Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Côte d'Ivoire (2018-2024) (10858/2018 – C8-0387/2018 – 2018/0267(NLE))

P8_TA(2019)0063 A8-0030/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10858/2018),

–  având în vedere Protocolul privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Côte d'Ivoire (2018-2024) (10856/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0387/2018),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 februarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru bugete (A8-0030/2019),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Côte d'Ivoire.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0064.

Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Côte d'Ivoire (2018-2024) (10858/2018 – C8-0387/2018 – 2018/0267M(NLE))

P8_TA(2019)0064 A8-0034/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10858/2018),

–  având în vedere Protocolul privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Côte d'Ivoire (2018-2024) (10856/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0387/2018),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 12 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie(1),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0034/2019),

A.  întrucât Comisia și guvernul Republicii Côte d’Ivoire au negociat un nou acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS UE-Côte d’Ivoire) și un protocol de punere în aplicare pentru o perioadă de șase ani;

B.  întrucât obiectivul general al APPS UE-Côte d’Ivoire este intensificarea cooperării în domeniul pescuitului între UE și Côte d’Ivoire, în interesul ambelor părți, prin promovarea unei politici sustenabile în domeniul pescuitului și a exploatării sustenabile a resurselor pescărești în zona economică exclusivă (ZEE) a Republicii Côte d’Ivoire;

C.  întrucât procentajul de exploatare a posibilităților de pescuit în cadrul fostului APPS UE-Côte d’Ivoire s-a ridicat, în medie, la 79 %, o cifră considerată a fi bună în ansamblu; întrucât, cu toate acestea, în această perioadă, navele de pescuit cu paragate nu au utilizat posibilitățile de pescuit disponibile;

D.  întrucât faptul că acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului UE-Côte d’Ivoire au fost încheiate imediat unul după celălalt a contribuit la sprijinirea economiei Republicii Côte d’Ivoire dat fiind că s-au angajat marinari locali, au fost folosite instalațiile portuare și de fabricare de conserve din Abidjan, s-au exploatat capturile accidentale ale navelor de pescuit ton cu plasă pungă din UE, iar capacitățile de monitorizare locale au fost consolidate (deși acestea sunt încă în general modeste);

E.  întrucât APPS UE-Côte d’Ivoire ar trebui să promoveze dezvoltarea durabilă mai eficientă a comunităților pescărești din Côte d’Ivoire și a industriilor și activităților conexe; întrucât sprijinul care urmează să fie furnizat în temeiul protocolului trebuie să fie coerent cu planurile naționale de dezvoltare - în special cu Planul strategic pentru dezvoltarea creșterii animalelor, a pescuitului și a acvaculturii (PSDEPA) - și cu Planul de acțiune pentru creșterea albastră, elaborat în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru a crește producția și profesionalismul din sector, astfel încât să se satisfacă nevoile populației în materie de alimente și de ocupare a forței de muncă; întrucât, în conformitate cu planul strategic menționat anterior, atingerea acestor obiective necesită un buget de peste 140 de milioane EUR;

F.  întrucât UE, prin intermediul Fondului european de dezvoltare, contribuie cu un buget multianual de 273 de milioane EUR pentru Côte d’Ivoire, concentrându-se, printre altele, pe infrastructură, sănătate și ajutor umanitar,

1.  consideră că APPS UE-Côte-d’Ivoire ar trebui să urmărească două obiective la fel de importante: (1) să se asigure posibilități de pescuit pentru navele UE în ZEE a Republicii Côte d’Ivoire, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, fără a interfera cu măsurile de conservare și gestionare ale organizațiilor regionale din care face parte Côte d’Ivoire, în special ICCAT, și fără a depăși excedentul disponibil; și (2) să se promoveze cooperarea dintre UE și Côte d’Ivoire în vederea unei politici sustenabile în domeniul pescuitului și a exploatării responsabile a resurselor piscicole în zona de pescuit a Côte d’Ivoire, precum și să se contribuie la dezvoltarea sustenabilă a sectorului pescuitului din Côte d’Ivoire prin cooperare economică, financiară, tehnică și științifică, fără a submina strategiile și opțiunile suverane ale Republicii Côte d’Ivoire în ceea ce privește această dezvoltare;

2.  atrage atenția asupra concluziilor evaluării retrospective și prospective a protocolului la APPS UE-Côte d’Ivoire, prezentată în septembrie 2017, în care se afirmă că protocolul la APPS 2013-2018 s-a dovedit în general eficace, eficient, adecvat intereselor implicate și în concordanță cu politica sectorială ivoriană, având și un grad înalt de acceptabilitate pentru părțile interesate, lucru care a recomandat opțiunea de a se încheia un nou protocol;

3.  susține în continuare că APPS UE-Côte d’Ivoire și protocolul la acesta, atunci când sunt puse în aplicare și dacă sunt revizuite și/sau reînnoite, trebuie să permită și să se alinieze cu PSDEPA și Planul pentru creșterea albastră pentru a asigura dezvoltarea sectorului pescuitului din Côte d’Ivoire și, în mod specific, ar trebui:

4.  consideră că normele privind angajarea marinarilor din țări ACP pe navele de pescuit din UE, care privesc o proporție de 20 % din echipaj, ar putea fi mai ambițioase; reiterează necesitatea de a respecta principiile OIM și, în special, se pronunță în favoarea semnării Convenției nr. 188 a OIM, care introduce obligația de a respecta principiile generale ale libertății de asociere și ale negocierii colective libere a lucrătorilor, precum și principiul nediscriminării la încadrarea în muncă și la locul de muncă; solicită, de asemenea, să se ia în considerare revendicările sindicatelor locale ale marinarilor, care cer ca asigurările sociale, măsurile în materie de sănătate și măsurile legate de pensionare să asigure o mai bună acoperire pentru marinarii ACP;

5.  consideră că este util să se obțină informații cu privire la beneficiile pe care punerea în aplicare a protocolului le aduce economiilor locale (ocuparea forței de muncă, infrastructură, îmbunătățiri sociale);

6.  consideră că este de dorit să se îmbunătățească volumul și acuratețea datelor privind toate capturile (specii vizate și capturi accidentale), ca și privind stadiul de conservare a resurselor pescărești, precum și să se îmbunătățească execuția finanțării pentru sprijinul sectorial, astfel încât impactul acordului asupra ecosistemului marin și a comunităților de pescuit să poată fi evaluat cu o mai mare exactitate; invită Comisia să contribuie la asigurarea faptului că organismele responsabile cu supravegherea punerii în aplicare a acordului, inclusiv un comitet științific comun care să fie înființat în acest scop, pot funcționa în mod regulat și transparent, cu implicarea asociațiilor de pescari artizanali și de femei care lucrează în afumători, a sindicatelor, a reprezentanților comunităților costiere și a organizațiilor ivoriene ale societății civile;

7.  invită Comisia și statele membre ca, în cadrul politicilor lor de cooperare și de asistență oficială pentru dezvoltare care vizează Côte d’Ivoire, să țină seama de faptul că Fondul european de dezvoltare și sprijinul sectorial prevăzut în acest APPS ar trebui să se completeze reciproc pentru a contribui mai rapid și mai eficace la capacitarea comunităților locale ale pescuitului și la exercitarea deplină a suveranității Republicii Côte d’Ivoire asupra resurselor țării;

8.  invită Comisia să îndemne Republica Côte d’Ivoire să utilizeze contribuția financiară prevăzută de protocol pentru a-și consolida în mod sustenabil industria pescărească națională, încurajând cererea de proiecte locale industriale și de investiții și creând locuri de muncă la nivel local;

9.  invită Comisia să transmită Parlamentului și să publice procesul-verbal și concluziile reuniunilor comisiei mixte prevăzute la articolul 9 din acord, programul sectorial multianual menționat la articolul 4 din protocol și concluziile evaluărilor anuale; solicită Comisiei să faciliteze participarea reprezentanților Parlamentului, în calitate de observatori, la reuniunile comisiei mixte și să încurajeze participarea comunităților de pescuit din Côte d’Ivoire;

10.  invită Comisia și Consiliul ca, în cadrul competențelor cale le revin, să informeze Parlamentul prompt și complet pe parcursul fiecărei etape a procedurilor referitoare la protocol și, dacă este cazul, referitoare la reînnoirea sa, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Côte d’Ivoire.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0063.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc, a protocolului său de punere în aplicare și a schimbului de scrisori care însoțește acordul (14367/2018 – C8-0033/2019 – 2018/0349(NLE))

P8_TA(2019)0065 A8-0027/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14367/2018),

–  având în vedere proiectul de acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc, protocolul său de punere în aplicare și schimbul de scrisori care însoțește respectivul acord (12983/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0033/2019),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0027/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Maroc.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului pentru prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic (10784/2018 – C8-0431/2018 – 2018/0239(NLE))

P8_TA(2019)0066 A8-0016/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10784/2018),

–  având în vedere proiectul de acord de prevenire a pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic (10788/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0431/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A8-0016/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale celorlalte părți participante la acord.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a unui al treilea protocol adițional la Acordul de parteneriat economic, de coordonare politică și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite Mexicane, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (15383/2017 – C8-0489/2018 – 2017/0319(NLE))

P8_TA(2019)0067 A8-0066/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15383/2017),

–  având în vedere proiectul de al treilea protocol adițional la Acordul de parteneriat economic, de coordonare politică și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite Mexicane, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (15410/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în temeiul articolului 91, al articolului 100 alineatul (2), al articolelor 207 și 211 și al articolului 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0489/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0066/2019),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Statelor Unite Mexicane.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului UE de luptă antifraudă (COM(2018)0386 – C8-0236/2018 – 2018/0211(COD))

P8_TA(2019)0068 A8-0064/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0386),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 33 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0236/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 15 noiembrie 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0064/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  subliniază că pachetul financiar specificat în propunerea legislativă are doar un caracter indicativ pentru autoritatea legislativă și nu poate fi stabilit în mod definitiv până când nu se ajunge la un acord asupra propunerii de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului UE de luptă antifraudă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33 și 325,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  În temeiul articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Comisia și statele membre trebuie să combată fraudele, corupția și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile din aceste domenii.

(2)  Prin sprijinul anterior pentru astfel de activități acordat prin intermediul Deciziei nr. 804/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului(4) (programul „Hercule”), care a fost modificată și aplicarea acesteia a fost prelungită prin Decizia nr. 878/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului(5) (programul „Hercule II”), la rândul său abrogată și înlocuită de Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(6) (programul „Hercule III”), s-au putut intensifica activitățile întreprinse de Uniune și de statele membre în ceea ce privește combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(3)  Sprijinirea raportării, de către statele membre și țările candidate și entitățile potențial candidate, a neregulilor și a fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS) este o cerință a legislației sectoriale pentru următoarele fonduri sau instrumente: Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(7), Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(8), Fondul pentru azil, migrație și integrare, Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor(9), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane(10) și asistența pentru preaderare(11) în ceea ce privește perioada de programare 2014-2020 și ulterior. ISM este un instrument de comunicații electronice securizate prin care se facilitează îndeplinirea de către statele membre, țările candidate și entitățile potențial candidate a obligației acestora de a raporta neregulile depistate și care sprijină gestionarea și analiza neregulilor.

(3a)  Este nevoie să se compenseze diversitatea sistemelor juridice și administrative ale statelor membre pentru a combate neregulile și fraudele. Fluctuațiile privind numărul de nereguli pot fi asociate evoluției ciclurilor de programare multianuală și raportării tardive a neregulilor. Prin urmare, este nevoie să se înființeze un sistem uniform de colectare de date privind neregulile și cazurile de fraudă din statele membre, pentru a standardiza procesul de raportare și a asigura calitatea și comparabilitatea datelor furnizate. [AM 1]

(3b)  Importanța activităților de prevenire ale Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) este incontestabilă, la fel ca și importanța consolidării punerii în aplicare a sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) și a Sistemului de informații antifraudă (AFIS), precum și a finalizării strategiilor naționale de combatere a fraudei. În contextul acestor activități, este necesar să se elaboreze un cadru pentru digitalizarea tuturor procedurilor de punere în aplicare a politicilor Uniunii (inclusiv cererile de propuneri, candidaturile, evaluarea, implementarea și plățile) care urmează să fie aplicate de toate statele membre. [AM 2]

(4)  Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului(12) și Decizia 2009/917/JAI a Consiliului(13) prevăd obligația Uniunii de a sprijini asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol.

(5)  Sprijinul este acordat pentru o serie de activități operaționale. Printre acestea se numără Sistemul de informații antifraudă (AFIS), o platformă tehnologică care cuprinde un set de aplicații utilizate în cadrul unui sistem de informații comun gestionat de Comisie. IMS este, de asemenea, utilizat în platforma AFIS. Acest sistem necesită finanțare stabilă și previzibilă în timp pentru a-i asigura sustenabilitatea.

(6)  Sprijinul acordat de Uniune în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii, al raportării neregulilor și al asistenței administrative reciproce și cooperării în domeniul vamal și în cel agricol ar trebui să fie raționalizat în cadrul unui singur program, Programul UE de luptă antifraudă („programul”), cu scopul de a spori sinergiile și flexibilitatea bugetară și de a simplifica gestionarea, fără a aduce atingere unui control eficient al punerii în aplicare a programului de către colegiuitori. [AM 3]

(7)  Prin urmare, programul combină o componentă similară programului Hercule, o altă componentă care asigură finanțarea IMS și o a treia componentă care finanțează activitățile aflate în sarcina Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, inclusiv platforma AFIS.

(7a)   Protejarea intereselor financiare ale Uniunii ar trebui să aibă în vedere toate aspectele bugetului Uniunii, atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile. În acest context, ar trebui să se acorde atenția cuvenită faptului că acest program este singurul care sprijină în mod specific partea de cheltuieli a bugetului Uniunii. [AM 4]

(8)  Platforma AFIS cuprinde mai multe sisteme de informații, inclusiv Sistemul de informații al vămilor (SIV). SIV este un sistem de informații automatizat care vizează sprijinirea statelor membre în prevenirea, investigarea și urmărirea penală a operațiunilor care încalcă legislația vamală sau agricolă, prin sporirea, printr-o difuzare mai rapidă a informațiilor, a eficacității procedurilor de cooperare și de control ale administrațiilor lor vamale. SIV acoperă atât cazurile de cooperare administrativă, cât și cele de cooperare polițienească în cadrul unei singure infrastructuri. În sensul cooperării administrative, SIV este instituit prin Regulamentul (CE) nr. 515/97, adoptat în temeiul articolelor 33 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În sensul cooperării polițienești, SIV este instituit prin Decizia 2009/917/JAI a Consiliului, adoptată în temeiul articolului 30 alineatul (1) litera (a) și al articolului 34 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Dimensiunea legată de cooperarea polițienească a SIV nu poate fi disociată, din punct de vedere tehnic, de dimensiunea administrativă, întrucât ambele aspecte sunt exploatate în cadrul aceluiași sistem IT. Având în vedere faptul că SIV este doar unul dintre diferitele sisteme de informații care funcționează în cadrul AFIS și că numărul de cazuri de cooperare polițienească este mai mic decât numărul de cazuri de cooperare administrativă în SIV, dimensiunea legată de cooperarea polițienească a AFIS este considerată accesorie dimensiunii administrative.

(9)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(14)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale.

(10)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Prin urmare, contractele finanțate integral sau parțial din bugetul Uniunii în cadrul acestui program sunt supuse, printre altele, principiilor transparenței, proporționalității, tratamentului egal și nediscriminării, în timp ce granturile fac, în plus, obiectul principiilor cofinanțării, acordării necumulative și evitării dublei finanțări, neretroactivității și non-profit. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE. [AM 5]

(11)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Acest lucru ar trebui să includă luarea în considerare a posibilității utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(11a)   Ratele maxime de cofinanțare pentru granturile acordate în cadrul programului nu ar trebui să depășească 80 % din costurile eligibile. În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, definite în programul de lucru, cum ar fi cazurile legate de statele membre expuse unui risc ridicat în ceea ce privește interesele financiare ale Uniunii, rata maximă de cofinanțare ar trebui stabilită la 90 % din costurile eligibile. [AM 6]

(12)  Pentru a asigura continuitatea, în cadrul programului, a finanțării tuturor activităților aflate în sarcina Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, inclusiv a platformei AFIS, anexa I oferă o listă orientativă a activităților care urmează să fie finanțate.

(12a)   Comisia ar trebui să adopte programele de lucru în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru ar trebui să conțină o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o precizare a sumei alocate fiecărei acțiuni, un calendar orientativ al punerii în aplicare și rata maximă de cofinanțare pentru subvenții. La pregătirea programului de lucru, Comisia ar trebui să țină seama de prioritățile Parlamentului European exprimate în cadrul evaluării sale anuale a protecției intereselor financiare ale Uniunii. Programul de lucru ar trebui să fie publicat pe site-ul de internet al Comisiei și transmis Parlamentului European. [AM 7]

(12b)   Acțiunile ar trebui să fie eligibile pe baza capacității lor de a îndeplini obiectivele specifice ale programului prevăzute la articolul 2. Acestea pot include furnizarea de asistență tehnică specială pentru autoritățile competente din statele membre, cum ar fi furnizarea de cunoștințe specifice, echipamente specializate și avansate din punct de vedere tehnic și instrumente eficiente din domeniul tehnologiei informației (TI); asigurarea sprijinului necesar și facilitarea investigațiilor, în special constituirea de echipe comune de anchetă și operațiuni transfrontaliere; sau intensificarea schimburilor de personal pentru proiecte specifice. În plus, acțiunile eligibile pot include, de asemenea, organizarea de cursuri de formare specializată cu obiective clare, de ateliere de analiză a riscurilor, precum și, după caz, de conferințe și studii. [AM 8]

(13)  Achiziționarea de echipamente prin intermediul instrumentului de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal(15) poate avea un impact pozitiv asupra combaterii fraudei care afectează interesele financiare ale UE. Există o responsabilitate comună de a se evita suprapunerile în cadrul sprijinului oferit de Uniune, pe de o parte, prin instrumentul Uniunii de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal și, pe de altă parte, prin program. Programul ar trebui, în esență, să își canalizeze sprijinul către achiziția de tipuri de echipamente care nu intră sub incidența instrumentului Uniunii de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal sau de echipamente pentru care beneficiarii sunt alte autorități decât cele vizate de instrumentul Uniunii de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal. În plus, ar trebui să existe o legătură clară între impactul echipamentelor finanțate și protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Evitarea suprapunerilor În contextul pregătirii programelor de lucru anuale activitate, ar trebui să fie asigurată, în special, ar trebui să se asigure că se evită suprapunerile și că se stabilesc sinergii între acest program și alte programe relevante în domenii precum cel vamal, al justiției și al afacerilor interne. [AM 9]

(13a)   Programul sprijină cooperarea dintre autoritățile administrative și de aplicare a legii ale statelor membre, precum și dintre acestea și Comisie, inclusiv cu OLAF și cu alte organisme și agenții relevante ale Uniunii, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), în vederea asigurării unei protecții mai eficiente a intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, programul va sprijini cooperarea cu Parchetul European (EPPO) în acest sens, de îndată ce organismul își intră în atribuții. [AM 10]

(14)  Programul ar trebui să fie deschis participării țărilor din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care fac parte din Spațiul Economic European (SEE). De asemenea, ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și entităților țărilor potențial candidate, precum și țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare. De asemenea, programul ar trebui să fie deschis și altor țări terțe, cu condiția ca acestea din urmă să aibă un acord de asociere sau încheie un acord specific privind participarea lor la programele Uniunii. [AM 11]

(15)  Luând în considerare evaluările anterioare ale programelor „Hercule” și pentru a consolida programul, ar trebui să fie posibilă, în mod excepțional, și participarea persoanelor juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program, fără a fi necesar ca aceste entități să suporte costurile aferente participării lor.

(15a)   Ar trebui încurajată în special participarea entităților stabilite în țări care au un acord de asociere în vigoare cu Uniunea, în vederea consolidării protecției intereselor financiare ale Uniunii prin cooperare în domeniul vamal și schimb de bune practici, în special în ceea ce privește modalități de combatere a fraudei, a corupției și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii și în ceea ce privește depășirea provocărilor legate de noile evoluții tehnologice. [AM 12]

(16)  Programul ar trebui pus în aplicare ținându-se seama de recomandările și măsurile enumerate în Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2013 intitulată „Intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun – O strategie globală a UE”(16), precum și în Raportul din 12 mai 2017 privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a acestei comunicări(17).

(17)  Uniunea a ratificat Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului (denumit în continuare „protocolul”) în 2016. Protocolul ar trebui să aibă rolul de a proteja interesele financiare ale Uniunii în ceea ce privește lupta împotriva comerțului transfrontalier ilicit cu tutun, care cauzează pierderi de venituri. Programul ar trebui să sprijine Secretariatul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului în atribuțiile sale legate de acest protocol. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine alte activități organizate de secretariat în legătură cu lupta împotriva comerțului ilicit cu tutun.

(18)  În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(18), Regulamentul (CE, Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(19), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(20) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(21), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, în special a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative.

În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și cazuri privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(22). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(19)  Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin.

(20)  

(21)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(23)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare, sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(22)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(24), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor raportării, mai exact privind cerințele de performanță, de monitorizare specifice și de evaluare, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren. Evaluarea ar trebui să fie realizată de un evaluator independent. [AM 13]

(23)  Este necesar să se delege Comisiei În vederea completării prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru adoptarea programelor de lucru. În plus, pentru modificarea prezentului regulament, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta prevederile acte în conformitate cu dispozițiile articolului 290 din Tratatul privind cadrul de monitorizare și evaluare al programului funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește indicatorii prevăzuți în anexa II la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 14]

(24)  Articolul 42a alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 515/97 prevede temeiul juridic pentru finanțarea AFIS. Prezentul regulament ar trebui să înlocuiască acest temei juridic și să prevadă unul nou. Prin urmare, ar trebui să se elimine articolul 42a alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 515/97.

(25)  Regulamentul (UE) 250/2014 de instituire a programului „Hercule III” a acoperă perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Prezentul regulament prevede o continuare a programului „Hercule III”, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 250/2014 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Programul UE de luptă antifraudă (denumit în continuare „programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele de furnizare a finanțării.

Articolul 2

Obiectivele programului

1.  Programul are următoarele obiective generale:

(a)  protecția intereselor financiare ale Uniunii;

(b)  sprijinul în domeniul asistenței reciproce între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniul vamal și cel agricol.

2.  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;

(b)  sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor, legate de gestiunea partajată și de fondurile de asistență pentru preaderare din bugetul Uniunii;

(c)  punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și acordarea de sprijin pentru activitățile operaționale în materie de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal și cel agricol.

Articolul 3

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 181,207 milioane 321 314 000 EUR la prețurile din 2018 (362 414 000 EUR în prețuri la prețurile curente). [AM 15]

2.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)  114,207 milioane 202 512 000 EUR la prețurile din 2018 (228 414 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (a); [AM 16]

(b)  7 12 412 000 EUR la prețurile din 2018 (14 milioane EUR în prețuri curente) pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (b); [AM 17]

(c)  60 106 390 000 EUR la prețurile din 2018 (120 de milioane EUR în prețuri curente) pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (c). [AM 18]

2a.  Comisia este împuternicită să realoce fonduri între obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2). În cazul în care o realocare implică modificarea cu 10 % sau mai mult a uneia dintre sumele prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol, realocarea se face prin intermediul unui act delegat adoptat în conformitate cu articolul 14. [AM 19]

3.  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației. În plus, repartizarea orientativă de la alineatul (2) litera (a) ține seama în mod corespunzător de faptul că programul este singurul care abordează partea de cheltuieli a protejării intereselor financiare ale Uniunii. [AM 20]

Articolul 4

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și entitățile potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care are ca obiect participarea țării terțe în cauză la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(a)  să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii; [AM 21]

(b)  să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

(c)  să nu confere unei țări terțe competența decizională privind programele;

(d)  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale acesteia.

Articolul 5

Punere în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii

1.  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special prin granturi, în conformitate cu titlul VIII, și achiziții, în conformitate cu titlul VII, precum și prin rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere în conformitate cu articolul 238 din Regulamentul financiar. [AM 22]

3.  Programul poate oferi finanțare pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special pentru a acoperi noile tipuri de costuri menționate în lista orientativă din anexa I.

4.  Atunci când acțiunea sprijinită implică achiziționarea de echipamente, Comisia stabilește, dacă este cazul, un mecanism de coordonare care să asigure eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor Uniunii.

Articolul 6

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză trebuie să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul Oficiului European de Luptă Antifraudă, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

CAPITOLUL II

GRANTURI [AM 23]

Articolul 7

Rata de cofinanțare pentru granturile din acordate în cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar nu depășește 80 % din costurile eligibile. În cazuri excepționale și motivate corespunzător, definite în programele de lucru menționate la articolul 10, rata de cofinanțare nu depășește 90 % din costurile eligibile. [AM 24]

Articolul 8

Acțiuni eligibile

Numai acțiunile Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 2 sunt eligibile pentru finanțare.:

(a)  furnizarea de cunoștințe tehnice, echipamente specializate și avansate din punct de vedere tehnic și instrumente eficiente în domeniul IT care să îmbunătățească cooperarea transnațională și multidisciplinară și cooperarea cu Comisia;

(b)  intensificarea schimburilor de personal pentru proiecte specifice, asigurarea sprijinului necesar și facilitarea investigațiilor, în special constituirea de echipe comune de anchetă și operațiuni transfrontaliere;

(c)  furnizarea de sprijin tehnic și operațional pentru anchetele naționale, în special autorităților vamale și autorităților de aplicare a legii, pentru a consolida lupta împotriva fraudei și a altor activități ilegale;

(d)  consolidarea capacității informatice la nivelul statelor membre și al țărilor terțe, intensificarea schimbului de date și dezvoltarea și furnizarea de instrumente IT pentru investigații și pentru monitorizarea activității de informații;

(e)  organizarea de cursuri de formare specializate, ateliere de analiză a riscurilor, conferințe și studii menite să îmbunătățească cooperarea și coordonarea între serviciile vizate de protejarea intereselor financiare ale Uniunii;

(f)  finanțarea unui set de aplicații informatice legate de vamă și gestionate de Comisie în cadrul unui sistem comun de informații, dezvoltate pentru a îndeplini sarcinile încredințate Comisiei prin Regulamentul (CE) nr. 515/97;

(g)  finanțarea unui instrument de comunicații electronice securizate care să faciliteze îndeplinirea de către statele membre a obligației de a raporta neregulile depistate, inclusiv frauda, și care sprijină gestionarea și analiza acestora;

(h)  orice alte acțiuni, prevăzute în cadrul programelor de lucru la articolul 10, necesare pentru atingerea obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 2. [AM 25]

În cazul în care acțiunea sprijinită implică achiziționarea de echipamente, Comisia se asigură că echipamentul finanțat contribuie la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. [AM 26]

Articolul 9

Entități eligibile

1.  Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatul (2) se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar.

2.  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  autoritățile publice care pot contribui la realizarea unuia dintre obiectivele menționate la articolul 2 și care sunt instituite într-una dintre următoarele țări:

(a)  un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(b)  o țară terță asociată la program;

(c)  o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatul (3);

(b)  institute de cercetare și de învățământ și entități nonprofit care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 2, cu condiția să fi fost stabilite și să fi funcționat de cel puțin un an într-un stat membru, într-o țară terță asociată la program ori într-o țară terță care figurează în programul de lucru, în condițiile specificate la alineatul (3);

(c)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională, așa cum este definită la articolul 156 din Regulamentul financiar. [AM 27]

3.  Entitățile menționate la alineatul (2) stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.  Entitățile menționate la alineatul (2) stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui în principiu să își suporte cheltuielile de participare.

CAPITOLUL III

PROGRAMARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 10

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 14. [AM 28]

Comisia analizează sinergiile dintre program și alte programe relevante în domenii precum cel vamal, al justiției și al afacerilor interne și se asigură că se evită suprapunerile în contextul pregătirii programelor de lucru. [AM 29]

Programele de lucru se publică pe site-ul de internet al Comisiei și se transmit Parlamentului European, care evaluează conținutul și rezultatele acestora în cadrul evaluării anuale a protecției intereselor financiare ale Uniunii. [AM 30]

Articolul 11

Monitorizare și raportare

1.  În anexa II se prevăd indicatorii care trebuie utilizați pentru raportarea progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 2.

2.  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor, atunci când este necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. [AM 31]

2a.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la performanța programului. [AM 32]

3.  Sistemele de raportare cu privire la performanță au rolul de a garanta că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 12

Evaluare

1.  Evaluările se efectuează de către un evaluator independent în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. [AM 33]

2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. [AM 34]

4.  Comisia transmite concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și Curții de Conturi a Uniunii Europeneși le publică pe site-ul de internet al Comisiei. [AM 35]

Articolul 13

Delegarea de competențe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a elabora un cadru adopta programele de monitorizare și evaluare lucru, astfel cum se prevede la articolul 11 10, și pentru a modifica indicatorii prevăzuți în anexa II la prezentul regulament. [AM 44]

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.  Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 13. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5a.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 10 și 13 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 36]

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 15

Informare, comunicare și publicitate

1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea finanțării Uniunii și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii maximă a acesteia (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora lor), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. Recunoașterea faptului că finanțarea a fost acordată de Uniune și asigurarea vizibilității în acest sens nu sunt obligatorii în cazul în care există un risc de a compromite executarea eficace a activităților operaționale în domeniul vamal și de luptă antifraudă. [AM 37]

2.  Comisia derulează cu regularitate acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 2. [AM 38]

Articolul 16

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 515/97

La articolul 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97, se elimină alineatele (1) și (2).

Articolul 17

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 250/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 18

Dispoziții tranzitorii

1.  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 250/2014 și în temeiul articolului 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 250/2014 și în temeiul articolului 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

Lista orientativă a tipurilor de costuri pe care programul le va finanța pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97:

(a)  toate costurile de instalare și de întreținere a infrastructurii tehnice permanente care pune la dispoziția statelor membre resursele logistice, birotice și informatice pentru coordonarea operațiunilor vamale comune și a altor activități operaționale;

(b)  rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere, precum și a altor indemnizații, dacă este cazul, ale reprezentanților statelor membre – și, după caz, ale reprezentanților țărilor terțe – care participă la misiunile comunitare, la operațiunile vamale comune organizate de către sau în colaborare cu Comisia, precum și la sesiunile de formare, la reuniunile ad-hoc și la reuniunile pregătitoare și la cele de evaluare pentru anchetele administrative sau acțiunile operative întreprinse de statele membre, atunci când acestea sunt organizate de către sau în colaborare cu Comisia;

(c)  cheltuielile legate de achiziționarea, studiul, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii informatice (hardware), a programelor informatice (software) și a conexiunilor de rețea specifice, precum și a serviciilor conexe de producție, asistență și formare pentru realizarea acțiunilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special prevenirea și combaterea fraudei;

(d)  cheltuielile legate de furnizarea de informații și cheltuielile privind acțiunile conexe care permit accesul la informații, date și surse de date, în scopul desfășurării acțiunilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special prevenirea și combaterea fraudei;

(e)  cheltuielile legate de utilizarea Sistemului de informații al vămilor, prevăzute în instrumentele adoptate în temeiul articolului 87 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în special în Decizia 2009/917/JAI a Consiliului privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal, în măsura în care aceste instrumente prevăd că respectivele cheltuieli sunt suportate din bugetul general al Uniunii Europene;

(f)  cheltuielile legate de achiziționarea, studiul, dezvoltarea și întreținerea componentelor Uniunii ale rețelei comune de comunicații utilizate în sensul literei (c).

ANEXA II

INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a evalua măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

Obiectivul specific nr. 1: prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Indicatorul nr. 1: sprijinirea prevenirii și combaterii fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, măsurată prin:

1.1: gradul de satisfacție privind activitățile organizate și (co)finanțate prin program;

(a)  numărul și tipul activităților organizate și (co)finanțate prin program; [AM 39]

1.2: procentul de state lista statelor membre care primesc sprijin în fiecare an în cadrul programului și cotele de finanțare respective. [AM 40]

Obiectivul specific nr. 2: sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor, legate de gestiunea partajată și de fondurile de asistență pentru preaderare din bugetul Uniunii.

Indicatorul nr. 2: gradul de satisfacție a utilizatorilor privind utilizarea Sistemului de gestionare a neregulilor.

(a)  Numărul neregulilor raportate; [AM 41]

Indicatorul nr. 2a: gradul de satisfacție a utilizatorilor privind utilizarea Sistemului de informații antifraudă. [AM 42]

Obiectivul specific nr. 3: punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și acordarea de sprijin pentru activitățile operaționale în materie de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal.

Indicatorul nr. 3: numărul informațiilor puse la dispoziție și numărul de activități sprijinite prin intermediul asistenței reciproce.

Indicatorul nr. 3a: numărul și tipul activităților sprijinite prin intermediul asistenței reciproce. [AM 43]

(1) JO C 10, 10.1.2019, p. 1. (2) JO C 10, 10.1.2019, p. 1. (3) Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019. (4) Decizia nr. 804/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de stabilire a unui program de acțiune comunitară în vederea promovării unor acțiuni în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității (programul „Hercule”) (JO L 143, 30.4.2004, p. 9). (5) Decizia nr. 878/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2007 de modificare și de prelungire a termenului de aplicare a Deciziei nr. 804/2004/CE de stabilire a unui program de acțiune comunitară în vederea promovării unor acțiuni în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității (programul „Hercule II”) (JO L 193, 25.7.2007, p. 18). (6) Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 6). (7) Regulamentul delegat (UE) 2015/1971 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1848/2006 al Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1975 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 6). (8) Regulamentul delegat (UE) 2015/1970 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1974 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 1). (9) Regulamentul delegat (UE) 2015/1973 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și de instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1977 al Comisiei de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul pentru azil, migrație și integrare și Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 15). (10) Regulamentul delegat (UE) 2015/1972 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1976 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 11). (11) Articolul 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II) (JO L 132, 3.5.2014, p. 32). (12) Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul 2015/1525 (JO L 82, 22.3.1997, p. 1). (13) Decizia 2009/917/JAI a Consiliului privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal (JO L 323/20, 10.12.2009, p. 20). (14) Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO. (15) [ref.] (16) COM(2013) 324 final. (17) COM(2017) 235 final. (18) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1). (19) JO L 312, 23.12.1995, p. 1. (20) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2). (21) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European („EPPO”) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1). (22) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29). (23) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1). (24) Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pește din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 de stabilire a unui plan multianual pentru Marea Baltică și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 (COM(2018)0149– C8-0126/2018– 2018/0074(COD)

P8_TA(2019)0069 A8-0310/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0149),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0126/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere notificarea oficială din 29 martie 2017 a guvernului Regatului Unit, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, referitoare la intenția sa de retragere din Uniunea Europeană,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0310/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/472.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European și Consiliul intenționează să revoce împuternicirea de a adopta măsuri tehnice prin intermediul unor acte delegate menționată la articolul 8 din prezentul regulament atunci când cele două instituții adoptă un nou regulament cu privire la măsuri tehnice care include o împuternicire ce acoperă aceleași măsuri.

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 171. (2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 25 octombrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0425).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (COM(2017/0772/2) – C8-0409/2017 – 2017/0309(COD))

P8_TA(2019)0070 A8-0180/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017/0772/2)),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 196 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0409/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Deputaților din Cehia în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 mai 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele și poziția sub formă de amendamente ale Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0180/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  invită Comisia să nu recurgă la realocări pentru a finanța noi priorități politice care sunt adăugate pe parcursul unui cadru financiar multianual în desfășurare, deoarece acest lucru va avea inevitabil un impact negativ asupra implementării altor activități-cheie ale Uniunii;

5.  invită Comisia să prevadă o finanțare suficientă pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii în următorul cadru financiar multianual care începe în 2021, bazându-se pe reforma actuală a mecanismului de protecție civilă al Uniunii;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2019/420.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei

Pachetul financiar suplimentar pentru punerea în aplicare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii în 2019 și 2020 a fost stabilit la 205,6 milioane EUR. Fără a aduce atingere competențelor autorității bugetare, o parte din totalul majorării bugetului rescEU ar trebui să fie pusă la dispoziție prin realocări la rubrica 3 (securitate și cetățenie) și la rubrica 4 (Europa globală) din cadrul financiar multianual 2014-2020. Cele trei instituții reamintesc că o parte din realocări sunt deja incluse în bugetul pe 2019, iar 15,34 milioane EUR au fost deja incluse în programarea financiară pentru 2020.

În cadrul procedurii bugetare pentru 2020, Comisia este invitată să propună 18,24 milioane EUR în plus pentru realocări cu scopul de a atinge 50 % pentru 2019 și 2020 în cadrul acelorași rubrici.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) JO C 361, 5.10.2018, p. 37. (3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 31 mai 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0236).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (COM(2018)0337 – C8-0220/2018 – 2018/0169(COD))

P8_TA(2019)0071 A8-0044/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0337),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0220/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 decembrie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0044/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Resursele de apă ale Uniunii sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, fapt ce conduce la un deficit de apă și la deteriorarea calității apei. În special, schimbările climatice, modelele meteorologice imprevizibile și seceta contribuie în mod semnificativ la creșterea presiunii generate de dezvoltarea urbană și de agricultură asupra disponibilității apei dulci. [AM 1]

(2)  Reutilizarea pe scară mai largă a apele apelor uzate epurate ar putea crește capacitatea Uniunii de a răspunde presiunii presiunilor tot mai mari asupra resurselor de apă, prin limitarea captării apelor de suprafață și a celor subterane, prin reducerea impactului deversării de ape uzate epurate în corpurile de apă și prin promovarea economiilor de apă prin utilizarea multiplă a apelor uzate urbane, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a mediului. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6) menționează reutilizarea apei, în combinație cu promovarea tehnologiilor care permit o utilizare eficientă a apei în industrie și a tehnicilor de irigare care economisesc apă, ca fiind una dintre măsurile suplimentare pe care statele membre pot decide să le aplice pentru atingerea obiectivelor directivei privind starea calitativă și cantitativă bună a apelor de suprafață și a celor subterane. Directiva 91/271/CEE a Consiliului(7) impune reutilizarea apelor uzate epurate, în toate cazurile în care aceasta este adecvată. [AM 2]

(2a)  O problemă deosebită în multe zone o constituie vârsta și starea precară a infrastructurii de distribuire a apei uzate tratate, ceea ce duce la pierderi imense de apă uzată tratată și, implicit, risipirea resurselor financiare investite în procesul de tratare. Prin urmare, modernizarea tuturor acestor infrastructuri de conducte ar trebui să reprezinte o prioritate. [AM 3]

(3)  În Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Plan de salvgardare a resurselor de apă ale Europei”(8) s-a subliniat necesitatea instituirii unui instrument de reglementare a unor standarde la nivelul Uniunii pentru că reutilizarea apei în vederea eliminării barierelor pentru irigații sau în calea utilizării pe scară largă a acestei surse alternative scopuri industriale constituie o opțiune alternativă de alimentare cu apă, una pe care poate contribui la limitarea deficitului de apă și la reducerea vulnerabilității sistemelor de aprovizionare Uniunea trebuie să o ia în considerare. [AM 4]

(4)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu titlul „Rezolvarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană”(9) stabilește ierarhia măsurilor pe care statele membre ar trebui să le aibă în vedere pentru gestionarea deficitului de apă și a secetei. În același scop, ar fi oportun să se prevadă în cadrul Directivei 2000/60/CE o ierarhie obligatorie de măsuri pentru buna gestionare a apei. Aceasta precizează că, în regiunile în care toate măsurile preventive au fost puse în aplicare în conformitate cu ierarhia soluțiilor de gestionare a apei, dar cererea de apă continuă să depășească disponibilitatea, infrastructura suplimentară de alimentare cu apă poate constitui, în anumite circumstanțe și ținând seama de raportul dintre costuri și beneficii, o abordare alternativă pentru atenuarea efectelor secetei severe. [AM 5]

(4a)  Rezoluția Parlamentului European din 9 octombrie 2008 referitoare la rezolvarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană(10) reamintește că ar trebui favorizată o abordare bazată pe cerere în gestionarea resurselor de apă și consideră că Uniunea ar trebui să adopte o abordare globală în gestionarea resurselor de apă, combinând măsurile de gestionare a cererii, măsurile pentru optimizarea resurselor existente în cadrul circuitului apei și măsurile pentru crearea de noi resurse și că abordarea necesită integrarea considerentelor de mediu, sociale și economice. [AM 6]

(5)  În Planul său de acțiune pentru economia circulară(11), Comisia s-a angajat să întreprindă o serie de acțiuni de promovare a reutilizării apelor uzate epurate, printre care se numără și elaborarea unei propuneri legislative privind cerințele minime pentru reutilizarea apei. Comisia ar trebui să își actualizeze planul de acțiune și să considere resursele de apă un domeniu de acțiune prioritar. [AM 7]

(6)  Se consideră că reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător, provenind, de exemplu, de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane sau de la instalațiile industriale, are un impact mai redus asupra mediului decât alte metode de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea;. Însă o astfel de reutilizare, care ar putea reduce risipa de apă și ar putea economisi apă, se practică însă în măsură limitată în Uniune. Acest lucru pare a fi parțial cauzat de costul mare al sistemului de reutilizare a apelor uzate, precum și de lipsa unor standarde comune ale Uniunii, de mediu sau și sanitare, pentru reutilizarea apei și, mai ales în ceea ce privește produsele agricole, de potențialele riscuri în materie de sănătate și mediu și de potențialele obstacole în calea liberei circulații a unor astfel de produse irigate cu apă recuperată. Totodată, ar trebui avut în vedere că în unele state membre infrastructura pentru irigații este insuficientă sau inexistentă. [AM 8]

(6a)  Reutilizarea apei ar putea contribui la recuperarea nutrienților din apele uzate epurate, iar utilizarea apei recuperate pentru irigații în sectorul agricol sau forestier ar putea să constituie o modalitate de a reintroduce nutrienții, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul, în ciclurile biogeochimice naturale. [AM 9]

(6b)  Reutilizarea, în scopul irigării, a apelor recuperate tratate în mod corespunzător, în temeiul prezentului regulament, ar trebui să respecte mediul. Prin urmare, reutilizarea nu ar trebui să conducă la creșterea emisiilor de azot și de fosfor, deoarece excesul de astfel de substanțe nutritive conduce la eutrofizarea solului și a corpurilor de apă de suprafață și subterană, deteriorând ecosistemele și contribuind la reducerea biodiversității. [AM 10]

(6c)   Pentru a garanta o reutilizare eficace a resurselor reprezentate de apele uzate urbane, ar trebui să se stabilească faptul că nu toate apele reciclate sunt bune pentru toate culturile. Prin urmare, fermierii ar trebui să fie formați să utilizeze diversele tipuri de ape reciclate în mod optim pentru culturile care nu riscă să fie afectate din punct de vedere sanitar de calitatea apelor utilizate. [AM 11]

(7)  Pot fi stabilite standarde sanitare echivalente în materie de igienă alimentară pentru produsele agricole irigate cu apă recuperată, numai dacă cerințele de calitate pentru apa recuperată destinată irigațiilor agricole nu diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Armonizarea cerințelor va contribui, de asemenea, la funcționarea eficientă a pieței interne pentru astfel de produse. Prin urmare, este oportun să se introducă o armonizare minimă, prin stabilirea de cerințe minime de calitate a apei, a frecvenței de monitorizare și a sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor monitorizare. Aceste cerințe minime ar trebui să constea în parametri minimi pentru apa recuperată și în alte cerințe de calitate, mai stricte sau suplimentare, impuse, dacă este necesar, de autoritățile competente împreună cu măsuri preventive adecvate. Operatorul instalației de recuperare ar trebui să elaboreze un plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei, în cooperare cu actorii relevanți implicați, și acesta ar trebui să aibă posibilitatea de a identifica cerințe mai stricte sau suplimentare pentru calitatea apei recuperate. Pentru a identifica cerințele mai stricte sau suplimentare de calitate a apei, operatorii stațiilorOperatorul instalației de recuperare ar trebui să îndeplinească sarcini esențiale de gestionare a riscurilor, cooperând cel puțin cu operatorul de distribuție a apei recuperate și cu operatorul de stocare a apei recuperate. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei ar trebui să fie în permanență menținut la zi și elaborat în conformitate cu procedurile standardizate recunoscute la nivel internațional. Parametrii se bazează pe raportul tehnic al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei și reflectă standardele internaționale privind reutilizarea apei. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei ar trebui să elaboreze parametri și metode de măsurare pentru a identifica prezența microplasticelor și a reziduurilor farmaceutice în apa recuperată. [AM 12]

(7a)  Prezența microplasticelor poate reprezenta un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu. Prin urmare, în contextul unei revizuiri aprofundate a surselor, a distribuției, a parcursului și a efectelor microplasticelor în contextul tratării apelor uzate, Comisia ar trebui să elaboreze o metodologie de măsurare a microplasticelor în apele uzate urbane tratate în conformitate cu Directiva 91/271/CEE și recuperate în conformitate cu prezentul regulament. [AM 13]

(7b)  Utilizarea apelor uzate care nu sunt suficient de curate pentru servicii publice, ca de exemplu curățarea străzilor sau irigarea parcurilor și a terenurilor de golf, poate fi dăunătoare sănătății. Prin urmare, Comisia ar trebui să stabilească obiective de calitate în ceea ce privește reutilizarea apei pentru servicii publice, cu scopul de a proteja sănătatea umană și animală, precum și calitatea apelor subterane și a apelor de suprafață. [AM 14]

(7c)   Cerințele privind calitatea apei folosite pentru irigare ar trebui să ia în considerare progresele științifice, în special în ceea ce privește controalele realizate asupra micropoluanților și noilor substanțe „emergente”, pentru a garanta siguranța utilizării apei și pentru a proteja mediul și sănătatea umană. [AM 15]

(7d)  Cerințele de calitate a apei ar trebui să țină seama de experimentele realizate anterior, în special în ceea ce privește utilizarea în agricultură a nămolului provenit de la stațiile de epurare și efluenții proveniți din metanizare. [AM 16]

(8)  Aderarea la cerințele minime pentru reutilizarea apei ar trebui să fie coerentă cu politica Uniunii privind apa și să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, în special a obiectivului 6, privind asigurarea disponibilității și a gestionării durabile a apei și a salubrității pentru toți, precum și la o creștere substanțială a gradului de reciclare și de reutilizare în condiții de siguranță a apei la nivel mondial, pentru a contribui la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 12 al Organizației Națiunilor Unite privind consumul și producția durabile. În plus, prezentul regulament urmărește să asigure aplicarea articolului 37 privind protecția mediului din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. [AM 17]

(8a)  Cerințele de calitate pentru apa destinată consumului uman sunt stabilite în Directiva (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului(12). Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a asigura că resursele de apă utilizate pentru apa potabilă nu sunt contaminate de apa recuperată, cu scopul de a evita deteriorarea calității apei potabile. [AM 18]

(8b)  În unele cazuri, operatorii instalațiilor de recuperare încă mai transportă și depozitează apa recuperată după punctul de ieșire al instalației de recuperare, înainte de a livra apa recuperată următorilor actori din lanț, cum ar fi operatorul de distribuție a apei recuperate, operatorul de stocare a apei recuperate sau utilizatorul final. Este necesar să se definească punctul de conformitate pentru a clarifica unde încetează responsabilitatea operatorului instalației de recuperare și unde începe responsabilitatea următorului actor din lanț. [AM 19]

(9)  Gestionarea riscurilor ar trebui să cuprindă identificarea și gestionarea riscurilor în mod proactiv și să includă conceptul de producere, distribuție, stocare și utilizare a apei recuperate la calitatea necesară pentru anumite utilizări. Evaluarea riscurilor ar trebui să se bazeze pe sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor și pe o aplicare riguroasă, printre altele, a principiului precauției și ar trebui să identifice orice cerințe suplimentare de calitate a apei, necesare pentru a asigura un nivel suficient de protecție a mediului și a sănătății oamenilor și animalelor. Responsabilitatea de gestionare a riscurilor ar trebui să fie împărtășită de toți actorii relevanți implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. Rolurile și responsabilitățile actorilor implicați ar trebui să fie specificate clar în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. La acordarea unei autorizații, autoritatea competentă ar trebui să fie în măsură să solicite actorilor relevanți implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei implementarea unor măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. [AM 20]

(9a)  Colaborarea și interacțiunea între diferitele părți implicate în procesul de recuperare a apei ar trebui să constituie o condiție prealabilă necesară pentru instituirea procedurilor de tratare în scopul recuperării în conformitate cu cerințele pentru utilizările specifice și pentru a putea planifica furnizarea de apă recuperată în raport cu cererea utilizatorilor finali. [AM 21]

(10)  Pentru o protecție efectivă a mediului, inclusiv a calității solului, și a sănătății umane, operatorii instalațiilor stațiilor de recuperare ar trebui să fie responsabili, în principal, pentru calitatea apei recuperate la punctul de conformitate. În scopul respectării cerințelor minime și a oricăror condiții suplimentare stabilite de autoritatea competentă, operatorii instalațiilor stațiilor de recuperare ar trebui să monitorizeze calitatea apei recuperate în conformitate cu cerințele minime și cu orice condiții suplimentare stabilite de autoritățile competente. Prin urmare, este oportun să se stabilească cerințe minime de monitorizare, care cuprind atât frecvențele de monitorizare de rutină, cât și calendarul și obiectivele de performanță pentru monitorizarea de validare. Anumite cerințe de monitorizare de rutină sunt specificate în conformitate cu Directiva 91/271/CEE. [AM 22]

(11)  Este necesar să se garanteze siguranța furnizării, stocării și utilizării apei recuperate, încurajând astfel dezvoltarea reutilizării reutilizarea apei în întreaga Uniune, stimulând în special agricultorii din Uniune să adopte această practică și crescând încrederea creșterea încrederii publicului în această privință practică. Cantitatea apelor uzate epurate folosite, natura, metodele de tratare aplicate și caracteristicile acestora, indiferent de modul de utilizare, ar trebui să asigure faptul că manipularea, folosirea și stocarea lor, inclusiv prin aspersiune, picurare, cu sau fără stocare, nu afectează, direct sau indirect, sănătatea umană sau a animalelor sau calitatea solului și a mediilor acvatice pe termen scurt, mediu și lung. Prin urmare, alimentarea cu apă recuperată și stocarea acesteia pentru utilizări specifice ar trebui să fie permisă numai pe baza unei autorizații acordate de autoritățile competente ale statelor membre. Pentru a asigura o abordare armonizată la nivelul Uniunii, trasabilitatea și transparența, normele de fond privind această autorizație ar trebui stabilite la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, detaliile procedurilor de acordare a autorizațiilor ar trebui stabilite de statele membre, ale căror autorități competente sunt ele însele responsabile de evaluarea riscurilor legate de reutilizarea apei. Statele membre ar trebui să poată aplica procedurile existente de acordare a autorizațiilor, care ar trebui adaptate pentru a ține seama de cerințele introduse prin prezentul regulament. [AM 23]

(11a)  Furnizarea și stocarea apei recuperate, precum și utilizarea acesteia de către utilizatorii finali constituie părți integrante ale sistemului de reutilizare a apei. În timpul procesului de furnizare și stocare, apa recuperată poate suferi modificări ce pot afecta negativ calitatea sa chimică și biologică. Apa recuperată ar trebui să fie utilizată corespunzător în ceea ce privește clasele de ape recuperate, caracteristicile culturilor și metodele de irigare. Sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor ar trebui să țină seama de potențialele efecte negative asupra sănătății și de matricele de mediu asociate furnizării, stocării și utilizării preconizate a apei recuperate. În acest sens, Comisia ar trebui să elaboreze documente cu orientări, pentru a oferi asistență autorităților competente în vederea îndeplinirii sarcinilor de control și monitorizare a furnizării, stocării și utilizării apei recuperate. [AM 24]

(11b)  Dacă este nevoie de un operator de distribuție a apei recuperate și de un operator de stocare a apei recuperate, aceștia ar trebui să necesite o autorizație. În cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele de autorizare, autoritatea competentă din statul membru ar trebui să acorde o autorizație care ar trebui să conțină toate condițiile și măsurile stabilite în evaluarea riscurilor pentru stocarea și distribuirea în condiții de siguranță a apei recuperate către utilizatorul final. [AM 25]

(12)  Dispozițiile prezentului regulament completează cerințele altor acte legislative ale Uniunii, în special pe cele privind posibilele riscuri la adresa sănătății și a mediului. Pentru a asigura o abordare globală a posibilelor riscuri la adresa sănătății oamenilor, și a animalelor și a plantelor, pe lângă cele legate la adresa mediului, operatorii stațiilor de protecția mediului, după caz, recuperare și autoritățile competente ar trebui, prin urmare, să respecte țină seama și de cerințele stabilite în alte acte legislative relevante ale Uniunii, în special în Directivele 86/278/CEE(13), 91/676/CEE(14) și 98/83/CE(15) ale Consiliului, în Directivele 91/271/CEE și 2000/60/CE, în Regulamentele (CE) nr. 178/2002(16), (CE) nr. 852/2004(17), (CE) nr. 183/2005(18), (CE) nr. 396/2005(19) și (CE) nr. 1069/2009(20) ale Parlamentului European și ale Consiliului, în Directivele 2006/7/CE(21), 2006/118/CE(22), 2008/105/CE(23) și 2011/92/UE(24) ale Parlamentului European și ale Consiliului și în Regulamentele (CE) nr. 2073/2005(25), (CE) nr. 1881/2006(26) și (UE) nr. 142/2011(27) ale Comisiei. [AM 26]

(12a)  În sensul prezentului regulament, ar trebui să fie posibil ca operațiunile de tratare și de recuperare a apelor uzate urbane să aibă loc în același amplasament fizic, folosind aceeași instalație sau instalații separate, distincte. În plus, ar trebui să existe posibilitatea ca același actor să fie atât operatorul stației de epurare, cât și operatorul instalației de recuperare. [AM 27]

(13)  Regulamentul (CE) nr. 852/2004 stabilește norme generale pentru operatorii din sectorul alimentar, care reglementează producția, prelucrarea, distribuția și punerea pe piață a produselor alimentare destinate consumului uman. Acest regulament se referă la calitatea din punct de vedere sanitar a produselor alimentare, iar unul dintre principiile sale de bază este că responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară revine operatorului din sectorul alimentar. Regulamentul respectiv face, de asemenea, obiectul unor orientări detaliate; dintre acestea, deosebit de relevantă este Comunicarea Comisiei privind documentul de orientare referitor la combaterea riscurilor microbiologice prezentate de fructele și legumele proaspete, prin asigurarea unei bune igiene la nivelul producției primare (2017/C 163/01). Obiectivele de performanță pentru apa recuperată stabilite în prezentul regulament nu împiedică operatorii din sectorul alimentar să obțină calitatea apei necesară pentru a se conforma Regulamentului (CE) nr. 852/2004, utilizând într-un stadiu ulterior mai multe opțiuni de tratare a apei, singure sau în combinație cu alte opțiuni care nu implică tratarea.

(13a)  În vederea unei mai bune promovări a operațiunilor de reutilizare a apei, indicarea unor utilizări specifice în prezentul regulament nu ar trebui să împiedice statele membre să permită utilizarea apei recuperate în alte scopuri, inclusiv în scopuri industriale, de agrement și ecologice, cu condiția ca statele membre să asigure respectarea obligației de asigurare a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului. [AM 28]

(14)  Pentru a încuraja încrederea în reutilizarea apei, ar trebui să fie furnizate publicului informații. Punerea la dispoziție a informațiilor unor informații clare, complete și actualizate privind reutilizarea apei ar trebui să conducă la creșterea transparenței și a trasabilității și ar putea prezenta un interes deosebit și pentru alte autorități competente, pentru care reutilizarea apei în scopuri specifice are implicații. Pentru a încuraja reutilizarea apei, statele membre ar trebui să asigure dezvoltarea unor campanii informative de sensibilizare specifice și adaptate la diferiții actori în cauză, cu scopul de a asigura că respectivii actori sunt conștienți de circuitul apelor urbane, de nevoia de reutilizare a apei și de beneficiile rezultate din reutilizarea apei, promovând astfel acceptarea de către părțile interesate și implicarea acestora în practicile de reutilizare a apei. [AM 29]

(14a)  Educarea și formarea utilizatorilor finali implicați în irigarea agricolă sunt deosebit de importante ca elemente ale implementării și menținerii unor măsuri preventive. Utilizatorii finali ar trebui să fie pe deplin informați cu privire la utilizarea adecvată a apei recuperate, întrucât mai ales aceștia sunt vulnerabili. Ar trebui puse în aplicare o serie de măsuri preventive de expunere a oamenilor, precum utilizarea de echipamente de protecție personală, spălarea mâinilor și igiena personală. Monitorizarea aplicării corecte a acestor măsuri ar trebui să facă parte dintre sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor. [AM 30]

(15)  Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului(28) urmărește garantarea dreptului de acces în statele membre la informațiile despre mediu, în conformitate cu Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu(29) (Convenția de la Aarhus). Directiva respectivă stabilește obligații ample privind furnizarea, la cerere, a informațiilor despre mediu și diseminarea activă a acestor informații. Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului(30) se referă la schimbul de informații spațiale, inclusiv de seturi de date privind diferite aspecte legate de mediu. Este important ca dispozițiile prezentului regulament privind accesul la informații și mecanismele de schimb de date să completeze directivele respective, fără a crea un alt regim juridic. Prin urmare, dispozițiile prezentului regulament privind informațiile destinate publicului și informațiile despre monitorizarea punerii în aplicare nu ar trebui să aducă atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE.

(16)  Pentru a adapta cerințele minime existente și sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor la progresul științific și tehnic, ar trebui delegată Comisiei, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, competența de a adopta acte pentru modificarea cerințelor minime și a sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor, fără a compromite posibilitățile de reutilizare a apelor uzate epurate în mod corespunzător. În plus, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane, Comisia ar trebui să poată adopta, de asemenea, acte delegate care completează sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor prin stabilirea de specificații tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul activităților sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(31). Pentru a asigura în special participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 31]

(17)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare pentru adoptarea unor norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie puse la dispoziția publicului de către statele membre, formatul și modul de prezentare a informațiilor privind monitorizarea punerii în aplicare a prezentului regulament care trebuie transmise de statele membre, precum și formatul și modul de prezentare a informațiilor din sinteza la nivelul Uniunii, elaborată de Agenția Europeană de Mediu (AEM). Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(32).

(18)  Autoritățile competente ar trebui să verifice conformitatea apei recuperate cu condițiile stabilite în autorizație. În caz de neconformitate, acestea ar trebui să solicite operatorului stației instalației de recuperare să ia măsurile necesare pentru asigurarea conformității. Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare ar trebui să suspende imediat furnizarea de apă recuperată, atunci când neconformitatea depășește anumite valori maxime, conducând conduce la apariția unui risc semnificativ pentru mediu sau sănătatea umană. Autoritățile competente ar trebui să colaboreze îndeaproape cu utilizatorii finali pentru a facilita reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător. Autoritățile competente ar trebui să controleze și să monitorizeze furnizarea, stocarea și utilizarea apei recuperate ținând seama de riscurile de mediu și de sănătate relevante. [AM 32]

(19)  Autoritățile competente ar trebui să coopereze cu alte autorități relevante, prin intermediul schimbului de informații, pentru a asigura conformitatea cu cerințele relevante impuse la nivel național și la nivelul Uniunii.

(20)  Datele furnizate de statele membre sunt esențiale, întrucât permit Comisiei să monitorizeze și să evalueze performanța legislației din perspectiva obiectivelor urmărite.

(21)  În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentului regulament. Evaluarea ar trebui să se bazeze pe cele cinci criterii de eficiență, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată a UE și să stea la baza evaluărilor impactului unor eventuale măsuri ulterioare.

(22)  În conformitate cu Convenția de la Aarhus, publicul interesat ar trebui să aibă acces la justiție, pentru a putea contribui la protecția dreptului de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și bunăstarea persoanelor fizice.

(23)  Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament și să asigure punerea în aplicare a acestor sancțiuni. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.

(24)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume protecția mediului și a sănătății umane, nu poate fi realizat pe deplin de către statele membre, dar, ca urmare a dimensiunii și efectelor acțiunii, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(25)  Este necesar să se asigure suficient timp atât statelor membre pentru a înființa infrastructura administrativă necesară aplicării prezentului regulament, cât și operatorilor pentru a se pregăti în vederea aplicării noilor norme.

(25a)   În vederea dezvoltării și promovării în cea mai mare măsură posibilă a practicii de reutilizare a apelor uzate epurate în mod corespunzător, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine cercetarea și dezvoltarea în domeniu, prin intermediul programului Orizont Europa, pentru a determina o îmbunătățire clară a fiabilității apelor uzate tratate în mod corespunzător și a metodelor viabile de utilizare. [AM 33]

(25b)  Pentru a proteja efectiv mediul și sănătatea umană, statele membre, în cooperare cu părțile interesate, ar trebui să aplice un control al calității solului pe termen scurt, mediu și lung. [AM 34]

(25c)  Prezentul regulament urmărește să încurajeze utilizarea sustenabilă a apei. Ținând cont de acest obiectiv, Comisia ar trebui să se angajeze să utilizeze programele Uniunii, inclusiv programul LIFE, pentru a sprijini inițiativele locale ce implică reutilizarea apelor uzate epurate în mod corespunzător. [AM 35]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și scop

(1)  Prezentul regulament stabilește cerințe minime de calitate a apei apelor recuperate și de monitorizare, precum și obligația de a îndeplini sarcinile esențiale specificate în materie de gestionare a riscurilor, pentru reutilizarea în condiții de siguranță a apelor uzate urbane, epurate în contextul gestionării integrate a apei și contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în Directiva 2000/60/CE. [AM 36]

(2)  Scopul prezentului regulament este de a garanta că apa recuperată este sigură pentru utilizarea căreia îi este destinată, pentru a asigura astfel un nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor și animalelor și a mediului și a aborda reduce în același timp efectele negative ale utilizării resurselor de apă și a îmbunătăți eficiența, pentru a aborda mod coordonat la nivelul Uniunii problema deficitului de apă, aspectele legate de schimbările climatice și obiectivele de mediu ale Uniunii și presiunile a presiunii rezultate asupra resurselor de apă în mod coordonat la nivelul Uniunii, contribuind în acest mod și la introducerea unor soluții de utilizare sustenabilă a apei, sprijinind tranziția către o economie circulară, asigurând competitivitatea pe termen lung a Uniunii și funcționarea eficientă a pieței interne. [AM 37]

(2a)  Statele membre se asigură că resursele de apă utilizate pentru apa potabilă nu sunt contaminate de apa recuperată. [AM 38]

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică apei recuperate destinate unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I.

Prezentul regulament nu se aplică proiectelor-pilot care pun accentul pe reutilizarea apei în stațiile de recuperare. [AM 39]

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „autoritate competentă” înseamnă autoritatea sau organismul desemnat de un stat membru pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul regulament;

2.  „autoritate în domeniul apei” înseamnă autoritatea sau autoritățile desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) sau (3) din Directiva 2000/60/CE;

3.  „utilizator final” înseamnă persoana o persoană fizică sau juridică, entitate publică sau privată, care folosește ce utilizează apa recuperată în scopul preconizat; [AM 40]

4.  „ape uzate urbane” înseamnă apele uzate urbane definite la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 91/271/CEE;

4a.  „ape uzate epurate” înseamnă ape uzate urbane care au fost epurate conform cerințelor Directivei 91/271/CEE; [AM 41]

5.  „apă recuperată” înseamnă apa rezultată din tratamentul suplimentar într-o stație instalație de recuperare al apelor uzate urbane epurate, ajungând astfel la calitatea corespunzătoare pentru utilizarea avută în vedere conform cerințelor Directivei 91/271/CEE; [AM 42]

5a.  „reutilizarea apei” înseamnă utilizarea apei recuperate de o calitate specifică adecvată pentru o utilizare specificată în secțiunea 1 din anexa I, prin intermediul unei rețele de distribuție, înlocuind astfel parțial sau total utilizarea apelor de suprafață sau a apelor subterane; [AM 43]

6.  „stație instalație de recuperare” înseamnă o stație parte a unei stații de epurare a apelor uzate urbane sau o altă instalație, care tratează suplimentar apele uzate urbane conforme epurate în prealabil în conformitate cu cerințele Directivei 91/271/CEE cu scopul de a produce apă recuperată adecvată pentru o utilizare specificată în secțiunea 1 din anexa I la prezentul regulament și include orice infrastructură de stocare și orice infrastructură proiectată să furnizeze apa recuperată către infrastructura de distribuție a apei recuperate sau către utilizatorul final; [AM 44]

7.  „operatorul stației instalației de recuperare” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează stația instalația de recuperare; [AM 45]

7a.  „infrastructură de distribuție a apei recuperate” înseamnă un sistem specific de conducte și pompe sau alte instalații specifice de transport proiectate să livreze apa recuperată la utilizatorul final, inclusiv eventualele instalații de egalizare, tratare suplimentară și stocare, aflate în afara instalației de recuperare; [AM 46]

7b.  „operatorul de distribuție a apei recuperate” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează infrastructura de distribuție a apei recuperate; [AM 47]

7c.  infrastructură de stocare a apei recuperate” înseamnă un sistem specific de instalații de stocare proiectate să stocheze apa recuperată; [AM 48]

7d.  „operatorul de stocare a apei recuperate” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau controlează infrastructura de stocare a apei recuperate; [AM 49]

8.  „pericol” înseamnă un agent biologic, chimic, fizic sau radiologic susceptibil de a fi dăunător pentru oameni, animale, culturi sau plante, alte biocenoze terestre, biocenoza acvatică, soluri sau mediu în ansamblul său;

9.  „risc” înseamnă probabilitatea ca pericolele identificate să cauzeze daune într-un interval de timp specificat, inclusiv gravitatea consecințelor;

10.  „gestionarea riscurilor” înseamnă o gestionare sistematică, ce asigură permanent siguranța reutilizării apei într-un context specific;

11.  „măsură preventivă” înseamnă orice acțiune acțiuni sau activitate activități adecvate la care se poate recurge pentru a preveni sau a elimina un risc la adresa sănătății sau a mediului ori pentru a reduce riscul respectiv la un nivel acceptabil.; [AM 50]

11a.  „punct de conformitate” înseamnă punctul în care operatorul instalației de recuperare livrează apa recuperată următorului actor din lanț; [AM 51]

11b.  „micropoluant” înseamnă o substanță indezirabilă detectabilă în mediu cu o concentrație foarte slabă, în conformitate cu anexa VIII la Directiva 2000/60/CE. [AM 52]

Articolul 4

Obligațiile operatorilor stațiilor instalațiilor de recuperare în ceea ce privește calitatea apei [AM 53]

(1)  Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare se asigură că apa recuperată destinată unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I este conformă, la ieșirea din stația de recuperare (punctul de conformitate), cu următoarele cerințe:

(a)  cerințele minime de calitate a apei stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)  orice condiții suplimentare privind calitatea apei, stabilite de autoritatea competentă în autorizația relevantă, în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c). [AM 54]

(2)  Pentru a asigura respectarea cerințelor și a condițiilor menționate la alineatul (1), operatorul stației de recuperare monitorizează calitatea apei în conformitate cu următoarele:

(a)  secțiunea 2 din anexa I;

(b)  orice condiții suplimentare privind monitorizarea stabilite de autoritatea competentă în autorizația relevantă, în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c).

(2a)  Operatorii instalațiilor de recuperare se asigură, de asemenea, că în instalația de recuperare sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1). [AM 55]

(2b)   După punctul de conformitate, calitatea apei nu mai este responsabilitatea operatorului instalației de recuperare, ci devine responsabilitatea următorului actor din lanț. [AM 56]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de modificare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 14, pentru a adapta la progresul tehnic și științific cerințele minime prevăzute în secțiunea 2 din anexa I. [AM 57]

Articolul 4a

Obligațiile operatorilor de distribuție a apei recuperate, ale operatorilor de stocare a apei recuperate și ale utilizatorilor finali

(1)  Operatorul de distribuție a apei recuperate menține nivelul de calitate al apei recuperate în cadrul infrastructurii de distribuție a apei recuperate cel puțin la același nivel de calitate cu cel stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Operatorul de distribuție a apei recuperate se asigură, de asemenea, că în infrastructura de distribuție a apei recuperate sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1).

La acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate solicita să se ia măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în ceea ce privește sarcinile care urmează să fie îndeplinite de operatorul de distribuție a apei recuperate și poate specifica cerințe și măsuri preventive suplimentare necesare în conformitate cu literele (b) și (c) din anexa II.

(2)  Operatorul de stocare a apei recuperate menține nivelul de calitate al apei recuperate în cadrul infrastructurii de stocare a apei recuperate cel puțin la același nivel de calitate cu cel stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Operatorul de stocare a apei recuperate se asigură, de asemenea, că în infrastructura de stocare a apei recuperate sunt implementate pe deplin cel puțin măsurile de gestionare a riscurilor incluse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5 alineatul (-1).

La acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate solicita să se ia măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în ceea ce privește sarcinile care urmează să fie îndeplinite de operatorul de stocare a apei recuperate și poate specifica cerințe și măsuri preventive suplimentare necesare în conformitate cu literele (b) și (c) din anexa II.

(3)  Apa recuperată folosită de utilizatorii finali are cel puțin nivelul de calitate stabilit în secțiunea 2 din anexa I. Autoritatea competentă poate stabili cerințe suplimentare în ceea ce privește obligațiile impuse utilizatorilor finali față de cele stabilite în secțiunea 2 din anexa I.

(4)  Comisia elaborează documente de orientare pentru a oferi asistență autorităților competente la implementarea cerințelor legate de controlul și monitorizarea producerii, distribuției, stocării și utilizării apei recuperate. [AM 58]

Articolul 5

Gestionarea riscurilor

(-1)  Operatorul instalației de recuperare, în cooperare cu actorii relevanți menționați la alineatul (1) de la prezentul articol, elaborează un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei are la bază sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite la litera (a) din anexa II, stabilește eventuale cerințe suplimentare față de cele din anexa I în conformitate cu litera (b) din anexa II și identifică pericolele, riscurile și măsurile preventive corespunzătoare în conformitate cu litera (c) din anexa II. [AM 59]

(1)  În scopul asigurării producerii, distribuției, stocării și utilizării apei recuperate în condiții de siguranță, și furnizării de apă recuperată, operatorul stației de recuperare asigură autoritatea competentă supraveghează gestionarea riscurilor, în consultare cu următorii: [AM 60]

(a)  operatorul stației (stațiilor) de epurare a apelor uzate urbane care furnizează apă stației uzată epurată instalației de recuperare, în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute în Directiva 91/271/CEE, dacă este diferit de operatorul stației de recuperare; [AM 61]

(aa)  operatorul instalației de recuperare; [AM 62]

(ab)  operatorul de distribuție a apei recuperate; [AM 63]

(ac)  operatorul de stocare a apei recuperate; [AM 64]

(b)  utilizatorul (utilizatorii) final(i);

(c)  orice altă parte pe care operatorul stației de recuperare autoritatea competentă o consideră relevantă. [AM 65]

(2)  Operatorul stației instalației de recuperare, operatorul elaborează un Plan de distribuție gestionare a apei recuperate și operatorul riscurilor legate de stocare a reutilizarea apei recuperate îndeplinesc cel puțin sarcinile , pe baza sarcinilor esențiale de gestionare a riscurilor definite stabilite în anexa II. Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la alineatul (-1). propune orice cerințe suplimentare celor specificate în anexa I, care sunt necesare pentru a atenua și mai mult orice riscuri și, printre altele, identifică pericolele, riscurile și măsurile preventive adecvat. Metodele de gestionare a riscurilor utilizate de operatorul instalației de recuperare, de operatorul de distribuție a apei recuperate și operatorul de stocare a apei recuperate se bazează pe metodologii recunoscute la nivel internațional. [AM 66]

(2a)  În autorizația relevantă acordată în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă poate preciza diferite sarcini și responsabilități pentru diferiții actori implicați în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. [AM 67]

(2b)  În cazul în care tipul de cultură care urmează să fie irigat trebuie să fie comercializat sub mai multe forme și se încadrează în mai multe clase de calitate a apei recuperate, operatorul instalației de recuperare trebuie să furnizeze fermierului apă la cea mai înaltă dintre clasele de calitate în cauză. [AM 68]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de modificare a prezentului regulament pentru a adapta la progresul tehnic și științific sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite în anexa II. [AM 69]

Comisia este împuternicită, de asemenea, să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de completare a prezentului regulament pentru a stabili specificații tehnice pentru sarcinile esențiale de gestionare a riscurilor stabilite în anexa II. [AM 70]

Până la ... [1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unei metodologii de măsurare a prezenței microplasticelor în apa recuperată, care ar putea face obiectul unor cerințe suplimentare, pe baza evaluării riscurilor menționate la anexa II punctul 4. [AM 133]

(3a)  În cazul în care utilizatorul final suspectează că apa stocată în conformitate cu dispozițiile de la articolul 4a alineatul (2) nu respectă cerințele minime prevăzute în prezentul regulament, acesta trebuie:

(a)  să informeze imediat autoritatea sanitară competentă și să-i furnizeze, dacă este cazul, toate informațiile disponibile;

(b)  să coopereze pe deplin cu autoritatea competentă în cauză pentru a verifica și a stabili motivele care stau la baza suspiciunii și a posibilei prezențe a substanțelor sau a valorilor neautorizate, menționate în anexa I secțiunea 2 tabelele 2 și 4. [AM 71]

Articolul 6

Cererea de acordare a unei autorizații pentru furnizarea de apă recuperată producerea, distribuirea și stocarea apei recuperate [AM 72]

(1)  Orice furnizare de apă recuperată destinată producere, distribuire sau stocare a apei recuperate destinate unei utilizări specificate în secțiunea 1 din anexa I face obiectul unei autorizații. [AM 73]

(2)  Operatorul instalației de recuperare depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze stația instalația de recuperare. [AM 74]

(3)  Cererea cuprinde următoarele:

(a)  un Plan de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei elaborat în conformitate cu articolul 5 alineatul (2-1); [AM 75]

(aa)  cele mai recente date disponibile pentru a demonstra conformitatea apelor uzate epurate în sensul Directivei 91/271/CEE în stația de epurare a apelor uzate din care provine apa destinată recuperării; [AM 76]

(b)  o descriere a modului în care operatorul stației instalației de recuperare se va conforma, la punctul de conformitate, cerințelor minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I; [AM 77]

(c)  o descriere a modului în care operatorul stației instalației de recuperare se va conforma la punctul de conformitate cerințelor suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei. [AM 78]

(3a)  Un operator de distribuție a apei recuperate depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze infrastructura de distribuție a apei recuperate. Cererea include o descriere a modului în care operatorul de distribuție a apei recuperate trebuie să respecte obligațiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1). [AM 79]

(3b)  Un operator de stocare a apei recuperate depune o cerere de acordare a autorizației menționate la alineatul (1) sau o cerere de modificare a unei autorizații existente, la autoritatea competentă din statul membru în care funcționează sau este prevăzută să funcționeze infrastructura de stocare a apei recuperate. Cererea include o descriere a modului în care operatorul de stocare a apei recuperate trebuie să respecte obligațiile prevăzute la articolul 4a alineatul (2). [AM 80]

Articolul 7

Acordarea autorizației

(1)  În scopul evaluării cererii, dacă este cazul, autoritatea competentă se consultă și face schimb de informații relevante cu următorii:

(a)  alte autorități relevante din același stat membru, în special autoritatea autoritățile din domeniul apei și al sănătății, dacă este diferită sunt diferite de autoritatea competentă; [AM 81]

(b)  punctul (punctele) de contact din statul membru (statele membre) potențial afectat(e), desemnat(e) în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(2)  Autoritatea competentă evaluează cererea, utilizând sprijin științific adecvat și decide, în termen de 3 luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatul (3) litera (a) alineatele (2), (3), (3a) și (3b), dacă acordă sau nu refuză autorizația. Dacă are nevoie de mai mult timp ca urmare a complexității cererii, autoritatea competentă informează fără întârziere solicitantul în acest sens, și indică data preconizată de acordare sau refuzare a autorizației și precizează motivele prelungirii termenului. Autoritatea competentă ia o decizie, în orice caz, în termen de cel mult șase luni de la data primirii cererii complete menționate la articolul 6 alineatele (2), (3), (3a) și (3b). [AM 82]

(3)  Dacă decide să acorde o autorizație, autoritatea competentă stabilește condițiile aplicabile, care cuprind următoarele, după caz:

(a)  condiții referitoare la cerințele minime de calitate a apei și de monitorizare stabilite în secțiunea 2 din anexa I;

(b)  condiții referitoare la cerințele suplimentare propuse în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei;

(c)  orice alte condiții necesare pentru a atenua elimina și mai mult orice riscuri inacceptabile la adresa sănătății oamenilor și animalelor sau a mediului. [AM 83]

(3a)  Dacă nu sunt deja incluse condiții echivalente celor menționate la alineatul (3) literele (a) și (c) în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei menționat la articolul 5, autoritatea competentă actualizează fără întârziere planul. [AM 84]

(4)  Autorizația se reexaminează periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, se modifică.

Articolul 8

Verificarea conformității

(1)  Autoritățile competente verifică dacă, la punctul de conformitate, apa recuperată este conformă cu condițiile stabilite în autorizație autorizația acordată în conformitate cu articolul 7. Verificarea conformității se efectuează prin următoarele mijloace: [AM 85]

(a)  controale la fața locului;

(b)  utilizarea datelor de monitorizare obținute în temeiul prezentului regulament și al Directivelor 91/271/CEE și 2000/60/CE;

(c)  orice alte mijloace adecvate.

(2)  În caz de neconformitate, autoritatea competentă impune operatorului stației instalației de recuperare, operatorului de distribuție a apei recuperate sau operatorului de stocare a apei recuperate, după caz, să ia măsurile necesare pentru a restabili prompt conformitatea fără întârziere și a informa imediat utilizatorii finali afectați. [AM 86]

(3)  Dacă neconformitatea generează un risc semnificativ valoarea punctuală a oricăruia dintre parametri este superioară valorilor cerințelor minime de calitate a apei stabilite la adresa mediului sau a sănătății umane anexa I secțiunea 2 litera (a), operatorul stației instalației de recuperare suspendă imediat alimentarea cu apa recuperată., până când Autoritatea competentă poate stabili dacă stabilește că a fost restabilită conformitatea numai după ce s-a stabilit că valoarea punctuală a parametrului sau a parametrilor care depășesc valorile cerințelor minime de calitate a apei sunt sub valoarea maximă autorizată în cadrul a cel puțin trei verificări consecutive. [AM 87]

(4)  Dacă are loc un incident care afectează conformitatea cu condițiile prevăzute în autorizație, operatorul stației instalației de recuperare, operatorul de distribuție a apei recuperate sau operatorul de stocare a apei recuperate, după caz, informează imediat autoritatea competentă și utilizatorul (utilizatorii) final(i) care ar putea fi eventual afectați și comunică autorității competente informațiile necesare pentru evaluarea impactului unui astfel de incident. [AM 88]

(4a)  După acordarea unei autorizații în conformitate cu articolul 7, autoritatea competentă verifică periodic respectarea măsurilor stabilite în Planul de gestionare a riscurilor legate de reutilizarea apei de către operatorul instalației de recuperare, operatorul de distribuție a apei recuperate și operatorul de stocare a apei recuperate. [AM 89]

(4b)  În cazul neconformității apei recuperate la punctul de conformitate și al contaminării ulterioare a solului sau a produselor agricole prin distribuirea și stocarea apei recuperate neconforme, ducând la pericole pentru sănătate și mediu, responsabilitatea îi revine operatorului stației de recuperare, acesta fiind răspunzător de plata daunelor. [AM 134]

Articolul 9

Cooperarea dintre statele membre

(1)  Fiecare stat membru desemnează un punct de contact care urmează să coopereze, după caz, cu punctele de contact și cu autoritățile competente din alte state membre. Rolul punctelor de contact este de a asigura asistență la cerere și de a coordona comunicarea dintre autoritățile competente. În special, punctele de contact primesc și transmit cererile de asistență.

(2)  Statele membre răspund cererilor de asistență fără întârzieri nejustificate.

Articolul 9a

Campanii informative de sensibilizare

(1)  Statele membre organizează campanii de informare și sensibilizare care vizează utilizatorii finali potențiali, inclusiv cetățenii, și privesc siguranța reutilizării apei și economiile de resurse de apă care rezultă din reutilizarea apei.

(2)  Statele membre organizează și campanii de informare pentru fermieri, pentru a se asigura o utilizare optimă a apei recuperate pentru culturi, astfel încât să se evite orice efecte negative ale acestei utilizări asupra sănătății și mediului. [AM 91]

Articolul 10

Informații destinate publicului

(1)  Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE și articolului 9 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția publicului, pe internet sau prin intermediul altor metode ușor de utilizat, informații adecvate, și actualizate și accesibile privind reutilizarea apei, în conformitate cu normele de protecție a datelor. Aceste informații cuprind următoarele: [AM 92]

(a)  cantitatea și calitatea apei recuperate furnizate în conformitate cu prezentul regulament;

(aa)  procentul de utilizare a apei recuperate în raport cu apa dulce totală utilizată în scopurile reglementate de prezentul regulament; [AM 93]

(b)  procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane epurate, furnizat în conformitate cu prezentul regulament;

(ba)  procentul de apă recuperată în statul membru din apele uzate urbane care pot fi epurate, furnizată în conformitate cu prezentul regulament; [AM 94]

(c)  autorizațiile acordate sau modificate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv condițiile stabilite de autoritățile competente în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);

(d)  rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);

(e)  punctele de contact desemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

(2)  Informațiile menționate la alineatul (1) se actualizează cel puțin o dată pe an.

(2a)   În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 de stabilire a normelor generale aplicabile operatorilor din sectorul alimentar, care reglementează producția, prelucrarea, distribuția și comercializarea alimentelor destinate consumului uman, autoritățile competente informează utilizatorii despre conținutul maxim de nutrienți din apele uzate epurate în mod corespunzător furnizate, pentru ca utilizatorii, inclusiv agricultorii, să poată fi siguri că respectă nivelurile de nutrienți stabilite în normele pertinente ale Uniunii. [AM 95]

(3)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15. [AM 96]

Articolul 11

Informații privind monitorizarea punerii în aplicare

(1)  Fără a aduce atingere Directivelor 2003/4/CE și 2007/2/CE, fiecare stat membru, asistat de Agenția Europeană de Mediu:

(a)  elaborează și publică, până la ... [trei patru ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], și, ulterior, actualizează la fiecare 6 șase ani, un set de date care conțin informații privind rezultatul verificării conformității efectuate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) și alte informații care trebuie puse la dispoziția publicului pe internet în conformitate cu articolul 10; [AM 97]

(b)  elaborează, publică și, ulterior, actualizează anual, un set de date care conțin informații privind cazurile de neconformitate cu condițiile stabilite în autorizație, colectate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), și informații privind măsurile luate în conformitate cu articolul 8 alineatele (2) și (3).

(2)  Statele membre asigură accesul Comisiei, al Agenției Europene de Mediu și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor la seturile de date menționate la alineatul (1).

(3)  Pe baza datelor menționate la alineatul (1), Agenția Europeană de Mediu elaborează, publică și actualizează periodic sau la cererea Comisiei o sinteză la nivelul Uniunii care cuprinde, după caz, indicatori privind realizările, rezultatele și efectele prezentului regulament, hărți și rapoarte ale statelor membre.

(4)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu alineatul (1), precum și norme detaliate privind formatul și modul de prezentare a sintezei la nivelul Uniunii menționate la alineatul (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.

Articolul 12

Accesul la justiție

(1)  Statele membre se asigură că persoanele fizice sau juridice sau asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora au acces, în conformitate cu legislația sau practica națională, la o cale de atac în fața unei instanțe sau a unui organism independent și imparțial instituit prin lege, prin care pot contesta legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor legate de punerea în aplicare a articolelor 4-8, atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)  acestea au un interes suficient;

(b)  acestea invocă încălcarea unui drept, dacă legea procedurală administrativă a statului membru relevant impune aceasta ca o condiție preliminară.

(2)  Statele membre stabilesc stadiul în care pot fi contestate deciziile, acțiunile sau omisiunile.

(3)  Statele membre stabilesc ce înseamnă interes suficient și încălcarea unui drept, în conformitate cu obiectivul de a acorda publicului interesat un acces larg la justiție.

În acest sens, interesul oricărei organizații nonguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinește cerințele prevăzute de legislația națională este considerat suficient în sensul alineatului (1) litera (a).

Se consideră, de asemenea, că astfel de organizații au drepturi care pot fi încălcate în sensul alineatului (1) litera (b).

(4)  Alineatele (1), (2) și (3) nu exclud posibilitatea unei căi de atac preliminare în fața unei autorități administrative și nu aduc atingere obligației de a epuiza toate căile de atac administrative înainte de a recurge la căile de atac judiciare, dacă legislația internă prevede o astfel de obligație.

(5)  Căile de atac prevăzute la alineatele (1) și (4) trebuie să fie corecte, echitabile, rapide și să nu implice costuri prohibitive.

(6)  Statele membre se asigură că informațiile privind accesul la căile de atac administrative și judiciare sunt puse la dispoziția publicului.

Articolul 13

Evaluare

(1)  Comisia efectuează, până la ... [6 cinci ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], o evaluare a prezentului regulament. Evaluarea se bazează pe cel puțin următoarele elemente: [AM 98]

(a)  experiența acumulată prin punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)  seturile de date elaborate de statele membre în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) și sinteza la nivelul Uniunii elaborată de Agenția Europeană de Mediu în conformitate cu articolul 11 alineatul (3);

(c)  datele științifice, analitice și epidemiologice relevante;

(d)  cunoștințe tehnice și științifice;

(e)  recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, dacă sunt disponibile;

(ea)   experimentele realizate, în special în ceea ce privește utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite din stațiile de epurare și a efluenților proveniți din metanizare. [AM 99]

(2)  În contextul evaluării menționate la alineatul (1), Comisia acordă o atenție deosebită următoarelor aspecte:

(a)  cerințele minime stabilite în anexa I;

(b)  sarcinile esențiale de administrare a riscurilor stabilite în anexa II;

(c)  cerințele suplimentare stabilite de autoritățile competente în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (b) și (c);

(d)  impactul reutilizării apei asupra mediului și a sănătății umane;

(da)   creșterea prezenței micropoluanților și a noilor substanțe denumite „emergente” în apele reutilizate. [AM 100]

(2a)  În contextul evaluării menționate la alineatul (1), Comisia evaluează fezabilitatea:

(a)  extinderii domeniului de aplicare a prezentului regulament pentru a include apele recuperate destinate altor utilizări specifice, inclusiv reutilizarea acestora în scopuri industriale;

(b)  extinderii cerințelor prezentului regulament pentru a include utilizarea indirectă a apelor uzate epurate;

(c)  stabilirii cerințelor minime privind calitatea apelor uzate epurate pentru realimentarea straturilor acvifere. [AM 101]

(2b)  Dacă este cazul, Comisia completează evaluarea menționată la alineatul (1) cu o propunere legislativă. [AM 102]

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite de prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 5 alineatul (3) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3) și la articolul 5 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3) și al articolului 5 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de comitetul instituit prin Directiva 2000/60/CE. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Statele membre notifică Comisiei, până la … [3 patru ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament], normele și măsurile respective, precum și orice modificare ulterioară a acestora. [AM 103]

Articolul 17

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la ... [un an doi ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament]. [AM 104]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

UTILIZĂRI ȘI CERINȚE MINIME

Secțiunea 1. Utilizări ale apei recuperate, astfel cum sunt menționate la articolul 2

(a)  Irigații agricole

Irigații agricole înseamnă irigarea următoarelor tipuri de culturi:

–  culturile alimentare consumate crude, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman, în stare crudă sau neprelucrate;

–  culturile alimentare prelucrate, adică acele culturi care sunt destinate consumului uman și care nu sunt în stare crudă, ci au fost supuse unui proces de prelucrare (de exemplu, au fost fierte sau prelucrate industrial);

–  culturile nealimentare, adică acele culturi care nu sunt destinate consumului uman (de exemplu, pășuni, furaje, fibre, culturi ornamentale, semințe, culturi energetice și gazon).

Fără a aduce atingere legislației relevante a Uniunii în domeniile mediului și sănătății, statele membre pot utiliza apa recuperată în alte scopuri, cum ar fi reutilizarea apei industriale, precum și în scopuri legate de agrement și de mediu. [AM 105]

Secțiunea 2. Cerințe minime

2.1.  Cerințe minime aplicabile apei recuperate destinate a fi utilizate pentru irigații destinate irigațiilor agricole [AM 106]

Clasele de calitate a apei recuperate, utilizarea autorizată și metodele de irigare pentru fiecare categorie sunt stabilite în tabelul 1. Cerințele minime de calitate a apei sunt stabilite la punctul (a) din tabelul 2. Frecvențele minime și obiectivele de performanță pentru monitorizarea apei recuperate sunt stabilite la punctul (b) din tabelul 3 (monitorizarea de rutină) și în tabelul 4 (monitorizarea de validare).

Tabelul 1 - Clasele de calitate a apei recuperate și metoda permisă pentru utilizare în agricultură și în irigații agricole

(*) Irigarea prin picurare (denumită și irigare prin prelingere) este un sistem de microirigare care permite irigarea plantelor cu picături sau jeturi subțiri de apă și constă în stropirea cu apă deasupra solului sau direct în pământ, la debite foarte reduse (2-20 de litri/oră), printr-un sistem de conducte din plastic cu diametru mic, prevăzute cu ieșiri denumite emițători sau dispozitive de picurare.

(a)  Cerințe minime de calitate a apei

Tabelul 2 - Cerințele de calitate a apei recuperate utilizate pentru irigațiile agricole

Apa recuperată va fi considerată conformă cu cerințele stabilite în tabelul 2 în cazul în care măsurătorile îndeplinesc toate criteriile următoare:

–  valorile indicate pentru E. coli, Legionella spp și nematodele intestinale se regăsesc în 90 % sau mai mult dintre mostre. Niciuna din valorile maxime ale probelor nu poate depăși limita maximă de deviație de 1 unitate logaritmică față de valoarea indicată pentru E. coli și Legionella și de 100 % din valoarea indicată pentru nematodele intestinale;. Cerința legată de asigurarea absenței salmonelei se aplică la 100 % dintre eșantioane. [AM 109]

–  valorile indicate pentru CBO5, TSS și turbiditate în clasa A se regăsesc în 90 % sau mai mult dintre mostre. Niciuna din valorile maxime ale probelor nu poate depăși limita maximă a deviației de 100 % din valoarea indicată. [AM 110]

(b)  Cerințe minime de monitorizare

Operatorii stațiilor instalațiilor de recuperare vor efectua o monitorizare de rutină pentru a verifica dacă apa recuperată respectă cerințele minime de calitate a apei prevăzute la litera (a). Monitorizarea de rutină va fi inclusă în procedurile de verificare a sistemului ale proiectului de reutilizare a apei. [AM 111]

Eșantioanele care urmează să fie folosite pentru verificarea conformității cu parametrii microbiologici la punctul de conformitate se prelevează în conformitate cu standardul EN ISO 19458. [AM 112]

Tabelul 3 - Frecvențe minime ale monitorizării de rutină a apei recuperate pentru irigațiile agricole

Monitorizarea de validare trebuie efectuată înainte de punerea în funcțiune a stației instalației de recuperare, atunci când se modernizează echipamentul existent sau când se adaugă noi echipamente sau procese și ori de câte ori este acordată o nouă autorizație sau este modificată o autorizație existentă. [AM 113]

Monitorizarea de validare se efectuează pentru cea mai strictă clasă de calitate a apei recuperate, clasa A, pentru a evalua dacă sunt respectate obiectivele de performanță (reducere log10). Monitorizarea de validare implică monitorizarea microorganismelor indicatoare asociate fiecărui grup de agenți patogeni (bacterii, virusuri și protozoare). Microorganismele indicatoare selectate sunt E. coli pentru bacterii patogene, colifagii F-specifici, colifagii somatici sau colifagii pentru virusuri patogene, și sporii de Clostridium perfringens sau bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf pentru protozoare. obiectivele de performanță (reducere log10 ) pentru monitorizarea de validare a microorganismelor indicatoare selectate sunt prezentate în Tabelul 4 și trebuie să fie îndeplinite la ieșirea din stația instalația de recuperare (punctul de conformitate), având în vedere concentrațiile efluenților apelor uzate brute care intră în stația de epurare a apelor uzate urbane. Cel puțin 90 % din eșantioanele de validare trebuie să atingă sau să depășească obiectivul de performanță. [AM 114]

În cazul în care un indicator biologic nu este prezent într-o cantitate suficientă în apele uzate brute pentru a obține o reducere de log10, absența unui astfel de indicator biologic în efluent înseamnă că sunt respectate cerințele de validare. Respectarea obiectivului de conformitate poate fi stabilită prin control analitic, prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor de epurare individuale pe bază de dovezi științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 115]

Tabelul 4 - Monitorizarea de validare a apei recuperate pentru irigațiile agricole

(*) Pentru monitorizarea de validare pot fi utilizați și agenții patogeni de referință Campylobacter, Rotavirus și Criptosporidium în locul microorganismelor indicatoare propuse. Ar trebui să se aplice următoarele obiective de performanță care vizează reducerea log10: Campylobacter (≥ 5,0), Rotavirus (≥ 6,0) și Cryptosporidium (≥ 5,0). Alți indicatori pot fi stabiliți de către autoritatea națională de sănătate pe baza cazului specific, atunci când există dovezi că trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, a sănătății animale și a mediului. [AM 116]

(**) Numărul total de colifagi a fost selectat ca fiind cel mai adecvat indicator viral. Cu toate acestea, în cazul în care analiza numărului total de colifagi nu este fezabilă, trebuie să se efectueze analiza a cel puțin unui tip de colifagi (colifagi F-specifici sau somatici). Dacă numărul total de colifagi din efluenții apelor uzate brute este insuficient, conformitatea cu obiectivul de performanță poate fi stabilită prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor individuale de epurare, pe baza dovezilor științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 117]

(***) Numărul de spori de Clostridium perfringens este selectat ca fiind cel mai adecvat indicator pentru protozoare. Cu toate acestea, bacteriile sporulante care reduc cantitatea de sulf sunt o alternativă în cazul în care concentrația de spori de Clostridium perfringens nu permite validarea reducerii log10 cerute. Dacă nu sunt prezenți Clostridium perfringens în efluenții apelor uzate brute, conformitatea cu obiectivul de performanță poate fi stabilită prin însumarea performanțelor constatate în cadrul etapelor individuale de epurare, pe baza dovezilor științifice pentru procese standard recunoscute în domeniu, cum ar fi datele publicate în rapoarte de testare, studii de caz, etc. sau prin testare în laborator în condiții controlate în vederea unui tratament inovator. [AM 118]

Metodele de analiză utilizate în cadrul controlului sunt validate și documentate de către operator în conformitate cu standardul EN ISO/IEC-17025 sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură o calitate echivalentă. Operatorul stației de recuperare se asigură că laboratoarele selectate pentru monitorizarea de validare implementează practici de management al calității în conformitate cu standardul ISO/IEC 17025. [AM 119]

Anexa II

(a)  Sarcini esențiale de gestionare a riscurilor [AM 120]

-1.  Efectuarea unei analize de fezabilitate a instalației de recuperare prevăzute, care să țină seama cel puțin de costurile de dezvoltare ale instalației în raport cu cererea regională de apă recuperată, cu potențialii utilizatori finali și cu necesarul de ape uzate epurate ale instalației și să evalueze calitatea apelor uzate epurate la intrarea în instalație. [AM 121]

1.  Descrierea sistemului de reutilizare a apelor, de la intrarea apelor uzate în stația de epurare a apelor uzate urbane până la punctul de utilizare, inclusiv a surselor de ape uzate, a etapelor epurării și a tehnologiilor utilizate în stația de recuperare, a infrastructurii de aprovizionare și stocare, a utilizării prevăzute, a locului de utilizare și a cantităților de apă recuperată care urmează să fie livrate. Scopul acestei sarcini este să ofere o descriere detaliată a întregului sistem de reutilizare a apei.

2.  Identificarea pericolelor potențiale, în special a prezenței poluanților și a agenților patogeni, precum și a riscului de evenimente periculoase, cum ar fi deficiențe ale procesului de epurare, scurgerile accidentale sau contaminarea în sistemul de reutilizare a apei descris.

3.  Identificarea mediilor, a populațiilor și a persoanelor care riscă să fie expuse direct sau indirect pericolelor potențiale identificate, luând în considerare factori de mediu specifici, cum ar fi hidrogeologia, topologia, tipul de sol și ecologia la nivel local, precum și factori legați de tipul de culturi și de practicile agricole. Evaluarea riscurilor pentru sănătate, inclusiv identificarea pericolelor, relația doză-răspuns, evaluarea expunerii și caracterizarea riscurilor sunt luate în considerare în toate etapele sistemului de reutilizare a apelor uzate. Trebuie să se țină seama, de asemenea, de eventualele efecte negative ireversibile sau pe termen lung asupra mediului sau sănătății, inclusiv potențialul impact negativ asupra fluxurilor ecologice, ale operațiunii de recuperare a apei, cum ar fi distribuirea, stocarea și utilizarea. [AM 122]

4.  Efectuarea unei evaluări a riscurilor care acoperă atât riscurile de mediu, cât și riscurile pentru sănătatea umană și animală, ținând seama de natura pericolelor potențiale identificate, de mediile, populațiile și persoanele identificate care riscă să fie expuse acestor pericole și de gravitatea posibilelor efecte ale pericolelor, precum și de toate actele legislative, documentele de orientare și cerințele minime relevante de la nivelul Uniunii și al statelor membre în materie de siguranță a produselor alimentare, a hranei pentru animale și a lucrătorilor și de obiective privind mediul. În scopul evaluării riscurilor pot fi folosite studii calitative. Incertitudinea științifică a caracterizării riscurilor trebuie să fie abordată în conformitate cu principiul precauției. [AM 123]

Evaluarea riscurilor trebuie să includă următoarele elemente:

(a)  o evaluare a riscurilor de mediu, inclusiv a tuturor următoarelor aspecte:

i.  confirmarea naturii acestor riscuri, inclusiv, acolo unde este cazul, a nivelului fără efect prevăzut;

ii.  evaluarea gradului de expunere potențial;

iii.  caracterizarea riscului.

(b)  o evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană, inclusiv a tuturor elementelor de mai jos:

i.  confirmarea naturii acestor riscuri, inclusiv, acolo unde este cazul, a relației doză-răspuns, în cooperare cu autoritățile din domeniul sănătății; [AM 124]

ii.  evaluarea intervalului potențial de dozare sau a gradului potențial de expunere;

iii.  caracterizarea riscului.

La evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în considerare respectate, ca o condiție minimă, cel puțin următoarele cerințe și obligații: [AM 125]

(c)  cerința de reducere și de prevenire a poluării cu nitrați a apei în conformitate cu Directiva 91/676/CEE;

(d)  obligația ca zonele de protecție a apei potabile să îndeplinească cerințele Directivei 98/83/CE;

(e)  cerința privind îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Directiva 2000/60/CE;

(f)  cerința de prevenire a poluării apelor subterane în conformitate cu Directiva 2006/118/CE;

(g)  cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului pentru substanțele prioritare și o serie de alți poluanți, stabilite în Directiva 2008/105/CE;

(h)  cerința de respectare a standardelor de calitate a mediului aplicabile poluanților de interes național (și anume, poluanții specifici bazinelor hidrografice) stabilite în Directiva 2000/60/CE;

(i)  cerința de respectare a standardelor de calitate a apei pentru scăldat prevăzute în Directiva 2006/7/CE;

(j)  cerințele privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, în temeiul Directivei 86/278/CEE;

(k)  cerințele privind igiena produselor alimentare, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și orientările prevăzute în Comunicarea Comisiei cu privire la documentul de orientare privind abordarea riscurilor microbiologice în ceea ce privește fructele și legumele proaspete în cadrul producției primare prin intermediul unor bune practici în materie de igienă;

(l)  cerințele privind igiena hranei pentru animale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 183/2005;

(m)  cerința de respectare a criteriilor microbiologice relevante stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(n)  cerințele privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006;

(o)  cerințele privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana pentru animale, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005;

(p)  cerințele privind sănătatea animală prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 1069/2009 și (UE) nr. 142/2011.

(b)  Condiții referitoare la cerințele suplimentare [AM 126]

5.  Atunci când este necesar și adecvat pentru a se asigura un nivel suficient corespunzător de protecție a mediului și a sănătății umane, se precizează cerințele privind calitatea și controlul apei care sunt suplimentare celor specificate în anexa I și/sau mai stricte decât acestea.

În funcție de rezultatul evaluării riscurilor menționate la punctul 4, Aceste cerințe suplimentare pot viza în special:

(a)  metalele grele;

(b)  pesticidele;

(c)  produsele secundare rezultate în urma dezinfecției;

(d)  produsele farmaceutice;

(da)  prezența microplasticelor;

(e)  alte substanțe care constituie preocupări noi alți poluanți identificați ca fiind semnificativi în urma analizelor de mediu și sănătate publică efectuate la nivel local;

(f)  rezistența antimicrobiană. [AM 127]

(c)  Măsuri preventive [AM 128]

6.  Identificarea măsurilor preventive care sunt deja în vigoare sau care ar trebui să fie luate pentru a limita riscurile identificate, astfel încât toate riscurile să poată fi gestionate în mod adecvat.

Astfel de măsuri preventive pot include:

(a)  controlul accesului;

(b)  măsuri suplimentare de dezinfectare sau de eliminare a poluanților;

(c)  tehnologii de irigare specifice care reduc riscul de formare de aerosoli (de exemplu, irigarea prin picurare);

(d)  sprijin pentru eliminarea agenților patogeni înainte de recoltare;

(e)  stabilirea unor distanțe de siguranță minime.

Măsurile preventive specifice care pot fi relevante sunt prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1: Măsuri preventive specifice

7.  Asigurarea introducerii unor sisteme și proceduri de control al calității adecvate, care să includă monitorizarea apei recuperate pe baza parametrilor relevanți, precum și a instituirii unor programe adecvate de întreținere a echipamentelor.

8.  Asigurarea introducerii unor sisteme de monitorizare a mediului care să detecteze orice efecte negative ale reutilizării apei, precum și asigurarea faptului că se oferă feedback în urma monitorizării și că toate procesele și procedurile sunt validate și documentate în mod corespunzător.

Se recomandă ca operatorul stației de recuperare să instituie și să mențină un sistem de management al calității certificat în conformitate cu standardul ISO 9001 sau cu un standard echivalent.

8a.  Asigurarea faptului că instalația de recuperare este echipată cu un mijloc alternativ de evacuare a apelor uzate epurate care nu sunt reutilizate. [AM 129]

9.  Asigurarea introducerii unui sistem adecvat de gestionare a incidentelor și a urgențelor, inclusiv a unor proceduri care să permită informarea în mod corespunzător a tuturor părților relevante cu privire la apariția unor astfel de evenimente, și punerea la dispoziție a unui plan de răspuns în situații de urgență actualizat periodic.

9a.  Asigurarea faptului că infrastructura de distribuție a apelor recuperate este separată și construită astfel încât să se evite riscul de contaminare a rețelei de furnizare și distribuție a apei destinate consumului uman. [AM 130]

9b.  Asigurarea faptului că infrastructura de distribuție a apelor recuperate este marcată în mod corespunzător și, dacă este construită utilizând canale de suprafață, este semnalată cu un marcaj vizibil în mod clar, chiar și în cazul în care apa uzată este amestecată cu apă din alte surse. [AM 131]

9c.  Asigurarea faptului că mecanismele de coordonare sunt stabilite între diferiți actori pentru a garanta producerea și utilizarea în condiții de siguranță a apei recuperate. [AM 132]

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) JO C 86, 7.3.2019, p. 353. (3) JO C .... (4) JO C 86, 7.3.2019, p. 353. (5) Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019. (6) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1). (7) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40). (8) COM(2012)0673. (9) COM(2007)0414. (10) JO C 9 E, 15.1.2010, p. 33. (11) COM(2015)0614. (12) Directiva (UE) .../... privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L ...). (13) Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6). (14) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). (15) Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32). (16) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). (17) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1). (18) Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena hranei pentru animale (JO L 35, 8.2.2005, p. 1). (19) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1). (20) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1). (21) Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37). (22) Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19). (23) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84). (24) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1). (25) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1). (26) Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5). (27) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1). (28) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26). (29) JO L 124, 17.5.2005, p. 4. (30) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1). (31) JO L 123, 12.5.2016, p. 1. (32) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). (33) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare și corectare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere (COM(2018)0289 – C8-0183/2018 – 2018/0142(COD))

P8_TA(2019)0072 A8-0318/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0289),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0183/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 16 ianuarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0318/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/519.)

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 104.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826 (COM(2018)0441 – C8-0254/2018 – 2018/0231(COD))

P8_TA(2019)0073 A8-0052/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0441),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 43 alineatul (2), articolul 168 alineatul (4) litera (b) și articolele 114, 173 și 338 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0254/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru bugete (A8-0052/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), articolul 168 alineatul (4) litera (b), articolele 114, 173 și 338,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Piața internă reprezintă un element de bază al Uniunii. Încă de la începuturile sale, aceasta s-a dovedit a fi un factor cu o contribuție majoră pentru creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă. Ea a creat oportunități noi și economii de scară pentru întreprinderile europene, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și , a consolidat competitivitatea economică a acestora și ar trebui să aducă în continuare beneficii tuturor cetățenilor, în mod egal. Piața internă a contribuit la crearea de locuri de muncă și a oferit consumatorilor mai multe opțiuni la prețuri mai mici, garantând totodată un grad ridicat de calitate a produselor și a serviciilor oferite. Aceasta este în continuare un factor determinant pentru edificarea unei piețe mai integrate și a unei economii mai puternice, mai echilibrate și mai echitabile. Ea reprezintă una dintre realizările majore ale Uniunii și cel mai bun atu al acesteia într-o lume din ce în ce mai globalizată, constituind totodată un element esențial în realizarea transformării într-o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și din punct de vedere energetic, pentru a răspunde presiunii tot mai mari exercitate de schimbările climatice. [AM 1]

(2)  Piața internă trebuie să se adapteze permanent unui mediu aflat în schimbare rapidă, caracterizat de revoluția digitală și de globalizare. Noua eră de inovare digitală continuă să ofere oportunități și beneficii pentru economie și pentru viața de zi cu zi, în special pentru întreprinderi și persoane fizice, creează produse și modele de afaceri noi însă, în același timp, reprezintă o provocare din punctul de vedere al reglementării și al asigurării aplicării legislației, precum și al siguranței și al protecției consumatorilor. [AM 2]

(3)  Ansamblul semnificativ de acte legislative al Uniunii stă la baza funcționării pieței interne. Acesta vizează, în special, competitivitatea, standardizarea, recunoașterea reciprocă, protecția consumatorilor, supravegherea pieței și reglementarea lanțului alimentar, normele privind mediul de afaceri, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare, precum și promovarea unei concurențe loiale care să asigure condiții echitabile esențiale pentru funcționarea pieței interne, în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor. [AM 3]

(4)  Cu toate acestea, există încă obstacole nejustificate, discriminatorii sau disproporționate în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne și continuă să apară altele noi. Adoptarea normelor reprezintă doar un prim pas; garantarea că acestea funcționează este la fel de importantă. Punerea în aplicare inadecvată a normelor existente, barierele în calea liberei circulații a bunurilor și a serviciilor, precum și nivelurile reduse de achiziții publice transfrontaliere limitează oportunitățile pentru întreprinderi și consumatori. Aceasta Abordarea acestor obstacole este în definitiv o chestiune de încredere a cetățenilor Uniunii în capacitatea acesteia de a-și atinge obiectivele fixate, precum și în capacitatea sa de a crea locuri de muncă de calitate și creștere economică, protejând în același timp interesul public. [AM 4]

(5)  În prezent, există mai multe programe de acțiune a Uniunii în domenii precum competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, protecția consumatorilor, clienții și utilizatorii finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în materie de servicii financiare și lanțul alimentar. Unele activități suplimentare sunt finanțate direct prin liniile bugetare ale pieței interne. Este necesar să se raționalizeze și să se exploateze sinergiile dintre diferite acțiuni și să se ofere un cadru mai flexibil, transparent, simplificat și mai agil pentru finanțarea activităților care au scopul de a realiza buna funcționare și sustenabilitatea pieței interne în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este necesar să se stabilească un nou program care să reunească activitățile finanțate anterior în cadrul acestor alte programe și al altor linii bugetare relevante și care să valorifice lecțiile învățate în cadrul programelor existente. Programul ar trebui să includă, de asemenea, inițiative noi menite să îmbunătățească funcționarea pieței interne, evitând totodată suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii. [AM 5]

(6)  Dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene fac obiectul unui program statistic european separat instituit prin Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(6). Pentru a asigura continuitatea producerii și diseminării statisticilor europene, noul program ar trebui, de asemenea, să includă activități care fac obiectul programului statistic european existent, prin oferirea unui cadru pentru colectarea datelor, precum și pentru dezvoltarea, elaborarea, utilizarea corectă, aplicarea și difuzarea statisticilor europene. Noul program ar trebui să stabilească cadrul financiar care să permită statisticilor europene să furnizeze date statistice europene de înaltă calitate, comparabile și fiabile privind Europa , inclusiv privind subiecte precum comerțul și migrația, pentru a sprijini conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). [AM 6]

(7)  Prin urmare, este oportun să se stabilească un program programul privind piața unică, pentru a consolida piața internă competitivitatea și a îmbunătăți funcționarea acesteia în domeniul competitivității și sustenabilității întreprinderilor, inclusiv în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, al standardizării, al supravegherii pieței, al protecției consumatorilor și al lanțului alimentar, precum și pentru statisticile al statisticilor europene (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2021 și 2027. [AM 7]

(8)  Programul ar trebui să susțină conceperea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii care stă la baza funcționării corespunzătoare a pieței interne. Programul ar trebui să susțină crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă: întreprinderi, cetățeni, inclusiv consumatori și angajați, societatea civilă și autoritățile publice. În acest scop, programul ar trebui să își propună să asigure competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv a celor din sectorul turismului, dar și să sprijine aplicarea normelor privind protecția și siguranța consumatorilor și, totodată, a standardelor de mediu și sociale, precum și să sensibilizeze întreprinderile și persoanele fizice, oferindu-le instrumentele, informațiile și asistența corespunzătoare, precum și cunoștințele și competențele potrivite pentru a lua decizii în cunoștință de cauză și pentru a consolida participarea lor în procesul de luare a deciziilor al Uniunii. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea cooperării administrative și de reglementare, în special prin intermediul unor programe de formare, al schimbului de bune practici, prin construirea unor baze de cunoștințe și competențe, inclusiv prin utilizarea achizițiilor publice strategice. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să susțină dezvoltarea unor standarde internaționale de înaltă calitate care să stea la baza punerii în aplicare a legislației Uniunii. Acest lucru include și stabilirea standardelor în domeniul raportării financiare și al auditului, contribuind astfel la transparența și buna funcționare a piețelor de capital ale Uniunii și la consolidarea protecției investitorilor. Programul ar trebui să susțină adoptarea de norme și stabilirea de standarde și prin asigurarea implicării, în cea mai mare măsură cu putință, a părților interesate. Obiectivul programului ar trebui să constea, de asemenea, în sprijinirea punerii în aplicare și asigurării respectării legislației Uniunii care prevede un nivel înalt al sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar și îmbunătățirea bunăstării animalelor. [AM 8]

(9)  O piață internă modernă care se bazează pe principiile echității, transparenței și încrederii reciproce promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, întreprinderilor și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, va ajuta întreprinderile europene să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la o monitorizare mai eficientă a evoluțiilor de pe piața internă, inclusiv a impactului noilor evoluții tehnologice, la identificarea și înlăturarea barierelor nejustificate, discriminatorii și disproporționate rămase și să asigure un cadru capacitatea cadrului de reglementare care să poată de a găzdui noi modele de afaceri inovatoare, inclusiv modele de economie colaborativă și forme de antreprenoriat social, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție socială, inclusiv pentru antreprenori. [AM 9]

(10)  Au fost eliminate obstacolele în materie de reglementare de pe piața internă pentru multe produse industriale prin mecanisme de prevenție, prin adoptarea unor norme și standarde comune și, în cazul în care nu există norme la nivelul Uniunii, prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. În domeniile în care nu există legislație la nivelul Uniunii, principiul recunoașterii reciproce înseamnă că bunurile care sunt comercializate în mod legal într-un stat membru beneficiază de dreptul la liberă circulație și pot fi comercializate în alt stat membru, cu excepția cazului în care statul membru în cauză are motive să se opună comercializării bunurilor, cu condiția ca o astfel de restricție să fie nediscriminatorie, justificată de obiective legitime de interes public, astfel cum se prevede la articolul 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sau recunoscută de jurisprudența Curții de Justiție, fiind proporțională cu obiectivul urmărit. Cu toate acestea, aplicarea necorespunzătoare a recunoașterii reciproce, spre exemplu în cazul existenței unor restricții nejustificate sau disproporționate, îngreunează situația pentru întreprinderile care doresc să obțină acces la piețele din alte state membre. În pofida gradului înalt de integrare a pieței în domeniul bunurilor, sunt irosite multe oportunități pentru economie în ansamblul său. Revizuirea Regulamentului (UE) nr. xxx/2018 privind recunoașterea reciprocă va contribui la maximizarea beneficiilor economice în acest domeniu. Prin urmare, programul ar trebui să își propună să îmbunătățească aplicarea principiului recunoașterii reciproce în domeniul bunurilor, realizându-și pe deplin potențialul, și să reducă volumul de bunuri ilegale sau neconforme introduse pe piață, prin intermediul unor acțiuni de sensibilizare și de formare specifice, prin sprijinirea punctelor de informare despre produse și printr-o cooperare mai bună între autoritățile competente pentru recunoașterea reciprocă, precum și prin consolidarea supravegherii pieței. [AM 10]

(11)  Noile provocări în materie de reglementare și punere în aplicare se referă la evoluția rapidă a mediului apărut ca urmare a revoluției digitale, în ceea ce privește aspecte precum securitatea cibernetică, protecția datelor și politica de confidențialitate, internetul obiectelor sau inteligența artificială și standardele etice conexe. În cazul în care trebuie suportate anumite pagube, este esențial să existe norme stricte privind siguranța produselor și claritate în ceea ce privește răspunderea, precum și o aplicare strictă a normelor, pentru a asigura un răspuns politic care va permite cetățenilor europeni, inclusiv consumatorilor și întreprinderilor, să beneficieze de astfel de norme. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la adaptarea și la punerea în aplicare mai eficientă a unui regim al Uniunii în materie de răspundere pentru produse, care să încurajeze inovarea, garantând totodată siguranța și securitatea pentru utilizatori. [AM 11]

(12)  Punerea pe piață a unor produse care nu sunt conforme dreptului Uniunii constituie un dezavantaj pentru cei care asigură conformitatea și pune , indiferent dacă acestea sunt introduse pe piață prin mijloace convenționale sau electronice și indiferent dacă sunt produse în Uniune sau provin din țări terțe, reprezintă un pericol pentru cetățenii și consumatorii din Uniune. Numeroși antreprenori Operatorii economici care vând produse conforme se confruntă cu o concurență neloială din partea celor care nu respectă normele fie din cauza necunoașterii lor, fie în mod intenționat, pentru a obține un avantaj competitiv. Finanțarea autorităților de supraveghere a pieței este adesea insuficientă, iar acestea funcționează în limitele granițelor naționale, în timp ce antreprenorii desfășoară activități comerciale la nivelul Uniunii sau chiar la nivel global. În special, în cazul comerțului electronic, autoritățile de supraveghere a pieței întâmpină mari dificultăți în identificarea originii produselor neconforme importate din țări terțe și a entității responsabile din jurisdicția lor sau în efectuarea de evaluări ale riscurilor sau de teste de siguranță din cauza faptului că nu este posibil accesul fizic la produse. Prin urmare, programul ar trebui să își propună să consolideze conformitatea produselor, prin consolidarea supravegherii pieței, furnizarea unor norme clare, transparente și cuprinzătoare pentru operatorii economici, sensibilizarea cu privire la normele aplicabile la nivelul Uniunii în ceea ce privește siguranța produselor, intensificarea verificărilor conformității, inclusiv prin utilizarea sistematică a verificării unor eșantioane de produse care să reprezinte procente semnificative din fiecare tip de produs scos pe piață și activitățile de tip „client misterios” desfășurate de autoritățile de supraveghere a pieței, precum și prin promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile responsabile cu asigurarea aplicării legislației. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea cadrului existent pentru activitățile de supraveghere a pieței, să încurajeze acțiunile comune ale autorităților de supraveghere a pieței din diferite state membre, să îmbunătățească schimbul de informații și să promoveze convergența și o integrare mai strânsă a activităților de supraveghere a pieței, în special prin asigurarea punerii în aplicare, cu strictețe, a noilor cerințe introduse prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului(7), astfel încât să se împiedice vânzarea de produse neconforme către cetățenii Uniunii. Programul ar trebui, prin urmare, să consolideze capacitatea autorităților de supraveghere a pieței din întreaga Uniune și să contribuie la sporirea gradului de omogenitate între statele membre, care ar trebui să beneficieze în egală măsură de ceea ce le oferă piața internă, din punctul de vedere al prosperității economice și creșterii durabile, abordând, în același timp, nevoile lor specifice într-un mod adaptat. [AM 12]

(13)  Siguranța produselor este o preocupare comună. Organismele de evaluare a conformității verifică dacă produsele îndeplinesc cerințele de siguranță înainte de introducerea acestora pe piață. Prin urmare, este extrem de important ca organismele de evaluare a conformității să prezinte încredere și să fie competente. Uniunea a pus în aplicare un sistem de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, pentru a verifica competența, imparțialitatea și independența acestora. Cu toate acestea, Regulamentul (CE) nr. 765/200848 al Parlamentului European și al Consiliului a fost pus în aplicare în multe moduri diferite la nivel național. Diferențele privesc repartizarea competențelor între autoritățile de supraveghere a pieței și mecanismele interne de coordonare de la nivel național, nivelul resurselor financiare alocate pentru supravegherea pieței, strategiile și abordările de supraveghere a pieței, precum și competențele legate de produsele neconforme și severitatea sancțiunilor aplicate în cazul încălcării normelor, ceea ce duce la aplicarea fragmentată a legislației de armonizare a Uniunii. Această fragmentare face ca supravegherea pieței să fie mai riguroasă în unele state membre decât în altele, ceea ce ar putea conduce la un efect disuasiv mai puțin eficace, la condiții de concurență inechitabile în rândul întreprinderilor din unele state membre, precum și la potențiale dezechilibre în ceea ce privește nivelul de siguranță a produselor în întreaga Uniune. În prezent, principala provocare este de a face ca sistemul de acreditare să țină pasul cu ultimele evoluții în domeniu și de a garanta că el se aplică cu aceeași strictețe pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să susțină măsurile de garantare a faptului că organismele de evaluare a conformității îndeplinesc în continuare cerințele de reglementare, în special prin utilizarea evaluării de către terți pentru a consolida procedurile imparțiale și independente, și să consolideze sistemul de acreditare european, în special în noile domenii de politică, prin sprijinirea uniformității controalelor și sancțiunilor, precum și a Cooperării europene pentru acreditare (EA) menționată la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008(8). [AM 13]

(14)  Dezvoltarea comerțului electronic ar putea ridica anumite probleme în ceea ce privește protecția sănătății și siguranței utilizatorilor finali în cazul achiziționării unor produse neconforme. Dat fiind că piețele de consum nu cunosc frontiere ca urmare a dezvoltării comerțului online și a serviciilor de călătorie, este important să se asigure că consumatorii care își au reședința în Uniune pot beneficia de o protecție adecvată echivalentă atunci când importă bunuri și servicii de la operatorii economici cu sediul în țări terțe. Prin urmare, programul ar trebui să permită sprijinirea cooperării cu organismele relevante situate în principalele țări terțe partenere ale Uniunii, după caz, în ceea ce privește schimbul de informații despre produsele neconforme, evoluțiile științifice recente și noile tehnologii, riscurile emergente și alte aspecte legate de activitățile de control. [AM 14]

(15)  Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport cost-beneficiu pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, durabilă, incluzivă și competitivă, inclusiv, atunci când este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin aplicarea altor criterii în afara celui mai mic preț sau a raportului cost-eficacitate, luând în considerare, printre altele, aspecte calitative, de mediu, de comerț echitabil și sociale și facilitând împărțirea ofertelor pe loturi pentru lucrările de infrastructură mari. Directivele 2014/23/UE(9), 2014/24/UE(10) și 2014/25/UE (11) ale Parlamentului European și ale Consiliului prevăd cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii, în beneficiul autorităților publice, al întreprinderilor și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Punerea în aplicare în mod corect a normelor privind achizițiile publice reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea pieței unice și pentru stimularea creșterii întreprinderilor și a locurilor de muncă din Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, facilitarea și îmbunătățirea accesului IMM-urilor și a microîntreprinderilor la piețele de achiziții, în special prin servicii de consultanță și formare, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, sprijinirea schimbului de experiență și de bune practici, menționarea standardelor europene și internaționale, furnizarea de orientări, urmărirea acordurilor comerciale benefice, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și lansarea de proiecte pilot. [AM 15]

(16)  Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, trebuie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator, din ce în ce mai mult orientate spre digital și complet accesibile și intensificarea, în continuare, a eforturilor de digitalizare a administrației și guvernanței, asigurându-se totodată o protecție adecvată a datelor și a vieții private. Acest lucru înseamnă că va fi necesar ca administrațiile publice să înceapă să lucreze conform unor metode noi, să elimine mai inovatoare, pentru a elimina elementele de separare dintre diferitele părți ale administrațiilor lor și să creeze pentru a crea aceste servicii publice împreună cu cetățenii și cu întreprinderile. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită furnizarea disponibilitatea unor informații actualizate, precise și ușor de înțeles privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor, precum și informații care să explice formalitățile administrative, precum și care să le simplifice. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, este necesară conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, sprijinirea autorităților publice în atingerea obiectivelor respective, precum și evaluarea modului în care piața internă funcționează pe teren. Instrumentele existente de guvernanță a pieței interne joacă deja un rol important în facilitarea realizării acestor obiective. În acest scop și pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice și ale pieței și cu noile provocări în materie de reglementare și asigurare a conformității, programul ar trebui să sprijine creșterea calității, a vizibilității și a transparenței, precum și a fiabilității instrumentelor de guvernanță a pieței interne. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine, printre altele, următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să stea la baza portalului digital unic, „Europa ta - Consiliere”, SOLVIT, sistemul de informare al pieței interne (IMI) și tabloul de bord al pieței interne pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor și capacitatea întreprinderilor de a desfășura activități transfrontaliere. [AM 16]

(17)  Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea cadrului de reglementare al Uniunii în domeniul dreptului societăților comerciale și al guvernanței corporative, precum și în domeniul dreptului contractual, pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, oferind în același timp protecție părților interesate afectate de operațiunile societăților, precum și pentru a răspunde dificultăților în materie de politici emergente. Programul ar trebui să asigure, de asemenea, evaluarea, implementarea și asigurarea respectării în mod corespunzător a acquis-ului relevant, să informeze și să ofere asistență părților interesate și să promoveze schimbul de informații în acest domeniu. Programul ar trebui să sprijine în continuare inițiativele Comisiei în favoarea unui cadru juridic clar și adaptat pentru economia bazată pe date și pentru inovare. Aceste inițiative sunt necesare pentru a consolida certitudinea juridică în materie de drept contractual și de responsabilitate extracontractuală, în special în ceea ce privește răspunderea și aspectele etice în contextul tehnologiilor emergente, cum ar fi internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica, imprimarea 3D. Programul ar trebui să își propună să stimuleze dezvoltarea întreprinderilor bazate pe date, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a vieții private, deoarece acest lucru va fi decisiv pentru poziția economiei Uniunii în contextul concurenței globale. [AM 17]

(18)  Programul ar trebui să promoveze, de asemenea, punerea în aplicare și executarea deplină, în mod corect și complet, de către statele membre, a cadrului juridic al Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și dezvoltarea unor politici viitoare pentru a răspunde noilor provocări din acest domeniu. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile relevante desfășurate de organizațiile internaționale de interes european, precum Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului al Consiliului Europei.

(19)  Punerea în aplicare și dezvoltarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare, al stabilității financiare și al uniunii piețelor de capital, inclusiv finanțarea durabilă, depind foarte mult de măsurile de politică bazate pe date concrete adoptate de către Uniune. Pentru a realiza acest obiectiv, Comisia ar trebui să joace un rol activ în monitorizarea constantă a piețelor financiare și a stabilității financiare, evaluând punerea în aplicare de către statele membre a legislației Uniunii, examinând dacă legislația existentă este adecvată scopului și identificând posibilele domenii de acțiune în care apar riscuri noi, cu implicarea permanentă a părților interesate pe întreaga durată a ciclului de politică. Aceste activități se bazează pe elaborarea de analize, studii, materiale de formare, chestionare, evaluări ale conformității, analize și statistici și sunt susținute de sisteme informatice și de instrumente de comunicare.

(20)  Având în vedere că piața internă, astfel cum este definită la articolul 3 din TFUE Uniunea Europeană, include un sistem de norme ce garantează că nu este denaturată concurența pe piața internă, programul ar trebui să sprijine politica contribuie la sprijinirea politicii de concurență a Uniunii, rețelele și cooperarea prin îmbunătățirea și consolidarea cooperării cu Rețeaua europeană în domeniul concurenței și cu autoritățile și instanțele naționale, precum și legătura cu un grup mai larg de persoane interesate de comunicarea și explicarea obligațiilor, drepturilor și beneficiilor din cadrul politicii din inclusiv prin consolidarea cooperării internaționale, dar și prin comunicarea și explicarea drepturilor, beneficiilor și obligațiilor din cadrul politicii din domeniul concurenței. Programul ar trebui, în special, să ajute Comisia să își intensifice analiza și evaluarea evoluțiilor pieței, inclusiv printr-o utilizare extinsă a anchetelor sectoriale și printr-un schimb sistematic de rezultate și bune practici în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței. Acest lucru ar trebui să contribuie la asigurarea unei concurențe loiale și a unor condiții de concurență echitabile, inclusiv la nivel internațional, și la capacitarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și a consumatorilor pentru a profita de beneficiile pieței unice. [AM 18]

(21)  În special, programul trebuie să abordeze implicațiile radicale din punctul de vedere al concurenței și funcționării pieței interne, care decurg din transformarea continuă a economiei și a mediului de afaceri, în special prin creșterea exponențială a volumului de date și utilizarea acestora, dat fiind că întreprinderile și consilierii lor apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială, date masive și algoritmi și la alte instrumente și expertiză informatice. Este, de asemenea, foarte important ca programul să sprijine rețelele și cooperarea un dialog mai larg și mai profund cu autoritățile și instanțele statelor membre, deoarece concurența nedenaturată și funcționarea pieței interne depind în mod esențial de acțiunile acestor entități. Luând în considerare rolul special pe care îl are politica în domeniul concurenței în prevenirea prejudiciilor pentru piața internă rezultând din comportamente anticoncurențiale care depășesc granițele Uniunii, programul ar trebui să sprijine și cooperarea cu autoritățile țărilor terțe, după caz. În fine, extinderea activităților de comunicare este necesară pentru a permite unui număr mai mare de cetățeni și întreprinderi să se bucure de avantajele depline ale concurenței loiale pe piața internă. În special, este necesar să se demonstreze cetățenilor europeni beneficiile concrete ale politicii Uniunii în domeniul concurenței, stabilind relații cu grupurile societății civile și părțile interesate relevante direct afectate. Dat fiind că mai multe inițiative din cadrul programului sunt noi, iar componenta privind concurența a programului este afectată îndeosebi de evoluțiile dinamice și rapide ale condițiilor de concurență pe piața internă, în special în legătură cu evoluțiile digitale, inteligența artificială, algoritmii, volumele mari de date, securitatea cibernetică și tehnologiile criminalistice, caracterizate de un ritm și de o amploare dificil de estimat, se preconizează că va fi nevoie de flexibilitate pentru a răspunde nevoilor în permanentă evoluție din cadrul acestei componente a programului. [AM 19]

(22)  Este extrem de important să se consolideze competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor europene, garantându-se, în același timp, condiții de concurență echitabile și o piață internă competitivă. IMM-urile sunt motorul economiei europene, ele reprezentând până la 99 % din totalul întreprinderilor în Europa, asigurând două treimi din locurile de muncă și contribuind în mod semnificativ la crearea, în toate sectoarele, de noi locuri de muncă de calitate cu o dimensiune locală și regională și, prin urmare, la crearea coeziunii sociale. IMM-urile joacă un rol important în procesul de realizare a tranziției energetice și contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii care decurg din Acordul de la Paris. Programul ar trebui, prin urmare, să consolideze capacitatea acestora de a dezvolta produse și servicii ecologice de înaltă calitate și să vină în sprijinul eforturilor lor de a crește eficiența utilizării resurselor, în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”. În acest sens, programul contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității IMM-urilor din Uniune pe piața mondială. [AM 20]

(23)  IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari în ceea ce privește obținerea de finanțare, găsirea de forță de muncă calificată, reducerea sarcinilor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, accesarea piețelor și promovarea activităților în materie de internaționalizare. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața internă. Programul ar trebui să creeze, în special, condiții adecvate pentru introducerea de măsuri de inovare tehnologică și organizațională în procesele de producție, acordând atenție unor categorii specifice de IMM-uri, cum ar fi microîntreprinderile, întreprinderile implicate în activități meșteșugărești, persoanele care desfășoară activități independente, profesiile liberale și întreprinderile din economia socială. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție antreprenorilor potențiali, antreprenorilor noi, antreprenorilor tineri, antreprenorilor din rândul femeilor și altor grupuri-țintă specifice, cum ar fi persoanele în vârstă, migranții și antreprenorii care aparțin unor grupuri vulnerabile sau defavorizate din punct de vedere social, cum ar fi persoanele cu dizabilități. [AM 21]

(23a)  Programul ar trebui să susțină și să promoveze o cultură a inovării, dezvoltând un ecosistem capabil să favorizeze crearea și creșterea întreprinderilor, mai ales a microîntreprinderilor și a IMM-urilor inovatoare care sunt în măsură să răspundă provocărilor dintr-un mediu tot mai competitiv și aflat într-o evoluție rapidă. Procesele de inovare care constituie o noutate absolută necesită dezvoltarea unui model de inovare deschisă, ce implică o intensificare a cercetării colaborative și o partajare a cunoștințelor și a proprietății intelectuale între diferite organizații. Programul ar trebui deci să aibă scopul de a susține procesul de inovare prin integrarea în domeniul său de aplicare a unor noi modele de afaceri colaborative, axate pe dezvoltarea de rețele și partajarea de cunoștințe și resurse în sânul comunităților inter-organizaționale. [AM 22]

(23b)  Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, acordând o atenție deosebită acțiunilor în beneficiul direct al IMM-urilor și al rețelelor de întreprinderi, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața internă. [AM 23]

(24)  Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor de a obține acces la finanțare, deoarece acestea nu dispun de informații, luptă pentru a-și demonstra bonitatea și pentru a prezenta garanții suficiente sau pur și simplu sunt urmarea gradului redus de cunoaștere a mecanismelor existente utile pentru susținerea activităților lor la nivel european, național sau local. Apar provocări suplimentare legate de finanțare și generate de dimensiunea mai mică a microîntreprinderilor și de nevoia IMM-urilor de a rămâne competitive, de exemplu, prin implicarea în activități de digitalizare, internaționalizare și inovare și prin calificarea personalului lor. Accesul limitat la finanțare are un efect negativ asupra creării, creșterii și ratelor de supraviețuire ale întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua întreprinderi viabile în contextul unei succesiuni de întreprindere. [AM 24]

(25)  Pentru a depăși aceste disfuncționalități ale pieței și pentru a se asigura că IMM-urile continuă să își joace rolul de fundament al competitivității economiei Uniunii, precum și de motor al unei economii durabile, întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de sprijin suplimentar prin intermediul instrumentelor de împrumut și de capitaluri proprii care urmează să fie stabilite în conformitate cu componenta pentru IMM-uri a fondului InvestEU instituit prin Regulamentul [...] al Parlamentului European și al Consiliului(12). Mecanismul de garantare a împrumuturilor pus în aplicare în temeiul Regulamentului fostului program COSME stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(13) are o valoare adăugată dovedită și se preconizează că el va avea o contribuție pozitivă pentru cel puțin 500 000 de IMM-uri; succesorul acestuia va fi instituit în cadrul componentei pentru IMM-uri a Fondului InvestEU. Ar trebui să se acorde o atenție sporită unei comunicări mai bune și campaniilor publice, pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la disponibilitatea programului pentru IMM-uri. Pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la acțiunile Uniunii de sprijinire a IMM-urilor, acțiunile finanțate integral sau parțial de acest program ar trebui, inclusiv în cazul implicării intermediarilor, să fie asociate cu emblema europeană (steagul), care să fie însoțită de o frază prin care se recunoaște sprijinul primit din partea acestui program. [AM 25]

(26)  Obiectivele de politică ale acestui program ar trebui să beneficieze de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei pentru IMM-uri a fondului InvestEU. Componenta pentru IMM-uri a fondului InvestEU ar trebui să implice crearea unui ghișeu unic central prin care să se ofere informații cu privire la program în fiecare stat membru, pentru a spori accesibilitatea fondurilor pentru IMM-uri și sensibilizarea lor în legătură cu acestea. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă și ar trebui să ofere în mod clar adiționalitate și să consolideze sinergiile cu alte programe europene. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară. [AM 26]

(26a)  Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU prin intermediul compartimentului UE sau al statelor membre, nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă, ci, în ceea ce privește sistemele de garantare locale publice și private deja funcționale, ar trebui să favorizeze integrarea în sistemele respective, cu obiectivul prioritar de a spori și de a extinde efectele benefice pentru beneficiarii finali, care sunt IMM-uri în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei(14), cu scopul de a obține o adiționalitate efectivă a intervențiilor. [AM 27]

(26b)  Pe lângă accesul la finanțare, este esențial accesul la competențe, inclusiv la competențe și cunoștințe de management, care sunt factori-cheie pentru ca IMM-urile să acceseze fondurile existente, să inoveze, să concureze și să se dezvolte. Furnizarea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în cadrul fondului InvestEU, ar trebui, prin urmare, să fie însoțită de dezvoltarea unor scheme corespunzătoare de mentorat și de instruire, precum și de furnizarea unor servicii pentru întreprinderi, bazate pe cunoaștere. [AM 28]

(27)  Programul ar trebui să ofere un sprijin efectiv pentru IMM-uri pe tot parcursul ciclului lor de viață, oferind asistență în etapele relevante, de la pregătirea proiectului până la comercializare și accesul pe piață și încurajând crearea de rețele de întreprinderi. El ar trebui să se bazeze pe cunoștințele unice și pe expertiza dobândite în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și al sectoarelor industriale economic și antreprenorial și pe o lungă experiență de colaborare cu părțile interesate de la nivel regional, național și european. Acest sprijin ar trebui să se bazeze pe experiența reușită a Rețelei întreprinderilor europene, care funcționează ca un ghișeu unic pentru îmbunătățirea competitivității IMM-urilor și pentru dezvoltarea activităților lor în cadrul pieței unice și în afara acesteia. Rețeaua intenționează să furnizeze în continuare servicii în numele altor programe ale Uniunii, în special pentru programul Orizont 2020, folosind resursele financiare ale acestor programe. Totodată, programul ar trebui să susțină participarea pe scară mai largă a organizațiilor reprezentative ale IMM-urilor la dezvoltarea inițiativelor în cadrul politicii privind piața unică, spre exemplu în domeniul achizițiilor publice, al proceselor de standardizare și al regimurilor de proprietate intelectuală. Rețeaua ar trebui, totodată, să mărească numărul de acțiuni, oferind IMM-urilor o consultanță mai precis orientată în procesul de elaborare a proiectelor și sprijinind colaborarea în rețea și tranziția tehnologică și organizațională. Rețeaua ar trebui, de asemenea să intensifice cooperarea și coordonarea cu alte platforme de consiliere înființate în cadrul programului Europa digitală și al fondului InvestEU în privința accesului la finanțare. Acțiunile în favoarea IMM-urilor din cadrul rețelei ar trebui, de asemenea, să aibă drept obiectiv furnizarea de servicii de înaltă calitate în toată Europa, acordând o atenție deosebită domeniilor de activitate și zonelor geografice ale Uniunii în care rețelele și părțile interesate intermediare nu dau rezultatele scontate. De asemenea, schema de mentorat pentru noii antreprenori, Erasmus pentru tineri antreprenori, care constituie o inițiativă de succes, ar trebui să rămână instrumentul care să le permită antreprenorilor noi sau celor în devenire să dobândească experiență de afaceri și în materie de management prin punerea lor în legătură cu un antreprenor experimentat dintr-o altă țară și, astfel, să impulsioneze consolidarea talentelor antreprenoriale. Programul ar trebui să își propună să se dezvolte și să își extindă aria geografică în continuare și, astfel, să ofere o gamă mai largă de posibilități de punere în legătură pentru antreprenori, în complementaritate cu alte inițiative ale Uniunii, după caz. Pentru a amplifica valoarea adăugată prin promovarea inițiativelor antreprenoriale, ar trebui să se acorde o atenție deosebită microîntreprinderilor și întreprinderilor care au beneficiat cel mai puțin de programul existent, precum și domeniilor în care cultura antreprenorială rămâne la un nivel foarte primitiv, întâmpinând mai multe obstacole în dezvoltarea sa. Trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura o repartizare a fondurilor echilibrată din punct de vedere geografic. [AM 29]

(27a)  Ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a reduce sarcinile administrative și pentru a spori accesibilitatea programelor, în vederea reducerii costurilor cu care se confruntă IMM-urile și microîntreprinderile din cauza unui proces complicat de depunere a cererilor și a cerințelor complexe privind participarea. De asemenea, statele membre ar trebui să ia în considerare instituirea unui punct unic de informare, care să funcționeze ca ghișeu unic, destinat întreprinderilor interesate să utilizeze fondurile Uniunii. Procedura de evaluare ar trebui să fie cât mai simplă și mai rapidă cu putință, pentru a permite valorificarea în timp util a avantajelor oferite de program. [AM 30]

(28)  Clusterele reprezintă un instrument strategic pentru sprijinirea competitivității și dezvoltării IMM-urilor, deoarece ele oferă medii de afaceri favorabile, cresc potențialul de dezvoltare durabilă al industriei și serviciilor și consolidează dezvoltarea economică a regiunilor prin crearea de locuri de muncă de calitate. Inițiativele comune privind clusterele ar trebui să atingă masa critică pentru a accelera dezvoltarea IMM-urilor. Prin conectarea clusterelor ecosistemelor specializate, clusterele creează noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri și le integrează mai bine în lanțurile valorice europene și globale strategice. Ar trebui să se acorde sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de parteneriat transnațional și pentru punerea în aplicare a activităților comune, sprijinite de platforma de cooperare a clusterelor europene. Ar trebui să se încurajeze crearea de parteneriate durabile cu continuarea finanțării în cazul în care sunt atinse anumite obiective în materie de performanță și de participare. Asistența directă acordată IMM-urilor ar trebui canalizată prin organizațiile de clustere pentru următoarele activități: adoptarea tehnologiilor avansate, noi modele de afaceri, soluții cu emisii scăzute de carbon , creativitate și design, actualizarea competențelor, atragerea talentelor, accelerarea spiritului antreprenorial și internaționalizarea. Alte părți interesate specializate în sprijinirea IMM-urilor ar trebui asociate activităților desfășurate în vederea facilitării transformării industriale și a punerii în aplicare a unor strategii de specializare inteligentă. Programul ar trebui, prin urmare, să contribuie la creșterea dezvoltarea economică durabilă și să consolideze astfel legăturile cu hub-urile de inovare (digitală) și cu investițiile Uniunii realizate în cadrul politicii de coeziune și al programului „Orizont Europa”. Sinergiile cu programul Erasmus pot fi, de asemenea, explorate. [AM 31]

(28a)  Programul ar putea contribui la intensificarea și/sau îmbunătățirea relației dintre microîntreprinderi și IMM-uri, pe de o parte, și universități, centre de cercetare și alte instituții implicate în procesul de creare și difuzare a cunoștințelor, pe de altă parte. Această conexiune ar putea contribui la îmbunătățirea capacităților întreprinderilor de a aborda provocările strategice pe care le reprezintă noul context internațional. [AM 32]

(28b)  IMM-urile se confruntă, din cauza dimensiunii lor mai mici, cu obstacole specifice în calea creșterii lor și au dificultăți semnificative în efortul de dezvoltare și extindere a unora dintre activitățile lor comerciale. Uniunea a oferit sprijin pentru extinderea activităților axate pe inovare în domeniul cercetării, în special prin intermediul instrumentului dedicat IMM-urilor și al recentului proiect-pilot privind Consiliul european pentru inovare (EIC) din cadrul programului Orizont 2020. Pe baza metodelor de lucru ale instrumentului dedicat IMM-urilor și a experiențelor acumulate în cadrul acestuia, Programul privind piața unică ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru activitățile de extindere desfășurate de IMM-uri, completând noul EIC, concentrându-se în special asupra inovării de vârf în cadrul programului Orizont Europa. Acțiunile din cadrul acestui program care vizează IMM-urile și prin care se urmărește extinderea ar trebui să se axeze, de exemplu, pe sprijinirea IMM-urilor în vederea extinderii lor prin comercializare, internaționalizare și oportunități de valorificare pe piață. [AM 33]

(29)  Creativitatea și inovarea, transformarea tehnologică și organizațională, creșterea sustenabilității în ceea ce privește procesele de producție, în special creșterea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și din punct de vedere energetic, sunt esențiale pentru competitivitatea lanțurilor valorice industriale ale Uniunii. Acestea reprezintă un catalizator pentru modernizarea industrială sectorului antreprenorial și industrial și contribuie la o creștere inteligentă, inclusiv la o creștere economică durabilă. Cu toate acestea, adaptarea lor de către IMM-uri cunoaște încă întârzieri. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni, rețele și parteneriate specifice, în vederea unei inovări bazate pe creativitate de-a lungul întregului lanț valoric industrial. [AM 34]

(29a)  Recunoscând faptul că instrumentul dedicat IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020 a înregistrat un succes extrem de mare în rândul antreprenorilor prin granturile acordate pentru etapele 1 și 2, care au sprijinit dezvoltarea întreprinderilor, prezentarea de idei noi de afaceri și testarea și dezvoltarea unui prototip. Deoarece procesul de selecție este deja foarte strict, mai există multe proiecte foarte bune care nu pot fi finanțate din cauza resurselor financiare limitate. Procesul de punere în aplicare în cadrul Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) s-a derulat foarte eficient. Deși în contextul menționat programul se concentrează pe proiectele de înaltă tehnologie, el ar trebui să extindă metodologia la orice tip de IMM-uri aflate în faza de extindere. [AM 35]

(29b)  Acțiunile pentru IMM-uri ar trebui să se axeze și pe sectoarele caracterizate printr-un potențial social și de creștere semnificativ și cu un procent ridicat de IMM-uri. Turismul constituie un sector aparte al economiei Uniunii, care contribuie substanțial la PIB-ul acesteia și este reprezentat mai ales de IMM-uri. Uniunea ar trebui să continue și să intensifice acțiunile care sprijină specificitățile acestui sector. [AM 36]

(30)  Standardele europene joacă un rol important pe piața internă. Acestea reprezintă un interes vital pentru competitivitatea întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor. Ele sunt, de asemenea, un instrument crucial în sprijinirea legislației și politicilor Uniunii în mai multe domenii esențiale precum energia tranziția energetică, schimbările climatice și protecția mediului, tehnologia informației și comunicațiilor, utilizarea durabilă a resurselor și reciclarea acestora, inovarea, siguranța produselor, protecția consumatorilor, siguranța lucrătorilor și condițiile de muncă, precum și îmbătrânirea populației, având astfel o contribuție pozitivă la nivelul întregii societăți. Cu toate acestea, experiența a demonstrat că trebuie să se îmbunătățească viteza și promptitudinea cu care se elaborează standardele și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a implica într-o măsură mai mare toate părțile interesate relevante, inclusiv pe cele care îi reprezintă pe consumatori. [AM 37]

(31)  Activitățile de standardizare europene sunt reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(15) și sunt puse în aplicare printr-un parteneriat public-privat pe termen lung care este esențial pentru atingerea obiectivelor prevăzute în regulamentul respectiv, precum și în politicile generale și sectoriale ale Uniunii referitoare la standardizare.

(32)  Un cadru de raportare financiară comun care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea efectivă a piețelor de capital financiare și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în contextul uniunii bancare și al uniunii piețelor de capital. [AM 38]

(33)  În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(16), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) adoptate de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate și interpretarea aferentă furnizată de Comitetul pentru interpretarea IFRS ar trebui încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune numai dacă IFRS respectă criteriile stabilite în regulamentul respectiv, inclusiv cerința conform căreia situațiile financiare trebuie să ofere „o imagine fidelă”, așa cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului(17) și numai dacă sunt favorabile interesului public. Astfel de standarde internaționale de contabilitate trebuie elaborate printr-un proces transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Astfel, IFRS joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFRS conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Prin urmare, este important să se stabilească măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.

(34)  Având în vedere rolul pe care îl joacă Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) în procesul de evaluare a măsurii în care IFRS respectă cerințele dreptului și ale politicii Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, este necesar, de asemenea, ca Uniunea să asigure finanțarea stabilă a EFRAG prin contribuții la această finanțare. Activitatea cu caracter tehnic a EFRAG ar trebui să se concentreze pe consultanța tehnică acordată Comisiei cu privire la aprobarea IFRS, precum și pe o participare adecvată în procesul de dezvoltare a unor astfel de IFRS, și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței privind „imaginea fidelă”, prevăzute în Directiva 2013/34/UE și a cerinței privind interesul public european, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, ținând seama de impactul IFRS asupra stabilității financiare și a economiei. Ar trebui să se instituie, de asemenea, un laborator european privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi în cadrul Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), pentru a promova inovarea și dezvoltarea celor mai bune practici în privința publicării de informații de către întreprinderi. În cadrul acestui forum, întreprinderile și investitorii pot să facă schimb de bune practici, în special în domeniul raportării nefinanciare și al celei privind sustenabilitatea.

(35)  În domeniul auditului statutar, Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) a fost creat în 2005 de către grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă cu monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care duce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și celelalte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului(18). Luând în considerare introducerea ISA în Uniune și rolul esențial al PIOB în asigurarea faptului că acestea respectă cerințele prevăzute în Directiva 2006/43/CE, este important să se asigure măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.

(36)  Uniunea contribuie la asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor, la capacitarea și afirmarea acestora ca element central al pieței interne prin sprijinirea și completarea politicilor statelor membre, căutând să asigure faptul că cetățenii, în calitate de consumatori, pot profita pe deplin de avantajele pieței interne și că, în acest sens, siguranța și interesele lor juridice și economice sunt protejate în mod corespunzător prin intermediul unor acțiuni concrete. Uniunea trebuie, de asemenea, să se asigure că legislația privind protecția consumatorilor și siguranța produselor este pusă în aplicare în mod corespunzător și egal și că întreprinderile beneficiază de condiții de concurență echitabile pe piața internă. Mai mult, consumatorii trebuie capacitați, încurajați și asistați în luarea efectuarea unor alegeri durabile sustenabile și în cunoștință de cauză, contribuind astfel la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al consumului energetic și al utilizării, și circulară. [AM 39]

(37)  Programul ar trebui să își propună să sensibilizeze consumatorii, întreprinderile, societatea civilă și autoritățile cu privire la legislația Uniunii privind protecția consumatorilor și siguranța produselor și să capaciteze consumatorii și organizațiile reprezentative ale acestora de la nivel național și de la nivelul Uniunii, în special prin sprijinirea Organizației Europene a Consumatorilor (Bureau Européen des Unions de Consommateurs - BEUC), un ONG consacrat și reputat, care reprezintă interesele consumatorilor în legătură cu toate politicile relevante ale Uniunii, precum și prin sprijinirea Asociației Europene pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), care reprezintă interesele consumatorilor în materie de standardizare. Procedând astfel, ar trebui să se acorde o atenție specială noilor nevoi ale pieței privind promovarea consumului durabil, în special acțiunilor de combatere a problemei reprezentate de uzura morală programată a produselor, precum și prevenirea prevenirii vulnerabilităților și a provocărilor determinate de digitalizarea economiei, de produsele conectate, de internetul obiectelor, de inteligența artificială și de utilizarea algoritmilor sau de dezvoltarea unor noi tipare de consum și modele de afaceri, în special antreprenoriatul social și economia colaborativă. Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea de informații relevante privind piețele, inclusiv a unor acțiuni de îmbunătățire a trasabilității produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare, ca și dezvoltarea de standarde în materie de calitate la nivelul Uniunii, și ar trebui să rezolve problemele reprezentate de standardele duble de calitate a produselor, provocările politice, problemele și comportamentele emergente, precum și publicarea unui tablou de bord al Uniunii privind consumatorii. [AM 40]

(38)  Programul ar trebui să sprijine autoritățile competente naționale, inclusiv cele responsabile cu monitorizarea siguranței produselor, care cooperează în special prin sistemul de alertă rapidă al Uniunii pentru produsele periculoase. Aceasta ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului(19) și a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 privind protecția consumatorilor și siguranța produselor, precum și a rețelei de cooperare pentru protecția consumatorului și a cooperării internaționale între autoritățile relevante din țări terțe și din Uniune. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să asigure accesul tuturor consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor și de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind posibilitățile de recurs procesul de participare, cu costuri minime, la acțiuni care urmăresc obținerea de reparații. [AM 41]

(39)  Rețeaua Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, o Rețea a Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă , care să ofere asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii din afara frontierelor, de pe piața internă și din SEE, fie online, fie în cursul călătoriilor. Această rețea care cuprinde 30 de centre, finanțată în comun de peste 10 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Ea primește peste 100 000 de cereri din partea consumatorilor în fiecare an și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor găzduiesc puncte de contact în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului(20), iar din evaluarea acesteia reiese importanța continuării activităților sale. Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor poate constitui, în același timp, o importantă sursă de informații referitoare la provocările și problemele cu care se confruntă consumatorii la nivel local, acestea fiind relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și pentru protejarea intereselor consumatorilor. Prin urmare, programul ar trebui să permită crearea și intensificarea sinergiilor dintre reprezentarea consumatorilor la nivel local și la nivelul Uniunii, în vederea consolidării acțiunilor de promovare a intereselor consumatorilor. Rețeaua intenționează, de asemenea, să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe. [AM 42]

(40)  Verificarea adecvării dreptului Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și marketing, efectuată de către Comisie în luna mai 2017, a arătat că este nevoie de o mai bună punere în aplicare a normelor și de facilitarea recursurilor în cazul în care consumatorii au suferit de pe urma încălcării legislației privind protecția consumatorilor. Drept urmare, în luna aprilie 2018, Comisia a adoptat „Noile avantaje pentru consumatori” pentru a asigura, între altele, tratamentul egal al consumatorilor pe piața internă în legătură cu cazurile transfrontaliere, cum ar fi vânzarea de produse neconforme din sectorul autovehiculelor, standardele duble de calitate diferențiată a produselor sau problema pasagerilor blocați în aeroporturi în urma anulării unui număr mare de zboruri, îmbunătățirea capacității statelor membre de punere în aplicare a legislației, îmbunătățirea siguranței produselor, intensificarea cooperării internaționale și noi posibilități de recurs, în principal prin acțiuni de reprezentare desfășurate de entități calificate. Programul ar trebui să își propună să sprijine politica privind protecția consumatorilor prin acțiuni de sensibilizare, prin consolidarea bazei de cunoștințe și a capacităților și prin schimbul de bune practici ale organizațiilor de consumatori și ale autorităților de protecție a consumatorilor, prin crearea de rețele și dezvoltarea cunoștințelor despre piață, prin consolidarea bazei de date concrete privind funcționarea pieței interne pentru consumatori, prin sisteme informatice și instrumente de comunicare, printre altele. [AM 43]

(41)  Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor de servicii financiare financiare și, prin urmare, trebuie să primească mai multe informații privind drepturile, riscurile și beneficiile pertinente. Acestea sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supervizare, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Este important să se îmbunătățească capacitatea Programul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității acestora de a participa la elaborarea politicilor pentru sectorul financiar , inclusiv prin generarea și diseminarea de informații clare, complete și ușor de înțeles despre produsele comercializate pe piețele financiare. [AM 44]

(42)  Prin urmare, programul ar trebui să sprijine în continuare activitățile specifice din cadrul Programului de consolidare a capacităților 2017-2020, sporind implicarea consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în elaborarea politicilor Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului(21) care a continuat programul pilot și acțiunea pregătitoare din perioada 2012-2017. Acest lucru este necesar pentru a le permite factorilor de decizie să fie la curent cu opiniile părților interesate, altele decât profesioniștii din sectorul financiar, și pentru a asigura o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor și ale altor utilizatori finali ai serviciilor financiare. Programul ar trebui să își dezvolte în permanență metodologia și cele mai bune practici privind modul de creștere a implicării consumatorilor și a utilizatorilor finali de servicii financiare cu scopul de a identifica aspectele relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și pentru a asigura interesele consumatorilor în domeniul serviciilor financiare. Acest lucru ar trebui să determine îmbunătățirea politicilor îmbunătățească politicile privind serviciile financiare, în special datorită unei mai bune percepții din partea publicului a chestiunilor vizate de reglementarea financiară și de creșterea nivelului de cunoștințe financiare. Resursele publice ale acestui program ar trebui să se concentreze pe ceea ce este esențial pentru utilizatorii finali și să evite orice formă de sprijin financiar direct sau indirect pentru activitățile comerciale propuse de operatorii financiari privați. [AM 45]

(43)  În contextul unui proiect pilot desfășurat în perioada 2012-2013 și al unei acțiuni pregătitoare datând din perioada 2014-2016, Comisia a acordat granturi pentru două organizații, ca urmare a unei cereri de propuneri deschise anuale. Cele două organizații sunt Finance Watch, înființată în 2011 cu granturi din partea Uniunii ca o asociație internațională fără scop lucrativ în temeiul dreptului belgian, și Better Finance, care este rezultatul reorganizărilor succesive și al redefinirii unor federații europene preexistente ale investitorilor și acționarilor începând din 2009. Programul privind consolidarea capacităților, instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2017/826, identifică aceste două organizații drept beneficiari exclusivi. Prin urmare, este necesară cofinanțarea în continuare a acestei organizații, în contextul programului. Cu toate acestea, această finanțare ar trebui să facă obiectul unei revizuiri. În acest sens, ar trebui reamintit că, în eventualitatea în care Programul de consolidare a capacităților și finanțarea aferentă se prelungesc dincolo de 2020 și în care apar alți beneficiari potențiali, cererea de candidaturi ar trebui să fie deschisă oricărei alte organizații care îndeplinește criteriile programului și contribuie la atingerea obiectivelor acestuia, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/826. [AM 46]

(44)  Este necesar un nivel înalt de protecție a sănătății de-a lungul întregului lanț alimentar de aprovizionare cu alimente și furaje, pentru a proteja consumatorii și a permite, totodată, funcționarea eficientă și fără sincope a pieței interne. Un lanț de aprovizionare agricol și alimentar sigur și sustenabil este indispensabil pentru societate și pentru piața internă. Crizele din domeniul sănătății După cum s-a demonstrat în cazul unor incidente recente, cum ar fi contaminarea ouălor cu fipronil în 2017 și scandalul cărnii de cal din 2013, crizele sanitare, precum gripa aviară și pesta porcină africană, și alertele alimentare la nivel transfrontalier perturbă funcționarea pieței interne, limitând circulația persoanelor și a bunurilor și îngreunând blocând producția. Prevenirea crizelor sanitare și a alertelor alimentare transfrontaliere este extrem de importantă. De aceea, programul ar trebui să sprijine acțiuni concrete, cum ar fi adoptarea unor măsuri de urgență în situații de criză și de evenimente neprevăzute care afectează sănătatea animalelor și a plantelor, creând un mecanism de acces direct la rezerva Uniunii pentru situații de criză, în scopul de a răspunde acestor urgențe mai prompt, mai eficace și mai eficient. [AM 47]

(45)  Obiectivul general al dreptului Uniunii în domeniul lanțului alimentar este de a contribui la garanta creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, de a sprijini creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, de a contribui la creșterea nivelului protecției și informării consumatorilor și la creșterea nivelului de protecție a mediului, inclusiv conservarea biodiversității, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea produselor alimentare europene și a producției europene de hrană pentru animale, reducerea risipei alimentare, creșterea standardelor de calitate a produselor în cadrul Uniunii, optimizând competitivitatea industriei alimentare și a hranei pentru animale din Uniune și favorizând crearea de locuri de muncă. [AM 48]

(46)  Ținând seama de particularitățile acțiunilor referitoare la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, regulamentul trebuie să prevadă criterii de eligibilitate speciale privind acordarea de granturi și utilizarea achizițiilor publice. În special, prin derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(22) („Regulamentul financiar”), ca o excepție de la principiul neretroactivității, costurile aferente măsurilor de urgență, din cauza naturii lor urgente și imprevizibile, ar trebui să fie eligibile și să includă, de asemenea, costurile suportate ca urmare a suspectării apariției unei boli sau a unui organism dăunător, cu condiția ca apariția respectivă să fie confirmată și notificată ulterior Comisiei. Angajamentele bugetare corespunzătoare și plata cheltuielilor eligibile ar trebui să fie efectuate de către Comisie, în urma semnării angajamentelor juridice și a evaluării cererilor de plată transmise de statele membre. Costurile ar trebui să fie eligibile și în privința măsurilor de protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țările și teritoriile de peste mări, a unor boli ale animalelor și zoonoze, precum și în privința măsurilor de protecție, sau a altor activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune. [AM 49]

(47)  Controalele Având în vedere faptul că lanțul de aprovizionare cu alimente este din ce în ce mai globalizat, controalele oficiale efectuate de statele membre reprezintă un instrument esențial pentru a verifica și monitoriza punerea în aplicare, conformitatea și respectarea cerințelor relevante ale Uniunii dacă cerințele relevante ale Uniunii sunt aplicate, respectate și impuse, în special în ce privește produsele importate din țări terțe. Eficacitatea și eficiența sistemelor oficiale de control sunt vitale pentru menținerea unui nivel înalt de siguranță pentru oameni, animale și plante de-a lungul lanțului alimentar, precum și pentru menținerea încrederii consumatorilor, asigurând în același timp un nivel înalt de protecție a mediului și a bunăstării animalelor. Pentru astfel de măsuri de control ar trebui să fie pus la dispoziție un sprijin financiar din partea Uniunii. În particular, o astfel de contribuție financiară ar trebui să se acorde laboratoarelor de referință ale Uniunii pentru a le ajuta să suporte costurile care rezultă din punerea în aplicare a programelor de lucru aprobate de Comisie. Mai mult, deoarece eficiența controalelor oficiale depinde și de existența în cadrul autorităților de control a unui personal bine pregătit, care să cunoască bine dreptul Uniunii, Uniunea ar trebui să fie în măsură să contribuie la formarea profesională a personalului respectiv și la programele de schimb relevante organizate de autoritățile competente. [AM 50]

(48)  Statisticile europene de înaltă calitate dezvoltate, elaborate și difuzate în cadrul programului statistic european sunt vitale pentru luarea de decizii bazate pe dovezi. Statisticile europene ar trebui să fie disponibile la timp și să contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii, astfel cum sunt se prevede în TFUE, și anume guvernanța economică consolidată și integrată, coeziunea socială, economică și teritorială, dezvoltarea durabilă, politica agricolă, dimensiunea socială a Europei și globalizarea.

(49)  Statisticile europene sunt indispensabile pentru luarea deciziilor în Uniune și pentru măsurarea performanței și a impactului inițiativelor Uniunii. Prin urmare, ar trebui să fie asigurate în continuare furnizarea și elaborarea statisticilor europene, cu o abordare la nivelul întregii Uniuni și depășind perspectiva pieței interne, pentru a acoperi toate activitățile și domeniile de politică ale Uniunii, inclusiv capacitarea întreprinderilor și a cetățenilor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

(50)  Având în vedere natura sa orizontală, programul statistic european se supune unor cerințe specifice, și anume cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(23), în special cele referitoare la respectarea principiilor statistice, funcționarea sistemului statistic european și guvernanța acestuia, inclusiv rolul și sarcinile atribuite Comitetului Sistemului Statistic European și Comisiei (EUROSTAT), stabilirea și punerea în aplicare a programării activităților statistice.

(51)  Programul a fost transmis spre examinare prealabilă Comitetului Sistemului Statistic European, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și ar trebui pus în aplicare asigurând un control parlamentar eficient. [AM 51]

(52)  Uniunea și statele membre s-au angajat la punerea să fie în fruntea eforturilor de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. Contribuind la realizarea Agendei 2030, Uniunea și statele membre vor promova, de asemenea, o Europă mai puternică, mai sustenabilă, mai incluzivă, mai sigură și mai prosperă. Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030, inclusiv prin găsirea unui echilibru între dimensiunile economică, socială și de mediu ale dezvoltării durabile, făcând în acest scop un angajament clar și vizibil în Regulamentul CFM și integrând obiectivele de dezvoltare durabilă, astfel cum se solicită în Rezoluțiile Parlamentului European din 14 martie și 30 mai 2018 referitoare la CFM 2021-2027. [AM 52]

(53)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei, precum și la atingerea obiectivului global ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și al procedurilor de reexaminare relevante.

(54)  Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care va constitui suma de referință primară, în sensul [trimitere ce urmează să fie actualizată după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(24)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale.

(55)  Acordul privind Spațiul Economic European prevede cooperarea în domeniile care fac obiectul programului între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și țările din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb participante la Spațiul Economic European, pe de altă parte. Ar trebui, de asemenea, să fie incluse dispoziții care să deschidă programul la participarea altor țări, inclusiv a țărilor învecinate cu Uniunea și a țărilor care solicită aderarea, sunt candidate la aderare sau sunt în curs de aderare la Uniune. În plus, în domeniul statisticilor europene, programul ar trebui să fie accesibil Elveției în conformitate cu acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statisticii(25).

(56)  Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare, astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(57)  Regulamentul financiar se aplică acestui program. Acesta prevede normele de punere în aplicare a bugetului Uniunii, inclusiv normele referitoare la granturi, premii, achiziții publice.

(58)  Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a lucra mai bine în vederea atingerii obiectivelor acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniul competitivității domenii precum competitivitatea, protecția consumatorilor și sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi în domeniul standardizării, supravegherii pieței, reglementării lanțului alimentar și statisticilor europene. [AM 53]

(59)  Este necesar să se precizeze anumite categorii de entități eligibile pentru finanțare, precum și entitățile care ar trebui să fie eligibile în vedere finanțării fără o cerere de propuneri.

(60)  Având în vedere interconectarea tot mai pronunțată a economiei mondiale, inclusiv a economiei digitale, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica, în anumite activități, experți externi, precum funcționari ai țărilor terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau operatori economici. [AM 54]

(61)  Este necesar să se precizeze criteriile speciale privind normele de cofinanțare și costurile eligibile.

(62)  În conformitate cu angajamentul Comisiei, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”(26), și pentru a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate în cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare.

(63)  Prezentul program ar trebui să contribuie la sprijinul global vizând nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și integrarea loc în piața internă, astfel cum s-a reiterat recent în comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”(27).

(64)  Programul ar trebui să promoveze sinergii, evitând, în același timp, suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii. Acțiunile din cadrul prezentului program vor fi complementare celor din cadrul programelor „Vamă” și „Fiscalis” instituite prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului(28) și prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului(29), care au același obiectiv de a sprijini și îmbunătăți funcționarea pieței interne. [AM 55]

(65)  Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește , complementarități și adiționalitate în raport cu sprijinul acordat IMM-urilor și spiritul spiritului antreprenorial în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(30). Mai mult, componenta pentru IMM-uri a fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(31) va asigura sprijin sub formă de împrumuturi sau capitaluri proprii pentru a spori accesul la finanțarea pentru IMM-uri și disponibilitatea acesteia garantare a împrumuturilor sau participare la capital pentru a facilita accesul IMM-urilor și microîntreprinderilor la finanțare și a mări disponibilitatea fondurilor. Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii și cu Programul spațial instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(32) în ceea ce privește încurajarea IMM-urilor să profite de soluții de inovare revoluționare și de alte soluții elaborate în cadrul acestor programe. [AM 56]

(66)  Prezentul program ar trebui să promoveze sinergii cu programul „Orizont Europa” instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(33), care își propune să promoveze cercetarea și inovarea. Acest lucru ar trebui să vizeze în special complementaritatea cu acțiunile viitorului Consiliu european al inovării pentru întreprinderi inovatoare, precum și sprijinul serviciilor pentru IMM-uri.

(67)  Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(34), care își propune să promoveze digitalizarea economiei Uniunii și a sectorului public și creșterea gradului de securitate cibernetică. [AM 57]

(68)  Mai mult, programul ar trebui să urmărească să asigure sinergii cu Fondul pentru justiție, drepturi și valori instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(35), care își propune să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție ca sursă de eficacitate a sistemelor judiciare naționale, un catalizator esențial pentru o economie europeană echitabilă și rentabilă.

(69)  Prezentul program ar trebui să promoveze sinergii cu programul Erasmus instituit prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului(36), cu Fondul de solidaritate al Uniunii Europene instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(37) și cu Fondul Social European Plus instituit prin Regulamentul (UE) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului(38) în domeniul mobilității forței de muncă și a tinerilor, care este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

(70)  În fine, acțiunile din domeniul lanțului alimentar, cum ar fi măsurile veterinare și fitosanitare în cazul crizelor în materie de sănătate a animalelor și a plantelor ar putea fi completate cu intervenții bazate pe piață din cadrul programării politicii agricole comune (PAC) a Uniunii instituită prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului(39).

(71)  Acolo unde este cazul, acțiunile programului ar trebui utilizate pentru a aborda Acțiunile programului ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și să trateze disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, în mod proporțional, fără a duplica sau a exclude finanțarea privată și ele ar trebui să aibă o valoare adăugată clară. [AM 58]

(72)  Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește adoptarea de programe de lucru pentru punerea în aplicare a acțiunilor care contribuie la un nivel înalt de sănătate umană, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(40). [AM 59]

(73)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, valoarea adăugată la nivelul Uniunii, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. [AM 60]

(74)  Pentru a asigura monitorizarea și raportarea privind progresele înregistrate și eficacitatea și eficiența programului, ar trebui pus în practică încă de la început un cadru adecvat pentru monitorizarea acțiunilor și a rezultatelor programului. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care măsoară efectele acțiunilor din cadrul programului în raport cu valori de referință predefinite. [AM 61]

(75)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare(41), este necesar să se evalueze prezentul program pe baza informațiilor colectate prin respectarea cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive exercitate mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren. Comisia ar trebui să întocmească un raport interimar de evaluare cu privire la realizarea obiectivelor acțiunilor sprijinite în cadrul programului, la rezultate și la impact, la eficiența utilizării resurselor și la valoarea adăugată pentru Uniune a programului, precum și un raport de evaluare final privind impactul pe termen mai lung, rezultatele și sustenabilitatea acțiunilor, precum și sinergiile cu alte programe. [AM 62]

(75a)  În vederea completării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește adoptarea programului (programelor) de lucru. [AM 63]

(76)  Lista O listă deschisă cu bolile animalelor și zoonozele care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul măsurilor de urgență și pentru finanțare în cadrul programelor de eradicare, combatere și supraveghere ar trebui stabilite pe baza bolilor animalelor menționate în capitolul 2 din partea I a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului(42), în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului(43) și în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(44). [AM 64]

(77)  Pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu acestea, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor, care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei cu bolile animalelor și zoonoze. Pentru a asigura evaluarea eficace a evoluției programului înspre atingerea obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește revizuirea sau completarea indicatorilor care măsoară gradul de realizare a obiectivelor specifice, atunci când se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Ar trebui consultate, de asemenea, părțile interesate și asociațiile de consumatori. În special, Pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, ar trebui ca Parlamentul European și Consiliul să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate. [AM 65]

(78)  În temeiul [trimitere ce urmează să fie actualizată după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM-urile: Articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(45)], persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(79)  În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(46), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(47), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(48) și Regulamentul (UE) nr. 2017/1939 al Consiliului(49), interesele financiare ale Uniunii urmează să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(50). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(80)  Prezentului regulament i se aplică Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în , și în special Regulamentul financiar și definesc în special care stabilește procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd care prevede controale ale responsabilității actorilor financiari, trebuie să se aplice acțiunilor din cadrul programului, sub rezerva unor derogări prevăzute în prezentul regulament. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii. [AM 66]

(81)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(51) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament și sub supravegherea autorităților competente din statele membre. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(52) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către Comisie în cadrul prezentului regulament și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente trebuie să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Regulamentul XXX [Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice] și orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie trebuie să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001. [AM 67]

(82)  Având în vedere faptul că obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din cauza caracterului transfrontalier al problemelor implicate, dar, datorită potențialului crescut al acțiunii Uniunii, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se enunță la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(83)  Obiectivul programului ar trebui, de asemenea, să fie acela de a asigura vizibilitatea și coerența mai mare a pieței interne a Uniunii, a competitivității și a sustenabilității întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor în special a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a acțiunilor în domeniul statisticilor europene în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al administrațiilor. [AM 68]

(84)  Regulamentul (UE) nr. 99/2013, Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(53), Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(54), Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (55), Regulamentul (UE) 2017/826 ar trebui abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(85)  Este oportună asigurarea unei tranziții neîntrerupte între programele din domeniile competitivității și sustenabilității întreprinderilor și IMM-urilor (în special în ceea ce privește microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii), protecției consumatorilor, clienților și utilizatorilor finali ai serviciilor financiare, elaborării de politici în domeniul serviciilor financiare, lanțului alimentar și al statisticilor europene, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014, Regulamentul (UE) 2017/826, Regulamentul (UE) nr. 258/2014, Regulamentul (UE) nr. 652/2014, Regulamentul (UE) nr. 99/2013 și prezentul program, în special în ceea ce privește continuarea măsurilor multianuale și evaluarea succesului programelor anterioare. [AM 69]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul privind piața unică pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne a consolida piața internă și a îmbunătăți funcționarea acesteia în domeniul competitivității și sustenabilității întreprinderilor , inclusiv (în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii), al standardizării, al protecției consumatorilor, al supravegherii pieței, al lanțului de aprovizionare cu alimente și al cadrului de finanțare a dezvoltării, elaborării și diseminării statisticilor europene în sensul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (denumit în continuare „programul”). [AM 70]

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)  „statistici europene” înseamnă statisticile dezvoltate, elaborate și diseminate la nivelul Uniunii și în statele membre, în conformitate cu articolul 3 din TUE și cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009; [AM 71]

(3)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al dreptului Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”); [AM 72]

(4)  „microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE, în versiunea din 6 mai 2003;

(4a)  „întreprindere din economia socială” înseamnă o întreprindere al cărei principal obiectiv este mai degrabă să aibă un impact social decât să facă profit pentru proprietari sau acționari, care operează prin furnizarea de bunuri și servicii pe piață și care este administrată în mod deschis și responsabil, implicând angajații, consumatorii și părțile interesate; [AM 73]

(4b)  „întreprindere publică locală” înseamnă o întreprindere locală mică de servicii publice care întrunește criteriile pentru IMM-uri și care îndeplinește activități importante pentru comunitățile locale; [AM 74]

(4c)  „rețele de întreprinderi” înseamnă gruparea unor antreprenori cu scopul de a duce la îndeplinire un proiect comun în care două sau mai multe IMM-uri desfășoară împreună una sau mai multe activități economice pentru a-și mări competitivitatea pe piață. [AM 75]

(5)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.  Programul are următoarele obiective generale:

(a)  să îmbunătățească funcționarea pieței interne și, în special, să protejeze și să capaciteze cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), prin asigurarea respectării dreptului Uniunii, prin facilitarea accesului la piețe, prin stabilirea de standarde și prin promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor, precum și prin promovarea bunăstării cadrului juridic, social și de mediu al Uniunii; să faciliteze accesul pe piață și accesul la finanțare, să promoveze concurența loială între întreprinderi și stabilirea de standarde, să asigure un nivel uniform și ridicat de protecție a consumatorilor, să consolideze supravegherea pieței în întreaga Uniune, să îmbunătățească recunoașterea reciprocă și să promoveze sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor, precum și bunăstarea animalelor; precum și să consolideze cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii; [AM 76]

(b)  să asigure dezvolte, să elaboreze și să disemineze statistici europene de înaltă calitate, comparabile și fiabile privind Europa , care să sprijine conceperea, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii, inclusiv în materie de comerț și migrație, și care să le permită cetățenilor, factorilor de decizie și autorităților de reglementare, autorităților de supraveghere, întreprinderilor, mediului academic, societății civile cetățenilor și mass-mediei să ia decizii în cunoștință de cauză și să participe activ la procesul democratic. [AM 77]

2.  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  să eficientizeze piața internă, să faciliteze prevenirea și înlăturarea obstacolelor, să sprijine dezvoltarea, implementarea și aplicarea dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor, achizițiile publice, supravegherea pieței, precum și în domenii precum dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul responsabilității extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță; prin:

(i)   facilitarea prevenirii și înlăturării obstacolelor și sprijinirea procesului de dezvoltare, implementare și aplicare a dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor și achizițiile publice, precum și în domenii precum dreptul societăților comerciale, dreptul contractual și dreptul responsabilității extracontractuale, combaterea spălării banilor, libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și concurența, inclusiv dezvoltarea de instrumente de guvernanță;

(ii)  sprijinirea supravegherii eficiente a pieței și a siguranței produselor în întreaga Uniune și participarea la combaterea contrafacerii produselor cu scopul de a garanta faptul că pe piața Uniunii sunt disponibile doar produse sigure și conforme, care oferă un nivel înalt de protecție a consumatorilor, inclusiv în cazul în care este vorba despre produse comercializate online, precum și la asigurarea unei mai mari omogeneități și capacități a autorităților de supraveghere a pieței în întreaga Uniune. [AM 78]

(b)  să îmbunătățească mărească atât competitivitatea, cât și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor și punerea în aplicare a principiului să aplice principiul adiționalității fondurilor, prin punerea la dispoziție a unor măsuri care sprijină accesul la finanțare pentru IMM-uri - accesul la piețe, inclusiv internaționalizarea IMM-urilor, un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor, competitivitatea sectoarelor, modernizarea industriei și promovarea antreprenoriatului; (obiective pentru IMM-uri), acordând o atenție deosebită nevoilor lor specifice, prin următoarele mijloace:

(i)  acordând diverse forme de sprijin pentru IMM-uri, stimulând creșterea, promovarea și crearea de IMM-uri, inclusiv de rețele de întreprinderi, dezvoltarea competențelor manageriale și promovând măsurile de extindere, care le vor facilita accesul la piețe și la procese de internaționalizare, precum și comercializarea produselor și serviciilor lor;

(ii)  creând un mediu și un cadru de afaceri favorabil pentru IMM-uri, reducând sarcina administrativă, mărind competitivitatea sectoarelor, asigurând modernizarea industriei, inclusiv transformarea lor digitală, contribuind la o economie rezilientă și eficientă din punctul de vedere al consumului de energie și al utilizării resurselor;

(iii)  promovând o cultură antreprenorială și contribuind la o formare de înaltă calitate a personalului IMM-urilor;

(iv)  promovând noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, făcând față schimbărilor structurale prin măsuri specifice, și alte forme inovatoare de acțiuni, cum ar fi preluările întreprinderilor de către lucrători, care facilitează crearea de locuri de muncă și continuitatea întreprinderilor, pe teritoriile afectate de aceste schimbări. [AM 79]

(c)  să asigure funcționarea efectivă a pieței interne prin procese de standardizare care:

(i)  permit finanțarea organismelor europene de standardizare și a participării participarea tuturor părților interesate relevante în procesul de stabilire a standardelor europene; [AM 80]

(ii)  sprijină dezvoltarea unor standarde de raportare financiară internațională și de audit de înaltă calitate, facilitează integrarea acestora în dreptul Uniunii și/sau promovează inovarea și elaborarea celor mai bune practici în raportarea de informații de către întreprinderi, atât cele de dimensiuni mici, cât și cele de dimensiuni mari; [AM 81]

(d)  să promoveze interesele consumatorilor și să asigure un nivel înalt și uniform de protecție a consumatorilor și siguranță a produselor prin: [AM 82]

(i)  capacitarea, sprijinirea și educarea consumatorilor, întreprinderilor și societății civile; asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a unui consum durabil și a siguranței produselor, în special prin pentru cei mai vulnerabili consumatori, pentru a spori echitatea, transparența și încrederea în piața unică; sprijinirea autorităților responsabile cu aplicarea legislației și a organizațiilor care reprezintă consumatorii și prin acțiuni de cooperare, abordând, printre altele, problemele ridicate de tehnologiile existente și emergente, inclusiv acțiunile care vizează îmbunătățirea trasabilității produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare; standarde de calitate în întreaga Uniune și abordarea problemei standardelor duble de calitate a produselor; creșterea gradului de conștientizare cu privire la drepturile consumatorilor în temeiul legislației Uniunii și garantarea faptului că toți consumatorii au acces la căi mecanisme eficiente de recurs și furnizarea de informații adecvate cu privire la piețe și consumatori, precum și promovarea consumului durabil printr-o mai mare informare a consumatorilor privind caracteristicile specifice și impactul bunurilor și serviciilor asupra mediului; [AM 83]

(ii)  îmbunătățirea participării consumatorilor, a altor utilizatori finali ai serviciilor financiare și a societății civile la elaborarea politicilor privind serviciile financiare; promovarea unei mai bune înțelegeri a sectorului financiar și a diferitelor categorii de produse financiare comercializate și garantarea intereselor consumatorilor în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul; [AM 84]

(e)  să contribuie la creșterea nivelului sănătății umane și siguranței persoanelor, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar de aprovizionare cu produse alimentare și hrană pentru animale și în domeniile conexe, inclusiv prin prevenirea și eradicarea bolilor și a organismelor dăunătoare și prin măsuri de urgență adoptate în situații de criză la scară largă și în cazul unor evenimente neprevăzute care afectează sănătatea animalelor sau a plantelor, precum și să sprijine creșterea nivelului de bunăstare a animalelor precum și și să dezvolte producerea și consumul de alimente produse agroalimentare sustenabile la prețuri accesibile, precum și să stimuleze cercetarea, inovarea și schimbul de cele mai bune practici între părțile interesate în aceste domenii. [AM 85]

(f)  să dezvolte, să elaboreze, să disemineze și să comunice statistici europene de înaltă calitate privind Europa, la timp, cu imparțialitate și într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, prin consolidarea parteneriatelor cu Sistemul Statistic European menționat la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și cu toate părțile externe relevante, utilizând surse de date multiple, metode avansate de analiză a datelor, sisteme inteligente și tehnologii digitale și asigurând o defalcare națională și, acolo unde este posibil, o defalcare regională. [AM 86]

Articolul 4

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 4 088 580 000 EUR 6 563 000 000 EUR la prețurile curente. [AM 87]

2.  În cadrul sumei prevăzute la alineatul (1), sumele orientative prezentate mai jos trebuie alocate pentru următoarele obiective:

(-a)  394 590 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i); [AM 88]

(-aa)  396 200 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii); [AM 89]

(a)  1 000 000 000 EUR 3 122 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b); [AM 90]

(aa)  220 510 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c); [AM 91]

(b)  188 000 000 EUR 198 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i); [AM 92]

(c)  1 680 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e);

(d)  552 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (f).

3.  Suma prevăzută la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului, în special cu privire la activitățile pregătitoare, de monitorizare, verificare, audit și de evaluare, precum și la utilizarea rețelelor de tehnologia informațiilor, cu accent pe prelucrarea informațiilor și schimbul de informații, precum și la utilizarea și dezvoltarea instrumentelor de tehnologia informațiilor instituționale. Pentru a asigura disponibilitatea maximă a programului de a finanța acțiunile vizate de obiectivele programului, costurile totale aferente sprijinului tehnic și administrativ nu depășesc 5 % din valoarea pachetului financiar menționat la alineatul (1). [AM 93]

4.  Pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e), angajamentele bugetare care acoperă mai mult de un exercițiu financiar, pot fi defalcate în tranșe anuale care se întind pe mai mulți ani.

5.  Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia angajează bugetul pentru grantul atribuit pentru măsuri de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar din cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament după evaluarea cererilor de plată transmise de către statele membre.

5a.  Ar trebui introdus un mecanism specific pentru accesul direct al lanțului alimentar la rezerva pentru situații de criză a Comisiei, în situații de urgență la scară largă, astfel încât să se asigure o finanțare suficientă pentru măsurile prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (e). [AM 94]

6.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program la cererea acestora. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) a aceluiași articol. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  Membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și acestea;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  țările terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)  să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora;

(iii)  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

(iv)  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.  Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

3.  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare](56).

CAPITOLUL II

GRANTURI

Articolul 7

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 8

Acțiuni eligibile

1.  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile în vederea finanțării.

2.  Sunt eligibile în special următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3:

(a)  crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă, inclusiv a întreprinderilor, a cetățenilor, și a consumatorilor, a societății civile și a autorităților publice, prin campanii transparente de informare schimburi de informații și sensibilizare, în special în ceea ce privește normele aplicabile ale Uniunii și drepturile consumatorilor și ale întreprinderilor, schimbul de bune practici, promovarea de bune practici și de soluții inovatoare, schimbul de expertiză și de cunoștințe și diseminarea acestora și organizarea de cursuri de formare pentru promovarea alfabetizării digitale a cetățenilor și întreprinderilor; [AM 95]

(b)  furnizarea de mecanisme pentru cetățeni, consumatori, utilizatori finali, societatea civilă, sindicate și reprezentanții întreprinderilor din Uniune, în special cei ai IMM-urilor, astfel încât aceștia să contribuie la discuții politice, elaborarea de politici și procesul decizional, în special prin sprijinirea funcționării organizațiilor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii; [AM 96]

(c)  consolidarea capacităților, facilitarea și coordonarea unor acțiuni comune între statele membre și între autoritățile competente ale statelor membre și între autoritățile competente ale statelor membre și Comisie, agențiile descentralizate ale Uniunii și autoritățile din țări terțe, mai ales a unor acțiuni comune care vizează consolidarea siguranței produselor, asigurarea respectării normelor de protecție a consumatorilor în Uniune și trasabilitatea produselor; [AM 97]

(d)  sprijinirea punerii efective în aplicare de către statele membre și a modernizării cadrului juridic al Uniunii și a adaptării rapide a acestuia la mediul în continuă schimbare, precum și sprijinirea soluționării unor aspecte legate de digitalizare, inclusiv prin colectarea de date și analiza acestora; studii, evaluări și recomandări de politici; organizarea unor activități demonstrative și proiecte pilot; activități de comunicare; dezvoltarea de instrumente informatice dedicate care să asigure funcționarea transparentă, echitabilă și eficientă a pieței interne. [AM 98]

2a.  Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) sunt eligibile pentru finanțare:

(a)  coordonarea și cooperarea între autoritățile de supraveghere a pieței și alte autorități relevante din statele membre, în special prin Rețeaua Uniunii pentru conformitatea produselor;

(b)  dezvoltarea și întreținerea instrumentelor informatice utilizate pentru schimbul de informații privind supravegherea pieței și controalele la frontierele externe;

(c)  sprijinirea dezvoltării de acțiuni și teste comune în domeniul siguranței și conformității produselor, inclusiv în ceea ce privește produsele conectate și produsele comercializate online;

(d)  cooperarea, proiectele comune și schimbul de bune practici între autoritățile de supraveghere a pieței și organismele relevante din țări terțe;

(e)  sprijinirea strategiilor de supraveghere a pieței, colectarea de cunoștințe și de informații, testarea capacităților și a dotărilor, evaluările inter pares, programele de formare, asistența tehnică și consolidarea capacităților pentru autoritățile de supraveghere a pieței;

(f)  evaluarea procedurilor de omologare de tip și verificarea conformității autovehiculelor de către Comisie. [AM 99]

3.  Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sunt eligibile pentru finanțare:

(a)  punerea la dispoziție a unor forme diverse de sprijin pentru IMM-uri; [AM 100]

(b)  facilitarea accesului microîntreprinderilor, IMM-urilor și rețelelor de întreprinderi la piețe, inclusiv la piețele din afara Uniunii, sprijinirea acestora în abordarea provocărilor globale, de mediu, economice și societale și internaționalizarea întreprinderilor, facilitarea sprijinului pentru acestea pe parcursul ciclului lor de viață, precum și consolidarea poziției de lider în antreprenoriat și industrie deținută de Uniune în cadrul lanțurilor valorice globale , inclusiv Rețeaua întreprinderilor europene; [AM 101]

(c)  abordarea problemelor legate de barierele de pe piață, reducerea sarcinii administrative, inclusiv reducerea obstacolelor în calea înființării de întreprinderi și a începerii de afaceri și crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru a le permite microîntreprinderilor și IMM-urilor să profite de avantajele pieței interne, inclusiv de accesul la finanțare, și prin oferirea de orientări adecvate, programe de mentorat și îndrumare pentru furnizarea de servicii pentru întreprinderi bazate pe cunoaștere; [AM 102]

(d)  facilitarea dezvoltării și creșterii întreprinderilor sustenabile, mai buna informare a microîntreprinderilor și IMM-urilor în legătură cu legislația Uniunii, inclusiv legislația în domeniul mediului și energiei, îmbogățindu-și competențele și calificările și facilitând noi modele de afaceri și lanțuri valorice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să stimuleze transformarea industrială, tehnologică și organizatorică sustenabilă în toate sectoarele de producție și de servicii; [AM 103]

(e)  sprijinirea întărirea competitivității și sustenabilității întreprinderilor și a unor sectoare întregi ale economiei, sprijinirea adoptării de către IMM-uri și microîntreprinderi a inovării tehnologice, organizatorice și sociale, creșterea responsabilității sociale a întreprinderilor și intensificarea colaborării de-a lungul lanțului valoric prin conectarea strategică a ecosistemelor și a clusterelor, inclusiv inițiativa comună privind clusterele; [AM 104]

(f)  promovarea unui mediu de afaceri antreprenorial și a culturii antreprenoriale, inclusiv lărgirea programului de mentorat pentru noi antreprenori și sprijinirea întreprinderilor nou-înființate, a sustenabilității și extinderii activității întreprinderilor, acordând o atenție deosebită potențialilor noi antreprenori (de exemplu, tinerii, femeile), precum și altor grupuri-țintă specifice, cum ar fi grupurile dezavantajate din punct de vedere social sau grupurile vulnerabile. [AM 105]

3a.  La implementarea obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), Comisia poate, în plus față de acțiunile menționate la alineatul (3) literele (a)-(f) de la prezentul articol, să sprijine următoarele acțiuni specifice:

(a)  accelerarea, susținerea și extinderea serviciilor de consultanță prin Rețeaua întreprinderilor europene pentru a furniza servicii integrate de sprijin pentru afaceri cu ghișeu unic IMM-urilor din Uniune care doresc să exploreze oportunitățile existente pe piața internă și în țările terțe și pentru a verifica prin monitorizare că acestea din urmă mențin un nivel comparabil de calitate a serviciilor în toate statele membre;

(b)  sprijinirea creării de rețele de întreprinderi;

(c)  sprijinirea și extinderea programelor de mobilitate pentru noii antreprenori („Erasmus pentru tinerii antreprenori”) menite să îmbunătățească abilitatea acestora de a-și îmbogăți cunoștințele, competențele și atitudinea de întreprinzători precum și să le dezvolte capacitățile tehnice și de gestionare a întreprinderilor;

(d)  sprijinirea extinderii IMM-urilor prin intermediul unor proiecte majore de extindere a întreprinderilor, bazate pe valorificarea oportunităților oferite de piață (instrumentul de extindere a activității IMM-urilor);

(e)  sprijinirea unor activități sectoriale specifice în domenii caracterizate printr-o proporție mare de microîntreprinderi și IMM-uri și o contribuție însemnată la PIB-ul Uniunii, precum sectorul turismului. [AM 106]

3b.  Acțiunile întreprinse prin Rețeaua întreprinderilor europene menționate la alineatul (3a) litera (a) de la prezentul articol pot cuprinde, printre altele:

(a)  facilitarea internaționalizării IMM-urilor și identificarea partenerilor de afaceri pe piața internă, cooperarea economică transfrontalieră în domeniul C&D și parteneriate de transfer de tehnologie, cunoștințe și inovații;

(b)  furnizarea de informații, îndrumări și consiliere personalizată despre legislația și oportunitățile de finanțare ale Uniunii, precum și despre inițiativele Uniunii cu impact asupra afacerilor, inclusiv în materie de fiscalitate, drepturi de proprietate, mediu și obligații legate de energie și aspecte din domeniul muncii și protecției sociale;

(c)  facilitarea accesului IMM-urilor la expertiză în domeniul mediului, al climei, al eficienței energetice și al performanței;

(d)  dezvoltarea rețelei cu ajutorul altor rețele de informații și consiliere ale Uniunii și statelor membre, îndeosebi EURES, centrele de inovare ale Uniunii și platforma de consiliere InvestEU.

Serviciile prestate de Rețea în beneficiul altor programe ale Uniunii sunt finanțate de programele respective.

Comisia acordă prioritate acțiunilor de îmbunătățire a părților sau elementelor Rețelei care nu sunt conforme cu standardul minim pentru a furniza un sprijin omogen microîntreprinderilor și IMM-urilor din toată Uniunea.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili indicatori și standarde minime care să măsoare impactul Rețelei în raport cu obiectivele specifice și eficacitatea acțiunilor pentru IMM-uri.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20, pentru a stabili noi forme de sprijin pentru IMM-uri neprevăzute la prezentul alineat. [AM 107]

4.  Acțiunile prevăzute la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și de punere în practică a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament sunt eligibile pentru finanțare.

5.  Acțiunile de acordare de sprijin pentru activitățile care vizează dezvoltarea, aplicarea, evaluarea și monitorizarea standardelor internaționale în domeniul raportării financiare și al auditului și supravegherea proceselor lor de stabilire a standardelor și punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii) sunt eligibile pentru finanțare.

5a.  Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) sunt eligibile pentru finanțare:

(a)  educarea consumatorilor și creșterea gradului de conștientizare de către aceștia a drepturilor lor prin educație pe tot parcursul vieții privind normele UE în materie de protecție a consumatorilor și capacitarea consumatorilor pentru a face față noilor dificultăți generate de evoluția tehnologică și de digitalizare, inclusiv nevoile specifice ale consumatorilor vulnerabili;

(b)  asigurarea și facilitarea accesului tuturor consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor și de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind căile de atac posibile;

(c)  sprijinirea unei mai bune aplicări a legislației în materie de protecție a consumatorilor, acordând o atenție deosebită cazurilor transfrontaliere sau cazurilor care implică părți terțe, coordonării și cooperării eficace între organismele naționale de aplicare a legii și cooperării în materie de aplicare a legii cu țările terțe;

(d)  favorizarea unui consum sustenabil, prin sensibilizarea consumatorilor cu privire la durabilitatea produsului, la impactul acestuia asupra mediului și la caracteristicile sale de proiectare ecologică, promovarea drepturilor consumatorilor în acest sens și posibilitatea de a recurge la căi de atac în cazul produselor care se defectează prematur. [AM 108]

6.  Acțiunile stabilite în anexa I de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) sunt eligibile pentru finanțare.

7.  Acțiunile stabilite în anexa II de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) sunt eligibile pentru finanțare.

Articolul 9

Entități eligibile

1.  Criteriile de eligibilitate prevăzute la alineatele (2)-(7) din prezentul articol se aplică în plus față de criteriile prevăzute la articolul 197 din Regulamentul financiar.

2.  Pe lângă condițiile de eligibilitate prevăzute la alineatele (3)-(7), următoarele entități sunt eligibile în cadrul programului:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legate de acesta;

(ii)  o țară terță asociată la program în conformitate cu articolul 5;

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională;

(c)  entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt eligibile în mod excepțional pentru participare, cu condiția ca acțiunea să urmărească obiectivele Uniunii și ca activitățile din afara Uniunii să contribuie la eficacitatea intervențiilor efectuate pe teritoriile statului membru cărora li se aplică Tratatele.

3.  Entitățile Comisia le poate permite entităților juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program să participe la următoarele acțiuni: [AM 109]

(a)  acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(b)  acțiunile de sprijinire a protecției consumatorilor care vizează punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i).

Entitățile care participă la acțiunile menționate la literele (a) și (b) nu au dreptul să primească contribuții financiare din partea Uniunii, în special dacă există un risc de transfer al tehnologiilor inovatoare, cu excepția cazului în care acest lucru este indispensabil programului, în special în ceea ce privește competitivitatea și accesul la piețe al întreprinderilor din Uniune sau în ceea ce privește protecția consumatorilor stabiliți în Uniune. Această excepție nu se aplică în cazul entităților care au scop lucrativ. [AM 110]

4.  Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 sunt eligibile.

5.  Pentru acțiunile care sprijină protecția consumatorilor, punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) și cu privire la Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, sunt eligibile următoarele organisme:

(a)  un organism desemnat de un stat membru sau de o țară terță prevăzută la articolul 5, care este un organism fără scop lucrativ selectat printr-o procedură transparentă;

(b)  un organism public.

6.  Țări terțele, asociate sau neasociate la program, sunt eligibile pentru următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e):

(a)  măsurile de protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe sau al unui stat membru, a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III sau a organismelor dăunătoare plantelor enumerate în programul de lucru menționat la articolul 16;

(b)  măsurile de protecție, sau alte activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica anexa III acolo unde este necesar pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu animale, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune.

Cu excepția cazurilor de boli ale animalelor și de organisme dăunătoare plantelor care au un impact semnificativ asupra Uniunii, în principiu, țările neasociate ar trebui să își autofinanțeze participarea la acțiunile menționate la literele (a) și (b).

7.  Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, sunt eligibile următoarele entități juridice:

(a)  institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(b)  pentru acțiunile de sprijinire a rețelelor de colaborare, alte organisme care funcționează în domeniul statisticii și care nu sunt autoritățile menționate la litera (a) din prezentul alineat;

(c)  organizațiile non-profit, fără conflicte de interese de natură industrială, comercială, de afaceri sau de altă natură și care au drept obiective și activități principale promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a Codului de practici al statisticilor europene menționat la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și punerea în aplicare a noilor metode de elaborare a statisticilor europene care au drept scop îmbunătățirea eficienței și sporirea calității la nivelul Uniunii.

Articolul 10

Beneficiari desemnați

Următoarele entități pot beneficia de un grant în cadrul programului, fără a se recurge la o cerere de propuneri:

(a)  pentru acțiunile în domeniul supravegherii pieței de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament, autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre, astfel cum sunt menționate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și la articolul 11 din [Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele](57); [AM 111]

(b)  pentru acțiunile în domeniile acreditării și supravegherii pieței vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din prezentul regulament, organismul recunoscut în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, pentru a efectua activitățile menționate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008; [AM 112]

(c)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

(d)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB);

(e)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) în legătură cu reprezentarea interesului consumatorilor la nivelul Uniunii, Organizația Europeană a Consumatorilor (Bureau Européen des Unions de Consommateurs - BEUC) și Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), cu condiția ca acestea să nu aibă interese conflictuale și să reprezinte prin membrii lor interesele consumatorilor din Uniune în cel puțin două treimi din statele membre;

(f)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (ii), Finance Watch și Better Finance, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții care vor face obiectul unei evaluări anuale:

(i)  entitățile rămân neguvernamentale, non-profit și independente de orice interes industrial, comercial sau economic;

(ii)  ele evită orice conflict de interese și reprezintă, prin membrii lor, interesele consumatorilor din Uniune și ale altor utilizatori finali din domeniul serviciilor financiare;

(g)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(i)  autoritățile competente ale statelor membre și entitățile lor afiliate, laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și centrele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolele 92, 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului(58) și organizațiile internaționale;

(ii)  numai în cazul acțiunilor descrise în temeiul articolului 9 alineatul (6) literele (a) și (b) din prezentul regulament, țările terțe asociate sau neasociate la program;

(h)  pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Cu privire la litera (e) de la primul alineat al prezentului articol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 în vederea adaptării listei de entități care pot primi un grant în cadrul programului, pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i). [AM 113]

Articolul 11

Criterii de evaluare și de atribuire

Comitetul (comitetele) de evaluare pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului (obiectivelor) specific(e) prevăzut(e) la articolul 3 alineatul (2) poate (pot) fi alcătuit(e) în totalitate sau parțial din experți externi. Activitatea comitetului (comitetelor) de evaluare se bazează pe principiul transparenței, al egalității de tratament și al nediscriminării. [AM 114]

Articolul 12

Reguli de cofinanțare

1.  Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament în ceea ce privește autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre și din țările terțe asociate la program și instalațiile de testare ale Uniunii menționate la articolul 20 din [Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele], programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni, cu condiția neîncălcării principiului cofinanțării, astfel cum este definit în Regulamentul financiar. [AM 115]

2.  Pentru granturile atribuite Consiliului de supraveghere a interesului public (PIOB) în vederea punerii în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), dacă finanțarea acordată de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) într-un anumit an se ridică la peste două treimi din finanțarea anuală totală, contribuția anuală pentru respectivul an se limitează la o sumă maximă prevăzută în programul de lucru menționat la articolul 16.

3.  Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile, cu condiția neîncălcării principiului de cofinanțare definit la articolul 190 din Regulamentul financiar.

4.  Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, programul poate finanța până la 95 % din costurile eligibile ale acțiunilor de sprijinire a rețelelor de colaborare menționate la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 13

Costuri eligibile

În plus față de criteriile stabilite în articolul 186 din Regulamentul financiar, următoarele criterii privind eligibilitatea costurilor se aplică pentru acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(a)  după cum se menționează la articolul 193 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar, costurile sunt eligibile înainte de data începerii acțiunii;

(b)  aceste costuri pot fi, de asemenea, eligibile ca urmare a luării de măsuri în legătură cu suspectarea apariției unei boli sau a prezenței unui organism dăunător, cu condiția ca apariția bolii sau prezența organismului dăunător să fi fost ulterior confirmată.

Costurile menționate la alineatul (1) litera (a) sunt eligibile de la data notificării Comisiei în legătură cu apariția bolii sau cu prezența organismului dăunător.

Articolul 14

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui program al Uniunii care contribuie se aplică contribuției pe care acesta o aduce la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională, în conformitate cu documentele de stabilire a condițiilor pentru acordarea de sprijin.

2.  Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul programului;

(b)  respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare.

pot beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune, a Fondului Social European Plus sau a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu alineatul 5 din articolul [67] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] sau Regulamentul (UE) XX [de instituire a Programului Europa digitală], în special obiectivul privind competențele digitale avansate, și articolul [8] sau Regulamentul (UE) XX [Finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie compatibile cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului care acordă sprijin. [AM 116]

3.  O operațiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor programe ale Uniunii. În astfel de cazuri, cheltuielile declarate într-o cerere de plată nu sunt declarate într-o cerere de plată pentru alt program.

4.  Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată se poate calcula proporțional pentru fiecare program în cauză, în conformitate cu documentul care stabilește condițiile pentru a beneficia de sprijin.

CAPITOLUL III

OPERAȚIUNI DE FINANȚARE MIXTĂ

Articolul 15

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, PUNERE ÎN APLICARE ȘI CONTROL

Articolul 16

Punerea în aplicare a programului

1.  Programul este pus în aplicare prin Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 20 în vederea completării prezentului regulament, pentru a adopta programul (programele) de lucru menționate la în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru sunt anuale sau multianuale și stabilesc, în special, obiectivele care vor fi urmărite, rezultatele preconizate, modalitățile de punere în aplicare a acestor acțiuni și cuantumul total al planului de finanțare. De asemenea, programele conțin o descriere detaliată a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicație privind cuantumul alocat fiecărei acțiuni și un calendar orientativ al punerii în aplicare. Programele de lucru stabilesc, unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă. [AM 117]

2.  Programele de lucru de punere în aplicare a obiectivului Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 20 în vederea completării prezentului regulament prin adoptarea de programe de lucru, în conformitate cu obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e), astfel cum sunt stabilite în anexa I, sunt adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2). [AM 118]

3.  Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, acțiunile prevăzute în anexa II la prezentul regulament de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament sunt puse în aplicare în conformitate cu articolele 14 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 17

Monitorizare și raportare

1.  Indicatorii pentru raportările privind progresele la nivelul eficacității și eficienței programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2) sunt stabiliți în anexa IV. [AM 119]

2.  Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20, pentru a revizui sau a completa indicatorii din anexa IV, acolo unde consideră necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 18

Evaluare

1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de În termen de ... [patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului], Comisia întocmește un raport de evaluare intermediară a acestuia, în care menționează gradul de realizare a obiectivelor acțiunilor sprijinite de program, rezultatele și efectele sale, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. [AM 120]

3.  În legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Comisia pregătește un raport anual cu privire la activitatea Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (IFRS) în ceea ce privește dezvoltarea Standardelor internaționale de raportare financiară, a PIOB și a EFRAG. Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului.

4.  În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comisia se consultă cu Comitetul Sistemului Statistic European în cazul unora dintre evaluările care au legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, înainte de adoptarea și transmiterea acestora către Parlamentul European și Consiliu.

5.  La În termen de ... [trei ani de la finalul punerii in aplicare a programului], dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. întocmește un raport de evaluare finală privind impactul pe termen lung al programului, evaluând rezultatele și durabilitatea acțiunilor și sinergiile între diferitele programe de lucru. [AM 121]

6.  Comisia comunică prezintă rapoartele de evaluare menționate la alineatele (2) și (5), însoțite de concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și le pune la dispoziția publicului. Dacă este necesar, rapoartele sunt însoțite de propuneri de modificare a programului. [AM 122]

Articolul 19

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF.

Articolul 20

Exercitarea delegării de competențe

1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 8 alineatul (3b), 9, 10, 16 și 17, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028. [AM 123]

3.  Delegarea de competențe, menționată la articolele 8 alineatul (3b), 9, 10, 16 și 17 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe indicate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 124]

4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8 alineatul (3b), 9, 10, 16 și 17 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 125]

Articolul 21

Procedura comitetelor

1.  Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, instituit prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(59). Comitetul respectiv reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(60). [AM 126]

2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă de membri ai comitetului solicită acest lucru.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 22

Informare, comunicare și publicitate

1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură transparența și vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. [AM 127]

2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, abordabile, astfel încât să sensibilizeze consumatorii, cetățenii, întreprinderile – în special IMM-urile – și administrațiile publice cu privire la resursele furnizate prin instrumentele financiare ale prezentului regulament, precum și la acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3. [AM 128]

3.  Comisia (EUROSTAT) desfășoară activități de informare și comunicare privind punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f), acțiunile și rezultatele acestuia, dacă ele au legătură cu colectarea, dezvoltarea, elaborarea și diseminarea statisticilor europene, în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009. [AM 129]

Articolul 23

Abrogare

Regulamentele (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

1.  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la finalizarea acestora, în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826 care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la finalizarea acestora.

2.  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în cadrul programelor precedente stabilite prin actele enumerate la alineatul (1).

3.  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) și pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Acțiuni eligibile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e)

Următoarele acțiuni, executate în principal prin intermediul granturilor și al achizițiilor publice și vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e), sunt eligibile pentru finanțare:

1.  Măsuri de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar

1.1.  Măsuri de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar, care trebuie adoptate ca urmare a confirmării apariției uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III sau a confirmării prezenței unuia sau mai multor organisme dăunătoare sau în cazul în care există o amenințare directă la adresa stării de sănătate umană, a animalelor și a plantelor din Uniune.

Măsurile menționate la primul paragraf sunt puse în aplicare imediat și punerea lor în aplicare este conformă cu dispozițiile prevăzute în dreptul relevant al Uniunii.

1.2.  În ceea ce privește urgențele fitosanitare, următoarele măsuri luate de statele membre pentru combaterea primului focar de organisme dăunătoare dintr-o anumită zonă:

(a)  măsurile de prevenire a răspândirii, izolare și/sau eradicare a unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului(61) sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din respectivul regulament; [AM 130]

(b)  măsurile de prevenire a răspândirii, izolare și/sau eradicare a unui organism dăunător, care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și care pot fi calificate drept organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate la articolul respectiv sau la articolul 30 alineatul (1) din respectivul regulament; [AM 131]

(c)  măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii organismului dăunător, împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare menționate la litera (a) de la prezentul punct și măsurile de izolare menționate la litera (b) menționate la literele (a) și (b) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone, restricționând, acolo unde este necesar, libera circulație a purtătorilor în statele membre înconjurătoare. [AM 132]

(ca)  măsurile de eradicare a unui organism dăunător care a apărut brusc, chiar dacă nu este considerat un organism dăunător de carantină pentru UE, ci rezultatul unor fenomene climatice extreme sau al schimbărilor climatice într-un stat membru. [AM 133]

1.3.  Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată, de asemenea, pentru următoarele măsuri:

1.3.1.  Măsurile de protecție luate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țările și teritoriile de peste mări, a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III, precum și în privința măsurilor de protecție, sau a altor activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune;

1.3.2.  Măsurile menționate în prezenta anexă luate de două sau mai multe state membre care colaborează îndeaproape pentru a controla epidemia;

1.3.3.  Constituirea de stocuri de produse biologice destinate controlului bolilor animalelor și al zoonozelor enumerate în anexa III, în cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru, consideră că stabilirea unor astfel de stocuri este necesară în statul membru respectiv;

1.3.4.  Constituirea de stocuri de produse biologice sau achiziționarea de doze de vaccin în cazul în care apariția sau evoluția într-o țară terță sau într-un stat membru a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III ar putea constitui o amenințare pentru Uniune.

1.3.4a.  În cazul în care există suspiciuni privind apariția unui focar de boală a animalelor și/sau apariția unor organisme dăunătoare, vor trebui intensificate în mod semnificativ verificările și monitorizarea în întreaga UE, pe teritoriul Uniunii și la frontierele sale externe; [AM 134]

1.3.4b.   Măsuri de monitorizare a apariției unor dăunători și boli cunoscute, precum și a unora necunoscute în prezent. [AM 135]

2.  Programe veterinare și fitosanitare anuale și multianuale

2.1.  Programele veterinare și fitosanitare anuale și multianuale pentru prevenirea, eradicarea, controlul și supravegherea bolilor animalelor și a zoonozelor enumerate în anexa III și a organismelor dăunătoare plantelor trebuie puse în aplicare în conformitate cu dispozițiile prevăzute în dreptul Uniunii relevant. [AM 136]

Condițiile pentru ca acțiunile să fie eligibile pentru finanțare sunt stabilite în programul de lucru menționat la articolul 16.

Programele sunt transmise Comisiei până la data de 31 mai a anului anterior perioadei de punere în aplicare stabilite inițial.

În urma prezentării unor rapoarte financiare intermediare de către beneficiari, Comisia poate, dacă este necesar, să modifice acordurile de grant pentru întreaga perioadă de eligibilitate.

Aceste programe ar trebui să reflecte noile realități produse de schimbările climatice și diversitatea acestora la nivel european; ele ar trebui, de asemenea, să contribuie la prevenirea eroziunii biodiversității europene. [AM 137]

2.2.  În cazul în care apariția sau evoluția uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III este susceptibilă să constituie o amenințare la adresa stării de sănătate a Uniunii și pentru a proteja Uniunea de introducerea uneia dintre respectivele boli sau zoonoze sau dacă este nevoie de măsuri de protecție pentru a veni în sprijinul stării de sănătate a plantelor din Uniune, statele membre pot include în programele lor naționale măsuri care urmează să fie puse în aplicare pe teritoriile unor țări terțe în cooperare cu autoritățile din țările respective. În aceleași condiții și pentru același obiectiv, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată direct autorităților competente din țări terțe.

2.3.  În ceea ce privește programele fitosanitare, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată statelor membre pentru următoarele măsuri:

(a)  anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței oricărui organism dăunător de carantină pentru Uniune și a unor semne sau simptome ale organismelor dăunătoare care fac obiectul măsurilor menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (1) din respectivul regulament;

(b)  anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței oricăror organisme dăunătoare, altele decât organismele dăunătoare menționate la litera (a), care ar putea reprezenta un risc emergent pentru Uniune, și a căror pătrundere sau răspândire ar putea avea un impact semnificativ pentru agricultura sau fondul forestier al Uniunii;

(c)  măsurile de prevenire a răspândirii, izolare sau eradicare a unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din respectivul regulament; [AM 138]

(d)  măsurile de prevenire a răspândirii, izolare sau eradicare a unui organism dăunător, care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și care pot fi calificate drept organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate la articolul respectiv sau la articolul 30 alineatul (1) din respectivul regulament; [AM 139]

(e)  măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii organismului dăunător, împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare menționate la litera (c) de la prezentul punct și măsurile de izolare menționate la litera (d) menționate la literele (c) și (d) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone; [AM 140]

(f)  măsurile menite să izoleze organismul dăunător, împotriva căruia au fost luate măsuri de izolare la nivelul Uniunii, în temeiul articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al articolului 30 alineatul (3) din regulamentul respectiv, într-o zonă infestată din care organismul dăunător respectiv nu poate fi eradicat, în cazul în care respectivele măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

Programul de lucru menționat la articolul 16 stabilește lista organismelor dăunătoare plantelor care urmează să fie acoperite în cadrul acestor măsuri.

3.  Activități de sprijinire a îmbunătățirii tratamentului animalelor, inclusiv măsuri menite să asigure respectarea standardelor în materie de bun tratament al animalelor pe durata transportului. [AM 141]

4.  Laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și centrele de referință ale Uniunii Europene, menționate la articolele 92, 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625.

5.  Programe de control coordonate și culegerea de informații și date, menționate la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2017/625.

6.  Activități de prevenire a deșeurilor alimentare și de combatere a fraudelor din sectorul alimentar.

7.  Activități de sprijinire a producerii și producției agroecologice, a consumului sustenabil de alimente sustenabile , care nu provoacă daune mediului și biodiversității, precum și promovarea vânzărilor directe și a lanțurilor de aprovizionare scurte. [AM 142]

8.  Bazele de date și sistemele informatizate de gestionare a informațiilor necesare pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a legislației legate de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și având o valoare adăugată demonstrată pentru ansamblul Uniunii; aplicarea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți trasabilitatea produselor, cum ar fi codurile QR de pe ambalajele produselor. [AM 143]

9.  Formarea personalului autorităților competente responsabil cu controalele oficiale și a altor părți implicate în gestionarea și/sau prevenirea unor boli ale animalelor sau a unor organisme dăunătoare plantelor, astfel cum sunt menționate la articolul 130 din Regulamentul (UE) 2017/625.

10.  Cheltuielile de deplasare, de cazare și de diurnă ale experților din statele membre care au fost numiți de Comisie să acorde asistență experților săi, astfel cum se prevede la articolul 116 alineatul (4) și la articolul 120 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 2017/625.

11.  Activități tehnice și științifice, inclusiv studii și activități de coordonare, necesare pentru a preveni apariția de dăunători și boli noi și necunoscute, a asigura punerea în aplicare corectă a normelor în domeniul legat de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și adaptarea legislației respective la evoluțiile științifice, tehnologice și societale. [AM 144]

12.  Activități desfășurate de statele membre sau de organizațiile internaționale care își desfășoară activitatea cu scopul de a atinge obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) în sprijinul elaborării și punerii în aplicare a normelor aferente obiectivului respectiv.

13.  Proiecte organizate de către unul sau mai multe state membre, cu scopul de a îmbunătăți, prin utilizarea de tehnici și protocoale inovatoare, punerea în aplicare eficientă a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

14.  Sprijin acordat inițiativelor de informare și de sensibilizare ale Uniunii și ale statelor membre menite să asigure producerea și consumul îmbunătățit, conform și sustenabil de alimente, inclusiv activități de prevenire a risipei de alimente, prin care se contribuie la economia circulară, precum și de prevenire a fraudei în sectorul alimentar, în cadrul punerii în aplicare a normelor în ceea ce privește obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e). [AM 145]

15.  Măsuri întreprinse pentru a proteja sănătatea umană, a animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor, puse în aplicare în cazul animalelor, al produselor de origine animală, al plantelor și al produselor vegetale provenind din țări terțe care sosesc la o frontieră a Uniunii.

ANEXA II

Acțiuni eligibile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f)

Punerea în aplicare a politicilor Uniunii necesită informații statistice de înaltă calitate, comparabile și fiabile cu privire la situația economică, socială, teritorială și de mediu din Uniune. În plus, statisticile europene permit cetățenilor europeni să înțeleagă și să participe la procesul și la dezbaterea democratică despre prezentul și viitorul Uniunii.

Alături de Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene, programul oferă un cadru general pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în perioada 2021-2027. Statisticile europene sunt dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu cadrul respectiv și cu principiile Codului de bune practici al statisticilor europene prin intermediul cooperării strânse și coordonate din cadrul Sistemului Statistic European (SSE).

Statisticile europene dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu prezentul cadru contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii astfel cum se prevede în TFUE și se reflectă în continuare în cadrul priorităților strategice ale Comisiei.

În punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) se întreprind următoarele acțiuni:

Uniunea economică și monetară, globalizare și comerț

–  furnizarea de statistici de înaltă calitate care stau la baza procedurii aplicabile deficitelor excesive, Programului de sprijin pentru reforme și ciclului anual al Uniunii de monitorizare și orientare economică;

–  furnizarea și, acolo unde este necesar, consolidarea principalilor indicatori economici europeni (PIEE);

–  furnizarea de statistici și de orientări metodologice cu privire la tratamentul statistic al instrumentelor bugetare și de investiții în sprijinul convergenței economice, al stabilității financiare și al creării de locuri de muncă;

–  furnizarea de statistici în scopul resurselor proprii și al remunerațiilor și pensiilor personalului UE;

–  acțiuni de îmbunătățire a cuantificării schimburilor comerciale în domeniul bunurilor și serviciilor, a investițiilor străine directe, a lanțurilor valorice globale și a impactului globalizării asupra economiilor Uniunii. [AM 146]

Piața unică, inovarea și mediul digital

–  furnizarea de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru piața unică, Planul de acțiune european în domeniul apărării și principalele domenii de inovare și cercetare;

–  furnizarea în timp util de statistici cuprinzătoare privind economia colaborativă și impactul digitalizării asupra întreprinderilor europene și asupra cetățenilor.

Dimensiunea socială a Europei

–  furnizarea în timp util de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru a sprijini Pilonul european al drepturilor sociale și politica Uniunii în materie de competențe, inclusiv, dar nu numai, de statistici privind piața muncii, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, veniturile, condițiile de viață, sărăcia, inegalitatea, protecția socială, munca nedeclarată și conturile satelit privind competențele; [AM 147]

–  furnizarea de statistici referitoare la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

–  îmbogățirea statisticilor privind migrația, în special cu privire la situația și integrarea migranților și necesitățile educaționale și nivelurile de calificare ale solicitanților de azil;

–  elaborarea de programe de recensământ al populației și al locuințelor și de statistici demografice modernizate pentru perioada de după 2021;

–  furnizarea de previziuni demografice și actualizări anuale ale acestora.

Dezvoltare durabilă, resurse naturale și mediu

–  monitorizarea progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

–  elaborarea de noi statistici pentru a sprijini strategia energetică, economia circulară și strategia privind materialele plastice;

–  furnizarea de statistici și indicatori de mediu esențiali, inclusiv privind deșeurile, apa, biodiversitatea, pădurile, utilizarea și ocuparea terenurilor, precum și de statistici legate de climă și de conturile economice de mediu;

–  furnizarea de statistici privind transportul de mărfuri și de călători pentru a sprijini politicile Uniunii și

–  elaborarea de noi indicatori pentru a monitoriza intermodalitatea și transferul modal către moduri de transport mai ecologice;

–  furnizarea în timp util de date relevante pentru acoperirea necesităților politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului și ale politicilor privind mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor.

Coeziune economică, socială și teritorială

–  furnizarea în timp util de indicatori statistici cuprinzători privind regiunile, inclusiv regiunile ultraperiferice, orașele și zonele rurale ale Uniunii, pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea politicilor de dezvoltare teritorială, precum și pentru a evalua impactul teritorial al politicilor sectoriale;

–  sprijinirea elaborării unor indicatori privind lupta împotriva spălării banilor și lupta împotriva finanțării terorismului; precum și elaborarea de statistici privind forțele de poliție și securitatea;

–  utilizarea din ce în ce mai mult a datelor geospațiale și integrarea sistematică, în toate domeniile de producție statistică, a gestionării informațiilor geospațiale.

O mai bună comunicare a statisticilor europene și promovarea lor drept sursă fiabilă în ceea ce privește lupta împotriva dezinformării online

–  promovarea sistematică a statisticilor europene drept o sursă fiabilă de probe și facilitarea recursului la acestea al verificatorilor veridicității informațiilor, al cercetătorilor și al autorităților publice în lupta împotriva dezinformării online;

–  facilitarea pentru utilizatori a accesului la statistici și a înțelegerii acestora, inclusiv prin intermediul unor vizualizări atractive și interactive, a unor servicii mai personalizate, precum date statistice la cerere și analize în sistem self-service;

–  dezvoltarea în continuare și monitorizarea cadrului pentru asigurarea calității statisticilor europene, inclusiv prin evaluări inter pares referitoare la respectarea de către statele membre a Codului de bune practici al statisticilor europene;

–  furnizarea accesului la microdate în scopuri de cercetare, respectând în același timp cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția datelor și confidențialitatea statistică.

Valorificarea beneficiilor aduse de revoluția datelor și trecerea la statistici inteligente fiabile

–  intensificarea exploatării de noi surse de date digitale și stabilirea fundamentelor unor statistici inteligente fiabile pentru producerea de noi statistici aproape în timp real cu ajutorul unor algoritmi de încredere;

–  dezvoltarea de noi abordări pentru utilizarea datelor deținute în sisteme private, prin adoptarea de calcule care păstrează confidențialitatea (privacy-preserving computation) și de metode de calcul securizat multipărți (secure multiparty computation);

–  promovarea cercetării și inovării de vârf în domeniul statisticilor oficiale, inclusiv prin utilizarea rețelelor colaborative, precum și furnizarea de programe europene de formare statistică.

Lărgirea parteneriatelor și cooperarea pe probleme statistice

–  consolidarea parteneriatului privind Sistemul Statistic European (SSE) și cooperarea cu Sistemul European al Băncilor Centrale;

–  promovarea parteneriatelor cu deținătorii de date din sectorul public și privat și cu sectorul tehnologic, pentru a facilita accesul la date în scopuri statistice, integrarea datelor provenite din surse multiple și utilizarea celor mai noi tehnologii;

–  consolidarea cooperării cu mediul academic și de cercetare, în special în ceea ce privește utilizarea de noi surse de date, a analizei datelor, precum și promovarea culturii statistice;

–  cooperarea cu organizațiile internaționale și cu țările terțe în beneficiul statisticilor globale oficiale.

ANEXA III

Lista cu boli ale animalelor și zoonoze

(1)  Pesta cabalină africană

(2)  Pesta porcină africană

(3)  Antrax

(4)  Gripa aviară (înalt patogenă)

(5)  Gripa aviară (slab patogenă)

(6)  Campilobacterioza

(7)  Pesta porcină clasică

(8)  Febra aftoasă

(9)  Pleuropneumonia contagioasă a caprelor

(10)  Morva

(11)  Infecție cu virusul bolii limbii albastre (serotipurile 1-24)

(12)  Infecție cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis

(13)  Infecție cu virusul bolii hemoragice epizootice

(14)  Infecție cu virusul dermatozei nodulare virotice

(15)  Infecție cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonie contagioasă bovină)

(16)  Infecție cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae și M. tuberculosis)

(17)  Infecție cu virusul bolii de Newcastle

(18)  Infecție cu virusul pestei micilor rumegătoare

(19)  Infecție cu virusul rabic

(20)  Infecție cu virusul febrei Văii de Rift

(21)  Infecție cu virusul pestei bovine

(22)  Infecție cu serotipurile zoonotice de Salmonella

(23)  Infestare cu Echinococcus spp

(24)  Listerioză

(25)  Variolă ovină și variolă caprină

(26)  Encefalopatii spongiforme transmisibile

(27)  Trichineloză

(28)  Encefalomielita ecvină venezueleană

(29)  E. coli verotoxigenă

Lista cu boli ale animalelor și zoonoze cuprinde:

(a)  lista de boli elaborată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429, partea 1 capitolul 2;

(b)  salmonella, zoonozele și agenții zoonotici care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 2160/20013 și a Directivei 2003/99/CE(62);

(c)  encefalopatii spongiforme transmisibile. [AM 148]

ANEXA IV

INDICATORI

[AM 149]

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 40. (2) JO C 86, 7.3.2019, p. 259. (3) JO C 62, 15.2.2019, p. 40. (4) JO C 86, 7.3.2019, p. 259. (5) Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019. (6) Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12). (7) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1). (8) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30). (9) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1). (10) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65). (11) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243). (12) COM(2018)0439 final. (13) Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33). (14) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36). (15) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12). (16) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1). (17) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19). (18) Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87). (19) Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4). (20) 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36). (21) Regulamentul (UE) 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a unor activități specifice care favorizează creșterea gradului de implicare a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în procesul de elaborare a politicilor Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru perioada 2017-2020 (JO L 129, 19.5.2017, p. 17). (22) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). (23) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164). (24) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (25) JO L 90, 28.3.2006, p. 2. (26) COM(2010)0700. (27) COM(2017)0623. (28) COM(2018)0442. (29) COM(2018)0443. (30) COM(2018)0372. (31) COM(2018)0439. (32) COM(2018)0447. (33) COM(2018)0435. (34) COM(2018)0434. (35) COM(2018)0375. (36) COM(2018)0367. (37) COM(2018)0322, articolul 10. (38) COM(2018)0382. (39) COM(2018)0393. (40) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). (41) JO L 123, 12.5.2016, p. 1. (42) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) ( JO L 84, 31.3.2016, p. 1). (43) Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1). (44) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1). (45) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană ( „Decizia de asociere peste mări” ) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1). (46) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1. (47) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1). (48) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292,15.11.96, p. 2). (49) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1). (50) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29). (51) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). (52) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1). (53) Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind un program multianual privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1926/2006/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 42). (54) Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 716/2009/CE (JO L 105, 8.4.2014, p. 1). (55) Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1). (56) [a se adăuga] (57) COM(2017)0795. (58) Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1). (59) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 031, 1.2.2002, p. 1). (60) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). (61) Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4). (62) Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (JO L 325, 12.12.2003, p. 31).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea măsurilor tehnice detaliate privind funcționarea sistemului definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre (COM(2018)0329 – C8-0317/2018 – 2018/0164(CNS))

P8_TA(2019)0074 A8-0028/2019

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0329),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0317/2018),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0028/2019),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 1 (1)  Atunci când Consiliul a adoptat, în 1967, sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin intermediul Directivelor 62/227/CEE1 și 67/228/CEE2 ale Consiliului, s-a luat un angajament pentru stabilirea unui sistem definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre Statele care să funcționeze similar unui sistem care ar funcționa într-un singur stat membru. Deoarece condițiile politice și tehnice nu erau propice unui astfel de sistem, atunci când frontierele fiscale dintre statele membre au fost eliminate, până la sfârșitul anului 1992, a fost adoptat un regim de TVA tranzitoriu. Directiva 2006/112/CE3 a Consiliului, care este în prezent în vigoare, prevede că aceste norme tranzitorii trebuie înlocuite cu un regim definitiv care se bazează, în principiu, pe impozitarea în statul membru de origine a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii. (1)  Atunci când Consiliul a adoptat, în 1967, sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin intermediul Directivelor 67/227/CEE1 și 67/228/CEE2 ale Consiliului, s-a luat un angajament pentru stabilirea unui sistem definitiv de TVA pentru impozitarea comerțului dintre statele membre Statele care să funcționeze similar unui sistem care ar funcționa într-un singur stat membru. Deoarece condițiile politice și tehnice nu erau propice unui astfel de sistem, atunci când frontierele fiscale dintre statele membre au fost eliminate, până la sfârșitul anului 1992, a fost adoptat un regim de TVA tranzitoriu. Directiva 2006/112/CE3 a Consiliului, care este în prezent în vigoare, prevede că aceste norme tranzitorii trebuie înlocuite cu un regim definitiv care se bazează, în principiu, pe impozitarea în statul membru de origine a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii. Cu toate acestea, normele tranzitorii respective se află în vigoare de mai multe decenii, fapt care a condus la un sistem de TVA tranzitoriu complex, vulnerabil în fața fraudelor transfrontaliere în materie de TVA în interiorul Uniunii. Aceste norme tranzitorii au numeroase deficiențe, care conduc la un sistem de TVA nici pe deplin eficient, nici compatibil cu cerințele unei adevărate piețe unice. Vulnerabilitățile sistemului tranzitoriu de TVA au devenit evidente deja după câțiva ani de la introducerea acestuia. De atunci, au fost adoptate o serie de măsuri legislative (îmbunătățirea cooperării administrative, reducerea termenelor pentru declarațiile recapitulative, taxarea inversă sectorială) și fără caracter legislativ. Totuși, recentele studii privind deficitul de încasare a TVA demonstrează că sumele de TVA necolectate sunt în continuare enorme. Prezenta propunere legislativă este prima de acest gen de la introducerea în 1992 a actualelor norme în materie de TVA și are ca obiectiv combaterea premiselor înșiși ale fraudei transfrontaliere. În Comunicarea sa din 28 octombrie 2015, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, Comisia a identificat complexitatea normelor actuale privind TVA ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea finalizării pieței unice. În același timp, a crescut deficitul de încasare a TVA, definit ca diferența dintre valoarea veniturilor din TVA colectate efectiv și valoarea teoretică a veniturilor care se preconizează a fi colectate, acest deficit atingând în 2015 suma de 151,5 miliarde EUR în UE-28. Acest lucru demonstrează că este necesar să se reformeze urgent și din temelii sistemul de TVA în direcția unui regim definitiv de TVA, pentru a facilita și simplifica comerțul transfrontalier din interiorul Uniunii și pentru a face ca sistemul să devină mai puțin susceptibil la fraude. __________________ __________________ 1 Prima Directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri (JO 71, 14.4.1967, p. 1301). 1 Prima Directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri (JO 71, 14.4.1967, p. 1301). 2 doua Directivă 67/228/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Structura și procedurile de aplicare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată (JO 71, 14.4.1967, p. 1303). 2 doua Directivă 67/228/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — Structura și procedurile de aplicare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată (JO 71, 14.4.1967, p. 1303). 3 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1). 3 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1). Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 1 a (nou) (1a)  De asemenea, în trecut, Comisia a susținut întotdeauna, cu sprijinul Parlamentului European, că un sistem de TVA bazat pe impozitarea la origine constituie metoda optimă pentru reducerea susceptibilității la fraudă a sistemului de TVA din UE, fiind și mai coerent cu o bună funcționare a pieței interne. Inițiativa de față se bazează, însă, pe metoda privilegiată de către statele membre de impozitare la destinație, deoarece permite un anumit grad de flexibilitate în stabilirea de către statele membre a cotelor de TVA. Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 2 (2)  Consiliul, susținut de Parlamentul European1 și de Comitetul Economic și Social2, a confirmat faptul că un sistem bazat pe impozitarea în statul membru de origine nu este realizabil și a invitat Comisia să demareze lucrări de ordin tehnic aprofundate și un dialog amplu cu statele membre pentru a examina în detaliu diferite moduri posibile de a pune în aplicare principiul impozitării la destinație3. (2)  Consiliul, susținut de Parlamentul European1 și de Comitetul Economic și Social2, a confirmat faptul că un sistem bazat pe impozitarea în statul membru de origine nu este realizabil și a invitat Comisia să demareze lucrări de ordin tehnic aprofundate și un dialog amplu cu statele membre pentru a examina în detaliu diferite moduri posibile de a pune în aplicare principiul impozitării la destinație3, pentru a se asigura impozitarea bunurilor transportate dintr-un stat membru în altul de parcă acestea ar fi furnizate și cumpărate într-un singur stat membru. Crearea unui spațiu unic pentru TVA în UE este esențială pentru reducerea costurilor de conformitate suportate de întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, în special de IMM-uri, pentru reducerea riscurilor de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA și pentru simplificarea procedurilor legate de TVA. Sistemul definitiv de TVA va consolida piața unică și va crea condiții mai bune pentru comerțul transfrontalier. Acesta ar trebui să includă modificările necesare determinate de evoluțiile tehnologice și de digitalizare. În prezenta directivă sunt stabilite măsurile tehnice pentru punerea în practică a așa-numitelor „pietre de temelie” prevăzute de Comisie în propunerea sa din 18 ianuarie 20183a. Statele membre ar trebui, așadar, să adopte decizii cu privire la „pietrele de temelie” menționate, pentru a pune în aplicare fără întârziere prezenta directivă. __________________ __________________ 1 Rezoluția Parlamentului European din 13 octombrie 2011 referitoare la viitorul taxei pe valoarea adăugată [P7_TA(2011)0436], http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=RO&reference=P7-TA-2011-0436 1 Rezoluția Parlamentului European din 13 octombrie 2011 referitoare la viitorul taxei pe valoarea adăugată [P7_TA(2011)0436], http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=RO&reference=P7-TA-2011-0436 2 Avizul Comitetului Economic și Social European din 14 iulie 2011 privind „Cartea verde privind viitorul taxei pe valoarea adăugată - Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient”, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52011AE1168 2 Avizul Comitetului Economic și Social European din 14 iulie 2011 privind „Cartea verde privind viitorul taxei pe valoarea adăugată - Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient”, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52011AE1168 3 Concluziile Consiliului privind viitorul taxei pe valoarea adăugată - cea de a 3167-a reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, Bruxelles, 15 mai 2012 (a se vedea în special punctul B.4), http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/130257.pdf 3 Concluziile Consiliului privind viitorul taxei pe valoarea adăugată - cea de a 3167-a reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, Bruxelles, 15 mai 2012 (a se vedea în special punctul B.4), http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/130257.pdf 3a Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată, COM(2018)0020, 2018/0005(CNS). Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 3 (3)  Comisia, în Planul său de acțiune privind TVA1, stabilește modificările aduse sistemului TVA care ar fi necesare pentru a dezvolta un astfel de sistem bazat pe impozitarea la destinație pentru comerțul în interiorul Uniunii prin impozitarea livrărilor transfrontaliere. Consiliul a reafirmat ulterior concluziile planului de acțiune respectiv și a afirmat printre altele că, în opinia sa, principiul impozitării în statul membru de origine prevăzut pentru sistemul definitiv de TVA ar trebui înlocuit cu principiul impozitării în statul membru de destinație2. (3)  Comisia, în Planul său de acțiune privind TVA1, stabilește modificările aduse sistemului TVA care ar fi necesare pentru a dezvolta un astfel de sistem bazat pe impozitarea la destinație pentru comerțul în interiorul Uniunii prin impozitarea livrărilor transfrontaliere. Consiliul a reafirmat ulterior concluziile planului de acțiune respectiv și a afirmat printre altele că, în opinia sa, principiul impozitării în statul membru de origine prevăzut pentru sistemul definitiv de TVA ar trebui înlocuit cu principiul impozitării în statul membru de destinație2. Modificarea respectivă ar trebui să contribuie la reducerea fraudelor transfrontaliere în domeniul TVA cu o sumă estimată de 50 de miliarde EUR anual. __________________ __________________ 1 Planul de acțiune privind TVA – Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei [COM(2016)0148 din 7.4.2016]. 1 Planul de acțiune privind TVA – Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei [COM(2016)0148 din 7.4.2016]. 2 se vedea: http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/05/25-conclusions-vat-action-plan/ 2 A se vedea: http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/05/25-conclusions-vat-action-plan/ Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 4 a (nou) (4a)   Pentru a garanta o cooperare eficientă între statele membre, Comisia ar trebui să asigure un sistem transparent, îndeosebi prin publicarea obligatorie o dată pe an a fraudelor comise în fiecare stat membru. Transparența este importantă și pentru a se putea estima amploarea fraudelor, a se sensibiliza publicul larg și a se exercita presiuni asupra statelor membre. Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 5 a (nou) (5a)   Trebuie să se acorde o atenție deosebită pozițiilor adoptate de Parlamentul European în Rezoluția sa legislativă din 3 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre [COM(2017)0569 – C8-0363/2017 – 2017/0251(CNS)], în propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată [COM(2018)0020 – C8-0023/2018 – 2018/0005(CNS)] și în Rezoluția sa legislativă din 3 iulie 2018 referitoare la propunerea modificată de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind măsuri de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată [COM(2017)0706 – C8-0441/2017 – 2017/0248(CNS)]. Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 13 (13)  Norma generală privind livrările de bunuri, inclusiv livrările de bunuri în interiorul Uniunii și prestarea de servicii, ar trebui să fie aceea că furnizorul este obligat la plata TVA. (13)  Norma generală privind livrările de bunuri, inclusiv livrările de bunuri în interiorul Uniunii și prestarea de servicii, ar trebui să fie aceea că furnizorul este obligat la plata TVA. Aceste principii noi le vor permite statelor membre să lupte mai eficient împotriva fraudelor în domeniul TVA, în special a fraudelor intracomunitare cu firme fantomă, estimate la cel puțin 50 de miliarde EUR pe an. Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 14 a (nou) (14a)   Trebuie instituite criterii stricte, care să fie aplicate în mod armonizat de către toate statele membre, pentru a identifica întreprinderile care pot beneficia de statutul de persoană impozabilă atestată și trebuie stabilite norme și dispoziții comune care să conducă la aplicarea de amenzi și sancțiuni persoanelor care nu le respectă. Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 14 b (nou) (14b)   Comisia ar trebui să aibă responsabilitatea de a prezenta orientări suplimentare și de a verifica aplicarea adecvată de către statele membre a unor astfel de criterii armonizate în întreaga Uniune. Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 15 (15)  Normele privind aplicarea temporară a mecanismului de taxare inversă pentru bunurile mobile ar trebui revizuite pentru a asigura coerența lor cu introducerea noilor norme privind persoana obligată la plata TVA pentru livrările de bunuri în interiorul Uniunii. (15)  Normele privind aplicarea temporară a mecanismului de taxare inversă pentru bunurile mobile ar trebui revizuite pentru a asigura coerența lor cu introducerea noilor norme privind persoana obligată la plata TVA pentru livrările de bunuri în interiorul Uniunii. Odată cu punerea în aplicare a prezentei directive, mecanismul temporar de taxare inversă ar putea să nu mai fie necesar. Prin urmare, Comisia ar trebui să analizeze în timp util dacă este nevoie să se revoce propunerea privind aplicarea temporară a mecanismului de taxare inversă. Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 23 (23)  În vederea asigurării coerenței obligațiilor de raportare în materie de TVA pentru întreprinderile mari, frecvența depunerii declarațiilor TVA în cadrul acestui regim special ar trebui revizuită prin adăugarea dispoziției că persoanele impozabile care fac uz de acest regim prezintă lunar declarații TVA în cadrul regimului, în cazul în care cifra lor de afaceri anuală în Uniune depășește 2 500 000 EUR. (23)  În vederea asigurării coerenței obligațiilor de raportare în materie de TVA pentru întreprinderile mari, frecvența depunerii declarațiilor TVA în cadrul acestui regim special ar trebui revizuită prin adăugarea dispoziției că persoanele impozabile care fac uz de acest regim prezintă lunar declarații TVA în cadrul regimului, în cazul în care cifra lor de afaceri anuală de TVA în Uniune depășește 2 500 000 EUR. Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 25 a (nou) (25a)   Pe lângă pierderile economice aduse persoanelor impozabile care respectă legea, nivelul înalt al nerespectării dispozițiilor respective amenință, de asemenea, coerența și coeziunea sistemului fiscal și creează un sentiment general de inechitate provocată de denaturarea concurenței. Un sistem eficient și ușor de înțeles este esențial pentru generarea de venituri publice și pentru aderarea la acesta atât de către cetățeni, cât și de către întreprinderi. Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 26 a (nou) (26a)   Datele statistice arată că infractorii profită de deficiențele sistemului și urmăresc evoluția economiei, precum și creșterea dinamică a cererii pentru anumite bunuri. Prin urmare, trebuie instituit un sistem suficient de dinamic pentru a face față practicilor nocive și pentru a reduce atât nivelul nerespectării premeditate (fraude), cât și nivelul nerespectării neintenționate. Amendamentul 14 Propunere de directivă Considerentul 26 b (nou) (26b)   Pentru a facilita comerțul și a spori securitatea juridică în cadrul pieței unice, Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să creeze un portal internet cuprinzător și accesibil publicului larg pentru informarea agenților economici cu privire la sistemul de TVA din Uniune, cu un accent deosebit pe nevoile IMM-urilor care desfășoară activități comerciale transfrontaliere în interiorul Uniunii. Acest portal multilingv ar trebui să ofere acces rapid la informații actualizate și exacte referitoare la punerea în aplicare a sistemului de TVA în diferite state membre și, în special, la cotele TVA corecte aplicabile diferitelor bunuri și servicii în diferite state membre, precum și referitoare la condițiile pentru cota zero. Un astfel de portal ar putea contribui, de asemenea, la soluționarea actualului deficit de încasare a TVA. Amendamentul 15 Propunere de directivă Considerentul 26 c (nou) (26c)   Ghișeul unic este nucleul noului sistem bazat pe impozitarea la destinație, fără de care complexitatea sistemului de TVA și sarcina administrativă ar crește semnificativ. Pentru a garanta interoperabilitatea, ușurința utilizării și viitoarea invulnerabilitate la fraude, ghișeele unice pentru întreprinderi ar trebui să utilizeze un sistem informatic transfrontalier armonizat, bazat pe standarde comune, care să permită extragerea și introducerea în mod automat a datelor, de exemplu prin utilizarea unor formulare-tip unitare. Amendamentul 16 Propunere de directivă Considerentul 28 (28)  Ca urmare a introducerii livrărilor de bunuri în interiorul Uniunii ca și concept nou, este oportun să se înlocuiască termenul „Comunitate” cu „Uniune”, pentru a asigura o utilizare actualizată și coerentă a termenului. (28)  Ca urmare a introducerii livrărilor de bunuri în interiorul Uniunii ca un concept nou, este oportun să se înlocuiască termenul „Comunitate” cu „Uniune” în tot cuprinsul directivei, pentru a asigura o utilizare actualizată și coerentă a termenului. Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 30 a (nou) (30a)  Măsurile legislative menite să reformeze regimul de TVA, să combată frauda în materie de TVA și să reducă deficitul de încasare a TVA se pot solda cu succes numai dacă administrațiile fiscale ale statelor membre cooperează mai strâns în spiritul încrederii reciproce și fac schimb de informații pertinente care să le permită să-și îndeplinească atribuțiile. Amendamentul 18 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 8 (4a)  Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 8 „Articolul 8 În cazul în care Comisia consideră că dispozițiile prevăzute la articolele 6 și 7 nu mai sunt justificate, în special în ceea ce privește concurența loială sau resursele proprii, prezintă Consiliului propuneri în consecință. În cazul în care consideră că dispozițiile prevăzute la articolele 6 și 7 nu mai sunt justificate, în special în ceea ce privește concurența loială sau resursele proprii, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului propuneri în consecință.” Amendamentul 19 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 1 – paragraful 3 În cazul în care solicitantul este o persoană impozabilă căreia i-a fost acordat statutul de operator economic autorizat în scopuri vamale, se consideră că criteriile de la alineatul (2) au fost îndeplinite. În cazul în care solicitantul este o persoană impozabilă căreia i-a fost acordat statutul de operator economic autorizat în scopuri vamale, se consideră că criteriile de la alineatul (2) au fost îndeplinite în sensul prezentei directive. Amendamentul 20 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 1 – alineatul 2 – litera aa (nouă) (aa)   absența unui cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea economică a solicitantului, cum ar fi următoarele infracțiuni, însă fără a se limita la acestea: (i)  spălarea de bani; (ii)  evaziunea fiscală și frauda fiscală; (iii)  utilizarea abuzivă a fondurilor și a programelor Uniunii; (iv)  faliment sau insolvență frauduloasă; (v)  fraudă în domeniul asigurărilor sau alt tip de fraudă financiară; (vi)  dare de mită și/sau corupție; (vii)  infracțiuni informatice; (viii)  participarea la un grup infracțional organizat; (ix)  încălcări ale legislației în domeniul concurenței; (x)  implicarea directă sau indirectă în activități teroriste; Amendamentul 21 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 2 – litera c (c)  probarea solvabilității financiare a solicitantului, care se consideră că a fost dovedită fie dacă solicitantul are o situație financiară bună care îi permite să își îndeplinească angajamentele, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile tipului de activitate comercială în cauză, fie prin prezentarea de garanții furnizate de un asigurător, de alte instituții financiare sau de alte părți terțe fiabile din punct de vedere economic. (c)  probarea solvabilității financiare a solicitantului pe parcursul ultimilor trei ani, care se consideră că a fost dovedită fie dacă solicitantul are o situație financiară bună care îi permite să își îndeplinească angajamentele, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile tipului de activitate comercială în cauză, fie prin prezentarea de garanții furnizate de un asigurător, de alte instituții financiare sau de alte părți terțe fiabile din punct de vedere economic. Solicitantul trebuie să dețină un cont bancar la o instituție financiară cu sediul în Uniune. Amendamentul 22 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 2 a (nou) 2a.   Pentru a asigura o interpretare armonizată în ceea ce privește acordarea statutului de persoană impozabilă atestată, Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, orientări suplimentare pentru statele membre cu privire la evaluarea acestor criterii, care sunt valabile în întreaga Uniune. Primul act de punere în aplicare se adoptă în termen de cel mult o lună de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Amendamentul 23 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 3 a (nou) 3a.   Pentru a încuraja depunerea cererilor pentru statutul de persoană impozabilă atestată, Comisia introduce o procedură adaptată pentru întreprinderile mici și mijlocii. Amendamentul 24 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 4 – paragraful 1 O persoană impozabilă care solicită statutul de persoană impozabilă atestată furnizează toate informațiile solicitate de autoritățile fiscale pentru a le permite acestora să ia o decizie. O persoană impozabilă care solicită statutul de persoană impozabilă atestată furnizează toate informațiile pertinente solicitate de autoritățile fiscale pentru a le permite acestora să ia o decizie. Autoritățile fiscale prelucrează cererile fără întârziere, iar în ceea ce privește prezentarea informațiilor, acestea respectă criterii armonizate pentru toate statele membre. Amendamentul 25 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 4 a (nou) 4a.   În cazul în care se acordă statutul de persoană impozabilă atestată, informațiile respective sunt puse la dispoziție prin intermediul Sistemului de schimb de informații privind TVA. Modificările aduse statutului respectiv sunt actualizate fără întârziere în sistem. Amendamentul 26 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 5 5.  În cazul în care cererea este refuzată, motivele refuzului sunt comunicate solicitantului de către autoritățile fiscale odată cu decizia. Statele membre se asigură că solicitantul are dreptul de a contesta orice decizie de refuzare a unei cereri. 5.  În cazul în care cererea este refuzată, motivele refuzului sunt comunicate fără întârziere solicitantului de către autoritățile fiscale odată cu decizia, care conține o prezentare clară a motivelor refuzului. Statele membre se asigură că solicitantul are dreptul de a contesta, într-o perioadă de timp rezonabilă, orice decizie de refuzare a unei cereri. Amendamentul 27 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 5 a (nou) 5a.   În cazul în care solicitarea este refuzată, decizia respectivă, precum și motivele refuzului sunt aduse la cunoștința autorităților fiscale ale celorlalte state membre. Amendamentul 28 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 6 6.  Persoana impozabilă care a primit statutul de persoană impozabilă atestată informează autoritățile fiscale, fără întârziere, în legătură cu orice factor care apare după ce a fost luată decizia și care ar putea afecta sau influența deținerea în continuare a statutului respectiv. Statutul fiscal este retras de autoritățile fiscale în cazul în care criteriile stabilite la alineatul (2) nu mai sunt îndeplinite. 6.  Persoana impozabilă care a primit statutul de persoană impozabilă atestată informează autoritățile fiscale, în termen de o lună, în legătură cu orice factor care apare după ce a fost luată decizia și care ar putea afecta sau influența deținerea în continuare a statutului respectiv. Statutul fiscal este retras de autoritățile fiscale în cazul în care criteriile stabilite la alineatul (2) nu mai sunt îndeplinite. Autoritățile fiscale ale statelor membre care au acordat statutul de persoană impozabilă atestată revizuiesc această decizie, cel puțin o dată la doi ani, pentru a se asigura că sunt îndeplinite în continuare condițiile. Dacă persoana impozabilă nu a informat autoritățile fiscale cu privire la un eventual factor care îi poate afecta statutul de persoană impozabilă atestată, astfel cum se prevede în actul de punere în aplicare, sau dacă a ascuns aceste informații în mod intenționat, persoanei impozabile în cauză i se aplică sancțiuni proporționale, eficiente și disuasive, inclusiv retragerea statutului de persoană impozabilă atestată. Amendamentul 29 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 6 a (nou) 6a.   O persoană impozabilă căreia i s-a refuzat acordarea statutului de persoană impozabilă atestată sau care a informat din proprie inițiativă autoritatea fiscală că nu mai îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2) poate să solicite din nou statutul de persoană impozabilă atestată cel devreme după șase luni de la data refuzului sau retragerii respectivului statut, cu condiția să fie îndeplinite toate criteriile aplicabile. Amendamentul 30 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 6 b (nou) 6b.   Comisia adoptă orientări corespunzătoare prin care să se asigure existența unor standarde uniforme pentru monitorizarea eligibilității continue pentru statutul de persoană impozabilă atestată și pentru retragerea statutului fiscal respectiv în interiorul statelor membre și între acestea. Amendamentul 31 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 6 c (nou) 6c.   În cazul în care în ultimii trei ani solicitantului i s-a refuzat acordarea statutului de operator economic autorizat în conformitate cu Codul vamal al Uniunii, acestuia nu i se acordă statutul de persoană impozabilă atestată. Amendamentul 32 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE Articolul 13a – alineatul 7 7.  Statutul unei persoane impozabile atestate într-un stat membru este recunoscut de autoritățile fiscale ale tuturor statelor membre. 7.  Statutul unei persoane impozabile atestate într-un stat membru este recunoscut de autoritățile fiscale ale tuturor statelor membre. În cazul litigiilor fiscale interne în materie de TVA dintre un contribuabil și autoritatea fiscală națională se vor aplica în continuare mecanismele naționale; Amendamentul 33 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 56 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 145 – alineatul 1 (56a)  La articolul 145, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „1. Comisia prezintă Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri pentru delimitarea sferei de aplicare a scutirilor prevăzute la articolele 143 și 144 și de stabilire a normele de punere în aplicare a scutirilor respective. „1. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri pentru delimitarea sferei de aplicare a scutirilor prevăzute la articolele 143 și 144 și de stabilire a normele de punere în aplicare a scutirilor respective.” Amendamentul 34 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 59 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 150 – alineatul 1 (59a)  La articolul 150, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „1. Comisia prezintă Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri de delimitare a sferei de aplicare a scutirilor prevăzute la articolul 148 și de stabilire a normelor de punere în aplicare a scutirilor respective. „1. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri de delimitare a sferei de aplicare a scutirilor prevăzute la articolul 148 și de stabilire a normelor de punere în aplicare a scutirilor respective.” Amendamentul 35 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 68 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 166 (68a)  Articolul 166 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 166 Articolul 166 „Comisia prezintă Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri privind regimuri comune de aplicare a TVA în cazul operațiunilor prevăzute la secțiunile 1 și 2.” „Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, după caz și de îndată ce este posibil, propuneri privind regimuri comune de aplicare a TVA în cazul operațiunilor prevăzute la secțiunile 1 și 2.” Amendamentul 36 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 123 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 293 – alineatul 1 – partea introductivă (123a)  La articolul 293 paragraful (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text: „Din patru în patru ani, de la adoptarea prezentei directive, Comisia prezintă Consiliului, pe baza informațiilor obținute de la statele membre, un raport privind aplicarea prezentului capitol, precum și, după caz și luând în seamă necesitatea de a asigura convergența pe termen lung a reglementărilor naționale, propuneri cu privire la următoarele puncte:” „Din patru în patru ani, de la adoptarea prezentei directive, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, pe baza informațiilor obținute de la statele membre, un raport privind aplicarea prezentului capitol, precum și, după caz și luând în seamă necesitatea de a asigura convergența pe termen lung a reglementărilor naționale, propuneri cu privire la următoarele puncte:” Amendamentul 37 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 166 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 395 – alineatul 3 (166a)  La articolul 395, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „3. În termen de trei luni de la transmiterea notificării prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, Comisia prezintă Consiliului fie o propunere corespunzătoare, fie, în cazul în care cererea privind derogarea ridică obiecții din partea sa, o comunicare în care sunt expuse obiecțiile sale.” „3. În termen de trei luni de la transmiterea notificării prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului fie o propunere corespunzătoare, fie, în cazul în care cererea privind derogarea ridică obiecții din partea sa, o comunicare în care sunt expuse obiecțiile sale.” Amendamentul 38 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 166 b (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 396 – alineatul 3 (166b)  La articolul 396, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „3. În termen de trei luni de la transmiterea notificării prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, Comisia prezintă Consiliului fie o propunere corespunzătoare, fie, în cazul în care cererea privind derogarea ridică obiecții din partea sa, o comunicare în care sunt expuse obiecțiile sale.” „3. În termen de trei luni de la transmiterea notificării prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului fie o propunere corespunzătoare, fie, în cazul în care cererea privind derogarea ridică obiecții din partea sa, o comunicare în care sunt expuse obiecțiile sale.” Amendamentul 39 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 169 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 404 a (nou) (169a)  După articolul 404 se inserează următorul articol nou: „Articolul 404a În termen de patru ani de la adoptarea Directivei (UE) .../... a Consiliului* +, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, pe baza informațiilor obținute de la statele membre, un raport privind punerea în aplicare și asigurarea aplicării noilor dispoziții din prezenta directivă, iar dacă este cazul [și având în vedere necesitatea de a asigura convergența pe termen lung a reglementărilor naționale], include și propuneri.” _______________ * Directiva (UE) .../... a Consiliului din ... de modificare ... (JO ...). + JO: a se insera în text numărul directivei cuprinse în documentul PE-CONS ... [2018/0164(CNS)], iar în nota de subsol a se insera numărul, data, titlul și referința JO ale directivei respective. Amendamentul 40 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 169 b (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 404 b (nou) (169b)  După articolul 404a se inserează următorul articol nou: „Articolul 404b În termen de doi ani de la adoptarea Directivei (UE) .../... a Consiliului* +, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la eficacitatea schimburilor de informații pertinente între administrațiile fiscale ale statelor membre, având în vedere importanța încrederii reciproce pentru succesul regimului definitiv de TVA.” ________________ * Directiva (UE) .../... a Consiliului din ... de modificare ... (JO ...). + JO: a se insera în text numărul directivei cuprinse în documentul PE-CONS ... [2018/0164(CNS)], iar în nota de subsol a se insera numărul, data, titlul și referința JO ale directivei respective. Amendamentul 41 Propunere de directivă Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 173 a (nou) Directiva 2006/112/CE Articolul 411 a (nou) (173a)   Se introduce un nou articol 411a: „Articolul 411a Până la 1 iunie 2020, Comisia, în cooperare cu statele membre, înființează un portal internet de informare cu privire la sistemul de TVA din Uniune, care este cuprinzător, multilingv și accesibil publicului larg, pentru a le oferi agenților economici și consumatorilor un acces rapid și eficace la informații exacte referitoare la cotele TVA – inclusiv la bunurile și serviciile care beneficiază de cote reduse sau de scutiri – și la toate informațiile pertinente privind punerea în practică a sistemului de TVA definitiv în statele membre. Pe lângă portal, este creat un mecanism de notificări automate. Mecanismul respectiv asigură înștiințarea automată a contribuabililor cu privire la actualizările și modificările aduse cotelor de TVA în statele membre. Aceste notificări automate sunt activate înainte ca modificarea să devină aplicabilă, dar nu mai târziu de cinci zile de la luarea deciziei respective.” Amendamentul 42 Propunere de directivă Articolul 1 a (nou) Regulamentul (UE) nr. 904/2010 Articolul 34 și articolul 49 a (nou) Articolul 1a Modificarea Regulamentului (UE) nr. 904/2010 Regulamentul (UE) nr. 904/2010 se modifică după cum urmează: (1)  Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text: Articolul 34 „Articolul 34 1.  Statele membre participă în cadrul domeniilor de lucru ale Eurofisc pe care le aleg și pot decide să își înceteze participarea la acestea. 1.  Comisia îi acordă Eurofisc sprijinul tehnic și logistic necesar. Comisia are acces la informațiile menționate la articolul 1 care pot face obiectul unui schimb de informații prin intermediul Eurofisc, în situațiile prevăzute la articolul 55 alineatul (2). 2.  Statele membre care au ales să participe în cadrul unui domeniu de lucru al Eurofisc participă activ la schimbul multilateral de informații specifice între toate statele membre participante. 2.  Statele membre participă în cadrul domeniilor de lucru ale Eurofisc și participă activ la schimburile multilaterale de informații. 3.  Informațiile schimbate sunt confidențiale, astfel cum se prevede la articolul 55. 3.   Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc pot transmite Europol și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), din proprie inițiativă sau la cerere, informații relevante cu privire la cele mai grave infracțiuni transfrontaliere în materie de TVA. 3a.  Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc pot solicita informații relevante de la Europol și de la OLAF. Coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc pun la dispoziția celorlalți funcționari de legătură participanți din cadrul Eurofisc informațiile primite de la Europol și OLAF. Aceste informații se transmit prin mijloace electronice.” (2)  Se adaugă următorul articol nou 49a: „Articolul 49a Statele membre și Comisia înființează un sistem comun de colectare a datelor statistice privind fraudele intracomunitare în materie de TVA și cazurile de nerespectare neintenționată a normelor și publică în fiecare an estimări privind pierderile de TVA la nivel național din cauza fraudelor respective, precum și estimări la nivelul Uniunii. Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, modalitățile practice în ceea ce privește acest sistem de date statistice. Acele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 58 alineatul (2).”

Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi (2019/2509(RSP))

P8_TA(2019)0075 B8-0098/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și rapoartele ulterioare de punere în aplicare și evaluare,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale,

–  având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind recunoașterea romilor ca grup care are nevoie de protecție specială împotriva discriminării,

–  având în vedere Rezoluția 2153 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la „Promovarea incluziunii romilor și nomazilor”,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(2), Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene,

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(5),

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) pe 2016 și sondajele acesteia EU-MIDIS I și II, precum și diferite alte sondaje și rapoarte referitoare la romi,

–  având în vedere inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack”, înregistrată la 3 aprilie 2017,

–  având în vedere rapoartele și recomandările relevante ale societății civile rome, ale ONG-urilor și ale instituțiilor de cercetare,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor(6) reprezintă o formă specifică de rasism, o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional, nutrit de discriminare istorică, exprimat, între altele, prin violență, discurs de incitare la ură, exploatare, stigmatizare și prin cea mai flagrantă formă de discriminare(7);

B.  întrucât, în Europa, romii(8) încă sunt privați de drepturile omului;

C.  întrucât în constatările din raportul Comisiei privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 (COM(2018)0785) se subliniază că „acest cadru a fost esențial pentru dezvoltarea instrumentelor și a structurilor naționale și la nivelul UE menite să promoveze incluziunea romilor, dar ambiția de „a elimina excluziunea romilor” nu a fost îndeplinită”;

D.  întrucât evaluarea efectuată de Comisie arată că strategiile de incluziune trebuie să abordeze diferitele obiective în același timp și în mod cuprinzător, punând accentul mai puternic pe combaterea atitudinilor negative față de romi; întrucât ar trebui adăugat un obiectiv specific de nediscriminare, pe lângă cele patru obiective privind incluziunea romilor (educație, locuințe, ocuparea forței de muncă și sănătate);

E.  întrucât progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea romilor sunt, în general, limitate; întrucât au fost observate îmbunătățiri în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii și educația copiilor preșcolari, dar a existat o deteriorare în ceea ce privește segregarea școlară; întrucât s-a înregistrat o îmbunătățire a stării de sănătate proprii percepute a romilor, dar aceștia continuă să aibă o acoperire medicală limitată; întrucât în majoritatea statelor membre nu s-a observat nicio îmbunătățire în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, iar proporția tinerilor romi care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare chiar a crescut; întrucât există îngrijorări serioase cu privire la locuințe și s-au înregistrat doar puține progrese în ceea ce privește sărăcia; întrucât atitudinile negative împotriva romilor și manifestările lor, cum ar fi infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură, online și offline, continuă să ridice probleme serioase; întrucât s-a considerat că acțiunea UE oferă o valoare adăugată importantă pentru politicile naționale privind romii și pentru punerea lor în aplicare în domeniul politic, financiar și de guvernanță;

F.  întrucât, conform evaluării, planificarea inițială a cadrului este deficitară, iar acesta are o eficacitate limitată la punerea în aplicare;

G.  întrucât evaluarea evidențiază că este necesar să se asigure capacitarea și participarea romilor prin intermediul unor măsuri specifice; întrucât capacitarea și consolidarea capacităților romilor și ale ONG-urilor sunt esențiale;

H.  întrucât, potrivit evaluării, cadrul UE nu a acordat suficientă atenție vizării unor grupuri specifice în rândul romilor, întrucât trebuie să se abordeze discriminarea multiplă și intersecțională și întrucât în strategii este nevoie de o dimensiune de gen puternică și de o abordare centrată pe copii;

I.  întrucât cadrul actual al UE nu conține obiective clare și ținte măsurabile; întrucât nu există suficiente proceduri de monitorizare calitative și cantitative, iar recomandările specifice fiecărei țări nu au caracter obligatoriu; întrucât nu se depun eforturi suficiente pentru a aborda participarea limitată a persoanelor și a comunităților rome la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea cadrului, precum și la evaluarea măsurilor, programelor și proiectelor privind romii;

J.  întrucât majoritatea programelor generale nu sunt favorabile incluziunii romilor, și întrucât acțiunile specifice acoperite de fondurile structurale nu au reușit să aducă schimbări pozitive sustenabile în viața romilor celor mai defavorizați;

K.  întrucât statele membre au responsabilitatea clară de a lua măsuri corective împotriva practicilor discriminatorii față de romi;

L.  întrucât chestiunea consolidării încrederii între romi și restul populației este vitală pentru îmbunătățirea vieților și a șanselor de reușită ale romilor în viață; întrucât încrederea este esențială pentru societate în ansamblu,

1.  își reiterează poziția, apelurile și recomandările formulate și adoptate în Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspectele legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi; regretă faptul că au fost luate măsuri limitate în ceea ce privește recomandările prezentate în această rezoluție;

2.  invită Comisia:

3.  invită statele membre:

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Comitetului Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor și consiliilor subnaționale, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22. (2) JO C 378, 24.12.2013, p. 1. (3) JO L 328, 6.12.2008, p. 55. (4) JO C 346, 27.9.2018, p. 171. (5) JO C 328, 6.9.2016, p. 4. (6) Termenul „Anti-Gypsyism” (atitudini negative împotriva romilor) poate avea grafii diferite și, în diverse state membre, este înlocuit uneori cu un termen ușor diferit, cum ar fi Antiziganismus. (7) Recomandarea de politică generală nr. 13 a ECRI privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor. (8) Termenul „romˮ este utilizat ca termen generic care include diferite grupuri înrudite din toată Europa, indiferent dacă sunt sedentare sau nu, cum ar fi romii, nomazii, sinti, manouche, kale, romanichel, băieșii, așkalii, „egiptenii”, yéniche, dom și lom, care pot fi diferite din punct de vedere cultural și al stilului de viață.

Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE (2018/2111(INI))

P8_TA(2019)0076 A8-0041/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 9, 10, 11, 12, 21, 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8, 9, 10, 15, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 45, 46, 47, 48, 153, 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 10 și 11 din TUE, precum și declarația de la articolul 10 alineatul (3) potrivit căreia „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere cadrul financiar multianual pentru perioada 2020-2027,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(1),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni”(3) pentru perioada 2014-2020,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013(5),

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(6),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne(7),

–  având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (COM(2018)0358),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE(8),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (COM(2009)0313),

–  având în vedere raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (C(2018)5949),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană(10) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană (COM(2017)0482),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la vânzarea cetățeniei UE(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(14),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2013 intitulat „Consolidarea cetățeniei Uniunii: promovarea drepturilor electorale ale cetățenilor UE”,

–  având în vedere studiile publicate în 2016 de Departamentul tematic C al Parlamentului, intitulate „Obstacole în calea dreptului la liberă circulație și ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”,

–  având în vedere raportul din 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, intitulat „Concretizarea drepturilor cetățenilor UE: instanțele naționale asigură respectarea libertății de circulație și a drepturilor conexe”,

–  având în vedere rezultatele sondajului Eurobarometru 89/2018,

–   având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European(15),

–  având în vedere poziția sa, adoptată la 4 iulie 2018, referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 („Actul electoral”)(16),

–  având în vedere decizia sa din 7 februarie 2018 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(17),

—  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(19),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2018)0637),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru petiții (A8-0041/2019),

A.  întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, dar nu au fost puse în aplicare decât parțial;

B.  întrucât drepturile, valorile și principiile pe care se bazează Uniunea, evidențiate la articolele 2 și 6 din TUE, plasează cetățeanul în centrul proiectului european; întrucât dezbaterea privind viitorul Europei implică, de asemenea, o reflecție asupra solidității identității noastre comune;

C.  întrucât principiile transparenței, integrității și responsabilității instituțiilor UE și ale proceselor decizionale, așa cum decurg din articolele 10 și 11 din TUE și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt elemente substanțiale ale conceptului de cetățenie și sunt esențiale pentru construirea și consolidarea credibilității și a încrederii în Uniune în ansamblu; întrucât recurgerea la acorduri și instrumente ad hoc și interguvernamentale în mai multe domenii de politică ale UE, precum și la organisme decizionale informale, prin eludarea și dezinstituționalizarea procedurii legislative ordinare a UE, riscă să submineze grav aceste principii;

D.  întrucât UE a întâmpinat dificultăți în a face față numeroaselor crize cu consecințe socioeconomice importante, care au condus la apariția ideologiilor populiste și naționaliste bazate pe identitățile exclusive și pe criteriile bazate pe supremație care contravin valorilor europene;

E.  întrucât gestionarea nesatisfăcătoare a diverselor crize a dus la intensificarea sentimentelor de dezamăgire ale cetățenilor față de unele dintre rezultatele proiectului de integrare europeană; întrucât este esențial să se garanteze că cetățenia UE este considerată un privilegiu prețuit în rândul cetățenilor, inclusiv prin restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul UE, acordând prioritate promovării drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv, printre altele, a drepturilor civile, politice și sociale, îmbunătățind calitatea democrației în cadrul Uniunii, a posibilităților de exercitare efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale și a oportunităților fiecărui cetățean de a participa la viața democratică a Uniunii, asigurând, în același timp, o implicare mai mare a societății civile în procesele decizionale și de punere în aplicare;

F.  întrucât actuala revizuire a ICE urmărește să îmbunătățească eficacitatea acesteia și să consolideze democrația participativă și cetățenia activă;

G.  întrucât, pentru a avea acces la cetățenia UE, este nevoie să fie dobândită cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia UE sunt prevăzute de legislația UE și nu depind de statele membre și, prin urmare, nu pot fi limitate în mod nejustificat de către acestea;

H.  întrucât, în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității, statului de drept și nediscriminării, care au fost formulate în mod riguros în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

I.  întrucât perspectiva Brexitului a subliniat importanța drepturilor care decurg din cetățenia UE, în special în rândul tinerilor europeni, precum și rolul lor în viața a milioane de cetățeni ai UE și a crescut, de asemenea, gradul de conștientizare în UE cu privire la pierderea potențială a acestor drepturi de ambele părți;

J.  întrucât rata medie de participare la alegerile pentru Parlamentul European în 2014 a fost de 42,6 %; întrucât, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat în mai 2018, doar 19 % dintre europenii intervievați cunoșteau data următoarelor alegeri europene;

K.  întrucât gradul de informare cu privire la birourile Europe Direct în rândul cetățenilor UE este aproape inexistent, în pofida faptului că principalul rol al acestor birouri este de a furniza informații;

L.  întrucât există peste 400 de centre de informare Europe Direct la nivelul UE, care au o contribuție la activitățile de comunicare ale Comisiei cu privire la politicile Uniunii Europene care prezintă un interes direct pentru cetățeni, obiectivul urmărit fiind acela de a coopera cu cetățenii la nivel local și regional;

M.  întrucât conceptul de cetățenie definește relația dintre cetățeni și comunitatea politică, inclusiv drepturile, îndatoririle și responsabilitățile acestora; întrucât articolul 20 din TFUE oferă cetățenilor UE dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat;

N.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și toți cetățenii trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE; întrucât articolul 8 din TFUE stabilește principiul integrării perspectivei de gen, precizând că „în toate acțiunile pe care le întreprinde, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”;

O.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit în mai multe cazuri că drepturile care decurg din cetățenia UE pot fi, de asemenea, invocate de resortisanții unui stat membru față de același stat(20);

P.  întrucât mai multe state membre oferă așa-numitele „programe de vize de aur” și programe pentru investitori ca mijloace de obținere a cetățeniei;

Q.  întrucât libera circulație oferă cetățenilor UE posibilitatea de a călători, studia, lucra și locui în alte țări ale UE; întrucât peste 16 milioane de europeni se bucură de dreptul lor de a locui în altă țară din UE;

R.  întrucât dreptul la liberă circulație este esențial pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți aferente pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în special atașați de libertatea de circulație, care este considerată drept cea mai pozitivă realizare a UE după asigurarea păcii în Europa;

S.  întrucât punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE s-a confruntat cu dificultăți practice, iar europenii se pot confrunta în continuare cu dificultăți în a se deplasa sau locui într-un alt stat membru din cauza discriminării care decurge din cerințele privind cetățenia, intrarea și șederea; întrucât există o jurisprudență considerabilă a Curții de Justiție menită să clarifice conceptele-cheie pentru cetățenii mobili ai UE;

T.  întrucât dreptul la protecție consulară este garantat în temeiul articolelor 20 și 23 din TFUE, iar cetățenii UE sunt, prin urmare, îndreptățiți să beneficieze de protecție din partea oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții statului respectiv, atunci când se află pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de cetățenie nu este reprezentat; întrucât situațiile de urgență, de dezastre naturale sau evenimente cum ar fi atacurile teroriste pot afecta cetățenii europeni care provin dintr-un stat membru fără reprezentare în țara terță în cauză;

U.  întrucât Comisia Europeană a făcut cunoscut, în cadrul Raportului privind cetățenia UE din 2017, angajamentul său de a organiza o campanie de informare și sensibilizare la nivelul UE privind cetățenia UE, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își înțeleagă mai bine drepturile; întrucât această responsabilitate de a informa mai bine cetățenii UE cu privire la drepturile și obligațiile lor trebuie împărtășită de statele membre și de societatea civilă;

V.  întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2017 privind cetățenia Uniunii, începând din 2012, un număr tot mai mare de persoane au declarat că s-au confruntat cu o anumită formă de discriminare;

W.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană;

X.  întrucât introducerea cetățeniei europene reprezintă o realizare a proiectului european, care încă nu își valorifică încă întregul potențial; subliniază că aceasta este o construcție unică în lume,

1.  consideră că nu toate dispozițiile privind cetățenia UE au fost puse în aplicare pentru a-și atinge potențialul maxim, chiar dacă acest lucru ar permite consolidarea unei identități europene; subliniază că, prin crearea cetățeniei Uniunii, s-a demonstrat că poate exista o cetățenie care nu este determinată de naționalitate și care constituie fundamentul unui domeniu politic din care decurg drepturi și îndatoriri, care sunt stabilite de dreptul Uniunii Europene și nu al statelor; invită instituțiile Uniunii să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți punerea în aplicare, domeniul de aplicare și eficacitatea dispozițiilor tratatului referitoare la cetățenie, precum și ale dispozițiilor corespunzătoare consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că cetățenii europeni nu sunt pe deplin conștienți de drepturile lor care decurg din cetățenia Uniunii;

2.  reamintește că cetățenia UE se adaugă cetățeniei unui stat membru; subliniază faptul că cetățenia UE permite complementaritatea unor identități multiple pentru cetățeni și că naționalismul exclusivist și ideologiile populiste subminează această calitate; este de părere că exercitarea unei cetățenii active și încurajarea participării civice sunt esențiale pentru consolidarea sentimentului de apartenență la un proiect politic, pentru a sprijini dezvoltarea unui sentiment comun al identității europene și a favoriza înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și cooperarea transnațională, precum și pentru construirea unor societăți deschise, favorabile incluziunii, bazate pe coeziune și reziliente;

3.  consideră că punerea în aplicare pe deplin, de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și promovarea activă a drepturilor și a principiilor consacrate în aceasta reprezintă o pârghie esențială pentru a garanta implicarea efectivă a cetățenilor în procesul democratic al UE și pentru a concretiza dispozițiile consacrate la articolul 20 din TFUE;

4.  subliniază că drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii nu pot fi limitate în mod nejustificat; în acest sens, îndeamnă statele membre să facă uz de prerogativa lor de a acorda cetățenia într-un spirit de cooperare echitabilă, inclusiv în cazul copiilor cetățenilor UE care se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor de cetățenie în temeiul normelor naționale; subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune că toate drepturile și libertățile consacrate în Carta drepturilor fundamentale sunt protejate și promovate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, care ar trebui să își poată exercita drepturile fundamentale în același mod ca orice alt cetățean, și că abordarea integratoare a perspectivei de gen este pusă în aplicare pentru a asigura exercitarea deplină de către femei a drepturilor asociate cu cetățenia UE;

5.  reamintește că cetățenia Uniunii are, de asemenea, implicații extinse și conferă drepturi în domeniul participării democratice, astfel cum rezultă din articolele 10 și 11 din TUE; subliniază faptul că, pentru exercitarea dreptului de a participa la viața democratică a Uniunii, deciziile ar trebui luate într-un mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean și că, prin urmare, este esențial să existe garanții relevante în ceea ce privește transparența procesului decizional și lupta împotriva corupției;

6.  regretă clauzele de neparticipare la unele părți din tratatele UE adoptate de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor și subminează aceste drepturi, care ar trebui să fie egale în temeiul tratatelor UE;

7.  ia act de faptul că programul Erasmus +, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” și programul „Europa pentru cetățeni” aduc beneficii importante cetățenilor UE și, în special, tinerilor, prin sensibilizarea cu privire la statutul lor de cetățeni ai UE și prin îmbunătățirea cunoștințelor acestora cu privire la drepturile care decurg din acest statut și valorile sale de bază; consideră că programele europene voluntare, cum ar fi Serviciul european de voluntariat și Corpul european de solidaritate, contribuie, de asemenea, la consolidarea cetățeniei europene; subliniază importanța capitală a unor astfel de programe, în special în rândul tinerilor, și solicită consolidarea acestora din punct de vedere financiar;

Drepturile politice

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința de scădere a prezenței la vot atât în alegerile naționale, cât și în cele pentru Parlamentul European, în special în rândul tinerilor; este convins că consolidarea sferei publice a UE și deplina punere în aplicare a cetățeniei europene au potențialul de a inversa această tendință prin creșterea sentimentului cetățenilor de apartenență la o comunitate europeană și prin consolidarea democrației reprezentative;

9.  recunoaște eforturile Comisiei de a promova programe care să promoveze cetățenia europeană și conștientizarea de către cetățeni a drepturilor lor politice; observă, cu toate acestea, slabele progrese înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 165 din TFUE ca temei juridic pentru promovarea dimensiunii europene în educația cetățenilor; consideră că este esențial să se promoveze participarea cetățenilor la viața democratică a UE și că dezvoltarea programelor de învățământ axate pe teme legate de UE în sistemele de educație ar trebui să reprezinte o prioritate pentru continuarea valorificării potențialului cetățeniei UE;

10.  regretă încă o dată faptul că unii cetățeni ai UE sunt privați de dreptul de vot în statul membru de cetățenie și nu pot participa la alegerile parlamentare naționale în statul lor membru de reședință; subliniază că pierderea drepturilor electorale care decurg din șederea într-un alt stat membru ar putea descuraja cetățenii să se mute în alt stat membru și, prin urmare, ar putea constitui o posibilă încălcare a articolului 18 din TFUE;

11.   consideră că, într-un sistem democratic reprezentativ, este esențial să se asigure funcționarea adecvată a instituțiilor UE pentru a proteja toate drepturile politice ale cetățenilor UE; subliniază importanța accesibilității informațiilor privind cetățenia UE și a drepturilor care decurg din deținerea acesteia, în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, pentru a consolida noțiunea de cetățenie a UE; regretă faptul că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 15 alineatul (3) din TFUE, care a devenit temeiul juridic pentru accesul public la documente și care extinde aplicabilitatea normelor pricind accesul la toate instituțiile, organele, agențiile și oficiile Uniunii, nu a fost încă pus în aplicare pe deplin; consideră că progresele înregistrate în adoptarea noului regulament au fost în mod constant blocate de statele membre;

Libera circulație

12.  salută beneficiile pe care libera circulație le aduce cetățenilor UE și economiilor statelor membre; subliniază că drepturile care derivă din Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora nu sunt întotdeauna cunoscute și respectate, ceea ce creează obstacole în calea liberei circulații și a șederii cetățenilor UE și a familiilor acestora și duce la discriminarea lor; reamintește obligația statelor membre de a proteja drepturile de liberă circulație, inclusiv dreptul la reîntregirea familiei, pentru soții/soțiile de același sex;

13.  este îngrijorat de faptul că interpretarea anumitor dispoziții și clauze ale Directivei 2004/38/CE de către instanțele naționale diferă nu numai de la un stat membru la altul, ci și, uneori, în cadrul aceleiași jurisdicții; constată cu îngrijorare că autoritățile naționale nu sunt întotdeauna pe deplin conștiente de drepturile și obligațiile prevăzute în Directiva 2004/38/CE;

14.  evidențiază problema absenței informațiilor sau a furnizării de informații incorecte sau neclare cu privire la obligația de a deține viză pentru membrii familiei sau la drepturile de ședere; insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să asigure eliminarea barierelor inutile în calea dreptului de intrare/ședere, în special pentru resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate de către cetățeni în recunoașterea calificărilor lor profesionale în Europa; consideră că Directiva privind calificările profesionale și Cadrul european al calificărilor au contribuit la facilitarea recunoașterii între statele membre; consideră, de asemenea, că recunoașterea profesională este esențială pentru a asigura un grad mai ridicat de mobilitate atât pentru studenți, cât și pentru profesioniști; invită Comisia Europeană să continue tendința de a facilita, în măsura posibilului, recunoașterea calificărilor profesionale;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rezultatele cercetării efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care a identificat cazuri de discriminare în găsirea unui loc de muncă, în ceea ce privește accesul la diferite servicii, cum ar fi închirierea unei mașini sau a unui apartament ori la anumite servicii bancare, precum și în domeniul educației și al fiscalității; subliniază că discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate poate crea obstacole în calea liberei circulații a cetățenilor Uniunii; invită UE și statele membre să acorde o atenție deosebită monitorizării acestor cazuri de discriminare și să adopte măsuri hotărâte pentru prevenirea acestora;

17.  subliniază rolul mobilității în dezvoltarea personală a tinerilor, prin stimularea învățării și a schimburilor culturale, precum și prin îmbunătățirea înțelegerii și practicii cetățeniei active; încurajează statele membre să susțină programele UE de promovare a mobilității;

18.  evidențiază importanța culturii, a artei și a științei ca aspecte integrale ale cetățeniei europene active; subliniază rolul acestora în creșterea, în rândul cetățenilor, a unui sentiment comun de apartenență la Uniune și a înțelegerii reciproce, precum și în stimularea dialogului intercultural;

Protecția consulară

19.  ia act de faptul că aproape șapte milioane de cetățeni ai UE trăiesc în prezent în țări din afara UE și că se preconizează că acest număr va crește până la cel puțin 10 milioane până în 2020;

20.  consideră că dreptul la protecție consulară aduce beneficii tuturor cetățenilor UE și reamintește că Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului interpretează protecția consulară în sensul cel mai larg posibil, și anume ca orice tip de asistență consulară; subliniază că sensibilizarea cu privire la aceste drepturi rămâne limitată;

21.  invită Comisia să publice o evaluare a punerii în aplicare a Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz; invită statele membre să dezvolte protocoale de urgență, luând în considerare cetățenii nereprezentați, pentru a îmbunătăți comunicarea în situații de urgență în coordonare cu reprezentanțele altor state membre și cu delegațiile UE; reamintește apelul său îndelungat privind consolidarea rolului delegațiilor UE în țările terțe și subliniază valoarea adăugată a rețelei diplomatice a UE prezentă pe teren;

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European și plângeri Ombudsmanului European

22.  subliniază importanța dreptului de adresa petiții, astfel cum este prevăzut la articolul 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale, precum și a dreptului de a se adresa Ombudsmanului, consacrat la articolul 228 din TFUE și la articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale; salută activitatea Ombudsmanului European în combaterea administrării defectuoase în instituțiile, organele și agențiile Uniunii, și în special în domeniul transparenței; subliniază importanța transparenței pentru o funcționare și o participare democratică adecvată în cadrul Uniunii, care generează încredere în rândul cetățenilor acesteia; sprijină în această privință recomandările formulate de Ombudsman în recentul său raport special privind transparența procedurii legislative a Consiliului;

Recomandări

23.  recomandă Comisiei să își exercite prerogativele în temeiul articolului 258 din TFUE pentru a solicita CJUE să decidă dacă privarea de dreptul de vot ca urmare a șederii într-un alt stat membru al UE ar trebui considerată o încălcare a libertății de circulație și de ședere; invită din nou statele membre să pună în aplicare Codul de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, inclusiv eliminarea privării de dreptul de vot a expatriaților la alegerile pentru parlamentele naționale;

24.  sugerează Comisiei ca, prin intermediul procedurii stabilite la articolul 25 din TFUE, să extindă drepturile enumerate la articolul 20 alineatul (2) din TFUE pentru a permite cetățenilor UE să aleagă să voteze în statul membru de cetățenie sau de reședință și acest lucru să includă toate alegerile, în conformitate cu posibilitățile constituționale ale fiecărui stat membru;

25.  invită statele membre să introducă instrumente de e-democrație la nivel local și național și să le integreze în mod corespunzător în procesul politic, facilitând participarea democratică atât a cetățenilor, cât și a rezidenților;

26.  consideră că revizuirea cadrului juridic care reglementează Inițiativa cetățenească europeană (ICE) oferă o ocazie de a spori participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE, prin adoptarea măsurilor necesare pentru ca instrumentul să devină mai puțin birocratic și mai accesibil;

27.  invită Comisia să elaboreze practici mai solide în ceea ce privește monitorizarea politică și juridică acordată ICE care au fost încununate de succes;

28.  insistă să se investească mai multe resurse pentru crearea unor programe și inițiative suplimentare, care să urmărească să promoveze un spațiu public european în care a se bucura de drepturile și libertățile fundamentale, bunăstarea socială și respectarea valorilor europene să devină modelul de identitate al cetățenilor; salută programul Drepturi și valori ca un exemplu valoros de sprijin activ al Uniunii pentru valorile și drepturile sale care decurg din cetățenia UE și consacrate în tratate, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează și protejează aceste drepturi și valori; subliniază importanța menținerii actualului buget pentru programul Drepturi și valori; se opune în mod ferm reducerii sale în noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, astfel cum a propus Comisia;

29.  încurajează ferm partidele politice europene și membrii acestora să asigure o reprezentare echilibrată din perspectiva genului a candidaților, prin intermediul unor „liste-fermoar” sau prin alte metode echivalente;

30.  propune creșterea semnificativă a vizibilității birourilor Europe Direct; subliniază că aceste birouri ar trebui să funcționeze ca o structură de intermediere care să poată coopera cu administrațiile publice din statele membre și societatea civilă (inclusiv sindicate, asociații de întreprinderi și organisme publice și private) pentru a informa în mod activ cetățenii europeni cu privire la drepturile și obligațiile lor și pentru a încuraja participarea cetățenilor la nivel local la viața democratică a Uniunii Europene; încurajează statele membre și entitățile de la nivel regional și local să coopereze activ cu aceste birouri; subliniază că aceste birouri ar trebui să contribuie la crearea de sinergii cu programe precum „Europa pentru cetățeni”; solicită Comisiei Europene să se asigure că aceste birouri centralizează informațiile pertinente care le permit cetățenilor UE să își exercite drepturile și facilitează exercitarea drepturilor asociate cetățeniei UE; consideră că funcționarea serviciului SOLVIT ar trebui să fie raționalizată în continuare pentru ca acesta să acționeze mai eficient în vederea protejării drepturilor cetățenilor UE, înainte ca aceștia să exercite căi de atac judiciare sau administrative;

31.  în acest sens, invită Comisia să prezinte o propunere care să consolideze atât rolul birourilor Europe Direct, cât și mijloacele de exercitare a cetățeniei UE, pe baza drepturilor conferite lucrătorilor în aplicarea Directivei 2014/54/UE, inclusiv a drepturilor cetățenilor UE de a fi protejați împotriva discriminării, și care să consolideze, totodată, mijloacele de exercitare a drepturilor de vot în temeiul articolul 22 din TFUE și a drepturilor de liberă circulație în temeiul articolul 21 din TFUE și al Directivei 2004/38/CE, precum și a dreptului la libera circulație de care se bucură membrii familiilor cetățenilor;

32.  invită Comisia să acționeze în mod sistematic cu privire la încălcările Directivei 2004/38/CE de către statele membre și solicită o orientare UE revizuită pentru aplicarea și interpretarea legislației care îi afectează pe cetățenii UE pentru a include recentele evoluții din cadrul CJUE, asigurându-se astfel că legislația UE este pe deplin eficientă;

33.  solicită o punere în aplicare coerentă a integrării perspectivei de gen în toate activitățile UE, în special în adoptarea legislației sau în punerea în aplicare a politicilor legate de cetățenia UE;

34.  reamintește că Parlamentul, din 2014 și în mai multe rânduri, și-a exprimat îngrijorarea că orice sistem național care implică vânzarea directă sau indirectă a cetățeniei UE subminează însuși conceptul de cetățenie europeană; solicită Comisiei să monitorizeze astfel de sisteme și să elaboreze un raport privind sistemele naționale de acordare a cetățeniei UE investitorilor, astfel cum se prevede în raportul din 2017 privind cetățenia;

35.  regretă că Raportul Comisiei privind cetățenia UE din 2017 nu face nicio referire la Carta drepturilor fundamentale a UE, la dreptul de a adresa o petiție, la dreptul de a adresa o plângere Ombudsmanului European, la dreptul de a avea acces la documente sau la dreptul de a sprijini o ICE; invită Comisia să acorde o atenție deplină dispozițiilor Cartei și să abordeze aceste deficiențe cu ocazia următoarei evaluări;

36.  subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni aflați pe teritoriul unei alte țări europene în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului;

37.  le propune statelor membre să instituie o sărbătoare europeană la 9 mai, pentru a consolida un sentiment european de apartenență și a crea spațiu pentru mișcările și activitățile civice;

38.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere pentru punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului referitoare la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

39.  are convingerea că principiul nediscriminării reprezintă o piatră de temelie a cetățeniei europene, precum și un principiu general și o valoare fundamentală a dreptului Uniunii, conform articolului 2 din TUE; îndeamnă Consiliul să finalizeze adoptarea directivei orizontale a UE privind combaterea discriminării, cu scopul de a garanta în continuare în mod concret protejarea drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, prin adoptarea unei legislații concrete a UE, care să pună pe deplin în aplicare articolele 18 și 19 din TFUE într-o abordare orizontală; regretă faptul că directiva privind combaterea discriminării continuă să fie blocată de Consiliu, la un deceniu de la publicarea propunerii Comisiei;

40.  reamintește obligația, prevăzută în tratate, de a adera la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO); invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a finaliza aderarea Uniunii la CEDO și pentru aderarea la Carta socială europeană;

41.  subliniază faptul că educația civică de calitate pentru toate vârstele (formală și informală) este esențială pentru exercitarea cu încredere a drepturilor democratice ale cetățenilor și pentru funcționarea corespunzătoare a unei societăți democratice; ia act de faptul că numai efortul continuu în sfera educației poate asigura o participare sporită la alegerile europene și îmbunătățirea înțelegerii interculturale și a solidarității în Europa, precum și eliminarea discriminării, a prejudecăților și a inegalității de gen; recomandă utilizarea articolelor 165, 166 și 167 din TFUE ca temei juridic pentru studierea potențialului educației, formării profesionale și politicilor axate pe tineret;

42.  reamintește contribuția partidelor politice la nivel european la „formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii” [articolul 10 alineatul (4) din TUE]; prin urmare, solicită ca cetățenii individuali ai UE să aibă posibilitatea de a solicita în mod direct înscrierea în partide politice la nivel european;

43.  reamintește necesitatea de a promova dimensiunea europeană a alegerilor parlamentare europene cu scopul de a contribui la potențialele activități viitoare ale Parlamentului prin exercitarea dreptului său de inițiativă legislativă în conformitate cu articolul 225 din TFUE; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de promovare a drepturilor cetățenilor în rândul cetățenilor europeni, inclusiv a celor legate de drepturile de vot; subliniază faptul că o informare mai bună și mai bine orientată privind politica europeană și impactul legislației UE asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ar îmbunătăți prezența la vot la aceste alegeri europene; reamintește necesitatea de a promova participarea la alegerile europene prin creșterea vizibilității partidelor politice europene; reiterează faptul că promovarea participării la alegerile europene este o responsabilitate comună a cetățenilor, a statelor membre și a UE; subliniază necesitatea de a informa cetățenii cu privire la recenta reformă a legii electorale, inclusiv cu privire la procedura candidatului principal („Spitzenkandidat”); subliniază importanța politică și simbolismul acestei personalități în ceea ce privește consolidarea cetățeniei UE;

44.  reamintește că Parlamentul European este parlamentul întregii Uniuni și că acesta joacă un rol esențial în asigurarea legitimității instituțiilor politice ale UE pentru ca acestea să fie responsabile, prin asigurarea unui control parlamentar adecvat; insistă, prin urmare, asupra faptului că drepturile de supraveghere și competențele legislative ale Parlamentului trebuie garantate, consolidate și întărite.

45.  reamintește orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în materie de protecție a datelor în contextul electoral și comunicarea sa din 12 septembrie 2018 privind asigurarea unor alegeri libere și corecte în Europa (COM(2018)0637); solicită să se depună toate eforturile pentru a garanta faptul că alegerile sunt libere de orice fel de imixtiuni abuzive; subliniază necesitatea de a defini o politică UE de combatere a propagandei antieuropene și a dezinformării țintite;

46.  încurajează Comisia să amplifice promovarea participării democratice prin intensificarea dialogului cu cetățenii, prin îmbunătățirea înțelegerii lor asupra rolului legislației UE în viața lor de zi cu zi și prin sublinierea dreptului lor de a vota și de a candida la alegerile locale, naționale și europene;

47.  invită Comisia să utilizeze, în această privință, rețelele sociale și instrumentele digitale, cu un accent special pe creșterea participării tinerilor și a persoanelor cu handicap; solicită crearea și punerea în practică a unor instrumente de e-democrație, cum ar fi platformele online, pentru a implica cetățenii într-un mod mai direct în viața democratică a UE, stimulându-le astfel angajamentul;

48.  susține realizarea și difuzarea de producții de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE, care să pună accentul pe creșterea conștientizării, de către cetățenii UE, a drepturilor lor și să întărească capacitatea lor de a-și face efectiv respectate aceste drepturi în fiecare stat membru;

49.  consideră că, având în vedere impactul tot mai mare al rețelelor de socializare asupra vieții cetățenilor, instituțiile europene ar trebui să dezvolte în continuare noi mecanisme și politici publice menite să protejeze drepturile fundamentale ale persoanelor în mediul digital; subliniază necesitatea unei partajări sigure, echitabile și transparente a datelor cetățenilor; subliniază că libertatea mass-mediei și accesul la o pluralitate de opinii reprezintă o parte indispensabilă a unei democrații sănătoase și că competențele în domeniul mass-mediei sunt esențiale și ar trebui dezvoltate la o vârstă timpurie;

50.  încurajează utilizarea articolului 25 din TFUE pentru a lua măsuri care ar putea facilita exercitarea cetățeniei europene în fiecare zi;

51.  solicită Comisiei, în temeiul articolul 25 din TFUE, să analizeze, în cadrul următorului raport privind cetățenia, evoluția drepturilor asociate cetățeniei UE în cadrul legislației secundare și al jurisprudenței, precum și să propună o foaie de parcurs care cumuleze toate aceste progrese, pentru a realiza un bilanț oficial al dezvoltării Uniunii în acest domeniu;

52.  subliniază că obiectivul final al acestui exercițiu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE, ar fi acela de a lua inițiative concrete în vederea consolidării drepturilor și libertăților cetățenești specifice, în temeiul unui statut al cetățeniei UE, similar Pilonului european al drepturilor sociale, care să includă drepturile și libertățile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale, precum și drepturile sociale stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și valorile stabilite la articolul 2 din TUE ca elemente definitorii ale „spațiului public” european, inclusiv, printre altele, modelul de guvernare relevant pentru spațiul public respectiv și valori precum demnitatea, libertatea, statul de drept, democrația, pluralismul, toleranța, dreptatea și solidaritatea, egalitatea și nediscriminarea, acest statut urmând a fi luat în considerare într-o viitoare sau eventuală reformă a tratatelor;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO L 145, 31.5.2001, p. 43. (2) JO L 158, 30.4.2004, p. 77. (3) JO L 115, 17.4.2014, p. 3. (4) JO L 141, 27.5.2011, p. 1. (5) JO L 107, 22.4.2016, p. 1. (6) JO L 255, 30.9.2005, p. 22. (7) JO L 354, 28.12.2013, p. 132. (8) JO L 106, 24.4.2015, p. 1. (9) JO C 252, 18.7.2018, p. 215. (10) JO C 355, 20.10.2017, p. 17. (11) JO C 482, 23.12.2016, p. 117. (12) JO C 58, 15.2.2018, p. 57. (13) JO C 263, 25.7.2018, p. 28. (14) JO C 263, 25.7.2018, p. 98. (15) JO C 463, 21.12.2018, p. 83. (16) Texte adoptate, P8_TA(2018)0282. (17) JO C 463, 21.12.2018, p. 89. (18) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226. (19) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449. (20) De exemplu, hotărârea Curții de Justiție din 8 martie 2011, Gerardo Ruiz Zambrano / Office national de l’emploi (ONEM) , C-34/09, ECLI:EU:C:2011:124, Hotărârea Curții de Justiție din 2 martie 2010, Janko Rottman / Freistaat Bayern, C-135/08, ECLI:EU:C:2010:104, Hotărârea Curții de Justiție din 5 mai 2011, Shirley McCarthy / Secretary of State for the Home Department, C-434/09, ECLI:EU:C:2011:277 și hotărârea Curții de Justiție din 15 noiembrie 2011, Murat Dereci și alții / Bundesministerium für Inneres, C-256/11, ECLI:EU:C:2011:734.

Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului privind cooperarea consolidată (2018/2112(INI))

P8_TA(2019)0077 A8-0038/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere dispozițiile tratatului referitoare la cooperarea consolidată, în special articolul 20, articolul 42 alineatul (6), articolele 44, 45 și 46 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 82, 83, 86, 87, 187, 188, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333 și 334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere dispozițiile tratatului referitoare la alte forme existente de integrare diferențiată, în special articolele 136, 137 și 138 din TFUE privind dispozițiile specifice statelor membre a căror monedă este euro,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG),

–  având în vedere Protocolul nr. 10 privind cooperarea structurată permanentă, instituit în temeiul articolului 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Protocolul nr. 14 privind Eurogrupul și Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2019 referitoare la integrarea diferențiată(5),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 (COM(2017)2025) și cele cinci documente de reflecție ulterioare (COM(2017)0206), COM(2017)0240, COM(2017)0291, COM(2017)0315, COM(2017)0358),

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0038/2019),

A.  întrucât Uniunea are un interes special să pună în aplicare cooperarea consolidată în anumite domenii în care UE nu deține competențe exclusive, cu scopul de a avansa proiectul european și de a facilita viața cetățenilor;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din TUE, cooperarea consolidată trebuie să fie o măsură de ultimă instanță atunci când obiectivele unei astfel de cooperări nu pot fi atinse într-un termen rezonabil de către Uniune în ansamblul său;

C.  întrucât cooperarea consolidată nu ar trebui considerată un instrument de excludere sau de divizare a statelor membre, ci o soluție pragmatică pentru promovarea integrării europene;

D.  întrucât caracterul sensibil al anumitor domenii de politică face dificil de urmat procedura legislativă ordinară, nu doar din cauza cerinței privind unanimitatea, ci și din cauza practicii consacrate în Consiliu de a se încerca să se obțină întotdeauna un consens între statele membre, chiar și atunci când o majoritate calificată ar fi suficientă pentru a lua o decizie;