecții adecvate și armonizate la frontierele UE, garantând astfel securitatea, siguranța și interesele economice ale Uniunii și să se angajeze să combată îndeosebi comerțul cu bunuri ilegale și contrafăcute;
47. regretă faptul că implementarea noilor sisteme informatice pentru uniunea vamală a suferit o serie de întârzieri, astfel că unele dintre sistemele cheie nu vor fi disponibile la termenele din 2020 stabilite în Codul vamal al Uniunii; subliniază că tranziția rapidă către un mediu vamal informatizat este esențială pentru ca administrațiile vamale să funcționeze ca și cum ar constitui o singură entitate; invită Comisia și statele membre să contribuie la finalizarea sistemelor informatice vamale din UE și la sustenabilitatea lor financiară;
48. salută cele 11 operațiuni vamale comune ale OLAF care au vizat cu succes diverse amenințări, cum ar fi frauda asupra veniturilor, mișcările ilicite de numerar, produsele contrafăcute, contrabanda cu țigări și drogurile; salută, în plus, depistarea neregulilor în urma notificărilor de asistență reciprocă emise de OLAF, în special cu privire la fraude care implică panouri solare;
49. subliniază că sunt necesare controale vamale armonizate și standardizate la toate punctele de intrare, deoarece un dezechilibru între statele membre în ceea ce privește efectuarea controalelor vamale împiedică funcționarea eficace a uniunii vamale;
Cheltuieli
50. salută scăderea semnificativă a numărului de cazuri (de la 272 în 2016 la 133 în 2017) raportate ca fiind frauduloase în cadrul dezvoltării rurale, precum și scăderea ulterioară a valorii fraudelor de la 47 milioane EUR la 20 milioane EUR; remarcă, însă, că în ceea ce privește sprijinul direct pentru agricultură, tendința este inversă, valoarea neregulilor raportate ca fiind frauduloase crescând drastic de la 11 milioane EUR la 39 milioane EUR, în timp ce valoarea financiară medie aferentă fiecărui caz a crescut cu 227 %; speră că aceasta nu constituie o tendință negativă;
51. se așteaptă ca simplificarea normelor administrative, solicitată în dispozițiile comune care vizează perioada 2014-2020, să ducă la scăderea numărului de nereguli de natură nefrauduloasă, la identificarea cazurilor de fraudă și la îmbunătățirea accesului beneficiarilor la fondurile UE;
52. invită Comisia să își continue eforturile de standardizare a nomenclaturii erorilor legate de cheltuieli, deoarece datele arată că diferitele state membre declară aceleași erori la diferite categorii (SWD(2018)0386);
53. subliniază faptul că capacitatea de depistare este un element-cheie în contextul ciclului de combatere a fraudei, care contribuie la eficacitatea și eficiența sistemului de protejare a bugetului UE; salută faptul că, prin urmare, cele mai active state membre în depistarea și raportarea neregulilor potențial frauduloase au fost Polonia, România, Ungaria, Italia și Bulgaria, țări unde, puse laolaltă, au fost înregistrate 73 % din neregulile raportate ca fiind frauduloase în politica agricolă comună în perioada 2013-2017; subliniază, în acest context, că o singură evaluare numerică a rapoartelor efectuate poate duce la o percepție falsă privind eficacitatea controalelor; prin urmare, invită Comisia să sprijine în continuare statele membre, astfel încât atât calitatea, cât și numărul controalelor să fie îmbunătățite și pentru a se asigura schimbul de cele mai bune practici în combaterea fraudelor;
54. remarcă faptul că numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase în politicile de coeziune și în domeniul pescuitului (5 129 de cazuri în 2017) a revenit la nivelurile din 2013 și 2014 (4 695, respectiv 4 825 de cazuri), după un vârf care a durat doi ani;
55. subliniază că este esențial să se asigure transparența deplină în contabilizarea cheltuielilor, în special în ceea ce privește lucrările de infrastructură finanțate direct prin fonduri sau instrumente financiare ale UE; solicită Comisiei să acorde cetățenilor Uniunii un acces deplin la informații privind proiectele cofinanțate;
56. ia act de faptul că numărul neregulilor raportate în asistența pentru preaderare a scăzut în continuare în 2017 și că, odată cu eliminarea treptată a programelor de preaderare, numărul neregulilor raportate ca fiind frauduloase s-a apropiat de zero;
Problemele identificate și măsurile necesare
Îmbunătățirea inspecțiilor
57. sprijină programul Hercule III, care constituie un bun exemplu al abordării ce vizează „utilizarea optimă a fiecărui euro”; se așteaptă ca programul care îi va succeda după 2020 să fie și mai eficient;
58. speră ca noul regulament avut în plan de Parlamentul European și Consiliu pentru instituirea, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal să îmbunătățească și mai mult coordonarea și să sporească cooperarea în scopul finanțării între autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii, prin intermediul parteneriatelor îmbunătățite la nivelul UE;
Frauda transnațională
59. subliniază că un sistem care să le permită autorităților să facă schimb de informații ar facilita verificarea încrucișată a înregistrărilor contabile pentru tranzacțiile între două sau mai multe state membre, cu scopul de a preveni fraudele transfrontaliere în ceea ce privește fondurile structurale și de investiții, asigurând astfel o abordare transversală și cuprinzătoare a protecției intereselor financiare ale statelor membre; își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene de a prezenta o propunere legislativă privind asistența administrativă reciprocă în domeniile finanțării europene în care aceasta nu este prevăzută;
60. consideră alarmantă amenințarea tot mai mare și apariția tot mai frecventă a cazurilor de fraudă transnațională detectate de OLAF; salută adoptarea Raportului Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitor la interesele financiare ale UE – Recuperarea sumelor de bani și a activelor de la țările terțe în cazuri de fraudă și a clauzei antifraudă incluse cu succes în acordul de liber schimb cu Japonia; solicită Comisiei să generalizeze practica adăugării de clauze antifraudă în acordurile semnate între UE și țările terțe;
Avertizorii de integritate
61. salută propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (COM(2018)0218); speră că aceasta va îmbunătăți semnificativ siguranța avertizorilor de integritate în Uniune, determinând o îmbunătățire majoră a protecției financiare a UE și a statului de drept; speră că aceasta va intra în vigoare în viitorul foarte apropiat; invită toate instituțiile UE să pună în aplicare standardele stabilite în directivă în propriile lor politici interne cât mai curând posibil, pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii; încurajează statele membre să o pună în aplicare în sistemul lor juridic național cu cel mai amplu domeniu de aplicare posibil;
62. subliniază rolul important al avertizorilor de integritate în prevenirea, depistarea și raportarea fraudelor, precum și necesitatea ca aceștia să fie protejați;
Jurnalismul de investigație
63. consideră că jurnalismul de investigație joacă un rol esențial în creșterea nivelului de transparență necesar în UE și în statele membre și că acesta trebuie încurajat și sprijinit atât în statele membre, cât și în UE;
Tutunul
64. ia act cu îngrijorare că, potrivit estimărilor OLAF, comerțul ilicit cu țigări duce la pierderi financiare anuale de peste 10 miliarde de euro pentru bugetele Uniunii și ale statelor membre;
65. salută intrarea în vigoare, la 25 septembrie 2018, a Protocolului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, ca urmare a celei de a 41-a ratificări, la 27 iunie 2018; salută faptul că prima reuniune a părților la protocol a avut loc în perioada 8-10 octombrie 2018; îndeamnă, cu toate acestea, statele membre care nu au ratificat încă protocolul să facă acest lucru cât mai curând posibil; invită Comisia să joace un rol activ în elaborarea unui raport cuprinzător care să prezinte bunele practici și să pună în aplicare experimente privind sistemele de localizare și urmărire în statele părți; invită statele membre care au semnat protocolul dar care încă nu l-au ratificat, să facă acest lucru;
66. reamintește decizia Comisiei de a nu reînnoi Acordul PMI, care a expirat la 9 iulie 2016; reamintește că, la 9 martie 2016, Parlamentul a solicitat Comisiei să nu reînnoiască, prelungească sau renegocieze acordul dincolo de data de expirare a acestuia; consideră că celelalte trei acorduri cu întreprinderile din sectorul tutunului (BAT, JTI, ITL) nu ar trebui să fie reînnoite, prelungite sau renegociate; invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2018, un raport privind fezabilitatea încetării celor trei acorduri rămase;
67. invită Comisia să prezinte rapid noul plan de acțiune și strategia cuprinzătoare a UE pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun, prevăzută pentru sfârșitul verii 2018;
68. solicită Comisiei Europene să se asigure că sistemul de urmărire și elementele de siguranță pe care statele membre trebuie să le instituie până la 20 mai 2019, pentru țigarete și pentru tutunul de rulat, și până la 20 mai 2024, pentru toate celelalte produse din tutun (cum ar fi trabucurile, țigările de foi și produsele din tutun care nu se fumează), sunt conforme cu orientările referitoare la independență din cadrul Protocolului OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun, pe care Uniunea Europeană l-a ratificat la 24 iunie 2016;
69. solicită Comisiei Europene să anticipeze riscurile ascunse legate de clonarea marcajelor individuale de către industria tutunului în scopul aprovizionării pieței paralele;
70. ia act cu îngrijorare de faptul că recomandările judiciare ale OLAF au fost puse în aplicare doar în mod foarte limitat în statele membre; consideră că o astfel de situație este intolerabilă și invită Comisia să îndemne statele membre să asigure punerea deplină în aplicare a recomandărilor OLAF și să stabilească norme pentru a facilita admisibilitatea probelor găsite de OLAF;
Investigațiile și rolul OLAF
71. salută propunerea Comisiei de a împuternici OLAF să investigheze chestiunile legate de taxa pe valoarea adăugată; invită Comisia să instituie un anumit nivel de transparență a rapoartelor și a recomandărilor OLAF după încheierea tuturor procedurilor europene și naționale; consideră că, în urma adoptării modificărilor necesare ale Regulamentului OLAF în legătură cu instituirea EPPO, Comisia ar trebui să pregătească o modernizare mai amănunțită și cuprinzătoare a cadrului OLAF;
72. regretă neconcordanțele care se regăsesc în terminologia din rapoartele OLAF, cum ar fi cea privind investigațiile încheiate și finalizate; invită Comisia și OLAF să pună în aplicare o terminologie coerentă, astfel încât să se garanteze comparabilitatea de-a lungul anilor în legătură cu raportarea cazurilor de fraudă și căile de atac disponibile;
73. ia act de problemele în curs în ceea ce privește noua bază de date de gestionare a informațiilor (OCM) a OLAF; regretă, în special, că au fost pierdute cazuri în noua bază de date; salută faptul că această problemă este un subiect prioritar; invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului o evaluare aprofundată a proiectului informatic OCM, în special în ceea ce privește conceperea proiectului, costurile totale, implementarea, experiențele utilizatorilor și o listă a problemelor întâlnite, conform recomandărilor Comitetului de supraveghere a OLAF(13);
74. invită Comisia și statele membre să își unească eforturile pentru a asigura faptul că investigațiile realizate de OLAF și de statele membre se completează reciproc, că OLAF beneficiază de competențe egale de investigare în fiecare stat membru, inclusiv de acces la informațiile privind conturile bancare, și că probele colectate de OLAF sunt admisibile ca probe în materie penală în sistemele judiciare ale tuturor statelor membre, deoarece acestea sunt esențiale pentru monitorizarea eficace a investigațiilor realizate de OLAF;
o o o
75. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi Europene, Oficiului European de Luptă Antifraudă și Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă.
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare și funcționarea numelui de domeniu de prim nivel .eu și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 733/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 874/2004 al Comisiei (COM(2018)0231 – C8-0170/2018 – 2018/0110(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0231),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0170/2018),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0394/2018),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 31 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare și funcționarea numelui de domeniu de nivel superior .eu, și de modificare și abrogare a Regulamentului (CE) nr. 733/2002 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 874/2004 al Comisiei
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței (Regulamentul VNB) și abrogarea Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (COM(2017)0329 – C8-0192/2017 – 2017/0134(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0329),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0192/2017),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 5 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0009/2018),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 31 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței și de abrogare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (Regulamentul VNB)
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/516.)
Rapița modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3
143k
55k
Rezoluția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de modificare a deciziei de punere în aplicare 2013/327/UE în ceea ce privește reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor care conțin sau constau în rapiță modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059688/02 – 2019/2521(RSP))
– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de modificare a deciziei de punere în aplicare 2013/327/UE în ceea ce privește reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor care conțin sau constau în rapiță modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059688/02),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),
– având în vedere votul din data de 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),
– având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 25 octombrie 2017 și publicat la 28 noiembrie 2017(3),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, 2017/0035(COD)),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 20 mai 2016, Bayer CropScience AG a depus o cerere, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru reînnoirea autorizației de introducere pe piață a produselor care fac obiectul Deciziei 2007/232/CE a Comisiei(5) (denumită în continuare „cererea de reînnoire”);
B. întrucât Decizia 2007/232/CE a autorizat introducerea pe piață a furajelor care conțin sau sunt constituite din rapiță modificată genetic (MG) Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3, iar domeniul de aplicare al autorizației se referea și la produse care conțin sau sunt constituite din rapiță Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3, pentru alte utilizări decât produsele alimentare sau furajele, cu excepția cultivării;
C. întrucât, la 25 octombrie 2017, EFSA a adoptat un aviz favorabil cu privire la cererea de reînnoire, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
D. întrucât Comisia, la cererea solicitantului, a decis să modifice anterioara Decizie de punere în aplicare 2013/327/UE a Comisiei(6), astfel încât aceasta să includă în domeniul său de aplicare și produsele care fac obiectul Deciziei 2007/232/CE; întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei modifică astfel Decizia de punere în aplicare 2013/327/UE și abrogă Decizia 2007/232/CE; întrucât legitimitatea unei astfel de abordări este discutabilă;
E. întrucât autoritățile competente au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(7); întrucât, printre altele, statele membre au criticat faptul că abordarea de monitorizare adoptată de solicitant nu este conformă cu cerințele din anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(8) și nici cu ghidul EFSA, întrucât rapoartele de monitorizare a mediului după introducerea pe piață depuse de solicitant au deficiențe fundamentale și întrucât acestea nu furnizează date fiabile pentru a susține concluzia potrivit căreia importul sau utilizarea de rapiță MG Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 nu are efecte negative asupra sănătății sau a mediului;
F. întrucât rapița MG Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 este modificată genetic pentru a fi rezistentă la erbicidul glufosinat;
G. întrucât aplicarea unui erbicid complementar face parte din practicile agricole obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca aceste plante să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, și deci în produsul importat, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;
H. întrucât utilizarea glufosinatului nu mai este permisă în Uniune, deoarece a fost clasificat drept toxic pentru reproducere și, prin urmare, intră sub incidența criteriilor de excludere stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(9);
I. întrucât reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide sunt considerate în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic; întrucât impactul pulverizării rapiței MG Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 cu glufosinat nu a fost evaluat; întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide;
J. întrucât statele membre nu sunt obligate să măsoare reziduurile de glufosinat pe importurile de rapiță pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021(10);
K. întrucât, pe lângă posibilitatea ca animalele și oamenii din Uniune să fie expuși în continuare la niveluri ridicate de reziduuri de glufosinat prezente în această rapiță MG, un expert al autorității competente a exprimat, de asemenea, preocupări în legătură cu metabolitul N-acetil-glufosinat, care este produs în rapița MG Ms8 × Rf3, dar nu și în cea nemodificată genetic(11); întrucât un studiu din 2013 indică faptul că substanța N-Ac-GLF poate avea efecte neurotoxice, însă acest lucru nu a fost analizat în cadrul evaluării EFSA;
L. întrucât votul din 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a emis niciun aviz, și astfel autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;
M. întrucât în ambele expuneri de motive ale propunerilor sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor MG pe teritoriul lor, respectiv la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii, în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor MG; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(12);
N. întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(13) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere;
1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu unul dintre obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(14), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele MG, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;
3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;
4. invită Comisia să nu autorizeze importul, ca produs alimentar sau furaj, al niciunei plante MG care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;
5. solicită Comisiei să nu autorizeze nicio plantă MG tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor de pulverizare cu erbicide complementare, a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;
6. invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele MG tolerante la erbicide, indiferent dacă planta MG este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune ca produs alimentar sau furaj;
7. își reiterează angajamentul de a avansa lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;
8. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;
9. invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizării alimentare sau furajere;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
––––––––––––––––––––––––––– Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).
Decizia 2007/232/CE a Comisiei din 26 martie 2007 cu privire la introducerea pe piață, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a produselor din rapiță cu semințe oleaginoase (Brassica napus L., liniile Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3) modificată genetic pentru a fi tolerantă la erbicidul glufosinat de amoniu (JO L 100, 17.4.2007, p. 20).
Decizia de punere în aplicare 2013/327/UE a Comisiei din 25 iunie 2013 de autorizare a introducerii pe piață a produselor alimentare care conțin sau constau în rapiță modificată genetic Ms8, Rf3 și Ms8 × Rf3 sau a produselor alimentare și a furajelor produse din respectivele organisme modificate genetic în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 175, 27.6.2013, p. 57).
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/555 al Comisiei din 9 aprilie 2018 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021 vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 92, 10.4.2018, p. 6).
A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European de la 15 iulie 2014, care a fost ulterior inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene, sau discursul său privind starea Uniunii de la 14 septembrie 2016.
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
Porumbul modificat genetic 5307 (SYN-Ø53Ø7-1)
144k
55k
Rezoluția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 5307 (SYN-Ø53Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D059689/02 – 2019/2522(RSP))
– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 5307 (SYN-Ø53Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D059689/02),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),
– având în vedere votul din data de 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),
– având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 16 aprilie 2015 și publicat la 5 mai 2015(3), precum și Declarația care completează avizul științific al EFSA privind cererea (EFSA-GMO-DE-2011-95) privind introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 5307 destinat utilizării în alimente și furaje, importului și prelucrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, din partea Syngenta Crop Protection AG, luând în considerare un studiu toxicologic suplimentar, adoptată de EFSA la 7 martie 2018 și publicată la 11 aprilie 2018(4),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, 2017/0035(COD)),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(5),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 7 aprilie 2011, Syngenta Crop Protection AG a depus, prin filiala sa, Syngenta Crop Protection NV/SA, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 pentru introducerea pe piață a produselor, ingredientelor alimentare și furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 5307 (denumită în continuare „cererea”) către autoritatea națională competentă din Germania; întrucât cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață de produse care conțin sau sunt compuse din porumb modificat genetic 5307 destinat altor utilizări decât consumul uman și animal, cu excepția cultivării;
B. întrucât porumbul 5307 modificat genetic produce o proteină insecticidă nouă, eCry3.1Ab, care este toxică pentru unele coleoptere și gărgărițe și care este derivată dintr-o fuziune și rearanjare a toxinelor care se găsesc în mod natural în bacteriile din sol cunoscute sub denumirea de Bacillus thuringiensis (Bt); întrucât porumbul modificat genetic 5307 exprimă proteina fosfomanozo-izomerază, care este utilizată ca marker de selecție;
C. întrucât în avizul său din 2015 EFSA a concluzionat că nu a reușit să își finalizeze evaluarea riscurilor alimentare sau privind hrana animalelor din cauza deficiențelor din studiul de toxicitate de 28 de zile pus la dispoziție de solicitant, în special deoarece seturile de date au provenit din două experimente separate și deoarece au fost utilizate un număr insuficient de animale(6);
D. întrucât ulterior solicitantul a furnizat un nou studiu de toxicitate de 28 de zile; întrucât, cu toate acestea, al doilea studiu nu îndeplinea toate cerințele stabilite de orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind studiile de toxicitate orală cu doze repetate de 28 de zile pe rozătoare(7), așa cum a solicitat EFSA;
E. întrucât în declarația sa din 2018 EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea;
F. întrucât, deși proteinele Cry (toxinele Bt) au fost recunoscute ca având proprietăți adjuvante, ceea ce înseamnă că ele pot accentua proprietățile alergenice ale altor alimente, acest lucru nu a fost analizat de către EFSA; întrucât aceasta pune probleme, deoarece toxinele Bt pot fi amestecate cu alergeni în alimente și furaje cum ar fi boabele de soia;
G. întrucât în studiul de toxicitate de 28 de zile acceptat de EFSA a fost testată numai proteina izolată; întrucât, cu toate acestea, s-a demonstrat că toxicitatea toxinelor Bt poate fi crescută prin interacțiuni cu alți compuși, cum ar fi enzimele din plante, alte toxine Bt și reziduurile de pulverizare cu erbicide; întrucât testarea în mod exclusiv a toxinei Bt și în formă izolată nu permite, prin urmare, să se tragă concluzii cu privire la impactul său asupra sănătății după consum(8);
H. întrucât EFSA a menționat că „solicitantul a identificat asemănări relevante între secvența de aminoacizi Cry3.1Ab și parasporine care ar putea acționa ca proteine citotoxice asupra celulelor de mamifere”(9); întrucât EFSA nu a continuat investigarea acestei probleme;
I. întrucât autoritățile competente ale statelor membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(10);
J. întrucât, potrivit uneia dintre autoritățile competente(11), nivelurile de exprimare a eCry3.1Ab în boabele de porumb modificat genetic 5307 depășesc limita maximă admisă de reziduuri, care este de 0,01 mg/kg, așa cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(12);
K. întrucât votul din 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;
L. întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii, în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(13);
M. întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(14) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,
1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii și că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002(15), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor și a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;
3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;
4. își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;
5. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;
6. invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizării alimentare sau furajere;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Aviz științific privind cererea (EFSA-GMO-DE-2011-95) privind introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 5307 destinat utilizării în alimente și furaje, importului și prelucrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, din partea Syngenta Crop Protection AG, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2015.4083
Declarație care completează avizul științific al EFSA privind cererea (EFSA-GMO-DE-2011-95) privind introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 5307 destinat utilizării în alimente și furaje, importului și prelucrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, din partea Syngenta Crop Protection AG, luând în considerare un studiu toxicologic suplimentar, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5233
——————————————————————————— - Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).
Pentru mai multe detalii, a se consulta analiza Institutului de evaluare independentă a impactului în biotehnologie, TESTBIOTECH, p. 3: https://www.testbiotech.org/sites/default/files/Testbiotech_Comment_Maize%205307.pdf
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
Rezoluția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87403 (MON-874Ø3-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059691/02 – 2019/2523(RSP))
– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87403 (MON-874Ø3-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059691/02),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),
– având în vedere votul din data de 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),
– având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 8 martie 2018 și publicat la 28 martie 2018(3),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085), (COD(2017)0035),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 26 iunie 2015, Monsanto Europe SA/NV a prezentat, în numele societății Monsanto din Statele Unite, o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață de produse alimentare, de ingrediente alimentare și de furaje care conțin, sunt compuse sau produse din porumb modificat genetic tip MON 87403 (denumită în continuare „cererea”), cerere adresată către autoritatea națională competentă din Belgia și întrucât această cerere viza, de asemenea, introducerea pe piață de produse care conțin sau sunt compuse din porumb modificat genetic tip MON 87403 pentru alte utilizări decât produsele alimentare și hrana furajeră, cu excepția cultivării;
B. întrucât porumbul MON 87403 este modificat genetic pentru a crește biomasa și producția de știuleți (care devin știuleți de porumb pentru recoltare) prin introducerea unei secvențe trunchiate a genelor derivate dintr-o altă specie de plante (Arabidopsis thaliana); întrucât acest lucru duce la sintetizarea unei proteine ( AtHB17Δ113) care este menită să acționeze în concurență cu o proteină naturală similară care controlează structura genetică și creșterea plantelor;
C. întrucât autoritățile competente au prezentat numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(5); întrucât observațiile au inclus, printre altele, și observații potrivit cărora datele experimentale nu veneau în sprijinul afirmației privind creșterea producției la porumbul modificat genetic tip MON 87403, și că nu este posibil să se concluzioneze cu privire la efectele pe termen lung ale alimentelor și/sau furajelor asupra dezvoltării și sănătății reproductive, că propunerea solicitantului privind un plan de monitorizare a mediului nu îndeplinește obiectivele definite în anexa VII la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6) și, mai ales, că dovezile furnizate nu au fost considerate suficiente pentru a da asigurări consumatorilor cu privire la folosirea porumbului modificat genetic tip MON 87403 în condiții de siguranță;
D. întrucât, în ciuda faptului că EFSA a dat undă verde în ceea ce privește siguranța porumbului modificat genetic tip MON 87403, o analiză independentă la evaluarea efectuată de EFSA arată că mecanismele moleculare implicate în sintetizarea proteinei AtHB17Δ113, precum și modul în care acestea conduc la efectele scontate și orice posibile efecte secundare, sunt în continuare greu de înțeles și necesită cercetări suplimentare(7); întrucât, fără o înțelegere aprofundată a modificării genetice, nu este posibil să se evalueze pe deplin riscurile asociate;
E. întrucât rezultatul testelor efectuate pe teren de solicitant arată că efectele observate ale îmbunătățirii genetice, și anume creșterea biomasei și a producției de știuleți, nu au fost doar foarte mici, ci și inconsecvente; întrucât Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA a recunoscut că „modificarea cauzată de îmbunătățirea genetică are o amplitudine limitată... ceea ce sugerează că modul în care aceasta se manifestă poate depinde de condițiile de mediu din testele pe teren”(8);
F. întrucât testele pe teren au fost efectuate doar în Statele Unite; întrucât, în cazul în care este autorizat pentru importul în Uniune, porumbul modificat genetic tip MON 87403 va putea fi cultivat într-o gamă largă de țări producătoare de porumb, cu condiții climatice și agronomice foarte diferite și cu factori de stres suplimentari, cum ar fi lipsa apei sau seceta; întrucât nu a fost abordat în mod corespunzător impactul acestor factori de stres și al condițiilor de mediu, pe care Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA îl recunoaște ca posibil asupra manifestărilor îmbunătățirii genetice (și, prin urmare, orice efecte nedorite ale acesteia);
G. întrucât, în mod paradoxal, deși Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA a concluzionat că analiza compoziției (compararea compoziției porumbului modificat genetic tip MON 87403 cu o plantă de referință nemodificată genetic, în funcție de rezultatele testelor efectuate pe teren) „nu a identificat aspecte care necesită o evaluare suplimentară a siguranței alimentelor și a hranei pentru animale și a impactului asupra mediului”, grupul științific a pus sub semnul întrebării „faptul că datele privind compoziția obținute în urma testelor efectuate pe teren ar permite o evaluare aprofundată a riscurilor”;
H. întrucât riscurile potențiale prezentate de acest porumb modificat genetic pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu nu au fost examinate în mod corespunzător de către Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA; întrucât este inacceptabil faptul că Comisia propune autorizarea acestui porumb modificat genetic pe baza avizului EFSA;
I. întrucât unul dintre studiile la care se face referire în avizul EFSA a fost un studiu elaborat în comun de un membru al Grupului științific pentru OMG din cadrul EFSA și un om de știință care lucrează pentru Syngenta(9); întrucât s-a constatat că trimiterile la acest studiu au fost ulterior eliminate din avizul EFSA, deși EFSA a menționat că eliminarea lor „nu afectează în mod semnificativ conținutul sau rezultatul”(10);
J. întrucât Parlamentul salută faptul că directorul executiv al EFSA s-a angajat să garanteze că, în viitor, membrii personalului EFSA nu vor mai fi elabora publicații științifice împreună cu oameni de știință angajați de societăți din acest sector, pentru a evita percepțiile de apropiere necorespunzătoare cu reprezentanții acestui sector și pentru a îmbunătăți încrederea consumatorilor în sistemul de siguranță alimentară al Uniunii(11); întrucât este extrem de important ca toate studiile utilizate de EFSA în activitatea sa să fie menționate în mod clar;
K. întrucât votul din 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;
L. întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii, în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(12);
M. întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(13) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,
1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(14), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;
3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;
4. își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;
5. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;
6. invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizării alimentare sau furajere;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Evaluarea porumbului modificat genetic MON 87403 pentru utilizare ca alimente sau ca furaje, pentru import și pentru prelucrare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-BE-2015-125), https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.2903/j.efsa.2018.5225
––––––––––––––––––––––––––– – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
Comentariu al Testbiotech cu privire la avizul științific emis în 2018 de Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA privind evaluarea porumbului modificat genetic tip MON 87403 pentru utilizarea în produse alimentare și în hrana furajeră, import și prelucrare, produs de Monsanto: https://www.testbiotech.org/node/2210
Pentru detalii, a se consulta comentariul Testbiotech cu privire la avizul științific emis în 2018 de Grupul științific pentru OMG din cadrul EFSA privind evaluarea porumbului modificat genetic tip MON 87403 pentru utilizarea în produse alimentare și în hrana furajeră, import și prelucrare, produs de Monsanto: https://www.testbiotech.org/node/2210
A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
Rezoluția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059692/02 – 2019/2524(RSP))
– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 , în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059692),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),
– având în vedere votul din data de 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),
– având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 7 martie 2018 și publicat la 20 aprilie 2018(3),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 11 februarie 2011, Bayer CropScience AG a depus o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse din, sau fabricate din bumbac GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 și subcombinația LLCotton25 × MON 15985 („cererea”) către autoritatea națională competentă din Țările de Jos; întrucât cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață a bumbacului modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 și a subcombinației LLCotton25 × MON 15985 în produse care îl conțin sau constau în acest bumbac, destinate altor utilizări decât consumul uman și animal, cu excepția cultivării;
B. întrucât, la 7 martie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea;
C. întrucât bumbacul MG GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 exprimă proteina 2mEPSPS, care conferă toleranță la erbicidele conținând glifosat, proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu și proteinele Cry1Ac și Cry1Ab2, care conferă protecție împotriva anumitor lepidoptere dăunătoare; întrucât, în plus, planta produce proteine (NTII și AAD) care conferă rezistență la antibiotice;
D. întrucât, în timp ce consumul uman de ulei din semințe de bumbac este relativ limitat în Europa, acesta poate fi găsit într-o gamă largă de produse alimentare, inclusiv în sosuri, maioneză, produse fine de panificație, produse tartinabile și pepite din ciocolată(5);
E. întrucât bumbacul este utilizat în hrana animalelor în principal sub formă de brichete/făină de semințe de bumbac sau sub formă de semințe de bumbac întregi(6);
Reziduuri și componente ale erbicidelor complementare
F. întrucât aplicarea unor erbicide complementare, în acest caz glifosat și glufosinat, face parte din practicile agricole obișnuite care conduc la cultivarea plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca acestea să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;
G. întrucât utilizarea glufosinatului nu mai este permisă în Uniune începând cu 1 august 2018, deoarece substanța a fost clasificată drept toxică pentru reproducere și, prin urmare, intră sub incidența criteriilor de excludere stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(7);
H. întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;
I. întrucât, în general, potrivit Grupului EFSA pentru produsele de protecție a plantelor și reziduurilor lor, nu se pot trage concluzii cu privire la siguranța reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu formațiuni de glifosat(8); întrucât aditivii și amestecurile din care ei fac parte și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură(9);
J. întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv pentru glifosat cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină - POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot fi totuși permise în țările în care se cultivă acest bumbac modificat genetic (în momentul de față în Japonia);
K. întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide sunt considerate în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG); întrucât nu s-au evaluat nici efectele pulverizării bumbacului modificat genetic cu erbicide, nici efectul cumulativ al pulverizării cu glifosat și glufosinat;
L. întrucât statele membre nu sunt obligate din punct de vedere juridic să măsoare reziduurile de glifosat sau de glufosinat pe importurile de bumbac pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021(10); întrucât în ultimul raport al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare, întocmit de EFSA și bazat pe rezultatele programului multianual coordonat, precum și pe programele individuale ale statelor membre, nu există informații cu privire la respectarea în cazul bumbacului a conținutului maxim de reziduuri pentru niciun pesticid(11); întrucât, potrivit celor mai recente date, nu se știe, prin urmare, dacă reziduurile de glifosat sau de glufosinat de pe bumbacul modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 respectă limitele maxime de reziduuri ale Uniunii;
Prezența substanței toxice gosipol
M. întrucât gosipolul este o componentă toxică prezentă în mod natural în bumbac; întrucât prezența proteinei EPSPS poate duce la creșterea nivelurilor de gosipol în plantele modificate genetic care conțin această proteină(12); întrucât Grupul EFSA pentru OMG a remarcat faptul că concentrația de gosipol liber din semințele crude de bumbac modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 a fost mai mare decât în bumbacul de referință nemodificat genetic (7 200 mg/kg și, respectiv, 6 000 mg/kg)(13), ambele fiind mai mari decât limita legală de 5 000 stabilită în Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în cazul furajelor(14);
N. întrucât, potrivit unui studiu efectuat în 2014 pe tema „Toxicitatea gosipolului din produsele din semințe de bumbac”, efectul toxic cel mai frecvent la animale este deteriorarea funcției de reproducere la masculi și la femele, care provoacă pierderi economice grave industriei creșterii animalelor, precum și interferența cu funcția imunitară, reducând rezistența animalelor la infecții și reducând eficiența vaccinurilor(15); întrucât Grupul EFSA pentru contaminanții din lanțul alimentar a descris gosipolul ca o substanță nedorită în furaje(16);
O. întrucât Grupul EFSA pentru OMG afirmă că conținutul mai ridicat de gosipol în semințele de bumbac din bumbacul modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 în comparație cu bumbacul de referință nemodificat genetic „nu prezintă nicio problemă de siguranță pentru animale și oameni în practică deoarece (i) conținutul maxim de gosipol liber este reglementat de legislația europeană; și (ii) uleiul de semințe de bumbac albit și rafinat, precum și făina produsă din semințe de bumbac, care pot fi consumate direct de oameni, în esență nu conțin gosipol”(17); întrucât EFSA nu a evaluat uleiul de bumbac (pentru consumul uman) și nici făina de bumbac (pentru furaje), așa cum recomandă actualul Document de consens al OCDE privind considerații referitoare la compoziție pentru noile soiuri de bumbac; întrucât declarația conform căreia gosipolul face obiectul unor limite legale în temeiul legislației Uniunii nu oferă garanții suficiente că bumbacul modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 ar fi sigur pentru consum;
Proteinele Cry și legătura cu reacțiile alergice
P. întrucât GHB614 x LLCotton25 x MON15985 exprimă două toxine Bt (proteinele Cry1Ac și Cry1Ab2), care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor; întrucât, deși proteinele Cry1 au fost recunoscute ca având proprietăți adjuvante, ceea ce înseamnă că este posibil să accentueze proprietățile alergenice ale altor alimente, acest lucru nu a fost analizat de către EFSA;
Q. întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt(18); întrucât acest lucru nu a fost examinat de EFSA;
Rezistența la antibiotice
R. întrucât, în plus, GHB614 x LLcotton25 x MON15985 produce proteine (NPTII și AAD) care conferă rezistență la antibiotice; întrucât NPT11 conferă rezistență la neomicină și kanamicină; întrucât AAD conferă rezistență la streptomicină; întrucât toate aceste antimicrobiene sunt clasificate de OMS ca fiind „de importanță critică”(19);
S. întrucât articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(20) cere să se acorde o atenție specială organismelor modificate genetic (OMG) care conțin gene care exprimă o rezistență la antibioticele utilizate pentru tratament medical sau veterinar atunci când se efectuează o evaluare a riscurilor pentru mediu, obiectivul general fiind de a identifica și de a elimina progresiv genele marker care determină rezistența la antibiotice (ARMG) care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra siguranței mediului;
T. întrucât Grupul EFSA pentru OMG a examinat, într-un aviz din 2004, utilizarea ARMG în selectarea evenimentelor transgenice din plante, din cauza preocupărilor legate de faptul că utilizarea acestor gene marker ar putea duce la creșterea rezistenței la antibiotice la oameni și la animale, ca urmare a transferului de gene de la plantele modificate genetic la bacterii;
U. întrucât, în conformitate cu acest aviz din 2004, gena AAD aparține grupei II de gene de rezistență la antibiotice, care „ar trebui să fie limitate la testări pe teren și nu ar trebui să fie prezente în plantele modificate genetic destinate introducerii pe piață”(21);
Observații din partea autorităților competente ale statelor membre
V. întrucât autoritățile competente au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni, inclusiv cu privire la chestiunile prezentate mai sus, fără a se limita la acestea(22);
Lipsa democrației în procesul decizional
W. întrucât votul din 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;
X. întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică(23);
Y. întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură(24) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,
1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
2. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;
3. invită Comisia să nu autorizeze importul în vederea utilizării alimentare sau furajere al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;
4. solicită Comisiei să nu autorizeze nicio plantă modificată genetic tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor rămase în urma pulverizării cu erbicide complementare, a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;
5. invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării alimentare sau furajere;
6. invită Comisia să nu autorizeze plante modificate genetic care conțin gene rezistente la antimicrobiene;
7. își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;
8. solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;
9. invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizării alimentare sau furajere;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Evaluarea bumbacului modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 pentru produse alimentare și furaje, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 (cererea EFSA-GMO-NL-2011) , https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5213
——————————————————————————— - Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 76).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (JO C 215, 19.6.2018, p. 80).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 70).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (JO C 215, 19.6.2018, p. 73).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (JO C 215, 19.6.2018, p. 83).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 298, 23.8.2018, p. 34).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 307, 30.8.2018, p. 71).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 307, 30.8.2018, p. 67).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 337, 20.9.2018, p. 54).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 55).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 60).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 122).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (J C 346, 27.9.2018, p. 127).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO C 346, 27.9.2018, p. 133).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0221).Rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × 59122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1507, 59122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0222).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic NK603 × MON810 (MON-ØØ6Ø3-6 × MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2018)0416).Rezoluția din 24 octombrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × 1507 x MON 88017 × 59122 și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, 1507, MON 88017 și 59122 și de abrogare a Deciziei 2011/366/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0417).
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a riscului legat de utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat. Buletinul EFSA 2015, 13 (11):4302, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/555 al Comisiei din 9 aprilie 2018 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021 vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 92, 10.4.2018, p. 6).
„The 2016 European Union report on pesticide residues in food” (Raportul din 2016 al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide în produsele alimentare), https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5348
Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje (JO L 140, 30.5.2002, p. 10) stabilește un nivel maxim de gosipol în semințele de bumbac (ca materie primă pentru furaje) de 5 000 mg/kg. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02002L0032-20131227&from=RO
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
A se vedea anexa G, observațiile statelor membre, http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionDocumentsLoader?question=EFSA-Q-2018-00147
A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Venezuela, în special cea din 3 mai 2018 referitoare la alegerile din Venezuela(1), cea din 5 iulie 2018 referitoare la criza migrației și situația umanitară din Venezuela și din zona frontierelor sale terestre cu Columbia și Brazilia(2) și cea din 25 octombrie 2018 referitoare la situația din Venezuela(3),
– având în vedere declarația din 26 ianuarie 2019 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele UE, privind situația din Venezuela,
– având în vedere declarația VP/ÎR din 10 ianuarie 2019 în numele UE,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere Constituția Venezuelei, în special articolul 233,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât alegerile desfășurate la 20 mai 2018 au avut loc fără a se respecta standardele internaționale minime pentru un proces credibil și nu au respectat pluralismul politic, democrația, transparența și statul de drept; întrucât UE și alte organizații regionale și țări democratice nu au recunoscut nici alegerile respective, nici autoritățile instituite prin acest proces nelegitim;
B. întrucât, la 10 ianuarie 2019, Nicolás Maduro a uzurpat în mod nelegitim funcția de președinte în fața Curții Supreme de Justiție, încălcând ordinea constituțională;
C. întrucât, la 23 ianuarie 2019, președintele Adunării Naționale ales în mod legitim și democratic, Juan Guaidó, a fost investit în funcția de președinte interimar al Venezuelei, în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei;
D. întrucât în Venezuela au avut loc proteste și demonstrații masive în ultimele zile; întrucât au fost consemnate zeci de persoane ucise și câteva sute de persoane rănite în contextul demonstrațiilor și al tulburărilor; întrucât crește numărul victimelor și persistă încălcările grave ale drepturilor omului, care reprezintă rezultatul unor acte de violență și de represiune împotriva protestelor sociale, al raziilor ilegale, al arestărilor arbitrare, inclusiv ale unui număr de peste 70 de minori, precum și al stigmatizării și persecutării activiștilor din opoziție; întrucât în ultima săptămână s-a chemat la organizarea de noi proteste;
E. întrucât UE a solicitat în repetate rânduri reinstaurarea democrației și a statului de drept în Venezuela prin intermediul unui proces politic credibil;
F. întrucât, în 2017, Parlamentul European a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opoziției democratice și prizonierilor politici din Venezuela;
G. întrucât populația din Venezuela se confruntă cu o criză fără precedent în plan social, economic și democratic, care a dus la emigrarea a peste trei milioane de persoane și a provocat o inflație de peste 1 650 000 %;
H. întrucât partenerii internaționali și regionali, inclusiv UE, s-au angajat să contribuie la crearea unor condiții care să asigure un proces politic pașnic, credibil și cuprinzător pentru toate părțile relevante din Venezuela; întrucât UE își reafirmă disponibilitatea de a menține deschise canalele de comunicare;
I. întrucât, drept răspuns la solicitarea VP/ÎR în numele UE de a se organiza de urgență alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, Nicolás Maduro a respins public posibilitatea organizării de noi alegeri prezidențiale,
1. îl recunoaște pe dl Guaidó drept președinte interimar legitim al Republicii Bolivariene a Venezuelei, în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei, și își exprimă sprijinul deplin pentru foaia de parcurs a acestuia;
2. invită VP/ÎR, împreună cu statele membre, să adopte o poziție fermă și unitară și să-l recunoască pe Juan Guaidó ca unic președinte interimar legitim al țării până la organizarea de noi alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, prin care să se reinstaureze democrația; salută faptul că multe state democratice au recunoscut deja noua președinție interimară;
3. solicită UE și statelor sale membre ca, în cazul în care este aprobată această decizie, să ia măsuri în această privință și să acrediteze reprezentanții respectivi care urmează să fie numiți de către autoritățile legitime;
4. condamnă cu fermitate actele brutale de represiune și de violență care s-au soldat cu morți și răniți; își exprimă solidaritatea cu poporul din Venezuela și transmite sincere condoleanțe familiilor și prietenilor; solicită insistent autorităților de facto din Venezuela să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului și să tragă la răspundere persoanele vinovate, precum și să asigure respectarea pe deplin a tuturor libertăților fundamentale și drepturilor omului;
5. condamnă încarcerarea mai multor jurnaliști care au scris despre situația din Venezuela și solicită eliberarea lor imediată;
6. respinge orice propunere sau încercare de soluționare a crizei care ar putea implica recurgerea la violență;
7. își reiterează sprijinul deplin pentru Adunarea Națională, care constituie unicul organism democratic legitim al Venezuelei, ale cărei competențe trebuie restabilite și respectate, inclusiv prerogativele și siguranța membrilor săi;
8. sprijină ferm apelul Secretarului General al ONU privind efectuarea unei anchete independente și complete cu privire la uciderile comise, în conformitate cu rezoluțiile sale adoptate anterior;
9. invită VP/ÎR să coopereze cu țările din regiune și cu toți ceilalți actori principali în vederea creării unui grup de contact, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului din 15 octombrie 2018, care ar putea avea rol de mediator în procesul de realizare a unui acord pentru organizarea de alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, bazate pe un calendar convenit, condiții egale pentru toate părțile, transparență și observare internațională;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui interimar legitim al Republicii și al Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale Grupului de la Lima, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Secretarului General al Organizației Statelor Americane.
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 7, 8, 9, 11,12, 39, 42, 101- 109 și 174,
– având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 35, 37 și 38,
– având în vedere Raportul Comisiei din 18 iunie 2018 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2017 (COM(2018)0482), precum și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei din aceeași dată,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat(1),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi(2) (Regulamentul CE privind concentrările economice),
– având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE” (COM(2014)0449),
– având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 22 martie 2017 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (COM(2017)0142) (Directiva REC+),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iulie 2016 privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C(2016)2946),
– având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la acordurile de cooperare ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței – calea de urmat(3),
– având în vedere normele, orientările, deciziile, rezoluțiile, comunicările și documentele pertinente ale Comisiei pe tema concurenței,
– având în vedere rezoluțiile sale din 19 aprilie 2018(4) și din 14 februarie 2017(5) referitoare la rapoartele anuale privind politica în domeniul concurenței pentru 2017 și, respectiv, 2016,
– având în vedere studiul său din iulie 2018 intitulat „Aspecte legate de concurență în domeniul tehnologiei financiare (Fin Tech)”, efectuat la cererea grupului de lucru pentru concurență al Comisiei pentru afaceri economice și monetare,
– având în vedere răspunsurile Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris E-000344-16, E-002666-16 și E-002112-16,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018 referitor la raportul Comisiei din 18 iunie 2018 privind politica în domeniul concurenței în 2017,
– având în vedere Raportul final al Comisiei cu privire la ancheta sectorială privind comerțul electronic, publicat la 10 mai 2017 (COM(2017)0229),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0474/2018),
A. întrucât politica în domeniul concurenței funcționează de mai bine de 60 de ani iar o politică UE în domeniul concurenței hotărâtă și eficientă a fost dintotdeauna considerată o piatră de temelie a proiectului european;
B. întrucât evaziunea fiscală și eludarea obligațiilor fiscale creează concurență neloială, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);
C. întrucât spălarea de bani, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală periclitează repartizarea corectă a veniturilor fiscale în statele membre și, prin urmare, denaturează concurența pe piața internă;
D. întrucât eludarea masivă a obligațiilor fiscale de către persoanele fizice și întreprinderile cu venituri și averi considerabile pe lângă faptul că penalizează contribuabilii de rând, finanțele publice și investițiile sociale, amenință și buna guvernare, stabilitatea macroeconomică, coeziunea socială și încrederea populației în instituțiile Uniunii și ale statelor membre;
E. întrucât unele guverne și jurisdicții, unele chiar din UE, s-au specializat ori s-au implicat în crearea unor regimuri fiscale preferențiale care denaturează concurența în favoarea întreprinderilor multinaționale și a persoanelor fizice cu averi considerabile, care nu au o prezență economică efectivă în aceste jurisdicții, ci sunt doar reprezentate de întreprinderi fictive,
1. consideră că o politică de concurență care vizează asigurarea unor condiții de concurență echitabile în toate sectoarele constituie unul dintre fundamentele economiei sociale de piață din Europa și un factor-cheie pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a pieței interne; salută raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pe 2017, precum și activitățile și eforturile depuse de Comisie pentru a asigura aplicarea eficace a normelor în materie de concurență în Uniune în beneficiul tuturor cetățenilor UE, în special al celor aflați într-o poziție de consumatori vulnerabilă; invită, de asemenea, Comisia să asigure în continuare aplicarea deplină a normelor UE în materie de concurență, acordând o atenție deosebită dificultăților cu care se confruntă IMM-urile, și să evite aplicarea neuniformă a acestora în statele membre;
2. salută și încurajează în continuare dialogul structurat cu comisarul pentru concurență și eforturile Comisiei de a menține o cooperare strânsă cu membrii comisiei competente a Parlamentului și grupul său de lucru privind politica în domeniul concurenței; consideră că raportul anual al Comisiei privind politica în domeniul concurenței este un exercițiu indispensabil pentru controlul democratic; reamintește că, în ultimii ani, Parlamentul a fost implicat prin procedura legislativă ordinară în definirea cadrului normelor de concurență, de exemplu în propunerea de directivă REC +; ia act de faptul că Parlamentului ar trebui să i se confere competențe de codecizie pentru a defini cadrul pentru normele de concurență și regretă că dimensiunea democratică a acestui domeniu al politicii Uniunii nu a fost amplificată prin modificările recente aduse tratatelor;
3. salută și sprijină agenda și prioritățile ambițioase ale DG Concurență din cadrul Comisiei, observând în același timp că există în continuare provocări importante, de exemplu în domeniul controlului fuziunilor economice, în care numărul mare de fuziuni constituie în sine o provocare; ia act de faptul că deciziile Comisiei privind fuziunile, procedurile antitrust și ajutoarele de stat fac adesea obiectul unor dezbateri politice și subliniază că, deși în acest raport sunt ilustrate unele exemple de decizii recente, imaginea de ansamblu este mai amplă și că intenția Parlamentului nu este de a adopta o poziție cu privire la cazuri individuale, deoarece este rolul Comisiei să decidă cu privire la cazurile în care dreptul concurenței nu este respectat;
4. solicită Comisiei să analizeze impactul potențial negativ al fuziunii propuse dintre Siemens și Alstom asupra competitivității pieței feroviare europene și efectele negative ale acesteia asupra utilizatorilor transportului feroviar;
5. ia act de faptul că, în acest an, Comisia a făcut o propunere legislativă de creare a unui produs paneuropean de pensii personale, care va fi un fond de pensii privat;;
6. subliniază că principalul beneficiar într-un mediu de concurență funcțională pe piața unică europeană este consumatorul;
7. salută ancheta privind cartelul camioanelor; apreciază că Comisia nu numai că a analizat impactul cartelului marilor producători de camioane asupra prețurilor camioanelor, dar i-a și sancționat pentru că au conlucrat pentru a întârzia introducerea de camioane mai ecologice;
8. scoate în evidență că dispozițiile în materie de concurență se întemeiază pe tratate și, după cum este consacrat de articolul 7 din TFUE, ar trebui interpretate în contextul valorilor europene mai largi care stau la baza problemelor sociale, economiei sociale de piață, standardelor de mediu, politicii în domeniul climei și protecției consumatorilor; consideră că aplicarea legislației UE în domeniul concurenței ar trebui să trateze toate situațiile de denaturare a pieței, inclusiv pe cele create prin externalități sociale și de mediu negative;
9. consideră că, în conformitate cu capacitățile sale de inițiativă, politica în domeniul concurenței trebuie să contribuie la favorizarea tranziției energetice în ansamblul UE, la stimularea integrării economice și sociale în Europa, la favorizarea activităților agricole durabile din punct de vedere ecologic și la limitarea capacității marilor întreprinderi energetice de majorare a prețurilor aprovizionării cu energie;
10. subliniază că chiar și atunci când produsele sau serviciile sunt furnizate gratuit, în special în economia digitală, este posibil ca consumatorii să aibă de suportat un comportament necuvenit, cum ar fi o degradare a calității, o limitare a opțiunilor și inovării sau practici de extorcare; consideră că normele UE în materie de concurență și măsurile de impunere a acestora ar trebui să acopere o gamă de aspecte care să nu se limiteze la abordările axate pe prețuri și să țină seama de considerente mai generale, cum ar fi calitatea produselor și serviciilor și să aibă în vizor, de asemenea, viața privată a cetățenilor;
11. subliniază schimbările enorme de pe piețe, ca urmare a dezvoltării tehnologice continue, care atrag după ele și oportunități, și provocări; subliniază în acest context rolul esențial al politicii în domeniul concurenței în dezvoltarea în continuare a pieței unice digitale; subliniază că se impune urgent un cadru care să promoveze inovarea în materie de date și noile modele de afaceri dar să și trateze cu succes provocările economiei bazate pe date și ale algoritmilor ; subliniază, în special, că mai multe platforme digitale, cu capacitatea lor de a accesa și de a controla fluxuri din ce în ce mai mari de date, pot genera economii de scară și externalități de rețea considerabile, ceea ce poate duce la disfuncționalități ale pieței prin concentrarea excesivă și efecte de extorcare prin abuzul de poziție dominantă pe piață; salută, în acest context, numirea unor consilieri speciali pe lângă comisar, care se concentrează asupra viitoarelor provocări pe care le prezintă digitalizarea pentru politica în domeniul concurenței, și așteaptă cu interes constatările și recomandările lor legate de măsurile viitoare; subliniază că este nevoie de o abordare comună la nivelul UE în jurul acestor aspecte;
12. subliniază că adesea utilizatorii nu sunt conștienți de măsura în care datele le sunt utilizate și transmise unor terți în scopuri comerciale sau de marketing; invită Comisia, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice(6) (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), să se asigure că întreprinderile digitale exploatează datele cu caracter personal numai după ce abonatul sau utilizatorul în cauză și-a dat consimțământul explicit, și că, fără acest consimțământ, datele nu pot fi transferate către părți terțe cu care societatea sau platforma are un acord; de aceea, consideră că piețele digitale ar trebui evaluate dintr-o perspectivă multidisciplinară, întrucât un comportament anticoncurențial poate duce la încălcarea altor domenii de drept, ca legile privind protecția datelor și protecția consumatorilor; subliniază că un răspuns adecvat în materie de impunere a respectării normelor ar presupune colaborarea dintre diferitele autorități competente, în special autoritățile din domeniul concurenței, autoritățile de protecție a consumatorilor și autoritățile pentru protecția datelor, astfel cum s-a sugerat în inițiativa Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind stabilirea unui mecanism gen „casă de compensație”(7);
13. solicită Comisiei să organizeze o audiere cu întreprinderile din domeniul tehnologiei la care să invite directorii generali ai Google, Facebook și Apple să discute în special modul în care țările terțe recoltează și utilizează datele cu caracter personal. se arată îngrijorat de faptul că utilizatorii, autoritățile de reglementare și, uneori, chiar dezvoltatorii de aplicații și agenții de publicitate nu sunt conștienți de amploarea fluxurilor de date care circulă de la telefoanele inteligente la grupurile de publicitate digitală și alte părți terțe. constată că datele colectate de terți prin intermediul aplicațiilor pentru telefoanele inteligente pot include orice fel de informații, de la profil, cum ar fi vârsta și sexul, până la detalii de localizare, inclusiv date despre turnurile de telefonie mobilă sau despre routerele Wi-Fi din apropiere și informații despre oricare altă aplicație de pe telefon. crede că UE ar trebui să le ofere cetățenilor posibilitatea să înțeleagă aspectele legate de monopol și de concentrare asociate acestor întreprinderi de urmărire;
14. solicită Comisiei, în această privință, să considere controlul asupra datelor necesare pentru crearea și furnizarea de servicii ca indicator al puterii de piață, inclusiv atunci când dă îndrumări cu privire la articolul 102 din TFUE, și-i mai cere Comisiei să impună interoperabilitatea între platformele online și furnizorii de rețele sociale; mai subliniază, în acest context, evoluția algoritmilor de auto-învățare și a inteligenței artificiale, în special atunci când sunt furnizate întreprinderilor de către terți, și impactul lor asupra naturii activității cartelurilor; roagă Comisia să trateze în amănunt aceste chestiuni în următorul său raport anual privind politica în domeniul concurenței;
15. consideră că este important să se garanteze buna funcționare a mecanismelor de acțiune colectivă în despăgubire ale Uniunii, care au drept scop să asigure faptul că consumatorii afectați de practicile anticoncurențiale primesc o despăgubire adecvată;
16. consideră că trebuie garantat dreptul la portabilitate transfrontalieră, astfel încât limitările existente ale acestui drept, să nu se pietrifice dacă sunt considerate practici legitime de piață; consideră important, pe de altă parte, să se pună capăt restricțiilor abuzive și nejustificate impuse din motive geografice, care oferă un nivel îndoielnic de așa-zisă protecție a drepturilor de proprietate intelectuală;
17. consideră că pragurile de competență care stabilesc punctul de plecare pentru o revizuire la nivel UE a fuziunilor între societăți, care sunt bazate pe cifrele de afaceri ale entităților țintă și ale celor achizitoare, nu sunt adecvate întotdeauna pentru economia digitală, în care valoarea este adesea reprezentată, din punct de vedere publicitar, de numărul de vizitatori ai unui site internet; sugerează ca aceste praguri să fie revizuite și adaptate, incluzând, printre altele, factori precum numărul de consumatori afectați de fuziuni și de valoarea tranzacțiilor aferente;
18. subliniază că barierele la intrare în unele domenii ale pieței digitale devin din ce în ce mai dificil de depășit, dat fiind că, cu cât comportamentele neloiale se perpetuează, cu atât devine mai greu să se contracareze efecte lor anticoncurențiale; consideră că măsurile provizorii pot fi un instrument util pentru ca garanta că concurența nu este afectată în cursul desfășurării unei anchete; afirmă, în această privință, că Comisia ar trebui să utilizeze în mod eficace măsuri provizorii, asigurând, în același timp, respectarea garanțiilor procedurale și dreptul la apărare al întreprinderilor care fac obiectul anchetei; salută temeinicia cu care Comisia analizează dacă se poate simplifica adoptarea măsurilor provizorii în termen de doi ani de la data transpunerii Directivei REC+; îi recomandă, în această privință, Comisiei să se inspire din cele mai bune practici ale altor jurisdicții;
19. invită Comisia să ia măsuri mai ambițioase ca să elimine obstacolele ilegale din calea concurenței online pentru a le oamenilor în UE posibilitatea de a face cumpărături online fără bariere, pentru a monitoriza plafoanele de prețuri în sectoare cum ar fi platformele online de cazare și turism și pentru a le asigura consumatorilor acces transfrontalier la o gamă largă de bunuri și servicii online la prețuri competitive; îi cere Comisiei Europene să efectueze o anchetă sectorială privind piața de publicitate pentru a înțelege mai bine dinamica pieței de publicitate online și a identifica practicile anticoncurențiale care trebuie combătute în cadrul eforturilor de a impune respectarea legii concurenței, astfel cum au făcut unele autorități naționale;
20. subliniază că digitalizarea economiei moderne conduce la schimbări ale logicii economice tradiționale; de aceea, subliniază că orice sistem de impozitare trebuie țină cont de faptul că digitalizarea este noua normalitate pentru toate segmentele economiei noastre; consideră binevenită propunerea Comisiei de stabilire a unor norme privind impozitarea economiei digitale(8); subliniază că impozitarea digitală trebuie să abordeze asimetriile dintre economia tradițională și noile practici economice digitale și să evite frânarea digitalizării și a inovării sau crearea de frontiere artificiale în economie; relevă că este important să se ajungă la soluții internaționale și la abordări comune asupra impozitării în economia digitală; invită Comisia să depună în continuare eforturi în forurile internaționale, mai precis în cadrul OCDE, pentru a ajunge la un astfel de acord;
21. salută propunerea Comisiei privind impozitul pe serviciile digitale (COM(2018)0148) ca o măsură crucială pentru a garanta că sectorul digital își achită în mod cinstit partea cuvenită de impozite până la adoptarea unei soluții permanente care să permită impozitarea profiturilor acolo unde se creează valoare;
22. afirmă încă o dată că concurența în sectorul telecomunicațiilor este esențială pentru stimularea inovației și a investițiilor în rețele și ar trebui încurajată pentru că are ca efect prețuri accesibile și lărgirea paletei de opțiuni de servicii pentru consumatori; consideră că apelurile intra-UE reprezintă încă o mare piatră de moară pentru întreprinderi și clienți și că măsurile pentru eliminarea taxelor de roaming plătite de consumatori în UE nu sunt suficiente dacă se dorește să se dezvolte și mai mult piața unică; recunoaște că trebuie create stimulente pentru a alinia apelurile din interiorul UE cu cele locale prin facilitarea investițiilor într-o rețea pe deplin europeană sau partajată; consideră că politicile ar trebui să favorizeze investiții eficiente în rețele noi și să țină seama de impactul asupra consumatorilor și, prin urmare, să împiedice apariția de noi prăpăstii digitale între gospodăriile cu venituri mari și cele cu venituri mici; solicită Comisiei să încurajeze introducerea rețelelor în bandă largă prin promovarea unui nivel ridicat de concurență și să asigure un nivel înalt de conectivitate în UE și dezvoltarea rapidă a rețelelor 5G în întreaga Uniune, pentru a asigura competitivitatea la nivel mondial a Uniunii și a atrage investiții; consideră că la introducerea rețelelor în bandă largă este important ca politica în domeniul concurenței să țină seama de particularitățile zonelor rurale, astfel încât să se urmărească interesul superior și să se inverseze tendința de adâncire a prăpastiei între zonele rurale și zonele urbane în materie de acces la tehnologie;
23. consideră că nu ar trebui să se pretindă comisioane de la utilizatori pentru conturile curente și de economii, decât dacă sunt corelate cu servicii specifice;
24. salută decizia antitrust a Comisiei de a amenda Google cu 4,34 de miliarde EUR pentru practicile ilegale pe dispozitivele mobile Android menite să întărească poziția dominantă a motorului de căutare Google; roagă Comisia să finalizeze în 2019 cazul antitrust „Google Shopping”, lansat în noiembrie 2010, cu opt ani în urmă. reamintește Comisiei să finalizeze ancheta privind tratamentul oferit de Google rezultatelor de căutare ale altor servicii de căutare Google specializate, inclusiv problemele legate de căutarea locală pe care le-a semnalat Yelp în recenta sa plângere penală; recomandă DG Concurență să reflecteze asupra duratei cazurilor antitrust în materie digitală și asupra celui mai adecvat instrument de rezolvare a acestora; mai cu seamă, invită Comisia să se gândească la posibilitatea de a stabili termene pentru cazurile antitrust, așa cum procedează în cazurile de fuziune;
25. îi mai reamintește Comisiei că trebuie să aibă în vedere separarea structurală completă a monopolurilor tehnologice digitale ca posibilă soluție pentru restabilirea concurenței și a condițiilor de concurență echitabile pe piața digitală europeană;
26. subliniază faptul că impunerea cu succes a dispozițiilor dreptului concurenței depinde de conceperea și testarea adecvată a măsurilor reparatorii; subliniază că măsurile reparatorii gândite în beneficiul consumatorilor sunt importante pentru a restabili competitivitatea pe piață, ajutând consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză și să depășească tendința de acceptare pasivă a situației actuale; este de părere că Comisia Europeană, atunci când elaborează măsuri reparatorii comportamentale, trebuie să includă economia comportamentală ca disciplină de sprijin, așa cum au făcut-o în ultimii ani unele autorități naționale;
27. remarcă că președintele Comisiei s-a angajat să înainteze propuneri menite să intensifice cooperarea fiscală între statele membre, prin introducerea obligației de a răspunde cererilor de grup privind chestiuni fiscale, astfel încât un stat membru să furnizeze toate informațiile necesare celorlalte țări pentru a-i urmări în justiție pe evazioniștii transfrontalieri; ia act de faptul că, atunci când acțiunile unui stat membru denaturează concurența pe piața internă, Parlamentul și Consiliul, în anumite circumstanțe și astfel cum se menționează la articolul 116 din TFUE, pot emite directive pentru a elimina denaturarea;;
28. ia la cunoștință concluzia Comisiei potrivit căreia statul luxemburghez i-a acordat societății Engie avantaje fiscale necuvenite de aproximativ 120 de milioane EUR și faptul că procedura de recuperare este încă în curs de desfășurare; regretă că guvernul luxemburghez a decis să atace decizia Comisiei;
29. ia act de decizia comisarului pentru concurență, Margrethe Vestager, în ancheta privind ajutorul de stat acordat McDonald’s, în care se precizează că neimpozitarea anumitor profituri ale McDonald’s în Luxemburg nu constituie un ajutor de stat ilegal; consideră că actuala reglementare a UE nu este în măsură să combată în mod eficient dubla neimpozitare și să pună capăt cursei spre nivelurile cele mai scăzute ale impozitului pe profit;
30. subliniază că în două cazuri recente, în ciuda concluziilor la care ajunsese Comitetul unic de rezoluție (SRB) că rezoluția nu putea fi justificată din motive de interes public, Comisia a aprobat ajutoare de stat pe baza considerentului că ar atenua perturbările economice la nivel regional, ilustrând astfel faptul că interesul public este interpretat în două moduri diferite; invită Comisia să examineze discrepanțele dintre normele privind ajutoarele de stat în domeniul lichidării și regimul rezoluției stabilit în temeiul Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD) și ulterior să își revizuiască în consecință Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar;
31. constată că o serie de studii(9) au demonstrat că o concentrare orizontală mai mare a proprietății are ca efect costuri sociale ascunse și concurență redusă între produse; solicită, prin urmare, Comisiei Europene să se gândească la posibilitatea de a revizui Regulamentul privind fuziunile în acest sens și să ofere orientări privind utilizarea articolelor 101 și 102 din TFUE în astfel de cazuri;
32. subliniază că ajutoarele de stat temporare acordate sectorului financiar pentru stabilizarea sistemului financiar mondial au fost necesare în lipsa instrumentelor de rezoluție, dar că acum ele trebuie reanalizate și eliminate; regretă că nu au fost reanalizate suficient de temeinic; își reiterează așadar solicitarea adresată Comisiei de a examina dacă instituțiile bancare au beneficiat, de la începutul crizei, de subvenții implicite și de ajutoare de stat sub forma injectării de lichidități din partea băncilor centrale; reamintește angajamentul asumat de comisarul Vestager în cadrul dialogului structurat cu Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului în noiembrie 2017 de a reflecta asupra posibilelor denaturări ale concurenței provocate de programul Băncii Centrale Europene privind achiziționarea de obligațiuni emise de sectorul corporativ și de a prezenta un raport care să includă un răspuns calitativ; subliniază, în acest sens, că noțiunea de selectivitate în ajutoarele de stat este un criteriu esențial care trebuie studiat temeinic și face trimitere la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care cuprinde așa numitul principiu al loialității;
33. consideră că asigurarea respectării stricte și imparțiale a normelor privind ajutoarele de stat în gestionarea viitoarelor crize din sectorul bancar este o prioritate, astfel încât povara de a salva băncile să nu mai cadă în sarcina contribuabililor;
34. felicită Comisia pentru introducerea unui instrument de avertizare anonimă a neregulilor, care permite raportarea cartelurilor sau a altor tipuri de practici anticoncurențiale ilegale, mărind astfel probabilitatea de a le identifica și a le urmări în justiție; remarcă cifrele pozitive înregistrate după primele luni de utilizare;
35. se arată preocupat că concentrarea tot mai mare din sectorul financiar ar putea reduce nivelul de concurență și de faptul că nu există o piață bancară internă veritabilă, menținându-se fragmentarea pe piețe naționale;
36. subliniază că Europa are nevoie de un cadru armonizat solid pentru raportarea și impozitarea profitului întreprinderilor multinaționale, cu raportare publică țară cu țară și o bază consolidată comună de impozitare a societăților (CCCTB); reamintește că, în plus față de reducerea costurilor pentru întreprinderi și pentru administrațiile fiscale din statele membre, adoptarea acestor măsuri ar soluționa problema prețurilor de transfer și ar asigura o concurență mai loială pe piața unică;
37. invită Comisia să evalueze și pe mai departe măsurile fiscale dăunătoare din statele membre în cadrul semestrului european și să evalueze sub toate aspectele denaturările concurenței și efectele de propagare în alte jurisdicții;
38. invită Comisia să-și continue și chiar să-și intensifice eforturile de a investiga cazurile de abuz de poziție dominantă pe piață care au impact negativ asupra consumatorilor din UE; solicită Comisiei să monitorizeze simultan actualele monopoluri de stat și legalitatea licitațiilor pentru concesiuni, pentru a preveni orice denaturare excesivă a concurenței;
39. subliniază efectul de denaturare pe care îl pot avea ajutoarele de stat asupra funcționării pieței interne; reamintește cerințele stricte legate de aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); constată că majoritatea deciziilor legate de aspectele politicii antitrust și privitoare la ajutoarele de stat se iau la nivel național; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să monitorizeze și să ia măsuri pentru a asigura coerența măsurilor politice pe piața internă; invită Comisia să lanseze o foaie de parcurs pentru o mai bună direcționare a ajutoarelor de stat; felicită Comisia, care în încercarea de a clarifica diferitele aspecte ale definiției ajutoarelor de stat, a depus eforturi constante, după cum se vede din comunicarea sa privind noțiunea de ajutor de stat, menționată la articolul 107 alineatul (1) din TFUE; remarcă, în special, eforturile de clarificare a noțiunilor de „întreprindere” și „activitate economică”; observă, însă, că este în continuare greu de tras o linie de demarcație între activitățile economice și cele fără caracter economic; subliniază în plus că rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene este de a asigura interpretarea corectă a tratatului; invită Comisia să acorde în continuare o atenție deosebită furnizării de servicii de interes economic general (SIEG), inclusiv în domeniul energiei, transporturilor și telecomunicațiilor, când aplică normele UE privind ajutoarele de stat, în special în contextul ajutoarelor de stat acordate regiunilor izolate, îndepărtate sau periferice din Uniune; subliniază că, atunci când se acordă ajutoare de stat pentru a promova servicii de interes general, obiectivul ar trebui să fie de a aduce beneficii consumatorilor și cetățenilor, mai degrabă decât slujirea unor interese oculte;
40. subliniază că, având în vedere regula unanimității în cadrul Consiliului, impozitarea rămâne în principal o competență națională și că alegerea măsurilor de politică depinde astfel de viziunea politică și de orientarea guvernelor și a parlamentelor naționale ale statelor membre; constată, cu toate acestea, că instrumentul de impozitare poate fi utilizat pentru a acorda ajutoare de stat implicite întreprinderilor, ceea ce poate crea condiții de concurență inechitabile pe piața internă; subliniază astfel că este nevoie să se asigure că politicile fiscale naționale nu denaturează concurența loială și, prin urmare, că politica fiscală și cea în domeniul concurenței sunt aplicate în mod consecvent în cadrul pieței interne; salută faptul că Grupul operativ privind ajutoarele de stat sub formă de avantaje fiscale a devenit organism permanent; insistă ca grupul operativ să dispună de resurse umane și instrumente de investigare suficiente; solicită o situație clară a anchetelor privind ajutoarele de stat în ceea ce privește chestiuni precum numărul de cazuri investigate; subliniază că, pe piața internă, participanții și întreprinderile noi, inclusiv IMM-urile, care nu utilizează practici fiscale agresive sunt penalizate; salută anchetele aprofundate ale Comisiei în domeniul practicilor anticoncurențiale, precum avantajele fiscale selective și sistemele de decizii fiscale anticipate privind profitul excedentar; salută în special orientările specificate în comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat care reglementează soluțiile fiscale; solicită statelor membre să renunțe la practicile concurențiale neloiale bazate pe stimulente fiscale nejustificate; solicită Consiliului să adopte propunerea privind CCCTB; regretă că, potrivit normelor UE privind ajutoarele de stat, impozitele neplătite și recuperate de la beneficiarii unor ajutoare fiscale ilegale se întorc în țara care a acordat ajutoarele; solicită Comisiei să găsească o soluție la această problemă; subliniază că negocierile ulterioare cu Regatul Unit ar trebui să includă respectarea unei concurențe loiale și garantarea faptului că Regatul Unit nu ar trebui să poată acorda ajutoare de stat sub formă de acorduri fiscale oneroase;
41. subliniază marea concentrare din lanțul de aprovizionare cu alimente, în care câteva întreprinderi formează un oligopol pe piața mondială a semințelor și a pesticidelor, în detrimentul consumatorilor, al agricultorilor, al mediului și al biodiversității; atrage atenția asupra faptului că o astfel de structură va face fermierii și mai dependenți din punct de vedere tehnologic și economic de câteva platforme mondiale de tip „ghișeu unic”, va conduce la o diversitate limitată a semințelor, va devia tendințele în domeniul inovării de la adoptarea unui model de producție care respectă mediul și biodiversitatea și, în cele din urmă, ca urmare a reducerii concurenței, va genera mai puțină inovare și o calitate mai scăzută a produselor finite; invită Comisia ca, având în vedere scăderea veniturilor din agricultură, în special în cazul micilor fermieri, să-și orienteze intervenția astfel încât să asigure venituri decente producătorilor agricoli, în special celor cu întreprinderi mici și mijlocii;
42. consideră că un control mai cuprinzător din partea Comisiei cu privire la utilizarea brevetelor în domeniul agricol este indispensabil;;
43. salută inițiative precum cadrul privind satele inteligente, care stimulează așezările să devină mai agile, să își utilizeze mai bine resursele și să participe mai activ la concurența pieței unice, precum și să își îmbunătățească atractivitatea și calitatea vieții locuitorilor din mediul rural;
44. recunoaște potențialul tehnologiei blockchain pentru serviciile financiare; avertizează totuși că utilizarea acestei tehnologii pentru strângerea de fonduri trebuie reglementată pentru a evita dumpingul excesiv în raport cu piețele financiare reglementate, riscurile pentru investitori și riscurile de spălare a banilor; invită Comisia, în acest sens, să propună un cadru de reglementare pentru ofertele inițiale de monede (ICO);
45. își exprimă îngrijorarea cu privire la aprobarea recentă a fuziunii dintre Bayer și Monsanto de către Comisia Europeană și recunoaște faptul că aceasta nu a respectat, în cadrul deciziei sale, obiectivele consacrate în TFUE, în special în ceea ce privește siguranța alimentară, protecția consumatorilor, mediul și clima;
46. consideră că este important să se ia măsuri împotriva întreprinderilor implicate în fazele de comercializare și de distribuție ale lanțului agricol și care produc o denaturare a piețelor agricole, în detrimentul veniturilor din agricultură și al prețurilor de consum;
47. salută abordarea adoptată de Comisie atunci când evaluează concentrările orizontale, prin care pune accentul din ce în ce mai mult pe concurența în domeniul inovării, în special în cazul fuziunilor care implică piețe cu o intensitate ridicată a activității de cercetare și dezvoltare (C&D), și ia act de faptul că fuziunile ar trebui evaluate din perspectiva întregii piețe interne; solicită Comisiei, de asemenea, să prezinte o revizuire a Regulamentului CE privind concentrările economice și să analizeze în ce măsură ar trebui să i se acorde competențele pe care, în prezent, le dețin mai multe state membre, de a adopta măsuri de protecție a ordinii publice europene și a drepturilor și principiilor din TFUE și Carta drepturilor fundamentale a UE, printre care protecția mediului;
48. reiterează concluzia preliminară a Comisiei potrivit căreia Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață ca motor de căutare prin acordarea unui avantaj ilegal produselor sale; subliniază că este necesară o separare structurală completă între serviciile generale și cele specializate de căutare ale întreprinderii pentru a pune capăt acestui abuz;
49. constată că Curtea de Justiție a Uniunii Europene interpretează articolul 101 din TFUE ca ținând cont de obiectivele diferite ale tratatelor; subliniază, cu toate acestea, că interpretarea strictă a articolului 101 din TFUE de către orientările orizontale ale Comisiei este considerată din ce în ce mai mult un obstacol în calea colaborării actorilor mai mici de pe piață pentru adoptarea unor standarde sociale și de mediu mai ridicate; consideră că Comisia ar trebui să asigure securitate juridică în ceea ce privește condițiile în care acordurile colective ale organizațiilor de producători, inclusiv ale cooperativelor, asociațiilor lor și organizațiilor interprofesionale, care sunt încheiate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente în scopul sustenabilității și al unor standarde de muncă echitabile, ar fi evaluate în conformitate cu legislația în materie de concurență și ar trebui să încurajeze astfel de inițiative în cadrul politicii în domeniul concurenței; subliniază că o astfel de abordare nu ar trebui să împiedice producerea de bunuri la prețuri mai scăzute, în special în sectoarele în care consumatorii sunt mai sensibili la prețuri; subliniază, de asemenea, importanța principiului proporționalității, ceea ce înseamnă că restrângerea concurenței nu poate depăși ceea ce este necesar pentru atingerea interesului general;
50. subliniază scopurile și obiectivele convenite de comun acord ale uniunii energetice și subliniază în mod specific dimensiunea securității, a decarbonizării economiei, a solidarității și a încrederii; subliniază importanța asigurării faptului că piețele europene ale energiei se bazează pe statul de drept, pe concurență, pe diversitatea surselor și a furnizorilor de energie, pe previzibilitate și pe transparență, precum și a împiedicării oricărui operator de piață stabilit în Uniune sau într-o țară terță de a abuza de o poziție dominantă în detrimentul concurenților și consumatorilor; solicită, în acest sens, un control sporit și, dacă este necesar, măsuri și obligații impuse împotriva unor astfel de operatori de pe piață; constată, în special, că strategia de fragmentare a pieței europene a gazelor, utilizată de anumite societăți energetice, și, prin extensie, eventuala încălcare a normelor antitrust ale UE trebuie abordate în mod adecvat; recunoaște totodată că angajamentele cu caracter juridic obligatoriu asumate de statele membre prin Acordul de la Paris privind clima nu se pot materializa fără măsuri de stat concrete de promovare și creare a stimulentelor pentru producția și utilizarea energiei regenerabile și de facilitare a acestei producții și utilizări; ia act de viitoarea revizuire a orientărilor privind ajutoarele de stat și energia, care nu va mai exclude două din sectoarele care beneficiază cel mai mult de subvențiile de stat, și anume energia nucleară și extracția combustibililor fosili, și care prevede o mai mare flexibilitate pentru energia din surse regenerabile generată de consumatori; subliniază importanța finalizării uniunii energetice prin integrarea piețelor, în special prin investiții în interconexiuni, acolo unde este necesar, pe baza condițiilor pieței și a potențialului comercial și prin creșterea capacității de tranzacționare a interconexiunilor existente; subliniază, prin urmare, că orice aprobare a unui ajutor de stat pentru mecanismele de asigurare a capacității trebuie să facă obiectul unui test strict privind necesitatea, inclusiv al unei examinări a măsurilor alternative, în special utilizarea mai eficientă a interconexiunilor existente; subliniază că mecanismele de asigurare a capacității presupun adesea costuri considerabile pentru consumatori și funcționează ca o „subvenție ascunsă”, sprijinind centralele electrice neprofitabile și poluante, ceea ce impune asigurarea faptului că aceste sisteme nu sunt deschise celor mai poluante active atunci când se aprobă ajutoarele de stat care li se acordă;
51. subliniază necesitatea unei mai bune transparențe atunci când se au în vedere parteneriate public-privat, pentru a se reduce posibilitatea de a fi utilizate de către partenerii din sectorul privat pentru a obține avantaje competitive în detrimentul concurenților lor;
52. salută ancheta Comisiei Europene privind practicile de stabilire a prețurilor pentru medicamentele vitale, în special în cazul Aspen;
53. subliniază că este important să se acorde aceleași drepturi tuturor operatorilor de transport aerian atunci când zboară către sau dinspre UE; recunoaște cu părere de rău că acest lucru nu se aplică întotdeauna companiilor aeriene din UE care își desfășoară activitatea în afara UE și care sunt supuse unor practici neloiale care afectează concurența; solicită Comisiei să combată practicile anticoncurențiale care subminează, de asemenea, legislația privind protecția consumatorilor; subliniază din nou că este important să se asigure o concurență loială între transportatorii aerieni din UE și transportatorii aerieni din țări terțe;
54. subliniază importanța unui sector de transport competitiv; constată că piața unică în domeniul transporturilor este încă incompletă, sectorul feroviar fiind cel mai fragmentat; salută măsurile pe care Comisia le-a adoptat pentru a promova finalizarea și îmbunătățirea funcționării pieței interne a transportului rutier de călători;
55. reafirmă că noile proiecte de infrastructură, inclusiv cele care leagă un stat membru de o țară terță, trebuie să facă obiectul legislației Uniunii, în special în ceea ce privește normele privind separarea și formarea prețurilor pe piață;
56. subliniază importanța și necesitatea unor resurse financiare și umane adecvate în cadrul Direcției Generale Concurență a Comisiei și al autorităților naționale competente, precum și a unei expertize informatice și digitale pentru a răspunde provocărilor reprezentate de o economie bazată pe date și pe algoritmi; sprijină, în acest sens, componenta propusă pentru concurență a programului privind piața unică din cadrul financiar multianual 2021-2027 (CFM);
57. subliniază că, atunci când ia decizii în domeniul concurenței, Comisia trebuie să perceapă piața internă ca pe o singură piață unică, nu ca pe o sumă de piețe locale sau naționale independente;
58. subliniază că, pentru o aplicare eficientă a principiilor dreptului concurenței și pentru prevenirea inconsecvențelor în ceea ce privește remediile și rezultatele acțiunilor de punere în aplicare, cooperarea internațională este esențială; consideră, în acest sens, că cel mai bun mod de a îmbunătăți normele și practicile în domeniul concurenței la nivel mondial este de a participa la discuții echitabile și transparente; sprijină o participare activă din partea Comisiei, a autorităților naționale de concurență și, după caz, a celor regionale în cadrul Rețelei Internaționale a Concurenței;
59. salută Directiva REC+, care va îmbunătăți în mod semnificativ aplicarea eficientă și consecventă a legislației UE în materie de concurență în întreaga Uniune, garantând că autoritățile naționale de concurență dispun de instrumentele, resursele și garanțiile adecvate pentru a-și păstra independența, inclusiv de un proces transparent pentru alegerea sau desemnarea conducerii lor, și acordându-le competența de a impune amenzi disuasive pentru încălcările normelor din domeniul concurenței; apreciază asistența timpurie acordată de Comisie statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei directive;
60. invită Comisia să se asigure că viitoarele acorduri comerciale vor asigura condiții echitabile, în special în ceea ce privește concurența și ajutoarele de stat; subliniază că ajutorul de stat ar trebui să fie permis doar în cazuri excepționale și justificate, reglementate prin lege, pentru a nu denatura concurența pe piață, oferind totodată posibilitatea unor excepții și justificări necesare pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice; reamintește că „pe măsură ce societățile comerciale pătrund pe piața globală, autoritățile responsabile cu asigurarea respectării normelor din domeniul concurenței trebuie să facă același lucru”, nu în ultimul rând pentru că răspândirea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și apariția economiei digitale a dus la o concentrare excesivă a pieței și a puterii în anumite sectoare; consideră că normele globale în materie de concurență și un înalt nivel de coordonare între autoritățile din domeniul concurenței, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații în cursul procedurilor din domeniul concurenței, reprezintă condiții prealabile pentru dezvoltarea unui comerț mondial echitabil;
61. reamintește că acordurile internaționale comerciale și de investiții ar trebui să cuprindă o secțiune dedicată și solidă referitoare la concurență;
62. invită Comisia să își intensifice eforturile înspre o mai mare deschidere a piețelor internaționale de achiziții publice și pentru a lărgi accesul întreprinderilor europene la parteneriatele public-privat din țările terțe; consideră necesară limitarea asimetriilor dintre Uniune și țările terțe, îndeosebi SUA și China, în ceea ce privește accesul la achizițiile publice; solicită tuturor partenerilor comerciali ai UE să permită un acces nediscriminatoriu întreprinderilor și lucrătorilor din UE la piețele lor de achiziții publice; salută discuția reactualizată cu privire la Instrumentul pentru achizițiile publice internaționale (IPI), care prevede reciprocitatea în cazurile în care partenerii comerciali restricționează accesul la piețele lor de achiziții și invită Consiliul European să adopte rapid acest instrument; susține eforturile Comisiei de a liberaliza piețele de achiziții publice ale unor țări terțe prin acorduri comerciale bilaterale; reamintește că întreprinderile care nu respectă principiile economiei de piață și funcționează pe considerente geopolitice ar putea să înfrângă practic orice concurent în procedurile de achiziții publice la nivel european; solicită Comisiei să monitorizeze licitațiile de achiziții publice și să nu permită prejudicierea intereselor companiilor europene și ale lucrătorilor lor prin practici de concurență neloială ale unor companii controlate de alte state;
63. reamintește că combaterea practicilor comerciale neloiale, inclusiv prin politica în domeniul concurenței, este necesară pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel global, care să aducă beneficii lucrătorilor, consumatorilor și întreprinderilor, și se numără printre prioritățile strategiei comerciale a UE; subliniază că documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare prevede că Uniunea trebuie să ia măsuri pentru a restabili condiții de concurență echitabile; salută includerea de dispoziții privind politicile în domeniul concurenței în Acordul de parteneriat economic cu Japonia și în Acordul economic și comercial cuprinzător cu Canada; cu toate acestea, regretă că aceste dispoziții sunt limitate și nu prevăd măsuri eficace de asigurare a respectării legislației și de soluționare a litigiilor; atrage atenția asupra importanței includerii unor dispoziții ambițioase privind concurența în toate acordurile comerciale și a punerii în aplicare a acestora în vederea garantării unor norme echitabile;
64. salută propunerea de instituire a unui cadru european pentru monitorizarea investițiilor străine directe; consideră această propunere un instrument util pentru a proteja activitatea economică europeană de interes strategic față de practicile comerciale neloiale care ar putea dăuna securității și ordinii publice și pentru a proteja respectarea principiilor concurenței loiale în UE;
65. subliniază importanța instrumentului antisubvenții pentru combaterea concurenței globale neloiale și pentru instituirea unor condiții de concurență echivalentă cu normele UE privind ajutoarele de stat; în acest context, regretă că, în 2017, Republica Populară Chineză a înregistrat din nou cel mai mare număr de noi bariere comerciale pentru întreprinderile și lucrătorii europeni și a fost implicată în majoritatea cazurilor intentate de UE împotriva subvențiilor;
66. își exprimă îngrijorarea cu privire la politica vamală a SUA și la impactul acesteia asupra competitivității întreprinderilor europene; subliniază că măsurile luate de Comisie pentru a reechilibra schimburile comerciale cu SUA ar trebui să fie ferme, dar echilibrate, proporționale și în conformitate cu principiile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC);
67. invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a asigura o concurență loială, inclusiv prin combaterea aplicării nejustificate a barierelor tarifare și a subvențiilor pe piața mondială printr-o cooperare intensificată cu alte țări, printre altele în cadrul OMC, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Conferinței pentru comerț și dezvoltare a ONU (UNCTAD), G20 și al Băncii Mondiale; reamintește activitatea desfășurată la OMC între 1996 și 2004 privind interacțiunea dintre politica comercială și politica din domeniul concurenței și regretă că această chestiune nu a mai făcut parte ulterior din programul de lucru al OMC; subliniază că dispozițiile incluse în acordurile OMC, cum ar fi articolul IX din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), oferă o bază pentru continuarea cooperării în domeniul concurenței între membrii OMC; prin urmare, solicită noi progrese în cadrul celei de-a 12-a Conferințe ministeriale a OMC în vederea garantării concurenței internaționale echitabile;
68. își exprimă îngrijorarea cu privire la incapacitatea OMC de a face față economiilor care nu funcționează după principiile economiei de piață și de a aborda denaturările de concurență provocate prin subvenții și intervenții ale statului, în ciuda faptului că crede cu convingere în rolul fundamental al OMC; salută acțiunile tripartite ale SUA, Japoniei și UE pentru a o reforma în consecință;
69. invită Comisia să crească sprijinul acordat IMM-urilor din UE pentru ca acestea să își poată proteja și exercita drepturile împotriva practicilor comerciale neloiale, și anume dumpingul și subvenționarea din partea țărilor terțe; recunoaște în acest context eforturile depuse de Comisie pentru a combate concurența neloială în cazuri de mare notorietate împotriva unor societăți bine cunoscute, dar subliniază că o concurență loială în cazul IMM-urilor este, de asemenea, deosebit de importantă;
70. subliniază că punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă în cadrul acordurilor comerciale este importantă pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în țările partenere și pentru protejarea întreprinderilor europene împotriva concurenței neloiale; salută introducerea de criterii ecologice și de criterii sociale în reforma măsurilor antisubvenții și antidumping;
71. subliniază că politica UE în domeniul concurenței nu are rezultatele dorite deoarece, deși se aplică cu scopul de a apăra concurența loială între toți actorii de pe piața internă, cu un accent deosebit pe interesele consumatorilor, în realitate, din cauza inegalităților din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, producătorii agricoli se confruntă cu o presiune inacceptabilă; consideră că interesele consumatorilor și ale producătorilor agricoli ar trebui să fie puse pe același plan;
72. consideră că, datorită caracteristicilor specifice ale activităților agricole, organizațiile colective sunt esențiale pentru consolidarea poziției producătorilor primari în lanțul alimentar și pentru realizarea obiectivelor PAC, astfel cum sunt definite la articolul 39 din TFUE, și că activitățile colective desfășurate de organizațiile de producători și de asociațiile acestora – inclusiv planificarea producției, negocierea vânzărilor și acordurile contractuale – trebuie, prin urmare, să fie considerate compatibile cu articolul 101 din TFUE; subliniază că asocierea fermierilor în organizații de producători întărește poziția acestora în cadrul lanțului de aprovizionare;
73. consideră că modelul organizațiilor interprofesionale este o formă de guvernanță de succes în cadrul unui sector, dat fiind că structurează și organizează schimburile dintre toți actorii din sector, reprezentați echitabil în cadrul structurii sale, permițând transmiterea informațiilor economice și tehnice, creșterea transparenței pieței și o mai bună distribuire a riscurilor și beneficiilor; consideră că PAC ar trebui să faciliteze modele de cooperare structurate în mod adecvat, precum cel actual, pentru a facilita crearea organizațiilor interprofesionale la nivel european;
74. consideră că, în conformitate cu tendința actuală, competențele organizațiilor de producători și interprofesionale trebuie să fie consolidate în continuare, astfel încât puterea de negociere a fermierilor să poată fi echilibrată cu puterea de negociere a comercianților cu amănuntul în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare; consideră că ar trebui majorată cofinanțarea UE pentru înființarea și funcționarea acestor organizații;
75. solicită Comisiei să faciliteze aplicarea unor instrumente colective de gestionare a pieței în caz de criză, prin intermediul instrumentelor pentru care nu sunt necesare fonduri publice, cum ar fi retragerea produsului prin acorduri între operatorii din lanțul alimentar; subliniază că această măsură ar putea fi aplicată chiar de către organizațiile interprofesionale;
76. consideră că intrarea pe piața europeană a produselor care provin din țări terțe și care nu respectă aceleași standarde sociale, sanitare și de mediu creează o concurență neloială pentru producătorii europeni; solicită, prin urmare, protecția sectoarelor vulnerabile și aplicarea sistematică a principiilor reciprocității și conformității în ceea ce privește produsele agricole în cadrul negocierilor comerciale actuale și viitoare; solicită Comisiei să includă acest aspect în cadrul negocierilor privind Brexit;
77. subliniază că accesul la piața internă a UE ar trebui să depindă de respectarea standardelor sanitare, fitosanitare și de mediu; solicită Comisiei ca, pentru a garanta o concurență loială, să promoveze echivalarea măsurilor și a controalelor între țările terțe și UE în domeniul standardelor de mediu și siguranță alimentară; constată că cele mai înalte standarde de protecție a mediului și de bunăstare a animalelor pot conduce la costuri mai ridicate și, prin urmare, că scăderea standardelor poate duce la comportamente anticoncurențiale;
78. subliniază că dezastrele climatice, care afectează fermierii, au impact asupra pieței și slăbesc poziția acestora în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare; reamintește că, potrivit normelor antidumping ale UE(10), care se aplică, printre altele, sectorului agricol, dumpingul ecologic creează o concurență neloială; consideră că ar trebui luate în considerare interesele cetățenilor europeni care solicită o societate durabilă și ecologică; solicită, prin urmare, Comisiei, ținând seama de funcționarea pieței unice și de beneficiile pentru societate în ansamblu, să permită derogări de la normele în materie de concurență, pentru a facilita cooperarea, atât pe orizontală, cât și pe verticală, în contextul inițiativelor în domeniul sustenabilității;
79. insistă ca „prețul echitabil” să nu fie considerat cel mai scăzut preț posibil pentru consumator, ci să fie un preț rezonabil, care să permită remunerarea echitabilă a fiecărui participant la lanțul de aprovizionare cu produse alimentare; subliniază că, pentru consumatori există și alte interese, pe lângă prețurile scăzute, printre care bunăstarea animalelor, durabilitatea mediului, dezvoltarea rurală și inițiativele de reducere a utilizării antibioticelor și prevenirea rezistenței la antimicrobiene etc.;
80. salută faptul că Regulamentul Omnibus(11) stabilește o procedură prin care un grup de fermieri poate cere Comisiei un aviz fără caracter obligatoriu pentru a stabili dacă anumite acțiuni colective sunt compatibile cu excepția generală de la normele în materie de concurență de la articolul 209 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (Regulamentul privind OCP unică); invită Comisia, având în vedere recomandarea Grupului operativ pentru piețele agricole, să clarifice domeniul de aplicare al derogării generale în domeniul agriculturii și suprapunerea acesteia cu derogările prevăzute la articolele 149 și 152 și să stabilească, prin urmare, cu mai multă precizie excepțiile, astfel încât suspendarea aplicării articolului 101 din TFUE să fie, dacă este cazul, aplicabilă și realizabilă;
81. ia act de faptul că plafonul individual prevăzut pentru ajutoarele de minimis în sectorul agricol s-a dublat în 2013 (de la 7 500 EUR la 15 000 EUR) pentru ca fermierii să poată face față crizelor tot mai intense de natură climatică, sanitară și economică; subliniază că plafonul național de minimis a fost ajustat doar marginal la momentul respectiv (de la 0,75 % la 1 % din valoarea producției agricole naționale), reducându-se astfel marja de manevră de care dispun statele membre pentru a sprijini exploatațiile agricole aflate în dificultate; sprijină, prin urmare, propunerea Comisiei care vizează să se acorde mai multă flexibilitate statelor membre și regiunilor în ceea ce privește normele privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol;
82. salută modificările introduse de Regulamentul Omnibus pentru a facilita aplicarea dispozițiilor de la articolul 222 din Regulamentul privind OCP unică, care permit o derogare temporară de la legislația concurenței; solicită, cu toate acestea, Comisiei să clarifice aplicarea articolelor 219 și 222 din Regulamentul privind OCP unică pentru a pune în aplicare măsuri în situația în care apar perturbări ale pieței și dezechilibre grave pe piață, având în vedere că insecuritatea juridică care există în prezent în ceea ce privește ambele dispoziții împiedică pe oricine să le aplice, de teama unor posibile încălcări ale dispozițiilor autorităților din domeniul concurenței din diferitele state membre;
83. reamintește că s-a realizat o restructurare orizontală și verticală semnificativă, care a condus la consolidarea în continuare a sectoarelor, deja concentrate, ale semințelor, produselor agrochimice, îngrășămintelor, geneticii animalelor și mașinilor agricole, precum și a sectorului prelucrării și al vânzării cu amănuntul; invită Comisia ca, în acest context și în urma achiziționării întreprinderii Monsanto de către grupul Bayer, care împreună controlează aproximativ 24 % din piața globală a pesticidelor și 29 % din piața mondială a semințelor, să se asigure că interesele fermierilor și cetățenilor europeni și ale mediului înconjurător din UE sunt protejate;
84. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, autorităților naționale și, după caz, celor regionale în domeniul concurenței ale statelor membre, precum și parlamentelor naționale ale statelor membre.
„Privacy and competitiveness in the age of big data: The interplay between data protection, competition law and consumer protection in the Digital Economy” (Interacțiunea dintre protecția datelor, dreptul concurenței și protecția consumatorilor în economia digitală), aviz preliminar al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, martie 2014, https://edps.europa.eu/sites/edp/files/publication/14-03-26_competitition_law_big_data_en.pdf
Common Ownership by Institutional Investors and its Impact on Competition (Participațiile deținute în comun de către investitorii instituționali și impactul asupra concurenței), OCDE, 5-6 decembrie 2017.
Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor (JO L 350, 29.12.2017, s. 15).