Index 
Texte adoptate
Miercuri, 13 februarie 2019 - Strasbourg
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului ***I
 Informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile ***I
 Legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe ***I
 Programul de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării pentru perioada 2021-2027 (programul „Pericles IV”) ***I
 Acordul de liber schimb între UE și Singapore ***
 Acordul de liber schimb între UE și Singapore (rezoluție)
 Acordul de protecție a investițiilor între UE și Singapore ***
 Acordul de protecție a investițiilor între UE și Singapore (rezoluție)
 Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore ***
 Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore (rezoluție)
 Tratatul de instituire a Comunității transporturilor ***
 Raportul pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina
 Dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri***I
 Programul „Justiție” ***I
 Stadiul dezbaterii privind viitorul Europei
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: nivelurile de defalcare geografică
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare în vederea decalării datelor de aplicare amânată a obligației de compensare pentru anumite tipuri de contracte derivate extrabursiere
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
 Cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială ***I
 Notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială ***I
 Normele comune care asigură conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune ***I
 Normele comune care asigură conectivitatea aeriană de bază în ceea ce privește retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune ***I
 Siguranța aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană ***I
 GATS: ajustările compensatorii necesare rezultând din aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Ungariei, a Republicii Malta, a Republicii Austria, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia, a Republicii Slovace, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei ***
 Măsuri de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport ***I
 Asigurarea de răspundere civilă auto ***I
 Regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE
 Dificultățile de politică și strategiile în combaterea cancerului și a bolilor asociate la femei
 Utilizarea canabisului în scopuri medicale
 Deliberările Comisiei pentru petiții din cursul anului 2018

Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului ***I
PDF 123kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (text codificat) (COM(2018)0499 – C8-0313/2018 – 2018/0263(COD))
P8_TA(2019)0084A8-0037/2019

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0499),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0313/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0037/2019),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora;

1.  adoptă poziția sa în primă lectură preluând propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (text codificat)

P8_TC1-COD(2018)0263


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/473.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile ***I
PDF 90kWORD 48k
Decizia Parlamentului European din 13 februarie 2019 de retrimitere a chestiunii pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în baza propunerii nemodificate de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (reformare) (COM(2018)0341 – C8-0215/2018 – 2018/0187(COD))(1)
P8_TA(2019)0085A8-0010/2019

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

(1) Decizie adoptată în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0010/2019).


Legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe ***I
PDF 213kWORD 56k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe (COM(2018)0096 – C8-0109/2018 – 2018/0044(COD))
P8_TA(2019)0086A8-0261/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0096),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0109/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 18 iulie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0261/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe

P8_TC1-COD(2018)0044


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(3),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Uniunea și-a stabilit obiectivul de a menține și de a dezvolta un spațiu de libertate, securitate și justiție. Pentru instituirea treptată a acestui spațiu, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă cu implicații transfrontaliere în măsura necesară pentru buna funcționare a pieței interne.

(2)  În temeiul articolului 81 din tratat, aceste măsuri trebuie să le includă și pe cele menite să asigure compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre privind conflictul de legi.

(3)  Pentru buna funcționare a pieței interne este necesar ca normele statelor membre care reglementează conflictul de legi să desemneze ca lege aplicabilă aceeași lege națională, indiferent de statul membru căruia îi aparține instanța în fața căreia a fost depusă acțiunea, în scopul îmbunătățirii predictibilității rezultatului litigiilor, a certitudinii securității juridice privind dreptul aplicabil, precum și a liberei circulații și a recunoașterii hotărârilor. [AM 1]

(4)  Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(6) privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) nu se aplică aspectelor legate de efectele față de terți ale cesiunii de creanțe. Cu toate acestea, în temeiul articolului 27 alineatul (2) din regulamentul menționat, Comisia are obligația de a prezenta Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind opozabilitatea față de terți a unei cesiuni de creanță sau subrogații și prioritatea creanței ce face obiectul cesiunii sau subrogației față de dreptul unei alte persoane. Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a regulamentului și de o evaluare a impactului dispozițiilor care ar trebui introduse.

(5)  La 18 februarie 2015, Comisia a adoptat o Carte verde privind crearea unei uniuni a piețelor de capital, în care se afirmă că un aspect important al dezvoltării unei piețe paneuropene a securitizării și a contractelor de garanție financiară, precum și a altor activități, ca de exemplu factoringul, este asigurarea unui grad mai mare de securitate juridică în cazurile transfrontaliere de transfer de creanțe și stabilirea ordinii de prioritate a acestor transferuri, în special în cazuri precum insolvența.

(6)  La 30 septembrie 2015, Comisia a adoptat comunicarea intitulată „Plan de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital”. În acest Plan de acțiune privind uniunea piețelor de capital s-a subliniat faptul că diferențele în ceea ce privește tratamentul național al efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe complică utilizarea acestor instrumente ca garanții transfrontaliere, concluzionându-se că insecuritatea juridică astfel generată este în detrimentul unor operațiuni financiare importante din punct de vedere economic, cum ar fi securitizările. În același plan de acțiune s-a anunțat că, pentru a se determina cu certitudine juridică ce lege națională se va aplica efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe, Comisia va propune norme uniforme.

(7)  La 29 iunie 2016, Comisia a adoptat un raport referitor la caracterul adecvat al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului(7) privind contractele de garanție financiară, în care s-a analizat dacă directiva funcționează în mod eficace și eficient în ceea ce privește actele solemne necesare pentru a constitui ca garanții creanțe private. Raportul a concluzionat că o propunere de norme uniforme privind efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe ar permite stabilirea cu certitudine juridică a legii naționale care ar trebui să se aplice acestor efecte, ceea ce ar contribui la asigurarea unei securități juridice sporite în cazurile de mobilizare transfrontalieră a creanțelor private ca garanții.

(8)  La data de 29 septembrie 2016, Comisia a adoptat un raport privind opozabilitatea față de terți a unei cesiuni de creanță sau subrogații și prioritatea creanței ce face obiectul cesiunii sau subrogației față de dreptul unei alte persoane. În raport s-a concluzionat că normele uniforme privind conflictul de legi care reglementează opozabilitatea față de terți a cesiunilor, precum și chestiunile de prioritate între cesionari concurenți sau între cesionari și alți titulari de drepturi ar consolida securitatea juridică și ar reduce problemele practice și costurile de natură juridică legate de actuala diversitate de abordări din statele membre.

(9)  Domeniul de aplicare material și dispozițiile prezentului regulament ar trebui să fie concordante cu Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului(8), cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008, cu Regulamentele (UE) nr. 1215/2012(9) și (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului(10). Interpretarea prezentului regulament ar trebui, pe cât posibil, să evite lacunele de reglementare între aceste instrumente.

(10)  Prezentul regulament pune în aplicare Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital. De asemenea, acesta îndeplinește cerința prevăzută la articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul Roma I privind publicarea de către Comisie a unui raport și, după caz, a unei propuneri privind opozabilitatea față de terți a unei cesiuni de creanță și prioritatea cesionarului față de dreptul unei alte persoane.

(11)  În prezent nu există la nivelul Uniunii un set de norme armonizate în materie de conflict de legi care să reglementeze efectele față de terți (sau efectele patrimoniale) ale cesiunilor de creanțe. Există astfel de norme privind conflictele de legi la nivelul statelor membre, dar acestea sunt neconcordante - bazându-se pe factori de legătură diferiți pentru a stabili legea aplicabilă - și deseori , prin urmare, neclare, mai ales în statele în care astfel de norme nu sunt reglementate distinct prin legislație. În cazul cesiunilor transfrontaliere de creanțe, neconcordanțele dintre normele naționale privind conflictul de legi conduc la incertitudine juridică în ceea ce privește legea care se aplică efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe. Lipsa securității juridice generează un risc juridic în cazul cesiunilor transfrontaliere de creanțe - care nu există în cazul cesiunilor interne - întrucât se pot aplica norme materiale naționale diferite în funcție de statul membru ale cărui instanțe sau autorități soluționează un litigiu referitor la titlul de proprietate asupra creanței; implicit, rezultatul unui conflict de prioritate cu privire la dreptul de proprietate asupra unei creanțe în urma unei cesiuni transfrontaliere poate varia în funcție de legea națională aplicată. [AM 2]

(12)  Dacă cesionarii nu sunt conștienți de riscul juridic sau aleg să îl ignore, se pot confrunta cu pierderi financiare neașteptate. Incertitudinea cu privire la cine deține titlul de proprietate asupra creanțelor cesionate transfrontalier poate avea efecte de domino și poate agrava și prelungi impactul unei crize financiare. Dacă cesionarii decid să reducă riscul juridic solicitând consultanță juridică specifică, aceștia vor suporta costuri de tranzacționare mai ridicate, care nu ar fi necesare în cazul cesiunilor interne. Dacă cesionarii sunt descurajați de riscul juridic și aleg să îl evite, este posibil ca aceștia să rateze oportunități de afaceri, iar gradul de integrare a pieței să fie diminuat. [AM 3]

(12a)   Acest risc juridic poate avea și un efect disuasiv. Cesionarii și cedenții ar putea alege să-l evite și, astfel, ar renunța la oportunități comerciale. Această lipsă de claritate nu pare, prin urmare, a fi conformă obiectivului de integrare a pieței și principiului liberei circulații a capitalului, consacrat la articolele 63-66 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. [AM 4]

(13)  Obiectivul prezentului regulament este de a oferi certitudine juridică prin stabilirea de norme comune în materie de conflict de legi care să desemneze legea națională aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe, urmărindu-se creșterea volumului de tranzacții transfrontaliere cu creanțe, în vederea favorizării investițiilor transfrontaliere în Uniune și facilitării accesului la finanțare pentru întreprinderi - inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) - și pentru consumatori. [AM 5]

(14)  O creanță dă dreptul creditorului acesteia la plata unei sume de bani sau la îndeplinirea unei obligații de către debitor. Cesiunea de creanță îi permite creditorului (cedentul) să își transfere către o altă persoană (cesionar) dreptul de a pretinde debitorului să își achite datoria. Legile care reglementează raporturile contractuale dintre creditor și debitor, dintre cedent și cesionar, precum și dintre cesionar și debitor sunt desemnate prin normele privind conflictul de legi prevăzute în Regulamentul Roma I.

(14a)   Prezentul regulament nu vizează modificarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 593/2008 referitoare la efectul patrimonial al cesiunii voluntare de creanță între cedent și cesionar sau între cesionar și debitor. [AM 6]

(15)  Normele privind conflictul de legi prevăzute în prezentul regulament ar trebui să reglementeze efectele patrimoniale ale unei cesiuni cesiunii de creanță față de toate părțile implicate în cesiune (și anume, între cedent și cesionar și între cesionar și debitor), precum și față de terți ( ,de exemplu, un creditor al cedentului) , cu excepția debitorului. [AM 7]

(16)  Creanțele vizate de prezentul regulament sunt includ creanțe comerciale, creanțe rezultate din instrumente financiare, astfel cum sunt definite în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului(11), și numerar creditat într-un cont la o instituție de credit. Printre instrumentele financiare, astfel cum sunt definite în Directiva 2014/65/UE, se numără titlurile de valoare și instrumentele financiare derivate tranzacționate pe piețele financiare. În timp ce titlurile de valoare sunt active, instrumente instrumentele financiare derivate sunt contracte care presupun atât drepturi (sau creanțe) ale părților la contract, cât și obligații în sarcina acestora. [AM 8]

(17)  Prezentul regulament are ca obiect efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe. Acesta nu În special, acesta reglementează transferul de contracte (de exemplu, contractele derivate), în care se transferă atât drepturile (sau creanțele), cât și obligațiile și nici , și novația contractelor care cuprind astfel de drepturi și obligații. Prezentul regulament nu reglementează transferul și nici novația contractelor, prin urmare tranzacționarea instrumentelor financiare, precum și compensarea și decontarea acestor instrumente vor continua să fie reglementate de legea aplicabilă obligațiilor contractuale, astfel cum este stabilită în Regulamentul Roma I. Această lege este în mod normal aleasă de părțile la contract sau desemnată prin norme nediscreționare aplicabile piețelor financiare. [AM 9]

(18)  Aspectele reglementate de Directiva privind contractele de garanție financiară 2002/47/CE, de Directiva privind caracterul definitiv al decontării 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului(12), de Directiva privind lichidarea 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului(13) și de Regulamentul privind registrul Uniunii (UE) nr. 389/2013 al Comisiei(14) nu ar trebui să fie afectate de prezentul regulament, deoarece domeniul de aplicare al normelor privind conflictul de legi cuprinse în prezentul regulament și cel al normelor privind conflictul de legi cuprinse în aceste trei directive nu se suprapun. [AM 10]

(19)  Prezentul regulament ar trebui să fie universal: legea desemnată prin prezentul regulament ar trebui să se aplice indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru.

(20)  Predictibilitatea este esențială pentru terții interesați de achiziționarea titlului de proprietate asupra creanței cesionate. Faptul că efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe li se va aplica legea țării în care își are reședința obișnuită cedentul le va permite terților interesați să știe cu ușurință și în prealabil ce lege națională le va reglementa drepturile. Legea țării în care își are reședința obișnuită cedentul ar trebui, prin urmare, să se aplice ca regulă generală efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe. Această regulă ar trebui să se aplice, în special, efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în operațiunile de factoring, de colateralizare și, în cazul în care părțile nu au desemnat legea creanței cesionate, în operațiunile de securitizare.

(21)  Legea desemnată în urma aplicării regulii generale pentru a reglementa efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe ar trebui să permită stabilirea legii aplicabile în cazul unor eventuale cesiuni viitoare ale acestor creanțe, ceea ce reprezintă o practică uzuală atunci când sunt cesionate creanțe multiple, de exemplu în cazul factoringului. Aplicarea legii țării în care își are reședința obișnuită cedentul permite stabilirea legii aplicabile efectelor față de terți ale unor cesiuni viitoare de creanțe.

(22)  Necesitatea de a se stabili cine deține titlul de proprietate asupra unei creanțe cesionate intervine adesea atunci când se definește masa bunurilor care fac obiectul insolvenței în cazul în care cedentul devine insolvabil. Este de dorit, prin urmare, să existe o coerență între normele privind conflictul de legi prevăzute în prezentul regulament și cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvență. Coerența ar trebui realizată prin aplicarea, ca regulă generală, a legii țării în care își are reședința obișnuită cedentul pentru reglementarea efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe, întrucât folosirea reședinței obișnuite a cedentului ca factor de legătură coincide cu centrul intereselor principale ale debitorului, care este utilizat ca factor de legătură în materie de insolvabilitate.

(23)  Convenția din 2001 a Organizației Națiunilor Unite privind cesiunea de creanță în comerțul internațional prevede că prioritatea dreptului unui cesionar într-o cesiune de creanță față de dreptul unui reclamant concurent este reglementată de legea statului în care locuiește cedentul. Compatibilitatea dintre normele Uniunii privind conflictul de legi prevăzute în prezentul regulament și soluția aplicată la nivel internațional în temeiul convenției ar trebui să faciliteze soluționarea litigiilor internaționale.

(24)  În cazul în care cedentul își schimbă reședința obișnuită într-un interval în care se efectuează mai multe cesiuni ale aceleiași creanțe, legea aplicabilă ar trebui să fie legea țării în care cedentul își avea reședința obișnuită la momentul la care unul dintre cesionari a îndeplinit pentru prima dată cerințele în materie de opozabilitate față de terți în temeiul legislației aplicabile stabilite pe baza țării în care cedentul își avea reședința obișnuită la momentul respectiv.

(25)  În conformitate cu practicile de pe piață și cu nevoile participanților la piață, efectele față de terți ale anumitor cesiuni de creanțe ar trebui, în mod excepțional, să fie reglementate de legea creanței cesionate, adică de legea care reglementează contractul inițial dintre creditor și debitor din care s-a născut creanța dă naștere creanței. [AM 11]

(26)  Legea creanței cesionate ar trebui să reglementeze efectele față de terți ale cesiunii de către un titular de cont a numerarului creditat într-un cont la o instituție de credit, caz în care titularul de cont este creditorul/cedentul și instituția de credit este debitorul. Terții, cum ar fi creditorii cedentului și cesionarii concurenți, beneficiază de o mai mare predictibilitate dacă legea creanței cesionate se aplică efectelor față de terți ale acestor cesiuni, întrucât se presupune, în general, că o creanță pe care un titular de cont o are asupra numerarului creditat într-un cont la o instituție de credit este reglementată de legea țării în care este situată instituția de credit (și nu de legea țării în care își are reședința obișnuită titularul de cont/cedentul). Această lege este desemnată în mod normal în contractul de cont dintre titularul contului și instituția de credit.

(27)  Efectele față de terți ale cesionărilor de creanțe rezulte din instrumente financiare ar trebui, de asemenea, să fie reglementate de legea aplicabilă creanței cesionate, adică de legea care reglementează contractul din care s-a născut creanța (cum ar fi un contract derivat). Aplicarea, în cazul efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe care decurg din instrumentele financiare, a legii creanței cesionate și nu a legii țării în care cedentul își are reședința obișnuită este esențială pentru a menține stabilitatea și buna funcționare a piețelor financiare. Acestea sunt asigurate, întrucât legea care reglementează instrumentul financiar din care s-a născut creanța este legea aleasă de părțile la contract sau legea stabilită în conformitate cu normele nediscreționare aplicabile piețelor financiare.

(28)  Este necesar să se ofere flexibilitate în stabilirea legii aplicabile efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în contextul unei securitizări, astfel încât să se răspundă nevoilor tuturor părților la această operațiune și să se faciliteze extinderea pieței transfrontaliere a securitizărilor pentru a-i include și pe operatorii mai mici. Deși legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită ar trebui să se aplice, ca regulă implicită, efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în contextul unei securitizări, cedentul (inițiatorul) și cesionarul (vehiculul cu scop special) ar trebui să fie în măsură să decidă că legea creanței cesionate se aplică efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe. Cedentul și cesionarul ar trebui să poată decide că efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe în contextul unei securitizări se supun regulii generale a reședinței obișnuite a cedentului sau să poată desemna legea creanței cesionate în funcție de structura și caracteristicile tranzacției, de exemplu în funcție de numărul și de localizarea inițiatorilor și de numărul de legi care reglementează creanțele cesionate. [AM 12]

(29)  Conflictele de prioritate între cesionari ai aceleiași creanțe pot apărea atunci când efectele față de terți ale cesiunii au fost supuse legii țării în care cedentul își are reședința obișnuită în cazul unei cesiuni și legii creanței cesionate în cazul unei alte cesiuni. În astfel de cazuri, legea aplicabilă în vederea soluționării conflictelor de prioritate ar trebui să fie legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță care a devenit prima opozabilă față de terți în temeiul legii sale aplicabile. Dacă cele două cesiuni de creanță au devenit opozabile față de terți în același timp, ar trebui să prevaleze legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită. [AM 13]

(30)  Domeniul de aplicare a legii naționale desemnate de prezentul regulament drept lege aplicabilă efectelor față de terți ale unei cesiuni de creanță ar trebui să fie uniform. Legea națională desemnată ca fiind aplicabilă ar trebui să reglementeze în special (i) opozabilitatea cesiunii față de terți, și anume măsurile și procedurile care trebuie să fie luate urmate de către cesionar pentru a se asigura că dobândește titlul de proprietate asupra creanței care i-a fost cesionată (de exemplu, înregistrarea cesiunii la o autoritate publică, înscrierea într-un registru sau notificarea debitorului în scris cu privire la cesiune), și (ii) aspectele legate de prioritate, și anume conflictele soluționarea conflictelor între mai mulți reclamanți în legătură cu titlul de proprietate asupra creanței în urma unei cesiuni transfrontaliere (de exemplu, un conflict între doi cesionari în cazul în care aceeași creanță a fost cesionată de două ori, sau între un cesionar și un creditor al cedentului). [AM 14]

(31)  Având în vedere caracterul universal al prezentului regulament, este posibil să fie desemnate ca lege aplicabilă legi ale unor țări având tradiții juridice diferite. În cazul în care, în urma cesiunii unei creanțe, contractul din care s-a născut creanța este transferat, legea desemnată de prezentul regulament drept lege aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță ar trebui să reglementeze și conflictul de prioritate dintre cesionarul creanței și noul beneficiar al aceleiași creanțe ca urmare a transferului contractului din care s-a născut creanța. Din același motiv, legea desemnată de prezentul regulament drept lege aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță ar trebui să se aplice și în cazul în care novația este utilizată ca un echivalent funcțional al transferului unui contract, pentru a soluționa un conflict de prioritate între un cesionar al unei creanțe și noul beneficiar al creanței echivalente din punct de vedere funcțional în urma novației contractului din care s-a născut creanța.

(32)  Din considerații de interes public, instanțelor din statele membre li se acordă posibilitatea de a aplica, în situații excepționale, anumite excepții justificate de rațiuni de ordine publică și anumite dispoziții imperative derogatorii, care ar trebui interpretate restrictiv.

(33)  Respectarea angajamentelor internaționale pe care statele membre și le-au asumat impune ca prezentul regulament să nu aducă atingere convențiilor internaționale la care unul sau mai multe state membre sunt părți în momentul adoptării prezentului regulament. Pentru ca aceste norme să fie mai accesibile, Comisia ar trebui să publice lista convențiilor relevante în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

(34)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să promoveze aplicarea articolului 17 privind dreptul la proprietate și a articolului 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, dar și a articolului 16 privind libertatea de a desfășura o activitate comercială. [AM 15]

(35)  Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând singure și, prin urmare, din cauza amplorii și efectelor prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Uniformitatea vizată a normelor în materie de conflict de legi privind efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe poate fi realizată doar prin intermediul unui regulament, întrucât numai un astfel de act normativ asigură o interpretare și o aplicare unitară a normelor la nivel național. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(36)  În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, [Regatul Unit] [și] [Irlanda] [și-a(u) notificat dorința de a lua parte la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament] [nu ia(u) parte la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are/au obligații în temeiul acestuia și nu fac(e) obiectul aplicării sale].

(37)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 referitor la poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament se aplică, în situații care implică un conflict de legi, efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în materie civilă și comercială, cu excepția efectelor față de terți în ceea ce privește debitorul creanței cesionate. [AM 16]

Regulamentul nu se aplică, în special, în materie fiscală, vamală sau administrativă.

(1a)   Prezentul regulament nu aduce atingere legislației Uniunii și legislației naționale privind protecția consumatorilor. [AM 17]

(2)  Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament:

(a)  cesiunea de creanțe rezultate din relațiile de familie și din relațiile considerate ca având efecte comparabile în conformitate cu legea aplicabilă acestora, inclusiv obligațiile de întreținere;

(b)  cesiunea de creanțe rezultate din aspectele patrimoniale ale regimurilor matrimoniale și din aspectele patrimoniale ale relațiilor care sunt considerate, în conformitate cu legea care le este aplicabilă, ca având efecte comparabile cu cele ale căsătoriei, precum și inclusiv cu cele ale parteneriatelor înregistrate, cesiunea de creanțe rezultate din testamente și succesiuni; [AM 18]

(c)  cesiunea de creanțe rezultate din cambii, cecuri și bilete la ordin, precum și din alte instrumente negociabile, în măsura în care obligațiile care decurg din astfel de instrumente negociabile derivă din caracterul lor negociabil;

(d)  cesiunea de creanțe aferente aspectelor reglementate de dreptul societăților comerciale și al altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, precum constituirea, prin înregistrare sau în alt mod, capacitatea juridică, organizarea internă sau dizolvarea societăților și a altor organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, și răspunderea personală a asociaților și membrilor acestora pentru obligațiile societății sau ale organismului;

(e)  cesiunea de creanțe rezultate din constituirea de fiducii și din raporturile dintre constitutori, fiduciari și beneficiarii fiduciilor;

(f)  cesiunea de creanțe rezultate din contracte de asigurare de viață ce decurg din activități desfășurate de alte organizații decât întreprinderile menționate la articolul 2 alineatele (1) și (3) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului(15) privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), al căror obiect este de a plăti indemnizații persoanelor angajate sau liber-profesioniste care aparțin unei întreprinderi sau grup de întreprinderi, ori unui sector profesional sau interprofesional, în caz de deces, supraviețuire, întrerupere sau reducere a activității, sau în caz de boală profesională sau provocată de accidente de muncă;

(fa)  cesiunea de creanțe în cadrul unei proceduri colective, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/848. [AM 19]

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)  „cedent” înseamnă o persoană care îi transferă unei alte persoane dreptul său de a pretinde satisfacerea unei creanțe de către un debitor;

(b)  „cesionar” înseamnă o persoană care obține de la o altă persoană dreptul de a pretinde satisfacerea unei creanțe de către un debitor;

(c)  „cesiune de creanță” înseamnă un transfer voluntar al dreptului de a pretinde satisfacerea unei creanțe de către un debitor. Aceasta include transferurile de creanțe pure și simple, subrogarea convențională, transferurile de creanțe cu titlu de garanție și de gaj sau alte drepturi de garanție asupra creanțelor;

(d)  „creanță” înseamnă dreptul de a solicita executarea unei prestații de orice natură, pecuniară sau nepecuniară, rezultată dintr-o obligație contractuală sau necontractuală;

(e)  „efecte față de terți” înseamnă efectele patrimoniale, și anume dreptul cesionarului de a-și revendica titlul de proprietate asupra unei creanțe care i-a fost cesionată față de alți cesionari sau beneficiari ai aceleiași creanțe sau ai unei creanțe echivalente din punct de vedere funcțional, față de alți creditori ai cedentului și față de alți terți, cu excepția debitorului; [AM 20]

(f)  „reședința obișnuită” înseamnă, pentru societăți și alte organisme, constituite sau nu ca persoane juridice, sediul administrației lor centrale; pentru persoane fizice acționând în exercitarea activității lor profesionale reședința obișnuită este locul unde persoanele respective își au sediul principal al activității;

(g)  „instituție de credit” înseamnă o întreprindere, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a Parlamentului European și a Consiliului(16), inclusiv sucursalele, în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 17 din regulamentul respectiv, unei instituții de credit cu sediul central în Uniune sau, în conformitate cu articolul 47 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului(17), în afara Uniunii, în cazul în care astfel de sucursale sunt situate în Uniune;

(h)  „numerar” înseamnă sume de bani cu care este creditat un cont, în orice monedă, la o instituție de credit; [AM 21]

(i)  „instrument financiar” înseamnă instrumentele specificate în secțiunea C a anexei I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului(18).

CAPITOLUL II

NORME UNIFORME

Articolul 3

Aplicare universală

Orice lege menționată în prezentul regulament se aplică indiferent dacă este sau nu legea unui stat membru.

Articolul 4

Legea aplicabilă

(1)  Dacă nu se prevede altfel la prezentul articol, efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe sunt reglementate de legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită la data cesiunii încheierii contractului de cesiune. [AM 22]

În cazul în care cedentul și-a schimbat reședința obișnuită între două cesiuni succesive ale aceleiași creanțe către cesionari diferiți, rangul de prioritate a dreptului unui cesionar față de dreptul unui alt cesionar este reglementat de legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită la momentul cesiunii care a devenit prima opozabilă față de alți terți în temeiul legii desemnate ca fiind aplicabilă în temeiul primului paragraf.

(2)  Legea În pofida alineatului (1) al prezentului articol, legea aplicabilă creanței cesionate reglementează efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe având ca obiect:

(a)  numerar creditat bani creditați într-un cont la o instituție de credit;

(b)  creanțele rezultate dintr-un instrument financiar din instrumente financiare.

(3)  Cedentul și cesionarul pot desemna legea aplicabilă creanței cesionate ca lege aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanțe în vederea unei securitizări.

Desemnarea legii aplicabile trebuie să fie expresă în contractul de cesiune sau într-un acord separat. Condițiile de fond și de formă ale actului prin care s-a optat pentru legea aplicabilă sunt reglementate de legea aleasă.

(4)  Conflictele privind ordinea de prioritate între cesionarii aceleiași creanțe în cazul în care efectele față de terți ale uneia dintre cesiuni sunt reglementate de legea țării în care cedentul își are reședința obișnuită, iar efectele celorlalte cesiuni sunt reglementate de legea aplicabilă creanței cesionate sunt soluționate de legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță care a devenit prima opozabilă față de terți în temeiul legii sale aplicabile. Dacă cele două cesiuni au devenit opozabile față de terți în același timp, prevalează legea țării în care este situată reședința obișnuită a cedentului. [AM 22]

Articolul 5

Domeniul de aplicare al legii aplicabile

Legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în temeiul prezentului regulament reglementează în special:

(a)  cerințele pentru a asigura opozabilitatea cesiunii față de terți, alții decât debitorul, cum ar fi formalitățile de înregistrare sau de publicare;

(b)  prioritatea drepturilor cesionarului față de drepturile unui alt cesionar al aceleiași creanțe;

(c)  prioritatea drepturilor cesionarului față de drepturile creditorilor cedentului;

(d)  prioritatea drepturilor cesionarului față de drepturile beneficiarului unui transfer de contract în ceea ce privește aceeași creanță;

(e)  prioritatea drepturilor cesionarului față de drepturile beneficiarului unei novații a contractului împotriva debitorului cu privire la creanța echivalentă.

Articolul 6

Norme de aplicare imediată

(1)  Prezentul regulament nu restricționează aplicarea normelor de aplicare imediată din legea forului.

(2)  Normele de aplicare imediată sunt norme a căror respectare este considerată esențială de către un stat membru pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum organizarea sa politică, socială sau economică, în asemenea măsură încât aceste norme sunt aplicabile oricărei situații care intră în domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe în temeiul prezentului regulament.

(2a)  Se dă efect normelor de aplicare imediată din legea statului membru în care cesiunea trebuie să fie executată sau a fost executată, în măsura în care normele respective de aplicare imediată antrenează nelegalitatea contractului de cesiune. [AM 23]

CAPITOLUL III

ALTE DISPOZIȚII

Articolul 7

Ordinea publică

Aplicarea unei dispoziții din legea oricărei țări menționate în prezentul regulament poate fi refuzată numai dacă o astfel de aplicare este vădit incompatibilă cu ordinea publică a forului.

Articolul 8

Excluderea trimiterii

Aplicarea legii oricărei țări menționate în prezentul regulament înseamnă aplicarea normelor de drept în vigoare în statul respectiv, cu excepția normelor sale de drept internațional privat.

Articolul 9

Statele cu mai multe sisteme juridice

(1)  În cazul în care un stat cuprinde mai multe unități teritoriale, fiecare având propriile sale norme de drept în materie de efecte față de terți ale cesiunilor de creanțe, fiecare unitate teritorială se consideră ca fiind un stat în scopul identificării legii aplicabile în temeiul prezentului regulament.

(2)  Un stat membru care cuprinde mai multe unități teritoriale, fiecare având propriile norme de drept în materie de efecte față de terți ale cesiunilor de creanțe, nu are obligația de a aplica prezentul regulament în cazul conflictelor de legi care privesc exclusiv unitățile sale teritoriale.

Articolul 10

Raportul cu alte dispoziții de drept al Uniunii

Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării dispozițiilor de drept al Uniunii care reglementează, în domenii specifice, conflictul de legi privind efectele față de terți ale cesiunilor de creanțe.

Articolul 11

Raportul cu convențiile internaționale existente

(1)  Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării convențiilor internaționale la care unul sau mai multe state membre sunt părți la momentul adoptării prezentului regulament și care reglementează conflictul de legi în materie de efecte față de terți ale cesiunilor de creanțe.

(2)  Cu toate acestea, între statele membre, prezentul regulament prevalează față de convențiile încheiate exclusiv între două sau mai multe state membre în măsura în care aceste convenții privesc domeniul de reglementare al prezentului regulament.

Articolul 12

Lista convențiilor

(1)  Până la [data aplicării], statele membre informează Comisia cu privire la convențiile menționate la articolul 11 alineatul (1). După această dată, statele membre informează Comisia cu privire la orice denunțare a unor astfel de convenții.

(2)  În termen de șase luni de la primirea notificărilor menționate la alineatul (1), Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

(a)  lista convențiilor menționate la alineatul (1);

(b)  denunțările menționate la alineatul (1).

Articolul 13

Clauza de reexaminare

După ... [cinci ani de la data aplicării], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea prezentului regulament. Dacă este cazul, raportul este însoțit de propuneri în vederea modificării prezentului regulament.

Articolul 14

Aplicarea în timp

(1)  Prezentul regulament se aplică cesiunilor de creanțe încheiate la ... [data aplicării] sau după [data aplicării].

(2)  Legea aplicabilă în temeiul prezentului regulament stabilește dacă drepturile unui terț cu privire la o creanță cesionată după data intrării în vigoare a prezentului regulament au prioritate față de drepturile dobândite de un alt terț înainte ca prezentul regulament să se aplice. În cazul creanțelor concurente bazate pe cesiuni, legea aplicabilă în temeiul prezentului regulament stabilește drepturile respectivilor cesionari numai în ceea ce privește cesiunile încheiate după … [data aplicării prezentului regulament]. [AM 24]

Articolul 15

Intrarea în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la ... [18 luni de la intrarea sa în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) JO C 303, 29.8.2018, p. 2.
(2) JO C 367, 10.10.2018, p. 50.
(3) JO C 303, 29.8.2018, p. 2.
(4)JO C 367, 10.10.2018, p. 50.
(5) Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019.
(6) Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).
(7)Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară (JO L 168, 27.6.2002, p. 43).
(8)Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40).
(9)Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.12.2012, p. 1).
(10)Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO L 141, 5.6.2015, p. 19).
(11)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(12)Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).
(13)Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit (JO L 125, 5.5.2001, p. 15).
(14)Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei (JO L 122, 3.5.2013, p. 1).
(15)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
(16)Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(17)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(18)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).


Programul de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării pentru perioada 2021-2027 (programul „Pericles IV”) ***I
PDF 214kWORD 74k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării pentru perioada 2021-2027 („programul Pericles IV”) (COM(2018)0369 – C8-0240/2018 – 2018/0194(COD))
P8_TA(2019)0087A8-0069/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0369),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 133 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0240/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0069/2019),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării pentru perioada 2021-2027 („programul Pericles IV”)

P8_TC1-COD(2018)0194


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2),

întrucât:

(1)  Uniunea și statele membre și-au stabilit ca obiectiv definirea măsurilor necesare pentru utilizarea monedei euro ca monedă unică. Aceste măsuri includ protejarea monedei euro împotriva falsificării și a fraudelor asociate, facilitând astfel , pentru a se asigura eficacitatea economiei Uniunii și asigurând sustenabilitatea finanțelor publice. [AM 1]

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 al Consiliului(3) prevede schimburi de informații, cooperare și asistență reciprocă, stabilind, astfel, un cadru armonizat pentru protecția monedei euro. Efectele regulamentului respectiv au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1339/2001 al Consiliului(4) la acele state membre care nu au adoptat moneda euro ca monedă unică, astfel încât să se asigure un nivel echivalent de protecție a monedei euro pe întreg teritoriul Uniunii.

(3)  Acțiunile având drept scop promovarea schimburilor de informații și de personal, asistența tehnică și științifică și formarea profesională specializată contribuie semnificativ la protejarea monedei unice a Uniunii împotriva falsificării și a fraudelor asociate și, prin urmare, la atingerea unui nivel ridicat și echivalent de protecție pe întregul teritoriu al Uniunii, demonstrând, totodată, capacitatea Uniunii de a aborda cazurile grave de criminalitate organizată. Astfel de acțiuni contribuie, de asemenea, la soluționarea problemelor comune și la combaterea legăturilor cu spălarea de bani și crima organizată. [AM 2]

(4)  Un program pentru protecția monedei euro împotriva falsificării contribuie la sensibilizarea cetățenilor Uniunii, la sporirea încrederii cetățenilor în această monedă și îmbunătățirea protecției monedei euro, în special printr-o diseminare constantă a rezultatelor acțiunilor susținute prin acest program. [AM 3]

(4a)   O protecție solidă a monedei euro împotriva falsificării este o componentă esențială a securității și competitivității economiei UE, acest aspect fiind direct legat de obiectivul UE de a îmbunătăți funcționarea eficientă a uniunii economice și monetare. [AM 4]

(5)  Sprijinul anterior acordat pentru astfel de acțiuni, prin Deciziile 2001/923/CE(5) și 2001/924/CE(6) ale Consiliului, care au fost modificate și extinse ulterior prin Deciziile 2006/75/CE(7), 2006/76/CE(8), 2006/849/CE(9) și 2006/850/CE ale Consiliului(10) și prin Regulamentul (UE) nr. 331/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(11), a făcut posibilă intensificarea acțiunilor Uniunii și ale statelor membre în domeniul protecției monedei euro împotriva falsificării. Obiectivele programului pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul Pericles) pentru perioadele 2002-2006, 2007-2013 și 2014-2017(12) au fost îndeplinite cu succes.

(6)  Contrar procedurii standard, nu a fost efectuată o evaluare separată a impactului pentru program. Această situație poate fi explicată parțial prin faptul că o evaluare a programului la mijlocul perioadei a fost efectuată de Comisie în 2017, care a fost sprijinită de un raport independent(13). Deși concluziile raportului referitoare la program sunt, la nivel global, pozitive, în raport se exprimă preocupări cu privire la numărul limitat de autorități competente care participă la activitățile din cadrul programului și cu privire la calitatea indicatorilor de performanță principali utilizați pentru măsurarea rezultatelor programului. În În comunicarea sa către Parlamentul European și către Consiliu privind evaluarea intermediară a programului Pericles 2020 și în evaluarea sa ex ante sub forma unui document de lucru al serviciilor care însoțește propunerea respectivă (COM(2018)0369), Comisia a ajuns la concluzia că ar trebui susținută continuarea programului „Pericles 2020” și după 2020, având în vedere valoarea sa adăugată la nivelul UEUniunii, impactul pe termen lung și sustenabilitatea acțiunilor sale și contribuția la combaterea criminalității organizate. [AM 5]

(7)  Evaluarea intermediară a recomandat ca acțiunile finanțate în cadrul programului Pericles 2020 să fie continuate, luându-se în considerare posibilitățile abordând totodată necesitatea de a simplifica depunerea cererilor, de a încuraja diferențierea beneficiarilor și participarea unui număr maxim de autorități competente din diverse țări la activitățile programului, de a se concentra în continuare pe amenințările emergente și recurente în materie de falsificare și de a optimiza indicatorii principali de performanță. [AM 6]

(7a)   Au fost depistate activități susținute de falsificare în țări terțe, falsificarea monedei euro dobândind o dimensiune internațională din ce în ce mai mare. Prin urmare, activitățile de consolidare a capacităților și de formare care implică autoritățile competente din țări terțe ar trebui considerate esențiale pentru a asigura protecția eficientă a monedei unice a Uniunii și ar trebui încurajate în continuare în cadrul programului. [AM 7]

(8)  Prin urmare, ar trebui să fie adoptat un nou program pentru perioada 2021-2027 („programul Pericles IV”). Ar trebui să se asigure că programul Pericles IV este coerent și complementar cu alte programe și acțiuni relevante. Comisia ar trebui așadar să desfășoare toate consultările necesare cu privire la evaluarea nevoilor de protecție a monedei euro cu principalele părți implicate, în special autoritățile naționale competente desemnate de statele membre, Banca Centrală Europeană și Europol, în cadrul comitetului menționat în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001, mai ales în ceea ce privește schimburile, asistența și formarea profesională, în scopul aplicării programului Pericles IV. În plus, la punerea în aplicare a programului, Comisia ar trebui să se bazeze pe vasta experiență a Băncii Centrale Europene în ceea ce privește desfășurarea activităților de formare și transmiterea de informații privind bancnotele euro falsificate. [AM 8]

(9)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în baza articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii, execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate la nivelul statului de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

(10)  Prezentul regulament respectă principiile valorii adăugate și proporționalității. Programul Pericles IV ar trebui să faciliteze cooperarea între statele membre și între Comisie și statele membre pentru protecția monedei euro împotriva falsificării, fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre și prin utilizarea resurselor într-un mod mai eficient decât la nivel național. Acțiunea la nivelul Uniunii este necesară și justificată deoarece ajută în mod evident statele membre în ceea ce privește protecția colectivă a monedei euro și încurajează utilizarea structurilor comune ale Uniunii pentru intensificarea cooperării și a schimbului de informații cuprinzătoare, efectuat la timp, între autoritățile competente. [AM 9]

(11)  Programul Pericles IV ar trebui să fie pus în aplicare în conformitate cu cadrul financiar multianual prevăzut în [trimitere la Regulamentul privind CFM post-2020, Regulamentul (UE, Euratom) nr.../2018 al Consiliului].

(12)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea programului Pericles IV Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei să fie delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru menționate la articolul 10 și indicatorii menționați la articolul 12 și în anexă. Comisia ar trebui să adopte programe anuale de lucru care să stabilească prioritățile, defalcarea bugetului și criteriile de evaluare a granturilor acordate pentru acțiuni. Cazurile excepționale și motivate corespunzător în care este necesară o majorare a cofinanțării pentru a acorda statelor membre o flexibilitate economică mai mare, permițându-le astfel să realizeze și să finalizeze proiecte de protecție și salvgardare a monedei euro într-un mod satisfăcător, ar trebui să facă parte din programele anuale de lucru. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(14). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 10]

(13)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Pericles IV care va constitui principala valoare de referință în înțelesul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară], pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(14)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(15), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(16) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(17), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(18). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE).

(15)  Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar de evaluare independent privind punerea în aplicare a programului Pericles IV și un raport final de evaluare privind realizarea obiectivelor acestuia.

(16)  Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 331/2014 ar trebui abrogat.

(17)  Este oportun să se asigure o tranziție lină, fără întreruperi, între programul Pericles 2020 și programul Pericles IV și să se alinieze durata programului Pericles IV cu Regulamentul .../... (UE, Euratom) al Consiliului [de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027]. Prin urmare, programul Pericles IV ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Programul Pericles IV, un program de schimb, asistență și formare profesională pentru protejarea monedei euro împotriva falsificării („programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Obiectivele programului

(1)  Programul are următorul obiectiv general:

prevenirea și combaterea falsificării și a fraudelor asociate, sporind păstrând astfel, competitivitatea economiei integritatea bancnotelor și a monedelor euro, ceea ce sporește încrederea cetățenilor și a agenților economici în autenticitatea acestor bancnote și monede și, prin urmare, consolidează încrederea în economia Uniunii și asigurând asigură sustenabilitatea finanțelor publice. [AM 11]

(2)  Programul are următorul obiectiv specific:

protecția bancnotelor și a monedelor euro împotriva falsificării și fraudelor asociate prin sprijinirea și completarea măsurilor întreprinse de statele membre și prin acordarea de asistență autorităților competente naționale și ale Uniunii în eforturile lor de a stabili o cooperare strânsă și periodică între ele și cu Comisia și un schimb de bune practici, incluzând, după caz, țările terțe și organizațiile internaționale.

Articolul 3

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 se stabilește la 7 700 000 EUR(19) (în prețuri curente). [AM 12]

(2)  Creditele anuale sunt autorizate de către Parlamentul European și Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

Articolul 4

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu [cea mai recentă versiune a regulamentului financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012(20).]

(2)  Programul este pus în aplicare de Comisie în cooperare cu statele membre, prin consultări regulate în diferite stadii ale punerii în aplicare a programului, ținând seama de asigurându-se coerența și evitându-se suprapunerea inutilă cu măsurile relevante adoptate de alte entități competente, în special de Banca Centrală Europeană și Europol. În acest scop, atunci când pregătește programele de lucru în temeiul articolului 10, Comisia ține seama de activitățile curente și cele prevăzute ale BCE și Europol în ceea ce privește combaterea falsificării și a fraudelor cu moneda euro. [AM 13]

(3)  Sprijinul financiar acordat în cadrul programului pentru acțiunile eligibile enumerate la articolul 6 ia forma unor:

granturi; sau

achiziții publice.

Articolul 5

Acțiuni comune

(1)  Activitățile din cadrul programului pot fi organizate în comun de către Comisie și alți parteneri care dețin expertiză relevantă, cum ar fi:

(a)  băncile centrale naționale și Banca Centrală Europeană (BCE);

(b)  Centrele de analiză naționale (CAN) și Centrele naționale de analiză monetară (CNAM);

(c)  Centrul Tehnic și Științific European (CTSE) și monetăriile;

(d)  Europol, Eurojust și Interpol;

(e)  birourile centrale naționale de combatere a falsificării, prevăzute la articolul 12 din Convenția internațională privind stoparea falsificării de monedă, semnată la Geneva la 20 aprilie 1929(21), precum și alte agenții specializate în prevenirea, detectarea și eliminarea falsificării banilor;

(f)  organisme specializate implicate în domeniul tehnologiilor de duplicare și certificare, tipografii și ateliere de gravură;

(g)  organisme, altele decât cele menționate la literele (a)-(f), care oferă expertiză specifică, inclusiv, dacă este cazul, organisme din țări terțe și, în special, din state aderente și țări candidate; și

(h)  entități private care au elaborat și demonstrat cunoștințe tehnice și echipe specializate în detectarea bancnotelor și a monedelor false.

(2)  Atunci când acțiunile eligibile sunt organizate în comun de Comisie și BCE, Eurojust, Europol sau Interpol, cheltuielile ocazionate se împart între acestea. În orice caz, fiecare dintre acestea suportă cheltuielile de deplasare și cazare ale propriilor vorbitori invitați.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 6

Acțiuni eligibile

(1)  Programul furnizează sprijin financiar pentru următoarele acțiuni, în condițiile prevăzute în programele anuale de lucru menționate la articolul 10:

(a)  schimbul și diseminarea de informații, în special prin organizarea de ateliere, reuniuni și seminare, inclusiv a unor sesiuni de formare, plasamente punctuale și schimburi de personal între autoritățile naționale competente și alte acțiuni similare. Schimbul de informații se axează, printre altele, pe:

–  bunele practici în prevenirea falsificării și a fraudelor legate de moneda euro; [AM 14]

–  metodologiile pentru monitorizarea și analiza impactului economic și financiar al falsificării;

–  funcționarea bazelor de date și a sistemelor de avertizare timpurie;

–  utilizarea instrumentelor de detectare asistate de calculator; [AM 15]

–  metodele de anchetă și investigare;

–  asistența științifică, inclusiv monitorizarea noilor evoluții;

–  protecția monedei euro în afara Uniunii;

–  acțiuni de cercetare;

–  furnizarea de expertiză operațională specializată;

(b)  asistența tehnică, științifică și operațională considerată necesară în cadrul programului, inclusiv, în special:

–  orice măsură adecvată care permite constituirea la nivelul Uniunii a unor resurse pedagogice, de exemplu o culegere de legislație a Uniunii, buletine de informare, manuale cu instrucțiuni practice, glosare și lexicoane, baze de date, în special în domeniul asistenței științifice și a supravegherii tehnologice sau a aplicațiilor de asistență informatice, cum ar fi programele informatice;

–  studii relevante cu o dimensiune multidisciplinară și transnațională, inclusiv cercetarea cu privire la elemente inovatoare în materie de securitate;

–  dezvoltarea de instrumente și metode de asistență tehnică pentru a facilita desfășurarea acțiunilor de detectare la nivelul Uniunii;

–  sprijin financiar pentru cooperare în operațiuni în care sunt implicate cel puțin două state, atunci când acest sprijin nu este disponibil din partea altor poate fi pus la dispoziție de alte programe ale instituțiilor și organismelor europene; [AM 16]

(c)  achiziționarea de echipamente care urmează a fi utilizate de către autoritățile specializate în combaterea falsificării din țările terțe pentru protecția monedei euro împotriva falsificării, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3).

(2)  Programul ține seama de aspectele transnaționale și multidisciplinare ale combaterii falsificării, vizând participarea următoarelor grupuri:

(a)  personalul agențiilor angajate în detectarea și combaterea falsificării, în special forțele de poliție, autoritățile vamale și administrațiile financiare, în funcție de atribuțiile specifice ale acestora la nivel național;

(b)  personalul serviciilor de informații;

(c)  reprezentanți ai băncilor centrale naționale, ai monetăriilor, ai băncilor comerciale și ai altor intermediari financiari, în special în ceea ce privește obligațiile instituțiilor financiare;

(d)  magistrați, avocați specializați și membri ai sistemului judiciar din acest domeniu;

(e)  orice alt grup de specialiști vizat, cum ar fi camerele de comerț și industrie sau alte structuri comparabile, capabile să asigure accesul la întreprinderi mici și mijlocii, comercianți cu amănuntul și societățile de transport de numerar.

(3)  Grupurile menționate la alineatul (2) al prezentului articol pot include participanți din țări terțe, în cazul în care acest aspect este important pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2. [AM 17]

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 7

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Pentru acțiunile implementate prin granturi, achiziționarea de echipamente nu constituie singura componentă a acordului de grant.

Articolul 8

Rate de cofinanțare

Rata de cofinanțare pentru granturile acordate în cadrul programului nu depășește 75 % din costurile eligibile. În cazuri excepționale și motivate corespunzător, definite în programele anuale de lucru menționate la articolul 10, rata de cofinanțare nu depășește 90 % din costurile eligibile.

Articolul 9

Entități eligibile

Entitățile eligibile pentru finanțare în cadrul programului sunt autoritățile naționale competente astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1338/2001.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 10

Programe de lucru

(1)  Programul Comisia este pus împuternicită să adopte acte delegate în aplicare prin programele conformitate cu articolul 11 în vederea adoptării programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. [AM 18]

(2)  În ceea ce privește granturile, pe lângă cerințele prevăzute la articolul 108 din Regulamentul financiar, programul de lucru precizează criteriile esențiale de selecție și de atribuire și rata maximă de cofinanțare posibilă.

Articolul 11

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 10 alineatul (1) și la articolul 12 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. [AM 19]

(3)  Delegarea de competențe prevăzută menționată la articolul 10 alineatul (1) și la articolul 12 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 20]

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, precum și cu reprezentanți ai BCE și Europol. [AM 21]

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12

Monitorizare

(1)  În anexa la prezenta propunere sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivului specific stabilit la articolul 2.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor programului în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 11, pentru a elabora dispozițiile referitoare la un cadru de monitorizare și evaluare, inclusiv prin intermediul unor modificări aduse anexei în vederea revizuirii și completării indicatorilor atunci când acest lucru este necesar în scopul evaluării.

(3)  Comisia furnizează anual Parlamentului European și, Consiliului, Băncii Centrale Europene, Europol, Eurojust și Parchetului European (EPPO) informații cu privire la rezultatele programului, ținând seama de indicatorii cantitativi și calitativi care figurează în anexa la prezenta propunere. [AM 22]

(4)  Țările participante și toți ceilalți beneficiari furnizează Comisiei toate datele și informațiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea programului.

Articolul 13

Evaluare

(1)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

(2)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(3)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, și Băncii Centrale Europene, Europol, Eurojust și Parchetului European. [AM 23]

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură transparența și vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. [AM 24]

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 2.

Articolul 15

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 331/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 16

Dispoziții tranzitorii

Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 331/2014, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

INDICATORI DE EVALUARE A PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a măsura gradul cel puțin sarcinile și costurile administrative și măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori principali: [AM 25]

(a)  Numărul de monede și bancnote euro falsificate detectate Numărul statelor membre și țărilor terțe ale căror autorități competente naționale au participat la activitățile programului; [AM 26]

(b)  Numărul de ateliere clandestine desființate; și Numărul participanților și gradul lor de satisfacție, precum și eventuale alte aprecieri comunicate de aceștia privind utilitatea activităților din cadrul programului; [AM 27]

(c)  Reacțiile Informațiile primite din partea participanților autorităților competente naționale cu privire la acțiunile finanțate numărul de euro falși depistați și de program ateliere ilegale desființate ca rezultat direct al îmbunătățirii cooperării în urma programului. [AM 28]

Datele și informațiile privind indicatorii principali de performanță sunt colectate anual de către următorii actori Comisie și beneficiarii programului. [AM 29]

—  Comisia colectează datele referitoare la numărul de bancnote și monede euro falsificate;

—  Comisia colectează datele referitoare la numărul de ateliere de falsificare desființate;

—  Comisia și beneficiarii programului colectează datele referitoare la reacțiile primite din partea participanților la acțiunile finanțate de program.

(1)JO C 378, 19.10.2018, p. 2.
(2)Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019.
(3)Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării (JO L 181, 4.7.2001, p. 6).
(4)Regulamentul (CE) nr. 1339/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 privind extinderea efectelor Regulamentului (CE) nr. 1338/2001 de definire a măsurilor necesare protecției monedei euro împotriva falsificării la statele membre care nu au adoptat euro ca monedă unică (JO L 181, 4.7.2001, p. 11).
(5)Decizia 2001/923/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001 privind înființarea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”) (JO L 339, 21.12.2001, p. 50).
(6)Decizia 2001/924/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001 de extindere a efectelor deciziei de instituire a unui program de schimb, asistență și formare în vederea protejării monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles”) asupra statelor membre care nu au adoptat euro ca monedă unică (JO L 339, 21.12.2001, p. 55).
(7)Decizia 2006/75/CE a Consiliului din 30 ianuarie 2006 de modificare și prelungire a Deciziei 2001/923/CE privind crearea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”), (JO L 36, 8.2.2006, p. 40).
(8)Decizia 2006/76/CE a Consiliului din 30 ianuarie 2006 de extindere la statele membre neparticipante a aplicării Deciziei 2006/75/CE de modificare și extindere a Deciziei 2001/923/CE privind instituirea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles”) (JO L 36, 8.2.2006, p. 42).
(9)Decizia 2006/849/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de modificare și prelungire a Deciziei 2001/923/CE privind crearea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva contrafacerii (programul „Pericles”) (JO L 330, 28.11.2006, p. 28).
(10)Decizia 2006/850/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de extindere la statele membre neparticipante a aplicării Deciziei 2006/849/CE de modificare și extindere a Deciziei 2001/923/CE privind instituirea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles”) (JO L 330, 28.11.2006, p. 30).
(11)Regulamentul (UE) nr. 331/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea unui program de schimb, asistență și formare profesională pentru protecția monedei euro împotriva falsificării (programul „Pericles 2020”) și de abrogare a Deciziilor 2001/923/CE, 2001/924/CE, 2006/75/CE, 2006/76/CE, 2006/849/CE și 2006/850/CE ale Consiliului ( JO L 103, 5.4.2014, p. 1).
(12)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu privind evaluarea intermediară a programului Pericles 2020 din 6.12.2017 [COM (2017)0741 final].
(13) SWD(2017)0444 și Ares(2917)3289297 '30/06/2017.
(14) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(15)JO L 248, 18.9.2013, p.1.
(16)JO L 292, 15.11.1996, p.2.
(17)JO L 283, 31.10.2017, p.1.
(18) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(19) Sumă exclusiv orientativă, care va depinde de nivelul global al CFM.
(20) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(21)Societatea Națiunilor, Seria Tratate nr. 2623 (1931), p. 372.


Acordul de liber schimb între UE și Singapore ***
PDF 111kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Singapore (07971/2018 – C8-0446/2018 – 2018/0093(NLE))
P8_TA(2019)0088A8-0053/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07971/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Singapore (07972/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4), articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0446/2018),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017(1),

–  având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din 13 februarie 2019(2) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0053/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Republicii Singapore.

(1) Avizul Curții de Justiție din 16 mai 2017, 2/15, ECLI:EU:C:2017:376.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2019)0089.


Acordul de liber schimb între UE și Singapore (rezoluție)
PDF 133kWORD 55k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Singapore (07971/2018 – C8-0446/2018 – 2018/0093M(NLE))
P8_TA(2019)0089A8-0048/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07971/2018),

–  având în vedere textul propus pentru un Acord de liber schimb (ALS) între Uniunea Europeană și Republica Singapore (Singapore), care reflectă în mare parte acordul parafat la 20 septembrie 2013,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (COM(2018)0194),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4), articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0446/2018),

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare UE-Singapore care urmează a fi semnat la 19 octombrie 2018,

–  având în vedere Avizul 2/15 al Curții de Justiție din 16 mai 2017, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din TFUE, solicitat de Comisie la 10 iulie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”,

–  având în vedere decizia Consiliului din 22 decembrie 2009 de a desfășura negocieri bilaterale în vederea încheierii de ALS cu statele membre individuale ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), începând cu Singapore,

–  având în vedere directivele de negociere din 23 aprilie 2007 pentru încheierea unui ALS interregional cu statele membre ale ASEAN,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special titlul V privind acțiunea externă a Uniunii,

–  având în vedere TFUE, în special articolele 91, 100, 168 și 207, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 februarie 2019(3) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0048/2019),

A.  întrucât UE și Singapore au în comun valori importante, printre care democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, diversitatea culturală și lingvistică și un angajament ferm față de comerțul deschis și bazat pe norme și față de sistemul comercial multilateral;

B.  întrucât acesta este primul acord comercial bilateral încheiat între UE și un stat membru al ASEAN și întrucât acesta reprezintă un pas important către obiectivul final al unui ALS interregional; întrucât acordul va servi, de asemenea, ca referință pentru acordurile pe care UE le negociază în prezent cu celelalte economii importante ale ASEAN;

C.  întrucât, în regiunea ASEAN, Singapore este de departe cel mai important partener al UE, asigurând aproape o treime din comerțul cu mărfuri și servicii dintre UE și ASEAN și aproximativ două treimi din investițiile dintre cele două regiuni;

D.  întrucât comerțul dintre UE și Singapore este în valoare de peste 50 de miliarde de euro anual;

E.  întrucât se preconizează că 90 % din creșterea economică mondială viitoare va fi generată în afara Europei, în special în Asia;

F.  întrucât Singapore este parte la Parteneriatul transpacific cuprinzător și progresiv (CPTPP) și la negocierile în curs privind Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP);

G.  întrucât Singapore este o economie cu venituri ridicate, cu un venit național brut de 52 600 USD pe cap de locuitor în 2017; întrucât a înregistrat una din cele mai mari creșteri economice din lume, cu o medie anuală de 7,7 % de la independență;

H.  întrucât, la nivel mondial, Singapore se numără printre țările cu care este cel mai ușor să faci afaceri, este una din economiile cele mai competitive din lume și una din țările cu cea mai puțină corupție din lume;

I.  întrucât producția – în special în domeniul electronicii și al ingineriei de precizie – și sectoarele serviciilor rămân cei doi piloni ai economiei cu valoare adăugată ridicată a Republicii Singapore;

J.  întrucât Singapore este un actor de talie mondială în domeniul serviciilor financiare și de asigurări;

K.  întrucât peste 10 000 de întreprinderi europene își au birourile regionale în Singapore și funcționează într-un mediu caracterizat de securitate și certitudine juridică; întrucât aproximativ 50 000 de întreprinderi europene exportă în Singapore, dintre care 83 % sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri);

L.  întrucât Acordul de liber schimb UE-Singapore ar putea avea un efect foarte bun asupra fluxurilor comerciale și de investiții dintre UE și Singapore; întrucât un studiu din 2018 elaborat pentru Parlamentul European estimează că, în primii cinci ani, volumul schimburilor comerciale dintre UE și Singapore ar crește cu 10 %;

M.  întrucât alte economii importante precum Japonia, SUA și China au încheiat deja acorduri de liber schimb cu Singapore, ceea ce creează un dezavantaj competitiv pentru Uniunea Europeană;

N.  întrucât în evaluarea impactului asupra comerțului și a dezvoltării durabile al ALS între UE și ASEAN din 2009 s-a stabilit că acest ALS bilateral va fi reciproc avantajos din punctul de vedere al venitului național, al PIB-ului și al ocupării forței de muncă; întrucât nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului asupra comerțului și dezvoltării în cazul expres al relațiilor comerciale dintre UE și Singapore și pentru o perioadă mai recentă;

O.  întrucât analiza impactului economic al ALS UE-Singapore, efectuată de Comisia Europeană în 2013, prevede că PIB-ul Republicii Singapore ar putea crește cu 0,94 %, respectiv 2,7 miliarde EUR, iar PIB-ul UE, cu 550 de milioane EUR,

1.  salută semnarea ALS la 19 octombrie 2018, la Bruxelles;

2.  subliniază că negocierile au fost încheiate inițial în 2012 și se bazau pe directivele de negociere ale Consiliului pentru încheierea unui ALS UE-ASEAN, adoptate în aprilie 2007; regretă că acordul a fost prezentat spre ratificare cu o întârziere importantă, cauzată, printre alți factori, de faptul că Comisia a solicitat avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a clarifica dacă aspectele reglementate de acord țin de competența exclusivă sau de competența partajată a UE; salută claritatea juridică oferită de avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene și consideră că acest lucru a consolidat rolul legitim din punct de vedere democratic al Parlamentului European și a clarificat competențele UE în materie de politică comercială. salută disponibilitatea Republicii Singapore de a-și menține angajamentul, în pofida acestei întârzieri, și solicită intrarea rapidă în vigoare a acordului după ratificarea sa de către Parlament;

3.  consideră că este vital ca UE să rămână în primele rânduri ale unui sistem comercial deschis și bazat pe norme și salută faptul că, la 10 ani de la începerea negocierilor, ALS UE-Singapore este o componentă importantă a acestuia; invită Comisia și statele membre să contacteze în mod activ și alți parteneri globali, încercând mereu să obțină o agendă ambițioasă în materie de comerț echitabil și deschis la nivel mondial, trăgând învățăminte din ALS cu Singapore și bazându-se pe acesta;

4.  subliniază importanța economică și strategică a acestui acord, întrucât Singapore este un punct nodal pentru întreaga regiune ASEAN; consideră că acest acord reprezintă un pas important către acorduri comerciale și de investiții cu alte state membre ale ASEAN și va stabili un precedent în acest sens, precum și un punct de pornire pentru un viitor acord comercial interregional; subliniază, de asemenea, că acest acord va evita dezavantajarea din punct de vedere concurențial a exportatorilor din UE față de întreprinderile din alte țări ale CPTPP și RCEP; salută faptul că încheierea acestui acord, ca parte a unei agende globale a UE în materie de comerț echitabil și deschis, va aduce nu numai beneficii majore consumatorilor, ci și angajaților;

5.  ia act de faptul că Singapore a eliminat deja cea mai mare parte din tarifele aplicate produselor din UE și că acest acord va elimina complet puținele tarife rămase după intrarea sa în vigoare;

6.  salută faptul că Singapore va elimina anumite măsuri care pot constitui bariere în calea comerțului, cum ar fi testele duble privind siguranța pentru automobile, piese de schimb pentru automobile și produse electronice, ceea ce va simplifica exportul de bunuri ale întreprinderilor din UE în Singapore;

7.  subliniază că acordul va garanta întreprinderilor din UE un acces mai bun la piața serviciilor din Singapore, de exemplu, în domeniul serviciilor financiare, al telecomunicațiilor, al ingineriei, al serviciilor de arhitectură, al transportului maritim și al serviciilor poștale, iar această liberalizare urmează o abordare bazată pe o listă pozitivă;

8.  reamintește, în legătură cu liberalizarea serviciilor financiare, că acordul include o clauză de excepție prudențială care le permite părților să adopte sau să mențină măsuri din motive prudențiale și, în special, să protejeze deponenții și investitorii și să asigure integritatea și stabilitatea sistemelor financiare ale părților;

9.  salută semnarea de către Singapore, la 21 iunie 2017, a Acordului multilateral al autorităților competente (MCAA) pentru punerea în aplicare a standardului global pentru schimbul automat de informații în scopuri fiscale și notificarea trimisă OCDE la 30 iunie 2017 cu privire la intenția sa de a activa schimburi automate în temeiul acordului respectiv cu toate statele membre ale UE pentru care nu există un acord bilateral în același scop; constată că, deși a fost criticată de unele ONG-uri pentru că oferă stimulente fiscale întreprinderilor, Republica Singapore nu se află nici pe „lista neagră”, nici pe „lista de supraveghere” a țărilor și teritoriilor necooperante întocmită de Grupul de lucru pentru codul de conduită al UE;

10.  subliniază că acest acord permite îmbunătățirea accesului la piața achizițiilor publice din Singapore în comparație cu situația din cadrul Acordului privind achizițiile publice (AAP); subliniază că la atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să se țină seama și de criteriile sociale și de mediu; evidențiază faptul că atât în Uniune, cât și în Singapore, achizițiile publice trebuie să servească în continuare interesul superior al cetățenilor;

11.  salută faptul că Singapore a fost de acord să instituie un sistem de înregistrare a indicațiilor geografice, care va proteja circa 190 de indicații geografice ale UE, existând posibilitatea de a adăuga și alte indicații într-o etapă ulterioară; reamintește că în 2016 UE a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,2 miliarde EUR în Singapore și ia act de faptul că Singapore ocupă locul al cincilea în Asia ca piață pentru produsele alimentare și băuturile exportate de UE, oferind oportunități semnificative fermierilor și producătorilor agroalimentari din UE; prin urmare, salută angajamentul asumat de Republica Singapore în cadrul acestui acord de a menține taxe vamale zero pentru produsele agroalimentare și de a institui un sistem de certificare a unităților producătoare de carne din UE care doresc să exporte către Singapore; regretă totuși că acordul nu oferă protecție în mod automat celor 196 de indicații geografice ale UE incluse în anexa la capitolul privind drepturile de proprietate intelectuală, deoarece, pentru a fi protejate, toate indicațiile geografice, indiferent de originea lor, vor trebui să fie examinate și să treacă prin perioada de publicare (și de opoziție, dacă va fi cazul) în conformitate cu procedura de înregistrare din Singapore; subliniază că legislația de punere în aplicare privind indicațiile geografice, care instituie registrul de indicații geografice și procedura de înregistrare a indicațiilor geografice din Singapore, va intra în vigoare odată cu ratificarea acordului de către Parlament; invită autoritățile din Singapore să înceapă să lucreze de îndată la procedura de înregistrare și să instituie rapid registrul și să îl pună în aplicare la ratificarea acordului de către Parlament; încurajează Comisia să continue să colaboreze intens cu autoritățile din Singapore pentru a se asigura că un număr cât mai mare de indicații geografice ale UE vor fi protejate în conformitate cu condițiile de protecție prevăzute în ALS, fără nicio excepție sau limitare (inclusiv anexele sau notele de subsol);

12.  subliniază că acordul recunoaște dreptul statelor membre. la toate nivelurile, de a defini și de a furniza servicii publice și nu împiedică guvernele să reintroducă un serviciu privatizat în sectorul public;

13.  subliniază că acordul garantează dreptul UE de a menține și aplica propriile standarde pentru toate bunurile și serviciile vândute în UE și, prin urmare, că toate importurile din Singapore trebuie să respecte standardele UE; subliniază că standardele UE nu ar trebui să fie niciodată considerate bariere în calea comerțului și relevă că este important să se promoveze aceste standarde la nivel mondial; subliniază că nicio dispoziție din acord nu împiedică aplicarea principiului precauției, așa cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

14.  subliniază importanța unei politici comerciale bazate pe valori și responsabile și necesitatea de a promova dezvoltarea durabilă; salută, prin urmare, faptul că, în cadrul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ambele părți s-au angajat să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului și a lucrătorilor, și că, prin urmare, acest acord comercial poate fi considerat un acord progresist; ia act de faptul că acordul include și un capitol privind barierele netarifare din calea producției de energie din surse regenerabile; subliniază că acordul UE-Singapore ar putea fi un instrument de combatere a schimbărilor climatice și de accelerare și intensificare a acțiunilor și investițiilor necesare pentru un viitor durabil cu emisii scăzute de dioxid de carbon; invită UE și Singapore să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a transpune în practică obiectivele de dezvoltare durabilă;

15.  reamintește că părțile s-au angajat să facă eforturi susținute în vederea ratificării și a punerii efective în aplicare a convențiilor fundamentale ale OIM; ia act de informațiile furnizate până în prezent de guvernul Republicii Singapore în ceea ce privește respectarea a trei convenții fundamentale restante ale OIM, și anume cea privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, cea privind discriminarea și cea privind munca forțată și invită Singapore să colaboreze în continuare cu OIM pentru a avansa în direcția alinierii depline la conținutul acestor convenții și, în cele din urmă, pentru a le ratifica într-un interval de timp rezonabil;

16.  salută angajamentul de a pune în aplicare efectiv acordurile multilaterale în domeniul mediului, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și angajamentul de a gestiona în mod durabil pădurile și pescuitul;

17.  subliniază că cooperarea în materie de reglementare este voluntară și nu ar trebui să limiteze în niciun fel dreptul de a reglementa;

18.  încurajează părțile să utilizeze pe deplin dispozițiile privind cooperarea în materie de calitate a vieții animalelor și să stabilească cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a ALS un grup de lucru comun care să convină asupra unui plan de acțiune adresat unor sectoare relevante, precum calitatea vieții peștilor de acvacultură;

19.  subliniază că implicarea societății civile și a partenerilor sociali în monitorizarea punerii în aplicare a acordului este esențială și solicită crearea rapidă a unor grupuri consultative interne după intrarea în vigoare a acordului și reprezentarea echilibrată a societății civile în cadrul acestora; invită Comisia să aloce finanțare suficientă, pentru ca acestea să poată funcționa cu eficacitate, și să ofere sprijin pentru asigurarea unei participări constructive a societății civile;

20.  constată că Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore (APC) prevede posibilitatea ca UE să suspende ALS în cazul unor încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului de către Singapore;

21.  invită Comisia să profite cât mai curând de clauza de revizuire generală a acordului, pentru a consolida forța executorie a dispozițiilor în domeniul muncii și al mediului, examinând inclusiv posibilitatea de a lua în considerare, printre diferite metode de asigurare a respectării normelor, un mecanism bazat pe sancțiuni ca ultimă măsură;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Singapore.

(1) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.
(2) JO C 35, 31.1.2018, p. 21.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2019)0088.


Acordul de protecție a investițiilor între UE și Singapore ***
PDF 112kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (07979/2018 – C8-0447/2018 – 2018/0095(NLE))
P8_TA(2019)0090A8-0054/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07979/2018),

–  având în vedere proiectul de acord privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (07980/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0447/2018),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017(1),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 13 februarie 2019(2) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0054/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Singapore.

(1) Avizul Curții de Justiție din 16 mai 2017, 2/15, ECLI:EU:C:2017:376.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2019)0091.


Acordul de protecție a investițiilor între UE și Singapore (rezoluție)
PDF 131kWORD 53k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, Europene, a Acordului privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (07979/2018 – C8-0447/2018 – 2018/0095M(NLE))
P8_TA(2019)0091A8-0049/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07979/2018),

–  având în vedere proiectul de acord privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (07980/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C8-0447/2018),

–  având în vedere Directivele de negociere din 23 aprilie 2007 pentru un acord de liber schimb (ALS) cu statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

–  având în vedere decizia Consiliului din 22 decembrie 2009 de a purta negocieri bilaterale în vederea încheierii unor ALS cu statele membre individuale ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), începând cu Singapore,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la viitoarea politică europeană în domeniul investițiilor internaționale(1),

–  având în vedere modificările aduse la 12 septembrie 2011 directivelor de negociere inițiale, pentru a autoriza Comisia să negocieze cu privire la investiții,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1219/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 de stabilire a unor dispoziții tranzitorii pentru acordurile bilaterale de investiții încheiate între state membre și țări terțe(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 16 mai 2017 în cadrul procedurii 2/15(4), solicitat la 10 iulie 2015 de către Comisia Europeană, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din TFUE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2018 referitoare la contribuția UE la un Instrument obligatoriu al ONU privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi cu caracteristici transnaționale în ceea ce privește drepturile omului(5),

–  având în vedere Normele privind transparența în arbitrajul investitori-stat ale Comisiei ONU pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL),

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special titlul V privind acțiunea externă a Uniunii,

–  având în vedere TFUE, în special Partea a cincea, Titlurile I, II și V, îndeosebi articolul 207, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 februarie 2019(6) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0049/2019),

A.  întrucât UE și Singapore au în comun aceleași valori fundamentale, printre care democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, diversitatea culturală și lingvistică și un angajament ferm față de schimburile comerciale reglementate în sistemul comercial multilateral;

B.  întrucât UE este principalul beneficiar și principala sursă de investiții străine directe din lume;

C.  întrucât Singapore este a opta cea mai mare destinație pentru investițiile străine directe din UE și prima din regiunea ASEAN;

D.  întrucât Singapore este de departe cel mai important partener al UE din Asia de Sud-Est, asigurând aproape o treime din comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și ASEAN și aproximativ două treimi din investițiile dintre cele două regiuni; întrucât peste 10 000 de întreprinderi europene își au birourile regionale în Singapore și operează în condiții normale, într-un cadru caracterizat de securitate și certitudine juridică;

E.  întrucât Singapore este prima destinație a investițiilor europene din Asia, stocurile de investiții bilaterale ridicându-se la 256 de miliarde EUR în 2016;

F.  întrucât în prezent există peste 3 000 de tratate internaționale de investiții în vigoare, iar statele membre ale UE sunt parte la circa 1 400 dintre acestea;

G.  întrucât acesta este primul acord care vizează „doar protecția investițiilor” încheiat între UE și o țară terță în urma discuțiilor purtate între instituții pe marginea noii arhitecturi a ALS semnate de UE pe baza avizului CJUE 2/15 din 16 mai 2017;

H.  întrucât, având în vedere noua abordare a UE privind protecția investițiilor și mecanismul său de asigurare a respectării dispozițiilor, și anume sistemul jurisdicțional în materie de investiții (ICS), Singapore a fost de acord, în 2017, să reexamineze dispozițiile privind protecția investițiilor negociate în 2014, redeschizând astfel un acord închis;

I.  întrucât acordul se bazează pe dispoziții privind protecția investițiilor incluse în Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA), care a fost ratificat de Parlament la 15 februarie 2017;

J.  întrucât, la 6 septembrie 2017, Belgia a solicitat avizul CJUE privind compatibilitatea dispozițiilor CETA privind sistemul jurisdicțional în materie de investiții cu tratatele UE;

K.  întrucât economiile dezvoltate cu sisteme judiciare care funcționează corespunzător fac ca nevoia unor mecanisme de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat să fie mai puțin importantă, deși aceste mecanisme pot asigura soluționarea mai rapidă a litigiilor; întrucât, cu toate acestea, înființarea unei instanțe multilaterale independente pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții ar consolida încrederea în sistem și securitatea juridică;

L.  întrucât acordul va înlocui tratatele bilaterale de investiții existente între 13 state membre ale UE și Singapore, care nu includ noua abordare a UE față de protecția investițiilor și mecanismul său de asigurare a respectării dispozițiilor (ICS);

M.  întrucât părțile s-au angajat să urmărească instituirea unei instanțe multilaterale pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții, o inițiativă puternic susținută de Parlament;

N.  întrucât, la 20 martie 2018, Consiliul a adoptat directivele de negociere prin care a autorizat Comisia să negocieze, în numele UE, o convenție de instituire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții; întrucât aceste directive de negociere au fost făcute publice;

O.  întrucât UE a încheiat un acord similar privind protecția investițiilor cu Vietnamul, acord care a fost adoptat de Comisie la 17 octombrie 2018,

1.  salută noua abordare a UE în materie de protecție a investițiilor și mecanismul de punere în aplicare a acesteia (ICS), care înlocuiesc atât soluționarea controversată a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), abordând unele dintre deficiențele acestuia, cât și abordările individuale urmate de statele membre ale UE în tratatele bilaterale de investiții (TBI) existente;

2.  consideră esențial faptul că acordul va asigura un nivel ridicat de protecție a investițiilor, de transparență și de responsabilitate, garantând, în același timp, dreptul celor două părți de a reglementa la toate nivelurile guvernamentale și de a urmări obiective de politici publice legitime, cum ar fi sănătatea publică și protecția mediului; subliniază că, dacă o parte reglementează într-un mod care afectează negativ o investiție sau contravine așteptărilor investitorului legate de profit, acest lucru nu constituie, în sine, o încălcare a standardelor în materie de protecție a investițiilor și nu necesită, prin urmare, nicio compensare; subliniază că acordul nu trebuie să restricționeze în niciun fel autonomia partenerilor sociali și drepturile sindicatelor;

3.  subliniază că acordul garantează faptul că investitorii din UE aflați în Singapore nu vor fi discriminați în raport cu investitorii singaporezi și îi protejează în mod corespunzător de exproprieri ilegitime;

4.  reamintește că ICS are în vedere înființarea unui tribunal permanent de primă instanță pentru investiții și a unei curți de apel, ai căror membri vor trebui să dețină calificări comparabile cu cele deținute de judecătorii Curții Internaționale de Justiție, inclusiv expertiză în drept internațional public și nu doar în drept comercial, și vor trebui să respecte norme stricte de independență, integritate și comportament etic prin intermediul unui cod de conduită obligatoriu conceput pentru a preveni conflictele de interese;

5.  salută faptul că normele în materie de transparență se vor aplica procedurilor în instanță, precum și faptul că documentele aferente cauzelor vor fi făcute publice, iar audierile vor fi deschise publicului; este de părere că o mai mare transparență va contribui la generarea încrederii publice în sistem; salută, în plus, claritatea în ceea ce privește motivele în baza cărora pot fi introduse reclamații de către investitori, care asigură o transparență și o corectitudine suplimentară a procesului;

6.  subliniază că terțe părți, cum ar fi organizațiile care promovează drepturile lucrătorilor și protecția mediului, nu dețin calitatea procesuală activă pentru a sesiza instanțele și, prin urmare, nu pot interveni în calitate de părți afectate pentru a impune respectarea obligațiilor investitorilor, însă pot contribui la procedurile sistemului jurisdicțional în materie de investiții prin intermediul unor observații de tip amicus curiae; subliniază că instanța pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții constituie în continuare un sistem separat destinat exclusiv investitorilor străini;

7.  subliniază faptul că trebuie să fie împiedicate încercările de a căuta instanța cea mai favorabilă și să fie evitate procedurile multiple și paralele;

8.  reamintește că acordul se bazează în mod semnificativ pe dispozițiile privind protecția investițiilor din CETA, deoarece include dispoziții privind unele obligații pentru foștii judecători, un cod de conduită pentru a preveni conflictele de interese și o curte de apel pe deplin funcțională la momentul încheierii sale;

9.  salută angajamentul Republicii Singapore față de instituirea instanței multilaterale dedicate investițiilor, un tribunal internațional public și independent, care va avea competența de a statua asupra litigiilor privind investițiile dintre investitori și statele care i-au acceptat jurisdicția asupra acordurilor lor bilaterale de investiții și al cărui obiectiv suprem trebuie să fie de a reforma și de a înlocui actualul sistem dezechilibrat, costisitor și fragmentat de protecție a investițiilor; consideră acordul o piatră de temelie esențială în acest scop; încurajează Comisia să își continue eforturile de sensibilizare a țărilor terțe în vederea instituirii instanței multilaterale dedicate investițiilor cât mai curând posibil;

10.  salută decizia Consiliului de a face publică directiva de negociere din 20 martie 2018 privind instanța multilaterală pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții și face apel la Consiliu să facă publice directivele de negociere referitoare la toate acordurile comerciale și de investiții anterioare și viitoare, imediat după adoptarea acestora, pentru a spori transparența și a asigura un control public mai riguros;

11.  subliniază faptul că acordul va înlocui tratatele bilaterale de investiții (TBI) existente între 13 state membre ale UE și Singapore și va asigura astfel o mai mare coerență în comparație cu TBI, care se bazează pe dispoziții depășite privind protecția investițiilor și includ ISDS; subliniază că acordul va crea, de asemenea, noi drepturi care le vor permite investitorilor să introducă reclamații în celelalte 15 state membre; subliniază că instanțele naționale funcționale reprezintă o primă opțiune pentru soluționarea litigiilor cu investitorii, însă este de părere că acordul constituie un pas important înspre reformarea normelor mondiale privind protecția investițiilor și soluționarea litigiilor;

12.  regretă lipsa unor dispoziții privind responsabilitățile investitorilor și subliniază, în acest context, importanța principiului responsabilității sociale a întreprinderilor; invită Comisia să aibă în vedere adoptarea unei legislații similare cu cea referitoare la minereurile din zone de conflict și la lemn, cum este, spre exemplu, legislația în sectorul confecțiilor; subliniază importanța Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale și a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

13.  ia act de lipsa unei abordări la nivel mondial în legătură cu respectarea de către întreprinderi a legislației privind drepturile omului și de absența unor mecanisme de remediere funcționale; ia act de activitatea demarată la nivelul ONU în cadrul grupului de lucru interguvernamental deschis privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi comerciale în raport cu respectarea drepturilor omului privind instituirea unui instrument cu caracter obligatoriu al ONU; încurajează Comisia și statele membre ale UE să adopte o abordare constructivă în legătură cu această inițiativă;

14.  încurajează Comisia să își continue eforturile pentru a face sistemul jurisdicțional în materie de investiții mai accesibil, în special pentru IMM-uri și pentru societățile mai mici;

15.  invită Comisia și Republica Singapore să convină asupra unor sancțiuni mai dure în cazul în care membrul unui tribunal nu respectă codul de conduită și să asigure aplicabilitatea lor din momentul intrării în vigoare a acestui acord;

16.  este de părere că aprobarea acordului îi va conferi UE mai multă influență pentru a negocia acorduri similare cu alte țări ASEAN în vederea instituirii unor norme similare privind protecția investițiilor în întreaga regiune;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Singapore.

(1) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 34.
(2) JO L 351, 20.12.2012, p. 40.
(3) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.
(4) Avizul Curții de Justiție din 16 mai 2017, 2/15, ECLI:EU:C:2017:376.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0382.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2019)0090.


Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore ***
PDF 110kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (15375/2018 – C8-0026/2019 – 2018/0403(NLE))
P8_TA(2019)0092A8-0020/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15375/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (08224/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 212 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0026/2019),

–  având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din 13 februarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0020/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Singapore.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0093.


Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore (rezoluție)
PDF 153kWORD 55k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (15375/2018 – C8-0026/2019 – 2018/0403M(NLE))
P8_TA(2019)0093A8-0023/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15375/2018),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (08224/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 212, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0026/2019),

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare UE-Singapore (APC) semnat la Bruxelles la 19 octombrie 2018,

–  având în vedere Acordul de liber schimb UE-Singapore (ALS) și Acordul privind protecția investițiilor (IPA), semnate la Bruxelles la 19 octombrie 2018,

–  având în vedere Acordul de cooperare ASEAN-CEE, semnat în martie 1980, care constituie cadrul juridic al relațiilor UE-ASEAN(1),

–  având în vedere cel de al doisprezecelea summit UE-Asia (ASEM), care a avut loc la Bruxelles, în perioada 18-19 octombrie 2018,

–  având în vedere cea de-a 10-a reuniune interparlamentară UE-Singapore, care a avut loc în Singapore la 23 mai 2017,

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată de Vicepreședinta Comisiei / Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în iunie 2016,

–  având în vedere Orientările privind politica externă și de securitate a UE în Asia de Est, aprobate de Consiliu la 15 iunie 2012,

–  având în vedere Concluziile Consiliului de la 28 mai 2018 privind o cooperare sporită a UE în domeniul securității în și cu Asia,

–  având în vedere Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia, care se bazează pe conceptul conectivității sustenabile,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la ASEAN, în special cea din 3 octombrie 2017 referitoare la relațiile politice ale UE cu ASEAN(2) și cea din 15 ianuarie 2014 referitoare la viitorul relațiilor UE-ASEAN(3),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 februarie 2019(4) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0023/2019),

A.  întrucât relațiile dintre UE și Singapore datează de mai multe decenii și se bazează pe o istorie îndelungată de prietenie și pe legături istorice, politice și economice strânse; întrucât parteneriatul bilateral se bazează pe valori comune și pe angajamentul față de o lume pașnică și prosperă;

B.  întrucât ambele părți la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Singapore (APC) reafirmă respectarea principiilor democratice, a statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte instrumente internaționale aplicabile în domeniul drepturilor omului;

C.  întrucât Singapore este membru fondator al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care și-a sărbătorit cea de a 40-a aniversare în 2017;

D.  întrucât, în timpul președinției sale din 2018 a ASEAN, care a avut mottoul „Rezilient și inovator”, Singapore a găzduit două summituri ASEAN și a promovat unitatea, securitatea și cooperarea economică ale ASEAN, lansând inițiative cum ar fi programul ASEAN de burse pentru tineri;

E.  întrucât Singapore este un aliat apropiat al Statelor Unite, cu care a încheiat un ALS în 2003, și pe care le consideră un actor indispensabil pentru securitatea regională, stabilitate și echilibru în regiunea Asia-Pacific;

F.  întrucât Singapore s-a clasat pe locul 9 în 2017 în ceea ce privește indicele dezvoltării umane al Programului ONU pentru dezvoltare;

G.  întrucât Singapore s-a situat pe locul al 6-lea în ceea ce privește Indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International din 2017, fiind astfel una dintre cele mai puțin corupte țări din lume;

H.  întrucât primul Forum al tinerilor lideri UE-ASEAN a avut loc în februarie 2018;

I.  întrucât în Singapore s-au înregistrat niveluri-record de poluare a aerului ca urmare a incendiilor de pădure din țările învecinate, cauzate, în mare parte, de incendierea intenționată în scopul curățării terenurilor pentru a permite cultivarea uleiului de palmier și plantațiile forestiere;

J.  întrucât Constituția Republicii Singapore garantează dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere, care sunt însă strict restricționate din motive care țin de securitate, ordinea publică, moralitate, privilegiul parlamentar și armonia rasială și religioasă; întrucât Singapore ocupă locul 151 din 180 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2018; întrucât legile din Singapore privind sfidarea, rebeliunea și defăimarea sunt utilizate pentru a îngrădi vocile critice ale activiștilor, bloggerilor și jurnaliștilor;

K.  întrucât în Singapore se aplică în continuare pedeapsa cu moartea; întrucât, după o scurtă perioadă fără execuții, numărul lor a început să crească începând din 2014;

L.  întrucât drepturile comunității LGBTI din Singapore sunt sever restricționate; întrucât o relație sexuală consensuală între doi bărbați este ilegală și atrage o pedeapsă de până la doi ani de închisoare; întrucât relațiile între persoane de același sex nu sunt recunoscute de legislația din Singapore;

M.  întrucât Singapore nu a ratificat încă două convenții fundamentale ale OIM, și anume Convenția privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și Convenția privind discriminarea;

Acordul de parteneriat și cooperare UE-Singapore

1.  salută încheierea APC, care are o importanță strategică și care va oferi un cadru juridic pentru relațiile bilaterale de lungă durată și pentru angajamentul de a consolida și de a extinde cooperarea în cadrul forumurilor regionale și internaționale, precum și în domenii precum protecția mediului, stabilitatea internațională, justiția, securitatea și dezvoltarea;

2.  subliniază oportunitățile oferite de APC pentru noi domenii de cooperare, cum ar fi drepturile omului, justiția, libertatea și securitatea și neproliferarea armelor nucleare, și pentru cooperarea științifică și tehnologică în domenii precum energia, mediul, combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale și transportul, în special transportul maritim și aerian;

3.  salută cooperarea privind legăturile interpersonale, societatea informațională, domeniile audiovizual și al mass-mediei, educația și schimburile culturale, ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, sănătatea și statisticile, care vor contribui la evaluarea progresului acordului;

4.  consideră că APC, acordul-cadru, este strâns legat politic de ALS și de IPA și le completează; reamintește că articolul 44 din APC permite neexecutarea acordurilor în cazurile de încălcare sistematică și gravă a elementelor esențiale, inclusiv a principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului;

5.  salută semnarea de către Singapore, la 21 iunie 2017, a Acordului multilateral al autorităților competente (MCAA) pentru punerea în aplicare a standardului global pentru schimbul automat de informații în scopuri fiscale și notificarea trimisă OCDE la 30 iunie 2017 cu privire la intenția sa de a activa schimburi automate în temeiul acordului respectiv cu toate statele membre ale UE pentru care nu există un acord bilateral în același scop; încurajează părțile să facă uz pe deplin de dispozițiile din APC privind cooperarea fiscală;

Drepturile și libertățile fundamentale ale omului

6.  reafirmă implicarea și angajamentul necesare în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale, democrația, libertățile fundamentale, buna guvernanță și statul de drept și conlucrarea în acest sens; reamintește că drepturile omului se află în centrul relațiilor UE cu țările terțe; invită autoritățile din Singapore să asigure în toate situațiile respectarea dreptului internațional, a democrației, a drepturilor omului și libertăților fundamentale, în conformitate cu Carta ONU și cu Declarația universală a drepturilor omului, și consideră că UE ar trebui să continue să ofere sprijin Republicii Singapore pentru incluziunea socială, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și pentru promovarea păcii, securitate și reforma judiciară; salută dezbaterea publică deschisă privind legea, nepusă în aplicare, referitoare la sancționarea relațiilor consensuale între persoane de același sex, și invită guvernul Republicii Singapore să protejeze pe deplin drepturile comunității LGBTI; insistă ca guvernul din Singapore să abroge legile care sancționează relațiile sexuale între persoane de același gen; subliniază necesitatea de a continua cooperarea privind drepturile femeilor și îndeamnă guvernul din Singapore să faciliteze adoptarea unei legislații care să interzică toate formele de discriminare împotriva femeilor și pe baza orientării sexuale;

7.  invită UE să inițieze un dialog cu guvernul din Singapore, cu scopul de a introduce un moratoriu imediat asupra pedepsei cu moartea, ca pas către abolirea acesteia;

8.  invită Guvernul din Singapore să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de întrunire, deoarece acestea sunt elemente-cheie ale unei democrații funcționale;

9.  invită UE să se angajeze într-un dialog cu autoritățile din Singapore pentru a facilita ratificarea de către această țară a instrumentelor din domeniul drepturilor omului și a convențiilor fundamentale ale OIM; ia act de faptul că Singapore nu a ratificat încă convențiile privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și privind discriminarea, și a denunțat-o pe cea privind munca forțată; se așteaptă ca Singapore să colaboreze în continuare cu OIM pentru a avansa în direcția alinierii depline cu conținutul acestor convenții și, în cele din urmă, pentru a le ratifica;

Relațiile UE-Singapore

10.  subliniază că încheierea APC oferă un impuls puternic pentru o mai mare implicare între UE, Singapore și regiunea Asiei de Sud-Est în general;

11.  evidențiază valoarea politică a relațiilor comerciale și de investiții puternice dintre Singapore și UE;

12.  subliniază experiența specială a UE în consolidarea instituțiilor, piața unică, convergență normativă, gestionarea crizelor, ajutor umanitar și ajutor în caz de dezastre, drepturile omului și democrație; subliniază că UE ar trebui să intensifice dialogurile politice și cooperarea în chestiuni cum ar fi drepturile fundamentale și în subiecte de interes comun, inclusiv statul de drept și securitatea și protejarea libertății de exprimare;

13.  salută faptul că APC sprijină schimburile interpersonale, cum ar fi mobilitatea academică în cadrul programului Erasmus Mundus, și facilitează dezvoltarea în continuare a schimburilor culturale pentru a spori înțelegerea reciprocă și cunoașterea culturilor respective;

14.  subliniază rolul Fundației Asia-Europa (ASEF), cu sediul în Singapore, ca principal instrument pentru schimburile culturale dintre Asia și Europa; salută rolul acesteia în includerea preocupărilor societății civile în calitate de componentă vitală a deliberărilor din cadrul ASEM;

15.  subliniază că Centrul Uniunii Europene din Singapore, care a fost înființat în 2009 în parteneriat cu Universitatea Națională din Singapore și Universitatea Tehnologică Nanyang, promovează cunoașterea și înțelegerea UE și a politicilor sale și face parte din rețeaua globală de centre de excelență ale UE;

16.  încurajează cercetătorii din Singapore să desfășoare proiecte comune de cercetare și inovare cu entități ale UE în cadrul unor inițiative de cercetare ale UE, cum ar fi programul Orizont 2020, și să abordeze provocările globale comune legate de schimbările climatice, mediu, biotehnologie, sănătate, îmbătrânirea populației, energie, resurse naturale și securitatea alimentară;

Cooperarea regională și internațională

17.  consideră că Singapore este un partener esențial în reacția la dezastrele umanitare din Asia de Sud-Est, precum și un jucător important pentru stabilitatea politică a întregii regiuni;

18.  este preocupat de faptul că schimbările climatice vor avea un impact major asupra Republicii Singapore și a regiunii ASEAN; salută contribuția pozitivă a Republicii Singapore la obiectivele de dezvoltare ale mileniului și la obiectivele de dezvoltare durabilă; salută ratificarea de către Singapore, la 21 septembrie 2016, a Acordului de la Paris și se așteaptă ca acesta să își atingă țintele planificate de reducere a emisiilor până în 2030; își propune să colaboreze cu Singapore și ASEAN pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice; subliniază necesitatea de a acorda asistență Republicii Singapore și celorlalte state ASEAN pentru a spori protecția și utilizarea sustenabilă a biodiversității, în special a recifelor de corali, precum și reabilitarea sistematică a ecosistemelor forestiere; salută rolul Republicii Singapore în problema regională a reducerii defrișărilor; îndeamnă la continuarea cooperării UE-Singapore pentru a reduce în mod eficace incendiile forestiere și a adopta tehnologii mai ecologice pentru transport și clădiri;

19.  consideră că există posibilitate, interes și necesitate pentru colaborarea dintre UE și ASEAN în scopul de a elabora o strategie comună privind economia circulară;

20.  salută înființarea unui Forum al tinerilor lideri UE-ASEAN, care le va permite tinerilor lideri din UE și din țările ASEAN să facă schimb de idei și să construiască relații pentru a sprijini relațiile UE-ASEAN;

21.  subliniază că APC va oferi o ocazie pentru UE de a-și consolida contribuția la punerea în aplicare a unor obiective comune în regiunea indo-pacifică; solicită eforturi comune consolidate pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă;

22.  solicită cooperare cu Singapore în urmărirea unor interese comune legate de implementarea politicilor de conectivitate ale ASEAN și ale UE; subliniază că este necesară colaborarea privind inițiativa „O centură, un drum”, pentru a se depune eforturi în vederea îndeplinirii obiectivelor și criteriilor de conectivitate care au fost convenite cu ocazia recentului summit UE-China; reiterează necesitatea promovării guvernanței multilaterale;

23.  subliniază că Singapore a susținut multilateralismul regional în Asia de Sud-Est; ia act de rolul jucat de Singapore în dialogurile diplomatice, economice și instituționale interregionale UE-ASEAN și subliniază sprijinul acordat de Singapore integrării regionale în Asia de Sud-Est;

24.  observă că Singapore are o amplasare strategică; ia act de contribuția Republicii Singapore la securitatea regională și globală; salută Reuniunea la nivel înalt privind securitatea în Asia, cunoscută sub denumirea de „Dialogul Shangri-la”, care are loc la Hotelul Shangri-La din Singapore din 2002;

25.   își exprimă profunda preocupare față de tensiunile în creștere din Marea Chinei de Sud; solicită ASEAN să accelereze consultările pe tema unui Cod de conduită pentru soluționarea pe cale pașnică a disputelor și controverselor din această regiune și solicită UE să sprijine acest proces; insistă asupra faptului că această problemă ar trebui soluționată în conformitate cu dreptul internațional, în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); își exprimă satisfacția cu privire la faptul că Singapore, țară non-reclamantă, a îndemnat părțile să își gestioneze divergențele în mod pașnic și în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu UNCLOS;

26.  solicită, alături de Singapore, libertatea de navigație și de survolare în regiune și subliniază că UE are un interes puternic în promovarea stabilității în Asia de Sud-Est; subliniază rolul esențial al Forumului regional ASEAN și al Summitului Asiei de Est în promovarea dialogurilor de securitate dintre regiune și China și Statele Unite, care au competențe extraregionale;

27.  salută Programul de capacitate cibernetică al ASEAN lansat la inițiativa Republicii Singapore, al cărui obiectiv este sprijinirea națiunilor ASEAN în identificarea amenințărilor cibernetice și răspunsul la acestea; înțelege că ASEAN nu are norme reciproce privind protecția cibernetică, ceea ce ar putea împiedica cooperarea în materie de securitate cibernetică în regiune; solicită UE să își împărtășească experiențele privind abordarea amenințărilor cibernetice și hibride și să sprijine consolidarea capacităților ASEAN în acest domeniu;

28.  felicită Singapore pentru desfășurarea de trupe și materiale pentru a sprijini coaliția multinațională din Irak din perioada 2003-2008 și pentru contribuția sa ulterioară la operațiunile anti-ISIS în Irak și Siria;

29.  recunoaște disponibilitatea Republicii Singapore de a găzdui reuniuni la nivel înalt pentru a promova pacea și a consolida încrederea în Asia și în afara acesteia;

Cadrul instituțional în cadrul APC

30.  salută instituirea în cadrul APC a unui comitet mixt format din reprezentanți ai ambelor părți la un nivel suficient de înalt, pentru a asigura funcționarea și punerea în aplicare corespunzătoare a acordului, a stabili prioritățile și a formula recomandări pentru promovarea obiectivelor acordului;

31.  solicită schimburi regulate între Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Parlament, pentru a-i permite Parlamentului să monitorizeze implementarea APC și îndeplinirea obiectivelor acestuia;

o
o   o

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Singapore.

(1) JO L 144, 10.6.1980, p. 2.
(2) JO C 346, 27.9.2018, p. 44.
(3) JO C 482, 23.12.2016, p. 75.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0092.


Tratatul de instituire a Comunității transporturilor ***
PDF 112kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor (13111/2018 – C8-0473/2018 – 2018/0282(NLE))
P8_TA(2019)0094A8-0022/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13111/2018),

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității transporturilor(1),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91 și articolul 100 alineatul (2) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0473/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0022/2019),

1.  aprobă încheierea tratatului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Albania, Bosniei și Herțegovinei, fostei Republici iugoslave a Macedoniei, din Kosovo(2), Muntenegrului, și Republicii Serbia.

(1) JO L 278, 27.10.2017, p. 3.
(2) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.


Raportul pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina
PDF 169kWORD 68k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina (2018/2148(INI))
P8_TA(2019)0095A8-0467/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte,

–  având în vedere Protocolul privind adaptarea ASA dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană, care a fost parafat la 18 iulie 2016 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2017,

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Bosnia și Herțegovina la 15 februarie 2016 și prezentarea răspunsurilor țării la chestionarul Comisiei din 28 februarie 2018,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 privind Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 16 octombrie 2017 privind Bosnia și Herțegovina, din 26 iunie 2018 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere și din 15 octombrie 2018 privind Bosnia și Herțegovina/Operația militară EUFOR Althea,

–  având în vedere prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Bosnia și Herțegovina care a avut loc la 5-6 noiembrie 2015, a doua reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere (CSA) UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 10 iulie 2017, cea de a treia reuniune a Comisiei de stabilizare și de asociere UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 27 martie 2018, și cea de a treia reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 13 iulie 2018,

–  având în vedere procesul de la Berlin, îndeosebi concluziile președintelui formulate cu ocazia reuniunii la nivel înalt a summitului Balcanilor de Vest din 10 iulie 2018, cele trei declarații comune semnate în aceeași zi privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate, persoanele dispărute și crimele de război, precum și declarația anticorupție făcută publică de Bosnia și Herțegovina cu aceeași ocazie,

–  având în vedere declarația adoptată în cadrul summitului UE-Balcanii de Vest organizat la Sofia la 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia” anexată la aceasta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina” (SWD(2018)0155),

–  având în vedere declarația comună din 2 mai 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și a comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn, privind reforma electorală din Bosnia și Herțegovina în vederea alegerilor pentru Camera Popoarelor din cadrul Federației,

–  având în vedere rezultatele alegerilor organizate la 7 octombrie 2018,

–  având în vedere declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR), publicată la 8 octombrie 2018,

–  având în vedere Declarația comună din 8 octombrie 2018 a VP/ÎR Mogherini și a comisarului Johannes Hahn privind alegerile din Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 25 mai 2018,

–  având în vedere declarația locală a UE din 1 iunie 2018 privind Codul de Procedură Penală al Bosniei și Herțegovinei,

–  având în vedere cel de-al cincizeci și treilea(1) și cel de al cincizeci și patrulea(2) raport adresate Consiliului de Securitate al ONU de Înaltul Reprezentant pentru asigurarea punerii în aplicare a Acordului de pace privind Bosnia și Herțegovina, din 3 mai 2018 și, respectiv, 31 octombrie 2018,

–  având în vedere agenda de reforme pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2015-2018, adoptată în iulie 2015, precum și mecanismul de coordonare adoptat de Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei și de guvernele Federației Bosnia și Herțegovina și Republicii Srpska (RS) la 23 august 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0467/2018),

A.  întrucât UE își menține angajamentul față de perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei și față de integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea acesteia;

B.  întrucât cererea de aderare a țării la UE reprezintă o alegere strategică și un angajament de avansare către UE;

C.  întrucât Comisia își pregătește avizul privind cererea de aderare la UE a Bosniei și Herțegovinei; întrucât Bosnia și Herțegovina, utilizând mecanismul de coordonare privind aspectele europene, a elaborat răspunsurile la chestionarul Comisiei și le-a înaintat la 28 februarie 2018; întrucât Bosnia și Herțegovina a primit, la 20 iunie 2018, peste 600 de întrebări suplimentare și nu a fost încă în măsură să își trimită răspunsurile la întrebările adiționale;

D.  întrucât, de la mijlocul anului 2017, s-a înregistrat o încetinire semnificativă a adoptării reformelor legate de UE, în pofida angajamentului Bosniei și Herțegovinei față de agenda de reforme; întrucât aderarea la UE este un proces cuprinzător, care necesită voință politică, eforturi comune ale tuturor părților interesate și consens privind agenda de reforme; întrucât cetățenii Bosniei și Herțegovinei trebuie să se afle în centrul reformelor instituționale, economice și sociale,

E.  întrucât au avut loc alegeri generale în Bosnia și Herțegovina la 7 octombrie 2018; întrucât partidele politice nu au reușit să convină asupra modificărilor aduse legii electorale necesare pentru a elimina lacuna legislativă rezultată în urma deciziilor Curții Constituționale în cauza Ljubić privind alegerea membrilor Camerei Popoarelor din cadrul Federației; întrucât eforturile de facilitare pe această temă, conduse de ambasadorii UE și SUA în Bosnia și Herțegovina, cu implicarea Comisiei de la Veneția, nu au fost fructuoase;

F.  întrucât Bosnia și Herțegovina încalcă în continuare dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, în conformitate cu cauza Sejdić-Finci și cu cauzele conexe; întrucât Comisia a fost însărcinată de Consiliu să acorde o atenție specială acestei chestiuni atunci când își redactează avizul referitor la candidatura Bosniei și Herțegovinei la UE; întrucât se preconizează, așadar, că avizul Comisiei va analiza aspecte legate de funcționalitate și va reexamina cadrul juridic pentru compatibilitatea cu acquis-ul UE, identificând eventuale reforme constituționale și alte reforme necesare; întrucât, cu cât Bosnia și Herțegovina se va apropia mai mult de UE, cu atât mai mult va deveni presantă nevoia de reformă constituțională, care vizează sporirea funcționalității și asigurarea protecției drepturilor omului; întrucât, până în prezent, conducerea politică a țării nu a fost în măsură să remedieze deficiențele legate de Constituția Bosniei și Herțegovinei;

G.  întrucât, la momentul actual, 13 decizii ale Curții Constituționale și numeroase decizii constituționale de la nivelul entității (28 în Federație și șapte în Republica Srpska) nu sunt puse în aplicare; întrucât transpunerea în practică a deciziilor Curții Constituționale este esențială pentru garantarea statului de drept;

H.  întrucât Bosnia și Herțegovina este, de asemenea, țară semnatară a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991),

I.  întrucât în Europa modernă nu se acceptă glorificarea persoanelor condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității;

J.  întrucât provocările persistente în procesul de reconciliere ar trebui abordate cu mai multă fermitate;

K.  întrucât corupția, inclusiv la cel mai înalt nivel, continuă să fie larg răspândită,

1.  salută furnizarea de către Bosnia și Herțegovina a răspunsurilor la chestionarul Comisiei; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să răspundă la întrebările suplimentare, care au un caracter mai tehnic, în timp util și de manieră transparentă și detaliată, pentru a contribui la avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE;

2.  este preocupat de încetinirea accentuată a ritmului reformelor, ca urmare a dezacordurilor apărute între părți și a campaniei preelectorale extrem de polarizate care a început foarte devreme; subliniază că angajamentul declarat de autoritățile din Bosnia și Herțegovina față de calea europeană trebuie să fie însoțit de punerea în aplicare consecventă a reformelor care decurg din agenda de reforme și transpus în rezultate concrete, în beneficiul cetățenilor, indiferent de apartenența lor etnică și religioasă; regretă faptul că, în afara adoptării strategiilor naționale în domeniul energiei, al mediului și al dezvoltării rurale, precum și a unor măsuri importante de reformă, cum ar fi amendamentele la Legea accizelor care sunt necesare pentru asigurarea finanțării din partea FMI și BERD, nu s-au înregistrat progrese substanțiale;

3.  regretă faptul că retorica naționalistă și etnică care dezbină a dominat încă o dată campania electorală și continuă să caracterizeze discursul politic, implicând actori de toate părțile; invită toți liderii politici să se angajeze fără întârziere în formarea guvernelor la toate nivelurile, lucrând constructiv împreună, în interesul cetățenilor din țara lor; solicită o comunicare adecvată a procesului de integrare în UE, și ca proiect de reconciliere și de dezvoltare a unei culturi politice bazate pe compromis și înțelegere reciprocă;

4.  observă că acest ciclu electoral a fost marcat încă o dată de segmentare pe criterii etnice, iar campania electorală s-a axat în principal pe subiecte care dezbină, fiind legate de trecut, și nu pe propunerea unor soluții concrete care să rezolve problemele curente ale cetățenilor; regretă retorica naționalistă și incendiară din perioada preelectorală, care adâncește decalajul dintre cele trei popoare constitutive; observă că alegerile din 7 octombrie 2018 au fost caracterizate prin spirit concurențial și s-au desfășurat, în general, în condiții bune, în pofida unor nereguli, iar cetățenii din Bosnia și Herțegovina și-au exercitat dreptul democratic cu calm și în mod ordonat; reiterează faptul că toate neregulile apărute în cadrul procesului electoral ar trebui anchetate și condamnate în termenii cei mai fermi cu putință, iar orice activități ilegale ar trebui să facă obiectul urmăririi penale; subliniază deficiențele persistente ale procesului electoral democratic și se așteaptă ca recomandările OSCE/ODIHR să fie abordate fără întârziere; reamintește că decizia din 2010 a Curții Constituționale privind respectarea dreptului democratic al cetățenilor din Mostar de a vota în cadrul alegerilor locale nu a fost încă pusă în aplicare;

5.  regretă faptul că nu s-a ajuns la niciun compromis înaintea alegerilor în ceea ce privește modificările legislației electorale necesare pentru a elimina lacuna legislativă generată de deciziile Curții Constituționale în cauza Ljubić privind alegerea membrilor Camerei Popoarelor din cadrul Federației; ia act de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de alocare a mandatelor în Camera Popoarelor din cadrul Federației, adoptată la 18 decembrie 2018, și îndeamnă toți actorii politici să găsească o soluție în privința lacunelor juridice rămase în legea electorală din BiH, într-un mod sistematic; îndeamnă toți liderii politici și parlamentarii aleși să dea dovadă de responsabilitate, să evite declarațiile care pun sub semnul întrebării unitatea statului, să lase deoparte opiniile contradictorii și să găsească compromisuri și soluții care vor fi acceptabile pentru toți; avertizează asupra întârzierilor și a încercărilor de blocare a formării autorităților după alegeri, deoarece acest lucru nu ar servi intereselor cetățenilor și nici obiectivului integrării europene; subliniază că organizarea de alegeri, punerea în aplicare a rezultatelor și formarea guvernului în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile reprezintă o caracteristică esențială a unei democrații care funcționează corect, precum și o condiție obligatorie pentru orice țară care aspiră să adere la UE;

6.  reiterează cu fermitate necesitatea formării rapide a Camerei Popoarelor din cadrul Federației, în conformitate cu hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei, astfel cum s-a reamintit și în declarația comună a VP/ÎR Mogherini și a comisarului Hahn referitoare la alegerile din Bosnia și Herțegovina;

7.  regretă că problema reprezentării democratice și legitime a celor trei popoare constitutive și a tuturor cetățenilor rămâne nerezolvată; îndeamnă toate părțile să găsească un compromis în timp util, deoarece această chestiune ar trebui abordată cât mai curând posibil de noii legiuitori, inclusiv prin operaționalizarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sejdić-Finci și în cauze conexe; reiterează necesitatea continuării reformelor constituționale, politice și electorale care vor transforma Bosnia și Herțegovina într-un stat pe deplin eficace, incluziv și funcțional întemeiat pe statul de drept;

8.  regretă faptul că, din cauza încercărilor de introducere a blocajului etnic în normele privind votul în cadrul CPSA, delegații din Bosnia și Herțegovina nu au reușit încă să ajungă la un acord cu privire la regulamentul de procedură al CPSA, care, în consecință, nu s-a reunit de trei ani; regretă lipsa cooperării cu Parlamentul European, reamintește că acest lucru reprezintă o încălcare clară a obligațiilor care decurg din ASA și îndeamnă toți actorii să agreeze și să accepte regulamentul de procedură al CPSA, pe baza recomandărilor Parlamentului European referitoare la acest subiect; observă că instituțiile democratice funcționale, inclusiv parlamentul, reprezintă o condiție prealabilă pentru avansarea în procesul de integrare în UE;

9.  își exprimă preocuparea cu privire la lipsa evaluărilor sistematice ale impactului de reglementare și a consultărilor publice, la insuficiența și calitatea limitată a monitorizării și raportării și la lipsa unei obligații formale de a publica documente-cheie de planificare guvernamentală;

10.  solicită să se adopte noi strategii nediscriminatorii și care iau în considerare dimensiunea de gen, la nivelul întregii țări și în domenii cum ar fi încadrarea în muncă și gestionarea finanțelor publice, care vor permite aplicarea consecventă a reformelor în întreaga țară, precum și accesul la finanțări IPA suplimentare; ia act cu satisfacție de faptul că adoptarea unor strategii relevante la nivelul întregii țări a permis accesul la finanțări IPA II suplimentare în domenii-cheie, cum ar fi agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și energia, în cadrul documentului indicativ de strategie pentru perioada 2014-2020, revizuit recent; subliniază necesitatea de a asigura o mai bună absorbție a asistenței pentru preaderare, în special prin îmbunătățirea coordonării donatorilor și a capacității administrative; îndeamnă la adoptarea unui program național de apropiere a legislației țării de acquis-ul UE, o cerință juridică în temeiul ASA și un mijloc indispensabil de pregătire a aderării la UE;

11.  își reînnoiește apelul la adoptarea unei strategii naționale privind drepturile omului; subliniază că modificările aduse Legii privind Ombudsmanul ar trebui să fie adoptate cât mai curând posibil, pentru a asigura conformitatea cu principiile de la Paris; consideră necesare instituirea unui mecanism național preventiv pentru prevenirea torturii și a maltratării, precum și adoptarea unei legi statale privind drepturile civililor torturați în timpul războiului, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Bosniei și Herțegovinei; este de părere că Bosnia și Herțegovina ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a asigura conformitatea condițiilor din închisori și din structurile de arest ale poliției cu standardele internaționale; îndeamnă încă o dată autoritățile din Republica Srpska să abroge dispoziția privind pedeapsa cu moartea din Constituția entității; reiterează necesitatea de a asigura accesul nediscriminatoriu la justiție în întreaga țară prin intermediul unui sistem armonizat și sustenabil de asistență judiciară gratuită; solicită autorităților să promoveze în mod activ valorile europene și să continue să urmeze o perspectivă europeană;

12.  invită autoritățile din Bosnia și Herțegovina să ia măsuri concrete pentru integrarea dimensiunii de gen în toate politicile, inclusiv în agenda de reformă, și își exprimă preocuparea cu privire la subreprezentarea femeilor în funcțiile de decizie, în special la nivel local; îndeamnă partidele politice din Bosnia și Herțegovina să asigure reprezentarea femeilor la toate nivelurile sistemului politic;

13.  regretă faptul că Bosnia și Herțegovina încalcă în continuare dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului prin faptul că nu pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele Sejdić-Finci, Zornić, Pilav și Šlaku, ceea ce generează o discriminare evidentă între cetățenii din Bosnia și Herțegovina, în contradicție flagrantă cu valorile și normele UE; reamintește că, în pregătirea avizului său, Comisia ar trebui să acorde atenție acestui aspect; susține în continuare că aplicarea acestor hotărâri ar contribui la instituirea unei societăți democratice funcționale; subliniază că, la fel ca în cazul oricărui stat care dorește să adere, UE se așteaptă ca Bosnia și Herțegovina să își alinieze treptat sistemul juridic și constituțional cu cerințele acquis-ului UE privind nediscriminarea și se așteaptă să se realizeze progrese cu privire la aceste chestiuni esențiale, în timp util; insistă că aplicarea acestor hotărâri nu ar trebui să afecteze continuarea implementării agendei de reformă și trebuie să conducă la eliminarea oricăror restricții privind dreptul de a candida pe criterii de etnie și pe baza reședinței sau din cauza alegerii făcute de un cetățean de a nu se afilia unui popor constitutiv; consideră, prin urmare, că reforma constituțională și cea electorală ar trebui să fie corelate; solicită liderilor politici să evite retorica naționalistă care conduce la polarizarea societății și să continue dialogul politic și activitățile care duc la cooperarea dintre reprezentanții politici ai celor trei popoare și ai altora;

14.  solicită mai multe măsuri eficace de combatere a tuturor formelor de discriminare, în special prin adoptarea unor strategii privind drepturile omului și combaterea discriminării la nivel național; încurajează cooperarea celor trei popoare și a altora în ceea ce privește aspectele culturale, religioase și educaționale, pentru a depăși diviziunile etnice; regretă că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește soluționarea chestiunii cunoscute sub sintagma „două școli sub același acoperiș”; solicită luarea unor măsuri decisive la toate nivelurile, pentru a găsi soluții sistemice care să asigure o educație incluzivă și nediscriminatorie pentru toți copiii; constată că adoptarea de programe și programe de învățământ pe întreg teritoriul Bosniei și Herțegovinei ar trebui să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor, insistând totodată asupra înțelegerii reciproce și reconcilierii; este preocupat de faptul că lipsa resurselor și a coordonării împiedică punerea în aplicare a planului de acțiune pentru copii în perioada 2015-2018; salută legislația Bosniei și Herțegovinei privind îngrijirea în familie și subliniază necesitatea de a sprijini viitoarea dezinstituționalizare a copiilor în întreaga țară; solicită îmbunătățirea accesului la educație și la serviciile sociale adecvate pentru copiii cu handicap, precum și, la un nivel mai general, îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la clădiri, instituții și mijloace de transport;

15.  solicită implementarea mai eficace a dispozițiilor juridice privind egalitatea între femei și bărbați, reducând diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, consolidând accesul femeilor la piața muncii și combătând stereotipurile de gen din societate; constată cu preocupare lipsa punerii în aplicare eficace a legislației privind prevenirea și protecția împotriva violenței pe criterii de gen, în special a violenței domestice; subliniază necesitatea alinierii legislației la Convenția de la Istanbul; îndeamnă la progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, în special prin transpunerea rapidă în practică a recomandărilor aplicabile ale ONU; recunoaște măsurile luate în ceea ce privește protecția juridică a persoanelor LGBTI, dar subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi în vederea urmăririi penale a actelor de violență și a infracțiunilor motivate de ură împotriva acestora, precum și în vederea promovării incluziunii lor sociale;

16.  este preocupat de faptul că lipsa de coordonare între diferitele niveluri de autoritate și lipsa de finanțare continuă să afecteze protecția eficace a minorităților și a grupurilor vulnerabile, în special a populației rome; solicită să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida protecția drepturilor minorităților; observă cu preocupare că rezultatele anchetei din 2017 cu privire la romii marginalizați din Bosnia și Herțegovina indică accesul limitat al acestora la oportunități în toate aspectele dezvoltării umane; condamnă stigmatizarea și excluziunea socială de care suferă minoritatea romă; solicită autorităților să comemoreze victimele Holocaustului romilor, să marcheze ziua de 2 august ca Ziua Memorială a Holocaustului Romilor și să includă victimele de etnie romă în comemorările lor anuale din 27 ianuarie, care marchează Ziua Comemorării Holocaustului; salută adoptarea unui plan revizuit de acțiune privind romii, pentru perioada 2017-2020, referitor la locuințe, ocuparea forței de muncă și asistența medicală; insistă că trebuie luate măsuri pentru a îmbunătăți în continuare educația, gradul de ocupare a forței de muncă, sănătatea, locuințele și condițiile de viață pentru romi și alte minorități etnice, concentrându-se pe îmbunătățirea și punerea deplină în aplicare a politicilor și cadrelor legislative existente; își exprimă preocuparea cu privire la reprezentarea scăzută a membrilor minorităților naționale în viața politică și publică;

17.  ia act de participarea Bosniei și Herțegovinei la evaluarea PISA a OCDE din 2018, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene; felicită instituțiile de învățământ din Bosnia și Herțegovina (ministerele competente și instituțiile de la nivel cantonal, de entitate și de stat, precum și din districtul Brčko) pentru cooperarea și disponibilitatea lor de a lucra împreună; îndeamnă viitoarele guverne de la toate nivelurile să utilizeze rezultatele testelor, care se așteaptă să fie publicate 2019, pentru a se angaja într-o dezbatere constructivă și în dezvoltarea reformelor educaționale care vor conduce la o mai bună calitate a rezultatelor educaționale;

18.  solicită o reformă amplă a sistemelor de protecție socială prin eliminarea practicilor discriminatorii în conformitate cu obligațiile privind drepturile omului și prin asigurarea faptului că sunt stabilite standarde minime adecvate pentru protecția populației celei mai vulnerabile, precum și prin abordarea lacunelor din legislație care împiedică unii copii să beneficieze de asigurare medicală; invită toate instituțiile competente din Bosnia și Herțegovina să consolideze coordonarea și colaborarea în domeniul monitorizării drepturilor copiilor, inclusiv să instituie un mecanism cuprinzător de colectare a datelor privind drepturile copilului în Bosnia și Herțegovina;

19.  constată că Bosnia și Herțegovina este în continuare o țară de origine, de tranzit și de destinație pentru traficul de persoane; solicită îmbunătățirea gestionării frontierelor și consolidarea unităților specializate de investigare a traficului de persoane, pentru a putea lupta în mod eficace împotriva traficanților de persoane;

20.  este preocupat de reformele economice și educaționale insuficiente, care generează niveluri ridicate de șomaj în rândul tinerilor și emigrare din motive economice, precum și de lipsa politicilor adecvate și a investițiilor în copii și tineri; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să abordeze problema dezechilibrului de gen ridicat în ceea ce privește ratele de participare la forța de muncă și excluderea tinerilor care aparțin minorităților de la măsurile din domeniul educației și încadrării în muncă; solicită o politică mult mai proactivă și mai sistematică pentru tinerii din Bosnia și Herțegovina, care ar trebui să vizeze autonomizarea tinerilor din țară; încurajează, în acest sens, Bosnia și Herțegovina să instituie un cadru dedicat și să asigure funcționarea deplină a Comisiei pentru coordonarea problemelor legate de tineret în cadrul Ministerului Afacerilor Civile al Bosniei și Herțegovinei;

21.  solicită strategii și legi pentru drepturile persoanelor care aparțin grupurilor minoritare, precum și ca protecția acestora să fie asigurată pe deplin și sprijinită prin fonduri publice;

22.  solicită Bosniei și Herțegovinei să garanteze dreptul de proprietate; subliniază lipsa unui cadru legislativ cuprinzător privind soluționarea cererilor de restituire și încurajează autoritățile să deschidă un dialog cu părțile interesate pe tema chestiunilor legate de restituirea proprietăților confiscate sau de despăgubirea pentru acestea;

23.  regretă lipsa de progrese în ceea ce privește libertatea de exprimare și independența mass-mediei; respinge în mod clar încercările continue de a exercita presiuni politice și financiare asupra mass-mediei; condamnă cazurile recurente de intimidare, amenințările cu moartea și atacurile verbale și fizice îndreptate împotriva jurnaliștilor, în special împotriva jurnaliștilor de investigație care scriu despre cazuri de crime de război care nu au fost urmărite penal; solicită autorităților să colecteze date despre aceste cazuri, să asigure anchetarea și urmărirea rapidă în justiție a autorilor lor și să promoveze un mediu favorabil libertății de exprimare; atrage atenția că este necesar să se consolideze stabilitatea financiară și neutralitatea politică a Agenției de reglementare în domeniul comunicațiilor; își reiterează apelul la asigurarea independenței și a finanțării sustenabile a posturilor publice de radio și televiziune, precum și a disponibilității conținutului în toate limbile oficiale; solicită să se acorde mai multă atenție condițiilor de muncă ale jurnaliștilor din întregul sector; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și își reiterează solicitarea privind asigurarea transparenței depline prin adoptarea cadrului legislativ adecvat; deplânge faptul că, din cauza obstrucționării politice, nu au putut fi instituite servicii publice de radio și televiziune funcționale; își reiterează apelul la asigurarea pluralismului mass-media și subliniază că producerea și difuzarea de conținut radio TV în toate limbile oficiale din Bosnia și Herțegovina ar contribui la protejarea diversității culturale a țării; subliniază că, la fel ca și în cazul altor țări din regiune, persistă îngrijorări cu privire la instrumentalizarea politică a mass-mediei, fie direct de către actorii politici, fie de către actorii din mediul de afaceri în încercările lor de a exercita o influență politică;

24.  salută eforturile de promovare a reconcilierii, a respectului reciproc și a toleranței religioase în țară, inclusiv pe cele ale Consiliului interreligios din Bosnia și Herțegovina; regretă cazurile de discriminare din motive religioase, care continuă să apară, precum și incidentele care vizează lăcașuri de cult; îi laudă și îi sprijină pe cei care luptă pentru libertatea de exprimare, împotriva discursului de incitare la ură, împotriva urii religioase și pe cei care promovează incluziunea; respinge incitările la frica de ceilalți și solicită autorităților să reacționeze prompt și consecvent în toate aceste cazuri;

25.  salută adoptarea cadrului strategic pentru reforma administrației publice în Bosnia și Herțegovina pentru perioada 2018-2022 și solicită punerea rapidă în aplicare a acesteia; atrage atenția, din nou, asupra fragmentării și politizării sistemului de elaborare a politicilor din Bosnia și Herțegovina și subliniază necesitatea unei reforme a cadrului constituțional, conform celor mai înalte standarde în materie de drepturi ale omului și libertăți, și a îmbunătățirii calității, coerenței și accesibilității financiare a politicilor publice din întreaga țară; solicită adoptarea unei strategii la nivel național privind gestionarea finanțelor publice și creșterea transparenței bugetare în Bosnia și Herțegovina, precum și mecanisme mai puternice de prevenire a ineficienței și risipei resurselor publice, inclusiv în domeniul achizițiilor publice; solicită, în special, luarea de măsuri pentru a se reduce riscul de politizare a funcției publice, prin intermediul unui sistem de gestionare eficace a resurselor umane la toate nivelurile administrative, precum și prin standardizarea procedurilor funcției publice la toate nivelurile administrației, îndeosebi între nivelurile federal și cantonal ale Federației;

26.  recunoaște faptul că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește instituirea unor mecanisme instituționale de cooperare între autorități și organizațiile societății civile (OSC), precum și asigurarea finanțării publice pentru OSC-uri; își reiterează apelul la adoptarea unui cadru strategic de cooperare cu societatea civilă la toate nivelurile de guvernanță, la sporirea transparenței proceselor decizionale ale puterilor publice și la eforturi suplimentare care să permită controlul public asupra activității desfășurate de guverne; subliniază, în plus, necesitatea de a spori implicarea societății civile în planificarea, monitorizarea și punerea în aplicare a programelor de sprijin ale UE; îndeamnă autoritățile să poarte un dialog efectiv care ar putea duce la inițiative legislative și de consolidare a capacităților având potențialul de a consolida capacitățile partenerilor sociali și ale societății civile; subliniază că este necesar ca organizațiilor societății civile din domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, inclusiv organizațiilor de monitorizare și sensibilizare și organizațiilor mici de la nivel local, să li se pună la dispoziție fonduri publice;

27.  rămâne preocupat de corupția larg răspândită în Bosnia și Herțegovina și de decalajul persistent dintre voința politică declarată de a o combate și lipsa unor rezultate concrete; subliniază că nu există un palmares de cazuri importante și că cadrul juridic și instituțional pentru combaterea corupției sistemice în domenii cum ar fi finanțarea partidelor politice, achizițiile publice, conflictele de interese și declarațiile de avere, este slab și insuficient; solicită să se ia măsuri pentru a se îmbunătăți cadrul juridic și instituțional de combatere a corupției în conformitate cu standardele europene, printr-o mai bună armonizare a planurilor de acțiune adoptate la diferite niveluri, prin punerea în aplicare a strategiilor existente și prin consolidarea cooperării între organismele de prevenire a corupției și cu agenția anticorupție;

28.  consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți lupta împotriva corupției larg răspândite; îndeamnă să se ia măsuri pentru a se îmbunătăți în mod semnificativ palmaresul în domeniul prevenirii și reprimării corupției, inclusiv măsuri pentru a impune sancțiuni eficace și disuasive, incluzând confiscarea bunurilor dobândite prin comiterea unor infracțiuni; subliniază că este necesar să se consolideze capacitatea de combatere și de investigare a infracțiunilor economice, financiare și din domeniul achizițiilor publice; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită realizării de verificări eficace în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și îmbunătățirii accesului public și controlului asupra declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, inclusiv ale celor care candidează la alegeri; solicită să se dea curs recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO), îndeosebi celor privind finanțarea partidelor politice și conflictele de interese; consideră că este esențial ca Bosnia și Herțegovina să adopte o lege privind conflictele de interese în conformitate cu standardele europene și internaționale; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să realizeze o analiză a cadrului legislativ anticorupție existent și, ulterior, să adopte o strategie coerentă pentru remedierea lacunelor și a deficiențelor identificate, în conformitate cu standardele internaționale și europene;

29.  salută adoptarea, în martie 2017, a planului de acțiune privind punerea în aplicare a strategiei de reformă a sectorului judiciar pentru perioada 2014-2018 și instituirea structurilor necesare de raportare și monitorizare; subliniază necesitatea unei acțiuni decisive în ceea ce privește punerea sa în aplicare; este preocupat de persistența amenințărilor motivate politic la adresa sistemului judiciar; reiterează necesitatea de a consolida independența sistemului judiciar, inclusiv în raport cu influența politică, precum și imparțialitatea, profesionalismul, eficiența și responsabilitatea acestuia; salută planul de acțiune detaliat adoptat pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene privind chestiunile care țin de competența Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor (CSJP), menite să consolideze măsurile de numire, disciplinare și de integritate în ceea ce privește sistemul judiciar, inclusiv prin îmbunătățirea declarațiilor de avere; îndeamnă la adoptarea și punerea rapidă în aplicare a actelor legislative conexe; subliniază necesitatea revizuirii Legii privind CSJP pe baza recomandărilor Comisiei și a avizului Comisiei de la Veneția; solicită standardizarea codurilor penale pentru cazurile de crime de război și subliniază importanța evaluărilor de gen în ceea ce privește reforma judiciară în curs;

30.  regretă faptul că autoritățile de la toate nivelurile continuă să ignore sau să respingă deciziile obligatorii ale sistemului judiciar, inclusiv la cel mai înalt nivel, reamintind că astfel de acte reprezintă o provocare serioasă pentru statul de drept;

31.  salută reducerea suplimentară a numărului de cazuri de crime de război nesoluționate, tendința pozitivă continuă în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de crime de război care implică violență sexuală și îmbunătățirile sprijinului acordat în instanță victimelor și martorilor; îndeamnă autoritățile din Bosnia și Herțegovina să armonizeze legislația privind victimele civile de război pentru a include și victimele violenței sexuale, cu scopul de a opri discriminarea în ceea ce privește statutul și accesul la despăgubiri în cadrul diferitelor entități; solicită modificarea promptă a strategiei naționale privind crimele de război, pentru a asigura o distribuire mai eficientă a cazurilor între diferitele niveluri de guvernanță, alături de noi criterii și termene pentru soluționarea celor mai complexe cazuri;

32.  constată că lipsesc în continuare o strategie cuprinzătoare de justiție tranzițională, precum și un mecanism solid de despăgubire a încălcărilor grave ale drepturilor omului în întreaga țară, inclusiv pentru victimele violenței sexuale legate de război; solicită adoptarea Legii cu privire la victimele torturii, a strategiei de justiție tranzițională și a programului pentru victimele violenței sexuale, precum și constituirea unui fond special pentru despăgubirea victimelor violurilor, torturii și abuzurilor pe timp de război și instituirea de mecanisme adecvate pentru despăgubirea victimelor civile de război, care includ restituirea, compensarea, reabilitarea, despăgubirea și garanțiile privind nerepetarea acestor fapte;

33.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); subliniază importanța implicării serioase a liderilor Bosniei și Herțegovinei în crearea acesteia; evidențiază importanța acestui proces și nevoia implicării active a tuturor liderilor politici regionali pentru ca această comisie să își înceapă activitatea fără întârziere; atrage atenția asupra propunerii de plan de acțiune a Coaliției pentru RECOM, care conține date și puncte de referință clare;

34.  regretă orice fel de glorificare a persoanelor condamnate pentru cele mai grave crime împotriva umanității; solicită să se acorde de urgență respect victimelor crimelor de război și să se promoveze reconcilierea; reamintește tuturor liderilor politici și instituțiilor din Bosnia și Herțegovina că au responsabilitatea de a evalua în mod obiectiv evenimentele din timpul războiului în interesul adevărului, al reconcilierii și al unui viitor pașnic, precum și de a evita utilizarea abuzivă a sistemului judiciar în scopuri politice; susține că urmărirea penală a cazurilor de crime de război trebuie să se bazeze pe conceptul de independență judiciară și nu trebuie să fie exploatată pentru a servi scopurilor politice de zi cu zi, pentru implicarea în revizionismul istoric sau pentru a agrava decalajele din cadrul societății; ia act cu regret de decizia Adunării Naționale a Republicii Srpska de a revoca aprobarea acordată raportului din 2004 al Comisiei de la Srebrenica și condamnă declarațiile tuturor părților care glorifică criminali de război;

35.  subliniază că, deși s-au realizat progrese semnificative, moștenirea violențelor sexuale în situații de conflict și a traumelor din războiul din 1992-1995 necesită în continuare atenția cuvenită în Bosnia și Herțegovina; subliniază că trebuie să se asigure faptul că supraviețuitorii femei și bărbați, inclusiv copiii născuți în acest context, au acces echitabil la îngrijire medicală, sprijin și justiție, prin despăgubiri complete, inclusiv prin reabilitarea și atenuarea stigmatizării supraviețuitorilor violențelor sexuale comise în timpul conflictelor;

36.  ia act de faptul că s-au înregistrat unele progrese, care nu sunt însă suficiente, în ceea ce privește punerea în aplicare a anexei VII la Acordul de pace de la Dayton privind refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării; observă progresele lente înregistrate în ceea ce privește numărul constant ridicat al persoanelor strămutate în interiorul țării, al repatriaților din rândul minorităților, al refugiaților și al persoanelor dispărute; invită autoritățile să se implice într-o cooperare intensă între cele două entități și să facă schimb pe deplin de toate datele militare și de toate datele obținute de serviciile de informații care prezintă interes, pentru a identifica persoanele în continuare dispărute în urma războiului; salută inițiativele recente care vizează consolidarea cooperării regionale, în vederea soluționării problemei persoanelor dispărute, și solicită autorităților din Bosnia și Herțegovina să se implice în acest proces; subliniază importanța colectării datelor privind persoanele returnate; condamnă cazurile în care proprietățile lor au fost atacate și observă că succesul politicii de returnare în Bosnia și Herțegovina este esențial pentru reconciliere;

37.  solicită punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare și a unor programe concrete privind returnarea durabilă a refugiaților, accesul la asistență medicală și la ocuparea forței de muncă, la protecție socială, la siguranță și la educație și acordarea unei atenții semnificative compensării daunelor pentru bunurile care nu pot fi returnate; îndeamnă, în acest sens, la reluarea operațiunilor Comisiei pentru soluționarea litigiilor privind bunurile imobile revendicate de persoanele strămutate și de refugiați;

38.  regretă faptul că țara continuă să sufere din cauza prezenței minelor antipersonal, care acoperă aproximativ 2,2 % din suprafața sa totală și afectează în mod direct siguranța a peste 540 000 de locuitori; salută sprijinul continuu acordat de UE acțiunilor împotriva minelor antipersonal și salută batalionul de deminare al forțelor armate din Bosnia și Herțegovina pentru munca sa excelentă; constată cu preocupare lipsa unor cantități suficiente de tehnologii de deminare bazate pe stadiul actual al tehnologiei, ceea ce ar putea duce la o reducere a ratei actuale de 3 km2 de teritoriu curățați pe an la mai puțin de 1 km2 începând din 2020; îndeamnă, prin urmare, statele membre să doteze în mod corespunzător batalionul de deminare cu mijloacele și echipamentele necesare;

39.  salută adoptarea Strategiei 2017-2020 pentru combaterea criminalității organizate și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de acțiune cu privire la măsurile de combatere a spălării banilor și la finanțarea terorismului; solicită intensificarea eforturilor pentru a stabili un palmares în materie de anchete, urmăriri penale, condamnări definitive și confiscarea veniturilor provenite din criminalitatea organizată; salută adoptarea mult așteptată a modificărilor Codului de procedură penală (CPC) de către Camera Reprezentanților din Bosnia și Herțegovina, la 17 septembrie 2018, deoarece acestea sunt esențiale pentru capacitatea instituțiilor statului de drept de a desfășura investigații sensibile și de a coopera cu agențiile internaționale de aplicare a legii, și invită Comisia să urmărească îndeaproape punerea în aplicare a acestor amendamente; subliniază că alinierea Legii privind Agenția pentru securitatea informațiilor la standardele europene și internaționale ar trebui să rămână o prioritate majoră pentru autorități; apreciază faptul că Bosnia și Herțegovina a fost eliminată de pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) a „țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe structurale în materie de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului” și solicită eforturi suplimentare în acest domeniu, pentru a fi eliminată de pe lista UE a țărilor cu grad ridicat de risc;

40.  solicită continuarea eforturilor de combatere a radicalizării și măsuri suplimentare pentru identificarea, prevenirea și abordarea cuprinzătoare a problemei luptătorilor străini, precum și a comerțului ilicit cu arme, și urmărirea canalelor de finanțare destinate unei radicalizări ulterioare; încurajează autoritățile să îmbunătățească în continuare capacitățile Bosniei și Herțegovinei de combatere a terorismului printr-o mai bună coordonare și cooperare, prin schimbul de informații în materie penală, prin programele de prevenire a radicalizării tinerilor și de deradicalizare; solicită autorităților să elaboreze o strategie pentru combaterea criminalității cibernetice și a altor amenințări similare la adresa securității; reamintește necesitatea unei cooperări mai strânse privind problemele legate de gestionarea frontierelor cu țările vecine;

41.  salută eforturile autorităților din Bosnia și Herțegovina de a opri plecările cetățenilor săi pe câmpurile de luptă din străinătate și îndeamnă autoritățile să aplice condamnări adecvate pentru luptătorii teroriști străini și să gestioneze reintegrarea lor socială ulterioară; constată cu preocupare că s-a raportat prezența unor celule de radicalizare în anumite locații din țară;

42.  ia act cu preocupare de numărul tot mai mare de migranți care sosesc în Bosnia și Herțegovina în ultima vreme și de lipsa de coordonare dintre diferitele niveluri ale administrației în ceea ce privește reacția la această situație; consideră că problema migrației nu ar trebui să fie politizată; salută ajutorul umanitar acordat de UE pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari ale refugiaților, ale solicitanților de azil și ale migranților din această țară și adoptarea, la 10 august 2018, a unei măsuri speciale (în valoare de 6 milioane de euro) pentru sprijinirea Bosniei și Herțegovinei în gestionarea fluxurilor migratorii; subliniază că este important să se țină cont de perspectiva de gen a ajutorului umanitar și de impactul taberelor de refugiați asupra comunităților-gazdă; consideră că cooperarea cu țările vecine și cu UE este esențială pentru abordarea acestei provocări comune;

43.  solicită adoptarea unui nou set de reforme orientate spre UE, imediat după formarea noului guvern și a noilor autorități în Bosnia și Herțegovina, în scopul de a relua procesul de reformă și a promova integrarea europeană a țării; insistă că o condiționalitate efectivă ar trebui să însoțească sprijinul financiar din partea UE și că planurile de acțiune și cadrele de monitorizare ar trebui elaborate de Comisia Europeană în conformitate cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a realiza „noua dimensiune consolidată pentru Balcanii de Vest”, astfel cum se prevede în Strategia pentru Balcanii de Vest din 2018; ia act de faptul că Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese în ceea ce privește dezvoltarea economică și competitivitatea, dar observă că țara se află încă într-un stadiu incipient de instituire a unei economii de piață funcționale; este ferm convins că promovarea reformelor socioeconomice, cu implicarea adecvată a partenerilor sociali, ar trebui să constituie o prioritate majoră după alegeri, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață din țară; constată progresele foarte limitate înregistrate în domeniul social; subliniază necesitatea de a se consolida principiile economice fundamentale, cum ar fi creșterea economică, ocuparea forței de muncă și lupta împotriva economiei informale; subliniază importanța restructurării sectorului public, inclusiv a întreprinderilor publice, a reducerii în continuare a economiei informale și a sarcinii fiscale conexe asupra muncii, a îmbunătățirii mediului de afaceri (și prin dezvoltarea spațiului economic unic în Bosnia și Herțegovina), a consolidării caracterului favorabil creșterii al finanțelor publice, în special prin concentrarea pe nevoile pe termen mediu , cum ar fi infrastructura și educația, și al furnizării de statistici în timp util și exhaustive, în conformitate cu standardele europene și internaționale;

44.  constată progresele lente înregistrate în ceea ce privește protecția mediului și a climei; reamintește necesitatea alinierii cu acquis-ul UE și a asigurării aplicării efective și structurate a legislației de mediu în întreaga țară, în conformitate cu standardele UE și potrivit strategiei de armonizare legislativă în domeniul mediului din întreaga țară; subliniază din nou necesitatea de a aborda rapid poluarea transfrontalieră a aerului cauzată de rafinăria de petrol de la Brod, în conformitate cu politicile de mediu ale UE; susține că Bosnia și Herțegovina trebuie să își respecte pe deplin obligațiile în temeiul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și al Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, nu în ultimul rând în ceea ce privește activitățile din bazinul hidrografic Neretva și Trebišnjica; subliniază că planificarea și construirea centralelor și a proiectelor hidroelectrice necesită respectarea legislației internaționale și a UE privind protecția mediului, inclusiv a Directivelor „Păsări” și „Habitate” și a Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului; subliniază nevoia urgentă de a se evita orice impact negativ asupra unor zone de interes ridicat din punctul de vedere al naturii prin îmbunătățirea calității evaluărilor impactului asupra mediului, precum și de a se garanta participarea publicului și consultarea societății civile în proiectele pertinente;

45.  constată că piața de energie electrică și de gaze rămâne fragmentată și dominată de societăți-cheie istorice; invită autoritățile din Bosnia și Herțegovina să dezvolte în continuare infrastructura energetică și de transport a țării și să creeze de urgență lanțuri funcționale în domeniul energiei și al transporturilor; solicită Bosniei și Herțegovinei să profite de noul pachet UE pentru dezvoltarea conectivității regionale, precum și să depună eforturi pentru a finaliza piața regională a energiei în conformitate cu angajamentele sale în materie de climă; pledează pentru continuarea investițiilor în proiectele de infrastructură care vor îmbunătăți legăturile de transport pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei și cu țările învecinate; solicită ca, la selectarea contractanților, să se ia în considerare normele privind licitațiile și principiul transparenței, pentru a împiedica abuzul de putere și corupția și pentru a garanta selectarea celor mai bune oferte; sprijină propunerea de a reduce taxele de roaming în Balcanii de Vest;

46.  salută relațiile bilaterale constructive și stabile ale Bosniei și Herțegovinei și semnarea unor acorduri bilaterale cu vecinii săi; solicită consolidarea relațiilor de bună vecinătate cu țările din regiune și eforturi suplimentare pentru a rezolva toate disputele bilaterale deschise, inclusiv în ceea ce privește delimitarea frontierelor cu Serbia și Croația, și în vederea avansării către apartenența la organizațiile europene;

47.  salută strategia de politică externă a Bosniei și Herțegovinei pentru perioada 2018-2023 adoptată de Președinția acestei țări, în care se afirmă clar că apartenența la UE este unul dintre principalele sale obiective strategice; regretă că gradul de aliniere la declarațiile UE și la deciziile Consiliului privind politica externă și de securitate comună (PESC) a scăzut la 61 % în 2017; subliniază că sunt necesare rezultate în ceea ce privește alinierea treptată la PESC și solicită îmbunătățiri substanțiale în acest domeniu, care constituie o componentă esențială a apartenenței la UE; îndeamnă cu fermitate Bosnia și Herțegovina să se alinieze la deciziile Consiliului care introduc măsuri restrictive ale UE în contextul anexării ilegale a Crimeii de către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei și regretă lipsa deliberată de cooperare în acest sens din partea unor actori politici;

48.  constată influența în creștere a unor puteri străine în Bosnia și Herțegovina și este ferm convins că un angajament mai puternic față de UE al acestei țări rămâne cea mai bună modalitate de a asigura progresul către valorile, stabilitatea și prosperitatea europene pe teritoriul țării; salută prezența continuă a operațiunii EUFOR Althea în țară, care contribuie la consolidarea capacităților și la instruirea forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei, precum și la menținerea capacității de descurajare în vedere sprijinirii unui mediu stabil și sigur; salută extinderea mandatului EUFOR de către Consiliul de Securitate al ONU până în noiembrie 2019;

49.  îndeamnă autoritățile să asigure alinierea strictă la standardele și obiectivele de politică internaționale și ale UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice; regretă faptul că eforturile țării în vederea combaterii schimbărilor climatice rămân la nivel declarativ și că, în același timp, se iau decizii cu privire la planificarea de noi centrale termoelectrice pe cărbune; prin urmare, solicită anularea proiectelor și planurilor hidroelectrice care sunt dăunătoare pentru natură, sunt împotriva voinței populației locale, nu sunt în conformitate cu planurile de amenajare teritorială locală sau ale entității și aduc avantaje numai investitorilor;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Președinției Bosniei și Herțegovinei, Consiliului de miniștri din Bosnia și Herțegovina, Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei, guvernelor și parlamentelor Federației Bosnia și Herțegovina, Republicii Srpska și districtului Brčko, precum și guvernelor din cele zece cantoane.

(1) S/2018/416, 3.5.2018.
(2) S/2018/974, 31.10.2018.


Dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri***I
PDF 483kWORD 198k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (COM(2018)0375 – C8-0230/2018 – 2018/0196(COD))(1)
P8_TA(2019)0096A8-0043/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Titlu
Propunere de
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize
de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea trebuie să urmărească reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum și că trebuie acordată o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de handicapuri naturale și demografice grave și permanente. Articolul 175 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să susțină realizarea acestor obiective în contextul acțiunilor pe care le întreprinde prin intermediul Fondului european de orientare și garantare agricolă, secțiunea „Orientare”, al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiții și al altor instrumente. Articolul 322 din TFUE asigură temeiul juridic pentru adoptarea de norme financiare care definesc procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor, precum și normele de organizare a controlului răspunderii actorilor financiari.
(1)  Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea trebuie să urmărească reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum și că trebuie acordată o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de handicapuri naturale și demografice grave și permanente. Aceste regiuni beneficiază îndeosebi de politica de coeziune. Articolul 175 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să susțină realizarea acestor obiective în contextul acțiunilor pe care le întreprinde prin intermediul Fondului european de orientare și garantare agricolă, secțiunea „Orientare”, al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiții și al altor instrumente. Articolul 322 din TFUE asigură temeiul juridic pentru adoptarea de norme financiare care definesc procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru predarea și verificarea conturilor, precum și normele de organizare a controlului răspunderii actorilor financiari.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Pentru viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor săi, este important ca politica de coeziune să rămână principala politică de investiții a Uniunii, menținând finanțarea acesteia în perioada 2021-2027 cel puțin la nivelul celei din perioada de programare 2014-2020. Noile finanțări destinate altor domenii de activitate sau programe ale Uniunii nu ar trebui să afecteze finanțările Fondului european de dezvoltare regională, ale Fondului social european Plus sau ale Fondului de coeziune.
Amendamentul 430
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Pentru dezvoltarea pe mai departe a unei implementări coordonate și armonizate a fondurilor UE implementate prin gestiune partajată, și anume a Fondului european de dezvoltare regională („FEDR”), a Fondului social european plus („FSE+”), a Fondului de coeziune, a măsurilor finanțate în cadrul gestiunii partajate prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”), Fondul pentru azil și migrație („FAMI”), Fondul pentru securitate internă („FSI”) și Fondul pentru managementul integrat al frontierelor („IMFV”), ar trebui ca pentru toate aceste fonduri (denumite în continuare „fondurile”) să fie stabilite norme financiare bazate pe articolul 322 din TFUE, care să specifice în mod clar domeniul de aplicare al dispozițiilor relevante. Pe lângă acestea, ar trebui să fie stabilite dispoziții comune bazate pe articolul 177 din TFUE, pentru a acoperi norme specifice de politică aplicabile FEDR, FSE+, Fondului de coeziune și FEPAM.
(2)  Pentru dezvoltarea pe mai departe a unei implementări coordonate și armonizate a fondurilor UE implementate prin gestiune partajată, și anume a Fondului european de dezvoltare regională („FEDR”), a Fondului social european plus („FSE+”), a Fondului de coeziune, a măsurilor finanțate în cadrul gestiunii partajate prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”), Fondul pentru azil și migrație („FAMI”), Fondul pentru securitate internă („FSI”) și Fondul pentru managementul integrat al frontierelor („IMFV”), ar trebui ca pentru toate aceste fonduri (denumite în continuare „fondurile”) să fie stabilite norme financiare bazate pe articolul 322 din TFUE, care să specifice în mod clar domeniul de aplicare al dispozițiilor relevante. Pe lângă acestea, ar trebui să fie stabilite dispoziții comune bazate pe articolul 177 din TFUE, pentru a acoperi norme specifice de politică aplicabile FEDR, FSE+, Fondului de coeziune, FEPAM și, într-o anumită măsură, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate ar trebui să beneficieze de măsuri specifice și de o finanțare suplimentară în temeiul articolului 349 din TFUE și al articolului 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
(4)  Regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate ar trebui să beneficieze de măsuri specifice și de o finanțare suplimentară în temeiul articolului 349 din TFUE și al articolului 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, pentru a le compensa dezavantajele specifice legate de poziția lor geografică.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  În contextul implementării fondurilor ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să respecte, de asemenea, obligațiile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această Convenție și în conformitate cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.
(5)  În contextul implementării fondurilor ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să respecte, de asemenea, obligațiile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această Convenție și în conformitate cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. În acest context, fondurile ar trebui să fie implementate într-un mod care promovează dezinstituționalizarea și îngrijirea în comunitate. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere ori care sprijină o infrastructură inaccesibilă persoanelor cu dizabilități. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește” și de angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE. Sărăcia este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă UE. Așadar, fondurile ar trebui să contribuie la eliminarea sărăciei. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile vor contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice.
(9)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile vor contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 30 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Mecanismele de întărire a rezilienței la schimbările climatice ar trebui să fie o parte integrantă a programării și punerii în aplicare,
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Având în vedere impactul fluxurilor de migrație din țările terțe, politica de coeziune ar trebui să contribuie la procesele de integrare, mai ales oferind sprijin pentru infrastructură orașelor și autorităților locale și regionale din prima linie, care sunt mai implicate în punerea în aplicare a politicilor de integrare.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  O parte a bugetului Uniunii alocat fondurilor ar trebui să fie executată de Comisie prin gestiune partajată cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul Regulamentului financiar] al Parlamentului European și al Consiliului12 („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când implementează fondurile prin gestiune partajată, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile menționate în Regulamentul financiar, și anume buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.
(10)  O parte a bugetului Uniunii alocat fondurilor ar trebui să fie executată de Comisie prin gestiune partajată cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul Regulamentului financiar] al Parlamentului European și al Consiliului12 („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când implementează fondurile prin gestiune partajată, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile menționate în Regulamentul financiar, și anume buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea. Statele membre ar trebui să își asume răspunderea pentru pregătirea și punerea în aplicare a programelor, prin intermediul organismelor desemnate în acest sens de statele membre și la nivelul teritorial corespunzător, conform cadrului instituțional, juridic și financiar al statelor membre. Statele membre ar trebui să evite adăugarea unor norme care ar îngreuna utilizarea fondurilor de către beneficiari.
__________________
__________________
JO L […], […], p. […].
JO L […], […], p. […].
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Principiul parteneriatului este un element-cheie al implementării fondurilor, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea societății civile și a partenerilor sociali. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei13 ar trebui să se aplice în continuare.
(11)  Principiul parteneriatului este un element-cheie al implementării fondurilor, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea autorităților regionale , locale și a altor autorități publice, a societății civile și a partenerilor sociali. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Comisia ar trebui să fie abilitată să modifice și să adapteze Regulamentul delegat (UE) nr. 240/201413 al Comisiei.
__________________
__________________
13 Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
13 Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  La nivelul Uniunii, semestrul european de coordonare a politicilor economice oferă un cadru pentru identificarea priorităților naționale în materie de reforme și monitorizarea implementării acestora. Statele membre își dezvoltă propriile strategii naționale multianuale în materie de investiții, în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, ca modalitate de stabilire și coordonare a proiectelor de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național și din partea Uniunii. Ele ar trebui, de asemenea, să servească la utilizarea în mod coerent a finanțării din partea Uniunii și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea fondurilor, a Funcției europene de stabilizare a investițiilor și a InvestEU.
eliminat
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Statele membre ar trebui să determine modul în care recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE sunt avute în vedere în pregătirea documentelor de programare. În cursul perioadei de programare 2021-2027 („perioada de programare”), statele membre ar trebui să prezinte periodic comitetului de monitorizare și Comisiei progresele înregistrate în implementarea programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări. În cursul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să examineze, printre altele, necesitatea de a opera modificări ale programelor pentru a ține cont de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate sau modificate începând de la debutul perioadei de programare.
(13)  Statele membre ar trebui să ia în considerare recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE în pregătirea documentelor de programare, dacă sunt coerente cu obiectivele stabilite de program. În cursul perioadei de programare 2021-2027 („perioada de programare”), statele membre ar trebui să prezinte periodic comitetului de monitorizare și Comisiei progresele înregistrate în implementarea programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și a Pilonului european al drepturilor sociale. În cursul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să examineze, printre altele, necesitatea de a opera modificări ale programelor pentru a ține cont de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate sau modificate începând de la debutul perioadei de programare.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În ceea ce privește atât propriile programe, cât și nevoile financiare alocate investițiilor cu emisii reduse de carbon, statele membre ar trebui să aibă în vedere conținutul proiectelor lor de planuri energetice și climatice naționale care urmează să fie elaborate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice14, precum și rezultatul procesului care conduce la formularea de recomandări ale Uniunii referitoare la aceste planuri.
(14)  În ceea ce privește atât propriile programe, cât și nevoile financiare alocate investițiilor cu emisii reduse de carbon, statele membre ar trebui să aibă în vedere conținutul proiectelor lor de planuri energetice și climatice naționale care urmează să fie elaborate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice14, precum și rezultatul procesului care conduce la formularea de recomandări ale Uniunii referitoare la aceste planuri, inclusiv pe parcursul evaluării intermediare.
__________________
__________________
14 [Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013, COM/2016/0759 final/2 - 2016/0375 (COD)].
14 [Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013, COM/2016/0759 final/2 - 2016/0375 (COD)].
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Acordul de parteneriat, pregătit de fiecare stat membru, ar trebui să fie un document strategic care să orienteze negocierile dintre Comisie și statul membru în cauză referitoare la concepția programelor. Pentru a reduce sarcina administrativă, nu ar trebui să fie necesar să se modifice acordurile de parteneriat în cursul perioadei de programare. Pentru a facilita programarea și a evita suprapunerea conținuturilor documentelor de programare, acordurile de parteneriat pot fi incluse ca parte a unui program.
(15)  Acordul de parteneriat, pregătit de fiecare stat membru, ar trebui să fie un document strategic care să orienteze negocierile dintre Comisie și statul membru în cauză referitoare la concepția programelor. Pentru a reduce sarcina administrativă, nu ar trebui să fie necesar să se modifice acordurile de parteneriat în cursul perioadei de programare. Pentru a facilita programarea și a evita suprapunerea conținuturilor documentelor de programare, acordurile de parteneriat ar trebui să poată fi incluse ca parte a unui program.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Fiecare stat membru ar trebui să aibă flexibilitatea de a contribui la programul InvestEU pentru furnizarea de garanții bugetare pentru investiții în statul membru respectiv.
(16)  Fiecare stat membru ar putea să aibă flexibilitatea de a contribui la programul InvestEU pentru furnizarea de garanții bugetare pentru investiții în statul membru respectiv, în anumite condiții prevăzute la articolul 10 din prezentul regulament.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Pentru a se asigura condițiile prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului acordat de Uniune prin intermediul fondurilor, ar trebui să fie stabilită o listă limitată de condiții favorizante, precum și un set concis și exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea acestora. Fiecare condiție favorizantă ar trebui să fie legată de un obiectiv specific și ar trebui să devină aplicabilă în mod automat atunci când obiectivul specific este selecționat pentru sprijin. Atunci când aceste condiții nu sunt îndeplinite, cheltuielile legate de operațiunile din cadrul obiectivelor specifice aferente nu ar trebui să fie incluse în cererile de plată. În vederea menținerii unui cadru investițional favorabil, respectarea în permanență a condițiilor favorizante ar trebui să fie monitorizată periodic. De asemenea, este important să se asigure faptul că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante, asigurându-se astfel faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii.
(17)  Pentru a se asigura condițiile prealabile necesare pentru utilizarea incluzivă, nediscriminatorie, eficace și eficientă a sprijinului acordat de Uniune prin intermediul fondurilor, ar trebui să fie stabilită o listă limitată de condiții favorizante, precum și un set concis și exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea acestora. Fiecare condiție favorizantă ar trebui să fie legată de un obiectiv specific și ar trebui să devină aplicabilă în mod automat atunci când obiectivul specific este selecționat pentru sprijin. Atunci când aceste condiții nu sunt îndeplinite, cheltuielile legate de operațiunile din cadrul obiectivelor specifice aferente nu ar trebui să fie incluse în cererile de plată. În vederea menținerii unui cadru investițional favorabil, respectarea în permanență a condițiilor favorizante ar trebui să fie monitorizată periodic. De asemenea, este important să se asigure faptul că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante, asigurându-se astfel faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Statele membre ar trebui să stabilească un cadru de performanță pentru fiecare program, care să acopere toți indicatorii, toate obiectivele de etapă și toate țintele, pentru a monitoriza, raporta și evalua performanțele programului.
(18)  Statele membre ar trebui să stabilească un cadru de performanță pentru fiecare program, care să acopere toți indicatorii, toate obiectivele de etapă și toate țintele, pentru a monitoriza, raporta și evalua performanțele programului. Acest lucru ar trebui să permită selectarea proiectelor și evaluarea acestora.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Statul membru ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a fiecărui program sprijinit de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune. Această evaluare ar trebui să asigure o veritabilă ajustare a programelor pe baza performanțelor acestora, oferind totodată oportunitatea de a se ține seama de noile provocări și de recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în 2024. În 2024, împreună cu ajustarea tehnică pentru exercițiul 2025, Comisia ar trebui să evalueze în paralel toate alocările totale ale statelor membre din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” al politicii de coeziune pentru anii 2025, 2026 și 2027, aplicând metoda de alocare stabilită în actul de bază relevant. Această evaluare, împreună cu rezultatul evaluării intermediare, ar trebui să conducă la modificări ale programelor în ceea ce privește alocările financiare pentru anii 2025, 2026 și 2027.
(19)  Statul membru ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a fiecărui program sprijinit de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune. Această evaluare ar trebui să asigure o veritabilă ajustare a programelor pe baza performanțelor acestora, oferind totodată oportunitatea de a se ține seama de noile provocări, de recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în 2024, precum și de progresele înregistrate în ceea ce privește planurile energetice și climatice naționale și Pilonul european al drepturilor sociale . De asemenea, ar trebui să se țină seama de provocările demografice. În 2024, împreună cu ajustarea tehnică pentru exercițiul 2025, Comisia ar trebui să evalueze în paralel toate alocările totale ale statelor membre din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” al politicii de coeziune pentru anii 2025, 2026 și 2027, aplicând metoda de alocare stabilită în actul de bază relevant. Această evaluare, împreună cu rezultatul evaluării intermediare, ar trebui să conducă la modificări ale programelor în ceea ce privește alocările financiare pentru anii 2025, 2026 și 2027.
Amendamentele 425rev, 444rev, 448 și 469
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Mecanismele care asigură o legătură între politicile de finanțare ale Uniunii și guvernanța economică a Uniunii ar trebui să fie perfecționate în continuare, astfel încât să-i permită Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integrală a angajamentelor pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru, în cazul în care statul membru în cauză nu întreprinde acțiuni eficace în contextul procesului de guvernanță economică. Pentru a asigura o implementare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, Consiliului ar trebui să-i fie conferite competențe de executare, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor necesare pentru asigurarea de acțiuni eficace în contextul procesului de guvernanță economică, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă.
eliminat
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)  În cazuri justificate corespunzător, statele membre ar putea face o cerere de flexibilitate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru cheltuielile structurale publice sau asimilabile acestora, sprijinite de administrația publică prin intermediul cofinanțării investițiilor activate în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”). Atunci când definește ajustarea fiscală fie în cadrul componentei preventive, fie în cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia ar trebui să evalueze cu atenție cererea respectivă.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Proiectele majore reprezintă o parte substanțială din cheltuielile Uniunii și au frecvent o importanță strategică în ceea ce privește realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, este justificat ca operațiunile care depășesc anumite praguri să continue să facă obiectul unor proceduri de aprobare specifice în temeiul prezentului regulament. Pragul ar trebui stabilit în raport cu costurile eligibile totale, după luarea în calcul a veniturilor nete preconizate. Pentru a se asigura claritatea, este oportun să se precizeze conținutul cererii de finanțare a unui proiect major într-un astfel de scop. Cererea ar trebui să conțină informațiile necesare pentru a da asigurări că contribuția financiară din fonduri nu va conduce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă în amplasamente existente din Uniune. Statul membru ar trebui să transmită toate informațiile necesare, iar Comisia ar trebui să evalueze proiectul major cu scopul de a stabili dacă este justificată contribuția financiară solicitată.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Pentru a se consolida abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, investițiile sub formă de instrumente teritoriale – cum ar fi investițiile teritoriale integrate („ITI”), dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau orice alt instrument teritorial din cadrul obiectivului de politică „O Europă mai apropiată de cetățeni” care sprijină inițiative concepute de statul membru pentru investiții programate pentru FEDR – ar trebui să se bazeze pe strategiile de dezvoltare locală și teritorială. În sensul ITI și al instrumentelor teritoriale concepute de statele membre, ar trebui să se stabilească cerințe minime privind conținutul strategiilor teritoriale. Aceste strategii teritoriale ar trebui să fie elaborate și aprobate sub responsabilitatea autorităților sau organismelor competente. Pentru a asigura implicarea autorităților sau a organismelor competente în implementarea strategiilor teritoriale, autoritățile sau organismele respective ar trebui să fie responsabile cu selecționarea operațiunilor ce urmează a fi sprijinite sau ar trebui să fie implicate în respectivul proces de selecție.
(23)  Pentru a se consolida abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, investițiile sub formă de instrumente teritoriale – cum ar fi investițiile teritoriale integrate („ITI”), dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”, cunoscută sub denumirea de „LEADER” în cadrul FEADR) sau orice alt instrument teritorial din cadrul obiectivului de politică „O Europă mai apropiată de cetățeni” care sprijină inițiative concepute de statul membru pentru investiții programate pentru FEDR – ar trebui să se bazeze pe strategiile de dezvoltare locală și teritorială. Același lucru ar trebui să se aplice și inițiativelor conexe, cum ar fi inițiativa „Sate inteligente”. În sensul ITI și al instrumentelor teritoriale concepute de statele membre, ar trebui să se stabilească cerințe minime privind conținutul strategiilor teritoriale. Aceste strategii teritoriale ar trebui să fie elaborate și aprobate sub responsabilitatea autorităților sau organismelor competente. Pentru a asigura implicarea autorităților sau a organismelor competente în implementarea strategiilor teritoriale, autoritățile sau organismele respective ar trebui să fie responsabile cu selecționarea operațiunilor ce urmează a fi sprijinite sau ar trebui să fie implicate în respectivul proces de selecție.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Pentru o mai bună mobilizare a potențialului la nivel local, este necesar să se consolideze și să se faciliteze DLRC. Aceasta ar trebui să țină seama de nevoile și de potențialul local, precum și de caracteristicile socioculturale relevante, și ar trebui să prevadă schimbări structurale, să consolideze capacitățile comunităților și să stimuleze inovarea. Ar trebui să fie întărită cooperarea strânsă și utilizarea integrată a fondurilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Ca principiu esențial, grupurile de acțiune locală care reprezintă interesele comunității ar trebui să fie responsabile cu conceperea și implementarea strategiilor DLRC. Pentru ca strategiile DLRC să poată beneficia mai ușor de un sprijin coordonat din partea mai multor fonduri și pentru a facilita implementarea acestor strategii, ar trebui să fie facilitată abordarea bazată pe utilizarea unui fond principal.
(24)  Pentru o mai bună mobilizare a potențialului la nivel local, este necesar să se consolideze și să se faciliteze DLRC. Aceasta ar trebui să țină seama de nevoile și de potențialul local, precum și de caracteristicile socioculturale relevante, și ar trebui să prevadă schimbări structurale, să consolideze capacitățile comunităților și capacitățile administrative și să stimuleze inovarea. Ar trebui să fie întărită cooperarea strânsă și utilizarea integrată a fondurilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Ca principiu esențial, grupurile de acțiune locală care reprezintă interesele comunității ar trebui să fie responsabile cu conceperea și implementarea strategiilor DLRC. Pentru ca strategiile DLRC să poată beneficia mai ușor de un sprijin coordonat din partea mai multor fonduri și pentru a facilita implementarea acestor strategii, ar trebui să fie facilitată abordarea bazată pe utilizarea unui fond principal.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se implementeze asistența tehnică la inițiativa statelor membre, prin utilizarea unor sume forfetare bazate pe progresele înregistrate în implementarea programelor. Asistența tehnică respectivă poate fi completată cu măsuri specifice de consolidare a capacităților administrative, utilizându-se metode de rambursare nelegate de costuri. Acțiunile și rezultatele preconizate, precum și plățile corespunzătoare ale Uniunii, pot fi convenite într-o foaie de parcurs și pot conduce la plăți pentru rezultate pe teren.
(25)  Pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se implementeze asistența tehnică la inițiativa statelor membre, prin utilizarea unor sume forfetare bazate pe progresele înregistrate în implementarea programelor. Asistența tehnică respectivă poate fi completată cu măsuri specifice de consolidare a capacităților administrative, cum ar fi evaluarea setului de competențe al personalului, utilizându-se metode de rambursare nelegate de costuri. Acțiunile și rezultatele preconizate, precum și plățile corespunzătoare ale Uniunii, pot fi convenite într-o foaie de parcurs și pot conduce la plăți pentru rezultate pe teren.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  În vederea examinării performanțelor programelor, statele membre ar trebui să instituie comitete de monitorizare. În cazul FEDR, FSE+ și al Fondului de coeziune, rapoartele anuale de implementare ar trebui să fie înlocuite printr-un dialog de politică structurat anual, bazat pe cele mai recente informații și date privind implementarea programului, puse la dispoziție de statul membru.
(27)  În vederea examinării performanțelor programelor, statele membre ar trebui să instituie comitete de monitorizare, formate și din reprezentanți ai societății civile și parteneri sociali. În cazul FEDR, FSE+ și al Fondului de coeziune, rapoartele anuale de implementare ar trebui să fie înlocuite de un dialog de politică structurat anual, bazat pe cele mai recente informații și date privind implementarea programului, puse la dispoziție de statul membru.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 201616, este necesar să se evalueze fondurile pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor fondurilor pe teren.
(28)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 201616, este necesar să se evalueze fondurile pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor fondurilor pe teren. Când este posibil, indicatorii ar trebui dezvoltați într-o manieră care să țină cont de aspectele de gen.
_________________
_________________
16 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
16 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Pentru a se asigura disponibilitatea de informații actualizate cuprinzătoare privind implementarea programelor, ar trebui impusă o frecvență mai mare a raportării electronice privind datele cantitative.
(29)  Pentru a se asigura disponibilitatea de informații actualizate cuprinzătoare privind implementarea programelor, ar trebui impusă o eficacitate și o punctualitate mai mare a raportării electronice privind datele cantitative.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Pentru a sprijini pregătirea programelor și activităților conexe ale următoarei perioade de programare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a fondurilor. La finele perioadei de programare, Comisia ar trebui să efectueze evaluări retrospective ale fondurilor, care ar trebui să se concentreze pe impactul fondurilor.
(30)  Pentru a sprijini pregătirea programelor și activităților conexe ale următoarei perioade de programare, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a fondurilor. La finele perioadei de programare, Comisia ar trebui să efectueze evaluări retrospective ale fondurilor, care ar trebui să se concentreze pe impactul fondurilor. Rezultatele acestor evaluări sunt făcute publice.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  În ceea ce privește granturile furnizate beneficiarilor, statele membre ar trebui să recurgă tot mai mult la opțiuni simplificate în materie de costuri. Pragul pentru utilizarea obligatorie a opțiunilor simplificate în materie de costuri ar trebui să fie corelat cu costul total al operațiunii, pentru a se asigura același tratament tuturor operațiunilor aflate sub acest prag, indiferent dacă sprijinul este public sau privat.
(34)  În ceea ce privește granturile furnizate beneficiarilor, statele membre ar trebui să recurgă tot mai mult la opțiuni simplificate în materie de costuri. Pragul pentru utilizarea obligatorie a opțiunilor simplificate în materie de costuri ar trebui să fie corelat cu costul total al operațiunii, pentru a se asigura același tratament tuturor operațiunilor aflate sub acest prag, indiferent dacă sprijinul este public sau privat. În cazul în care un stat membru intenționează să propună utilizarea unei opțiuni simplificate în materie de costuri, acesta ar putea consulta comitetul de monitorizare.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 36
(36)  Pentru a optimiza adoptarea investițiilor de mediu cofinanțate, ar trebui să se asigure sinergii cu programul LIFE pentru mediu și politici climatice, în particular prin proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE.
(36)  Pentru a optimiza adoptarea investițiilor de mediu cofinanțate, ar trebui să se asigure sinergii cu programul LIFE pentru mediu și politici climatice, în particular prin proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE, precum și cu proiectele finanțate în cadrul Orizont Europa și în cadrul altor programe ale Uniunii.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Pentru a se asigura eficacitatea, corectitudinea și impactul sustenabil al fondurilor, ar trebui să existe dispoziții care să garanteze că investițiile în infrastructură sau investițiile productive sunt de lungă durată și care să împiedice utilizarea fondurilor pentru obținerea de avantaje necuvenite. Autoritățile de management ar trebui să fie în special atente să nu sprijine relocarea în momentul selecționării operațiunilor și să trateze ca nereguli sumele plătite în mod necuvenit operațiunilor care nu se conformează cerinței de durabilitate.
(38)  Pentru a se asigura caracterul incluziv, eficacitatea, corectitudinea și impactul sustenabil al fondurilor, ar trebui să existe dispoziții care să garanteze că investițiile în infrastructură sau investițiile productive sunt nediscriminatorii, de lungă durată și împiedică utilizarea fondurilor pentru obținerea de avantaje necuvenite. Autoritățile de management ar trebui să fie în special atente să nu sprijine relocarea în momentul selecționării operațiunilor și să trateze ca nereguli sumele plătite în mod necuvenit operațiunilor care nu se conformează cerinței de durabilitate.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)   Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între fonduri și instrumentele gestionate direct, inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor. Aceste sinergii ar trebui să fie obținute prin mecanisme-cheie, și anume prin recunoașterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile în cadrul Orizont Europa pentru operațiuni similare, precum și prin posibilitatea de a combina, în cadrul aceleiași operațiuni, finanțări provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, atât timp cât se evită dubla finanțare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind finanțarea complementară din partea fondurilor.
(40)   Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între fonduri și instrumentele gestionate direct, inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor. Această coordonare a politicilor ar trebui să promoveze mecanisme ușor de utilizat și guvernanța pe mai multe niveluri. Aceste sinergii ar trebui să fie obținute prin mecanisme-cheie, și anume prin recunoașterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile în cadrul Orizont Europa pentru operațiuni similare, precum și prin posibilitatea de a combina, în cadrul aceleiași operațiuni, finanțări provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, atât timp cât se evită dubla finanțare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind finanțarea complementară din partea fondurilor.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 42 a (nou)
(42a)   Autoritățile de management ar trebui să aibă posibilitatea de a implementa instrumentele financiare prin atribuirea directă a unui contract către grupul BEI, băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale (IFI).
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 44
(44)  În deplină conformitate cu normele aplicabile ajutorului de stat și achizițiilor publice clarificate deja în cursul perioadei de programare 2014-2020, autoritățile de management ar trebui să aibă posibilitatea de a decide cu privire la cele mai adecvate opțiuni de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor-țintă.
(44)  În deplină conformitate cu normele aplicabile ajutorului de stat și achizițiilor publice clarificate deja în cursul perioadei de programare 2014-2020, autoritățile de management ar trebui să aibă posibilitatea de a decide cu privire la cele mai adecvate opțiuni de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor-țintă. În acest cadru, Comisia ar trebui, în cooperare cu Curtea de Conturi Europeană, să ofere orientări auditorilor, autorităților de management și beneficiarilor pentru evaluarea respectării dispozițiilor privind ajutorul de stat și pentru elaborarea unor scheme privind ajutoarele de stat.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 45 a (nou)
(45a)   Pentru a crește gradul de răspundere și transparență, Comisia ar trebui să asigure un sistem de gestionare a plângerilor accesibil tuturor cetățenilor și părților interesate în toate etapele de pregătire și implementare a programelor, inclusiv monitorizarea și evaluarea.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Pentru a se grăbi demararea implementării programelor, ar trebui să fie facilitată reînnoirea modalităților de implementare din perioada de programare anterioară. Ar trebui să fie menținută utilizarea sistemului computerizat instituit deja pentru perioada de programare anterioară, adaptat în funcție de necesități, cu excepția cazului în care este necesară o tehnologie nouă.
(46)  Pentru a se grăbi demararea implementării programelor, ar trebui să fie facilitată reînnoirea modalităților de implementare din perioada de programare anterioară, , inclusiv a sistemelor administrative și informatice, dacă este posibil. Ar trebui să fie menținută utilizarea sistemului computerizat instituit deja pentru perioada de programare anterioară, adaptat în funcție de necesități, cu excepția cazului în care este necesară o tehnologie nouă.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 48 a (nou)
(48a)  Pentru a sprijini utilizarea eficientă a fondurilor, sprijinul BEI ar trebui să fie la dispoziția tuturor statelor membre, la cererea acestora. Acesta ar putea include consolidarea capacităților, sprijin în identificarea, pregătirea și implementarea proiectelor, precum și consiliere privind instrumentele financiare și platformele de investiții.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 50
(50)  Pentru a se asigura un echilibru adecvat între implementarea eficace și eficientă a fondurilor, pe de o parte, și costurile și sarcinile administrative aferente, pe de altă parte, frecvența, domeniul de aplicare și acoperirea controalelor de gestiune ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscurilor care să țină cont de factori cum ar fi tipul operațiunilor implementate, beneficiarii, precum și nivelul de risc identificat cu ocazia controalelor de gestiune și a auditurilor anterioare.
(50)  Pentru a se asigura un echilibru adecvat între implementarea eficace și eficientă a fondurilor, pe de o parte, și costurile și sarcinile administrative aferente, pe de altă parte, frecvența, domeniul de aplicare și acoperirea controalelor de gestiune ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscurilor care să țină cont de factori cum ar fi tipul operațiunilor implementate, complexitatea și numărul operațiunilor, beneficiarii, precum și nivelul de risc identificat cu ocazia controalelor de gestiune și a auditurilor anterioare. Administrarea și controlul fondurilor ar trebui să fie proporționale cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 58
(58)  De asemenea, statele membre ar trebui să prevină, să detecteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli, inclusiv fraude, comise de către beneficiari. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/201318 și cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2988/9519 și nr. 2185/9620, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/193921, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii conform prevederilor Directivei (UE) 2017/137121 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru ca orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin la protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terți implicați în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei cazurile de nereguli detectate, inclusiv fraudele, și acțiunile întreprinse ulterior, precum și acțiunile întreprinse în urma investigațiilor OLAF.
(58)  De asemenea, statele membre ar trebui să prevină, să detecteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli, inclusiv fraude, comise de către beneficiari. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/201318 și cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2988/9519 și nr. 2185/9620, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/193921, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii conform prevederilor Directivei (UE) 2017/137121 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru ca orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin la protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terți implicați în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei un raport amănunțit privind cazurile de nereguli detectate, inclusiv fraudele, și acțiunile întreprinse ulterior, precum și acțiunile întreprinse în urma investigațiilor OLAF. Statele membre care nu participă la cooperarea consolidată privind Parchetul European ar trebui să raporteze Comisiei cu privire la deciziile luate de autoritățile judiciare naționale în cazurile de nereguli care aduc atingere bugetului Uniunii.
__________________
__________________
18 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
18 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
19 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
19 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
20 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
20 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
21 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
21 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
22 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
22 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 61
(61)  Ar trebui stabilite criterii obiective de desemnare a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei24.
(61)  Ar trebui stabilite criterii obiective de desemnare a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului23, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei24.
__________________
__________________
23 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
23 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
24 Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei din 8 august 2014 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 241, 13.8.2014, p. 1).
24 Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei din 21 noiembrie 2016 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 322, 29.11.2016, p. 1).
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 62
(62)  În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat pentru FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, Comisia ar trebui să stabilească defalcarea anuală a alocărilor disponibile pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, împreună cu lista regiunilor eligibile și cu alocările destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg). Ținând seama de faptul că alocările naționale ale statelor membre ar trebui să fie stabilite pe baza datelor statistice și a previziunilor disponibile în 2018 și având în vedere incertitudinile legate de previziuni, Comisia ar trebui să reexamineze alocările totale ale tuturor statelor membre în 2024, pe baza celor mai recente statistici disponibile în acel moment, iar în cazurile în care există o divergență cumulată de peste ± 5 %, Comisia ar trebui să ajusteze aceste alocări pentru anii 2025-2027, astfel încât rezultatele evaluării intermediare și ale exercițiului de ajustare tehnică să se reflecte în același timp în modificările aduse programelor.
(62)  În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat pentru FEDR, FSE+, FEPAM și Fondul de coeziune, Comisia ar trebui să stabilească defalcarea anuală a alocărilor disponibile pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, împreună cu lista regiunilor eligibile și cu alocările destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg). Ținând seama de faptul că alocările naționale ale statelor membre ar trebui să fie stabilite pe baza datelor statistice și a previziunilor disponibile în 2018 și având în vedere incertitudinile legate de previziuni, Comisia ar trebui să reexamineze alocările totale ale tuturor statelor membre în 2024, pe baza celor mai recente statistici disponibile în acel moment, iar în cazurile în care există o divergență cumulată de peste ± 5 %, Comisia ar trebui să ajusteze aceste alocări pentru anii 2025-2027, astfel încât rezultatele evaluării intermediare și ale exercițiului de ajustare tehnică să se reflecte în același timp în modificările aduse programelor.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 63
(63)  Proiectele de rețele transeuropene de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [noul Regulament MIE]25 vor continua să fie finanțate din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („MIE”). Pornind de la abordarea de succes din perioada de programare 2014-2020, în acest scop ar trebui transferată o sumă de 10 000 000 000 EUR din Fondul de coeziune către MIE.
(63)  Proiectele de rețele transeuropene de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [noul Regulament MIE]25 vor continua să fie finanțate din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („MIE”). Pornind de la abordarea de succes din perioada de programare 2014-2020, în acest scop ar trebui transferată o sumă de 4 000 000 000 EUR din Fondul de coeziune către MIE.
__________________
__________________
25 Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European și al Consiliului din […] privind [MIE] (JO L […], […], p. […])]
25 Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European și al Consiliului din […] privind [MIE] (JO L […], […], p. […])]
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 64
(64)  O anumită parte a resurselor FEDR, FSE+ și Fondului de coeziune ar trebui să fie alocată inițiativei urbane europene, care ar trebui să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă de către Comisie.
(64)  O anumită parte a resurselor FEDR, FSE+ și Fondului de coeziune ar trebui să fie alocată inițiativei urbane europene, care ar trebui să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă de către Comisie. În viitor, ar trebui să se reflecteze mai mult asupra sprijinului specific acordat regiunilor și comunităților dezavantajate.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 65 a (nou)
(65a)   Pentru a rezolva dificultățile întâmpinate de regiunile cu venituri medii, așa cum sunt ele descrise în cel de-al șaptelea raport privind coeziunea1a (creștere scăzută în comparație cu regiunile mai dezvoltate dar și în comparație cu regiunile mai puțin dezvoltate, această problemă fiind întâlnită în special de regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 90 % și 100 % din media PIB a UE-27), „regiunile în tranziție” ar trebui să primească sprijin adecvat și să fie definite precum regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 100 % din media PIB a UE-27.
___________________
1a Cel de al 7-lea raport al Comisei privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Regiunea mea, Europa mea, viitorul nostru: cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială” (COM(2017)0583, 9 octombrie 2017).
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 66 a (nou)
(66a)  În contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, unele regiuni și state membre vor fi mai expuse consecințelor acestei retrageri decât celelalte, din motive care țin de geografie, de natură și/sau amploarea legăturilor lor comerciale. De aceea, este important să se identifice soluții practice de acordare de sprijin și prin intermediul politicii de coeziune regiunilor și statelor membre în cauză după retragerea Regatului Unit pentru ca acestea să facă față dificultăților. În plus, va trebui stabilită o cooperare continuă, care să implice schimburi de informații și de bune practici la nivelul autorităților locale și regionale și al celor mai afectate state membre.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 67
(67)  Este necesar să se stabilească ratele maxime, per categorie de regiuni, ale cofinanțării în domeniul politicii de coeziune, pentru a se garanta respectarea principiului cofinanțării printr-un nivel adecvat al contribuțiilor naționale publice sau private. Aceste rate ar trebui să reflecte nivelul de dezvoltare economică al regiunilor sub aspectul PIB-ului pe cap de locuitor, în raport cu media UE-27.
(67)  Este necesar să se stabilească ratele maxime, per categorie de regiuni, ale cofinanțării în domeniul politicii de coeziune, pentru a se garanta respectarea principiului cofinanțării printr-un nivel adecvat al contribuțiilor naționale publice sau private. Aceste rate ar trebui să reflecte nivelul de dezvoltare economică al regiunilor sub aspectul PIB-ului pe cap de locuitor, în raport cu media UE-27, asigurându-se în același timp că potențialele modificări în clasificarea acestora nu vor genera un tratament mai puțin favorabil.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 69
(69)  În plus, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește stabilirea criteriilor de determinare a cazurilor de nereguli care trebuie raportate, definirea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri, aplicabile tuturor statelor membre, precum și stabilirea de metodologii de eșantionare standardizate, gata de utilizare.
(69)  În plus, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește modificarea Codului european de conduită referitor la parteneriat în sensul adaptării la prezentul regulament, stabilirea criteriilor de determinare a cazurilor de nereguli care trebuie raportate, definirea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri, aplicabile tuturor statelor membre, precum și stabilirea de metodologii de eșantionare standardizate, gata de utilizare.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 70
(70)  Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În particular, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(70)  Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate și transparente cu toate părțile interesate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În particular, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 73
(73)  Obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabilirea de norme financiare comune pentru partea bugetul Uniunii executată prin gestiune partajată, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, pe de o parte din cauza a amplorii decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor celor mai puțin favorizate, precum și a limitării resurselor financiare ale statelor membre și regiunilor, iar pe de altă parte din cauza necesității de a dispune de un cadru de punere în aplicare coerent, care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii implementate prin gestiune partajată. Prin urmare, întrucât aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut de asemenea la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective.
(73)  Obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabilirea de norme financiare comune pentru partea bugetul Uniunii executată prin gestiune partajată, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, pe de o parte din cauza a amplorii decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și problemele specifice cu care se confruntă regiunile cel mai puțin favorizate, precum și a limitării resurselor financiare ale statelor membre și regiunilor, iar pe de altă parte din cauza necesității de a dispune de un cadru de punere în aplicare coerent, care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii implementate prin gestiune partajată. Prin urmare, întrucât aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut de asemenea la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – litera a
(a)  norme financiare pentru Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”), Fondul social european plus („FSE+”), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”), Fondul pentru azil și migrație („FAMI”), Fondul pentru securitate internă („FSI”) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize („IMFV”) (denumite în continuare „fondurile”);
(a)  norme financiare pentru Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”), Fondul social european Plus („FSE+”), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală („FEADR”), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”), Fondul pentru azil și migrație („FAMI”), Fondul pentru securitate internă („FSI”) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize („IMFV”) (denumite în continuare „fondurile”);
Amendamentul 431
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – litera b
(b)  dispoziții comune aplicabile FEDR, FSE+, Fondului de coeziune și FEPAM.
(b)  dispoziții comune aplicabile FEDR, FSE+, Fondului de coeziune și FEPAM, precum și FEADR, astfel cum se prevede la alineatul 1a din prezentul articol.
Amendamentul 432
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)
1a.   Titlul I capitolul I articolul 2 alineatul (4a), capitolul II articolul 5, titlul III capitolul II articolele 22-28 și titlul IV capitolul III secțiunea I articolele 41-43 se aplică măsurilor de ajutor financiar din cadrul FEADR, iar titlul I capitolul 1 articolul 2 alineatele 15-25, precum și titlul V capitolul II secțiunea II articolele 52-56 se aplică instrumentelor financiare prevăzute la articolul 74 din Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC] și sprijinite din FEADR.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
(1)  „recomandări relevante specifice fiecărei țări” înseamnă recomandări ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolele 121 alineatul (2) și 148 alineatul (4) din TFUE, referitoare la provocările structurale care este oportun să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al fondurilor prevăzut în regulamentele specifice ale fondurilor, și recomandări relevante, adoptate în conformitate cu articolul [XX] din Regulamentul (UE) [numărul noului Regulament privind guvernanța uniunii energetice] al Parlamentului European și al Consiliului;
(1)  „recomandări relevante specifice fiecărei țări” înseamnă recomandări ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolele 121 alineatul (2) și (4) și 148 alineatul (4) din TFUE, referitoare la provocările structurale care este oportun să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al fondurilor prevăzut în regulamentele specifice ale fondurilor, și recomandări relevante, adoptate în conformitate cu articolul [XX] din Regulamentul (UE) [numărul noului Regulament privind guvernanța uniunii energetice] al Parlamentului European și al Consiliului;
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
(1a)   „condiție favorizantă” înseamnă o condiție prealabilă concretă și exact definită, care are o legătură reală cu un efect direct asupra punerii în aplicare eficace și eficiente a unui obiectiv specific al programului;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
(4a)  „program”, în contextul FEADR, înseamnă planurile strategice PAC menționate în Regulamentul (UE) [...] („Regulamentul privind planurile strategice ale PAC”);
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8 – litera c
(c)  în contextul schemelor de ajutor de stat, întreprinderea care primește ajutorul;
(c)  în contextul schemelor de ajutor de stat, organismul sau, după caz, întreprinderea care primește ajutorul, cu excepția situației în care ajutorul pentru fiecare întreprindere este mai mic de 200 000 de euro, caz în care statul membru implicat poate decide că beneficiarul este organismul care acordă ajutorul, fără a aduce atingere regulamentelor (UE) nr. 1407/20131a, (UE) nr. 1408/20131b și (UE) nr. 717/20141c ale Comisiei;
__________________
1a JO L 352, 24.12.2013, p. 1.
1b JO L 352, 24.12.2013, p. 9.
1c JO L 190, 28.6.2014, p. 45.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 9
(9)  „fond pentru proiecte mici” înseamnă o operațiune în cadrul programului Interreg, care vizează selecționarea și implementarea unor proiecte cu volum financiar limitat;
(9)  „fond pentru proiecte mici” înseamnă o operațiune în cadrul programului Interreg, care vizează selecționarea și implementarea de proiecte, inclusiv proiecte interpersonale cu volum financiar limitat;
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21
(21)  „fond specific” înseamnă un fond, instituit de o autoritate de management sau de un fond de participare, pentru a furniza produse financiare destinatarilor finali;
(21)  „fond specific” înseamnă un fond instituit de o autoritate de management sau de un fond de participare prin care furnizează produse financiare destinatarilor finali;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 36 a (nou)
(36a)  principiul „eficiența energetică înainte de toate” înseamnă acordarea de prioritate, în materie de planificare energetică și de decizii politice și de investiții, măsurilor care fac ca cererea și oferta de energie să fie mai eficiente;
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 37
(37)  „imunizarea la schimbările climatice” înseamnă un proces prin care să se asigure faptul că infrastructura este rezilientă la impacturile negative ale schimbărilor climatice în conformitate cu norme și orientări naționale, dacă acestea sunt disponibile, sau în conformitate cu standarde recunoscute la nivel internațional.
(37)  „imunizarea la schimbările climatice” înseamnă un proces prin care să se asigure faptul că infrastructura este rezilientă la impacturile negative ale schimbărilor climatice, în conformitate cu standarde recunoscute internațional sau cu norme și orientări naționale, dacă acestea sunt disponibile, că principiul „eficiență energetică înainte de toate” este respectat și că sunt alese căi specifice de reducere a emisiilor și de decarbonizare;
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 37 a (nou)
(37a)  „BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții sau orice filială a Băncii Europene de Investiții.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera a
(a)  o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente;
(a)  o Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și prin consolidarea întreprinderilor mici și mijlocii;
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera b
(b)  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon, prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;
(b)  o Europă mai ecologică, care trece la o economie robustă, cu emisii de dioxid de carbon nete zero prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a atenuării lor și a prevenirii și gestionării riscurilor;
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera c
(c)  o Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale;
(c)  o Europă mai conectată, prin dezvoltarea mobilității, inclusiv a celei inteligente și sustenabile și a conectivității TIC regionale;
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera d
(d)  o Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
(d)  o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera e
(e)  o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale.
(e)  o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor regiunilor, zonelor și inițiativelor locale.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.  Statele membre furnizează informații referitoare la sprijinul acordat obiectivelor climatice și de mediu, utilizând o metodologie bazată pe tipuri de intervenție pentru fiecare fond în parte. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, la un nivel care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele climatice și la obiectivele de mediu. În cazul FEDR, FSE+ și al Fondului de coeziune, ponderile se corelează cu dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenție stabilite în anexa I.
3.  Statele membre asigură imunizarea la schimbările climatice a operațiunilor relevante prin întregul proces de planificare și punere în aplicare și furnizează informații referitoare la sprijinul acordat obiectivelor climatice și de mediu, utilizând o metodologie bazată pe tipuri de intervenție pentru fiecare fond în parte. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, la un nivel care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele climatice și la obiectivele de mediu. În cazul FEDR, FSE+ și al Fondului de coeziune, ponderile se corelează cu dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenție stabilite în anexa I.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4
4.  Statele membre și Comisia asigură coordonarea, complementaritatea și coerența dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii cum ar fi Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. Ele optimizează mecanismele de coordonare între entitățile competente, pentru a evita duplicarea pe parcursul planificării și al implementării.
4.  În concordanță cu responsabilitățile fiecăruia dintre ele și cu principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri, statele membre și Comisia asigură coordonarea, complementaritatea și coerența dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii cum ar fi Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de punere în practică a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. Ele optimizează mecanismele de coordonare între entitățile competente, pentru a evita duplicarea pe parcursul planificării și al implementării.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
4a.   statele membre și Comisia asigură conformitatea cu normele relevante privind ajutoarele de stat.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Bugetul Uniunii alocat fondurilor este executat de statele membre și de Comisie prin gestiune partajată în conformitate cu articolul [63] din Regulamentul (UE, Euratom) [numărul noului Regulament financiar] („Regulamentul financiar”).
1.  Bugetul Uniunii alocat fondurilor este executat de statele membre, în conformitate cu cadrul lor juridic și instituțional, și de Comisie prin gestiune partajată în conformitate cu articolul [63] din Regulamentul (UE, Euratom) [numărul noului Regulament financiar] („Regulamentul financiar”).
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Cu toate acestea, în conformitate cu [literele (a) și (c) de la articolul 62 alineatul (1)] din Regulamentul financiar, Comisia implementează prin gestiune directă sau indirectă cuantumul sprijinului din partea Fondului de coeziune, transferat Mecanismului pentru Interconectarea Europei („MIE”), Inițiativei urbane europene și investițiilor inovatoare interregionale, cuantumul sprijinului din partea FSE+, transferat cooperării transnaționale, precum și cuantumurile contribuției la InvestEU37 și asistența tehnică acordată la inițiativa Comisiei.
2.  Fără a se aduce atingere articolului 1 alineatul (2), în conformitate cu [literele (a) și (c) de la articolul 62 alineatul (1)] din Regulamentul financiar, Comisia implementează prin gestiune directă sau indirectă cuantumul sprijinului din partea Fondului de coeziune, transferat Mecanismului pentru Interconectarea Europei („MIE”), Inițiativei urbane europene și investițiilor inovatoare interregionale, cuantumul sprijinului din partea FSE+, transferat cooperării transnaționale, precum și cuantumurile contribuției la InvestEU și asistența tehnică acordată la inițiativa Comisiei.
_________________
_________________
37 [Regulamentul (UE) nr. [...] privind [...] (JO L [...], [...], p. […])].
37 [Regulamentul (UE) nr. [...] privind [...] (JO L [...], [...], p. […])].
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Comisia poate implementa cooperarea regiunilor ultraperiferice în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), prin gestiune indirectă.
3.  Comisia, cu acordul statului membru și al regiunii în cauză, poate implementa cooperarea regiunilor ultraperiferice în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), prin gestiune indirectă.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Fiecare stat membru organizează un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente. Parteneriatul respectiv include cel puțin următorii parteneri:
1.  Pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat complet și efectiv, în conformitate cu cadrul său instituțional și juridic. Parteneriatul respectiv include cel puțin următorii parteneri:
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – litera a
(a)  autoritățile urbane și alte autorități publice;
(a)  autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități publice;
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – litera c
(c)  organismele relevante care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării.
(c)  organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii de mediu, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca)   instituții de cercetare și universități, după caz.
Amendamentele 78 și 459
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  În conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri, statele membre implică partenerii respectivi în pregătirea acordurilor de parteneriat, precum și pe tot parcursul pregătirii și implementării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare în conformitate cu articolul 34.
2.  În conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri și urmând o abordare ascendentă, statele membre implică partenerii respectivi în pregătirea acordurilor de parteneriat, precum și pe tot parcursul pregătirii, implementării și evaluării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare în conformitate cu articolul 34. În acest context, statele membre alocă un procentaj corespunzător din resursele provenite din fonduri pentru consolidarea capacității administrative a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile. În cazul programelor transfrontaliere, statele membre în cauză includ partenerii din toate statele membre participante.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Organizarea și implementarea parteneriatului se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei38.
3.  Organizarea și implementarea parteneriatului se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei38. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 107, cu privire la modificări ale Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014 în vederea adaptării acestui regulament delegat la prezentul regulament.
_________________
_________________
38 Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
38 Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 4
4.  Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea programelor.
4.  Cel puțin o dată pe an, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea programelor și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la rezultate.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 6 a (nou)
Articolul 6a
Principii orizontale
1.  În executarea acestor fonduri, statele membre și Comisia asigură respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
2.  Statele membre și Comisia veghează ca promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea perspectivei egalității de gen să fie luate în considerare și favorizate pe toată durata pregătirii și implementării programelor, inclusiv în relație cu monitorizarea, raportarea și evaluarea.
3.  Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, implementării, monitorizării, raportării și evaluării programelor. Pe toată durata pregătirii și implementării programelor se va ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.
4.  Obiectivele fondurilor sunt urmărite în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, ținând seama de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu promovarea de către Uniune a obiectivului de conservare, protejare și îmbunătățire a calității mediului și de combatere a schimbărilor climatice, ținând cont de principiul „poluatorul plătește”, astfel cum se prevede la articolul 191 alineatele (1) și (2) din TFUE.
Statele membre și Comisia veghează ca cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, principiul „eficiența energetică pe înainte de toate”, tranziția energetică echitabilă din punct de vedere social, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea, rezistența la dezastre și prevenirea și gestionarea riscurilor să fie luate în considerare în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programelor. Acestea urmăresc evitarea de investiții legate de producerea, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea de combustibili fosili.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1
1.  Fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat care stabilește modalități de utilizare eficace și eficientă a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
1.  Fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat care stabilește modalități de utilizare eficace și eficientă a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Respectivul acord de parteneriat este pregătit în conformitate cu codul de conduită stabilit prin Regulamentul Delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Statul membru prezintă acordul de parteneriat Comisiei înainte de prezentarea primului program sau concomitent cu aceasta.
2.  Statul membru prezintă acordul de parteneriat Comisiei înainte de prezentarea primului program sau concomitent cu aceasta, dar nu mai târziu de 30 aprilie 2021.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3
3.  Acordul de parteneriat poate fi prezentat împreună cu programul național de reformă anual relevant.
3.  Acordul de parteneriat poate fi prezentat împreună cu programul național de reformă anual relevant și cu planul energetic și climatic național.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera a
(a)  obiectivele de politică selecționate, indicându-se fondul și programele prin intermediul cărora vor fi urmărite și o justificare în acest sens, iar dacă este cazul, o justificare privind utilizarea modului de punere în practică al InvestEU, ținându-se cont de recomandările relevante specifice fiecărei țări;
(a)  obiectivele de politică selecționate, indicându-se fondul și programele prin intermediul cărora vor fi urmărite și o justificare în acest sens, ținându-se cont de și specificându-se recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și problemele la nivel regional;
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera b – punctul i
(i)  un rezumat al deciziilor de politică și al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fonduri, inclusiv, după caz, prin utilizarea InvestEU;
(i)  un rezumat al deciziilor de politică și al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fonduri;
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
(ii)  coordonarea, demarcarea și complementaritatea între fonduri și, după caz, coordonarea dintre programele naționale și cele regionale;
(ii)  coordonarea, demarcarea și complementaritatea între fonduri și, după caz, coordonarea dintre programele naționale și cele regionale, în special în ceea ce privește planurile strategice PAC menționate în Regulamentul (UE) [...] („Regulamentul privind planurile strategice PAC”);
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera b – punctul iii
(iii)  complementaritățile dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii, inclusiv proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE;
(iii)  complementaritățile și sinergiile dintre fonduri și alte instrumente ale Uniunii, inclusiv proiectele strategice integrate și proiectele strategice privind natura ale programului LIFE și, după caz, proiectele finanțate prin Orizont Europa;
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera b – punctul iiia (nou)
(iiia)   atingerea țintelor, realizarea politicilor și măsurilor din cadrul planurilor energetice și climatice naționale;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera c
(c)  alocarea financiară preliminară din partea fiecărui fond, per obiectiv de politică la nivel național, respectând normele specifice ale fondurilor privind concentrarea tematică;
(c)  alocarea financiară preliminară din partea fiecărui fond, per obiectiv de politică la nivel național și, unde este cazul, și la nivel regional, respectând normele specifice ale fondurilor privind concentrarea tematică;
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera d
(d)  dacă este cazul, defalcarea resurselor financiare pe categorii de regiuni, redactată în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) și cuantumurile alocărilor propuse a fi transferate între categorii de regiuni în conformitate cu articolul 105;
(d)  defalcarea resurselor financiare pe categorii de regiuni, redactată în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) și cuantumurile alocărilor propuse a fi transferate între categorii de regiuni în conformitate cu articolul 105;
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera e
(e)  cuantumurile contribuțiilor care urmează a fi vărsate către InvestEU, per fond și per categorie de regiuni;
eliminat
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera g
(g)  un rezumat al acțiunilor pe care statul membru în cauză le va întreprinde pentru a-și consolida capacitățile administrative de implementare a fondurilor.
(g)  un rezumat al acțiunilor pe care statul membru în cauză le va întreprinde pentru a-și consolida capacitățile administrative de implementare a fondurilor și sistemul de gestiune și control.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera ga (nouă)
(ga)   dacă este cazul, o abordare integrată de gestionare a problemelor demografice și/sau nevoilor specifice ale regiunilor și zonelor;
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera gb (nouă)
(gb)   o strategie de comunicare și de creștere a vizibilității.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 a (nou)
BEI poate, la cererea statelor membre, să participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum și la activitățile legate de pregătirea operațiunilor, instrumentelor financiare și PPP-urilor
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 2
În ceea ce privește obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), acordul de parteneriat conține numai o listă a programelor planificate.
În ceea ce privește obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), acordul de parteneriat conține numai o listă a programelor planificate și necesitățile de investiții transfrontaliere în statul membru în cauză.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.   Comisia evaluează acordul de parteneriat și conformitatea acestuia cu prezentul regulament și cu normele specifice ale fiecărui fond. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări.
1.   Comisia evaluează acordul de parteneriat și conformitatea acestuia cu prezentul regulament și cu normele specifice ale fiecărui fond. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare prevederile articolelor 4 și 6, recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și măsuri legate de planurile energetice și climatice naționale și modul în care acestea sunt abordate.
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
2.  Comisia poate formula observații în termen de trei luni de la data transmiterii acordului de parteneriat de către statul membru.
2.  Comisia poate formula observații în termen de două luni de la data transmiterii acordului de parteneriat de către statul membru.
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3
3.  Statul membru revizuiește acordul de parteneriat, ținând seama de observațiile formulate de Comisie.
3.  Statul membru revizuiește acordul de parteneriat, ținând seama de observațiile formulate de Comisie în termen de o lună de la primirea acestora.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 4
4.  Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă acordul de parteneriat în termen de cel mult patru luni de la data prezentării respectivului acord de parteneriat de către statul membru în cauză. Acordul de parteneriat nu se modifică.
4.  Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă acordul de parteneriat în termen de cel mult patru luni de la data primei prezentări a respectivului acord de parteneriat de către statul membru în cauză. Acordul de parteneriat nu se modifică.
Amendamentul 428
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  Statele membre pot aloca, în acordul de parteneriat sau în cererea de modificare a unui program, cuantumul contribuției FEDR, a FSE+, a Fondului de coeziune și a FEPAM, care urmează să fie vărsat către InvestEU și furnizat prin intermediul garanțiilor bugetare. Cuantumul contribuției care urmează să fie vărsat către InvestEU nu depășește 5 % din alocarea totală a fiecărui fond, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător. Aceste contribuții nu constituie un transfer de resurse în temeiul articolului 21.
1.  Începând de la 1 ianuarie 2023, statele membre pot aloca, cu acordul autorităților de management în cauză, în cererea de modificare a unui program, până la 2 % din FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM, sumă care urmează să fie vărsată către InvestEU și furnizată prin intermediul garanțiilor bugetare. Până la 3 % din alocarea totală a fiecărui fond poate fi alocată în plus InvestEU în cadrul evaluării la jumătatea perioadei. Aceste contribuții sunt disponibile pentru investiții în concordanță cu obiectivele politicii de coeziune și în aceeași categorie de regiuni vizate de fondurile inițiale. Ori de câte ori o contribuție din FEDER, FSE+ și din Fondul de coeziune este vărsată către InvestEU, se aplică condițiile favorizante, astfel cum sunt descrise la articolul 11 și în anexele III și IV la prezentul regulament. Pot fi alocate numai resurse ale anilor calendaristici viitori.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 2
2.   Pentru acordul de parteneriat, pot fi alocate resurse ale anului calendaristic curent și ale anilor calendaristici viitori. Pentru cererea de modificare a unui program, pot fi alocate numai resurse ale anilor calendaristici viitori.
eliminat
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 3
3.  Suma menționată la alineatul (1) se utilizează pentru provizionarea părții din garanția UE aflate în compartimentul statului membru.
3.  Suma menționată la alineatul (1) se utilizează pentru provizionarea părții din garanția UE aflate în compartimentul statului membru respectiv.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 1
Dacă, până la 31 decembrie 2021, nu s-a încheiat un acord de contribuție prevăzut la articolul [9] din [Regulamentul InvestEU] pentru suma menționată la alineatul (1), alocată în acordul de parteneriat, statul membru prezintă o cerere de modificare a programului sau a programelor pentru a utiliza suma corespunzătoare.
Dacă, până la 31 decembrie 2023, nu s-a încheiat un acord de contribuție prevăzut la articolul [9] din [Regulamentul InvestEU] pentru suma menționată la alineatul (1), statul membru prezintă o cerere de modificare a programului sau a programelor pentru a utiliza suma corespunzătoare.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 2
Acordul de contribuție pentru suma menționată la alineatul (1), alocată în cererea de modificare a unui program, se încheie simultan cu adoptarea deciziei de modificare a programului.
Acordul de contribuție pentru suma menționată la alineatul (1), alocată în cererea de modificare a unui program, se încheie, sau, după caz, se modifică simultan cu adoptarea deciziei de modificare a programului.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 5
5.  Dacă un acord de garanție prevăzut la articolul [9] din [Regulamentul InvestEU] nu a fost încheiat în termen de nouă luni de la aprobarea acordului de contribuție, sumele respective, vărsate în fondul comun de provizionare cu titlu de provizion, sunt transferate înapoi unui program sau unor programe, iar statele membre prezintă o cerere corespunzătoare de modificare a programului.
5.  Dacă un acord de garanție prevăzut la articolul [9] din [Regulamentul InvestEU] nu a fost încheiat în termen de nouă luni de la aprobarea acordului de contribuție, sumele respective, vărsate în fondul comun de provizionare cu titlu de provizion, sunt transferate înapoi programului sau programelor originale, iar statele membre prezintă o cerere corespunzătoare de modificare a programului. În acest caz particular, resursele din anii calendaristici anteriori pot fi modificate atât timp cât angajamentele nu sunt încă puse în aplicare.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 7
7.  Resursele generate sau atribuibile sumelor plătite cu titlu de contribuții către InvestEU și puse în practică prin garanții bugetare sunt puse la dispoziția statelor membre și sunt utilizate pentru acordarea de sprijin în temeiul aceluiași obiectiv sau al acelorași obiective, sub formă de instrumente financiare.
7.  Resursele generate sau atribuibile sumelor plătite cu titlu de contribuții către InvestEU și puse în practică prin garanții bugetare sunt puse la dispoziția statelor membre și a autorităților locale și regionale vizate de contribuție și sunt utilizate pentru acordarea de sprijin în temeiul aceluiași obiectiv sau al acelorași obiective, sub formă de instrumente financiare.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament prevede, pentru fiecare obiectiv specific, condiții prealabile pentru implementarea sa eficace și eficientă („condiții favorizante”).
Prezentul regulament prevede, pentru fiecare obiectiv specific, condiții prealabile pentru implementarea sa eficace și eficientă („condiții favorizante”). Condițiile favorizante se aplică în măsura în care contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale programului.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Atunci când pregătește un program sau introduce un nou obiectiv specific ca parte a modificării unui program, statul membru evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile favorizante legate de obiectivul specific selecționat. O condiție favorizantă este îndeplinită atunci când sunt respectate toate criteriile aferente. Statul membru identifică, în fiecare program sau modificare a programului, condițiile favorizante îndeplinite și cele neîndeplinite și include o justificare atunci când consideră că o condiție favorizantă este îndeplinită.
2.  Atunci când pregătește un program sau introduce un nou obiectiv specific ca parte a modificării unui program, statul membru evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile favorizante legate de obiectivul specific selecționat. O condiție favorizantă este îndeplinită atunci când sunt respectate toate criteriile aferente. Statul membru identifică, în fiecare program sau modificare a programului, condițiile favorizante îndeplinite și cele neîndeplinite și include o justificare atunci când consideră că o condiție favorizantă este îndeplinită. La cererea unui stat membru, BEI poate contribui la evaluarea acțiunilor necesare pentru îndeplinirea condițiilor favorizante relevante.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 4 – paragraful 1
În termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (3), Comisia efectuează o evaluare și informează statul membru în cazul în care este de acord cu îndeplinirea condiției.
În termen de două luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (3), Comisia efectuează o evaluare și informează statul membru în cazul în care este de acord cu îndeplinirea condiției.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 4 – paragraful 2
În cazul în care nu este de acord cu evaluarea statului membru, Comisia informează statul membru cu privire la acest lucru și îi dă posibilitatea să-și prezinte observațiile în termen de o lună.
În cazul în care nu este de acord cu evaluarea statului membru, Comisia informează statul membru cu privire la acest lucru și îi dă posibilitatea să-și prezinte observațiile în termen de maximum două luni.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 5 – paragraful 1
Cheltuielile aferente unor operațiuni legate de obiectivul specific nu pot fi incluse în cererile de plată până când Comisia nu a informat statul membru cu privire la îndeplinirea condiției favorizante în temeiul alineatului (4).
Cheltuielile aferente unor operațiuni legate de obiectivul specific pot fi incluse în cererile de plată înainte ca Comisia să informeze statul membru cu privire la îndeplinirea condiției favorizante în temeiul alineatului (4), fără a aduce atingere suspendării rambursării până la îndeplinirea condiției.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 – paragraful 1
Statul membru instituie un cadru de performanță care permite monitorizarea, raportarea și evaluarea performanțelor programului în cursul implementării sale și care contribuie la măsurarea performanțelor globale ale fondurilor.
Dacă este cazul și în cooperare cu autoritățile locale și regionale, statul membru instituie un cadru de performanță care permite monitorizarea, raportarea și evaluarea performanțelor programului în cursul implementării sale și care contribuie la măsurarea performanțelor globale ale fondurilor.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
2.  Obiectivele de etapă și țintele se stabilesc în legătură cu fiecare obiectiv specific din cadrul unui program, cu excepția asistenței tehnice și a obiectivului specific care abordează deprivarea materială prevăzut la articolul [4 litera (c) punctul (vii)] din Regulamentul FSE+.
2.  Obiectivele de etapă și țintele se stabilesc în legătură cu fiecare obiectiv specific din cadrul unui program, cu excepția asistenței tehnice și a obiectivului specific care abordează deprivarea materială prevăzut la articolul [4 litera alineatul (1) punctul (xi)] din Regulamentul FSE+.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, statul membru evaluează fiecare program, ținând cont de următoarele elemente:
1.  Pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, statul membru și autoritățile de management competente evaluează fiecare program, ținând cont de următoarele elemente:
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera a
(a)  provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în 2024;
(a)  noi provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în 2024 și obiectivele identificate în punerea în aplicare a planurilor naționale integrate privind clima și energia, dacă sunt relevante;
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera b
(b)  situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză;
(b)  situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză, inclusiv situația punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și necesitățile în plan teritorial, în vederea reducerii disparităților și a inegalităților economice și sociale;
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da)  orice evoluție financiară, economică sau socială negativă importantă care necesită o ajustare a programelor, inclusiv ca o consecință a producerii unor șocuri simetrice sau asimetrice în statele membre și în regiunile acestora.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2 – paragraful 1
Până la 31 martie 2025, statul membru prezintă Comisiei o cerere de modificare a fiecărui program în conformitate cu articolul 19 alineatul (1). Statul membru justifică modificarea pe baza elementelor stabilite la alineatul (1).
În conformitate cu rezultatul evaluării, până la 31 martie 2025, statul membru prezintă Comisiei o cerere de modificare a fiecărui program în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) sau menționează că nu se solicită nicio modificare. Statul membru justifică modificarea pe baza elementelor stabilite la alineatul (1) sau, după caz, comunică motivele pentru care nu solicită modificarea unui program.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2 – paragraful 2 – litera a
(a)  alocările resurselor financiare pe priorități, inclusiv sumele pentru anii 2026 și 2027;
(a)  alocările inițiale revizuite ale resurselor financiare pe priorități, inclusiv sumele pentru anii 2026 și 2027;
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2 – paragraful 2 – litera ba (nouă)
(ba)   cuantumurile contribuțiilor care urmează a fi vărsate către InvestEU, defalcate pe fond și pe categorie de regiuni, după caz;
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
3a.   Până la 31 martie 2026, Comisia adoptă un raport de sinteză privind rezultatele evaluării menționate la alineatul (1) și la alineatul (2). Comisia comunică acest raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentele 425/rev, 444/rev, 448 și 469
Propunere de regulament
Articolul 15
[...]
eliminat
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1
1.  Statele membre pregătesc programe de implementare a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
1.  Statele membre, în cooperare cu partenerii menționați la articolul 6, pregătesc programe de implementare a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 2 – paragraful 1
Un program este format din priorități. Fiecare prioritate corespunde unui obiectiv de politică unic sau asistenței tehnice. O prioritate care corespunde unui obiectiv de politică este formată din unul sau mai multe obiective specifice. Aceluiași obiectiv de politică pot să-i corespundă mai multe priorități.
Un program este format din priorități. Fiecare prioritate corespunde unuia sau mai multor obiective de politică sau asistenței tehnice. O prioritate care corespunde unui obiectiv de politică este formată din unul sau mai multe obiective specifice. Aceluiași obiectiv de politică pot să-i corespundă mai multe priorități.
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – litera a – punctul i
(i)  disparitățile economice, sociale și teritoriale, cu excepția programelor sprijinite de FEPAM;
(i)  disparitățile, precum și inegalitățile, economice, sociale și teritoriale, cu excepția programelor sprijinite de FEPAM;
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
(ii)  disfuncționalitățile pieței, nevoile de investiții și complementaritatea cu alte forme de sprijin;
(ii)  disfuncționalitățile pieței, nevoile de investiții și complementaritatea și sinergiile cu alte forme de sprijin;
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
(iii)  provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în alte recomandări relevante ale Uniunii adresate statului membru;
(iii)  provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări;
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
(iv)  provocările la nivelul capacităților administrative și al guvernanței;
(iv)  provocări la nivelul capacităților administrative și al guvernanței și măsuri de simplificare;
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul iva (nou)
(iva)   acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice;
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul via (nou)
(via)   provocările și obiectivele conexe identificate în cadrul planurilor naționale privind energia și clima și în Pilonul european al drepturilor sociale;
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a – punctul vii
(vii)  pentru programele sprijinite de FAMI, FSI și IMFV, progresele în implementarea acquis-ul și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii;
(vii)  pentru programele sprijinite de FAMI, FSI și IMFV, progresele în implementarea acquis-ul și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii, precum și deficiențele identificate;
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d – punctul i
(i)  tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;
(i)  tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă orientativă și un calendar orientativ ale operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d – punctul iiia (nou)
(iiia)   acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea;
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d – punctul v
(v)  acțiunile interregionale și transnaționale ai căror beneficiari se află în cel puțin un alt stat membru;
(v)  acțiunile interregionale, transfrontaliere și transnaționale ai căror beneficiari se află în cel puțin un alt stat membru;
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d – punctul va (nou)
(va)   durabilitatea investițiilor;
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d – punctul viia (nou)
(viia)   o descriere a modului în care se vor urmări complementaritățile și sinergiile cu alte fonduri și instrumente;
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera i
(i)  abordarea avută în vedere în ceea ce privește comunicarea și vizibilitatea programului, prin definirea obiectivelor, a publicului-țintă, a canalelor de comunicare, a acoperirii la nivelul mijloacelor de comunicare socială, a bugetului planificat și a indicatorilor relevanți pentru monitorizare și evaluare;
(i)  abordarea avută în vedere în ceea ce privește comunicarea și vizibilitatea programului, prin definirea obiectivelor, a publicului-țintă, a canalelor de comunicare, după caz, precum și a acoperirii la nivelul mijloacelor de comunicare socială, a bugetului planificat și a indicatorilor relevanți pentru monitorizare și evaluare;
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera j
(j)  autoritatea de management, autoritatea de audit și organismul care primește plățile din partea Comisiei.
(j)  autoritatea de management, autoritatea de audit, organismul responsabil cu funcția de contabilitate în temeiul articolului 70 și organismul care primește plățile din partea Comisiei.
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 2
Literele (c) și (d) de la prezentul alineat nu se aplică obiectivul specific prevăzut la articolul [4 litera (c) punctul (vii)] din Regulamentul FSE+.
Literele (c) și (d) de la prezentul alineat nu se aplică obiectivului specific prevăzut la articolul [4 alineatul (1) punctul (xi)] din Regulamentul FSE+.
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3 – paragraful 2 a (nou)
Ținând seama de nevoile de atenuare a schimbărilor climatice, la program se anexează un raport de mediu care conține informații relevante privind efectele asupra mediului în conformitate cu Directiva 2001/42/CE.
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 6
6.  Pentru programele FEDR, FSE+ și ale Fondului de coeziune, prezentate în conformitate cu articolul 16, tabelul menționat la alineatul (3) litera (f) punctul (ii) include numai sumele pentru anii 2021-2025.
6.  Pentru programele FEDR, FSE+ și ale Fondului de coeziune, prezentate în conformitate cu articolul 16, tabelul menționat la alineatul (3) litera (f) punctul (ii) include sumele pentru anii 2021-2027.
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
1.  Comisia evaluează programul și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, precum și coerența acestuia cu acordul de parteneriat. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări.
1.  Comisia evaluează programul și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, precum și coerența acestuia cu acordul de parteneriat. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în mod particular, recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și provocările relevante identificate la implementarea planurilor naționale integrate privind energia și clima și a Pilonului european al drepturilor sociale.
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2
2.  Comisia poate formula observații în termen de trei luni de la data prezentării programului de către statul membru.
2.  Comisia poate formula observații în termen de două luni de la data prezentării programului de către statul membru.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Statul membru reexaminează programul, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.
3.  Statul membru reexaminează programul, luând în considerare observațiile formulate de Comisie, în termen de două luni de la primirea acestora.
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 4
4.  Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă programul, cel târziu în termen de șase luni de la data prezentării programului de către statul membru.
4.  Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă programul, cel târziu în termen de șase luni de la data primei prezentări a programului de către statul membru.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2
2.  Comisia evaluează modificarea și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, inclusiv cu cerințele de la nivel național, și poate formula observații în termen de trei luni de la prezentarea programului modificat.
2.  Comisia evaluează modificarea și conformitatea sa cu prezentul regulament și cu regulamentele specifice ale fondurilor, inclusiv cu cerințele de la nivel național, și poate formula observații în termen de două luni de la prezentarea programului modificat.
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3
3.  Statul membru reexaminează programul modificat și ia în considerare observațiile formulate de Comisie.
3.  Statul membru reexaminează programul modificat și ia în considerare observațiile formulate de Comisie, în termen de două luni de la primirea acestora.
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 4
4.  Comisia aprobă modificarea unui program cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
4.  Comisia aprobă modificarea unui program cel târziu la trei luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 5 – paragraful 1
Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 5 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 3 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași fond sprijinind același program. Pentru programele sprijinite de FEDR și FSE+, transferul vizează numai alocările pentru aceeași categorie de regiuni.
Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 7 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 5 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași fond sprijinind același program. În acest context, statul membru respectă codul de conduită stabilit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei. Pentru programele sprijinite de FEDR și FSE+, transferul vizează numai alocările pentru aceeași categorie de regiuni.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 6
6.  Aprobarea din partea Comisiei nu este necesară în cazul corecturilor de natură pur materială sau de redactare, care nu afectează implementarea programului. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de corecturi.
6.  Aprobarea din partea Comisiei nu este necesară în cazul corecturilor de natură pur materială, tehnică sau de redactare, care nu afectează implementarea programului. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de corecturi.
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2
2.  FEDR și FSE+ pot finanța, în mod complementar și sub rezerva unei limite de 10 % din finanțarea provenită de la fondurile respective pentru fiecare prioritate a unui program, o parte sau totalitatea unei operațiuni în cazul căreia cheltuielile sunt eligibile pentru sprijin din partea celuilalt fond pe baza normelor de eligibilitate aplicate fondului respectiv, cu condiția ca acele costuri să fie necesare pentru implementare.
2.  FEDR și FSE+ pot finanța, în mod complementar și sub rezerva unei limite de 15 % din finanțarea provenită de la fondurile respective pentru fiecare prioritate a unui program, o parte sau totalitatea unei operațiuni în cazul căreia cheltuielile sunt eligibile pentru sprijin din partea celuilalt fond pe baza normelor de eligibilitate aplicate fondului respectiv, cu condiția ca acele costuri să fie necesare pentru implementare.
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1
1.  Statele membre pot solicita transferul a până la 5 % din alocările financiare ale programului, de la oricare fond către oricare alt fond executat prin gestiune partajată sau către orice instrument executat prin gestiune directă sau indirectă.
1.  Pentru a asigura flexibilitatea, statele membre pot solicita, cu acordul prealabil al comitetului de monitorizare a programului, transferul a până la 5% din alocările financiare ale programului, de la oricare fond către Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune sau Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.
Amendamentele 171 și 434
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2
2.  Resursele transferate sunt implementate în conformitate cu normele fondului sau ale instrumentului către care sunt transferate resursele, iar în cazul transferurilor către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte, în beneficiul statului membru în cauză.
2.  Resursele transferate sunt implementate în conformitate cu normele fondului sau ale instrumentului către care sunt transferate resursele.
Amendamentele 172, 433 și 434
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3
3.  Cererile prezentate în temeiul alineatului (1) stipulează suma totală transferată pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni, după caz, sunt justificate în mod corespunzător și sunt însoțite de programul sau programele revizuite de la care urmează să fie transferate resursele în conformitate cu articolul 19, indicând către care alt fond sau instrument sunt transferate sumele.
3.  Cererile prezentate în temeiul alineatului (1) stipulează suma totală transferată pentru fiecare an, per fond și per categorie de regiuni, după caz, sunt justificate în mod corespunzător ținând seama de complementaritățile și de impactul care trebuie obținute și sunt însoțite de programul sau programele revizuite de la care urmează să fie transferate resursele în conformitate cu articolul 19, indicând către care alt fond sau instrument sunt transferate sumele.
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Titlul 3 – capitolul 1 a (nou)
CAPITOLUL Ia - Proiecte majore
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Articolul 21 a (nou)
Articolul 21a
Conținut
FEDR și Fondul de coeziune pot să finanțeze, în cadrul unui program sau al unor programe, o operațiune care include un ansamblu de lucrări, activități sau servicii, care este destinată să îndeplinească prin ea însăși o funcție indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urmărește obiective clar identificate și al cărei cost eligibil total depășește 100 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate a fi proiecte majore.
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Articolul 21 b (nou)
Articolul 21b
Informații necesare în vederea aprobării unui proiect major
Înainte de aprobarea unui proiect major, autoritatea de management prezintă Comisiei următoarele informații:
(a)  informații cu privire la organismul care va fi responsabil pentru implementarea proiectului major și capacitatea sa;
(b)  o descriere a investiției și amplasarea acesteia;
(c)  costul total și costul eligibil total;
(d)  studiile de fezabilitate efectuate, inclusiv analiza opțiunilor și rezultatele;
(e)  o analiză a raportului cost-beneficii, inclusiv o analiză economică și financiară, și o evaluare a riscurilor;
(f)  o analiză a impactului asupra mediului, ținând seama de nevoile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora și de rezistența în fața dezastrelor;
(g)  o explicație cu privire la modul în care proiectul major este în concordanță cu prioritățile relevante ale programului sau ale programelor respective și contribuția preconizată a acestora la realizarea obiectivelor specifice prevăzute de aceste priorități și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică;
(h)  planul de finanțare care să indice suma totală planificată a resurselor financiare și suma prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanțare, împreună cu indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile identificate;
(i)  un calendar de execuție a proiectului major și, în cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tranșele pentru care se cere o contribuție din partea fondurilor pe perioada de programare.
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Articolul 21 c (nou)
Articolul 21c
Decizia privind un proiect major
1.  Comisia evaluează proiectul major pe baza informațiilor menționate la articolul 21b pentru a stabili dacă contribuția financiară solicitată pentru proiectul major selecționat de către autoritatea de management este justificată. Comisia adoptă o decizie privind aprobarea contribuției financiare pentru proiectul major selecționat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor menționate la articolul 21b.
2.  Aprobarea de către Comisie în temeiul alineatului (1) este condiționată de încheierea primului contract de lucrări sau, în cazul unor operațiuni implementate în cadrul unor structuri de tip PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public și organismul privat în termen de trei ani de la data aprobării.
3.  În cazul în care nu aprobă contribuția financiară pentru proiectul major selecționat, Comisia precizează, în decizia sa, motivele refuzului.
4.  Proiectele majore prezentate spre aprobare în temeiul alineatului (1) sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un program.
5.  Cheltuielile legate de un proiect major pot fi incluse într-o cerere de plată după prezentarea spre aprobare menționată la alineatul (1). Atunci când Comisia nu aprobă proiectul major selecționat de autoritatea de management, declarația de cheltuieli în urma retragerii cererii de către statul membru sau a adoptării deciziei Comisiei se rectifică în consecință.
(Acest amendament va necesita ajustarea în consecință a anexei V.)
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1 – litera c
(c)  un alt instrument teritorial de sprijinire a inițiativelor concepute de statul membru pentru investițiile programate pentru FEDR în cadrul obiectivului de politică menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (e).
(c)  un alt instrument teritorial de sprijinire a inițiativelor concepute de statul membru pentru investițiile programate în cadrul obiectivului de politică menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (e).
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre asigură coerența și coordonarea atunci când strategiile de dezvoltare locală sunt finanțate din mai mult de un fond.
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  zona geografică vizată de strategie;
(a)  zona geografică vizată de strategie, inclusiv interconexiunile economice, sociale și de mediu;
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera d
(d)  o descriere a implicării de parteneri, în conformitate cu articolul 6, în pregătirea și implementarea strategiei.
(d)  o descriere a modului în care au fost implicați parteneri, în temeiul articolului 6, în pregătirea și implementarea strategiei.
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 2
2.  Strategiile teritoriale se redactează sub responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale competente, urbane, locale sau de alt nivel.
2.  Strategiile teritoriale sunt pregătite și aprobate sub responsabilitatea autorităților sau autorităților publice relevante regionale, locale sau de la alt nivel. Documentele strategice preexistente referitoare la teritoriile vizate pot fi actualizate și utilizate pentru strategiile teritoriale.
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 3 – paragraful 1
Atunci când lista operațiunilor care urmează să fie sprijinite nu a fost inclusă în strategia teritorială, autoritățile sau organismele teritoriale competente, urbane, locale sau de alt nivel, selecționează sau sunt implicate în selecționarea operațiunilor.
Atunci când lista operațiunilor care urmează să fie sprijinite nu a fost inclusă în strategia teritorială, autoritățile sau organismele teritoriale competente regionale, locale sau de alt nivel selecționează operațiunile sau sunt implicate în selecționarea lor.
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
3a.   Atunci când pregătesc strategii teritoriale, autoritățile menționate la alineatul (2) cooperează cu autoritățile de management competente pentru a stabili paleta operațiunilor care urmează să fie sprijinite în cadrul programului relevant.
Amendamentul 184
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 4
4.  Atunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, local sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar.
4.  Atunci când o autoritate sau o entitate publică regională, locală sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar.
Amendamentul 185
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
Operațiunile selectate pot fi sprijinite în cadrul mai multor priorități ale aceluiași program.
Amendamentul 186
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1
1.  Atunci când o strategie implementată în conformitate cu articolul 23 implică investiții care beneficiază de sprijin din partea unuia sau a mai multor fonduri, din partea mai multor programe sau din partea mai multor priorități din cadrul aceluiași program, acțiunile pot fi realizate ca investiții teritoriale integrate („ITI”).
1.  Atunci când o strategie implementată în conformitate cu articolul 23 implică investiții care beneficiază de sprijin din partea unui fond sau mai multor fonduri, din partea mai multor programe sau din partea mai multor priorități din cadrul aceluiași program, acțiunile pot fi realizate ca investiții teritoriale integrate („ITI”). După caz, fiecare ITI poate fi completată cu sprijin financiar din partea FEADR.
Amendamentul 187
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Atunci când lista operațiunilor care urmează să fie sprijinite nu a fost inclusă în strategia teritorială, autoritățile sau organismele publice competente regionale, locale sau de alt nivel se implică în selecționarea operațiunilor.
Amendamentul 188
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
1.  FEDR, FSE+ și FEPAM pot sprijini dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
1.  FEDR, FSE+, FEPAM și FEADR sprijină dezvoltarea locală coordonată la nivelul comunității. În contextul FEADR, acest tip de dezvoltare este desemnat drept dezvoltare locală LEADER.
Amendamentul 189
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2 – litera b
(b)  este plasată sub responsabilitatea unor grupuri de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional;
(b)  este coordonată de grupuri de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese, inclusiv sectorul public, nu controlează procesul decizional;
Amendamentul 190
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2 – litera d
(d)  sprijină colaborarea în rețea, caracteristicile inovatoare în context local și, după caz, cooperarea cu alți actori de nivel teritorial.
(d)  sprijină colaborarea în rețea, abordările de la bază la vârf, accesibilitatea, caracteristicile inovatoare în context local și, după caz, cooperarea cu alți actori de nivel teritorial.
Amendamentul 191
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 4
4.  Atunci când implementarea unei astfel de strategii implică un sprijin din partea mai multor fonduri, autoritățile de management competente pot alege unul dintre fondurile în cauză ca fond principal.
4.  Atunci când implementarea unei astfel de strategii implică un sprijin din partea mai multor fonduri, autoritățile de management competente pot alege unul dintre fondurile în cauză ca fond principal. Se poate specifica, de asemenea, tipul de măsuri și operațiuni care urmează să fie finanțate din fiecare fond afectat.
Amendamentul 192
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera d
(d)  obiectivele strategiei, inclusiv ținte măsurabile pentru rezultate, precum și acțiunile conexe planificate;
(d)  obiectivele strategiei, inclusiv ținte măsurabile pentru rezultate, precum și acțiunile conexe planificate, ca răspuns la nevoile locale, astfel cum au fost identificate de către comunitatea locală;
Amendamentul 193
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera f
(f)  un plan financiar, inclusiv alocarea planificată din partea fiecărui fond și program în cauză.
(f)  un plan financiar, inclusiv alocarea planificată din partea fiecărui fond, inclusiv, dacă este cazul, FEADR și a fiecărui program în cauză.
Amendamentul 194
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 4
4.  Decizia de aprobare a unei strategii stabilește alocarea aferentă fiecărui fond și program în cauză și prevede responsabilitățile în ceea ce privește sarcinile de gestiune și control din cadrul programului sau al programelor.
4.  Decizia de aprobare a unei strategii stabilește alocarea aferentă fiecărui fond și program în cauză și prevede responsabilitățile în ceea ce privește sarcinile de gestiune și control din cadrul programului sau al programelor. Contribuțiile publice naționale corespunzătoare sunt garantate în prealabil pentru întreaga perioadă.
Amendamentul 195
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2
2.  Autoritățile de management se asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.
2.  Autoritățile de management se asigură că grupurile de acțiune locală sunt deschise unei participări largi și fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite pentru a executa sarcinile aferente strategiei de dezvoltare locală coordonate la nivelul comunității.
Amendamentul 196
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 3 – litera a
(a)  consolidarea capacităților actorilor locali de a elabora și implementa operațiuni;
(a)  consolidarea capacităților administrative ale actorilor locali de a elabora și implementa operațiuni;
Amendamentul 197
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 5
5.  Grupul de acțiune locală poate avea statut de beneficiar și poate implementa operațiuni în conformitate cu strategia.
5.  Grupul de acțiune locală poate avea statut de beneficiar și poate implementa operațiuni în conformitate cu strategia, încurajând separarea funcțiilor în cadrul grupului de acțiune locală.
Amendamentul 198
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității acoperă:
1.  Pentru a realiza complementarități și sinergii, statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor pentru dezvoltarea locală coordonată la nivelul comunității acoperă:
Amendamentul 199
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – litera a
(a)  consolidarea capacităților și acțiuni pregătitoare în sprijinul elaborării și al viitoarei implementări a strategiilor;
(a)  consolidarea capacităților administrative și acțiuni pregătitoare în sprijinul elaborării și al viitoarei implementări a strategiilor;
Amendamentul 200
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba)   animarea strategiei de dezvoltare locală coordonate la nivel de comunitate, pentru a facilita comunicarea între părțile interesate, a le furniza informații și a-i ajuta pe potențialii beneficiari să pregătească cererile.
Amendamentul 201
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 1 a (nou)
1a.   Acțiunile menționate la primul paragraf pot include, în special:
(a)  asistență pentru pregătirea și evaluarea proiectelor;
(b)  sprijin pentru consolidare instituțională și consolidarea capacității administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor;
(c)  studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile și de raportul privind coeziunea;
(d)  măsuri legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și implementarea fondurilor, precum și măsuri legate de implementarea sistemelor de control și de asistență tehnică și administrativă;
(e)  evaluări, expertize, statistici și studii, inclusiv de natură generală, privind funcționarea actuală și viitoare a fondurilor;
(f)  acțiuni de difuzare a informațiilor, rețele de sprijin dacă este cazul, derularea de activități de comunicare cu un accent deosebit pe rezultate și pe valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor, precum și acțiuni de sensibilizare și de promovare a cooperării și a schimbului de experiență, inclusiv cu țări terțe;
(g)  instalarea, funcționarea și interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare;
(h)  acțiuni vizând îmbunătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informații privind practicile de evaluare;
(i)  acțiuni legate de activitatea de audit;
(j)  consolidarea capacității naționale și regionale legate de planificarea investițiilor, necesitățile de finanțare, pregătirea, elaborarea și implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de acțiune comune și a proiectelor majore;
(k)  difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitatea partenerilor corespunzători menționați la articolul 6 alineatul (1) și a organizațiilor-umbrelă ale acestora;
Amendamentul 202
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 1 b (nou)
1b.   Comisia alocă din proprie inițiativă cel puțin 15 % din resursele pentru asistență tehnică pentru a mări atât eficiența în comunicarea către public, cât și sinergiile dintre activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, prin extinderea bazei de informații privind rezultatele, în special printr-o colectare și difuzare mai eficace a datelor, prin evaluări și rapoarte și, în special, prin evidențierea contribuției fondurilor la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, prin sporirea vizibilității sprijinului din partea fondurilor ESI și prin sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele și la valoarea adăugată a sprijinului respectiv. Măsurile de informare, de comunicare și de asigurare a vizibilității privind rezultatele și valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor, cu un accent deosebit pe operațiuni, sunt continuate după încheierea programelor, acolo unde este cazul. Aceste măsuri contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.
Amendamentul 203
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 2
2.  Aceste acțiuni pot acoperi perioade de programare precedente și ulterioare.
2.  Aceste acțiuni pot acoperi perioade de programare precedente și viitoare.
Amendamentul 204
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Pentru a evita situațiile în care sunt suspendate plățile, Comisia se asigură că statele membre și regiunile care se confruntă cu probleme de conformitate din cauza capacității administrative insuficiente beneficiază de asistență tehnică adecvată pentru a-și îmbunătăți capacitatea administrativă.
Amendamentul 205
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1
1.  La inițiativa unui stat membru, fondurile pot sprijini acțiuni care pot viza perioade de programare precedente și ulterioare și care sunt necesare pentru administrarea și utilizarea eficace a respectivelor fonduri.
1.  La inițiativa unui stat membru, fondurile pot sprijini acțiuni care pot viza perioade de programare precedente și ulterioare și care sunt necesare pentru administrarea și utilizarea eficace a respectivelor fonduri, pentru consolidarea capacităților partenerilor menționați la articolul 6, precum și pentru îndeplinirea unor funcții precum pregătirea, formarea, administrarea, monitorizarea, evaluarea, vizibilitatea și comunicarea.
Amendamentul 206
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 3
3.  În cadrul fiecărui program, asistența tehnică ia forma unei priorități legate doar de un singur fond.
3.  În cadrul fiecărui program, asistența tehnică ia forma unei priorități legate fie de un singur fond, fie de mai multe fonduri.
Amendamentul 207
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  Procentajul rambursat pentru asistență tehnică, aferent fiecărui fond, este următorul:
2.  În temeiul unui acord între Comisie și statele membre și ținând seama de planul financiar al programului, procentajul rambursat pentru asistență tehnică aferent fiecărui fond poate de până la:
Amendamentul 208
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – litera a
(a)  pentru sprijinul din partea FEDR, acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, precum și pentru sprijinul din partea Fondului de coeziune: 2,5 %;
(a)  pentru sprijinul din partea FEDR, acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, precum și pentru sprijinul din partea Fondului de coeziune: 3 %;
Amendamentul 209
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – litera b
(b)  pentru sprijinul din partea FSE+: 4 %, iar pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+: 5 %;
(b)  pentru sprijinul din partea FSE+: 5 %, iar pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) din Regulamentul FSE+: 6 %;
Amendamentul 210
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – litera d
(d)  pentru sprijinul din partea FAMI, FSI și IMFV: 6 %.
(d)  pentru sprijinul din partea FAMI, FSI și IMFV: 7 %.
Amendamentul 211
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Pentru regiunile ultraperiferice, pentru (a), (b) și (c) procentul trebuie să fie cu până la 1 % mai mare.
Amendamentul 212
Propunere de regulament
Articolul 32 – paragraful 1
În plus față de articolul 31, statul membru poate propune să întreprindă acțiuni de asistență tehnică suplimentare, pentru a consolida capacitatea de gestiune și utilizare eficace a fondurilor de care dispun autoritățile, beneficiarii și partenerii relevanți ai statului membru.
În plus față de articolul 31, statul membru poate propune să întreprindă acțiuni de asistență tehnică suplimentare, pentru a consolida capacitatea instituțională și eficiența autorităților publice și a serviciilor publice, beneficiarilor și partenerilor relevanți ai statului membru, capacitate necesară pentru gestionarea și utilizarea eficace a fondurilor.
Amendamentul 213
Propunere de regulament
Articolul 32 – paragraful 2
Sprijinul pentru aceste acțiuni este implementat prin finanțări nelegate de costuri în conformitate cu articolul 89.
Sprijinul pentru aceste acțiuni este implementat prin finanțări nelegate de costuri în conformitate cu articolul 89. Asistența tehnică sub forma unui program opțional specific poate fi pusă în aplicare fie prin finanțări care nu sunt legate de costurile pentru asistența tehnică, fie prin rambursarea costurilor directe.
Amendamentul 214
Propunere de regulament
Articolul 33 – alineatul 1 – paragraful 1
Statul membru instituie un comitet de monitorizare a implementării programului („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării statului membru în cauză cu privire la decizia de aprobare a programului.
Statul membru instituie un comitet de monitorizare a implementării programului („comitetul de monitorizare”), după consultarea cu autoritatea de management, în termen de trei luni de la data notificării statului membru în cauză cu privire la decizia de aprobare a programului.
Amendamentul 215
Propunere de regulament
Articolul 33 – alineatul 2
2.  Fiecare comitet de monitorizare își adoptă propriul regulament de procedură.
2.  Fiecare comitet de monitorizare își adoptă propriul regulament de procedură, ținând cont de nevoia de transparență totală.
Amendamentul 216
Propunere de regulament
Articolul 33 – alineatul 5
5.  Alineatele (1)-(4) nu se aplică programelor prevăzute la articolul [4 alineatul (c) punctul (vi)] din Regulamentul FSE+ și asistenței tehnice conexe.
5.  Alineatele (1)-(4) nu se aplică programelor prevăzute la articolul [4 alineatul (1) punctul (xi)] din Regulamentul FSE+ și asistenței tehnice conexe.
Amendamentul 217
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 1
Statul membru stabilește componența comitetului de monitorizare și asigură o reprezentare echilibrată a autorităților și organismelor intermediare relevante ale statului membru și a reprezentanților partenerilor menționați la articolul 6.
Statul membru stabilește componența comitetului de monitorizare și asigură o reprezentare echilibrată a autorităților și organismelor intermediare relevante ale statului membru și a reprezentanților partenerilor menționați la articolul 6, printr-un proces transparent.
Amendamentul 218
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 2
2.  Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
2.  Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare, cu rol de monitorizare și consultativ. Reprezentanții BEI pot fi invitați să participe la lucrările comitetului de monitorizare cu rol consultativ, dacă este cazul.
Amendamentul 219
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 2 a (nou)
2a.  În cazul FAMI, al FSI și al IMFV, agențiile descentralizate relevante participă la lucrările comitetului de monitorizare cu rol consultativ.
Amendamentul 220
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa)   propunerile privind eventualele măsuri de simplificare pentru beneficiari;
Amendamentul 221
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 1 – litera b
(b)  orice probleme care influențează performanța programului și măsurile luate pentru a le remedia;
(b)  orice probleme care influențează performanța programului și măsurile luate pentru a le remedia, inclusiv orice tip de nereguli, dacă este cazul;
Amendamentul 222
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 1 – litera i
(i)  progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice și beneficiari, acolo unde este cazul.
(i)  progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice, parteneri și beneficiari, acolo unde este cazul.
Amendamentul 224
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 2 – litera b
(b)  rapoartele anuale de performanță pentru programele sprijinite de FEPAM, FAM, FSI și IMFV și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune;
(b)  rapoartele anuale de performanță pentru programele sprijinite de FEPAM, FAMI, FSI și IMFV și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune;
Amendamentul 225
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 2 – litera da (nouă)
(da)   modificările aduse listei operațiunilor de importanță strategică planificate menționate la articolul 17 alineatul (3) litera (d);
Amendamentul 226
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Comitetul de monitorizare poate propune autorității de gestionare funcții suplimentare de intervenție.
Amendamentul 227
Propunere de regulament
Articolul 36 – alineatul 1 – paragraful 1
Se organizează o reuniune anuală de evaluare între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor fiecărui program.
Se organizează o reuniune anuală de evaluare între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor fiecărui program. Autoritățile de management trebuie să fie implicate în mod corespunzător în acest proces.
Amendamentul 228
Propunere de regulament
Articolul 36 – alineatul 6
6.  Pentru programele sprijinite de FEPAM, FAM, FSI și IMFV, statul membru prezintă un raport anual de performanță, în conformitate cu regulamentele specifice ale fondurilor.
6.  Pentru programele sprijinite de FEPAM, FAMI, FSI și IMFV, statul membru prezintă un raport anual de performanță, în conformitate cu regulamentele specifice ale fondurilor.
Amendamentul 229
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 1 – paragraful 2
Prima transmitere a datelor trebuie efectuată până la 31 ianuarie 2022, iar ultima până la 31 ianuarie 2030.
Prima transmitere a datelor trebuie efectuată până la 28 februarie 2022, iar ultima până la 28 februarie 2030.
Amendamentul 230
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 1 – paragraful 3
Pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+, datele trebuie transmise în fiecare an până la 30 noiembrie.
Pentru programele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) din Regulamentul FSE+, datele trebuie transmise în fiecare an până la 30 noiembrie.
Amendamentul 231
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 2 – litera a
(a)  numărul de operațiuni selectate, costurile totale eligibile ale acestora, contribuția din partea fondurilor și cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management, toate defalcate pe tipuri de intervenție;
(a)  în datele transmise până la 31 ianuarie, 31 martie, 31 mai, 31 iulie, 30 septembrie și 30 noiembrie în fiecare an, numărul de operațiuni selectate, costurile totale eligibile ale acestora, contribuția din partea fondurilor și cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management, toate defalcate pe tipuri de intervenție;
Amendamentul 232
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 2 – litera b
(b)  valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile selectate și valorile obținute pe operațiuni.
(b)  în datele transmise până la 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile selectate și valorile obținute pe operațiuni.
Amendamentul 233
Propunere de regulament
Articolul 39 – alineatul 1
1.  Autoritatea de management efectuează evaluări ale programului. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și a implementării programelor.
1.  Autoritatea de management efectuează evaluări ale programului. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva caracterului favorabil incluziunii, și nediscriminatoriu, a eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței, a vizibilității și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și a implementării programelor.
Amendamentul 234
Propunere de regulament
Articolul 40 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Evaluarea menționată la alineatul (2) include o evaluare a impactului socioeconomic și a nevoilor de finanțare în cadrul obiectivelor de politică menționate la articolul 4 alineatul (1), în cadrul programelor și între acestea, cu accent pe o Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a unei Europe mai conectate prin îmbunătățirea mobilității, inclusiv a mobilității inteligente și durabile și a conectivității regionale TIC. Comisia publică rezultatele evaluării pe site-ul său de internet și le comunică Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 235
Propunere de regulament
Articolul 43 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b
(b)  alți parteneri și organisme competente.
(b)  alți parteneri și organisme competente, inclusiv autorități regionale, locale și alte autorități publice, precum și parteneri economici și sociali.
Amendamentul 236
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 1
1.  Autoritatea de management se asigură că, în termen de șase luni de la aprobarea programului, există un site web care conține informații privind programele aflate sub responsabilitatea sa, cuprinzând obiectivele, activitățile, posibilitățile de finanțare disponibile și realizările programelor.
1.  Autoritatea de management se asigură că, în termen de șase luni de la aprobarea programului, există un site web care conține informații privind programele aflate sub responsabilitatea sa, cuprinzând obiectivele, activitățile, calendarul orientativ al cererilor de propuneri, posibilitățile de finanțare disponibile și realizările programelor.
Amendamentul 237
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a
(a)  în cazul persoanelor juridice, denumirea beneficiarului;
(a)  în cazul persoanelor juridice, denumirea beneficiarului și a contractantului;
Amendamentul 240
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – litera a
(a)  afișarea pe site-ul web profesional sau pe site-urile de socializare ale beneficiarului, dacă există astfel de site-uri, a unei scurte descrieri a operațiunii, proporțională cu nivelul sprijinului, inclusiv a scopurilor și rezultatelor acesteia, evidențiind sprijinul financiar din partea Uniunii;
(a)  afișarea pe site-ul web profesional și pe site-urile de socializare ale beneficiarului, dacă există astfel de site-uri, a unei scurte descrieri a operațiunii, proporțională cu nivelul sprijinului, inclusiv a scopurilor și rezultatelor acesteia, evidențiind sprijinul financiar din partea Uniunii;
Amendamentul 241
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – litera c – partea introductivă
(c)  afișarea publică a unor plăci sau panouri de la începerea implementării fizice a operațiunilor care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, cu privire la următoarele:
(c)  afișarea unor plăci sau panouri permanente, ușor vizibile pentru public, de la începerea implementării fizice a operațiunilor care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, cu privire la următoarele:
Amendamentul 243
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – litera d
(d)  în cazul operațiunilor care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică cel puțin a unui afiș imprimat sau electronic cu dimensiunea minimă A3 conținând informații despre operațiune, cu evidențierea sprijinului din partea fondurilor;
(d)  în cazul operațiunilor care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică într-un loc ușor vizibil publicului cel puțin a unui afiș imprimat sau electronic cu dimensiunea minimă A3 conținând informații despre operațiune, cu evidențierea sprijinului din partea fondurilor;
Amendamentul 244
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
(ea)   afișarea publică și permanentă, începând cu momentul implementării fizice, a emblemei Uniunii într-un mod clar vizibil publicului și în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute în anexa VIII;
Amendamentul 245
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – paragraful 2
Pentru operațiunile sprijinite în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+, această cerință nu se aplică.
Pentru operațiunile sprijinite în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) din Regulamentul FSE+, această cerință nu se aplică.
Amendamentul 246
Propunere de regulament
Articolul 47 – paragraful 1
Statele membre utilizează contribuția din partea fondurilor pentru a oferi beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, instrumente financiare sau premii sau o combinație între acestea.
Statele membre utilizează contribuția din partea fondurilor pentru a oferi beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, utilizare limitată a instrumentelor financiare sau premii sau o combinație între acestea.
Amendamentul 247
Propunere de regulament
Articolul 49 – paragraful 1 – litera c
(c)  o rată forfetară de maximum 25 % din costurile directe eligibile, cu condiția ca rata să fie calculată în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) litera (a).
(c)  o rată forfetară de maximum 25 % din costurile directe eligibile, cu condiția ca rata să fie calculată în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) litera (a) sau cu articolul 48 alineatul (2) litera (c).
Amendamentul 248
Propunere de regulament
Articolul 50 – alineatul 2 – litera a
(a)  prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute anuale documentate cu forța de muncă la 1720 de ore pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă sau la o valoare proporțională cu cele 1720 de ore pentru persoanele care lucrează cu fracțiune de normă;
(a)  prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute anuale documentate cu forța de muncă, cu costuri suplimentare preconizate pentru a lua în considerare factori precum creșterea tarifelor sau promovările de personal, la 1720 de ore pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă sau la o valoare proporțională cu cele 1720 de ore pentru persoanele care lucrează cu fracțiune de normă;
Amendamentul 249
Propunere de regulament
Articolul 50 – alineatul 2 – litera b
(b)  prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legislația națională aplicabilă menționată în contractul de muncă.
(b)  prin împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă, cu costuri suplimentare preconizate pentru a lua în considerare factori precum creșterea tarifelor sau promovările de personal, la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legislația națională aplicabilă menționată în contractul de muncă.
Amendamentul 250
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 2
2.  Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru noile investiții preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar, cum sunt cele care generează venituri sau economii, și care nu găsesc o finanțare suficientă din sursele de pe piață.
2.  Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru noile investiții preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar, cum sunt cele care generează venituri sau economii, și care nu găsesc o finanțare suficientă din sursele de pe piață. Un astfel de sprijin poate fi adresat investițiilor în active corporale și necorporale, dar și investițiilor în capital circulant, în conformitate cu normele Uniunii aplicabile în materie de ajutoare de stat.
Amendamentul 251
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera a
(a)  cuantumul propus al contribuției programului pentru un instrument financiar și efectul de levier preconizat;
(a)  cuantumul propus al contribuției programului pentru un instrument financiar și efectul de levier preconizat, însoțite de evaluările relevante;
Amendamentul 252
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 5
5.  Instrumentele financiare pot fi combinate cu un sprijin auxiliar din partea programelor sub formă de granturi, într-o operațiune unică privind instrumentul financiar, în cadrul unui acord de finanțare unic, atunci când cele două forme diferite de sprijin sunt furnizate de organismul care implementează instrumentul financiar. În aceste cazuri, acelei operațiuni unice privind instrumentul financiar i se aplică normele aplicabile instrumentelor financiare.
5.  Instrumentele financiare pot fi combinate cu un sprijin auxiliar din partea programelor sub formă de granturi, într-o operațiune unică privind instrumentul financiar, în cadrul unui acord de finanțare unic, atunci când cele două forme diferite de sprijin sunt furnizate de organismul care implementează instrumentul financiar. În cazul în care cuantumul sprijinului acordat programului sub formă de grant este inferior cuantumului sprijinului acordat programului sub formă de instrument financiar, se aplică regulile aplicabile instrumentelor financiare.
Amendamentul 253
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 2 – paragraful 2
Autoritatea de management selectează organismul care implementează un instrument financiar.
Autoritatea de management selectează organismul care implementează un instrument financiar, fie prin acordarea directă, fie prin acordarea indirectă a unui contract.
Amendamentul 254
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
Autoritatea de management poate încredința sarcini de execuție prin acordare directă către:
(a)  BEI;
(b)  o instituție financiară internațională în cadrul căreia este acționar un stat membru;
(c)  o bancă sau instituție aflată în proprietate publică, constituită ca entitate juridică care desfășoară activități financiare cu titlu profesional.
Amendamentul 255
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 7
7.  Autoritatea de management, atunci când gestionează instrumentul financiar în conformitate cu alineatul (2), sau organismul care implementează instrumentul financiar, atunci când gestionează instrumentul financiar în conformitate cu alineatul (3), trebuie să țină conturi separate sau să mențină un cod contabil pentru fiecare prioritate și pentru fiecare categorie de regiune pentru fiecare contribuție din partea programului și separat pentru resursele menționate la articolele 54, respectiv 56.
7.  Autoritatea de management, atunci când gestionează instrumentul financiar în conformitate cu alineatul (2), sau organismul care implementează instrumentul financiar, atunci când gestionează instrumentul financiar în conformitate cu alineatul (3), trebuie să țină conturi separate sau să mențină un cod contabil pentru fiecare prioritate și pentru fiecare categorie de regiune sau pentru fiecare tip de intervenție din partea FEADR pentru fiecare contribuție din partea programului și separat pentru resursele menționate la articolele 54, respectiv 56.
Amendamentul 256
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 7 a (nou)
7a.   Cerințele de raportare privind utilizarea instrumentului financiar în scopurile preconizate se limitează la autoritățile de management și la intermediarii financiari.
Amendamentul 257
Propunere de regulament
Articolul 54 – alineatul 2
2.  Dobânzile și celelalte câștiguri care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor plătit către instrumente financiare se utilizează cu același obiectiv sau aceleași obiective ca sprijinul inițial din fonduri, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie, după lichidarea instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau alte forme de sprijin, până la sfârșitul perioadei de eligibilitate.
2.  Dobânzile și celelalte câștiguri care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor plătit către instrumente financiare se utilizează cu același obiectiv sau aceleași obiective ca sprijinul inițial din fonduri, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie, după lichidarea instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau alte forme de sprijin pentru alte investiții la beneficiarii finali sau, dacă este cazul, pentru a acoperi pierderile în valoarea nominală a contribuției fondurilor la instrumentul financiar, care rezultă din dobânzi negative, dacă aceste pierderi se produc în pofida unei gestiuni active a trezoreriei de către organismele care implementează instrumentele financiare; Reutilizarea resurselor după sfârșitul perioadei de eligibilitate
Amendamentul 258
Propunere de regulament
Articolul 55 – alineatul 1
1.  Sprijinul din partea fondurilor pentru instrumentele financiare investite în destinatarii finali, precum și orice tip de venituri generate de investițiile respective care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor, pot fi utilizate pentru tratamentul diferențiat al investitorilor care funcționează după principiul economiei de piață printr-o partajare adecvată a riscurilor și a profiturilor.
1.  Sprijinul din partea fondurilor pentru instrumentele financiare investite în destinatarii finali, precum și orice tip de venituri generate de investițiile respective care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor pot fi utilizate pentru tratamentul diferențiat al investitorilor care funcționează după principiul economiei de piață sau alte forme de sprijin din partea Uniunii, printr-o partajare adecvată a riscurilor și a profiturilor, ținând cont de principiul bunei gestiuni financiare.
Amendamentul 259
Propunere de regulament
Articolul 55 – alineatul 2
2.  Nivelul unui astfel de tratament diferențiat nu depășește nivelul necesar pentru a crea stimulente pentru atragerea resurselor private, stabilit printr-un proces competitiv sau o evaluare independentă.
2.  Nivelul unui astfel de tratament diferențiat nu depășește nivelul necesar pentru a crea stimulente pentru atragerea resurselor private, stabilit printr-un proces competitiv sau prin evaluarea ex-ante desfășurată în conformitate cu articolul 52 din prezentul regulament.
Amendamentul 260
Propunere de regulament
Articolul 56 – alineatul 1
1.  Resursele restituite, înainte de încheierea perioadei de eligibilitate, instrumentelor financiare din investiții în destinatarii finali sau din disponibilizări ale resurselor rezervate, astfel cum se convine în contractele de garanție, inclusiv rambursările de capital și orice tip de venituri generate care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor, se reutilizează în aceleași instrumente financiare sau în altele pentru noi investiții în destinatarii finali, pentru același obiectiv specific sau aceleași obiective specifice și pentru orice costuri și comisioane de gestiune asociate acestor noi investiții.
1.  Resursele restituite, înainte de încheierea perioadei de eligibilitate, instrumentelor financiare din investiții în destinatarii finali sau din disponibilizări ale resurselor rezervate, astfel cum se convine în contractele de garanție, inclusiv rambursările de capital și orice tip de venituri generate care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor, se reutilizează în aceleași instrumente financiare sau în altele pentru noi investiții în destinatarii finali, pentru același obiectiv specific sau aceleași obiective specifice și pentru eventuale costuri și comisioane de gestiune asociate acestor noi investiții, luând în considerare principiul bunei gestiuni financiare.
Amendamentul 261
Propunere de regulament
Articolul 56 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Economiile realizate prin operațiuni mai eficiente nu sunt considerate venituri generate în sensul primului paragraf. În special, economiile de costuri generate de măsurile de eficiență energetică nu trebuie să aibă drept rezultat o reducere corespunzătoare a subvențiilor de funcționare.
Amendamentul 262
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 2 – paragraful 1
Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor dacă au fost suportate de un beneficiar sau de partenerul privat din cadrul unei operațiuni PPP și plătite în cadrul implementării operațiunilor, între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2021, oricare dintre aceste date survine prima, și 31 decembrie 2029.
Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor dacă au fost suportate de un beneficiar sau de partenerul privat din cadrul unei operațiuni PPP și plătite în cadrul implementării operațiunilor, între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2021, oricare dintre aceste date survine prima, și 31 decembrie 2030.
Amendamentul 263
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 4
4.  O operațiune poate fi implementată integral sau parțial în afara unui stat membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la obiectivele programului.
4.  O operațiune din FEDR, FSE+ sau Fondul de coeziune poate fi implementată integral sau parțial în afara unui stat membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să intre sub incidența uneia dintre cele cinci componente ale obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), astfel cum este definit la articolul 3 din Regulamentul (UE) [...] („Regulamentul CTE”), și să contribuie la obiectivele programului.
Amendamentul 264
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 6
6.  Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente.
6.  Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plățile aferente. Prezentul alineat nu se aplică nici cheltuielilor legate de compensarea costurilor suplimentare în regiunile ultraperiferice în cadrul FEPAM, nici cheltuielilor finanțate prin alocările specifice suplimentare pentru regiunile ultraperiferice în cadrul FEDR și al FSE +.
Amendamentul 265
Propunere de regulament
Articolul 58 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;
(a)  dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare sau în legătură cu o contribuție la instrumentele financiare care rezultă din dobânzi negative;
Amendamentul 266
Propunere de regulament
Articolul 58 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c
(c)   taxa pe valoarea adăugată („TVA”), cu excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5 000 000 EUR.
eliminat
Amendamentul 267
Propunere de regulament
Articolul 58 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Eligibilitatea pentru taxa pe valoarea adăugată („TVA”) este determinată pe baza unei abordări de la caz la caz, cu excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5 000 000 EUR și a investițiilor și cheltuielilor realizate de către destinatarii finali.
Amendamentul 268
Propunere de regulament
Articolul 59 – alineatul 1 – paragraful 2
Statul membru poate reduce la trei ani perioada limită stabilită la primul paragraf în situații care vizează menținerea investițiilor sau a locurilor de muncă create de IMM-uri.
Statul membru poate reduce la trei ani perioada limită stabilită la primul paragraf în situațiile justificate în mod corespunzător menționate la literele (a), (b) și (c) care vizează menținerea locurilor de muncă create de IMM-uri.
Amendamentul 269
Propunere de regulament
Articolul 59 – alineatul 3
3.  Alineatele (1) și (2) nu se aplică operațiunilor a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.
3.  Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul contribuțiilor din program către instrumentele financiare sau din partea acestora și nici operațiunilor a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.
Amendamentul 270
Propunere de regulament
Articolul 62 – alineatul 3 – paragraful 1
În cazul prevăzut la alineatul (1) litera (d), comisioanele de gestiune sunt bazate pe performanță. În cazul în care organismele care implementează un fond de participare și/sau fonduri specifice, în conformitate cu articolul 53 alineatul (3), sunt selectate printr-o procedură de atribuire directă a contractului, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestiune plătite acestor organisme care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de până la 5 % din cuantumul total al contribuțiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi, investiții de capital sau cvasicapital sau rezervate conform celor convenite în contractele de garanție.
În cazul prevăzut la alineatul (1) litera (d), comisioanele de gestiune sunt bazate pe performanță. În primele șase luni de punere în aplicare a instrumentului financiar, remunerația de bază pentru costurile și comisioanele de gestiune este eligibilă. În cazul în care organismele care implementează un fond de participare și/sau fonduri specifice, în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), sunt selectate printr-o procedură de atribuire directă a contractului, cuantumul costurilor și al comisioanelor de gestiune plătite acestor organisme care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de până la 5 % din cuantumul total al contribuțiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi, investiții de capital sau cvasicapital sau rezervate conform celor convenite în contractele de garanție.
Amendamentul 271
Propunere de regulament
Articolul 62 – alineatul 3 – paragraful 2
Acest prag nu se aplică în cazul în care selecția organismelor care implementează instrumentele financiare este făcută prin intermediul unei proceduri concurențiale de atribuire în conformitate cu legislația aplicabilă și procedura respectivă stabilește necesitatea unui nivel mai ridicat al costurilor și comisioanelor de gestiune.
În cazul în care selecția organismelor care implementează instrumentele financiare este făcută prin intermediul unei proceduri concurențiale de atribuire în conformitate cu legislația aplicabilă și procedura respectivă stabilește necesitatea unui nivel mai ridicat al costurilor și comisioanelor de gestiune, care sunt bazate pe performanță.
Amendamentul 272
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 2
2.  Statele membre asigură legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile transmise Comisiei și iau toate măsurile necesare pentru a preveni, a depista și a corecta neregulile, inclusiv fraudele, și a raporta cu privire la acestea.
2.  Statele membre asigură legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile transmise Comisiei și iau toate măsurile necesare pentru a preveni, a depista și a corecta neregulile, inclusiv fraudele, și a raporta cu privire la acestea. Statele membre cooperează pe deplin cu OLAF.
Amendamentul 273
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 4
4.  Statele membre asigură calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare și a datelor privind indicatorii.
4.  Statele membre asigură calitatea, independența și fiabilitatea sistemului de monitorizare și a datelor privind indicatorii.
Amendamentul 274
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 6 – paragraful 1
Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura examinarea eficientă a plângerilor referitoare la fonduri. La cererea Comisiei, ele examinează plângerile înaintate acesteia care se încadrează în sfera de acțiune a programelor lor și informează Comisia cu privire la rezultatele acestor examinări.
Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura examinarea eficientă a plângerilor referitoare la fonduri. Sfera de acțiune, normele și procedurile referitoare la respectivele mecanisme țin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic. La cererea Comisiei, în conformitate cu articolul 64 alineatul (4a), ele examinează plângerile înaintate acesteia care se încadrează în sfera de acțiune a programelor lor și informează Comisia cu privire la rezultatele acestor examinări.
Amendamentul 275
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 7 – paragraful 1
Statele membre trebuie să se asigure că toate schimburile de informații între beneficiari și autoritățile responsabile de programe sunt efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date, în conformitate cu anexa XII.
Statele membre trebuie să se asigure că toate schimburile de informații între beneficiari și autoritățile responsabile de programe sunt efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date ușor de utilizat, în conformitate cu anexa XII.
Amendamentul 276
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 7 – paragraful 2
Pentru programele sprijinite de FEPAM, FAMI, FSI și IMFV, primul paragraf se aplică de la 1 ianuarie 2023.
Pentru programele sprijinite de FEPAM, FAMI, FSI și IMFV, primul paragraf se aplică de la 1 ianuarie 2022.
Amendamentul 277
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 7 – paragraful 3
Primul paragraf nu se aplică programelor prevăzute la articolul [4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii)] din Regulamentul FSE+.
Primul paragraf nu se aplică programelor prevăzute la articolul [4 alineatul (1) punctul (xi)] din Regulamentul FSE+.
Amendamentul 278
Propunere de regulament
Articolul 63 – alineatul 11
(11)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare care prevede formatul care trebuie utilizat pentru raportarea neregulilor în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 109 alineatul (2), pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol.
(11)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare care prevede formatul care trebuie utilizat pentru raportarea neregulilor în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 109 alineatul (2), pentru a asigura existența unor condiții și reguli uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol.
Amendamentul 279
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 1 – paragraful 1
Comisia se asigură că statul membru dispune de sisteme de gestiune și control conforme cu prezentul regulament și că aceste sisteme funcționează în mod eficient pe durata implementării programelor. Comisia elaborează o strategie de audit și un plan de audit bazate pe o evaluare a riscurilor.
Comisia se asigură că statul membru dispune de sisteme de gestiune și control conforme cu prezentul regulament și că aceste sisteme funcționează în mod eficient și eficace pe durata implementării programelor. Comisia elaborează pentru statele membre o strategie de audit și un plan de audit bazate pe o evaluare a riscurilor.
Amendamentul 280
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 2
2.  Auditurile Comisiei se efectuează în termen de până la trei ani calendaristici după acceptarea conturilor în care au fost incluse cheltuielile în cauză. Acest termen nu se aplică operațiunilor în cazul cărora există o suspiciune de fraudă.
2.  Auditurile Comisiei se efectuează în termen de până la doi ani calendaristici după acceptarea conturilor în care au fost incluse cheltuielile în cauză. Acest termen nu se aplică operațiunilor în cazul cărora există o suspiciune de fraudă.
Amendamentul 281
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera a
(a)  Comisia dă autorității competente responsabile de program un preaviz de cel puțin 12 zile lucrătoare pentru efectuarea auditului, cu excepția cazurilor de urgență. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai statului membru pot să participe la aceste audituri.
(a)  Comisia dă autorității competente responsabile de program un preaviz de cel puțin 15 zile lucrătoare pentru efectuarea auditului, cu excepția cazurilor de urgență. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai statului membru pot să participe la aceste audituri.
Amendamentul 282
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera c
(c)  Comisia transmite constatările preliminare ale auditului autorității competente a statului membru, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii, în termen de cel mult 3 luni de la ultima zi a auditului.
(c)  Comisia transmite constatările preliminare ale auditului autorității competente a statului membru, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii, în termen de cel mult două luni de la ultima zi a auditului.
Amendamentul 283
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera d
(d)  Comisia transmite raportul de audit, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii, în termen de cel mult 3 luni de la data primirii unui răspuns complet din partea autorității competente a statului membru la constatările preliminare ale auditului.
(d)  Comisia transmite raportul de audit, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii, în termen de cel mult două luni de la data primirii unui răspuns complet din partea autorității competente a statului membru la constatările preliminare ale auditului. Dacă în termen de două luni Comisia nu a semnalat existența unor documente lipsă, răspunsul din partea statului membru este considerat complet.
Amendamentul 284
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 4 – paragraful 2
Comisia poate prelungi termenele menționate la literele (c) și (d) cu o perioadă suplimentară de trei luni.
În cazuri bine justificate, Comisia poate prelungi termenele menționate la literele (c) și (d) cu o perioadă suplimentară de două luni.
Amendamentul 285
Propunere de regulament
Articolul 64 – alineatul 4 a (nou)
4a.   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 63 alineatul (6), Comisia instituie un sistem de gestionare a reclamațiilor, accesibil cetățenilor și părților interesate.
Amendamentul 286
Propunere de regulament
Articolul 65 – alineatul 2
2.  Autoritatea de audit este o autoritate publică independentă din punct de vedere funcțional de entitățile auditate.
2.  Autoritatea de audit este o autoritate publică sau privată independentă din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de organismele sau entitățile cărora le-au fost acordate sau delegate responsabilități.
Amendamentul 287
Propunere de regulament
Articolul 66 – alineatul 1 – litera e
(e)  înregistrarea și stocarea într-un sistem electronic a datelor referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificări și audituri, și asigurarea securității, a integrității și a confidențialității datelor, precum și a autentificării utilizatorilor.
(e)  înregistrarea și stocarea în sisteme electronice a datelor referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificări și audituri, și asigurarea securității, a integrității și a confidențialității datelor, precum și a autentificării utilizatorilor.
Amendamentul 288
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 1 – paragraful 1
Pentru selectarea operațiunilor, autoritatea de management trebuie să instituie și să aplice criterii și proceduri nediscriminatorii, transparente, care asigură egalitatea de gen și țin seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de principiul dezvoltării durabile și de politica Uniunii în domeniul mediului, în conformitate cu articolul 11 și articolul 191 alineatul (1) din TFUE.
Pentru selectarea operațiunilor, autoritatea de management trebuie să instituie și să aplice criterii și proceduri nediscriminatorii, transparente, care asigură accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și egalitatea de gen și țin seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de principiul dezvoltării durabile și de politica Uniunii în domeniul mediului, în conformitate cu articolul 11 și articolul 191 alineatul (1) din TFUE.
Amendamentul 289
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 3 – litera a
(a)  se asigură că operațiunile selectate sunt conforme cu programul și aduc o contribuție efectivă la realizarea obiectivelor specifice ale acestuia;
(a)  se asigură că operațiunile selectate sunt sustenabile, conforme cu programul și cu strategiile teritoriale și aduc o contribuție efectivă la realizarea obiectivelor specifice ale acestuia;
Amendamentul 290
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 3 – litera c
(c)  se asigură că operațiunile selectate prezintă cel mai bun raport între cuantumul sprijinului, activitățile desfășurate și îndeplinirea obiectivelor;
(c)  se asigură că operațiunile selectate prezintă un raport adecvat între cuantumul sprijinului, activitățile desfășurate și îndeplinirea obiectivelor;
Amendamentul 291
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 3 – litera e
(e)  se asigură că operațiunile selectate care intră sub incidența Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului48 fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei proceduri de încadrare, pe baza cerințelor directivei respective, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului49;
(e)  se asigură că operațiunile selectate care intră sub incidența Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului48 fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei proceduri de încadrare și că evaluarea soluțiilor alternative, precum și o consultare cuprinzătoare a publicului au fost luate în considerare în mod corespunzător, pe baza cerințelor directivei respective, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului;
_________________
_________________
48 Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
48 Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
49 Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1).
49 Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1).
Amendamentul 292
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 3 – litera f
(f)  în cazul în care operațiunile au început înainte de data de depunere a unei cereri de finanțare la autoritatea de management, verifică dacă a fost respectată legislația aplicabilă;
(f)  în cazul în care operațiunile au început înainte de data de depunere a unei cereri de finanțare la autoritatea de management, se asigură că a fost respectată legislația aplicabilă;
Amendamentul 293
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 3 – litera j
(j)  asigură imunizarea la schimbările climatice a investițiilor în infrastructură cu o durată de viață preconizată de cel puțin cinci ani.
(j)  asigură, înainte de a lua decizii de investiții, imunizarea la schimbările climatice a investițiilor în infrastructură cu o durată de viață preconizată de cel puțin cinci ani, precum și aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc”.
Amendamentul 294
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 5 a (nou)
5a.   Autoritatea de management poate, de asemenea, să decidă, în cazuri bine justificate, să contribuie cu până la 5 % la alocarea financiară a unui program din cadrul FEDR și FSE+ pentru proiecte specifice în statul membru eligibil în cadrul programului Orizont Europa, inclusiv pentru cele selectate în a doua fază, cu condiția ca aceste proiecte specifice să contribuie la obiectivele programului din statul membru respectiv.
Amendamentul 295
Propunere de regulament
Articolul 67 – alineatul 6
6.  Atunci când selectează o operațiune de importanță strategică, autoritatea de management informează de îndată Comisia și îi furnizează acesteia toate informațiile pertinente cu privire la operațiunea respectivă.
6.  Atunci când selectează o operațiune de importanță strategică, autoritatea de management informează Comisia în termen de o lună și îi furnizează acesteia toate informațiile pertinente cu privire la operațiunea respectivă, inclusiv o analiză a raportului cost-beneficii.
Amendamentul 296
Propunere de regulament
Articolul 68 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  se asigură, sub rezerva disponibilității fondurilor, că beneficiarul primește suma datorată în întregime și cel târziu în 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar;
(b)  se asigură, pentru plățile de prefinanțare și intermediare, că beneficiarul primește suma datorată în întregime pentru cheltuieli verificate și cel târziu în 60 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar;
Amendamentul 297
Propunere de regulament
Articolul 70 – alineatul 1 – litera a
(a)  întocmirea și transmiterea cererilor de plată către Comisie, în conformitate cu articolele 85 și 86;
(a)  întocmirea și transmiterea cererilor de plată către Comisie, în conformitate cu articolele 85 și 86 și luarea în considerare a auditurilor desfășurate de către autoritatea de audit sau sub responsabilitatea sa;
Amendamentul 298
Propunere de regulament
Articolul 70 – alineatul 1 – litera b
(b)  întocmirea conturilor în conformitate cu articolul 92 și păstrarea evidențelor pentru toate elementele conturilor într-un sistem electronic;
(b)  întocmirea și prezentarea conturilor, confirmarea caracterului complet, a exactității și a corectitudinii în conformitate cu articolul 92 și păstrarea evidențelor pentru toate elementele conturilor într-un sistem electronic;
Amendamentul 299
Propunere de regulament
Articolul 71 – alineatul 6 a (nou)
6a.   Auditul este efectuat în raport cu standardul aplicabil la momentul convenției privind operațiunea supusă auditului, cu excepția cazului în care există standarde mai favorabile pentru beneficiar.
Amendamentul 300
Propunere de regulament
Articolul 71 – alineatul 6 b (nou)
6b.   Constatarea unei nereguli, ca parte din auditul unei operațiuni care conduce la o sancțiune financiară, nu poate conduce la extinderea sferei controlului sau la corecții financiare dincolo de cheltuielile acoperite de anul fiscal al cheltuielilor supuse auditului.
Amendamentul 301
Propunere de regulament
Articolul 72 – alineatul 1
1.  Autoritatea de audit elaborează o strategie de audit pe baza unei evaluări a riscului, ținând seama de descrierea sistemului de gestiune și control prevăzută la articolul 63 alineatul (9), care acoperă auditurile de sistem și auditurile operațiunilor. Strategia de audit include audituri de sistem ale autorităților de management și ale autorităților responsabile de funcția de contabilitate nou identificate, în termen de nouă luni după primul lor an de funcționare. Strategia de audit se elaborează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XVIII și se actualizează anual după primul raport de control anual și prima opinie de audit furnizate Comisiei. Strategia poate acoperi unul sau mai multe programe.
1.  Autoritatea de audit, după consultarea autorității de management, elaborează o strategie de audit pe baza unei evaluări a riscului, ținând seama de descrierea sistemului de gestiune și control prevăzută la articolul 63 alineatul (9), care acoperă auditurile de sistem și auditurile operațiunilor. Strategia de audit include audituri de sistem ale autorităților de management și ale autorităților responsabile de funcția de contabilitate nou identificate. Auditul este efectuat în termen de nouă luni după primul lor an de funcționare. Strategia de audit se elaborează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XVIII și se actualizează anual după primul raport de control anual și prima opinie de audit furnizate Comisiei. Strategia poate acoperi unul sau mai multe programe. În strategia de audit, autoritatea de audit poate stabili o limită pentru auditurile conturilor unice.
Amendamentul 302
Propunere de regulament
Articolul 73 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
În cazul unui dezacord între Comisie și un stat membru privind constatările auditului, se aplică o procedură de soluționare a litigiilor.
Amendamentul 303
Propunere de regulament
Articolul 74 – alineatul 1 – paragraful 2
Comisia și autoritățile de audit utilizează mai întâi toate informațiile și evidențele disponibile în sistemul electronic menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (e), inclusiv rezultatele controalelor de gestiune și pot solicita și obține documente și probe de audit suplimentare de la beneficiarii în cauză numai atunci când, pe baza raționamentului lor profesional, acest lucru este necesar pentru a sprijini formularea unor concluzii solide de audit.
Comisia și autoritățile de audit utilizează mai întâi toate informațiile și evidențele disponibile în sistemele electronice menționate la articolul 66 alineatul (1) litera (e), inclusiv rezultatele controalelor de gestiune și pot solicita și obține documente și probe de audit suplimentare de la beneficiarii în cauză numai atunci când, pe baza raționamentului lor profesional, acest lucru este necesar pentru a sprijini formularea unor concluzii solide de audit.
Amendamentul 304
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 1
1.  Autoritatea de management efectuează controale de gestiune la fața locului în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) numai la nivelul organismelor care implementează instrumentul financiar și, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport.
1.  Autoritatea de management efectuează controale de gestiune la fața locului în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) numai la nivelul organismelor care implementează instrumentul financiar și, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 127 din Regulamentul financiar, în cazul în care instrumentul financiar furnizează rapoarte de control în sprijinul cererii de plată, autoritatea de management poate decide să nu efectueze controale de gestiune la fața locului.
Amendamentul 305
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 2 – paragraful 2
Cu toate acestea, BEI sau alte instituții financiare internaționale în care este acționar un stat membru furnizează autorității de management rapoarte de control în sprijinul cererilor de plată.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 306
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 3
3.  Autoritatea de audit efectuează audituri de sistem și audituri ale operațiunilor în conformitate cu articolul 71, 73 sau 77 la nivelul organismelor care implementează instrumentul financiar și, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport.
3.  Autoritatea de audit efectuează audituri de sistem și audituri ale operațiunilor în conformitate cu articolul 71, 73 sau 77 la nivelul organismelor care implementează instrumentul financiar și, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 127 din Regulamentul financiar, în cazul în care instrumentul financiar furnizează autorității de audit un raport de audit anual elaborat de auditorii săi externi, înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic, care acoperă elementele incluse în anexa XVII, autoritatea de audit poate decide să nu efectueze alte audituri.
Amendamentul 307
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 3 a (nou)
3a.   În contextul fondurilor de garantare, organismele responsabile de auditul programelor pot efectua verificări sau audituri ale organismelor care oferă noi împrumuturi-suport numai în cazul apariției uneia sau mai multora dintre următoarele situații:
(a)  la nivelul autorității de management sau la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare nu sunt disponibile documente justificative care să furnizeze dovezi ale sprijinului din partea instrumentelor financiare pentru destinatarii finali;
(b)  există dovezi conform cărora documentele disponibile la nivelul autorității de management sau la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare nu reprezintă o imagine adevărată și exactă a sprijinului acordat.
Amendamentul 308
Propunere de regulament
Articolul 76 – alineatul 1
1.  Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative legate de o operațiune sprijinită de fonduri sunt menținute la un nivel adecvat pentru o perioadă de cinci ani începând cu data de 31 decembrie a anului în care a fost efectuată ultima plată de către autoritatea de management către beneficiar.
1.  Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative legate de o operațiune sprijinită de fonduri sunt menținute la un nivel adecvat pentru o perioadă de trei ani începând cu data de 31 decembrie a anului în care a fost efectuată ultima plată de către autoritatea de management către beneficiar.
Amendamentul 309
Propunere de regulament
Articolul 76 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Perioada de reținere a documentelor poate fi redusă în mod proporțional cu profilul de risc și cu dimensiunea beneficiarilor, printr-o decizie a autorității de management.
Amendamentul 310
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
Prefinanțarea pentru fiecare fond se plătește în tranșe anuale, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, sub rezerva disponibilității fondurilor, după cum urmează:
Prefinanțarea pentru fiecare fond se plătește în tranșe anuale, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, după cum urmează:
Amendamentul 311
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b)  2022: 0,5 %;
(b)  2022: 0,7 %;
Amendamentul 312
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
(c)  2023: 0,5 %;
(c)  2023: 1 %;
Amendamentul 313
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera d
(d)  2024: 0,5 %;
(d)  2024: 1,5 %;
Amendamentul 314
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2– paragraful 1 – litera e
(e)  2025: 0,5 %;
(e)  2025: 2 %;
Amendamentul 315
Propunere de regulament
Articolul 84 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera f
(f)  2026: 0,5
(f)  2026: 2 %
Amendamentul 316
Propunere de regulament
Articolul 85 – alineatul 3 – litera b
(b)  cuantumul asistenței tehnice calculat în conformitate cu articolul 31 alineatul (2);
(b)  cuantumul asistenței tehnice calculat în conformitate cu articolul 31;
Amendamentul 317
Propunere de regulament
Articolul 85 – alineatul 4 – litera ca (nouă)
(ca)   în cazul ajutorului de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul în următoarele condiții cumulative: acestea fac obiectul unei garanții bancare sau echivalente, nu depășesc 40 % din valoarea totală a ajutorului care urmează să fie acordat unui beneficiar pentru o anumită operațiune și sunt acoperite prin cheltuieli plătite de beneficiari și însoțite de facturi achitate în termen de trei ani.
Amendamentul 318
Propunere de regulament
Articolul 86 – alineatul 1
1.  În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), cererile de plată înaintate în conformitate cu anexa XIX includ sumele totale plătite sau, în cazul garanțiilor, sumele rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, de către autoritatea de management pentru destinatarii finali, așa cum se prevede la articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c).
1.  În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (1), cererile de plată înaintate în conformitate cu anexa XIX includ sumele totale plătite sau, în cazul garanțiilor, sumele rezervate conform celor convenite în contractele de garanție, de către autoritatea de management pentru destinatarii finali, așa cum se prevede la articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c).
Amendamentul 319
Propunere de regulament
Articolul 86 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (3), cererile de plată care includ cheltuieli pentru instrumentele financiare se transmit în conformitate cu următoarele condiții:
2.  În cazul în care sunt implementate instrumente financiare în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), cererile de plată care includ cheltuieli pentru instrumentele financiare se transmit în conformitate cu următoarele condiții:
Amendamentul 320
Propunere de regulament
Articolul 87 – alineatul 1
1.  Sub rezerva disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plăți intermediare în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este primită de Comisie.
1.  Comisia efectuează plăți intermediare în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este primită de Comisie.
Amendamentul 321
Propunere de regulament
Articolul 90 – alineatul 1 – litera a
(a)  există dovezi care sugerează o deficiență gravă și pentru care nu au fost luate măsuri corective;
(a)  există dovezi serioase privind o deficiență gravă pentru care nu au fost luate măsuri corective;
Amendamentul 322
Propunere de regulament
Articolul 91 – alineatul 1 – litera e
(e)  statul membru nu a luat măsurile necesare în conformitate cu articolul 15 alineatul (6).
eliminat
Amendamentul 323
Propunere de regulament
Articolul 99 – alineatul 1
1.  Comisia dezangajează orice sumă din cadrul unui program care nu a fost utilizată pentru prefinanțare în conformitate cu articolul 84 sau pentru care nu a fost depusă o cerere de plată în conformitate cu articolele 85 și 86 până la data de 26 decembrie a celui de al doilea an calendaristic care urmează anului angajamentelor bugetare pentru anii 2021-2026.
1.  Comisia dezangajează orice sumă din cadrul unui program care nu a fost utilizată pentru prefinanțare în conformitate cu articolul 84 sau pentru care nu a fost depusă o cerere de plată în conformitate cu articolele 85 și 86 până la data de 31 decembrie a celui de al treilea an calendaristic care urmează anului angajamentelor bugetare pentru anii 2021-2026.
Amendamentul 324
Propunere de regulament
Articolul 99 – alineatul 2
2.   Suma care urmează să fie acoperită de cereri de prefinanțare sau de plată până la termenul stabilit la alineatul (1) privind angajamentul bugetar pentru 2021 se ridică la 60 % din angajamentul respectiv. 10 % din angajamentul bugetar pentru 2021 se adaugă la fiecare angajament bugetar pentru anii 2022-2025 în scopul calculării sumelor care trebuie acoperite.
eliminat
Amendamentul 325
Propunere de regulament
Articolul 99 – alineatul 3
3.  Partea din angajamente rămasă deschisă la 31 decembrie 2029 se dezangajează în cazul în care pachetul de asigurare și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FSE+, FEDR și Fondul de coeziune nu au fost prezentate Comisiei până la termenul stabilit la articolul 38 alineatul (1).
3.  Partea din angajamente rămasă deschisă la 31 decembrie 2030 se dezangajează în cazul în care pachetul de asigurare și raportul final de performanță pentru programele sprijinite de FSE+, FEDR și Fondul de coeziune nu au fost prezentate Comisiei până la termenul stabilit la articolul 38 alineatul (1).
Amendamentul 326
Propunere de regulament
Articolul 100 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
(ba)  nu a fost posibil să se efectueze o cerere de plată în timp util din cauza întârzierilor la nivelul Uniunii în stabilirea cadrului juridic și administrativ pentru fonduri pentru perioada 2021-2027.
Amendamentul 327
Propunere de regulament
Articolul 101 – alineatul 2
2.  Statul membru dispune de un termen de o lună pentru a-și da acordul privind suma care urmează să fie dezangajată sau pentru a prezenta observații.
2.  Statul membru dispune de un termen de două luni pentru a-și da acordul privind suma care urmează să fie dezangajată sau pentru a prezenta observații.
Amendamentul 328
Propunere de regulament
Articolul 102 – alineatul 1
1.  FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sprijină obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică („regiuni de nivelul NUTS 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 868/2014 al Comisiei.
1.  FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sprijină obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică („regiuni de nivelul NUTS 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei.
Amendamentul 329
Propunere de regulament
Articolul 103 – alineatul 1 – paragraful 1
Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021-2027 sunt de 330 624 388 630 EUR la prețurile din 2018.
Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021-2027 sunt de 378 097 000 000 EUR la prețurile din 2018.
(Acest amendament urmărește să reinstituie o sumă echivalentă cu cea disponibilă pentru perioada 2014-2020, cu majorările necesare, în conformitate cu poziția PE privind propunerea de CFM pentru perioada 2021-2027. Amendamentul implică ajustarea în consecință a calculelor din anexa XXII.)
Amendamentul 330
Propunere de regulament
Articolul 103 – alineatul 2 – paragraful 1
Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, pe categorie de regiuni, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa XXII.
Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, pe categorie de regiuni, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa XXII. Alocarea minimă globală din fonduri, la nivel național, este egală cu 76 % din bugetul alocat pentru fiecare stat membru sau regiune în perioada 2014-2020.
Amendamentul 429
Propunere de regulament
Articolul 103 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
Fără a aduce atingere alocărilor naționale pentru statele membre, finanțarea pentru regiunile care sunt retrogradate într-o categorie inferioară pentru perioada 2021-2027 se menține la nivelul alocărilor pentru 2014-2020.
Amendamentul 331
Propunere de regulament
Articolul 103 – alineatul 2 – paragraful 2 b (nou)
Având în vedere importanța deosebită a fondurilor de coeziune pentru cooperarea transfrontalieră și transnațională, precum și pentru regiunile ultraperiferice, criteriile de eligibilitate pentru o astfel de finanțare nu ar trebui să fie mai puțin favorabile decât în perioada 2014-2020 și ar trebui să asigure o continuitate maximă cu programele existente.
(Această modificare va necesita ajustarea în consecință a calculelor din anexa XXII.)
Amendamentul 332
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Resursele pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se ridică la 97,5 % din resursele globale (și anume, un total de 322 194 388 630 EUR) și se alocă după cum urmează:
1.  Resursele pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se ridică la 97 % din resursele globale (și anume, un total de 366 754 000 000 EUR la prețurile din 2018). Din această sumă, 5 900 000 000 EUR se alocă garanției pentru copii din resursele din cadrul FSE+. Restul de 360 854 000 000 EUR (la prețurile din 2018) se alocă după cum urmează:
Amendamentul 333
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – litera a
(a)  61,6 % (și anume, un total de 198 621 593 157 EUR) pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
(a)  61,6 % (și anume, un total de 222 453 894 000 EUR) pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
Amendamentul 334
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – litera b
(b)  14,3 % (și anume, un total de 45 934 516 595 EUR) pentru regiunile de tranziție;
(b)  14,3 % (și anume, un total de 51 446 129 000 EUR) pentru regiunile de tranziție;
Amendamentul 335
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – litera c
(c)  10,8 % (și anume, un total de 34 842 689 000 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate;
(c)  10,8 % (și anume, un total de 39 023 410 000 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate;
Amendamentul 336
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – litera d
(d)  12,8 % (și anume, un total de 41 348 556 877 EUR) pentru statele membre care beneficiază de sprijin din Fondul de coeziune;
(d)  12,8 % (și anume, un total de 46 309 907 000 EUR) pentru statele membre care beneficiază de sprijin din Fondul de coeziune;
Amendamentul 337
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 1 – litera e
(e)  0,4 % (și anume, un total de 1 447 034 001 EUR) ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
(e)  0,4 % (și anume, un total de 1 620 660 000 EUR) ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
Amendamentul 338
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 3 – paragraful 1
Cuantumul resurselor disponibile pentru FSE+ în cadrul obiectivului „Investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” este de 88 646 194 590 EUR.
Resursele disponibile pentru FSE+ se ridică la 28,8 % din resursele obiectivului „Investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” (și anume 105 686 000 000 EUR la prețurile din 2018). Acestea nu includ pachetul financiar pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sau componenta „Sănătate”.
Amendamentul 339
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 3 – paragraful 2
Cuantumul finanțării suplimentare pentru regiunile ultraperiferice menționate la alineatul (1) litera (e) alocate FSE+ este de 376 928 934 EUR.
Cuantumul finanțării suplimentare pentru regiunile ultraperiferice menționate la alineatul (1) litera (e) alocate FSE+ reprezintă 0,4 % din resursele menționate la primul paragraf (și anume 424 296 054 EUR la prețurile din 2018).
Amendamentul 340
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 4 – paragraful 1
Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport prin lansarea de cereri specifice în conformitate cu Regulamentul (UE) [numărul noului Regulament MIE] exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 4 000 000 000 EUR la prețurile din 2018. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport, luând în considerare nevoile de investiții în infrastructură ale statelor membre și ale regiunilor, prin lansarea de cereri specifice în conformitate cu Regulamentul (UE) [numărul noului Regulament MIE] exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
Amendamentul 341
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 4 – paragraful 5
30% din resursele transferate MIE sunt puse, imediat după transfer, la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură de transport, în conformitate cu Regulamentul (UE) [noul Regulament MIE].
eliminat
Amendamentul 342
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 4 – paragraful 6
Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regulamentului (UE) [noul Regulament MIE] se aplică cererilor specifice menționate la primul paragraf. Până la 31 decembrie 2023, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocările naționale din Fondul de coeziune cu privire la 70% din resursele transferate către MIE.
Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regulamentului (UE) [noul Regulament MIE] se aplică cererilor specifice menționate la primul paragraf. Până la 31 decembrie 2023, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune.
Amendamentul 343
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 5
5.  500 000 000 EUR din resursele pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se alocă Inițiativei urbane europene în cadrul gestiunii directe sau indirecte de către Comisie.
5.  560 000 000 EUR la prețurile din 2018 din resursele pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se alocă Inițiativei urbane europene în cadrul gestiunii directe sau indirecte de către Comisie.
Amendamentul 344
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 6
6.  175 000 000 EUR din resursele FSE+ pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se alocă cooperării transnaționale în sprijinul soluțiilor inovatoare, în cadrul gestiunii directe sau indirecte.
6.  196 000 000 EUR la prețurile din 2018 din resursele FSE+ pentru obiectivul „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” se alocă cooperării transnaționale în sprijinul soluțiilor inovatoare, în cadrul gestiunii directe sau indirecte.
Amendamentul 345
Propunere de regulament
Articolul 104 – alineatul 7
7.  Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) reprezintă 2,5 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2021-2027 (și anume, un total de 8 430 000 000 EUR).
7.  Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) reprezintă 3 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2021-2027 (și anume, un total de 11 343 000 000 EUR în prețuri din 2018).
Amendamentul 346
Propunere de regulament
Articolul 105 – alineatul 1 – litera a
(a)  maximum 15 % din alocările totale pentru regiunile mai puțin dezvoltate către regiuni de tranziție sau regiuni mai dezvoltate și de la regiunile de tranziție către regiuni mai dezvoltate;
(a)  maximum 5 % din alocările totale pentru regiunile mai puțin dezvoltate către regiuni de tranziție sau regiuni mai dezvoltate și de la regiunile de tranziție către regiuni mai dezvoltate;
Amendamentul 347
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a
(a)  70 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
(a)  85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
Amendamentul 348
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
(b)  55 % pentru regiunile de tranziție;
(b)  65 % pentru regiunile de tranziție;
Amendamentele 349 și 447
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera c
(c)  40 % pentru regiunile mai dezvoltate;
(c)  50 % pentru regiunile mai dezvoltate;
Amendamentul 350
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 2
Ratele de cofinanțare prevăzute la litera (a) se aplică, de asemenea, regiunilor ultraperiferice.
Ratele de cofinanțare prevăzute la litera (a) se aplică, de asemenea, regiunilor ultraperiferice și alocării suplimentare pentru regiunile ultraperiferice.
Amendamentul 351
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 3
Rata de cofinanțare pentru Fondul de coeziune la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși 70 %.
Rata de cofinanțare pentru Fondul de coeziune la nivelul fiecărei priorități nu poate depăși 85 %.
Amendamentul 352
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 3 – paragraful 4
Regulamentul FSE+ poate stabili rate de cofinanțare mai mari pentru prioritățile care sprijină acțiuni inovatoare în conformitate cu articolul [14] din regulamentul respectiv.
Regulamentul FSE+ poate stabili, în cazuri justificate corespunzător, rate de cofinanțare mai mari, de până la 90 %, pentru prioritățile care sprijină acțiuni inovatoare în conformitate cu articolul [13] și articolul [4 alineatul (1) punctele (x) și (xi)] din regulamentul respectiv, precum și pentru programele care abordează problema privațiunilor materiale în conformitate cu articolul [9], șomajul în rândul tinerilor în conformitate cu articolul [10], sprijinirea Garanției europene pentru copii în conformitate cu articolul [10a] și cooperarea transnațională în conformitate cu articolul [11b].
Amendamentul 353
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 4 – paragraful 1
Rata de cofinanțare pentru programele Interreg nu poate depăși 70 %.
Rata de cofinanțare pentru programele Interreg nu poate depăși 85 %.
Amendamentul 453
Propunere de regulament
Articolul 106 – alineatul 4 a (nou)
4a.  În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot face o cerere de flexibilitate suplimentară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru cheltuielile structurale publice sau asimilabile acestora, sprijinite de administrația publică prin intermediul cofinanțării investițiilor ca parte a fondurilor structurale și de investiții europene. Atunci când definește ajustarea fiscală fie în cadrul componentei preventive, fie în cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia evaluează cu atenție cererea respectivă, într-un mod care să reflecte importanța strategică a investițiilor.
Amendamentul 354
Propunere de regulament
Articolul 107 – paragraful 1
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 108 pentru a modifica anexele la prezentul regulament în vederea adaptării la schimbările produse în timpul perioadei de programare pentru elemente neesențiale din prezentul regulament, cu excepția anexelor III, IV, X și XXII.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 108 pentru a modifica anexele la prezentul regulament în vederea adaptării la schimbările produse în timpul perioadei de programare pentru elemente neesențiale din prezentul regulament, cu excepția anexelor III, IV, X și XXII. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 108, pentru a modifica și a adapta Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014, menționat la articolul 6 alineatul (3), la prezentul regulament.
Amendamentul 355
Propunere de regulament
Articolul 108 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 63 alineatul (10), la articolul 73 alineatul (4), la articolul 88 alineatul (4), la articolul 89 alineatul (4) și la articolul 107, se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.
2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (3), la articolul 63 alineatul (10), la articolul 73 alineatul (4), la articolul 88 alineatul (4), la articolul 89 alineatul (4) și la articolul 107, se conferă Comisiei, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament până la 31 decembrie 2027.
Amendamentul 356
Propunere de regulament
Articolul 108 – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 63 alineatul (10), la articolul 73 alineatul (4), la articolul 88 alineatul (4) și la articolul 89 alineatul (1) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3), la articolul 63 alineatul (10), la articolul 73 alineatul (4), la articolul 88 alineatul (4), la articolul 89 alineatul (4) și la articolul 107 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 357
Propunere de regulament
Articolul 108 – alineatul 6
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 63 alineatul (10), al articolului 73 alineatul (4), al articolului 88 alineatul (4), al articolului 89 alineatul (4) și al articolului 107 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (3), al articolului 63 alineatul (10), al articolului 73 alineatul (4), al articolului 88 alineatul (4), al articolului 89 alineatul (4) și al articolului 107 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 359
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 1 – rândul 001 – coloana 1
001 Investiții în active fixe în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare
001 Investiții în active fixe în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare sau legate de competitivitate
Amendamentul 360
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 1 – rândul 002 – coloana 1
002 Investiții în active fixe în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare
002 Investiții în active fixe în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare sau legate de competitivitate
Amendamentul 361
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 1 – rândul 004 – coloana 1
004 Investiții în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare
004 Investiții în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare sau legate de competitivitate
Amendamentul 362
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 1 – rândul 005 – coloana 1
005 Investiții în active necorporale în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare
005 Investiții în active necorporale în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare sau legate de competitivitate
Amendamentul 363
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 2 – rândul 035 – coloana 1
035 Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și managementul riscurilor legate de climă: inundații (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme și infrastructuri de management al dezastrelor)
035 Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și managementul riscurilor legate de climă: inundații și alunecări de teren (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme și infrastructuri de management al dezastrelor)
Amendamentul 364
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 2 – rândul 043

Textul propus de Comisie

043

Gestionarea deșeurilor menajere: tratare mecano-biologică, tratare termică

0%

100%

Amendamentul

 

eliminat

 

 

Amendamentul 365
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 3 – rândul 056 – coloana 1
056 Autostrăzi și drumuri nou construite – Rețeaua centrală TEN-T
056 Autostrăzi, poduri și drumuri nou construite – Rețeaua centrală TEN-T
Amendamentul 366
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 3 – rândul 057 – coloana 1
057 Autostrăzi și drumuri nou construite – Rețeaua globală TEN-T
057 Autostrăzi, poduri și drumuri nou construite – Rețeaua globală TEN-T
Amendamentul 367
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 3 – rândul 060 – coloana 1
060 Autostrăzi și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua centrală TEN-T
060 Autostrăzi, poduri și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua centrală TEN-T
Amendamentul 368
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 3 – rândul 061 – coloana 1
061 Autostrăzi și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua globală TEN-T
061 Autostrăzi, poduri și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua globală TEN-T
Amendamentul 369
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 5 – rândul 128 – coloana 1
128 Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice conexe
128 Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice
Amendamentul 370
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 1 – obiectivul de politică 5 – rândul 130 – coloana 1
130 Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului
130 Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului, în afară de siturile Natura 2000
Amendamentul 371
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 12 – coloana Investiții teritoriale integrate (ITI)
Municipii, orașe și suburbii
Municipii, orașe, suburbii și zone rurale conectate
Amendamentul 372
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 16 – coloana Investiții teritoriale integrate (ITI)
Zone slab populate
Zone rurale și slab populate
Amendamentul 373
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 22 – coloana Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
Municipii, orașe și suburbii
Municipii, orașe, suburbii și zone rurale conectate
Amendamentul 374
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 26 – coloana Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
Zone slab populate
Zone rurale și slab populate
Amendamentul 375
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 32 – coloana Alte tipuri de instrumente teritoriale în cadrul obiectivului de politică 5
Municipii, orașe și suburbii
Municipii, orașe, suburbii și zone rurale conectate
Amendamentul 376
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 3 – rândul 36 – coloana Alte tipuri de instrumente teritoriale în cadrul obiectivului de politică 5
Zone slab populate
Zone rurale și slab populate
Amendamentul 377
Propunere de regulament
Anexa I – tabelul 4 – rândul 17
17 Servicii de cazare și restaurante
17 Activități de turism, cazare și servicii alimentare
Amendamentul 378
Propunere de regulament
Anexa III – tabelul Condiții favorizante orizontale – rândul 6 – coloana 2
Existența unui cadru național pentru implementarea UNCRPD, care include:
Existența unui cadru național pentru implementarea UNCRPD, care include:
1.  Obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor.
1.  Obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor, aplicabil în cazul tuturor obiectivelor politice.
2.  Modalități care asigură faptul că politica, legislația și standardele în materie de accesibilitate se reflectă în mod corespunzător în pregătirea și implementarea programelor.
2.  Modalități care asigură faptul că politica, legislația și standardele în materie de accesibilitate se reflectă în mod corespunzător în pregătirea și implementarea programelor, în conformitate cu prevederile UNCRPD, și sunt incluse în criteriile și obligațiile de selecție a proiectelor.
2a.  Măsuri de raportare către comitetul de monitorizare cu privire la respectarea operațiunile sprijinite.
Amendamentul 379
Propunere de regulament
Anexa III – tabelul Condiții favorizante orizontale – rândul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Punerea în aplicare a principiilor și drepturilor prevăzute de Pilonul european al drepturilor sociale care contribuie la o convergență și o coeziune reale în Uniunea Europeană

Măsuri la nivel național pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale care contribuie la convergența socială ascendentă și la coeziune în UE, în special a principiilor care împiedică concurența neloială pe piața internă.

Amendamentul 380
Propunere de regulament
Anexa III – tabelul Condiții favorizante orizontale – rândul 6 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Aplicarea efectivă a principiului parteneriatului

Este în vigoare un cadru pentru ca toți partenerii să joace un rol de sine stătător în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor, care include:

 

1.  Măsuri pentru a asigura proceduri transparente de implicare a partenerilor

 

2.  Măsuri pentru difuzarea și comunicarea informațiilor necesare partenerilor în vederea pregătirii și monitorizării reuniunilor

 

3.  Sprijin pentru favorizarea autonomiei partenerilor și consolidarea capacităților

Amendamentul 381
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 2 – rândul 2 – coloana 4
Sunt adoptate planuri naționale în domeniul energiei și al climei, care includ:
Sunt adoptate planuri naționale în domeniul energiei și al climei, conforme obiectivului prevăzut în Acordul de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C, și acestea includ:
1.  Toate elementele prevăzute de modelul din anexa I la Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice
1.  Toate elementele prevăzute de modelul din anexa I la Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice
2.  O descriere orientativă a resurselor și mecanismele de finanțare avute în vedere pentru măsurile de promovare a energiei cu emisii scăzute de carbon
2.  O descriere a resurselor și mecanismelor de finanțare avute în vedere pentru măsurile de promovare a energiei cu emisii scăzute de carbon
Amendamentul 382
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 2 – rândul 24– coloana 2
FEDR și Fondul de coeziune:
FEDR și Fondul de coeziune:
2.4  Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței la dezastre
2.4  Promovarea adaptării la schimbările climatice și structurale, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în fața dezastrelor
Amendamentul 383
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 2 – rândul 7 – coloana 4
Existența unui cadru de acțiune prioritară conform articolului 8 din Directiva 92/43/CEE și care include:
Existența unui cadru de acțiune prioritară conform articolului 8 din Directiva 92/43/CEE și care include:
1.  toate elementele prevăzute de modelul de cadrul de acțiune prioritară pentru perioada 2021-2027 convenit de Comisie și de statele membre
1.  toate elementele prevăzute de modelul pentru cadrul de acțiune prioritară pentru perioada 2021-2027 convenit de Comisie și de statele membre, inclusiv măsurile prioritare și o estimare a nevoilor de finanțare
2.  identificarea măsurilor prioritare și o estimare a nevoilor de finanțare
Amendamentul 384
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – punctul 3.2 – coloana 2
3.2  Dezvoltarea unei rețele TEN-T sustenabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 385
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – punctul 3.2 – coloana 4 – punctul -1 a (nou)
-1a.  presupune că trebuie asigurată coeziunea socială, economică și teritorială și, într-o mai mare măsură, trebuie realizate legăturile lipsă și eliminate strangulările din rețeaua TEN-T, ceea ce presupune și investiții în infrastructura fizică
Amendamentul 386
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – punctul 3.2 – coloana 4 – punctul 1
1.  conține o justificare economică a investițiilor planificate, susținută de o analiză solidă a cererii și de o modelare a traficului, care ar trebui să ia în considerare impactul preconizat al liberalizării sectorului feroviar
1.  conține o justificare economică a investițiilor planificate, susținută de o analiză solidă a cererii și de o modelare a traficului, care ar trebui să ia în considerare impactul preconizat al deschiderii piețelor de servicii feroviare
Amendamentul 387
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – rândul 2 – coloana 4 – punctul 2
2.  reflectă planurile privind calitatea aerului, ținând seama în special de planurile naționale de decarbonizare
2.  reflectă planurile privind calitatea aerului, ținând seama în special de strategiile naționale de reducere a emisiilor în sectorul transporturilor
Amendamentul 388
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – rândul 2 – coloana 4 – punctul 3
3.  include investițiile în coridoarele rețelei centrale TEN-T, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, în conformitate cu respectivele planuri de lucru ale rețelei TEN-T
3.  include investițiile în coridoarele rețelei centrale TEN-T, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, în conformitate cu respectivele planuri de lucru ale rețelei TEN-T, precum și tronsoane pre-identificate din rețeaua globală
Amendamentul 389
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – rândul 2 – coloana 4 – punctul 4
4.  în ceea ce privește investițiile din afara rețelei centrale TEN-T, garantează complementaritatea prin asigurarea unei conectivități suficiente la rețeaua centrală TEN-T și la nodurile acesteia pentru regiunile și comunitățile locale
4.  în ceea ce privește investițiile din afara rețelei centrale TEN-T, garantează complementaritatea prin asigurarea unei conectivități suficiente la rețeaua centrală TEN-T și la nodurile acesteia pentru rețelele urbane, regiuni și comunitățile locale
Amendamentul 390
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 3 – rândul 2 – coloana 4 – punctul 9 a (nou)
9a.  promovează inițiative sustenabile regionale și transfrontaliere în domeniul turismului, care să ducă la situații reciproc avantajoase atât pentru turiști, cât și pentru locuitori, cum ar fi interconectarea rețelei EuroVelo cu rețeaua feroviară transeuropeană
Amendamentul 391
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 1 – coloana 2 – punctul FSE
FSE:
FSE:
4.1.1  Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru tineri și pentru persoanele inactive, precum și promovarea activităților independente și a economiei sociale;
4.1.1  Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele inactive, precum și promovarea activităților independente și a economiei sociale;
4.1.2  Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii, pentru a asigura o asistență și un sprijin în timp util și adaptate în ceea ce privește corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
4.1.2  Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru a evalua și anticipa necesitățile în materie de competențe, pentru a asigura o asistență și un sprijin în timp util și adaptate în ceea ce privește corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
Amendamentul 392
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 2 – coloana 2 – punctul FSE
FSE
FSE
4.1.3  Promovarea unei mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor, un mediu de lucru sănătos și bine adaptat care ține cont de riscurile pentru sănătate, adaptarea lucrătorilor la schimbare și o îmbătrânire sănătoasă și activă;
4.1.3  Promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv a accesului la servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat care să reducă riscurile pentru sănătate, a adaptării lucrătorilor la schimbare, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
Amendamentul 393
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 2 – coloana 4 – punctul 2
2.  măsuri de abordare a disparităților de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, salarizarea și pensiile și de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, cu definirea de valori-țintă
2.  măsuri de abordare a disparităților de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, salarizarea, securitatea socială și pensiile și de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, cu definirea de valori-țintă
Amendamentul 394
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 3 – coloana 2 – punctul FSE
FSE:
FSE:
4.2.1  Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare
4.2.1  îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale, și pentru a facilita tranziția de la studii la muncă;
4.2.2  Promovarea unor oportunități flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți, inclusiv prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale
4.2.2  Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a unor oportunități flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți, precum și a învățării informale și non-formale, inclusiv prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale
4.2.3  Promovarea unui acces egal, în special pentru grupurile defavorizate, la o educație și o formare profesională incluzive și de calitate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari și continuând cu învățământul tehnic și general și formarea profesională, și cu învățământul terțiar;
4.2.3  promovarea unui acces egal la o educație și formare de calitate și incluzive, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu învățământul profesional și general și formarea profesională și până la învățământul terțiar, precum și a educației și învățării în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;
Amendamentul 395
Propunere de regulament
Anexa IV – rândul 4.2 – coloana 4: Criterii de îndeplinire a condiției favorizante – punctul 1
1.  sisteme de anticipare și previziuni privind competențele, bazate pe date concrete, precum și mecanisme și servicii de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, pentru furnizarea de orientări eficace și de calitate cursanților de toate vârstele
1.  sisteme de anticipare și previziuni privind competențele, bazate pe date concrete, precum și mecanisme și servicii de monitorizare subsecventă a parcursului profesional al absolvenților, pentru furnizarea de orientări eficace și de calitate cursanților de toate vârstele, inclusiv abordări centrate pe cursant
Amendamentul 396
Propunere de regulament
Anexa IV – rândul 4.2 – coloana 4: Criterii de îndeplinire a condiției favorizante – punctul 2
2.   măsuri care să garanteze un acces egal, participarea și absolvirea unor programe de educație și formare de calitate, relevante și incluzive și dobândirea de competențe-cheie la toate nivelurile, inclusiv în învățământul superior
2.   măsuri care să garanteze un acces egal, participarea și absolvirea unor programe de educație și formare de calitate, la prețuri accesibile, relevante, nesegregate și incluzive și dobândirea de competențe-cheie la toate nivelurile, inclusiv în învățământul terțiar
Amendamentul 397
Propunere de regulament
Anexa IV – rândul 4.2 – coloana 4: Criterii de îndeplinire a condiției favorizante – punctul 3
3.  un mecanism de coordonare la toate nivelurile sistemului de educație și formare, inclusiv la nivelul învățământului terțiar, și o atribuire clară a responsabilităților între autoritățile naționale relevante și/sau organismele regionale
3.  un mecanism de coordonare la toate nivelurile sistemului de educație și formare, inclusiv la nivelul învățământului terțiar și al furnizorilor de învățare non-formală și informală, și o atribuire clară a responsabilităților între autoritățile naționale relevante și/sau organismele regionale
Amendamentul 398
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 4 – coloana 2 – punctul 4.3
FEDR:
FEDR:
4.3  Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate, prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale
4.3  Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a refugiaților și a migranților aflați sub protecție internațională și a grupurilor dezavantajate, prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale
Amendamentul 399
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 4 – coloana 2 – punctul 4.3.1
FSE:
FSE:
4.3.1  Promovarea unei incluziuni active, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse, a participării active și a îmbunătățirii capacității de inserție profesională;
4.3.1  Favorizarea unei incluziuni active, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse, a participării active și a îmbunătățirii capacității de inserție profesională;
Amendamentul 400
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 4 – coloana 2 – punctul 4.3.1 a (nou)
4.3.1a.   Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor
Amendamentul 401
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 4 – coloana 4
Existența unui cadru de politică strategic național pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, care include:
Existența unui cadru de politică strategic național și a unui plan de acțiune pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, care include:
1.  un diagnostic bazat pe date concrete în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor, lipsa de adăpost, segregarea spațială și educațională, accesul limitat la servicii și infrastructuri esențiale, precum și nevoile specifice ale persoanelor vulnerabile
1.  un diagnostic bazat pe date concrete în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor, lipsa de adăpost, segregarea spațială și educațională, accesul limitat la servicii și infrastructuri esențiale, precum și nevoile specifice ale persoanelor vulnerabile
2.  măsuri menite să prevină și să combată segregarea în toate domeniile, inclusiv prin furnizarea unui sprijin adecvat pentru venit, piețe incluzive ale forței de muncă și acces la servicii de calitate pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pentru migranți
2.  măsuri menite să prevină și să combată segregarea în toate domeniile, inclusiv prin furnizarea unui sprijin adecvat pentru venit, protecție socială, piețe incluzive ale forței de muncă și acces la servicii de calitate pentru persoanele vulnerabile, inclusiv pentru migranți și refugiați
3.  măsuri pentru trecerea de la îngrijirea instituțională la cea bazată pe comunitate
3.  măsuri pentru tranziția de la îngrijirea instituțională la cea bazată pe familie și comunitate, pe baza unui plan de acțiune și a unei strategii naționale de dezinstituționalizare;
4.  modalități prin care se asigură faptul că concepția, implementarea, monitorizarea și revizuirea sa se desfășoară în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile
4.  modalități prin care se asigură faptul că concepția, implementarea, monitorizarea și revizuirea sa se desfășoară în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile
Amendamentul 402
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 5 – coloana 2
FSE:
FSE:
4.3.2  Promovarea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
4.3.2  Promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
Amendamentul 403
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 6 – coloana 2
FSE:
FSE:
4.3.4  Facilitarea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; îmbunătățirea accesibilității, eficacității și rezilienței sistemelor de sănătate; îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire pe termen lung
4.3.4  Facilitarea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, eficacității și rezilienței sistemelor de sănătate; îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire pe termen lung
Amendamentul 404
Propunere de regulament
Anexa IV – obiectivul de politică 4 – rândul 6 – coloana 4 – punctele 2, 3 și 3 a (nou)
Existența unui cadru de politică strategic național sau regional pentru sănătate, care conține:
Existența unui cadru de politică strategic național sau regional pentru sănătate, care conține:
1.  o cartografiere a necesităților în materie de asistență medicală și îngrijire pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește personalul medical, pentru a se asigura luarea unor măsuri coordonate și sustenabile
1.  o cartografiere a necesităților în materie de asistență medicală și îngrijire pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește personalul medical, pentru a se asigura luarea unor măsuri coordonate și sustenabile
2.  măsuri care să asigure eficiența, sustenabilitatea, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de asistență medicală și îngrijire pe termen lung, inclusiv o atenție specifică acordată persoanelor excluse din sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung
2.  măsuri care să asigure eficiența, sustenabilitatea, accesibilitatea și prețul abordabil al serviciilor de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, inclusiv o atenție specifică acordată persoanelor excluse din sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung și celor la care se ajunge cu foarte mare dificultate
3.  măsuri de promovare a serviciilor din cadrul comunității, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și asistența medicală primară, îngrijirea la domiciliu și serviciile în cadrul comunității
3.  măsuri de promovare a serviciilor din cadrul comunității, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și asistența medicală primară, îngrijirea la domiciliu și serviciile în cadrul comunității, precum și tranziția de la îngrijirea instituționalizată la cea bazată pe familie și pe comunitate
3a.   măsuri care să asigure eficiența, sustenabilitatea, accesibilitatea și prețul abordabil al sistemelor de protecție socială
Amendamentul 405
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2 – Tabelul 1T: Structura programului

 

Textul propus de Comisie

ID

Titlu [300]

AT

Bază de calcul

Fond

Categorie de regiuni sprijinită

Obiectiv specific selecționat

1

Prioritatea 1

Nu

 

FEDR

Mai dezvoltate

OS 1

De tranziție

Mai puțin dezvoltate

OS 2

Ultraperiferice și slab populate

Mai mult

OS 3

2

Prioritatea 2

Nu

 

FSE+

Mai mult

OS 4

De tranziție

Mai puțin dezvoltate

OS 5

Ultraperiferice

3

Prioritatea 3

Nu

 

FC

N/A

 

3

Prioritate Asistență tehnică

Da

 

 

 

N/A

..

Prioritate specifică Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Nu

 

FSE+

 

 

..

Prioritate specifică Recomandări specifice fiecărei țări

Nu

 

FSE+

 

 

..

Prioritate specifică Acțiuni inovatoare

Nu

 

FSE+

 

OS 8

 

Prioritate specifică Deprivare materială

Nu

 

FSE+

 

OS 9

 

Amendamentul

ID

Titlu [300]

AT

Bază de calcul

Fond

Categorie de regiuni sprijinită

Obiectiv specific selecționat

1

Prioritatea 1

Nu

 

FEDR

Mai dezvoltate

OS 1

De tranziție

Mai puțin dezvoltate

OS 2

Ultraperiferice și slab populate

Mai mult

OS 3

2

Prioritatea 2

Nu

 

FSE+

Mai mult

OS 4

De tranziție

Mai puțin dezvoltate

OS 5

Ultraperiferice

3

Prioritatea 3

Nu

 

FC

N/A

 

3

Prioritate Asistență tehnică

Da

 

 

 

N/A

..

Prioritate specifică Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Nu

 

FSE+

 

 

 

Prioritate specifică Garanția pentru copii

Nu

 

FSE+

 

 

..

Prioritate specifică Recomandări specifice fiecărei țări

Nu

 

FSE+

 

 

..

Prioritate specifică Acțiuni inovatoare

Nu

 

FSE+

 

OS 8

 

Prioritate specifică Deprivare materială

Nu

 

FSE+

 

OS 9

Amendamentul 406
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2.1 – tabel

Textul propus de Comisie

[ ] Aceasta este o prioritate dedicată unei recomandări relevante specifice țării

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată acțiunilor inovatoare

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată combaterii deprivării materiale

Amendamentul

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată unei recomandări relevante specifice țării

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată Garanției pentru copii

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată acțiunilor inovatoare

[ ]Aceasta este o prioritate dedicată combaterii deprivării materiale

Amendamentul 407
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2 – subpunctul 2.1.1 – partea introductivă
2.1.1.  Obiectiv specific2 („Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”) sau domeniu de sprijin (FEPAM) – se repetă pentru fiecare obiectiv specific sau domeniu de sprijin selecționat, pentru priorități, altele decât asistența tehnică
2.1.1.  Obiectiv specific2 („Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”) sau domeniu de sprijin (FEPAM) – se repetă pentru fiecare obiectiv specific sau domeniu de sprijin selecționat, pentru priorități, altele decât asistența tehnică
__________________
__________________
2 Cu excepția unui obiectiv specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+.
2 Cu excepția unui obiectiv specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) din Regulamentul FSE+.
Amendamentul 408
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2 – subpunctul 2.1.1.2 – partea introductivă
2.1.1.2  Indicatori3
2.1.1.2  Indicatori
_________________
3 Înainte de evaluarea intermediară din 2025 pentru FEDR, FSE+ și FC, defalcare numai pentru anii 2021-2025.
Amendamentul 409
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2 – subpunctul 2.1.1.3 – partea introductivă
2.1.1.3  Defalcare orientativă a resurselor programului (UE) per tip de intervenție4 (nu se aplică pentru FEPAM)
2.1.1.3  Defalcare orientativă a resurselor programului (UE) per tip de intervenție (nu se aplică pentru FEPAM)
_________________
4 Înainte de evaluarea intermediară din 2025 pentru FEDR, FSE+ și FC, defalcare numai pentru anii 2021-2025.
Amendamentul 410
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 2 – subpunctul 2.1.2 – paragraful 8
Criterii de selecționare a operațiunilor5
Criterii de selecționare a operațiunilor5
__________________
__________________
5 Numai pentru programele limitate la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (c) punctul (vii) din Regulamentul FSE+
5 Numai pentru programele limitate la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) din Regulamentul FSE+
Amendamentul 411
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 3 – tabelul 16
[...]
eliminat
Amendamentul 412
Propunere de regulament
Anexa V – punctul 3 – subpunctul 3.2 – partea introductivă
3.2  Pachet financiar per fond și per cofinanțare națională1
3.2  Pachet financiar per fond și per cofinanțare națională
_________________
1 Înainte de evaluarea intermediară din 2025 pentru FEDR, FSE+ și FC, credite financiare numai pentru anii 2021-2025.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0043/2019).


Programul „Justiție” ***I
PDF 261kWORD 83k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Justiție” (COM(2018)0384 – C8-0235/2018 – 2018/0208(COD))(1)
P8_TA(2019)0097A8-0068/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”).
(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”. Articolul 3 prevede că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și, printre altele, „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Articolul 8 din TFUE stipulează, de asemenea, că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile, să promoveze egalitatea de gen și să combată discriminarea atunci când își definește și pune în aplicare politicile și acțiunile. Aceste valori sunt reafirmate și enunțate în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul „Justiție” ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen, inclusiv includerea dimensiunii de gen în buget, și integrarea obiectivelor privind nediscriminarea.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie promovate și aplicate în continuare, împărtășite în rândul cetățenilor și popoarelor din Uniune și să se afle în centrul societăților europene. Prin urmare, în bugetul Uniunii se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremism, radicalism și diviziuni, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului, respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului10 și programul „Europa pentru cetățeni” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului11. Programul „Justiție” (denumit în continuare „programul”) va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu european de justiție integrat și a unei cooperări transfrontaliere, în continuarea programului „Justiție” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului12 (denumit în continuare „programul anterior”).
(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie, în continuare, cultivate, protejate, promovate în mod activ de Uniune și de fiecare stat membru în toate politicile lor în mod coerent, dar și aplicate și împărtășite în rândul cetățenilor și popoarelor din Uniune și să se afle în centrul societăților europene. În același timp, sunt necesare un spațiu european de justiție care funcționează în mod adecvat și sisteme juridice naționale eficiente, independente și de calitate, precum și o mai mare încredere reciprocă, pentru înflorirea pieței interne și respectarea valorilor comune ale Uniunii. Prin urmare, în bugetul Uniunii se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremism, radicalism, polarizări și diviziuni și sunt în curs de desfășurare proceduri în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la încălcări sistematice ale statului de drept, precum și la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește aspecte legate de statul de drept în statele membre, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile UE: drepturile omului și drepturile fundamentale, respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, inclusiv egalitatea de gen, nediscriminarea și statul de drept, deoarece deteriorarea acestor drepturi și valori în orice stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său. Acest lucru va avea implicații profunde și directe asupra vieții politice, sociale, culturale și economice în UE. Ca parte a noului fond, programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului10 și programul „Europa pentru cetățeni” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului11. Programul „Justiție” (denumit în continuare „programul”) va continua să sprijine dezvoltarea unui spațiu european de justiție integrat și a unei cooperări transfrontaliere, în continuarea programului „Justiție” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului12 (denumit în continuare „programul anterior”).
__________________
__________________
10 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
10 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
11 Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
11 Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
12 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
12 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente vor viza în primul rând persoanele și entitățile care contribuie la asigurarea vivacității și a dinamicii valorilor noastre comune, a drepturilor și a diversității noastre. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține societatea noastră, bazată pe drepturi, egală, incluzivă și democratică. Aceasta include o societate civilă vibrantă, care încurajează participarea democratică, civică și socială a cetățenilor și încurajează diversitatea bogată a societății europene, bazată și pe istoria și memoria noastră comună. Articolul 11 din Tratatul UE specifică în continuare că instituțiile trebuie să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente vor viza persoanele și entitățile care contribuie la asigurarea vivacității și a dinamicii valorilor noastre comune, a drepturilor și a diversității noastre. Obiectivul final este acela de a cultiva și de a susține societatea noastră, bazată pe drepturi, egală, deschisă, incluzivă și democratică, în special prin activități de finanțare care să promoveze o societate civilă dinamică, bine dezvoltată, rezilientă și autonomă, permițând participarea democratică, civică și socială și aplicarea adecvată și respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, promovând bogata diversitate a societății europene, pe baza istoriei și a memoriei noastre comune. Articolul 11 din Tratatul UE cere ca instituțiile să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu societatea civilă și, prin mijloace corespunzătoare, să acorde cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere reducerea din ce în ce mai mare a spațiului societății civile independente în mai multe state membre.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și cooperarea judiciară în materie penală și pentru a promova și a sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de gen, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept și un sistem judiciar independent și performant este garantat în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.
(4)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Respectarea și promovarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației în Uniune sunt condiții prealabile pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate, precum și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Modul în care statul de drept este pus în aplicare în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor juridice. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și penală și, după caz, administrativă și pentru a promova și a sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității, axându-se, în special, pe infracțiunile grave transfrontaliere, infracțiunile fiscale, infracțiunile împotriva mediului, terorismul și încălcările drepturilor fundamentale, cum ar fi traficul de persoane, precum și în domeniul protecției drepturilor victimelor. Respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, precum și a principiilor și valorilor comune precum nediscriminarea, solidaritatea, egalitatea de tratament în temeiul tuturor motivelor enumerate la articolul 21 din Cartă, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept, democrație și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantate și promovate în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție la nivel local, regional și național.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Articolul 81 din TFUE prevede în mod explicit că Uniunea poate adopta acte juridice pentru apropierea legislațiilor statelor membre. În conformitate cu tratatul, astfel de acte pot fi adoptate, printre altele, pentru recunoașterea reciprocă și executarea între statele membre a hotărârilor judecătorești și a deciziilor extrajudiciare; comunicarea și notificarea transfrontalieră a actelor judiciare și extrajudiciare; compatibilitatea normelor de drept privat internațional aplicabile în statele membre referitoare la conflict de legi și de jurisdicție; cooperarea în materie de obținere a probelor; accesul efectiv la justiție; eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile, penale și administrative, care pot include compatibilizarea procedurilor judiciare naționale; dezvoltarea unei soluționări alternative a litigiilor; și sprijinirea formării profesionale a membrilor corpului magistraților și a personalului din justiție.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Finanțarea ar trebui să rămână unul dintre instrumentele importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective.
(5)  Finanțarea este unul dintre instrumentele cele mai importante pentru realizarea obiectivelor ambițioase stabilite de tratate. Acestea ar trebui să fie atinse, printre altele, prin instituirea unui program de justiție flexibil și eficace, care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare a acestor obiective, ținând seama de activitățile care oferă cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii, prin utilizarea indicatorilor-cheie de performanță, ori de câte ori este posibil.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  Programul ar trebui să urmărească o mai mare flexibilitate și accesibilitate a fondurilor sale și să ofere aceleași oportunități și condiții de finanțare pentru organizațiile societății civile, atât cele din interiorul UE, cât și cele din afara Uniunii.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție bine funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice.
(6)  În vederea instituirii progresive a unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru toți, Uniunea trebuie să adopte măsuri privind cooperarea judiciară în materie civilă și penală pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, care este, de la Consiliul European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, piatra de temelie a cooperării judiciare în cadrul Uniunii. Recunoașterea reciprocă necesită un înalt nivel de încredere reciprocă între statele membre. Au fost adoptate măsuri de apropiere a legislațiilor statelor membre în mai multe domenii pentru a facilita recunoașterea reciprocă și pentru a încuraja încrederea reciprocă. Un spațiu de justiție bine funcțional, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, este de asemenea, esențial pentru asigurarea creșterii economice și a unei mai mari integrări.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   După cum a reamintit Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa1a, independența judiciară face parte din esența dreptului fundamental la un proces echitabil și reprezintă baza încrederii și a recunoașterii reciproce.
_________________
1aCJEU, Marea Cameră, 27 februarie 2018, C-64/16, Asociação Sindical dos Juízes Portugueses, ECLI: UE: C: 2018:117; CJUE, Marea Cameră, 25 iulie 2018, C-216/18 PPU, L.M., ECLI:EU:C:2018:586.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)   Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, iar autoritățile publice să fie obligate prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Includerea perspectivei de gen în sistemele de justiție ar trebui să fie considerată un obiectiv important pentru a dezvolta în continuare spațiul european de justiție. Discriminarea intersecțională din sistemul de justiție reprezintă, în continuare, unul dintre principalele obstacole din calea accesului egal al femeilor la justiție. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie în mod activ la eliminarea tuturor formelor de discriminare și a barierelor care afectează minoritățile, persoanele cu dizabilități, migranții, solicitanții de azil, persoanele în vârstă, persoanele care locuiesc în zone îndepărtate sau oricare grupuri vulnerabile care s-ar putea confrunta cu restricții de acces la justiție și ar trebui să sprijine procedurile și deciziile favorabile victimelor și care iau în considerare dimensiunea de gen în sistemele judiciare.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală.
(7)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru un nivel înalt de încredere reciprocă în domeniul libertății, securității și justiției și afacerilor interne, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală care se bazează pe recunoașterea reciprocă. Statul de drept este una dintre valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE, iar principiul protecției judiciare efective prevăzut la articolul 19 alineatul (1) din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale este o expresie concretă a statului de drept. Promovarea statului de drept prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a independenței, transparenței, răspunderii, a calității și a eficienței sistemelor naționale de justiție sporește încrederea reciprocă indispensabilă cooperării judiciare în materie civilă și penală.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   Este important de reamintit că justiția înseamnă afirmarea statului de drept în societate și asigurarea dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, în vederea protejării valorilor europene.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă și penală bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru respectarea statului de drept. Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile.
(8)  În temeiul articolului 81 alineatul (2) litera (h) și al articolului 82 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, Uniunea sprijină formarea profesională a magistraților și a personalului din justiție ca instrument de îmbunătățire a cooperării judiciare în materie civilă, penală și, după caz, administrativă, bazată pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare. Formarea profesională a specialiștilor din domeniul justiției este un instrument important pentru a dezvolta o înțelegere comună a modului cel mai potrivit pentru implementarea și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Aceasta contribuie la construirea spațiului european de justiție prin crearea unei culturi judiciare comune între specialiștii din domeniul justiției din statele membre. Este esențial să se asigure aplicarea nediscriminatorie, corectă și coerentă a legislației în Uniune și încrederea și înțelegerea reciprocă dintre specialiștii din domeniul justiției în cadrul procedurilor transfrontaliere. Activitățile de formare susținute de program ar trebui să se bazeze pe evaluări temeinice ale nevoilor de formare, să utilizeze metodologia de formare profesională cea mai recentă, să includă evenimente transfrontaliere care să reunească specialiști din domeniul justiției din diferite state membre, inclusiv pe cei care lucrează pentru organizațiile societății civile, să cuprindă elemente de învățare activă și de stabilire de rețele și să fie durabile. Acestea ar trebui să includă cursuri de formare pentru judecători, avocați, procurori și poliție cu privire la provocările și obstacolele cu care se confruntă persoanele aflate într-o situație vulnerabilă, inclusiv copiii, minoritățile etnice, persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței pe criterii de gen și ale altor forme de violență interpersonală și victimele traficului de persoane, precum și cu privire la modalitățile de asigurare a protecției corespunzătoare a victimele infracțiunilor. Cursurile de pregătire ar trebui organizate cu implicarea directă a acestor persoane și a organizațiilor care le reprezintă sau le sprijină.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Respectarea unor termene rezonabile ale procedurilor contribuie la securitatea juridică, care este cerința esențială pentru statul de drept.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 8 b (nou)
(8b)  În temeiul Deciziei (UE) 2017/865 a Consiliului din 11 mai 2017 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie penală și în temeiul deciziei relevante cu privire la azil și nereturnare, programul ar trebui să sprijine formarea magistraților și a personalului din justiție în vederea sensibilizării și a promovării aplicării practice a Convenției în acest domeniu, pentru a proteja mai bine victimele violenței împotriva femeilor și a fetelor în întreaga Uniune.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.
(9)  Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului Uniunii, precum și organizațiile relevante ale societății civile care reprezintă drepturile victimelor, inclusiv cele care desfășoară acțiuni de reprezentare. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării profesionale a magistraților, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Academia de Drept European (ERA), Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ), Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (ACA), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică (EIPA), ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. În plus, organizațiile din domeniul drepturilor fundamentale și profesioniștii care lucrează cu victimele violenței, precum și instituțiile academice specializate ar putea, de asemenea, să contribuie la astfel de programe de formare și, prin urmare, ar trebui să fie asociate ori de câte ori este necesar. Având în vedere faptul că femeile sunt subreprezentate în calitate de judecători în pozițiile de conducere, femeile care lucrează ca judecători, procurori și în alte profesii juridice ar trebui încurajate să participe la activitățile de formare.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Statele membre ar trebui să investească mai mult în dezvoltarea unor cursuri de pregătire judiciară și în formarea continuă a judecătorilor, deoarece aceste activități formează o bază a unui sistem judiciar eficient, independent și imparțial.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, promovarea celor mai bune practici între instanțele care se pronunță în mod specific în cauzele de violență de gen, precum și schimbul de resurse comune și materiale de formare cu privire la violența de gen pentru judecători, procurori, avocați, polițiști și alți profesioniști care au contact cu victimele violenței de gen.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv unitățile de informații financiare, precum și protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze legislația procedurală pentru cazurile transfrontaliere și o mai mare convergență a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului.
(11)  Măsurile din cadrul programului ar trebui să sprijine o mai bună recunoaștere reciprocă a deciziilor judiciare și a hotărârilor judecătorești, încrederea reciprocă între statele membre și apropierea necesară a legislației care va facilita cooperarea dintre toate autoritățile relevante, inclusiv unitățile de informații financiare, precum și protecția juridică a drepturilor individuale în materie civilă și comercială. Programul ar trebui, de asemenea, să promoveze legislația procedurală pentru cazurile transfrontaliere, inclusiv procedurile de mediere, axându-se, în special, pe înlesnirea accesului nediscriminatoriu al tuturor la justiție, și o mai mare convergență, în special a dreptului civil, ceea ce va contribui la eliminarea obstacolelor din calea funcționării corespunzătoare și eficiente a procedurilor judiciare și extrajudiciare în beneficiul tuturor părților în cadrul unui litigiu civil. În cele din urmă, pentru a sprijini aplicarea eficientă și practică a dreptului Uniunii privind cooperarea judiciară în materie civilă, programul ar trebui să sprijine funcționarea Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instituită prin Decizia 2001/470/CE a Consiliului.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale.
(12)  În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 24 din Cartă și al Convenției din 1989 a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor copilului și ar trebui să integreze promovarea drepturilor a copilului în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale. În acest scop, ar trebui acordată o atenție deosebită acțiunilor care vizează protecția drepturilor copiilor în contextul procedurilor judiciare civile și penale, inclusiv protecția copiilor care însoțesc părinții aflați în arest și a copiilor părinților aflați în închisoare. Ar trebui să se acorde sprijin adecvat și pentru activitățile de formare care vizează implementarea corespunzătoare a Directivei (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt suspectați sau acuzați în procedurile penale.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  În temeiul articolului 3 alineatul (3) din TUE, al articolului 23 din Cartă și al Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), programul ar trebui să sprijine protecția drepturilor femeilor și să integreze promovarea aspectelor legate de egalitatea de gen în implementarea tuturor acțiunilor sale. Pentru a asigura și a consolida accesul femeilor și al fetelor la justiție în cazurile de violență pe criterii de gen, statele membre ar trebui să ratifice Convenția de la Istanbul și să adopte o legislație cuprinzătoare împotriva violenței de gen în Uniune.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 12 b (nou)
(12b)   În conformitate cu Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, programul ar trebui să sprijine protecția persoanelor care aparțin minorităților rasiale sau etnice, cum ar fi romii, și să integreze promovarea drepturilor lor în cadrul aplicării tuturor acțiunilor sale, în special prin consolidarea măsurilor împotriva discriminării.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile de sensibilizare a altor autorități publice decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului.
(13)  Programul pentru perioada 2014-2020 a permis organizarea de activități de formare profesională privind dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare și aplicarea Cartei, destinate magistraților și altor practicieni din domeniul dreptului. În concluziile sale din 12 octombrie 2017 privind aplicarea Cartei în 2016, Consiliul a reamintit importanța sensibilizării cu privire la aplicarea Cartei, inclusiv în rândul factorilor de decizie politică, al practicienilor din domeniul dreptului și al deținătorilor de drepturi înșiși, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin urmare, pentru a încorpora drepturile fundamentale într-o manieră consecventă, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru activitățile de sensibilizare și la alte autorități publice pe lângă autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului, inclusiv la ONG-urile care își asumă această sarcină.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul la justiție este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile care contribuie la atingerea acestor obiective.
(14)  În temeiul articolului 67 din TFUE, Uniunea ar trebui să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale, la care accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toți este esențial. Pentru a facilita accesul efectiv la justiție și pentru a promova încrederea reciprocă indispensabilă bunei funcționări a spațiului de libertate, securitate și justiție, este necesar să se extindă sprijinul financiar pentru a include activitățile altor autorități decât autoritățile judiciare la nivel național, regional și local și practicienii din domeniul dreptului, precum și ale organizațiilor societății civile, inclusiv ale celor a căror misiune este de a apăra drepturile victimelor infracțiunilor, care contribuie la atingerea acestor obiective. Pentru a asigura accesul la justiție pentru toți, ar trebui să se acorde sprijin, în special, activităților care facilitează accesul efectiv și egal la justiție pentru persoanele în situații vulnerabile, cum sunt copiii, minoritățile etnice, persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței de gen și ale altor forme de violență interpersonală sau ale traficului de persoane, precum și migranții, indiferent de statutul lor în materie de ședere.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, de asemenea, integrarea în toate activitățile sale a egalității între femei și bărbați și a obiectivelor de nediscriminare.
(15)  În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să adopte o abordare transversală pentru a promova egalitatea de gen și a sprijini integrarea egalității de gen în toate activitățile sale. Ar trebui efectuate monitorizări și evaluări periodice pentru a evalua modul în care sunt abordate în activitățile programului aceste obiective.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă.
(16)  Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la crearea unui spațiu de justiție european, promovând independența și eficiența justiției, sporind cooperarea transfrontalieră și stabilirea de rețele, consolidând încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre și asigurând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită aplicării legislației Uniunii în materie de egalitate și unei mai bune puneri în aplicare și coordonări între diferitele instrumente ale Uniunii pentru protecția victimelor. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la o înțelegere comună a valorilor Uniunii, a statului de drept, la o mai bună cunoaștere a dreptului și politicilor Uniunii, la schimbul de know-how și de bune practici în utilizarea instrumentelor de cooperare judiciară de către toate părțile interesate în cauză, precum și la proliferarea și promovarea soluțiilor digitale interoperabile care stau la baza unei cooperări transfrontaliere omogene și eficiente și ar trebui să ofere o bază analitică solidă pentru a sprijini dezvoltarea, aplicarea și înțelegerea corespunzătoare și asigurarea respectării dreptului și politicilor Uniunii. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă și schimb de bune practici.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea cooperării cu țările terțe în toate situațiile în care dreptul Uniunii are o aplicare extrateritorială, pentru a îmbunătăți accesul la justiție și a facilita abordarea provocărilor judiciare și procedurale, în special în cazurile de trafic de persoane, precum și în ceea ce privește schimbările climatice și responsabilitatea socială a întreprinderilor.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 16 b (nou)
(16b)   După cum s-a subliniat în Raportul Parlamentului European privind tabloul de bord al Comisiei Europene privind justiția din 2017, există încă diferențe semnificative în ceea ce privește echilibrul de gen în rândul magistraților și al personalului din justiție din statele membre, în special, dar nu exclusiv, în ceea ce privește următoarele aspecte: proporția femeilor care ocupă posturi superioare în sistemul judiciar, transparența numirilor, reconcilierea responsabilităților profesionale cu cele private și existența unor practici de mentorat. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine activitățile de formare care vizează rezolvarea acestor disparități. Aceste activități ar putea fi adaptate, de exemplu, la cazurile specifice ale femeilor care sunt magistrate sau care lucrează în sistemul judiciar al statelor membre sau, dacă este cazul, pot viza profesioniștii de ambele genuri, într-un efort de sensibilizare la nivelul întregului personal relevant.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 16 c (nou)
(16c)  Sistemul judiciar al Uniunii nu oferă o justiție și o protecție adecvată femeilor și fetelor și, în consecință, victimele violenței bazate pe gen nu primesc sprijinul de care au nevoie. Aceasta implică, de asemenea, lipsa protecției și a sprijinului pentru victimele traficului în scopul exploatării sexuale, femeile refugiate și migrante, persoanele LGBTIQ și persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST și EU-LISA și Parchetul european, și ar trebui să facă bilanțul activității altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.
(17)  Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum EUROJUST, FRA, OLAF, EU-LISA și Parchetul european, pentru a evalua activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program și să recomande îmbunătățiri, dacă este cazul.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului, complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar - cu programul „Drepturi și valori”, - și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE13.
(18)  Este necesar să se asigure viabilitatea, vizibilitatea, respectarea principiului fundamental privind valoarea adăugată europeană și buna gestiune financiară în punerea în aplicare a tuturor acțiunilor și activităților desfășurate în cadrul programului „Justiție”, complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și coerența acestora cu alte activități ale Uniunii. Pentru a asigura alocarea eficientă și bazată pe performanță a fondurilor din bugetul general al Uniunii, ar trebui să se urmărească coerența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domeniile de politică cu legături strânse între ele, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori, și, așadar - cu programul „Drepturi și valori”, - și între program și programul „Piața unică”, „Gestionarea frontierelor și securitatea”, în special „Azilul și migrația” („FAMI”) și Fondul pentru securitate internă, infrastructura strategică, în special programul „Europa digitală”, Fondul Social European+, programul „Erasmus+”, Programul-cadru pentru cercetare și inovare, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Regulamentul LIFE13. Procesul de punere în aplicare a programului „Justiție” nu ar trebui să aducă atingere legislației și politicilor Uniunii privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și ar trebui să fie complementar în raport cu acestea;
__________________
__________________
13 Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 Text cu relevanță pentru SEE.
13 Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)   Mecanismele care asigură legătura între politicile de finanțare ale Uniunii și valorile Uniunii ar trebui îmbunătățite în continuare, permițând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de transfer către program al resurselor alocate unui stat membru în cadrul gestiunii partajate, dacă statul membru respectiv face obiectul unor proceduri referitoare la valorile Uniunii. Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre. Pentru a asigura o implementare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, Consiliului ar trebui să-i fie conferite competențe de executare, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a înlesni adoptarea deciziilor necesare cu scopul de a garanta că se iau măsuri eficiente, ar trebui să se utilizeze votul cu majoritate calificată inversă.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficace și simplu cu putință, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 19 c (nou)
(19c)  Îmbunătățirea punerii în aplicare și a calității cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, garantându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.
(20)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare și solicită transparență totală în ceea ce privește utilizarea resurselor, buna gestiune financiară și utilizarea prudentă a resurselor. În special, în cadrul punerii în aplicare a prezentului program ar trebui să se definească în mod concret și să se consolideze în continuare norme privind posibilitatea ca organizațiile locale, regionale, naționale și transnaționale ale societății civile să beneficieze de finanțare prin granturi de funcționare multianuale, de granturi în cascadă, de dispoziții care să asigure proceduri rapide și flexibile de acordare a granturilor, cum ar fi o procedură de depunere a cererilor în două etape, precum și de proceduri de depunere a cererilor și de raportare ușor de utilizat. Criteriile de cofinanțare ar trebui să ia în considerare activitatea de voluntariat.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul așteptat de neconformare. Ar trebui să se aibă în vedere utilizare sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(21)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultatele urmărite, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă, dimensiunea și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul așteptat de neconformare. Ar trebui să se aibă în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare, a costurilor unitare și a granturilor în cascadă, precum și a finanțării care nu are legătură cu costurile, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului15, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului16, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 17 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului18, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate investiga și urmări în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului19. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(22)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului15, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului16, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului17 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului18, interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără transparența completă a finanțării programului și a procedurilor de selecție, prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să efectueze investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) ar trebui să investigheze și să urmărească în justiție fraude și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului19. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terță parte implicată în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
_________________
_________________
15 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
15 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
16 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
16 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
17 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
17 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
18 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
18 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
19 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
19 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specială, prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele.
(23)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot, de asemenea, să participe pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o dispoziție specifică, prin care să se acorde drepturile necesare și accesul pentru a permite ordonatorului de credite responsabil, organismelor și rețelelor din domeniul drepturilor omului, inclusiv instituțiilor naționale responsabile pentru protecția drepturilor omului în fiecare stat membru, organismelor și rețelelor responsabile pentru politicile în materie de nediscriminare și egalitate, ombudsmanilor, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții de Conturi Europene să își exercite pe deplin competențele și să-și consolideze sinergiile și cooperarea. De asemenea, ar trebui să fie posibilă includerea țărilor terțe, cu precădere în toate situațiile în care implicarea acestora promovează obiectivele programului, asigurându-se faptul că o astfel de implicare este în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 24 a (nou)
(24a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a proteja mai bine bugetul său atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară a intereselor financiare ale Uniunii. Acest instrument ar trebui să completeze programul „Justiție”, al cărui rol este diferit, și anume, de a sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă și de a garanta că cetățenii se pot bucura de drepturile lor.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  În temeiul [articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului20], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(25)  În temeiul [articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului20], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Este esențial ca programul să garanteze că aceste persoane și entități sunt informate în mod suficient cu privire la eligibilitatea lor pentru finanțare.
__________________
__________________
20 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
20 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)   Programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, în virtutea importanței și a relevanței acestora.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate cu aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
(27)  În conformitate cu punctele (22) și (23) din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin aplicarea unor cerințe de monitorizare specifice, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcina administrativă, mai ales asupra beneficiarilor programului. Aceste cerințe ar trebui să includă, dacă este posibil, indicatori măsurabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 2
Acesta definește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, forme de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.
Acesta definește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2027, forme de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
1.  „magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor, precum și alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar, precum avocații, notarii, executorii judecătorești sau agenții responsabili cu aplicarea legii, practicienii în materie de insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii de instanță, experții judiciari, personalul închisorilor și consilierii de probațiune.
1.  „magistrații și personalul din justiție” înseamnă judecători, procurori și personalul instanțelor, precum și alți specialiști în domeniul dreptului, asociați sistemului judiciar, precum avocații apărării și ai acuzării, notarii, executorii judecătorești sau agenții responsabili cu aplicarea legii, practicienii în materie de insolvență, mediatorii, interpreții și traducătorii de instanță, experții judiciari, personalul închisorilor și consilierii de probațiune.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Programul are ca obiectiv general să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă.
1.  Programul are ca obiectiv general să contribuie la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de libertate, securitate și justiție bazat pe statul de drept, inclusiv pe independența judecătorilor și imparțialitatea justiției, pe recunoașterea reciprocă, încrederea reciprocă și cooperarea transfrontalieră, contribuind, astfel, și la dezvoltarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale;
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  Programul are următoarele obiective specifice, detaliate în continuare în Anexa I:
2.  Programul are următoarele obiective specifice:
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera a
(a)  să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală și să promoveze statul de drept, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție și a executării deciziilor;
(a)  într-un context democratic și caracterizat de respectarea drepturilor fundamentale, să faciliteze și să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală, inclusiv cooperarea în afara granițelor Uniunii în toate situațiile în care legislația Uniunii are aplicare extrateritorială, să consolideze accesul la justiție al persoanelor fizice și juridice și să promoveze statul de drept și independența magistraților, inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor naționale de justiție, a executării corespunzătoare a hotărârilor judecătorești și a protecției victimelor;
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera b
(b)  să sprijine și să promoveze formarea judiciară în vederea promovării unei culturi comune în domeniul legale, judiciar și al statului de drept;
(b)  să sprijine și să promoveze formarea judiciară la nivel național și transnațional, inclusiv formarea în domeniul terminologiei juridice, în vederea promovării unei culturi comune în domeniul juridic, judiciar și al statului de drept, precum și a aplicării consecvente și efective a instrumentelor juridice ale Uniunii privind recunoașterea reciprocă și garanțiile procedurale. O astfel de formare trebuie să ia în considerare în mod corespunzător dimensiunea de gen, să țină seama de nevoile specifice ale copiilor și persoanelor cu dizabilități, să fie orientată spre victime, dacă este cazul, și să acopere, în special, dreptul civil și penal și, după caz, dreptul administrativ, drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva terorismului și a radicalizării;
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera c
(c)  să faciliteze accesul efectiv la justiție pentru toți și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice, prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și prin promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale.
(c)  să faciliteze accesul efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți , punând accentul pe inegalități și discriminări indiferent de motiv, cum ar fi cele enumerate la articolul 21 din Cartă , și la căi de atac eficiente, inclusiv prin mijloace electronice (e-justiție ), prin promovarea unor proceduri civile și penale eficiente și , dacă este cazul, a unor proceduri administrative , precum și prin promovarea și sprijinirea drepturilor tuturor victimelor infracțiunilor, precum și a drepturilor procesuale ale persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale, acordând o atenție deosebită copiilor și femeilor.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
(ca)   să promoveze aplicarea practică a proiectelor de cercetare în materie de droguri, să sprijine organizațiile societății civile, să extindă baza de cunoștințe în domeniu și să dezvolte metode inovatoare de abordare a fenomenului noilor substanțe psihoactive și a traficului de ființe umane și de bunuri.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
2a.  În punerea în aplicare a tuturor acțiunilor sale, programul urmărește să sprijine și să promoveze, ca obiectiv orizontal, protecția egalității de drepturi și principiul nediscriminării consacrat la articolul 21 din Cartă.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027 este de [305 000 000] EUR în prețuri curente.
1.  În sensul punctului 17 [a se actualiza trimiterea, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional] din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027, care reprezintă principala referință pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale, este de 316 000 000 EUR în prețurile din 2018 (356 000 000 EUR în prețuri curente).
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Bugetul alocat acțiunilor legate de promovarea egalității de gen este indicat anual;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4
4.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.
4.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele stabilite în Regulamentul financiar.
2.  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele stabilite în Regulamentul financiar, în primul rând prin granturi pentru acțiuni, precum și prin granturi de funcționare anuale și multianuale. Această finanțare asigură o bună gestiune financiară, o utilizare prudentă a fondurilor publice, niveluri mai reduse ale sarcinii administrative pentru operatorul de program și pentru beneficiari, precum și accesibilitatea fondurilor programului pentru potențialii beneficiari. El poate utiliza sume forfetare, costuri unitare, rate forfetare, granturi „în cascadă” și sprijin financiar pentru părțile terțe. Cofinanțarea este acceptată în natură, cu posibilitatea unei derogări în cazul unei finanțări complementare limitate.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Tipul acțiunilor
Tipul acțiunilor
Acțiunile care contribuie la realizarea unui obiectiv specific menționat la articolul 3 pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament. În special, activitățile enumerate în anexa I sunt eligibile pentru finanțare.
Acțiunile care contribuie la realizarea unui obiectiv specific menționat la articolul 3 pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament. În special, activitățile următoare sunt eligibile pentru finanțare:
(1)   sensibilizarea, diseminarea informației pentru o mai bună cunoaștere a politicilor Uniunii și a dreptului Uniunii, inclusiv a dreptului material și procedural, a instrumentelor de cooperare judiciară, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a dreptului comparat și a standardelor europene și internaționale, cu un accent deosebit pe o mai bună înțelegere a domeniilor de drept multidisciplinare, transdisciplinare și interdisciplinare, cum ar fi comerțul și drepturile omului, precum și pe modalitățile de facilitare a soluționării litigiilor extrateritoriale;
(2)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, inclusiv organizațiile societății civile, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și accesul la justiție, și prin consolidarea încrederii reciproce, precum și prin schimbul de bune practici legate de o justiție în interesul copilului și promovarea și includerea perspectivei de gen în ansamblul sistemului judiciar;
(3)  cursuri de formare pentru judecători, avocați, procurori, poliție și alte persoane care lucrează în sistemul de justiție cu privire la provocările și obstacolele cu care se confruntă persoanele aflate într-o situație vulnerabilă, inclusiv copiii, minoritățile etnice, persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, victimele violenței bazate pe gen și ale altor forme de violență interpersonală și victimele traficului de persoane, precum și cu privire la modalitățile de asigurare a protecției corespunzătoare a victimelor infracțiunilor;
(4)  activități analitice și de monitorizare pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor obstacole întâlnite în calea bunei funcționări a unui spațiu european de justiție și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a dreptului și a politicilor Uniunii în statele membre, ținând seama, de asemenea, de efectele dreptului Uniunii asupra țărilor terțe;
(5)  activități care vizează o mai bună funcționare a unui spațiu european de justiție, inclusiv prin monitorizarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în statele membre și prin cercetarea modalităților de eliminare a obstacolelor care împiedică un acces universal, nediscriminatoriu și efectiv la justiție pentru toți;
(6)  inițiative care abordează disparitățile privind echilibrul de gen în rândul magistraților și al personalului din justiție din statele membre prin cursuri de formare adaptate femeilor din această profesie sau care vizează femeile și bărbații din această profesie, care să sensibilizeze cu privire la aspecte precum procentul scăzut al judecătorilor femei la nivelurile superioare ale sistemului judiciar sau necesitatea transparenței și a unor criterii obiective în timpul procedurilor de numire;
(7)  formarea părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile active în domeniul apărării victimelor infracțiunilor și al prezentării căilor de recurs, pentru o mai bună cunoaștere a politicilor și a dreptului Uniunii, inclusiv, printre altele, a dreptului material și procedural, a drepturilor fundamentale, a susținerii și a protejării victimelor infracțiunilor, a folosirii căilor colective de recurs și a jurisdicției universale, a utilizării instrumentelor de cooperare judiciară ale Uniunii, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a limbajului juridic și a dreptului comparat;
(8)  formarea multidisciplinară a personalului judiciar și a altor părți interesate relevante în domeniul dreptului penitenciar, al detenției și al gestionării penitenciarelor, pentru a înlesni diseminarea celor mai bune practici;
(9)  formarea multidisciplinară a personalului judiciar și a altor părți interesate relevante în domeniul justiției juvenile, pentru a pregăti și a promova aplicarea corectă a Directivei (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale;
(10)  dezvoltarea și întreținerea instrumentelor bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și din domeniul e-justiției pentru a îmbunătăți eficiența sistemelor judiciare și a cooperării acestora prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor, protecția vieții private și a datelor;
(11)  dezvoltarea capacităților rețelelor-cheie la nivel european și ale rețelelor judiciare europene, inclusiv ale rețelelor instituite prin dreptul Uniunii pentru a garanta aplicarea efectivă și respectarea dreptului Uniunii, pentru a promova și a dezvolta în continuare dreptul Uniunii, obiectivele și strategiile de politică ale Uniunii în domeniile programului;
(12)  sprijin structural oferit organizațiilor societății civile și altor părți interesate relevante active în domeniile vizate de program și consolidarea capacităților și formarea experților juridici care lucrează pentru aceste organizații, precum și pentru activități specifice ale acestor organizații, printre care activități de reprezentare, activități de creare de rețele, soluționarea litigiilor legate de încălcări ale democrației, ale statului de drept și ale drepturilor fundamentale, mobilizarea și educația publică, precum și furnizarea de servicii relevante;
(13)  o mai bună cunoaștere a programului și îmbunătățirea diseminării, a transferabilității și a transparenței rezultatelor sale și promovarea informării cetățenilor, inclusiv prin înființarea și sprijinirea birourilor de programe independente/rețelei naționale de contact;
(14)  studii comparative, cercetare, analize și sondaje, evaluări și studii de impact, elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul acordat din diferite programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază pro-rata].
1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri și să se evite sursele duble de fonduri indicând în mod clar sursele de finanțare pentru fiecare categorie de cheltuieli, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. [Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul acordat din diferite programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază pro-rata].
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera a
(a)  acestea au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;
(a)  acestea au fost evaluate corespunzător în cadrul unei cereri de propuneri aferente programului;
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 3
3.  Un grant de funcționare poate fi acordat, fără o cerere de propuneri, Rețelei Europene de Formare Judiciară pentru a acoperi cheltuielile asociate cu programul său permanent de lucru.
3.  Un grant de funcționare se acordă, fără o cerere de propuneri, Rețelei Europene de Formare Judiciară pentru a acoperi cheltuielile asociate cu programul său permanent de lucru.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17.
2.  Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act delegat. Respectivul act delegat se adoptă în conformitate cu articolul 14.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
1.  În anexa II sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.
1.  În anexă sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3. Datele colectate pentru monitorizare și raportare sunt, după caz, defalcate în funcție de gen, vârstă și categorie de personal.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Monitorizarea oferă, de asemenea, o metodă de evaluare a modului în care au fost abordate egalitatea de gen și combaterea discriminării în acțiunile programului.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 3
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele corecte referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace, cu precizie și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale. Comisia pune la dispoziție formate ușor de utilizat și oferă orientare și sprijin în special partenerilor și beneficiarilor care s-ar putea să nu dispună de personalul și resursele adecvate pentru a îndeplini cerințele de raportare.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1.  Evaluările se efectuează în timp util și pe baza unei documentații serioase pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor și pentru a monitoriza punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse în cadrul programului și realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3. Toate evaluările iau în considerare dimensiunea de gen și includ o analiză detaliată a bugetului programului dedicat activităților legate de egalitatea de gen.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea punerii în aplicare a programului.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 3
3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.
3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Evaluarea intermediară și cea finală a programului analizează, printre altele:
(a)  impactul perceput al programului asupra accesului la justiție, pe baza datelor calitative și cantitative culese la nivel european;
(b)  numărul și calitatea instrumentelor și mijloacelor elaborate prin acțiuni finanțate de program;
(c)  valoarea adăugată europeană a programului;
(d)  nivelul de finanțare în raport cu rezultatele obținute;
(e)  eventualele obstacole de ordin administrativ, organizatoric și/sau structural din calea unei puneri în aplicare mai bune, mai eficiente și mai efective a programului.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 4
4.  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
4.  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Grupul de experți consultați este echilibrat din perspectiva genului.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale privind valoarea adăugată europeană a programului, adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg, demonstrând astfel valoarea adăugată a Uniunii și contribuind la eforturile Comisiei de a colecta date în vederea consolidării transparenței bugetare.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 1
1.  Comisia este asistată de un comitet. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
1.  Comisia este asistată de un comitet. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și este asistat de organizațiile relevante ale societății civile și de cele care activează în domeniul drepturilor omului. Se garantează echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în comitet a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Anexa I
Anexa I
eliminată
Activitățile programului
Obiectivele specifice ale programului menționate la articolul 3 alineatul (2) vor fi urmărite în special prin sprijinirea următoarelor activități:
1.  sensibilizarea, diseminarea informației pentru o mai bună cunoaștere a politicilor Uniunii și a dreptului Uniunii, inclusiv a dreptului material și procedural, a instrumentelor de cooperare judiciară, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a dreptului comparat și a standardelor europene și internaționale;
2.  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă a dreptului civil și penal și a sistemelor juridice și judiciare ale statelor membre, inclusiv a statului de drept, precum și pentru consolidarea încrederii reciproce;
3.  activități analitice și de monitorizare25 pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor obstacole aflate în calea bunei funcționări a unui spațiu european de justiție și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a dreptului și a politicilor Uniunii în statele membre;
4.  formarea părților interesate relevante pentru o mai bună cunoaștere a politicilor și a dreptului Uniunii, inclusiv, printre altele, a dreptului material și procedural, a utilizării instrumentelor de cooperare judiciară ale UE, a jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a limbajului juridic și a dreptului comparat;
5.  dezvoltarea și întreținerea instrumentelor de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC) pentru îmbunătățirea eficienței sistemelor judiciare și a cooperării acestora prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv a interoperabilității transfrontaliere a sistemelor și aplicațiilor;
6.  dezvoltarea capacităților rețelelor-cheie la nivel european și ale rețelelor judiciare europene, inclusiv ale rețelelor instituite prin dreptul Uniunii pentru garantarea aplicării efective și a respectării dreptului Uniunii, pentru promovarea și dezvoltarea în continuare a dreptului Uniunii, a obiectivelor și a strategiilor de politică ale Uniunii în domeniile programului, precum și pentru susținerea organizațiilor societății civile care desfășoară activități în domeniile acoperite de program;
7.  o mai bună cunoaștere a programului și a îmbunătățirea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și promovarea informării cetățenilor, inclusiv prin înființarea și sprijinirea birourilor de programe/rețelei naționale de contact.
__________________
25 Aceste activități includ, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – partea introductivă
Anexa II
Anexă
Indicatori
Indicatori
Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:
Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori calitativi și cantitativi care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative și de a maximiza eficiența sistemelor judiciare. În acest scop, respectând în același timp drepturile legate de protecția vieții private și a datelor, se vor colecta și, dacă este cazul, vor fi defalcate date în funcție de sex, vârstă și categorie de personal în ceea ce privește următorii indicatori-cheie:
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – tabel
numărul magistraților și al personalului din justiție care a participat la activități de formare (inclusiv schimburi de personal, vizite de studiu, ateliere și seminare) finanțate prin program, inclusiv prin grantul de funcționare al Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN);
numărul magistraților și al personalului din justiție care a participat la activități de formare (inclusiv schimburi de personal, vizite de studiu, ateliere și seminare) finanțate prin program, inclusiv prin grantul de funcționare al Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN);
numărul angajaților și al membrilor organizațiilor societății civile care au participat la activități de formare;
numărul de schimburi de informații din sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS);
numărul de schimburi de informații din sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS);
numărul de cazuri și activități și nivelul de rezultate în materie de cooperare transfrontalieră, inclusiv prin recursul la instrumentele și procedurile informatice stabilite la nivelul Uniunii;
numărul de accesări din portalul e-justiție sau paginile acestuia, pe care se abordează tema nevoii de informații privind cazurile civile transfrontaliere;
numărul de persoane care au beneficiat de:
numărul de persoane care au beneficiat de:
(i)   activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;
(i)   activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;
(ii)   activități de sensibilizare, informare și diseminare.
(ii)   activități de sensibilizare, informare și diseminare.
(iia)  activități de consolidare a capacității destinate organizațiilor societății civile;
(iib)  activități legate de informarea cetățenilor cu privire la accesul la justiție;
(iic)  activități destinate judecătorilor cu privire la provocările în materie de litigii și la modul în care se aplică dreptul internațional privat și dreptul Uniunii în cauzele transfrontaliere sau multidisciplinare;
(iid)  activități de sensibilizare finanțate de program.
Acoperirea geografică a activităților finanțate de program
Evaluarea de către participanți a activităților la care au participat și a durabilității preconizate a acestora

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiilor competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0068/2019).


Stadiul dezbaterii privind viitorul Europei
PDF 167kWORD 72k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei (2018/2094(INI))
P8_TA(2019)0098A8-0427/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere ratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană, Protocolul adițional la acestea și versiunea revizuită a acestora,

–  având în vedere articolul 295 din TFUE,

–  având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 29 iunie 2016,

–  având în vedere Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava a celor 27 de state membre din 16 septembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona(6),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 și cele cinci documente de reflecție ulterioare (COM(2017)2025, COM(2017)0206, COM(2017)0240, COM(2017)0291, COM(2017)0315, COM(2017)0358),

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017,

–  având în vedere notificarea Regatului Unit din 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Economic și Social European cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei și alte aspecte din 6 iulie 2017(7),

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei - Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 din 12 mai 2017(8),

–  având în vedere diferitele contribuții ale parlamentelor naționale la Cartea albă a Comisiei și la documentele de reflecție privind viitorul Europei,

–  având în vedere discursul din 12 septembrie 2018 al președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii în 2018,

–  având în vedere discursul din 2017 al președintelui Comisiei Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și foaia sa de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică din 24 octombrie 2017 (COM(2017)0650),

–  având în vedere discursul de la Sorbona din 26 septembrie 2017 al președintelui Franței, Emmanuel Macron, intitulat „Inițiativa pentru Europa: o Europă suverană, unită și democratică”,

–  având în vedere summitul informal de la Tallinn al șefilor de stat sau de guvern ai UE din 29 septembrie 2017,

–  având în vedere Agenda liderilor adoptată la reuniunea Consiliul European din 19-20 octombrie 2017,

–  având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale din 17 noiembrie 2017 a Consiliului, Parlamentului și Comisiei,

–  având în vedere foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM) a Europei din 6 decembrie 2017 (COM(2017)0821) și în special propunerea de instituire a unui Fond Monetar European (COM(2017)0827), propunerea de integrare în cadrul juridic al Uniunii a dispozițiilor de fond ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (COM(2017)0824) și comunicarea privind un ministru european al economiei și finanțelor (COM(2017)0823),

–  având în vedere reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2017 și reuniunea liderilor și reuniunile la nivel înalt ale zonei euro care au avut loc în marja acesteia,

–  având în vedere scrisoarea din 20 decembrie 2017 din partea a 26 de parlamente naționale în numele a 20 de state membre, privind transparența procesului de luare a deciziilor în Consiliu,

–  având în vedere declarația din 10 ianuarie 2018 adoptată în cadrul summitului țărilor din sudul Uniunii Europene (Cipru, Franța, Grecia, Malta, Portugalia și Spania), intitulată „Bringing the EU forward in 2018”, precum și declarația privind viitorul Europei a țărilor Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia) la 26 ianuarie 2018 și declarația comună a miniștrilor de finanțe din Finlanda, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Suedia din 6 martie 2018,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2018, intitulată „O Europă care răspunde așteptărilor: opțiuni instituționale pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene” (COM(2018)0095),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei din 14 februarie 2018 privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European(9),

–  având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 23 februarie 2018,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la aplicarea dispozițiilor tratatului privind parlamentele naționale(11),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 din 2 mai 2018 (COM(2018)0322),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene din 2 mai 2018 (COM(2018)0325),

–  având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018,

–  având în vedere Raportul special al Ombudsmanului European referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului din 16 mai 2018,

–  având în vedere Declarația de la Meseberg din 19 iunie 2018,

–  având în vedere reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2018, intitulat „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere dezbaterile privind viitorul Europei cu șefii de stat sau de guvern, găzduite de Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri juridice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (A8-0427/2018),

A.  întrucât Uniunea Europeană este un exemplu de integrare supranațională fără egal care a adus prosperitate și bunăstare încă de la inovatoarea Declarație Schuman la 9 mai 1950; întrucât securitatea comună, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a bunăstării popoarelor sale s-au aflat în centrul aspirațiilor și acțiunilor sale;

B.  întrucât libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a persoanelor, moneda unică, programul Erasmus, politicile regionale, agricole și de coeziune și programul Orizont 2020 sunt realizările fundamentale ale Uniunii, printre multe altele, care contribuie la bunăstarea cetățenilor europeni; întrucât Uniunea trebuie să dispună de competențele și resursele adecvate pentru a face față provocărilor secolului 21;

C.  întrucât, în ultimii ani, Uniunea s-a confruntat cu numeroase crize care i-au pus la încercare robustețea și capacitatea de a acționa hotărât și unitar;

D.  întrucât în perioada 2014-2017 au fost puse în aplicare politici monetare și macroeconomice mai echilibrate din punct de vedere social și mai eficace, precum politicile non-standard ale Băncii Centrale Europene, flexibilitatea Pactului de stabilitate și de creștere și Planul de investiții pentru Europa, care au contribuit la redresarea economică și socială a UE;

E.  întrucât, deși Europa a reușit să limiteze anvergura celor mai critice momente ale crizei economice și, parțial, să le și depășească, sunt în continuare necesare reforme importante și urgente în domeniul guvernării economice în general și în zona euro în special, precum și în ceea ce privește consolidarea pieței unice și redresarea și dezvoltarea standardelor sociale ale statului social european;

F.  întrucât, având în vedere numeroasele probleme interne și externe actuale și viitoare cu care se confruntă Uniunea într-un mediu global instabil și parțial ostil, în special cele privind migrația, declinul demografic, terorismul, securitatea, schimbările climatice, menținerea ordinii multilaterale mondiale, finalizarea UEM, globalizarea, comerțul internațional liber, echitabil și bazat pe norme, afacerile externe și apărarea, dezvoltarea pilonului social și combaterea populismului anti-UE, a intoleranței și xenofobiei, UE ar trebui să promoveze printre membrii săi un spirit de cooperare și solidaritate pe baza articolelor 2 și 3 din TUE și pe baza Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar obiectivul consacrat de Tratatul de la Lisabona de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei ar trebui să continue să inspire acțiunile întreprinse de Uniune în vederea consolidării integrării europene și rezolvării efective acestor probleme;

G.  întrucât Parlamentul este foarte îngrijorat de ascensiunea mișcărilor populiste, xenofobe și antieuropene în întreaga Europă; întrucât Uniunea și statele sale membre trebuie să își accentueze eforturile pentru a apăra și a promova valorile democratice, principiile de bază și obiectivele integrării europene;

H.  întrucât referendumul din Regatul Unit din iunie 2016 care a condus la notificarea din partea Regatului Unit de la 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană a intensificat dezbaterea privind viitorul Uniunii; întrucât negocierile aferente preconizatei retrageri a Regatului Unit din UE au arătat nivelul ridicat de interdependență a statelor membre și măsura în care ne bazăm cu toții pe instrumente și politici comune, precum și costurile oricărei retrageri;

I.  întrucât intensificarea dezbaterii privind viitorul Europei se reflectă, în afara rezoluțiilor Parlamentului privind viitorul Europei din 16 februarie 2017, în Declarația și foaia de parcurs de la Bratislava, în Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei, în Declarația de la Roma, în Agenda liderilor adoptată de Consiliul European în octombrie 2017, precum și în diverse contribuții individuale sau în grup ale statelor membre, ale Comitetul Economic și Social European și ale Comitetului Regiunilor, precum și în dezbaterile în plen din Parlamentul European cu șefii de stat sau de guvern privind viitorul Europei, în reuniunile comisiilor interparlamentare și în organizarea de dialoguri cu cetățenii și de consultări cu diverse instituții, organisme și state membre;

J.  întrucât sondajul Parlametru realizat între 8 și 26 septembrie 2018 arată că 62 % dintre respondenți consideră că statutul de membru al țărilor lor este un lucru bun și că 68 % dintre respondenți consideră că țara lor a beneficiat de statutul său de membru al UE, cel mai ridicat rezultat măsurat din 1983;

K.  întrucât valorile și principiile care stau la baza Uniunii definesc un cadru cu care orice cetățean european se poate identifica, indiferent de diferențele politice sau culturale legate de identitatea națională;

L.  întrucât viitoarele alegeri pentru Parlamentul European oferă o ocazie de a face bilanțul dezbaterii privind viitorul Europei, având în vedere și principalele priorități instituționale ale Parlamentului European, ale Comisiei și ale Consiliului pentru noul mandat;

M.  întrucât UE traversează o perioadă deosebit de importantă în procesul său de construcție, dată fiind natura și dimensiunea problemelor cu care se confruntă, și întrucât acestea nu pot fi rezolvate decât printr-o colaborare mai strânsă și printr-o mai bună integrare și solidaritate între statele membre, profitând pe deplin de dispozițiile actuale ale Tratatului de la Lisabona și, ulterior, prin revizuirea tratatelor în vederea îmbunătățirii procesului decizional instituțional și a asigurării unui echilibru adecvat între competențe;

N.  întrucât reformele instituționale ar trebui să aibă în vedere procese mai democratice de luare a deciziilor, sporind transparența procesului decizional și responsabilitatea Uniunii și a instituțiilor sale; întrucât, având în vedere aceste obiective, este adecvat și oportun să se promoveze o participare civică semnificativă la proiectul european, să se organizeze consultări și să se promoveze dialoguri periodice cu cetățenii și cu asociațiile reprezentative, în conformitate cu cerințele articolului 11 din TUE;

O.  întrucât Uniunea are nevoie de o structură guvernamentală mai puternică, cu un control democratic sporit al Parlamentului European, pentru a face față dificultăților actuale și viitoare; întrucât transparența și integritatea instituțiilor și organelor UE sunt esențiale pentru a întări încrederea cetățenilor;

P.  întrucât declarația comună franco-germană de la Meseberg conține o serie de reflecții și propuneri de întărire a cooperării europene, în special în domeniul guvernanței economice;

Q.  întrucât promovarea unei dimensiuni europene a culturii și educației este esențială pentru consolidarea cetățeniei europene, ținând seama de faptul că Uniunea se confruntă cu un deficit de cunoaștere care face generațiile mai tinere să considere realizările Uniunii ca de la sine înțelese;

1.  reamintește că rezoluțiile Parlamentului din 16 februarie 2017 privind viitorul Europei au subliniat importanța cadrului instituțional unic și a metodei comunitare și au sugerat mai multe propuneri și inițiative de o importanță deosebită pentru integrarea europeană, care pot contribui la construirea viitorului Europei;

2.  subliniază că Uniunea trebuie să ia măsuri de răspuns la problemele legate de viitorul său printr-o mai profundă și mai bună integrare politică, cu respectarea deplină și promovarea drepturilor omului, a valorilor fundamentale și democratice și prin colaborare; subliniază că cetățenii doresc o Europă care le protejează drepturile, bunăstarea și modelul social pe baza suveranității comune, ceea ce necesită o integrare politică pe măsură; invită șefii de stat și de guvern să urmeze această cale într-un nou spirit de solidaritate și de colaborare;

3.  subliniază că șefii de stat și de guvern care au luat cuvântul în plen în timpul dezbaterilor privind viitorul Europei au recunoscut că este necesar să se facă față problemelor viitorului și să se facă mai bine ceea ce poate fi realizat doar împreună;

4.  își reafirmă convingerea că integrarea diferențiată trebuie să rămână deschisă tuturor statelor membre și să continue să acționeze ca o metodă de integrare și solidarizare europeană mai profundă, care nu trebuie confundată cu ideea Europei à la carte; insistă asupra nevoii de a evita orice percepție referitoare la crearea unei apartenențe de prim rang și de rangul doi în cadrul Uniunii în dezbaterea actuală privind integrarea diferențiată;

5.  reamintește că integrarea diferențiată nu ar trebui să fie un mod de a reduce integrarea politică;

6.  subliniază că criza a generat un dezechilibru între principalele instituții ale Uniunii și că Consiliul European își exercită propria inițiativă politică în detrimentul dreptului de inițiativă al Comisiei și întărește metoda interguvernamentală; consideră, cu toate acestea, că metoda comunitară este cea mai potrivită pentru funcționarea Uniunii; reamintește numeroasele rezoluții adoptate de Parlament în această privință și își reiterează solicitarea adresată Consiliului European de a respecta pe deplin limitele competențelor sale, așa cum sunt consacrate, în special, în articolul 15 din TUE;

7.  reafirmă că unanimitatea pe care o solicită tratatele în anumite chestiuni fundamentale, reprezintă un obstacol aproape insurmontabil în momente și decizii importante și susține, prin urmare, în ceea ce privește procedurile de luare a deciziilor, principiul votului cu majoritate calificată (VMC) în Consiliu și, în materie de legiferare, utilizarea procedurii legislative ordinare în toate domeniile în care acest lucru este posibil; reamintește că, în temeiul tratatelor actuale, acest lucru poate fi realizat prin utilizarea diferitelor clauze-pasarelă sau, în cazul unei cooperări consolidate, prin utilizarea articolului 333 din TFUE;

8.  salută în acest sens anunțul făcut de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și din 12 septembrie 2018 referitor la intenția de a propune utilizarea VMC în Consiliu în unele domenii de politică, însă regretă că regulamentul privind CFM nu se numără printre subiectele enumerate;

9.  salută în special faptul că Comisia a propus să se utilizeze votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) în ceea ce privește pozițiile referitoare la drepturile omului în cadrul forurilor internaționale, deciziile de stabilire a unor regimuri de sancțiuni și deciziile de a lansa sau de a pune în practică misiuni civile în situații de criză în străinătate, având în vedere importanța accelerării procesului decizional și a eficientizării acestuia, precum și necesitatea ca Uniunea să aibă o abordare unitară;

10.  își reiterează propunerea de a transforma Consiliul într-o adevărată cameră legislativă pe picior de egalitate cu Parlamentul, așa cum a schițat în rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona și de a îmbunătăți transparența procesului său de luare a deciziilor; subliniază, în acest context, raportul special al Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ al Consiliului și scrisoarea delegațiilor la COSAC din 20 decembrie 2017 care solicită o mai mare transparență a procesului decizional, mai ales din partea Consiliului și a organismelor informale, cum ar fi Eurogrupul, în concordanță cu cererile similare formulate de Parlament în această privință;

11.  consideră că există diferite posibilități pentru a conferi mai multă flexibilitate Comisiei prin adaptarea structurii și a metodelor de lucru ale colegiului comisarilor, de exemplu prin numirea unor vicepreședinți responsabili pentru un grup de politici sau prin numirea unor comisari de rang superior, respectiv inferior;

12.  Reamintește că, deși Parlamentul nu dispune de un drept oficial de inițiativă legislativă în baza tratatelor actuale, acesta poate solicita Comisiei să prezinte orice propunere adecvată privind aspecte care, în opinia sa, necesită un act al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor și reamintește Comisiei, în conformitate cu articolul 10 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(12), obligația de a acorda o atenție promptă și detaliată cererilor de propuneri pentru acte ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că acest acord interinstituțional conține și dispoziții privind programarea anuală și multianuală interinstituțională, care oferă Parlamentului un instrument suplimentar de orientare a agendei legislative;

13.  reamintește propunerea sa potrivit căreia, în cazul unei posibile revizuiri viitoare a tratatelor, dreptul de inițiativă legislativă să fie atribuit și Parlamentului European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE;

14.  insistă asupra necesității de a întări dreptul de control al Parlamentului și de a acorda Parlamentului puteri specifice reale și clar delimitate;

15.  ia act de raportul din 10 iulie 2018 al Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, prezentând recomandări privind un nou mod de lucru în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea; întrucât multe dintre aceste recomandări au fost deja subliniate de Parlament, în special în ceea ce privește rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii și reforma dorită a sistemului de avertizare timpurie; reamintește că Grupul operativ a constatat că există valoare adăugată europeană în toate domeniile existente ale activității UE și, prin urmare, nu a identificat nicio competență sau domeniu de politică prevăzut în tratat care ar trebui să reintre definitiv, integral sau parțial, în sfera de competență a statelor membre;

16.  salută recomandările diferitelor instituții care solicită un rol mai activ al parlamentelor naționale, în special în ceea ce privește controlul acțiunilor guvernelor lor în instituțiile europene; reamintește, de asemenea, rolul fundamental al autorităților locale și în special al parlamentelor regionale cu competențe legislative;

17.  subliniază importanța cooperării la nivel interinstituțional, care a primit un nou cadru prin acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, respectând în același timp prerogativele fiecărei instituții, așa cum sunt consacrate în tratate, și subliniază că simplificarea este un exercițiu în desfășurare cu scopul de a facilita înțelegerea proceselor și a procedurilor la nivelul UE, pentru a se asigura că se iau în considerare opiniile tuturor părților interesate relevante și, în ultimă instanță, pentru a facilita participarea cetățenilor la activitățile Uniunii Europene;

18.  salută Proclamația comună privind Pilonul european al drepturilor sociale, semnată de Consiliu, Parlament și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg; subliniază că competențele și instrumentele necesare pentru realizarea pilonului sunt deținute în principal de autoritățile locale, regionale și naționale, precum și de partenerii sociali și de societatea civilă, iar Semestrul european oferă un cadru pentru urmărirea performanțelor statelor membre în această privință; reamintește, în acest context, și că dialogul social s-a dovedit a fi un instrument indispensabil pentru îmbunătățirea elaborării politicilor și a legislației UE și pentru creșterea legitimității sociale a acestora;

19.  constată lipsa caracterului obligatoriu al Pilonului social, care nu poate, ca atare, să schimbe orientarea UE de la politicile macroeconomice, piața internă și politica fiscală la obiectivele de politică socială; subliniază că clauza socială orizontală consacrată la articolul 9 din TFUE impune Uniunii să acorde atenția cuvenită impactului pe care legislația UE îl are asupra standardelor sociale și asupra ocupării forței de muncă, cu o consultare corespunzătoare a partenerilor sociali;

20.  subliniază că protecția mediului trebuie să devină o prioritate de prim rang pentru UE, având în vedere degradarea actuală a mediului și că aceasta trebuie integrată în toate politicile și acțiunile Uniunii; subliniază că UE ar trebui să ia măsuri eficace pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în amestecul energetic și economiile de energie la nivelurile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris;

21.  solicită iar statelor membre să semneze și să ratifice Carta socială europeană revizuită și Convenția europeană de securitate socială (ETS nr. 78);

22.  subliniază importanța continuării procesului de aprofundare și completare a uniunii economice și monetare (UEM) pentru a contribui la menținerea stabilității monedei unice și la o mai mare convergență economică, fiscală și a politicilor privind piața forței de muncă, precum și a standardelor sociale între statele membre; reiterează că, cu excepția clauzei de neparticipare a Danemarcei, fiecare stat membru este obligat să adopte moneda euro; sprijină măsurile suplimentare pentru dezvoltarea Mecanismului european de stabilitate (MES);

23.  subliniază, în acest sens, că este nevoie de un angajament politic ferm, de o administrare eficientă și de o responsabilitate democratică la nivel european și național, în special de exercitarea unui control parlamentar în diferitele etape ale semestrului european atât de către Parlamentul European, cât și de către parlamentele naționale, pentru a asigura guvernanței economice și financiare a zonei euro o legitimitate socială, economică și democratică sporită și pentru a îmbunătăți monitorizarea recomandărilor Uniunii;

24.  reamintește punctul său de vedere, formulat în Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibilele evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene, că politica fiscală și economică ar trebui să devină o „competență partajată” între Uniune și statele membre;

25.  ia act de convergența pozițiilor adoptate de Franța și Germania cu privire la ideea unei capacități bugetare pentru zona euro; își reiterează opinia că o astfel de capacitate trebuie dezvoltată în cadrul UE;

26.  ia act de propunerea Comisiei de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor și discută noi instrumente bugetare care vizează stabilizarea;

27.  ia act de propunerea Comisiei privind un Program de sprijin pentru reforme; subliniază că este important să nu se slăbească puterile de codecizie și de supraveghere ale Parlamentului privind utilizarea fondurilor UE; este preocupat de faptul că, în perioada 2011-2017, nu au fost puse în aplicare pe deplin decât 9 % dintre recomandările specifice fiecărei țări; ia act de mecanismul de convergență, care va stimula și ajuta statele membre din afara zonei euro să pună în aplicare reformele și să îndeplinească criteriile necesare introducerii monedei euro prin politici fiscale și economice sustenabile;

28.  salută viitorul program InvestEU și subliniază că fondul ar trebui să reducă în continuare deficitul de investiții în UE; sprijină investițiile în bunuri tangibile și intangibile, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a stimula creșterea, investițiile și ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), întreprinderilor cu capitalizare mică și medie și întreprinderilor sociale, contribuind astfel la creșterea bunăstării și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziune economică, socială și teritorială în Uniune;

29.  ia act de Comunicarea Comisiei privind un ministru european al economiei și finanțelor; subliniază faptul că contopirea funcțiilor de vicepreședinte al Comisiei responsabil cu afaceri economice și de președinte al Eurogrupului ar putea îmbunătăți responsabilitatea parlamentară la nivel european;

30.  consideră că viitorul buget al UE ar trebui să promoveze valoarea adăugată europeană în ceea ce privește impactul socioeconomic, să sprijine modernizarea politicilor UE, să asigure finanțarea necesară pentru a face față noilor probleme și să continue să contribuie la convergența economică și socială și la coeziunea dintre statele membre și din interiorul acestora, astfel încât să crească solidaritatea, stabilitatea, egalitatea europeană și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în lumina angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, să asigure respectarea și promovarea valorilor fundamentale prevăzute la articolele 2 și 3 din TUE și să fie dotat cu noi resurse proprii, ținând seama de lucrările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

31.  salută faptul că propunerea Comisiei privind resursele proprii introduce noi resurse proprii reale, conform solicitărilor Parlamentului, dar regretă că nu au fost introduse alte surse posibile de venit; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Comisiei privind CFM pentru perioada 2021-2027, deoarece din aceasta lipsește un angajament financiar pentru a face față problemelor cu care UE se confruntă în prezent, precum și celor care se prefigurează; regretă poziția adoptată de unele state membre care refuză să furnizeze UE mai multe resurse, în pofida recunoașterii unanime a necesității de a face față noilor probleme și responsabilități și, prin urmare, a nevoii de resurse financiare suplimentare; subliniază că cheltuielile de la nivelul UE pot contribui la economisirea la nivel național prin evitarea duplicării și prin intermediul economiilor de scară;

32.  subliniază importanța asigurării creșterii convergenței economice și sociale în cadrul procesului semestrului european; recunoaște importanța creării Pilonului european al drepturilor sociale; constată că semestrul european a fost consolidat și raționalizat, dar subliniază că o mai bună implicare a parlamentelor naționale ar contribui la îmbunătățirea asumării responsabilității la nivel național, ceea ce ar conduce la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, îmbunătățind astfel procesul semestrului european; observă că este în primul rând responsabilitatea statelor membre să aleagă politici fiscale și economice adecvate și sustenabile;

33.  regretă faptul că, până în prezent, nu a existat nicio monitorizare practică în ceea ce privește solicitarea sa de a adopta un cod de convergență - care urmează să fie adoptat prin codecizie - în vederea creșterii eficienței coordonării politicilor economice; reamintește, în plus, deși recunoaște că semestrul european a fost deja raționalizat, că Parlamentul a solicitat încheierea unui acord interinstituțional pentru a conferi Parlamentului un rol mai important în semestrul european; reamintește, în acest context, propunerea sa, reflectată în special în rezoluția sa privind punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale, potrivit căreia calendarele bugetare de la nivel național și european trebuie să fie mai bine coordonate pe parcursul întregului proces, în vederea implicării într-o mai mare măsură a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în semestrul european;

34.  subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că finalizarea uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie continuată, la fel ca și măsurile care vizează reducerea riscurilor;

35.  salută propunerile de combatere a spălării banilor prezentate de Comisie în contextul revizuirii Sistemului european de supraveghere financiară (SESF); încurajează Consiliul să finalizeze negocierile legislative cu Parlamentul înainte de sfârșitul actualei legislaturi, deoarece politicile de combatere a spălării banilor trebuie consolidate pentru a evita în viitor situațiile în care instituțiile financiare facilitează în mod activ spălarea banilor;

36.  invită Comisia, susținută de autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne și să contribuie la garantarea protecției consumatorilor; consideră că una dintre principalele priorități ale Comisiei ar trebui să fie asigurarea aplicării efective a legislației UE;

37.  solicită Comisiei să acorde prioritate regulamentelor, mai degrabă decât directivelor, ca instrument legislativ pentru legislația privind uniunea bancară și serviciile financiare, acolo unde este nevoie și după caz, pentru a evita fragmentarea și situația în care autoritățile de supraveghere sunt nevoite să se confrunte cu diferite regimuri naționale;

38.  accentuează nevoia urgentă de a finaliza uniunea piețelor de capital; subliniază că piețele de capital bine integrate și active completează uniunea bancară, datorită contribuției pe care o aduc partajării private a riscurilor, ceea ce ajută la creșterea convergenței economice și la atenuarea viitoarelor șocuri, putând determina o mai bună alocare a fondurilor acolo unde este necesar; solicită efectuarea unui studiu complet privind cadrul cel mai adecvat pentru a ține cont mai bine de evoluția rapidă a serviciilor financiare; subliniază faptul că un acces mai bun la surse suplimentare de finanțare ar fi deosebit de util pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, promovând creșterea lor solidă și dezvoltarea lor durabilă;

39.  salută eforturile depuse până în prezent și consideră că este necesară continuarea revizuirii cuprinzătoare a legislației existente în materie de TVA; subliniază necesitatea de a intensifica lupta împotriva fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale; ia act de activitatea Comisiei în domeniul impozitării echitabile a economiei digitale;

40.  invită toate instituțiile și organismele UE, inclusiv Comisia, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și mecanismul unic de supraveghere, să depună și mai multe eforturi de comunicare pentru a-și explica mai bine activitatea și pentru a îmbunătăți informațiile puse la dispoziția cetățenilor UE;

41.  subliniază că Europa este și ar trebui să continue să fie o forță pozitivă în lume prin promovarea valorilor sale, a multilateralismului și a dreptului internațional; reamintește că Uniunea și statele sale membre contribuie în cea mai mare măsură la ajutorul internațional pentru dezvoltare;

42.  salută decizia Consiliului de instituire a cooperării structurate permanente (PESCO), a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și a Fondului european de apărare (FEA) ca pași importanți pentru o politică de apărare comună și ia act de propunerile anumitor state membre privind un Consiliu de Securitate al UE și o inițiativă europeană de intervenție; reamintește solicitarea sa de înființare a unui Consiliu permanent al miniștrilor apărării, prezidat de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și subliniază importanța unei responsabilități democratice adecvate pentru deciziile luate în acest domeniu și necesitatea unei cooperări consolidate între Parlamentul European și parlamentele naționale în această privință;

43.  salută consolidarea mecanismului european de protecție civilă și solicită încă o dată crearea unui corp european de protecție civilă, întrucât tratatele existente reprezintă o bază pertinentă în acest scop;

44.  reamintește că Uniunea se află în curs de aderare la Convenția europeană a drepturilor omului; solicită includerea dispozițiilor Tratatului Euratom în TUE și TFUE;

45.  regretă absența unui acord între statele membre cu privire la prioritățile și punerea în aplicare a unei politici în domeniul imigrației cuprinzătoare la nivelul UE, care ar permite organizarea și reglementarea fluxurilor migratorii, controlul mai eficient al frontierelor externe ale UE, cooperarea cu țările de origine și de tranzit și garantarea respectării drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil, printre alte obiective; subliniază că trebuie depășite contradicțiile evidente între interesele exprimate de statele membre, precum și nemulțumirile exprimate de cetățeni pentru a nu periclita proiectul de integrare europeană, care suferă ca rezultat direct al instrumentalizării problemei migrației de către partidele eurosceptice;

46.  își reiterează poziția privind revizuirea sistemului Dublin; subliniază, de asemenea, importanța consolidării parteneriatului său cu Africa și ia act de Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 intitulată „Îmbunătățirea căilor legale către Europa: o parte indispensabilă a unei politici echilibrate și globale privind migrația” (COM(2018)0635);

47.  subliniază importanța politicii agricole comune (PAC) sprijinită de un buget bine finanțat; reamintește importanța centrală a PAC în istoria Uniunii; constată rolul fundamental pe care îl joacă în asigurarea unor regiuni rurale dinamice și a unei aprovizionări sigure cu alimente; constată că viitoarea reformă a PAC este o oportunitate pentru a consolida îndeplinirea obiectivelor acesteia; scoate în evidență faptul că PAC este una dintre cele mai vechi politici și trebuie să rămână și una dintre cele mai importante și mai integrate politici; subliniază că ea va continua să contribuie la construirea viitorului Europei printr-o mai bună integrare, conservare a mediului și siguranță și securitate alimentară pentru cetățenii Uniunii; observă că politicile agricole și de dezvoltare rurală au un potențial ridicat din punct de vedere al producerii de bunuri publice; subliniază că agricultura europeană joacă un rol vital în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a lumii și în asigurarea de locuri de muncă pentru 46 milioane de persoane; subliniază rolul jucat de PAC în menținerea sănătății și a stării și calității solului, a apei și a altor resurse naturale; subliniază rolul esențial al agriculturii în contextul priorităților Uniunii de a reduce efectul schimbărilor climatice și de a promova o dezvoltare durabilă; subliniază că este important ca PAC să fie reformată și finanțată în mod corespunzător pentru a răspunde la numeroasele probleme cu care Uniunea va trebui să se confrunte în viitor; subliniază că PAC nu vizează numai activitățile agricole și fermierii, ci și sprijinirea și dezvoltarea comunităților rurale mai mari în care aceștia operează;

48.  subliniază că politica comercială comună trebuie să rămână un pilon fundamental al politicii externe a Uniunii, dat fiind faptul că are implicații directe asupra vieților cetățenilor, și că trebuie să sprijine Uniunea să se adapteze la noul său rol într-o lume în care coexistă mai mulți actori majori la nivel mondial; îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să coopereze în următoarele domenii:

   a) consolidarea politicii comerciale comune prin integrarea acesteia în cadrul de politici mai larg; asumarea rolului de lider în politica comercială mondială la nivel multilateral și bilateral;
   b) asumarea poziției de lider în apărarea unui sistem comercial mondial deschis, bazat pe reguli, echitabil și durabil, orientat către dezvoltare, garantarea faptului că întreprinderile din UE pot funcționa la nivel mondial într-un cadru care asigură condiții egale, norme previzibile, concurență echitabilă și obligații definite, care ar trebui să includă o colaborare constructivă cu privire la o poziție comună a Uniunii în cadrul negocierilor interguvernamentale ale ONU referitoare la răspunderea pentru încălcări ale drepturilor omului, precum și promovarea responsabilității întreprinderilor și a obligației de diligență în cadrul lanțurilor de aprovizionare și de producție;
   c) informarea completă și imediată a Parlamentului cu privire la negocieri și la mandatul Consiliului, precum și de-a lungul întregului proces de punere în aplicare a acordurilor internaționale, cu scopul de a veghea ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite competențele și prerogativele; simplificarea și scurtarea proceselor de negociere și consolidarea controlului Parlamentului pe întreaga durată a acestora; creșterea transparenței față de cetățenii UE prin publicarea înainte de începerea negocierilor a directivelor de negociere (a mandatelor) pentru acordurile comerciale; respectarea deplină a dispozițiilor tratatului și a jurisprudenței recente a UE, conform căreia politica comercială comună este o competență exclusivă a Uniunii;
   d) includerea sistematică în acordurile comerciale de capitole privind comerțul digital, IMM-urile, dispoziții obligatorii și executorii privind comerțul și dezvoltarea durabilă, precum și privind egalitatea de gen, și asumarea unui rol de lider în aceste domenii în cadrul discuțiilor multilaterale; apărarea confidențialității datelor cetățenilor UE;
   e) consolidarea coerenței politicii comerciale comune cu PESC, politica europeană de dezvoltare și politica privind clima, în vederea garantării valorilor și obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din TUE și la articolele 21, 207 și 208 din TFUE, cu respectarea deplină a Consensului european privind dezvoltarea;

49.  consideră că Uniunea ar trebui să continue să promoveze comerțul internațional, apărând în același timp standardele sociale, de mediu și în domeniul muncii; atrage atenția cu privire la războaiele comerciale, care generează doar perdanți și cresc tensiunile politice și de securitate;

50.  reamintește că, potrivit articolului 17 alineatul (7) din TUE, „ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei”; subliniază hotărârea sa de a continua procesul care presupune desemnarea de Spitzenkandidaten (candidați „cap de listă”) pentru alegerea viitorului președinte al Comisiei și salută sprijinul Comisiei și al anumitor state membre în acest sens; subliniază că, în procesul de învestitură a președintelui Comisiei, este extrem de important să aibă loc consultări adecvate cu Parlamentul, deoarece după alegeri acesta va determina candidatul care poate fi sprijinit de majoritatea membrilor care îl compun și va transmite Consiliului European rezultatul deliberărilor sale interne; reamintește că candidatul trebuie să fi fost desemnat „cap de listă” de către unul dintre partidele politice europene și că trebuie să fi candidat pentru postul de președinte al Comisiei în perioada premergătoare alegerilor europene; consideră că această practică și-a dovedit meritele, întărind legitimitatea socială a alegerilor europene și rolul supranațional al Parlamentului European ca exponent al cetățeniei europene și al democrației europene; atrage din nou atenția asupra faptului că, în procedura de învestire a președintelui Comisiei, Parlamentul European este gata să respingă orice candidat care nu a fost desemnat cap de listă în perioada premergătoare alegerilor europene;

51.  regretă tentația frecventă și răspândită de a atribui Bruxelles-ului deciziile nepopulare și de a degreva autoritățile naționale de responsabilitățile și politicile proprii, dat fiind faptul că această atitudine nedreaptă și oportunistă dăunează Europei, promovează sentimentele antieuropene și naționalismul și discreditează instituțiile UE; consideră, în plus, că atribuirile false sunt contrare imperativului de responsabilitate a acțiunii guvernamentale; subliniază că implementarea și aplicarea corespunzătoare a legislației UE sunt esențiale pentru realizarea politicilor Uniunii și pentru promovarea încrederii reciproce între Uniune, statele membre și cetățeni și își exprimă îngrijorarea față de acțiunile statelor membre care nu acționează în mod deliberat în acest fel;

52.  subliniază nevoia unei evaluări mai riguroase a consecințelor sociale și de mediu ale politicilor UE, ținând seama și de costul lipsei legislației la nivel european (așa-numitul „cost al non-Europei”);

53.  subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită dreptului administrativ al UE, așa cum se arată în rezoluția sa din 9 iunie 2016 care face apel la o administrație a Uniunii Europene deschisă, eficientă și independentă(13);

54.  subliniază necesitatea de a consolida spațiul public european ca zonă democratică supranațională; subliniază faptul că problemele majore cu care se confruntă Europa trebuie abordate și discutate dintr-o perspectivă europeană și nu doar dintr-una națională și aplicând pe deplin dispozițiile articolelor 10 și 11 din TUE; subliniază că, din acest motiv, democrația europeană trebuie să accentueze dimensiunea europeană a obiectivelor și problematicii sale, promovând, în același timp, o cetățenie întemeiată pe valorile comune ale Uniunii Europene, însoțită de o educație instituțională europeană extinsă și de un cadru societal deliberativ, mai participativ, precum și o campanie mai europeană și mai puțin națională pentru următoarele alegeri europene din 2019;

55.  salută abordarea adoptată de Uniune în cadrul negocierilor privind retragerea în bune condiții a Regatului Unit din Uniunea Europeană și subliniază unitatea remarcabilă de care au dat dovadă instituțiile UE și statele membre; constată că experiența acumulată în cadrul negocierilor a demonstrat caracterul extrem de complex al acestor decizii;

56.  subliniază încă o dată că nici suveranitatea națională, nici principiul subsidiarității nu pot justifica sau legitima refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care au inspirat redactarea articolelor introductive din tratatele europene și la care toate statele membre au subscris de bună voie și pe care s-au angajat să le respecte; subliniază, de asemenea, că susținerea acestor valori este esențială pentru coeziunea proiectului european, pentru respectarea drepturilor tuturor europenilor și pentru încrederea reciprocă între statele membre; solicită din nou Comisiei să prezinte rapid o propunere care să pună în aplicare Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

57.  reamintește că, potrivit Curții de Justiție (cauzele conexate C-8/15 P până la C-10/15 P(14)), instituțiile europene sunt obligate să respecte și să susțină dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a UE chiar și atunci când acționează în afara cadrului juridic al UE;

58.  reiterează că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, este necesară o reflecție asupra modului în care ar putea fi reformat sistemul bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și asupra modului de a se garanta că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât este necesar pentru îndeplinirea obiectivele politicilor Uniunii și pentru asigurarea responsabilității; consideră că trebuie întărită condiționalitatea prealabilă a politicilor, acolo unde este necesar, fără a pune în pericol operaționalitatea programelor, cu scopul de a garanta o gestiune financiară bună și eficientă a execuției cheltuielilor Uniunii;

59.  subliniază importanța axării în special pe utilizarea mai eficientă a finanțării și pe mecanismele democratice de control bugetar ale UE; solicită tuturor instituțiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate; consideră, în acest context, că procedura de descărcare de gestiune este un instrument indispensabil de asigurare a responsabilității democratice față de cetățenii Uniunii și reamintește dificultățile întâmpinate în mod repetat care au fost generate de lipsa cooperării din partea Consiliului; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții; subliniază că nu ar trebui să existe excepții de la această abordare;

60.  atrage atenția asupra fenomenului corupției, care are consecințe financiare semnificative și care reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice; subliniază importanța protecției banilor contribuabililor UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

61.  reafirmă că, având în vedere stadiul actual al proiectului de integrare, UE trebuie să epuizeze toate căile posibile pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Tratatului de la Lisabona; atrage atenția că o revizuire ulterioară a tratatelor ar trebui să fie efectuată în urma convocării unei convenții - care să garanteze includerea prin reprezentanții ce fac parte din ea și să asigure o platformă de reflecție și de colaborare cu părțile interesate și cu cetățenii - cu scopul de a discuta și de a trage concluzii în urma diverselor contribuții ale instituțiilor și altor organisme ale Uniunii la procesul de reflecție privind viitorul Europei și pe baza propunerilor prezentate de șefii de stat sau de guvern, de parlamentele naționale și de societatea civilă, precum și în urma consultării cetățenilor;

62.  subliniază că procesul de reflecție asupra viitorului Europei a început deja pe baza diferitele poziții adoptate de Parlament, Consiliul European și Comisia privind reforma UE; regretă că, în pofida acestor poziții, au fost prevăzute doar reforme marginale; subliniază că, odată ce noul Parlament și noua Comisie sunt instalate, ar trebui să valorifice activitățile realizate în mandatele precedente și să înceapă să lucreze de la propunerile prezentate;

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.
(2) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.
(3) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
(4) JO C 252, 18.7.2018, p. 201.
(5) JO C 252, 18.7.2018, p. 235.
(6) JO C 263, 25.7.2018, p. 125.
(7) JO C 345, 13.10.2017, p. 11.
(8) JO C 306, 15.9.2017, p. 1.
(9) JO L 45, 17.2.2018, p. 40.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0056.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0186.
(12) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(13) JO C 86, 6.3.2018, p. 126.
(14) Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 20 septembrie 2016, Ledra Advertising Ltd și alții / Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană , ECLI:UE:C:2016:701.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: nivelurile de defalcare geografică
PDF 112kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelurile de defalcare geografică (C(2018)08872 – 2018/3002(DEA))
P8_TA(2019)0099B8-0080/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2018)08872),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 28 ianuarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare referitoare la balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe(1), în special articolul 2 alineatul (3) și articolul 10 alineatul (6),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 29 martie 2017, Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din Uniune în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană; întrucât tratatele nu se vor mai aplica Regatului Unit de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în lipsa acestuia, la doi ani de la data notificării, adică de la 30 martie 2019, cu excepția cazului în care Consiliul European, de comun acord cu Regatul Unit, decide în unanimitate să extindă această perioadă;

B.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 184/2005 stabilește un cadru comun pentru elaborarea sistematică a statisticilor comunitare privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe;

C.  întrucât retragerea Regatului Unit din Uniune ar avea drept consecință faptul că Regatul Unit ar deveni o țară terță și, prin urmare, statisticile comunitare privind balanța de plăți, comerțul internațional cu servicii și investițiile străine directe ar trebui să reflecte Regatul Unit ca țară terță, mai degrabă decât un stat membru;

D.  întrucât singurele modificări pe care Regulamentul delegat C(2018)08872 le prevede sunt de a clasifica Regatul Unit ca țară terță în scopul aplicării Regulamentului (CE) nr. 184/2005;

E.  întrucât publicarea rapidă a Regulamentului delegat în Jurnalul Oficial al UE ar permite o mai mare securitate juridică și o perioadă de timp adecvată pentru punerea în aplicare înainte de 30 martie 2019;

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat (C(2018)08872);

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 35, 8.2.2005, p. 23.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare în vederea decalării datelor de aplicare amânată a obligației de compensare pentru anumite tipuri de contracte derivate extrabursiere
PDF 116kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru obligația de compensare în vederea decalării datelor de aplicare amânată a obligației de compensare pentru anumite tipuri de contracte derivate extrabursiere (C(2018)09047 – 2018/2998(DEA))
P8_TA(2019)0100B8-0088/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2018)09047),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 19 decembrie 2018 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 4 februarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 5 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare referitoare la obligația de compensare în conformitate cu EMIR (nr. 6), transmis de autoritățile europene de supraveghere la 27 septembrie 2018, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține informații importante privind scutirea de la obligația de compensare pentru tranzacțiile intragrup cu entități din grup din țări terțe, în cazul în care nu a fost adoptată nicio decizie de echivalare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru țara terță în care este stabilită respectiva entitate din grup;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște că este important ca acest act să fie adoptat rapid, deoarece Comisia nu a adoptat încă astfel de decizii de echivalare, iar prima amânare a datei de aplicare a obligației de compensare a fost 21 decembrie 2018, dar consideră, de asemenea, că Comisia a amânat în mod inutil adoptarea acestui act până la 19 decembrie 2018, deși Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și-a publicat proiectele de standarde tehnice de reglementare încă din 27 septembrie 2018;

C.  întrucât Parlamentul consideră că standardele tehnice de reglementare adoptate nu sunt „identice” cu proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat de autoritățile europene de supraveghere (AES), ca urmare a modificării proiectului respectiv de către Comisie și consideră că are la dispoziție trei luni („perioada de control”) pentru a formula obiecțiuni la standardele tehnice de reglementare; întrucât Parlamentul îndeamnă Comisia să indice perioada de control de o lună numai în cazurile în care Comisia a adoptat proiectele AES fără modificări, adică atunci când proiectul și standardele tehnice de reglementare adoptate sunt „identice”,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
PDF 115kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte (C(2018)09122 – 2018/3004(DEA))
P8_TA(2019)0101B8-0090/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2018)09122),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 19 decembrie 2018 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 4 februarie 2019,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 decembrie 2018 intitulată „Pregătirea pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 30 martie 2019: punerea în aplicare a planului de contingență al Comisiei” (COM(2018)0890),

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 5 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare privind novația contractelor pentru care obligația de compensare nu a produs încă efecte, transmis de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe la 8 noiembrie 2018, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține norme importante privind tranzacțiile încheiate între o contraparte stabilită în Regatul Unit și o contraparte stabilită în UE-27 și face parte din pachetul de măsuri de contingență în cazul unui Brexit fără acord;

B.  întrucât Parlamentul înțelege că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27;

C.  întrucât Parlamentul consideră că standardele tehnice de reglementare adoptate nu sunt „identice” cu proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat de autoritățile europene de supraveghere (AES) ca urmare a modificării proiectului respectiv de către Comisie și consideră că are la dispoziție trei luni („perioada de control”) pentru a formula obiecțiuni la standardele tehnice de reglementare; întrucât Parlamentul îndeamnă Comisia să indice perioada de control de o lună numai în cazurile în care Comisia a adoptat proiectele AES fără modificări, adică atunci când proiectul și standardele tehnice de reglementare adoptate sunt „identice”,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
PDF 116kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală (C(2018)09118 – 2018/3003(DEA))
P8_TA(2019)0102B8-0089/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2018)09118),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 19 decembrie 2018 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 4 februarie 2019,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 decembrie 2018 intitulată „Pregătirea pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 30 martie 2019: punerea în aplicare a planului de contingență al Comisiei” (COM(2018)0890),

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 11 alineatul (5) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei(3),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(4),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare privind novația contractelor bilaterale care nu sunt supuse marjelor bilaterale, transmis de autoritățile europene de supraveghere la 27 noiembrie 2018, în temeiul articolului 11 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține norme importante privind tranzacțiile încheiate între o contraparte stabilită în Regatul Unit și o contraparte stabilită în UE-27 și face parte din pachetul de măsuri de contingență în cazul unui Brexit fără acord;

B.  întrucât Parlamentul înțelege că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27;

C.  întrucât Parlamentul consideră că standardele tehnice de reglementare adoptate nu sunt „identice” cu proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat de autoritățile europene de supraveghere (AES), ca urmare a modificării proiectului respectiv de către Comisie și consideră că are la dispoziție trei luni („perioada de control”) pentru a formula obiecțiuni la standardele tehnice de reglementare; întrucât Parlamentul îndeamnă Comisia să indice perioada de control de o lună numai în cazurile în care Comisia a adoptat proiectele AES fără modificări, adică atunci când proiectul și standardele tehnice de reglementare adoptate sunt „identice”,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.
(3) JO L 331, 15.12.2010, p. 48.
(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială ***I
PDF 198kWORD 52k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (COM(2018)0378 – C8-0242/2018 – 2018/0203(COD))
P8_TA(2019)0103A8-0477/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0378),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0242/2018),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0477/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială

P8_TC1-COD(2018)0203


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  În interesul bunei funcționări a pieței interne și al dezvoltării unui spațiu european de justiție în materie civilă, guvernat de principiul încrederii reciproce și de cel al recunoașterii reciproce a hotărârilor, este necesar să se îmbunătățească și să se accelereze în continuare cooperarea dintre instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe. [AM 1]

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului(4) stabilește normele privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială.

(2a)   În sensul prezentului regulament, termenul „instanță” ar trebui înțeles în sens larg, astfel încât să acopere nu numai instanțele judecătorești propriu-zise, care exercită atribuții judiciare, ci și alte organisme sau autorități care sunt competente în temeiul legislației naționale să obțină probe în conformitate cu prezentul regulament, cum ar fi, în anumite state membre și în anumite situații, autoritățile de aplicare a legii sau notarii. [AM 2]

(2b)  Este esențial să fie disponibile mijloace eficace de obținere, păstrare și prezentare a probelor, ținând cont de dreptul la apărare și de nevoia de a proteja informațiile confidențiale. În acest context, este important să se încurajeze utilizarea tehnologiei moderne. [AM 3]

(3)  Pentru a se asigura efectiv transmiterea directă și rapidă a cererilor și a comunicărilor, ar trebui să se utilizeze toate mijloacele adecvate ale tehnologiei moderne de comunicații și, în acest sens, ar trebui să se aibă în vedere dezvoltarea constantă a acestei tehnologii. Prin urmare, ca regulă generală, toate comunicările și schimburile de documente ar trebui să aibă loc prin intermediul unui sistem informatic descentralizat, compus din sistemele informatice naționale. [AM 4]

(3a)   Sistemul IT descentralizat ar trebui să se bazeze pe sistemul e-CODEX și să fie gestionat de eu-LISA. eu-LISA ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru ca un astfel de sistem să poată fi introdus și menținut în funcțiune, precum și pentru a acorda asistență tehnică în cazul în care apar probleme legate de funcționarea sistemului. Comisia ar trebui să prezinte cât mai curând și, în orice caz, înainte de sfârșitul anului 2019, o propunere de regulament privind comunicarea transfrontalieră în cadrul procedurilor judiciare (e-CODEX).  [AM 5]

(4)  Pentru a se garanta recunoașterea reciprocă a probelor digitale, nu ar trebui să se refuze recunoașterea ca probe în alte state membre, numai din cauza naturii lor digitale, a probelor digitale obținute într-un stat membru în conformitate cu legislația sa. Acest principiu nu ar trebui să aducă atingere determinării calității și a valorii probelor în conformitate cu legislația națională, indiferent de natura digitală sau nedigitală a acestora. [AM 6]

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca autoritățile să facă schimb de informații prin sistemele stabilite de alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului(5) sau Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului(6), chiar și în cazul în care informațiile respective au valoare probatorie, lăsând astfel la latitudinea autorității solicitante alegerea metodei cele mai adecvate.

(5a)   Procedurile de obținere, păstrare și prezentare a probelor ar trebui să garanteze protejarea drepturilor procedurale ale părților, precum și protecția, integritatea și confidențialitatea datelor personale și a vieții private, potrivit dreptului Uniunii. [AM 7]

(6)  Tehnologia modernă de comunicații, în special videoconferința, care reprezintă un mijloc important și direct de simplificare și accelerare a obținerii de probe, nu este utilizată în prezent la potențialul său maxim. În cazul în care trebuie să se obțină probe prin audierea unei persoane cu domiciliul în alt stat membru, în calitate de martor, parte sau expert, instanța ar trebui să obțină probele respective în mod direct, prin videoconferință sau prin orice altă tehnologie adecvată pentru comunicarea la distanță, dacă instanța în cauză dispune de această tehnologie, în cazurile cu excepția cazului în care consideră că utilizarea unei astfel de tehnologii este adecvată, în funcție de circumstanțele specifice ale cauzei , având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei, utilizarea acestei tehnologii este considerată inadecvată pentru desfășurarea echitabilă a procedurilor. Normele privind utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui să fie neutre din punct de vedere tehnologic și să țină cont de viitoarele soluții de comunicare. Atunci când legislația națională a statului membru în cauză prevede acest lucru, utilizarea unei astfel de tehnologii ar trebui să fie condiționată de consimțământul persoanei care urmează să fie audiată. [AM 8]

(7)  Pentru a facilita obținerea de probe de către agenții diplomatici personalul diplomatic sau ofițerii funcționarii consulari, articolul prevede că aceste persoane pot, pe teritoriul altui stat membru, în zona în care aceștia își exercită funcțiile sunt acreditați, să obțină probe la sediul misiunii diplomatice sau al consulatului țării lor fără a fi nevoie de o cerere prealabilă, prin audierea resortisanților statului membru pe care îl reprezintă fără constrângeri, în cadrul unor proceduri pendinte la instanțele statului membru pe care îl reprezintă, cu condiția să existe o cooperare voluntară a persoanei care urmează să fie audiată. [AM 9]

(7a)   Este important ca prezentul regulament să fie aplicat în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor și să respecte protecția vieții private, conform dispozițiilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, este important să se asigure că orice prelucrare a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice în temeiul prezentului regulament este realizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(7) și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului(8). Datele cu caracter personal în temeiul prezentului regulament ar trebui prelucrate numai în scopurile specifice stabilite în prezentul regulament. [AM 10]

(8)  Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere crearea unui cadru juridic simplificat pentru asigurarea unei transmiteri directe, eficiente, și rapide a cererilor și a comunicărilor privind îndeplinirea unui act de cercetare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat. [AM 11]

(8a)   Prezentul regulament urmărește îmbunătățirea eficacității și rapidității procedurilor judiciare, prin simplificarea și accelerarea mecanismelor de cooperare în ceea ce privește obținerea de probe în procedurile transfrontaliere, contribuind, totodată, la reducerea întârzierilor și costurilor pentru cetățeni și întreprinderi. De asemenea, sporirea gradului de securitate juridică, simplificarea, accelerarea și digitalizarea procedurilor pot încuraja cetățenii și întreprinderile să se implice în tranzacții transfrontaliere, stimulând astfel schimburile comerciale la nivelul UE și ducând, prin urmare, la îmbunătățirea funcționării pieței interne. [AM 12]

(9)  În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, [Regatul Unit] [și] [Irlanda] [și-a(u) notificat dorința de a lua parte la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament] [nu ia(u) parte la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are/au obligații în temeiul acestuia și nu fac(e) obiectul aplicării sale].

(10)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 referitor la poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

(11)  În Pentru a defini normele detaliate de funcționare a sistemului informatic descentralizat și pentru a stabili standardele tehnice minime și cerințele pentru utilizarea videoconferințelor, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel de acte delegate ar trebui să garanteze o transmitere eficace, fiabilă și fără probleme a informațiilor relevante prin intermediul sistemului informatic descentralizat și ar trebui să se asigure că sesiunile de videoconferință garantează o comunicare de înaltă calitate și o interacțiune în timp real. În plus, în scopul adaptării formularelor-tip din anexe sau al efectuării unor modificări tehnice ale acestor formulare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar aceste consultări să aibă loc în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 13]

(12)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia ar trebui să evalueze prezentul regulament pe baza informațiilor colectate prin mecanisme specifice de monitorizare pentru a estima efectele reale ale regulamentului și necesitatea unor măsuri suplimentare.

(13)  Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1 se adaugă alineatul (4), cu următorul text:"

„(4) În prezentul regulament, termenul „instanță” înseamnă orice autoritate judiciară dintr­un stat membru care este competentă în ceea ce privește îndeplinirea unui act de cercetare temeiul legislației statului membru respectiv să obțină probe în conformitate cu prezentul regulament.”. [AM 14]

"

2.  Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 6

Transmiterea cererilor și a altor comunicări

(1)  Cererile și comunicările prevăzute în prezentul regulament sunt transmise prin intermediul unui sistem informatic descentralizat compus din sistemele informatice naționale interconectate prin intermediul unei infrastructuri de comunicații e, și care permite schimbul transfrontalier sigur, securizat și fiabil de informații, inclusiv în timp real, între sistemele informatice naționale, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor și libertăților fundamentale. Acest sistem informatic descentralizat se bazează pe e-CODEX. [AM 15]

(2)  Cadrul juridic general pentru utilizarea serviciilor de încredere calificate stabilite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(10) se aplică cererilor și comunicărilor transmise prin intermediul sistemului IT descentralizat menționate la primul paragraf. [AM 16]

(3)  În cazul în care cererile și comunicările menționate la primul paragraf necesită sau conțin un sigiliu ori o semnătură olografă, acestea se pot înlocui cu „sigilii electronice calificate” și „semnături electronice calificate”, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014, cu condiția ca persoanele implicate să fi putut lua integral cunoștință de aceste documente în timp util și în mod legal. [AM 17]

(3a)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a completa prezentul regulament, stabilind modalitățile detaliate de funcționare a sistemului informatic descentralizat. În exercitarea acestei competențe, Comisia se asigură că sistemul garantează un schimb eficace, fiabil și eficient al informațiilor relevante, precum și un nivel ridicat de securitate în ceea ce privește transmiterea și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE. [AM 18]

(4)  În cazul în care transmiterea în conformitate cu primul paragraf nu este posibilă din cauza unei perturbări neprevăzute și excepționale a sistemului informatic descentralizat sau în cazul în care o astfel de transmitere nu este posibilă în alte situații excepționale, transmiterea se efectuează prin mijlocul cel mai rapid pe care statul membru solicitat a declarat că îl acceptă îl declară ca adecvat.” [AM 19]

"

3.  Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se elimină.

(b)  la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În cazul în care, în termen de 30 de zile de la înaintarea cererii, instanța solicitantă nu a primit informații care să precizeze dacă cererea a fost acceptată, se consideră că cererea a fost acceptată.”;

"

4.  Se introduce următorul articol 17a:"

„Articolul 17a

Obținerea directă de probe prin videoconferință tehnologie pentru comunicarea la distanță [AM 20]

(1)  În cazul în care trebuie să se obțină probe prin audierea, în calitate de martor, parte sau expert, a unei persoane cu domiciliul în alt stat membru, iar instanța nu solicită tribunalului competent al unui alt stat membru să obțină probe în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) litera (a), instanța obține probe în mod direct, în conformitate cu articolul 17, prin videoconferință sau prin orice altă tehnologie adecvată pentru comunicarea la distanță, dacă instanța în cauză dispune de această tehnologie, cu excepția cazului în cazul în care consideră că utilizarea unei astfel de care, având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei, utilizarea acestei tehnologii este adecvată, în funcție de circumstanțele specifice ale cauzei considerată inadecvată pentru desfășurarea echitabilă a procedurilor. [AM 21]

(1a)  În cazul în care acest lucru este impus de legislația națională a statului membru solicitant, utilizarea videoconferinței sau a oricărei alte tehnologii adecvate de comunicare la distanță este condiționată de consimțământul persoanei care urmează să fie audiată. [AM 22]

(2)  În cazul în care se transmite o cerere privind obținerea directă de probe prin videoconferință sau prin orice altă tehnologie adecvată pentru comunicarea la distanță, audierea are loc în incinta unei instanțe. Instanța solicitantă și organismul central sau autoritatea competentă menționată la articolul 3 alineatul (3) ori instanța la al cărei sediu urmează să se desfășoare audierea convin asupra unor modalități practice de comunicare prin videoconferință. Aceste acorduri sunt în conformitate cu standardele tehnice minime și cu cerințele de utilizare a videoconferinței care sunt definite în conformitate cu alineatul (3a). [AM 23]

(2a)  Orice sistem electronic pentru obținerea de probe garantează protecția secretului profesional și a privilegiului juridic profesional. [AM 24]

(3)  În cazul în care se obțin probe prin videoconferință sau orice alte tehnologii de comunicare disponibile: [AM 25]

(a)  organismul central sau autoritatea competentă menționată la articolul 3 alineatul (3) din statul membru căruia i s-a adresat cererea poate însărcina o instanță să ia parte la obținerea de probe pentru a asigura respectarea principiilor fundamentale ale legislației statului membru căruia i s-a adresat cererea;

(b)  dacă este necesar, la cererea instanței solicitante, persoana care urmează să fie audiată sau judecătorul din statul membru căruia i s-a adresat cererea care a participat la audiere, organismul central sau autoritatea competentă menționată la articolul 3 alineatul (3) se asigură că persoana care urmează să fie audiată sau judecătorul sunt asistați de un interpret calificat.”; [AM 26]

(3a)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20, completând prezentul regulament prin stabilirea standardelor și cerințelor minime pentru utilizarea videoconferinței.

În exercitarea acestei competențe, Comisia se asigură că sesiunile de videoconferință garantează o comunicare de înaltă calitate și interacțiunea în timp real. Comisia asigură, de asemenea, în ceea ce privește transmiterea informațiilor, un nivel ridicat de securitate și de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE. [AM 27]

(3b)  Instanța notifică persoana care urmează să fie audiată, părțile, inclusiv reprezentanții legali ai acestora, cu privire la data, ora și locul participării, precum și condițiile de participare la audiere, prin videoconferință sau prin intermediul altor tehnologii adecvate de comunicare la distanță. Părților și reprezentanților lor legali li se pun la dispoziție, de către instanța competentă, instrucțiuni cu privire la procedura de prezentare a documentelor sau a altor materiale pe parcursul audierii, prin videoconferință sau prin intermediul altor tehnologii adecvate de comunicare la distanță.”; [AM 28]

"

5.  Se introduce următorul articol 17b:"

„Articolul 17b

Obținerea de probe prin intermediul agenților diplomatici personalului diplomatic sau al funcționarilor consulari [AM 29]

Agenții diplomatici Personalul diplomatic sau funcționarii consulari ai unui stat membru pot, pe teritoriul altui stat membru, în zona în care aceștia își exercită funcțiile care sunt acreditați, să obțină probe la sediul misiunii diplomatice sau al consulatului fără a fi nevoie de o cerere prealabilă în temeiul articolului 17 alineatul (1), prin audierea resortisanților statului membru pe care îl reprezintă fără constrângeri în cadrul unor proceduri pendinte la instanțele statului membru pe care îl reprezintă. O astfel de obținere a probelor poate avea loc numai cu cooperarea voluntară a persoanei care urmează să fie audiată. Obținerea probelor se efectuează sub supravegherea instanței solicitante, în conformitate cu legislația națională a acesteia.”; [AM 30]

"

6.  După articolul 18 se introduce următoarea secțiune 6:"

„Secțiunea 6

Recunoașterea reciprocă

Articolul 18a

Probele digitale Caracterul digital al probelor obținute într-un stat membru în conformitate cu legislația sa națională nu poate pot fi respinse utilizat drept motiv pentru a le respinge ca probe în alte state membre numai din cauza naturii lor digitale. Pentru a determina calitatea și valoarea probelor în cauză nu este necesar să se stabilească dacă probele respective au caracter digital sau nedigital.”; [AM 31]

"

6a.  După articolul 18 se introduce următoarea secțiune 6a:"

„Secțiunea 6a

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Articolul 18b

Orice prelucrare a datelor cu caracter personal efectuată în temeiul prezentului regulament, inclusiv schimbul sau transmiterea de date cu caracter personal de către autoritățile competente, se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Toate schimburile sau transmiterile de informații de către autoritățile competente la nivelul Uniunii se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului*. Datele cu caracter personal care nu sunt relevante pentru tratarea unui caz specific sunt șterse imediat. [AM 32]

____________

* Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).”;

"

7.  La articolul 19, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 20, acte delegate de modificare a anexelor pentru a actualiza formularele-tip sau pentru a aduce modificări tehnice acestor formulare.”;

"

8.  Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 20

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Se Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3a), la articolul 17a alineatul (3a) și la articolul 19 alineatul (2) se conferă Comisiei, pentru pe o perioadă de timp nedeterminată cinci ani începând de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament], competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 19 alineatul (2). Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește în mod tacit, pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun unei astfel de prelungiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 33]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3a), articolul 17a alineatul (3a) și articolul 19 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 34]

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (3a), al articolului 17a alineatul (3a) sau al articolului 19 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții obiecțiuni în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” [AM 35]

"

9.  Se introduce următorul articol 22a:"

„Articolul 22a

Monitorizare

(1)  Cel târziu în termen de [doi ani un an de la data aplicării intrării în vigoare], Comisia stabilește un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament. [AM 36]

(2)  Programul de monitorizare stabilește prin ce mijloace vor fi colectate datele și alte dovezi necesare, precum și intervalele de colectare a acestora. Acesta precizează măsurile pe care trebuie să le ia Comisia și, respectiv, statele membre pentru colectarea și analizarea datelor și a altor dovezi.

(3)  Statele membre furnizează Comisiei datele și alte probe necesare în vederea monitorizării.”

"

10.  Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 23

Evaluare

(1)  Cel puțin după În termen de maximum ... [cinci patru ani de la data de aplicare a prezentului regulament], Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport conținând principalele sale constatări, însoțit, atunci când este cazul, de o propunere legislativă. [AM 37]

(2)  Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului.”

"

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [...].

Cu toate acestea, articolul 1 punctul 2 se aplică de la... [24 luni de la data intrării în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 56.
(2)JO C 62, 15.2.2019, p. 56.
(3) Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019.
(4)Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 1).
(5)Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO L 338, 23.12.2003, p. 1).
(6)Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere (JO L 7, 10.1.2009, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(8) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).
(9) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(10)Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).


Notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială ***I
PDF 239kWORD 71k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) (COM(2018)0379 – C8-0243/2018 – 2018/0204(COD))
P8_TA(2019)0104A8-0001/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0379),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0243/2018);

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0001/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor)

P8_TC1-COD(2018)0204


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  În interesul bunei funcționări a pieței interne și al dezvoltării unui spațiu de justiție în materie civilă în Uniune, este necesar să se îmbunătățească în continuare și să se accelereze transmiterea și notificarea sau comunicarea între statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială, garantând în același timp un nivel ridicat de securitate și protecție în ceea ce privește transmiterea acestor documente, menținerea drepturilor destinatarului și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. [AM 1]

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului(4) stabilește reguli privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

(3)  Integrarea judiciară sporită a statelor membre, datorată faptului că eliminarea exequatur-ului (procedură intermediară) a devenit regula generală, a scos la lumină anumite limite ale Regulamentului (CE) nr. 1393/2007.

(4)  În vederea asigurării efective a transmiterii rapide de acte în alte state membre în scopul notificării sau comunicării, ar trebui să fie utilizate toate mijloacele adecvate ale tehnologiei moderne de comunicare, cu respectarea anumitor condiții privind integritatea și fiabilitatea actului primit și asigurând respectarea drepturilor procedurale, un nivel ridicat de securitate al transmiterii acestor documente, precum și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În acest scop, toate comunicările și schimburile de documente între agențiile și organismele desemnate de statele membre ar trebui să fie efectuate prin intermediul unui sistem informatic descentralizat, alcătuit din sistemele informatice naționale. [AM 2]

(4a)  Sistemul informatic descentralizat care urmează să fie instituit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 ar trebui să se bazeze pe sistemul e-CODEX și să fie gestionat de eu-LISA. Eu-LISA ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru ca un astfel de sistem să fie introdus și menținut în funcțiune, precum și pentru a furniza asistență tehnică agențiilor de transmitere, agențiilor de primire și organismelor centrale, în cazul în care se confruntă cu probleme legate de funcționarea sistemului. Comisia ar trebui să prezinte cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de sfârșitul anului 2019, o propunere de regulament privind comunicarea transfrontalieră în cadrul procedurilor judiciare (e-CODEX). [AM 3]

(4b)  În cazul în care actul de sesizare a instanței a fost deja notificat sau comunicat pârâtului și pârâtul nu a refuzat să accepte acest act, legea din statul membru al instanței ar trebui să ofere părților care își au domiciliul în alt stat membru posibilitatea de a numi un reprezentant în scopul de a li se notifica sau comunica acte în statul membru al instanței, cu condiția ca partea în cauză să fi fost informată în mod corespunzător cu privire la consecințele acelei opțiuni și să o fi acceptat în mod explicit. [AM 4]

(5)  Agenția de primire ar trebui, în toate împrejurările și fără a dispune de vreo marjă de apreciere în această privință, să informeze destinatarul în timp util în scris, utilizând formularul-tip, că poate refuza să primească actul care trebuie notificat sau comunicat în cazul în care acesta nu este redactat într-o limbă pe care o înțelege sau în limba oficială ori într-una din limbile oficiale de la locul de notificare sau comunicare. Această regulă ar trebui să se aplice și în cazul oricăror notificări sau comunicări ulterioare după ce destinatarul și-a exercitat dreptul de refuz. Dreptul de refuz ar trebui să se aplice și în cazul notificării sau comunicării prin intermediul agenților diplomatici sau consulari, prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat sau prin remitere directă. Ar trebui să fie posibil să se remedieze notificarea sau comunicarea actului refuzat prin transmiterea unei traduceri oficiale a actului către destinatar. [AM 5]

(6)  Dacă destinatarul a refuzat să primească actul, instanța sau autoritatea sesizată cu acțiunea judiciară pe parcursul căreia a fost necesar să se efectueze notificarea sau comunicarea ar trebui să verifice dacă refuzul a fost întemeiat. În acest scop, instanța sau autoritatea ar trebui să ia în considerare toate informațiile relevante de la dosar sau aflate la dispoziția sa pentru a determina competențele lingvistice efective ale destinatarului. Atunci când evaluează competențele lingvistice ale destinatarului, instanța ar putea ține cont de elemente concrete, cum ar fi documente redactate de către destinatar în limba în cauză, dacă profesia destinatarului presupune astfel de competențe lingvistice (de exemplu, este profesor sau interpret), dacă destinatarul este cetățean al statului membru în care se desfășoară procedura judiciară sau dacă a locuit în trecut în statul membru respectiv pentru o anumită perioadă lungă de timp. O astfel de evaluare nu ar trebui să aibă loc dacă actul a fost întocmit sau tradus în limba oficială sau într-una din limbile oficiale de la locul de notificare sau comunicare. [AM 6]

(7)  Eficiența și celeritatea procedurilor judiciare transfrontaliere necesită canale directe, și rapide și sigure prin care persoanelor din alte state membre să li se notifice sau comunice acte. Prin urmare, ar Ar trebui să fie posibil ca o persoană interesată într-o acțiune judiciară sau o instanță judecătorească ori o autoritate sesizată cu o acțiune judiciară să notifice sau să comunice acte direct prin mijloace electronice în contul de utilizator digital al unui destinatar care își are domiciliul în alt stat membru. Prin condițiile de utilizare a unui Un astfel de tip de servicii electronice directe ar trebui să se asigure faptul că notificarea sau comunicarea de acte în conturile de utilizator electronice se utilizează , cu toate acestea,fie permis numai în cazul în care există garanții adecvate pentru protejarea intereselor destinatarilor, fie prin intermediul unor inclusiv standarde tehnice înalte, fie sub forma unui și un consimțământ explicit dat de destinatar. În cazul în care documentele sunt notificate sau comunicate în format electronic, ar trebui să existe posibilitatea de a furniza o confirmare de primire a acestor documente. [AM 7]

(8)  Canalele Având în vedere obiectivul de îmbunătățire a cadrului cooperării judiciare în Uniune, ținând seama de necesitatea de a moderniza administrația publică de natură judiciară, în vederea creșterii interoperabilității transfrontaliere și a facilitării interacțiunii cu cetățenii, canalele directe deja existente pentru transmiterea și notificarea sau comunicarea actelor ar trebui îmbunătățite, astfel încât acestea să ofere alternative, rapide, fiabile, mai sigure și în general accesibile la transmiterea tradițională de informații prin intermediul agențiilor de primire. În acest scop, furnizorii de servicii de curierat ar trebui să utilizeze o confirmare de primire specifică atunci când efectuează notificarea sau comunicarea prin intermediul serviciilor de curierat, în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007. În mod similar, ar trebui să fie posibil ca o persoană interesată într-o acțiune judiciară sau o instanță judecătorească ori o autoritate sesizată cu o procedură judiciară să notifice sau să comunice acte pe teritoriul tuturor statelor membre direct prin intermediul funcționarilor judiciari, al autorităților sau al altor persoane competente din statul membru de primire. [AM 8]

(8a)  În cazul în care pârâtul nu s-a prezentat la înfățișare și în lipsa unei dovezi privind efectuarea notificării sau comunicării ori remiterii, judecătorul ar trebui, totuși, să poată pronunța o hotărâre, sub rezerva anumitor limitări și cu condiția respectării diferitelor cerințe legate de protecția intereselor pârâtului. În aceste cazuri, este esențial să se asigure că se depun toate eforturile rezonabile pentru a informa pârâtul că au fost inițiate proceduri judiciare împotriva sa. În acest scop, instanța ar trebui să trimită mesaje de alertă prin toate canalele de comunicare cunoscute, care sunt susceptibile de a fi accesibile în exclusivitate destinatarului, inclusiv, de exemplu, folosind numărul de telefon al persoanei respective, adresa de e-mail sau contul privat de pe platformele de comunicare socială al acesteia. [AM 9]

(9)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la apărare al destinatarilor, care derivă din dreptul la un proces echitabil, consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, prin garantarea unui acces egal la justiție, regulamentul generează efecte pozitive în materie de nediscriminare (articolul 18 din TFUE) și respectă reglementările Uniunii în vigoare privind protecția datelor personale și a vieții private. [AM 10]

(9a)  Este important să se asigure că prezentul regulament se aplică în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor și că respectă protecția vieții private, astfel cum este prevăzută în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, este important să se asigure că orice prelucrare a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice în temeiul prezentului regulament este realizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE. Datele cu caracter personal furnizate în temeiul prezentului regulament ar trebui prelucrate numai în scopurile specifice stabilite în prezentul regulament. [AM 11]

(10)  În scopul de a permite o adaptare rapidă a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1393/2007, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I, II și IV la regulamentul respectiv. Pentru a defini măsurile detaliate necesare pentru funcționarea sistemului informatic descentralizat de comunicare și schimb de acte între agențiile și organismele desemnate de statele membre, și pentru a stabili măsurile detaliate necesare pentru funcționarea serviciilor de distribuție electronică înregistrată calificate care vor fi utilizate în scopul notificării sau comunicării de documente pe cale electronică, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei. Aceste acte delegate ar trebui să garanteze o transmitere eficace, fiabilă și fără dificultăți a datelor relevante, precum și un nivel ridicat de securitate a transmiterii, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal și, în ceea ce privește notificarea sau comunicarea electronică a documentelor, accesul egal pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, în scopul de a permite o adaptare rapidă a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1393/2007, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I, II și IV la regulamentul respectiv. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(5). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 12]

(11)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, Comisia ar trebui să evalueze prezentul regulament pe baza informațiilor colectate prin mecanisme specifice de monitorizare pentru a evalua efectele reale ale regulamentului și necesitatea unor măsuri suplimentare.

(12)  Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere instituirea unui cadru juridic care să garanteze transmiterea și notificarea sau comunicarea rapidă și eficace a actelor judiciare și extrajudiciare între statele membre, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat.

(12a)   Prezentul regulament urmărește îmbunătățirea eficacității și rapidității procedurilor judiciare, prin simplificarea și accelerarea procedurilor în materie de notificare sau comunicare a actelor judiciare și extrajudiciare la nivelul Uniunii, contribuind, totodată, la reducerea întârzierilor și costurilor pentru cetățeni și întreprinderi. De asemenea, sporirea gradului de securitate juridică, simplificarea, accelerarea și digitalizarea procedurilor pot încuraja cetățenii și întreprinderile să se implice în tranzacții transfrontaliere, stimulând astfel schimburile comerciale la nivelul UE și ducând, prin urmare, la îmbunătățirea funcționării pieței interne. [AM 13]

(13)  În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, [Regatul Unit] [și] [Irlanda] [și-a(u) notificat dorința de a lua parte la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament] [nu ia(u) parte la adoptarea prezentului regulament și prin urmare, nu are/au obligații în temeiul acestuia și nu fac(e) obiectul aplicării sale].

(14)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 referitor la poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(15)  Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 1

Domeniu de aplicare și definiții

(1)  Prezentul regulament se aplică în materie civilă sau comercială în cazul notificării sau comunicării:

   (a) de acte judiciare unor persoane domiciliate într-un alt stat membru decât cel în care se desfășoară procedura judiciară;
   (b) de acte extrajudiciare care trebuie transmise dintr-un stat membru în altul.

Acesta nu se aplică, în special, în materie fiscală, vamală sau administrativă, nici în ceea ce privește răspunderea statului privind acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice (acta iure imperii).

(2)  Cu excepția articolului 3c, prezentul regulament nu se aplică în cazul în care nu este cunoscută adresa persoanei căreia se notifică sau comunică actul.

(3)  Prezentul regulament nu se aplică în cazul notificării sau al comunicării unui act către reprezentantul autorizat al unei părți în statul membru în care se desfășoară procedura, indiferent de locul de reședință al acelei părți. [AM 14]

(4)  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

   (a) «stat membru» înseamnă statele membre cu excepția Danemarcei;
   (b) «stat membru al instanței» înseamnă statul membru în care se desfășoară procedura judiciară.”;

"

2.  La articolul 2 alineatul (4), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) mijloacele de primire a actelor de care dispun pentru cazurile prevăzute la articolul 3a alineatul (6) (4); ”; [AM 15]

"

3.  Se inserează articolele 3a, 3b și 3c, după cum urmează:"

„Articolul 3a

Mijloace de comunicare care trebuie folosite de agențiile de transmitere, agențiile de primire și organismele centrale

(1)  Actele, cererile, confirmările, adeverințele, certificatele și orice Transmiterea actelor, a cererilor, inclusiv a cererilor elaborate pe baza formularelor standard de la Anexa I, a confirmărilor, a adeverințelor, a certificatelor și a oricărei alte comunicări efectuată pe baza formularelor-tip din anexa I între agențiile de transmitere și agențiile de primire, între aceste agenții și organismele centrale sau între organismele centrale ale diferitelor state membre se transmit realizează prin intermediul unui sistem informatic descentralizat alcătuit din sistemele informatice naționale interconectate printr-o infrastructură de comunicații care permite schimbul transfrontalier securizat, și fiabil și în timp real de informații între sistemele informatice naționale. Acest sistem informatic descentralizat se bazează pe e-CODEX și este sprijinit prin finanțare din partea Uniunii. [AM 16]

(2)  Cadrul juridic general pentru utilizarea serviciilor electronice de încredere calificate, stabilit în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Consiliului* se aplică actelor, cererilor, confirmărilor, adeverințelor, certificatelor și oricărei comunicări transmise prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la alineatul (1). [AM 17]

(3)  În cazul în care actele, cererile, confirmările, adeverințele, certificatele și orice comunicare menționată la alineatul (1) necesită sau implică conțin un sigiliu sau ori o semnătură olografă, acestea se pot utiliza înlocui cu „sigilii electronice calificate” adecvate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, cu condiția de a se garanta pe deplin că persoanele cărora le sunt notificate sau comunicate documentele menționate anterior au putut lua cunoștință de aceste documente în timp util și în mod legal. [AM 18]

(4)  În cazul în care nu este posibilă transmiterea în conformitate cu alineatul (1) din cauza unor circumstanțe neprevăzute sau a unei perturbări neprevăzute și excepționale a sistemului informatic descentralizat, transmiterea se efectuează prin cele mai rapide mijloace alternative, garantându-se același nivel înalt de eficiență, fiabilitate, securitate și protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal. [AM 19]

(4a)  Drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor implicate, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, sunt respectate și asigurate pe deplin. [AM 20]

(4b)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18, pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea modalităților detaliate de funcționare a sistemului informatic descentralizat. În exercitarea acestei competențe, Comisia se asigură că sistemul garantează un schimb eficace, fiabil și eficient al informațiilor relevante, precum și un nivel ridicat de securitate în ceea ce privește transmiterea și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE. [AM 21]

Articolul 3b

Costurile instituirii unui sistem informatic descentralizat

(1)  Fiecare stat membru suportă costurile de instalare, de funcționare și de întreținere a punctelor de acces ale infrastructurii de comunicații care interconectează sistemele informatice naționale în contextul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a.

(2)  Fiecare stat membru suportă costurile de instituire și de ajustare a sistemelor sale informatice naționale pentru a asigura interoperabilitatea acestora cu infrastructura de comunicare, precum și costurile de administrare, de funcționare și de întreținere a sistemelor respective.

(3)  Alineatele (1) și (2) nu aduc atingere posibilității de a solicita granturi pentru finanțarea activităților menționate la alineatele respective în cadrul programelor financiare ale Uniunii.

Articolul 3c

Asistență în cazul cererilor privind adresa

(1)  În cazul în care nu se cunoaște adresa destinatarului căruia urmează să i se notifice sau comunice actul judiciar sau extrajudiciar într-un alt stat membru, statele membre acordă asistență fără întârzieri nejustificate și în orice caz în termen de 10 zile lucrătoare printr-unul sau mai multe din următoarele mijloace: [AM 22]

   (a) acordarea de asistență judiciară pentru a afla adresa persoanei căreia urmează să i se notifice sau comunice actul din partea autorităților desemnate, la cererea instanței judecătorești sesizate din statul membru unde se derulează procedura;
   (b) posibilitatea ca persoanele din alte state membre să depună cereri de informații privind adresele direct la registrele de domiciliu sau la alte baze de date accesibile publicului, inclusiv pe cale electronică, cu ajutorul unui formular-tip, prin intermediul portalului european e-justiție;
   (c) oferirea de îndrumări practice detaliate, accesibile online privind mecanismele disponibile pentru a afla adresele persoanelor în cadrul Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, în vederea punerii informațiilor la dispoziția publicului. [AM 23]

(2)  Fiecare stat membru prezintă Comisiei următoarele informații:

   (a) metoda metodele de asistență pe care statul membru o le va oferi pe teritoriul său în temeiul alineatului (1); [AM 24]
   (b) după caz, numele și adresele autorităților menționate la alineatul (1) literele (a) și (b);
   (c) statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare ulterioară a acestor informații.

----------------------------------------

* Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).”;

"

4.  Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 4

Transmiterea actelor

(1)  Actele judiciare sunt transmise direct și în termenul cel mai scurt între agențiile desemnate în temeiul articolului 2.

(2)  Actul care urmează să fie trimis este însoțit de o cerere redactată folosind formularul-tip prevăzut în anexa I. Formularul se completează în limba oficială a statului membru de destinație sau, în cazul în care există mai multe limbi oficiale în statul membru în cauză, în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale locului unde urmează să se facă notificarea sau comunicarea, sau într-o altă limbă pe care statul membru respectiv a indicat că o acceptă. Fiecare stat membru indică limba sau limbile oficiale ale Uniunii, altele decât cea sau cele proprii, în care acesta acceptă să fie completat formularul.

(3)  Prezentul regulament nu aduce atingere cerințelor din dreptul intern cu privire la autenticitatea, exactitatea și forma autentică ale documentelor. Actelor care sunt transmise prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a nu li se pot refuza efectele juridice și admisibilitatea ca probe în procedurile judiciare exclusiv din motivul că sunt în format electronic. În cazul în care actele un act pe suport de hârtie sunt transformate este transformat în format electronic în scopul transmiterii prin sistemul informatic descentralizat, copiile electronice sau imprimate ale acestora au copia electronică sau imprimată a acestuia are același efect ca documentele originale, în afara cazului în care dreptul intern din statul membru de destinație impune ca acest document să fie notificat sau comunicat în original și pe suport de hârtie. În acest caz, agenția de primire eliberează o versiune pe suport de hârtie a documentului primit în format electronic. În cazul în care documentele originale conțin un sigiliu sau o semnătură olografă, documentul eliberat trebuie să conțină un sigiliu sau o semnătură olografă. Documentul eliberat de agenția de primire are același efect ca și documentul original.”; [AM 25]

"

5.  Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 6

Primirea actelor de către agenția de primire

(1)  La primirea actului se trimite fără întârziere agenției de transmitere o confirmare de primire automată prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a. [AM 26]

(2)  În cazul în care, pe baza informațiilor sau a actelor transmise, nu se poate da curs cererii de notificare sau comunicare, agenția de primire contactează agenția de transmitere fără întârziere și în orice caz în termen de patru zile lucrătoare în vederea obținerii informațiilor sau a actelor lipsă. [AM 27]

(3)  Dacă cererea de notificare sau de comunicare este în mod vădit în afara domeniului de aplicare al prezentului regulament sau dacă neîndeplinirea cerințelor de formă impuse face imposibilă notificarea sau comunicarea, cererea și actele transmise sunt returnate imediat după primire agenției de transmitere, fără întârziere și în orice caz în termen de patru zile lucrătoare, împreună cu avizul de retur, utilizând formularul-tip prevăzut în anexa I. [AM 28]

(4)  Agenția de primire care primește un act pentru notificarea sau comunicarea căruia nu are competență teritorială îl transmite, împreună cu cererea, fără întârziere și în orice caz în termen de patru zile lucrătoare prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a, agenției de primire care are competență teritorială în același stat membru, dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), și informează în același timp în mod corespunzător agenția de transmitere, utilizând formularul-tip prevăzut în anexa I. La primirea documentului și a cererii de către agenția de primire care are competență teritorială în același stat membru, aceasta trimite imediat agenției de transmitere o confirmare de primire automată prin intermediul sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a. [AM 29]

(4a)  Dispozițiile prevăzute la alineatele (1)-(4) se aplică mutatis mutandis situațiilor menționate la articolul 3a alineatul (4). Cu toate acestea, în aceste cazuri, termenele definite la alineatele (1)-(4) din prezentul articol nu se aplică, dar operațiunile relevante se efectuează cât mai curând posibil.”; [AM 30]

"

6.  Se introduce următorul articol 7a:"

„Articolul 7a

Obligația de a numi un Numirea unui reprezentant în scopul notificării sau comunicării în statul membru al instanței [AM 31]

(1)  În cazul în care actul de sesizare a instanței a fost deja notificat sau comunicat pârâtului și pârâtul nu a refuzat să accepte acest act în conformitate cu articolul 8, legea din statul membru al instanței poate să impună oferă părților care își au domiciliul în alt stat membru să numească posibilitatea de a numi un reprezentant în scopul de a li se notifica sau comunica acte în statul membru al instanței. În cazul în care partea în cauză a fost informată în mod corespunzător cu privire la consecințele alegerii de a beneficia de această opțiune și a ales în mod expres acest lucru, notificarea sau comunicarea actelor se face la reprezentantul autorizat al părții în cauză în statul membru al instanței, în conformitate cu legislația și practicile statului membru respectiv pentru procedură. [AM 32]

(2)  În cazul în care o parte nu respectă obligația de a numi un reprezentant în conformitate cu alineatul (1) și nu și-a exprimat consimțământul privind utilizarea unui cont electronic de utilizator unei adrese electronice în scopul notificării sau comunicării, în conformitate cu articolul 15a litera (b), se poate folosi orice metodă de notificare sau comunicare permisă în temeiul legislației statului membru al instanței pentru notificarea sau comunicarea actelor în cadrul procedurii, cu condiția ca partea în cauză să fi fost informată în mod corespunzător cu privire la această consecință până când a fost notificat sau comunicat actul de sesizare a instanței.”; [AM 33]

"

7.  Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 8

Refuzul primirii unui act

(1)  Agenția de primire informează destinatarul, folosind formularul-tip din anexa II, că acesta poate să refuze să primească actul de notificat sau de comunicat în cazul în care nu este redactat sau însoțit de o traducere într-una dintre următoarele limbi:

   (a) o oficială într-o limbă pe care destinatarul o înțelege;

sau

   (b) limba oficială a statului membru de destinație sau, în cazul în care în acest stat membru există mai multe limbi oficiale, limba oficială sau una din limbile oficiale ale locului în care urmează să se efectueze notificarea sau comunicarea. [AM 34]

(2)  Destinatarul poate refuza, pe baza unor motive întemeiate, primirea actului în momentul notificării sau al comunicării sau în termen de două săptămâni, prin returnarea formularului-tip prevăzut în anexa II către agenția de primire. [AM 35]

(3)  Atunci când agenția de primire este informată că destinatarul refuză să primească actul, în conformitate cu alineatele (1) și (2), aceasta informează imediat agenția de transmitere prin intermediul certificatului menționat la articolul 10 și returnează cererea și actul în legătură cu care este solicitată o traducere. [AM 36].

(4)  Dacă destinatarul a refuzat să primească actul în conformitate cu alineatele (1) și (2), instanța sau autoritatea sesizată cu procedura judiciară, pe parcursul căreia a fost efectuată notificarea sau comunicarea, verifică în cel mai scurt timp posibil dacă refuzul a fost întemeiat. [AM 37]

(5)  Notificarea sau comunicarea actului poate fi înlocuită cu notificarea sau comunicarea către destinatar, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, a actului însoțit de o traducere oficială într-una dintre limbile prevăzute la alineatul (1). În acest caz, data notificării sau comunicării actului este data la care actul însoțit de o traducere oficială este notificat sau comunicat în conformitate cu legislația statului membru de destinație. Cu toate acestea, în cazul în care, conform legislației unui stat membru, un act trebuie notificat sau comunicat într-un anumit termen determinat, data care se ia în considerare în ceea ce privește reclamantul este data notificării sau a comunicării actului inițial în conformitate cu articolul 9 alineatul (2). [AM 38]

(6)  Alineatele (1)-(5) se aplică și celorlalte mijloace de transmitere și de notificare sau comunicare a actelor judiciare prevăzute în secțiunea 2.

(7)  În sensul alineatului (1), agenții diplomatici sau consulari, în cazul în care notificarea sau comunicarea este efectuată în conformitate cu articolul 13, ori autoritatea sau persoana competentă, în cazul în care notificarea sau comunicarea este efectuată în conformitate cu articolul 14 sau 15a, informează destinatarul că acesta poate refuza să primească actul și că orice act refuzat trebuie să fie returnat imediat agenților, autorității sau persoanei respective.”; [AM 39]

"

8.  La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) În cazul în care formalitățile privind notificarea sau comunicarea actului au fost finalizate, se redactează un certificat de îndeplinire a acestor formalități, utilizând formularul-tip prevăzut în anexa I, și se transmite agenției de transmitere.”;

"

9.  Articolele 14 și 15 se înlocuiesc cu următorul text:"

„Articolul 14

Notificarea sau comunicarea prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat [AM 40]

(1)  Notificarea sau comunicarea actelor judiciare poate fi efectuată direct prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat în cazul persoanelor domiciliate într-un alt stat membru, prin scrisoare recomandată sau trimitere grupată cu confirmare de primire. [AM 41]

(2)  În sensul prezentului articol, notificarea sau comunicarea prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat se realizează prin folosirea confirmării de primire specifice care figurează în anexa IV. [AM 42]

(3)  Indiferent de legea statului membru de origine, notificarea sau comunicarea prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat se consideră efectuată în mod valabil și în cazul în care documentul a fost livrat la domiciliul destinatarului unor persoane adulte care locuiesc la aceeași adresă cu destinatarul sau sunt angajate la această adresă de către destinatar și care au capacitatea și sunt dispuse să accepte actul. [AM 43]

Articolul 15

Notificarea sau comunicarea directă

(1)  Persoanelor domiciliate în alt stat membru li se pot notifica sau comunica acte judiciare în mod direct prin intermediul funcționarilor judiciari, autorităților sau altor persoane competente din statul membru de primire.

(2)  Fiecare stat membru îi furnizează Comisiei informații cu privire la tipul de profesii sau persoane competente care sunt autorizate să efectueze notificarea sau comunicarea în temeiul prezentului articol pe teritoriul lor. Aceste informații trebuie să fie accesibile online.”; [AM 44]

"

10.  Se introduce următorul articol 15a:"

„Articolul 15a

Notificarea sau comunicarea electronică

(1)  Persoanelor domiciliate în alt stat membru li se pot notifica sau comunica acte judiciare în mod direct prin mijloace electronice în conturile de utilizator la adrese electronice accesibile destinatarului, cu condiția ca una din următoarele condiții să fie îndeplinită următoarele două condiții să fie îndeplinite simultan: [AM 45]

   (a) actele sunt trimise și primite utilizând servicii de distribuție electronică înregistrată calificate în sensul definiției din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului;, și [AM 46]
   (b) după începerea procedurii juridice, destinatarul și-a dat acordul expres ca instanța sau autoritatea sesizată să utilizeze respectivul cont de utilizator respectiva adresă electronică în scopul notificării sau comunicării documentelor în cursul acțiunilor în justiție.”; [AM 47]

(1a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea modalităților detaliate de funcționare a serviciilor de livrare electronice calificate care trebuie să fie utilizate în scopul notificării sau comunicării de documente judiciare prin mijloace electronice. În exercitarea acestei competențe, Comisia se asigură că aceste sisteme garantează o transmitere eficace, fiabilă și eficientă a actelor relevante, precum și un nivel ridicat de securitate în ceea ce privește transmiterea, accesul egal al persoanelor cu dizabilități și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE.”; [AM 48]

"

11.  Articolele 17 și 18 se înlocuiesc cu următorul text:"

„Articolul 17

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18, acte delegate de modificare a anexelor I, II și IV pentru a actualiza formularele-tip sau pentru a aduce modificări tehnice formularelor menționate.”.

Articolul 18

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Se conferă Comisiei, pentru o perioadă de timp nedeterminată cinci ani [de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3a, la articolul 15a și la articolul 17. [AM 49]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 17 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Prin decizia de revocare ia sfârșit delegarea competențelor specificată în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în textul deciziei. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3a, al articolului 15a sau al articolului 17 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului menționat, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului; [AM 50]

———————————————

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

"

(12)  Se introduc următoarele articole 18a și 18b:"

„Articolul 18a

Instituirea unui sistem informatic descentralizat

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de instituire a sistemului informatic descentralizat menționat la articolul 3a. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18b alineatul (2). [AM 51]

Articolul 18b

Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”; [AM 52]

"

13.  Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 19

Neprezentarea pârâtului la înfățișare

(1)  Atunci când o citație sau un act echivalent a trebuit să fie transmis într-un alt stat membru în vederea notificării sau comunicării, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, și pârâtul nu s-a prezentat la înfățișare, pronunțarea hotărârii se suspendă până când se stabilește dacă notificarea, comunicarea sau remiterea a avut loc în timp util și în mod legal pentru ca pârâtul să își poată pregăti apărarea și că: [AM 53]

   (a) actul a fost notificat sau comunicat conform unei proceduri prevăzute de dreptul intern al statului membru de destinație pentru notificarea sau comunicarea actelor, în cauzele interne, către persoanele aflate pe teritoriul său sau
   (b) actul a fost în fapt remis pârâtului sau la domiciliul acestuia prin alt mijloc prevăzut în prezentul regulament;

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), judecătorul poate pronunța o hotărâre în lipsa unei dovezi privind efectuarea notificării sau comunicării ori remiterii, dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

   (a) actul a fost transmis printr-unul din mijloacele prevăzute în prezentul regulament;
   (b) de la data transmiterii actului s-a scurs un termen considerat adecvat de către judecător în acel caz, dar nu mai puțin de șase luni; [AM 54]
   (c) nu a putut fi obținut niciun tip de certificat, cu toate că autoritățile sau organismele competente ale statului membru de destinație au întreprins toate demersurile rezonabile în sensul obținerii acestuia.

(3)  Atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite la alineatul (2), se fac eforturi rezonabile pentru a informa pârâtul prin toate canalele de comunicare disponibile, inclusiv prin mijloace tehnologice moderne de comunicare la distanță, pentru care instanța sesizată cunoaște o adresă sau un cont o adresă electronică, că a fost inițiată o procedură împotriva sa. [AM 55]

(4)  Sub rezerva dispozițiilor de la alineatele (1) și (2), în cazuri urgente și justificate, judecătorul poate dispune orice măsură provizorie sau asigurătorie. [AM 56]

(5)  Atunci când un act de sesizare a instanței a trebuit transmis în alt stat membru în scopul notificării sau comunicării, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, și a fost pronunțată o hotărâre împotriva pârâtului, care nu s-a prezentat la înfățișare, judecătorul are competența de a dispune repunerea în termen a pârâtului pentru exercitarea unei căi de atac dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

   (a) pârâtul nu a luat cunoștință de actul respectiv în timp util pentru a se apăra sau nu a luat cunoștință de hotărâre în timp util și/sau în mod legal pentru a exercita o cale de atac, din motive care nu îi sunt imputabile; [AM 57]
   (b) mijloacele de apărare ale pârâtului nu apar lipsite de orice temei.

Cererea de repunere în termen este inadmisibilă dacă nu a fost formulată într-un termen rezonabil începând din momentul în care pârâtul a avut cunoștință de hotărâre.

O astfel de cerere este inadmisibilă dacă este formulată după mai mult de doi ani de la data pronunțării hotărârii.

(6)  După expirarea perioadei de doi ani de la data pronunțării hotărârii menționate la alineatul (2), dispozițiile de drept național care permit o repunere extraordinară în termen pentru exercitarea unei căi de atac nu se pot aplica pentru a contesta recunoașterea și executarea hotărârii într-un alt stat membru.

(7)  Alineatele (5) și (6) nu se aplică în cazul hotărârilor privind starea civilă sau capacitatea juridică a persoanelor.”;

"

13a.  La articolul 22, înainte de alineatul (1) se introduce următorul alineat:"

„(-1) Orice prelucrare a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice în temeiul prezentului regulament este realizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE.”; [AM 58]

"

13b.  La articolul 22, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Informațiile transmise în temeiul prezentului regulament, în special datele personale, nu pot fi utilizate de către agenția agențiile de transmitere, agențiile de primire și organismele centrale decât în scopurile specifice stabilite în prezentul regulament. Datele cu caracter personal care nu sunt relevante în sensul prezentului regulament sunt șterse imediat.”; [AM 59]

"

13c.  La articolul 22, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Agențiile de transmitere, agențiile de primire și organismele centrale asigură confidențialitatea acestor informații, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul lor intern.”; [AM 60]

"

13d.  La articolul 22, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Alineatele (-1), (1) și (2) nu aduc atingere dispozițiilor de drept al Uniunii și de drept intern în temeiul cărora persoanele în cauză au dreptul să fie informate cu privire la utilizarea informațiilor transmise în baza prezentului regulament.”; [AM 61]

"

13e.  La articolul 22, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Orice prelucrare a informațiilor efectuată de către instituțiile și organismele Uniunii în cadrul prezentului regulament se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.”; [AM 62]

"

14.  La articolul 23, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre îi comunică Comisiei informațiile menționate la articolele 2, 3, 3c, 4, 10, 11, 13 și 15. Statele membre transmit Comisiei dacă, în conformitate cu legislația lor, un act trebuie notificat sau comunicat într-un termen determinat, după cum se menționează la articolul 8 alineatul (3) și la articolul 9 alineatul (2).”;

"

15.  Se introduce următorul articol 23a:"

„Articolul 23a

Monitorizare

(1)  Cel târziu în termen de [doi ani de la data aplicării un an de la data intrării în vigoare], Comisia stabilește un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament. [AM 63]

(2)  Programul de monitorizare stabilește prin ce mijloace vor fi colectate datele și alte dovezi necesare, precum și intervalele de colectare a acestora. Acesta precizează măsurile care trebuie luate de Comisie și, respectiv, de statele membre pentru colectarea și analizarea datelor și a altor dovezi.

(3)  Statele membre îi furnizează Comisiei datele și alte probe necesare în vederea monitorizării.”;

"

16.  Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 24

Evaluare

(1)  Nu mai devreme târziu de ... [cinci patru ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport conținând principalele sale constatări, însoțit, atunci când este cazul, de o propunere legislativă. [AM 64]

(2)  Statele membre îi furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului.”;

"

17.  Anexa la prezentul regulament se adaugă ca Anexa IV.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la …..[18 luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Cu toate acestea:

(a)  articolul 1 punctul 14 se aplică începând cu …..[12 luni după intrarea în vigoare] și

(b)  articolul 1 punctele 3, 4 și 5 se aplică începând cu …..[24 de luni după intrarea în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXĂ

„ANEXA IV

Confirmare de primire care se folosește pentru notificarea sau comunicarea efectuată prin intermediul serviciilor de curierat în temeiul articolului 14

Confirmare de primire

pentru notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin intermediul serviciilor de curierat

[articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1393/2007]

Numărul de referință unic al trimiterii:

Expeditor:

Nume:

Destinatar:

Nume

Numele beneficiarului:

Semnătura beneficiarului:

Confirmarea trebuie returnată la următoarea adresă:

Adresa de livrare:

Data livrării/returnării actului:

zz ll aaaa

Strada:

Nr.

Strada

Nr.

LIVRAT

către:

RETURNAT

din cauză că:

Localitate:

 

Localitate

 

Destinatar:

Nu se cunoaște adresa:

Cod poștal:

 

Cod poștal

 

Reprezentant:

Destinatar necunoscut:

Țara:

 

Țara:

 

Persoană adultă care locuiește la aceeași adresă:

Neridicat:

Primire refuzată

Pentru furnizorul de servicii de curierat:

Angajat al destinatarului:

Destinatar mutat:

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 56.
(2)JO C 62, 15.2.2019, p. 56.
(3) Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019.
(4)Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului, (JO L 324, 10.12.2007, p. 79).
(5) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.


Normele comune care asigură conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune ***I
PDF 138kWORD 51k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune care asigură conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri cu privire la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune (COM(2018)0895 – C8-0511/2018 – 2018/0436(COD))(1)
P8_TA(2019)0105A8-0063/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Prin urmare, pentru a se evita perturbări grave care ar decurge de aici, inclusiv în ceea ce privește ordinea publică, este necesar să se stabilească o serie temporară de măsuri care să permită operatorilor de transport rutier de mărfuri autorizați în Regatul Unit să transporte bunuri pe cale rutieră între teritoriul acestuia și celelalte douăzeci și șapte de state membre. Pentru a asigura un echilibru adecvat între Regatul Unit și celelalte state membre, drepturile astfel conferite ar trebui să fie condiționate de acordarea de drepturi echivalente și să fie supuse unor condiții care să asigure concurența loială.
(4)  Prin urmare, pentru a se evita perturbări grave care ar decurge de aici, inclusiv în ceea ce privește ordinea publică, este necesar să se stabilească o serie temporară de măsuri care să permită operatorilor de transport rutier de mărfuri autorizați în Regatul Unit să transporte bunuri pe cale rutieră între teritoriul acestuia și celelalte douăzeci și șapte de state membre sau de pe teritoriul Regatului Unit către teritoriul Regatului Unit, tranzitând unul sau mai multe state membre. Pentru a asigura un echilibru adecvat între Regatul Unit și celelalte state membre, drepturile astfel conferite ar trebui să fie condiționate de acordarea de drepturi echivalente și să fie supuse unor condiții care să asigure concurența loială.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2
(2)   „transport bilateral” înseamnă:
(2)   „transport autorizat” înseamnă:
(a)  o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul al cărui punct de plecare și punct de destinație se află în teritoriul Uniunii și, respectiv, în teritoriul Regatului Unit, cu sau fără tranzit prin unul sau mai multe state membre sau țări terțe;
(a)  o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul de pe teritoriul Uniunii către teritoriul Regatului Unit sau invers, cu sau fără tranzit prin unul sau mai multe state membre sau țări terțe;
(b)   o deplasare fără încărcătură în legătură cu transporturile menționate la litera (a);
(b)   o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul de pe teritoriul Regatului Unit către teritoriul Regatului Unit, cu tranzit prin teritoriul Uniunii;
(ba)  o deplasare fără încărcătură în legătură cu transporturile menționate la literele (a) și (b);
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 5
(5)   „licență în Regatul Unit” înseamnă o licență eliberată de Regatul Unit în scopul transportului internațional de mărfuri, inclusiv în cel al transportului de mărfuri bilateral;
(5)   „licență în Regatul Unit” înseamnă o licență eliberată de Regatul Unit în scopul transportului internațional de mărfuri, cu privire la un transport autorizat;
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Articolul 3 – titlu
Dreptul de a efectua transporturi bilaterale
Dreptul de a efectua transporturi autorizate
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Operatorii de transport rutier din Regatul Unit pot, în condițiile prevăzute de prezentul regulament, să efectueze transporturi bilaterale.
1.  Operatorii de transport rutier din Regatul Unit pot, în condițiile prevăzute de prezentul regulament, să efectueze transporturi autorizate.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  Persoanele fizice sau juridice stabilite în Regatul Unit pot efectua transporturi bilaterale de următoarele tipuri, fără a fi necesară o licență în Regatul Unit în sensul articolului 2 alineatul (5):
2.  Persoanele fizice sau juridice stabilite în Regatul Unit pot efectua transporturi autorizate de următoarele tipuri, fără a fi necesară o licență în Regatul Unit în sensul articolului 2 alineatul (5):
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – partea introductivă
În cursul transporturilor bilaterale, în conformitate cu prezentul regulament, trebuie respectate următoarele reguli:
În cursul transporturilor autorizate, în conformitate cu prezentul regulament, trebuie respectate următoarele reguli:
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  În cazul în care stabilește că drepturile acordate de Regatul Unit operatorilor de transport rutier de mărfuri din Uniune nu sunt, de jure sau de facto, echivalente cu cele acordate operatorilor de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit în temeiul prezentului regulament, sau că drepturile respective nu sunt disponibile în mod egal pentru toți operatorii de transport rutier de mărfuri din Uniune, Comisia poate, pentru a restabili echivalența, prin intermediul unor acte delegate:
2.  În cazul în care stabilește că drepturile acordate de Regatul Unit operatorilor de transport rutier de mărfuri din Uniune nu sunt, de jure sau de facto, echivalente cu cele acordate operatorilor de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit în temeiul prezentului regulament, sau că drepturile respective nu sunt disponibile în mod egal pentru toți operatorii de transport rutier de mărfuri din Uniune, Comisia poate, pentru a restabili echivalența, prin intermediul unor acte delegate:
(a)  să stabilească limite ale capacității admisibile disponibile pentru operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit sau pentru numărul de călătorii sau pentru ambele;
(a)   să suspende aplicarea articolul 3 alineatele (1) și (2) din prezentul regulament în cazul în care nu li se acordă drepturi echivalente operatorilor de transport rutier de mărfuri din Uniune sau în cazul în care drepturile acordate sunt minime;
(b)  să suspende aplicarea prezentului regulament sau
(b)  să stabilească limite ale capacității admisibile disponibile pentru operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit sau pentru numărul de călătorii sau pentru ambele; sau
(c)  să adopte orice alte măsuri adecvate.
(c)  să adopte alte măsuri adecvate, cum ar fi taxele financiare sau restricțiile operaționale.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  În cazul în care constată că, în urma oricăreia dintre situațiile menționate la alineatul (3), condițiile menționate sunt semnificativ mai puțin favorabile decât cele de care se bucură operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit, Comisia poate, pentru a remedia această situație, prin intermediul unor acte delegate:
2.  În cazul în care constată că, în urma oricăreia dintre situațiile menționate la alineatul (3), condițiile menționate sunt semnificativ mai puțin favorabile decât cele de care se bucură operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit, Comisia poate, pentru a remedia această situație, prin intermediul unor acte delegate:
(a)  să stabilească limite ale capacității admisibile disponibile pentru operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit sau pentru numărul de călătorii sau pentru ambele;
(a)   să suspende aplicarea articolul 3 alineatele (1) și (2) din prezentul regulament în cazul în care nu li se acordă drepturi echivalente operatorilor de transport rutier de mărfuri din Uniune sau în cazul în care drepturile acordate sunt minime;
(b)  să suspende aplicarea prezentului regulament sau
(b)  să stabilească limite ale capacității admisibile disponibile pentru operatorii de transport rutier de mărfuri din Regatul Unit sau pentru numărul de călătorii sau pentru ambele; sau
(c)  să adopte orice alte măsuri adecvate.
(c)  să adopte alte măsuri adecvate, cum ar fi taxele financiare sau restricțiile operaționale.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0063/2019).


Normele comune care asigură conectivitatea aeriană de bază în ceea ce privește retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune ***I
PDF 155kWORD 55k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune care asigură conectivitatea aeriană de bază în ceea ce privește retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune (COM(2018)0893 – C8-0510/2018 – 2018/0433(COD))(1)
P8_TA(2019)0106A8-0062/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru a reflecta caracterul său temporar, aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie limitată la o perioadă scurtă de timp, fără a aduce atingere posibilei negocieri și intrării în vigoare ale unui viitor acord care să reglementeze furnizarea de servicii aeriene între Uniune și Regatul Unit.
(5)  Pentru a reflecta caracterul său temporar, aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie limitată la o perioadă scurtă de timp. Până la... [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament], ar trebui să i se acorde Comisiei un mandat de deschidere a negocierilor cu Regatul Unit referitoare la un acord cuprinzător privind transportul aerian.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Pentru a menține niveluri reciproc avantajoase ale conectivității, ar trebui prevăzute acorduri de cooperare comercială, precum partajarea codurilor, atât pentru transportatorii aerieni din Regatul Unit, cât și pentru transportatorii aerieni din UE 27, în conformitate cu principiul reciprocității.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește adoptarea de măsuri care să garanteze un grad de reciprocitate echitabil între drepturile acordate în mod unilateral de Uniune și de Regatul Unit transportatorilor aerieni ai celor două entități și să asigure faptul că transportatorii din Uniune pot concura cu transportatorii din Regatul Unit în condiții echitabile de furnizare a serviciilor aeriene. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(6)  În vederea garantării unui grad de reciprocitate echitabil între drepturile acordate în mod unilateral de Uniune și de Regatul Unit transportatorilor aerieni ai celor două entități și să asigure faptul că transportatorii din Uniune pot concura cu transportatorii din Regatul Unit în condiții echitabile de furnizare a serviciilor aeriene, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește restabilirea echivalenței sau remedierea unor situații de concurență neloială prin măsuri adecvate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare1a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
_________________
1a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Articolul 2 a (nou)
Articolul 2a
Derogare temporară de la cerința privind participația majoritară
1.  Comisia poate acorda o derogare temporară de la cerința privind participația majoritară prevăzută la articolul 4 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 la cererea unui transportator aerian, cu condiția ca transportatorul aerian să îndeplinească toate condițiile următoare:
(a)  deține o licență de operare valabilă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 în ziua anterioară primei zile de aplicare a prezentului regulament menționate la articolul 12 alineatul (2);
(b)  Regatul Unit sau resortisanți ai Regatului Unit sau o combinație a acestora, dețin mai puțin de 50 % din întreprindere;
(c)  state membre ale Uniunii sau resortisanți ai statelor membre ale Uniunii sau o combinație a acestora, controlează efectiv întreprinderea, direct sau indirect, printr-una sau mai multe întreprinderi intermediare și
(d)  prezintă planuri credibile de a-și schimba structura acționariatului într-un timp cât mai scurt pentru a respecta cerința privind participația majoritară prevăzută la articolul 4 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008.
2.  Derogarea menționată la alineatul (1) poate fi acordată pentru perioada până la 30 martie 2020 și nu poate fi reînnoită.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera c
(c)  să efectueze servicii de transport aerian internațional regulat și neregulat pentru pasageri, o combinație de servicii de pasageri și de marfă, precum și servicii de transport exclusiv de mărfuri între orice pereche de puncte dintre care unul este situat pe teritoriul Regatului Unit, iar celălalt este situat pe teritoriul Uniunii;
(c)  să efectueze servicii de transport aerian internațional regulat și neregulat, inclusiv partajarea codurilor, pentru pasageri, o combinație de servicii de pasageri și de marfă, precum și servicii de transport exclusiv de mărfuri între orice pereche de puncte dintre care unul este situat pe teritoriul Regatului Unit, iar celălalt este situat pe teritoriul Uniunii;
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.  Sub rezerva articolelor 4 și 5, în ceea ce privește prestarea de servicii regulate de transport aerian în temeiul prezentului regulament, capacitatea sezonieră totală care urmează să fie furnizată de transportatorii aerieni din Regatul Unit pentru rutele dintre Regatul Unit și fiecare stat membru nu trebuie să depășească numărul total de frecvențe exploatate de acești transportatori pe rutele respective în timpul sezoanelor IATA de iarnă și de vară ale anului 2018.
eliminat
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  În cazul în care Comisia stabilește că drepturile acordate de Regatul Unit transportatorilor aerieni din Uniune nu sunt echivalente, de jure sau de facto, cu cele acordate transportatorilor aerieni din Regatul Unit în temeiul prezentului regulament sau că aceste drepturi nu sunt disponibile în mod egal pentru toți transportatorii din Uniune, Comisia poate, pentru a restabili echivalența, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008:
2.  În cazul în care Comisia stabilește că drepturile acordate de Regatul Unit transportatorilor aerieni din Uniune nu sunt echivalente, de jure sau de facto, cu cele acordate transportatorilor aerieni din Regatul Unit în temeiul prezentului regulament sau că aceste drepturi nu sunt disponibile în mod egal pentru toți transportatorii din Uniune, pentru a restabili echivalența, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11a pentru ca:
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 – litera a
(a)  să adapteze capacitatea disponibilă pentru transportatorii aerieni din Regatul Unit în limita prevăzută la articolul 3 alineatul (2) și să solicite statelor membre să adapteze în consecință autorizațiile de operare ale transportatorilor aerieni din Regatul Unit, atât cele existente, cât și cele nou acordate;
(a)  să propună plafonarea capacității pentru rutele între Regatul Unit și fiecare stat membru și să solicite statelor membre să adapteze în consecință autorizațiile de operare ale transportatorilor aerieni din Regatul Unit, atât cele existente, cât și cele nou acordate;
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  În cazul în care constată că, în urma oricăreia dintre situațiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, condițiile menționate sunt semnificativ mai puțin favorabile decât cele de care se bucură transportatorii aerieni din Regatul Unit, pentru a remedia această situație, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008, Comisia poate:
2.  În cazul în care constată că, în urma oricăreia dintre situațiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, condițiile menționate sunt semnificativ mai puțin favorabile decât cele de care se bucură transportatorii aerieni din Regatul Unit, pentru a remedia această situație, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11a pentru ca:
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – litera a
(a)  să adapteze capacitatea disponibilă pentru transportatorii aerieni din Regatul Unit în limita prevăzută la articolul 3 alineatul (2) și să solicite statelor membre să adapteze în consecință autorizațiile de operare ale transportatorilor aerieni din Regatul Unit, atât cele existente, cât și cele nou acordate;
(a)  să propună plafonarea capacității pentru rutele între Regatul Unit și fiecare stat membru și să solicite statelor membre să adapteze în consecință autorizațiile de operare ale transportatorilor aerieni din Regatul Unit, atât cele existente, cât și cele nou acordate;
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3 – partea introductivă
3.  Se pot adopta acte de punere în aplicare în temeiul alineatului (2) pentru a remedia următoarele situații:
3.  Actele delegate menționate la alineatul (2) vizează, în special, remedierea următoarelor situații:
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3 – litera d
(d)  aplicarea de către Regatul Unit a unor standarde în ceea ce privește protecția lucrătorilor, siguranța, securitatea sau mediul care sunt inferioare celor prevăzute de dreptul Uniunii sau, în absența unor dispoziții relevante în dreptul Uniunii, inferioare celor aplicate de toate statele membre sau, în orice caz, inferioare standardelor internaționale relevante;
(d)  aplicarea de către Regatul Unit a unor standarde în ceea ce privește protecția drepturilor pasagerilor și a lucrătorilor, siguranța, securitatea sau mediul care sunt inferioare celor prevăzute de dreptul Uniunii sau, în absența unor dispoziții relevante în dreptul Uniunii, inferioare celor aplicate de toate statele membre sau, în orice caz, inferioare standardelor internaționale relevante;
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4
4.  Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la orice decizie de refuzare sau revocare a autorizației de operare a unui transportator aerian din Regatul Unit în temeiul alineatelor (1) și (2).
4.  Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la orice decizie de refuzare sau revocare a autorizației de operare a unui transportator aerian din Regatul Unit în temeiul alineatelor (1) și (2), fără întârzieri nejustificate.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  Autoritățile competente ale statelor membre se consultă și cooperează cu autoritățile competente din Regatul Unit, dacă este necesar, pentru a asigura punerea în aplicare a prezentului regulament.
1.  Autoritățile competente ale Uniunii și ale statelor membre se consultă și cooperează cu autoritățile competente din Regatul Unit, dacă este necesar, pentru a asigura punerea în aplicare a prezentului regulament.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
eliminat
Comitetul
Comisia este asistată de comitetul înființat prin articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Exercitarea delegării de competențe
1.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta actele delegate menționată la articolele 4 și 5 se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament].
3.  Delegarea de competențe menționată la articolele 4 și 5 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4 și 5 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – litera a
(a)  data la care intră în vigoare sau, după caz, se aplică în mod provizoriu un acord între Uniune și Regatul Unit care reglementează furnizarea de transport aerian între ele; sau
(a)  data la care intră în vigoare sau, după caz, se aplică în mod provizoriu un acord cuprinzător între Uniune și Regatul Unit care reglementează furnizarea de transport aerian între ele; sau

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0062/2019).


Siguranța aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană ***I
PDF 144kWORD 52k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite aspecte ale siguranței aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (COM(2018)0894 – C8-0514/2018 – 2018/0434(COD))(1)
P8_TA(2019)0107A8-0061/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 3
3.  În plus față de certificatele enumerate la alineatul (2), prezentul regulament se aplică modulelor de pregătire teoretică menționate la articolul 5.
3.  În plus față de certificatele enumerate la alineatul (2), prezentul regulament se aplică modulelor de pregătire menționate la articolul 5.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1
Certificatele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) referitoare la utilizarea produselor, a pieselor și a echipamentelor rămân valabile, pentru a se permite utilizarea neîntreruptă a acestora în aeronave sau ca aeronave.
Certificatele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) referitoare la utilizarea produselor, a pieselor și a echipamentelor rămân valabile.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Articolul 5 – titlu
Reportarea modulelor de pregătire teoretică
Reportarea modulelor de pregătire
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1
Prin derogare de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei1 și de la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei2, autoritățile competente din statele membre sau agenția, după caz, iau în considerare examinările efectuate în cadrul organizațiilor de pregătire care fac obiectul supravegherii de către autoritatea competentă din Regatul Unit înainte de data aplicării menționată la articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul regulament ca și cum ar fi fost efectuate în cadrul unei organizații de pregătire care face obiectul supravegherii de către autoritatea competentă a unui stat membru.
Prin derogare de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei1 și de la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei2, autoritățile competente din statele membre sau agenția, după caz, iau în considerare examinările efectuate în cadrul organizațiilor de pregătire care fac obiectul supravegherii de către autoritatea competentă din Regatul Unit dar care nu au condus încă la eliberarea licenței înainte de data aplicării menționată la articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul regulament ca și cum ar fi fost efectuate în cadrul unei organizații de pregătire care face obiectul supravegherii de către autoritatea competentă a unui stat membru.
__________________
__________________
1 Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. JO L 311, 25.11.2011, p. 1.
1 Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. JO L 311, 25.11.2011, p. 1.
2 Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu. JO L 362, 17.12.2014, p. 1.
2 Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu. JO L 362, 17.12.2014, p. 1.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  La cererea agenției, titularii certificatelor menționate la articolele 3 și 4 transmit copii ale tuturor rapoartelor de audit, ale constatărilor și ale planurilor de acțiuni corective care sunt relevante pentru certificat și care au fost eliberate în cursul celor trei ani care preced cererea. Dacă documentele respective nu sunt transmise până la termenele-limită indicate de agenție în solicitarea sa, agenția poate retrage beneficiul obținut în temeiul articolului 3 sau 4, după caz.
2.  La cererea agenției, titularii certificatelor menționate la articolul 3 și și emitenții de certificate menționate la articolul 4 transmit copii ale tuturor rapoartelor de audit, ale constatărilor și ale planurilor de acțiuni corective care sunt relevante pentru certificat și care au fost eliberate în cursul celor trei ani care preced cererea. Dacă documentele respective nu sunt transmise până la termenele-limită indicate de agenție în solicitarea sa, agenția poate retrage beneficiul obținut în temeiul articolului 3 sau 4, după caz.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Titularii certificatelor menționate la articolul 3 sau 4 din prezentul regulament informează fără întârziere agenția cu privire la eventualele acțiuni întreprinse de autoritățile din Regatul Unit care ar putea intra în conflict cu obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament sau în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1139.
3.  Titularii certificatelor menționate la articolul 3 sau emitenții de certificate menționate la articolul 4 din prezentul regulament informează fără întârziere agenția cu privire la eventualele acțiuni întreprinse de autoritățile din Regatul Unit care ar putea intra în conflict cu obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament sau în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1139.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1
În scopul prezentului regulament și în ceea ce privește supravegherea titularilor certificatelor menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, agenția acționează drept autoritatea competentă prevăzută pentru entitățile din țări terțe în Regulamentul (UE) 2018/1139 și în actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008.
În scopul prezentului regulament și în ceea ce privește supravegherea titularilor certificatelor sau emitenților de certificate menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, agenția acționează drept autoritatea competentă prevăzută pentru entitățile din țări terțe în Regulamentul (UE) 2018/1139 și în actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1
Regulamentul (UE) nr. 319/2014 al Comisiei1 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației se aplică persoanelor fizice și juridice care dețin certificatele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament în aceleași condiții ca titularii certificatelor de același tip eliberate persoanelor fizice sau juridice din țări terțe.
Regulamentul (UE) nr. 319/2014 al Comisiei1 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației se aplică persoanelor fizice și juridice care dețin sau emit certificatele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament în aceleași condiții ca titularii certificatelor de același tip eliberate persoanelor fizice sau juridice din țări terțe.
__________________
__________________
1 Regulamentul (UE) nr. 319/2014 al Comisiei din 27 martie 2014 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 593/2007. JO L 95, 28.3.2014, p. 58
1 Regulamentul (UE) nr. 319/2014 al Comisiei din 27 martie 2014 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 593/2007. JO L 95, 28.3.2014, p. 58
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Anexă – secțiunea 2 – punctul 2.6 a (nou)
2.6 a  Regulamentul (UE) nr. 1321/2014, partea H, subpartea H, punctele M.A.801 (b) 2, 3 și (c) (certificate de punere în serviciu în ceea ce privește finalizarea întreținerii).

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0061/2019).


GATS: ajustările compensatorii necesare rezultând din aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Ungariei, a Republicii Malta, a Republicii Austria, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia, a Republicii Slovace, a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei ***
PDF 121kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea acordurilor în domeniu în temeiul articolului XXI din Acordul General privind Comerțul cu Servicii cu Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen și Matsu (Taipeiul chinez), Columbia, Cuba, Ecuador, Hong Kong (China), India, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Filipine, Elveția și Statele Unite, cu privire la ajustările compensatorii necesare rezultând din aderarea la Uniunea Europeană a Cehiei, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Austriei, a Poloniei, a Sloveniei, a Slovaciei, a Finlandei și a Suediei (14020/2018 – C8-0509/2018 – 2018/0384(NLE))
P8_TA(2019)0108A8-0067/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14020/2018),

–  având în vedere proiectele de acorduri relevante în temeiul articolului XXI din Acordul General privind Comerțul cu Servicii cu Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen și Matsu (Taipeiul chinez), Columbia, Cuba, Ecuador, Hong Kong (China), India, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Filipine, Elveția și Statele Unite, cu privire la ajustările compensatorii necesare rezultând din aderarea la Uniunea Europeană a Cehiei, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Austriei, a Poloniei, a Sloveniei, a Slovaciei, a Finlandei și a Suediei (14020/2018 ADD 1-17),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0509/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0067/2019),

1.  aprobă încheierea acordurilor;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.


Măsuri de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport ***I
PDF 204kWORD 69k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (COM(2018)0277 – C8-0192/2018 – 2018/0138(COD))
P8_TA(2019)0109A8-0015/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0277),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0192/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Senatul Cehiei, Bundestagul german, Parlamentul irlandez și Parlamentul suedez în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisia pentru dezvoltare regională (A8-0015/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 februarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport

P8_TC1-COD(2018)0138


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(4) stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile de ultimă generație cu o structură pe două niveluri, în Uniune, în slujba cetățenilor, pentru dezvoltarea pieței interne, precum și pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii. Rețelele transeuropene de transport (TEN-T) au o structură pe două niveluri: rețeaua centrală este formată din acele elemente ale rețelei care au cea mai mare importanță strategică pentru UE, iar rețeaua globală asigură conectivitatea tuturor regiunilor din Uniune, în timp ce rețeaua centrală este formată din acele elemente ale rețelei care au cea mai mare importanță strategică pentru Uniune. Rețeaua centrală ar trebui să servească drept accelerator transfrontalier și multimodal pentru un spațiu unic al transporturilor și al mobilității europene. Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 definește obiective obligatorii referitoare la finalizarea implementării, rețeaua centrală urmând să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală, până în 2050. De asemenea, Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 acordă o atenție deosebită conexiunilor transfrontaliere, care vor îmbunătăți interoperabilitatea între diferitele moduri de transport și vor contribui la o integrare multimodală a transporturilor Uniunii, și ar trebui să țină seama și de dinamica de dezvoltare a sectorului transporturilor și de noile tehnologii ale viitorului. [AM 1]

(2)  În pofida necesității și a termenelor-limită obligatorii, experiența a arătat că multe investiții care vizează finalizarea TEN-T se confruntă cu proceduri de acordare de autorizații și cu proceduri de achiziții transfrontaliere multiple, lente, neclare și complexe, precum și cu alte proceduri complexe. Această situație pune în pericol implementarea la timp a proiectelor și, în multe cazuri, conduce la întârzieri semnificative și la costuri mai mari, generează incertitudine pentru a aborda aceste aspecte și a face posibilă promotorii de proiecte și poate să determine chiar și abandonarea de proiecte în plină desfășurare. În aceste condiții, finalizarea sincronizată a TEN-T, este necesară în termenul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 necesită o acțiune armonizată la nivelul Uniunii. Mai mult, statele membre ar trebui să decidă asupra propriilor planuri naționale de infrastructură în concordanță cu obiectivele TEN-T. [AM 2]

(2a)  Prezentul regulament se aplică numai proiectelor Uniunii recunoscute ca proiecte de interes comun, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 privind rețeaua centrală a rețelei transeuropene de transport. De asemenea, un stat membru poate decide să extindă domeniul de aplicare la rețeaua globală. [AM 3]

(3)  În cadrele sistemele juridice ale multor state membre, se acordă un tratament prioritar anumitor categorii de proiecte, pe baza importanței lor strategice pentru economie Uniune. Tratamentul prioritar se caracterizează prin termene mai scurte, proceduri simultane și/sau simplificate sau perioade limitate de timp pentru încheierea procedurii de autorizare sau pentru recurs, asigurându-se în același timp atingerea obiectivelor altor politici orizontale. Atunci când un astfel de cadru există într-un context juridic național, acesta într-un context juridic național există astfel de norme privind tratamentul prioritar, acestea ar trebui să se aplice automat proiectelor Uniunii recunoscute ca proiecte de interes comun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013. Statele membre care nu au astfel de norme privind tratamentul prioritar ar trebui să le adopte. [AM 4]

(4)  Pentru a îmbunătăți eficacitatea evaluărilor de mediu și pentru a raționaliza procesul decizional, în cazul în care obligația de a efectua evaluări legate de aspectele de mediu ale proiectelor rețelei centrale rezultă simultan din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului(5), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6), și din alte acte legislative ale Uniunii, cum ar fi Directiva 92/43/CEE a Consiliului(7), Directivele 2009/147/CE(8), 2000/60/CE(9), 2008/98/CE(10), 2010/75/UE(11), șiv 2012/18/UE(12) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directiva de punere în aplicare 2011/42/CE(13), statele membre ar trebui să se asigure că este prevăzută o procedură comună care să respecte cerințele acestor directive.În plus, examinarea din timp a impactului asupra mediului și discuțiile purtate într-o fază timpurie cu autoritatea competentă cu privire la conținutul evaluărilor de mediu ar putea reduce întârzierile pe durata procedurii de autorizare și, în general, ar îmbunătăți calitatea evaluărilor. [AM 5]

(4a)  Având în vedere numărul mare de evaluări de mediu care rezultă din numeroasele directive europene sau din norme naționale și care sunt necesare pentru acordarea de autorizații pentru proiectele de interes comun din cadrul rețelei centrale TEN-T, ar fi de dorit ca Uniunea să stabilească o procedură comună, simplificată și centralizată care să respecte cerințele prevăzute de aceste directive, pentru a contribui la realizarea obiectivelor urmărite de prezentul regulament în vederea unei mai mari raționalizări a măsurilor. [AM 6]

(5)  Proiectele rețelei centrale ar trebui să fie sprijinite prin proceduri integrate de acordare de autorizații, pentru a permite o gestionare clară a procedurii generale și pentru a oferi un punct unic de intrare pentru investitori. Statele membre ar trebui să desemneze o autoritate competentă unică în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu structurile administrative proprii pentru a se asigura că proiectele privind rețeaua centrală vor beneficia de integrarea procedurilor de autorizare și vor avea un punct de contact unic pentru investitori, care să permită o gestionare eficientă și clară a procedurii generale. Dacă este necesar, autoritatea competentă unică își poate delega responsabilitățile, obligațiile și sarcinile către o altă autoritate la nivelul regional, local sau administrativ adecvat. [AM 7]

(6)  Înființarea unei singure autorități competente la nivel național care să integreze toate procedurile de acordare de autorizații (ghișeul unic) ar trebui să reducă complexitatea, să îmbunătățească eficiența și coordonarea și să sporească transparența și rapiditatea procedurilor și a adoptării deciziilor. De asemenea, acest lucru ar trebui să ducă și la consolidarea cooperării dintre statele membre, după caz. Procedurile ar trebui să promoveze o cooperare reală între investitori și autoritatea competentă unică și, prin urmare, ar trebui să permită delimitarea în etapa anterioară depunerii cererii din cadrul procedurii de acordare de autorizații. Această delimitare ar trebui să fie integrată în descrierea detaliată a cererii și să respecte procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2014/52/UE. [AM 8]

(6a)  În cazul în care proiectele de interes comun sunt considerate proiecte prioritare ale Uniunii, ar putea fi instituită o autoritate competentă comună, asupra căreia au convenit autoritățile unice competente din două sau mai multe state membre sau din state membre și țări terțe, pentru a îndeplini sarcinile care decurg din prezentul regulament. [AM 9]

(7)  Procedura stabilită de prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere îndeplinirii cerințelor definite în dreptul internațional și în dreptul Uniunii, inclusiv dispozițiilor privind protecția mediului și a sănătății umane.

(8)  Având în vedere necesitatea urgentă de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în 2030, simplificarea procedurilor de acordare de autorizații ar trebui să fie însoțită de un termen-limită în care autoritățile competente responsabile ar trebui să ia o decizie globală privind construcția proiectului. Acest termen-limită ar trebui să determine asigure o gestionare mai eficientă a procedurilor și în niciun caz nu ar trebui să compromită standardele înalte ale Uniunii privind protecția mediului, transparență și participarea publicului. Proiectele ar trebui evaluate din punctul de vedere al criteriilor de maturitate stabilite de Mecanismul pentru interconectarea Europei. La efectuarea unor astfel de evaluări ar trebui să se țină seama de respectarea termenelor stabilite în prezentul regulament. [AM 10]

(9)  Statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a se asigura că recursurile care contestă legalitatea unei decizii globale pe motive de fond sau de procedură sunt gestionate în cel mai eficient mod posibil.

(10)  Proiectele transfrontaliere de infrastructură TEN-T se confruntă cu dificultăți deosebite în ceea ce privește coordonarea procedurilor de acordare de autorizații. Coordonatorii europeni menționați la articolul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 ar trebui să fie împuterniciți să monitorizeze aceste proceduri și să faciliteze sincronizarea și finalizarea lor pentru a asigura respectarea termenelor limită prevăzute de prezentul regulament. [AM 11]

(11)  Achizițiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere de interes comun ar trebui să se desfășoare în conformitate cu tratatul și cu Directivele 2014/25/UE(14) și/sau 2014/24/UE(15) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Pentru a asigura finalizarea eficientă a proiectelor transfrontaliere de interes comun privind rețeaua centrală, achizițiile publice efectuate de o entitate comună ar trebui să facă obiectul unei singure legislații naționale. Prin derogare de la legislația Uniunii în domeniul achizițiilor publice, normele naționale aplicabile ar trebui, în principiu, să fie cele ale statului membru în care entitatea comună își are sediul social. Ar trebui să fie posibilă în continuare definirea, într-un acord interguvernamental, a legislației aplicabile.

(12)  Comisia nu este implicată în mod sistematic în autorizarea proiectelor individuale. Cu toate acestea, în anumite cazuri, anumite aspecte ale pregătirii proiectului sunt supuse autorizării la nivelul Uniunii. În cazul în care Comisia este implicată în proceduri, aceasta va trata în regim de prioritate proiectele Uniunii de interes comun și va asigura certitudine pentru promotorii de proiecte. În anumite cazuri, ar putea fi necesară aprobarea ajutoarelor de stat. Fără a afecta termenele-limită stabilite de prezentul regulament, conform Codului celor mai bune practici de desfășurare a procedurilor de control al ajutoarelor de stat, statele membre pot ar trebui să poată solicita Comisiei să se ocupe de proiectele de interes comun privind rețeaua centrală TEN-T pe care acestea le consideră prioritare, cu termene mai previzibile în cadrul abordării la nivel de portofoliu sau al planificării agreate de comun acord. [AM 12]

(13)  Implementarea proiectelor de infrastructură privind rețeaua centrală TEN-T ar trebui sprijinită, de asemenea, prin orientări ale Comisiei care să clarifice implementarea anumitor tipuri de proiecte, respectând în același timp acquis-ul Uniunii. De exemplu, Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie(16) prevede astfel de orientări care să ofere mai multă claritate în vederea respectării Directivelor privind păsările și habitatele. Sprijinul direct privind achizițiile publice ar trebui pus la dispoziție pentru proiecte de interes comun în scopul de a se asigura reducerea la minimum a costurilor externe și cel mai bun raport calitate-preț pentru utilizarea banilor publici(17). În plus, ar trebui să se pună la dispoziție asistență tehnică adecvată în cadrul mecanismelor elaborate pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, în scopul de a oferi sprijin financiar proiectelor TEN-T de interes comun. [AM 13]

(14)  Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere necesitatea coordonării acestor obiective, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(15)  Din motive de securitate juridică, procedurile administrative care au început anterior intrării în vigoare a prezentului regulament nu ar trebui să facă obiectul dispozițiilor prezentului regulament, cu excepția cazului în care, printr-un acord între părțile implicate, se ia o altă decizie, [AM 14]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește cerințele aplicabile procedurilor administrative desfășurate de autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește autorizarea și implementarea tuturor proiectelor de interes comun privind rețeaua centrală a rețelei transeuropene de transport referitoare la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv a proiectelor preselectate din partea III a anexei la Regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei 2021-2027. [AM 15]

Statele membre pot decide extinderea aplicării tuturor dispozițiilor prezentului regulament, în bloc, la proiecte de interes comun privind rețeaua globală a rețelei transeuropene de transport. [AM 16]

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

(a)  „decizie globală” înseamnă decizia sau ansamblul deciziilor luate de o autoritate sau de autorități ale autoritatea competentă unică a unui stat membru și, unde este cazul, de autoritatea competentă comună, dar cu excepția instanțelor judecătorești, care stabilește dacă unui promotor de proiect i se acordă sau nu autorizația pentru construcția infrastructurii de transport necesare pentru finalizarea proiectului, fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi de atac administrative; [AM 17]

(b)  „proceduri de acordare de autorizații” înseamnă orice procedură sau etapă care trebuie urmată în fața autorităților competente ale unui stat membru, în temeiul legislației Uniunii sau al legislației naționale, înainte ca promotorul proiectului să poată implementa proiectul și începând de la data la care autoritatea competentă unică a statului membru semnează acceptarea notificării dosarului; [AM 18]

(c)  „promotorul proiectului” înseamnă persoana care depune o cerere de autorizație pentru dezvoltarea unui proiect privat sau autoritatea publică inițiatoare a unui orice persoană fizică sau juridică publică sau privată care solicită autorizația de a începe un proiect; [AM 19]

(d)  „autoritate competentă unică” înseamnă autoritatea pe care statul membru o desemnează, în conformitate legislația sa națională, ca fiind responsabilă pentru îndeplinirea sarcinilor care decurg din prezentul regulament; [AM 20]

(e)  „proiect transfrontalier de interes comun” înseamnă un proiect de interes comun conform articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, care acoperă un tronson transfrontalier, astfel cum este definit la articolul 3 litera (m) din regulamentul menționat, și care este implementat de o entitate comună;

(ea)  „autoritate competentă comună” înseamnă o autoritate instituită de comun acord de autoritățile unice competente din două sau mai multe state membre sau din unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe care este responsabilă de facilitarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele transfrontaliere de interes comun. [AM 21]

CAPITOLUL II

ACORDAREA AUTORIZAȚIILOR

Articolul 3

„Statutul prioritar” al proiectelor de interes comun

(1)  Fiecare proiect de interes comun privind rețeaua centrală TEN-T, inclusiv tronsoanele identificate în prealabil în partea III din anexa la Regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, face obiectul unei proceduri integrate de acordare de autorizații, gestionată de o autoritate competentă unică desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolele 5 și 6. [AM 22]

(2)  Atunci când statutul prioritar este prevăzut în legislația națională, se acordă proiectelor de interes comun statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate ca atare în cadrul procedurilor de acordare de autorizații, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipurilor corespunzătoare de infrastructură de transport și în conformitate cu dispozițiile acesteia.

(3)  Pentru a asigura proceduri administrative eficiente și eficace privind proiectele de interes comun, promotorii de proiecte și toate autoritățile implicate se asigură că proiectele sunt tratate cât mai rapid posibil din punct de vedere legal, inclusiv în ceea ce privește evaluarea criteriilor de maturitate pentru selectarea proiectelor și resursele alocate. [AM 23]

Articolul 4

Integrarea procedurilor de acordare de autorizații

(1)  Pentru a respecta termenele-limită stabilite la articolul 6 și pentru a reduce sarcina administrativă aferentă realizării proiectelor de interes comun, toate procedurile administrative de acordare a autorizațiilor care rezultă din legislația aplicabilă, inclusiv evaluările de mediu relevante, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii sunt integrate și au ca rezultat o singură decizie globală, fără a aduce atingere transparenței, participării publice și cerințelor de mediu sau de siguranță prevăzute de legislația Uniunii. [AM 24]

(2)  În Fără a aduce atingere termenelor-limită stabilite la articolul 6 din prezentul regulament, în cazul proiectelor de interes comun pentru care obligația de a efectua evaluări ale efectelor asupra mediului rezultă simultan din Directiva 2011/92/UE și din alte dispoziții ale dreptului Uniunii, statele membre se asigură că sunt prevăzute proceduri comune în sensul articolului 2 alineatul (3) din Directiva 2011/92/UE. [AM 25]

Articolul 5

Autoritatea competentă unică pentru acordarea de autorizații

(1)  Până la ... (OP, vă rugăm să introduceți un an după data intrării în vigoare a prezentului regulament) și în niciun caz mai târziu de 31 decembrie 2020, fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă unică a cărei responsabilitate este de a facilita procesul de acordare de autorizații, inclusiv luarea deciziei globale procedurile necesare pentru luarea deciziei globale, în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol. [AM 26]

(2)  Responsabilitatea La inițiativa autorității competente unice, responsabilitățile, obligațiile și/sau sarcinile sale menționate la alineatul (1) și/sau sarcinile acesteia pot fi pot ca, în acord cu statul membru, să fie delegate către sau și executate de către o altă autoritate, la nivelul administrativ regional, local sau la un alt nivel corespunzător, pentru fiecare proiect de interes comun sau pentru fiecare categorie specifică de proiecte de interes comun, cu excepția adoptării deciziei globale, astfel cum este menționată la alineatul (3) de la prezentul articol, cu respectarea următoarelor condiții: [AM 27]

(a)  o singură autoritate competentă este responsabilă pentru fiecare proiect de interes comun; [AM 28]

(b)  autoritatea competentă este punctul unic de contact pentru promotorul proiectului în cadrul procedurii care duce la luarea unei decizii globale pentru un anumit proiect de interes comun; și [AM 29]

(c)  autoritatea competentă coordonează prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante. [AM 30]

Autoritatea competentă unică își poate menține responsabilitatea de a stabili termene-limită, fără a aduce atingere termenelor-limită stabilite în conformitate cu articolul 6.

(3)  Autoritatea competentă unică emite decizia globală în termenele-limită menționate la articolul 6. Aceasta procedează astfel urmând proceduri comune.

Decizia globală emisă de autoritatea competentă unică este singura decizie obligatorie din punct de vedere juridic care rezultă din procedura legală de acordare de autorizații. Fără a aduce atingere termenelor-limită stabilite la articolul 6 din prezentul regulament, atunci când în proiect sunt implicate alte autorități, acestea își pot da avizul reprezentând contribuția la procedură, în conformitate cu legislația națională. Avizul respectiv este luat Avizele respective trebuie să fie luate în considerare de autoritatea unică competentă unică , în special dacă acestea se referă la cerințele prevăzute de Directivele 2014/52/UE și 92/43/CEE. [AM 31]

(4)  Atunci când ia decizia globală, autoritatea competentă unică se asigură că sunt respectate cerințele relevante din dreptul internațional și din dreptul Uniunii și își justifică decizia în mod corespunzător, în baza prevederilor legale. [AM 32]

(5)  Dacă un proiect de interes comun prevede luarea de decizii în două sau mai multe state membre sau în unul sau mai multe state membre și în una sau mai multe țări terțe, autoritățile competente respective iau toate măsurile necesare pentru a coopera și a se coordona între ele în mod eficient și eficace sau pot înființa o autoritate competentă unică, fără a aduce atingere termenelor stabilite la articolul (6), care să fie însărcinată cu facilitarea procedurii de acordare a autorizațiilor. Fără a aduce atingere obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii internațional și din dreptul internațional național aplicabile, statele membre fac tot posibilul pentru a prevedea proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului. [AM 33]

(5a)  Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament și, în special, a articolului 6a, autoritatea competentă unică transmite Comisiei data de începere a procedurii de acordare a autorizațiilor și decizia globală, astfel cum se prevede la articolul 6. [AM 34]

Articolul 6

Durata și punerea în aplicare a procedurii de acordare de autorizații

(1)  Procedura de acordare de autorizații constă în etapa anterioară depunerii cererii și în etapa de evaluare a cererii și de luare a deciziei de către autoritatea competentă unică.

(2)  Etapa anterioară depunerii cererii, definită drept perioada dintre inițierea procedurii de acordare de autorizații și depunerea dosarului de cerere complet la autoritatea competentă unică, nu depășește, în principiu, doi ani 18 luni. [AM 35]

(3)  Pentru a iniția procedura de acordare de autorizații, promotorul proiectului notifică în scris proiectul autorității competente unice a statelor membre implicate sau, după caz, autorității competente comune și include o descriere detaliată a proiectului. În termen de cel mult două luni o lună de la primirea notificării menționate mai sus, autoritatea competentă unică acceptă sau, în cazul în care nu consideră că proiectul este suficient de avansat pentru a demara procedura de acordare de autorizații, respinge în scris notificarea. În cazul în care autoritatea competentă unică decide să respingă notificarea, aceasta își justifică decizia. Data la care autoritatea competentă semnează decizia de acceptare a notificării reprezintă data inițierii procedurii de acordare de autorizații. În cazul în care sunt implicate două sau mai multe state membre, data la care autoritatea competentă implicată a acceptat ultima notificare reprezintă data inițierii procedurii de acordare de autorizații. [AM 36]

(4)  În termen de trei două luni de la inițierea procedurii de acordare de autorizații, autoritatea competentă unică sau, după caz, autoritatea competentă comună, în strânsă cooperare cu promotorul proiectului și cu alte autorități implicate și ținând seama de informațiile transmise de promotorul proiectului pe baza notificării menționate la alineatul (3), stabilește și comunică promotorului proiectului o descriere detaliată a cererii, care include: [AM 37]

(-a)  autoritatea competentă responsabilă, la nivelul administrativ corespunzător, în cazul unei delegări din partea autorității competente unice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2); [AM 38]

(a)  domeniul material de aplicare și nivelul de detaliere a informațiilor care trebuie prezentate de promotorul proiectului, ca parte a dosarului de cerere pentru decizia globală;

(b)  un program pentru procesul de acordare de autorizații, identificând cel puțin următoarele:

(i)  deciziile și , autorizațiile, avizele și evaluările care trebuie obținute; [AM 39]

(ii)  autoritățile, părțile interesate și publicul care ar putea fi vizat și/sau consultat; [AM 40]

(iii)  etapele individuale ale procedurii și durata acestora;

(iv)  etapele principale care trebuie urmate în vederea emiterii deciziei globale și termenele aferente și calendarul global prevăzut; [AM 41]

(v)  resursele planificate de autorități și eventualele resurse suplimentare necesare.

(5)  Pentru a se asigura că dosarul de cerere este complet și de o calitate adecvată, promotorul proiectului solicită avizul autorității competente unice cu privire la cererea sa cât mai curând posibil în timpul procedurii anterioare depunerii cererii. Promotorul proiectului cooperează pe deplin cu autoritatea competentă unică pentru a respecta termenele și descrierea detaliată a cererii, astfel cum este definită la alineatul (4).

(6)  Promotorul proiectului depune dosarul de cerere pe baza descrierii detaliate a cererii în termen de 21 15 de luni de la primirea respectivei descrieri detaliate a cererii. După expirarea acestei perioade, descrierea detaliată a cererii nu mai este considerată valabilă, cu excepția cazului în care autoritatea competentă unică decide să prelungească această perioadă, cu cel mult șase luni, din proprie inițiativă sau pe baza unei cereri justificate din partea promotorului proiectului. [AM 42]

(7)  În termen de cel mult două luni de la data depunerii dosarului complet de cerere, autoritatea competentă confirmă în scris faptul că dosarul de cerere este complet și comunică acest lucru promotorului proiectului. Dosarul de cerere depus de promotorul proiectului se consideră complet, cu excepția cazului în care, în termen de două luni de la data depunerii, autoritatea competentă solicită ca promotorul proiectului să transmită informațiile care lipsesc. Solicitarea respectivă se limitează, în ceea ce privește domeniul material de aplicare și nivelul de detaliere, la elementele identificate în descrierea detaliată a cererii. Orice cerere suplimentară de informații rezultă numai din circumstanțe noi, excepționale și neprevăzute și este justificată în mod corespunzător de către autoritatea competentă unică.

(8)  Autoritatea competentă unică evaluează cererea și adoptă o decizie globală obligatorie în termen de un an șase luni de la data depunerii dosarului complet de cerere în conformitate cu alineatul (7), cu excepția cazului în care autoritatea competentă decide, din proprie inițiativă, să prelungească această perioadă cu maximum trei luni, justificându-și decizia. Statele membre pot stabili un termen-limită mai scurt, dacă este cazul. [AM 43]

(9)  Termenele-limită prevăzute în dispozițiile menționate mai sus nu aduc atingere nici obligațiilor care rezultă din dreptul Uniunii și din acte juridice de drept internațional, nici căilor de atac administrative sau acțiunilor judiciare în fața unei instanțe judecătorești.

Articolul 6 a

Procedura de acordare a autorizației și asistența financiară a Uniunii

(1)  În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din prezentul regulament, stadiul de evoluție al proiectului este luat în considerare la evaluarea proiectelor în conformitate cu criteriile de maturitate ale proiectelor stabilite la articolul 13 din Regulamentul (UE).../... [privind instituirea Mecanismului pentru Interconectarea Europei]

(2)  Întârzierile înregistrate în privința etapelor și termenelor prevăzute la articolul 6 justifică o anchetă a stadiului în care se află proiectul și o revizuire a asistenței financiare primite de Uniune în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr..../... [MIE] și ar putea conduce la o reducere sau la retragerea asistenței financiare. [AM 44]

Articolul 7

Coordonarea procedurii transfrontaliere de acordare de autorizații

(1)  În cazul proiectelor care implică două sau mai multe state membre sau unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, autoritățile competente ale statelor membre în cauză își aliniază calendarele și stabilesc un program comun. [AM 45]

(1a)  În astfel de cazuri, pentru a facilita procedura de acordare a autorizației, autoritățile competente unice din două sau mai multe state membre sau din unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe pot, de comun acord, să înființeze o autoritate competentă comună, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (5). [AM 46]

(2)  Coordonatorul european menționat la articolul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 este împuternicit să urmărească îndeaproape urmeze procedura de acordare de autorizații pentru proiectele transfrontaliere de interes comun și să faciliteze contactele și cooperarea dintre autoritățile competente implicate sau, după caz, cu autoritatea competentă comună. [AM 47]

(3)  Fără a aduce atingere obligației de a respecta termenele-limită prevăzute de prezentul regulament, în cazul în care nu se respectă termenul-limită pentru luarea deciziei globale, autoritatea competentă unică informează de îndată Comisia și, după caz, coordonatorul european în cauză cu privire la măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru a încheia procedura de acordare de autorizații cu cea mai mică întârziere posibilă. Comisia și, după caz, coordonatorul european poate pot solicita autorității competente unice să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate. [AM 48]

CAPITOLUL III

ACHIZIȚII PUBLICE

Articolul 8

Achizițiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere de interes comun

(1)  Achizițiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere de interes comun se desfășoară în conformitate cu tratatul și cu Directiva 2014/25/UE și/sau cu Directiva 2014/24/UE.

(2)  În cazul în care procedurile de achiziție sunt efectuate de o entitate comună înființată de statele membre participante, entitatea în cauză, precum și, după caz, filialele sale, aplică dispozițiile naționale ale unuia dintre statele membre respective și, prin derogare de la directivele menționate, dispozițiile respective sunt dispozițiile stabilite în conformitate cu articolul 57 alineatul (5) litera (a) din Directiva 2014/25/UE sau cu articolul 39 alineatul (5) litera (a) din Directiva 2014/24/UE, după caz, cu excepția cazului în care un acord între statele membre participante prevede altfel. Un astfel de acord prevede, în orice caz, aplicarea unei singure legislații naționale în cazul procedurilor pentru procedurile de achiziție efectuate de o entitate comună și, după caz, de filialele sale, de-a lungul întregului proiect. [AM 49]

CAPITOLUL IV

ASISTENȚĂ TEHNICĂ

Articolul 9

Asistență tehnică

La cererea unui promotor de proiect sau a unui stat membru, în conformitate cu programele de finanțare relevante ale Uniunii și fără a aduce atingere cadrului financiar multianual, Uniunea pune la dispoziție asistență tehnică, financiară și servicii de consultanță pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru a facilita implementarea proiectelor de interes comun pe fiecare etapă a procesului. [AM 50]

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 10

Dispoziții tranzitorii

Prezentul regulament nu se aplică procedurilor administrative inițiate anterior datei intrării sale în vigoare.

Articolul 11

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolele 4, 5, 6 și 7 se aplică într-un anumit stat membru de la data la care statul membru respectiv a desemnat autoritatea competentă unică în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

Comisia va publica în Jurnalul Oficial un anunț atunci când aceste dispoziții devin aplicabile într-un stat membru. [AM 51]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1)Avizul din 17 octombrie 2018 (nepublicat încă în jurnalul Oficial).
(2)Avizul din 7 februarie 2019 (nepublicat încă în jurnalul Oficial).
(3) Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019 (nepublicată încă în jurnalul Oficial).
(4)Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(5) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
(6) Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1).
(7) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(8) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (OJ L 20, 26.1.2010, p. 7).
(9) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(10) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(11) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(12) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).
(13) Directiva de punere în aplicare 2011/42/UE a Comisiei din 11 aprilie 2011 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii flutriafolului ca substanță activă și de modificare a Deciziei 2008/934/CE a Comisiei (JO L 97, 12.4.2011, p. 42).
(14) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(15) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(16) COM(2017) 198 final COM(2017)0198.
(17) COM(2017) 573 final COM(2017)0573.


Asigurarea de răspundere civilă auto ***I
PDF 246kWORD 78k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 februarie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi (COM(2018)0336 – C8-0211/2018 – 2018/0168(COD))(1)
P8_TA(2019)0110A8-0035/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Asigurarea de răspundere civilă auto (asigurarea auto) are o importanță deosebită pentru cetățenii europeni, fie că sunt deținători de poliță de asigurare sau potențiale victime ale unui accident. Aceasta prezintă, de asemenea, o importanță deosebită pentru întreprinderile de asigurare, întrucât reprezintă un segment important al activității de asigurare generală în Uniune. Asigurarea auto are un impact, de asemenea, asupra liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a vehiculelor. Prin urmare, întărirea și consolidarea pieței interne pentru asigurările auto ar trebui să reprezinte un obiectiv fundamental al acțiunii Uniunii în domeniul serviciilor financiare.
(1)  Asigurarea de răspundere civilă auto (asigurarea auto) are o importanță deosebită pentru cetățenii europeni, fie că sunt deținători de poliță de asigurare sau potențiale părți vătămate în urma unui accident. Aceasta prezintă, de asemenea, o importanță deosebită pentru întreprinderile de asigurare, întrucât reprezintă un segment important al activității de asigurare generală în Uniune. Asigurarea auto are un impact semnificativ, de asemenea, asupra liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a vehiculelor și, implicit, asupra pieței interne și a spațiului Schengen. Prin urmare, întărirea și consolidarea pieței interne pentru asigurările auto ar trebui să reprezinte un obiectiv fundamental al acțiunii Uniunii în domeniul serviciilor financiare.
(În cazul în care acest amendament este adoptat, ar trebui să fie redactate și alte amendamente corespunzătoare la considerentele acestui act de modificare.)
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Comisia a efectuat o evaluare privind funcționarea Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului15, inclusiv privind eficiența, eficacitatea și coerența acesteia cu alte domenii de politică a Uniunii. Concluzia evaluării a fost că Directiva 2009/103/CE funcționează bine în general și nu este necesară modificare în majoritatea aspectelor sale. Cu toate acestea, au fost identificate patru domenii în care ar fi oportune modificări specifice: despăgubirea victimelor accidentelor în caz de insolvență a unei întreprinderi de asigurare, sumele minime asigurate obligatorii, controale privind asigurarea vehiculelor desfășurate de statele membre, precum și utilizarea atestărilor privind istoricul daunelor ale deținătorilor de polițe de către o nouă întreprindere de asigurare.
(2)  Comisia a efectuat o evaluare privind funcționarea Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului15, inclusiv privind eficiența, eficacitatea și coerența acesteia cu alte domenii de politică a Uniunii. Concluzia evaluării a fost că Directiva 2009/103/CE funcționează bine în general și nu este necesară modificare în majoritatea aspectelor sale. Cu toate acestea, au fost identificate patru domenii în care ar fi oportune modificări specifice: despăgubirea părților vătămate în urma accidentelor în caz de insolvență a unei întreprinderi de asigurare, sumele minime asigurate obligatorii, controale privind asigurarea vehiculelor desfășurate de statele membre, precum și utilizarea atestărilor privind istoricul daunelor ale deținătorilor de polițe de către o nouă întreprindere de asigurare. În plus față de aceste patru domenii, pentru a proteja mai bine părțile vătămate, ar trebui introduse noi norme privind răspunderea în cazul unui accident care implică o remorcă tractată de un vehicul motorizat.
__________________
__________________
15 Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi (JO L 263, 7.10.2009, p. 11).
15 Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi (JO L 263, 7.10.2009, p. 11).
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Unele autovehicule cum ar fi bicicletele electrice și segway-urile sunt mai mici și, prin urmare, sunt mai puțin susceptibile decât alte vehicule să cauzeze daune semnificative persoanelor sau bunurilor. Includerea lor în domeniul de aplicare al Directivei 2009/103/CE ar fi disproporționată și nu ar privi spre viitor, deoarece ar impune obligația de a avea o asigurare costisitoare și excesivă pentru aceste vehicule. Situația respectivă ar submina, de asemenea, adoptarea acestor vehicule și ar descuraja inovarea, deși nu există suficiente dovezi că aceste vehicule ar putea provoca accidente cu părți vătămate în aceeași măsură ca alte vehicule, cum ar fi autoturismele sau camioanele. În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, cerințele de la nivelul Uniunii ar trebui să vizeze vehiculele care au potențialul de a cauza daune semnificative într-o situație transfrontalieră. Prin urmare, este necesar să se limiteze domeniul de aplicare al Directivei 2009/103/CE la vehiculele pentru care Uniunea consideră că sunt necesare cerințe de siguranță și de securitate înainte ca vehiculele în cauză să fie introduse pe piață, și anume vehiculele care fac obiectul unei omologări UE de tip.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3 b (nou)
(3b)  Cu toate acestea, este important să se permită statelor membre să decidă la nivel național cu privire la gradul adecvat de protecție a potențialelor părți vătămate de către alte vehicule decât cele care fac obiectul omologării UE de tip. Așadar, este important să se permită statelor membre să mențină sau să introducă noi dispoziții obligatorii care să reglementeze protecția utilizatorilor acestor alte tipuri de vehicule, pentru a proteja potențialele părți vătămate în urma unui accident rutier. În cazul în care un stat membru decide să impună o astfel de asigurare sub formă de asigurare obligatorie, el ar trebui să țină seama de probabilitatea ca un vehicul să fie utilizat într-un context transfrontalier și de nevoia de protecție a potențialelor părți vătămate într-un alt stat membru.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3 c (nou)
(3c)  Este, totodată, oportun să se excludă din domeniul de aplicare al Directivei 2009/103/CE vehiculele destinate exclusiv sporturilor cu motor, deoarece aceste vehicule sunt, în general, acoperite de alte forme de asigurare de răspundere civilă și nu sunt supuse asigurării auto obligatorii atunci când sunt utilizate exclusiv pentru un concurs. Întrucât utilizarea vehiculelor respective este limitată la o rută sau la un spațiu controlat, probabilitatea unui accident cu alte vehicule sau cu persoane este, de asemenea, limitată. Totuși, este important ca statele membre să mențină sau să introducă noi dispoziții obligatorii privind vehiculele care participă la un eveniment sportiv cu motor.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 3 d (nou)
(3d)   Prezenta directivă asigură un echilibru adecvat între interesul public și potențialele costuri pentru autoritățile publice, asigurători și deținătorii de polițe de asigurare, pentru a garanta rentabilitatea măsurilor propuse.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 3 e (nou)
(3e)  Utilizarea unui vehicul în trafic ar trebui să includă utilizarea unui vehicul în circulație pe drumuri publice și private. Aceasta ar putea include toate căile de acces, locurile de parcare sau orice alte zone echivalente de pe un teren privat care sunt accesibile publicului larg. Utilizarea unui vehicul într-o zonă închisă, în care publicul nu are acces, nu ar trebui considerată ca fiind o utilizare a unui vehicul în trafic. Totuși, atunci când un vehicul este utilizat în trafic în orice loc și, prin urmare, face obiectul cerinței privind asigurarea obligatorie, statele membre ar trebui să se asigure că vehiculul este acoperit de o poliță de asigurare care include potențialele părți vătămate în perioada contractului, indiferent dacă vehiculul este utilizat sau nu în trafic în momentul accidentului, cu excepția cazului în care vehiculul este utilizat în cadrul unui eveniment sportiv. Statele membre ar trebui să fie în măsură să limiteze asigurarea care nu este legată de participarea la trafic, dacă nu există așteptări rezonabile de acoperire, cum ar fi situația în care un tractor este implicat într‑un accident în timp ce funcția sa principală, în momentul producerii accidentului, nu consta în a servi drept mijloc de transport, ci în a genera, ca mașină de lucru, forța motrice necesară pentru funcționare.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 3 f (nou)
(3f)  Utilizarea unui vehicul exclusiv în situații care nu țin de trafic ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare al Directivei 2009/103/CE. În plus, statele membre nu ar trebui să solicite o asigurare pentru vehiculele care sunt radiate permanent sau temporar din cauza incapacității de a fi utilizate ca mijloc de transport, deoarece, de exemplu, se află într-un muzeu, sunt în curs de restaurare sau nu au fost utilizate timp îndelungat dintr-un alt motiv, cum ar fi utilizarea sezonieră.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  În prezent, statele membre ar trebui să se abțină de la efectuarea controalelor privind asigurarea vehiculelor care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unui alt stat membru, precum și a vehiculelor care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unei țări terțe și care intră pe teritoriul lor de pe teritoriul unui alt stat membru. Noile evoluții tehnologice permit controale privind asigurarea vehiculelor fără oprirea acestora și, prin urmare, fără a afecta libera circulație a persoanelor. Prin urmare, este oportun să se permită controalele privind asigurarea vehiculelor, numai dacă respectivele controale nu sunt discriminatorii, sunt necesare și sunt proporționale, fac parte dintr-un sistem general de controale pe teritoriul național și nu necesită oprirea vehiculului.
(4)  În prezent, statele membre se abțin de la efectuarea controalelor privind asigurarea vehiculelor care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unui alt stat membru, precum și a vehiculelor care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unei țări terțe și care intră pe teritoriul lor de pe teritoriul unui alt stat membru. Noile evoluții tehnologice, precum tehnologia de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare, permit controale discrete privind asigurarea vehiculelor fără oprirea acestora și, prin urmare, fără a afecta libera circulație a persoanelor. Prin urmare, este oportun să se permită controalele privind asigurarea vehiculelor, numai dacă respectivele controale nu sunt discriminatorii, sunt necesare și sunt proporționale, fac parte dintr-un sistem general de controale pe teritoriul național, care sunt efectuate și pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul statului membru ce efectuează controalele, nu necesită oprirea vehiculului și sunt efectuate cu respectarea deplină a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Pentru a permite funcționarea acestui sistem, trebuie să existe un schimb de informații între statele membre pentru a permite verificarea asigurărilor auto, chiar dacă un vehicul este înmatriculat într-un alt stat membru. Acest schimb de informații, bazat pe actualul sistem EUCARIS (sistemul european de informare cu privire la vehicule și la permisele de conducere), ar trebui să se realizeze în mod nediscriminatoriu, deoarece toate vehiculele ar trebui să facă obiectul aceleiași verificări. Modificările introduse de prezenta directivă vor avea un impact limitat asupra administrațiilor publice, deoarece acest sistem de schimburi de informații există deja și este utilizat pentru combaterea infracțiunilor rutiere.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 4 b (nou)
(4b)   Conducerea fără asigurare, adică utilizarea unui autovehicul fără asigurare de răspundere civilă obligatorie, este o problemă tot mai mare în cadrul Uniunii. Costurile cauzate de conducerea fără asigurare au fost estimate la 870 de milioane EUR în cereri de despăgubire în 2011 pentru întreaga Uniune. Ar trebui subliniat că conducerea fără asigurare afectează o gamă largă de părți interesate, inclusiv victimele accidentelor, asigurătorii, fondurile de garantare și deținătorii de polițe de asigurări auto.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  În conformitate cu aceste principii, statele membre nu ar trebui să păstreze datele pentru o perioadă mai îndelungată decât perioada necesară pentru a verifica dacă un vehicul deține o asigurare valabilă. În cazul în care se constată că un vehicul este asigurat, toate datele referitoare la această verificare ar trebui șterse. În cazul în care un sistem de verificare nu este în măsură să determine dacă un vehicul este asigurat, datele respective ar trebui să fie păstrate pentru o perioadă maximă de 30 de zile sau până în momentul în care se demonstrează că vehiculul respectiv are o asigurare valabilă, în funcție de perioada cea mai scurtă. Pentru vehiculele în cazul cărora s-a constatat că nu sunt acoperite de o asigurare valabilă, este rezonabil să se solicite păstrarea acestor date până când toate procesele administrative sau judiciare sunt finalizate și vehiculele sunt acoperite de o poliță de asigurare valabilă.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Protecția eficientă și eficace a victimelor accidentelor rutiere prevede ca victimele respective să fie rambursate întotdeauna pentru vătămările corporale sau pentru daunele materiale suferite, indiferent dacă întreprinderea de asigurare a părții responsabile este sau nu solvabilă. Prin urmare, statele membre ar trebui să înființeze sau să desemneze un organism care oferă despăgubirea inițială pentru părțile vătămate având reședința obișnuită pe teritoriul lor și care are dreptul de a revendica respectiva despăgubire de la organismul înființat sau desemnat în același scop în statul membru de stabilire al întreprinderii de asigurare care a emis polița de asigurare a vehiculului părții responsabile. Cu toate acestea, pentru a se evita introducerea de cereri paralele, victimelor incidentelor de circulație nu ar trebui să li se permită să prezinte o cerere de despăgubire la respectivul organism dacă acestea și-au prezentat deja cererea sau au inițiat o acțiune în justiție împotriva întreprinderii de asigurare în cauză, iar cererea respectivă este încă în curs de examinare sau acțiunea este încă pendinte.
(7)  Protecția eficientă și eficace a părților vătămate în urma unor accidente rutiere prevede ca părțile vătămate respective să fie rambursate întotdeauna sumele datorate pentru vătămările corporale sau pentru daunele materiale suferite, indiferent dacă întreprinderea de asigurare a părții responsabile este sau nu solvabilă. Prin urmare, statele membre ar trebui să înființeze sau să desemneze un organism care oferă, fără întârziere, despăgubirea inițială, cel puțin până în limitele obligației de asigurare menționate la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2009/103/CE sau limitele de garantare stabilite de statul membru, dacă acestea sunt mai mari, pentru părțile vătămate având reședința obișnuită pe teritoriul lor și care are dreptul de a revendica respectiva despăgubire de la organismul înființat sau desemnat în același scop în statul membru de stabilire al întreprinderii de asigurare care a emis polița de asigurare a vehiculului părții responsabile. Cu toate acestea, pentru a se evita introducerea de cereri paralele, victimelor incidentelor de circulație nu ar trebui să li se permită să prezinte o cerere de despăgubire la respectivul organism dacă acestea și-au prezentat deja cererea, iar cererea respectivă este încă în curs de examinare.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Istoricul daunelor anterioare ale deținătorilor de polițe de asigurare care doresc să încheie noi contracte de asigurare cu întreprinderi de asigurare ar trebui să fie autentificat cu ușurință pentru a facilita recunoașterea unui astfel de istoric al daunelor atunci când se încheie o nouă poliță de asigurare. Pentru a simplifica verificarea și autentificarea atestărilor privind istoricul daunelor, este important ca formatul și conținutul atestării unui astfel de istoric al daunelor să fie identice în toate statele membre. În plus, întreprinderile de asigurare care iau în considerare atestările privind istoricul daunelor pentru a stabili primele de asigurare auto nu ar trebui să discrimineze pe motiv de naționalitate sau exclusiv pe baza ultimului stat membru de reședință al deținătorului de poliță. Pentru a permite statelor membre să verifice modul în care întreprinderile de asigurare tratează atestările privind istoricul daunelor, întreprinderile de asigurare ar trebui să își publice politicile în ceea ce privește utilizarea de către acestea a istoricului daunelor la calculul primelor.
(8)  Istoricul daunelor anterioare ale deținătorilor de polițe de asigurare care doresc să încheie noi contracte de asigurare cu întreprinderi de asigurare ar trebui să fie autentificat cu ușurință pentru a facilita recunoașterea unui astfel de istoric al daunelor atunci când se încheie o nouă poliță de asigurare. Pentru a simplifica verificarea și autentificarea atestărilor privind istoricul daunelor, este important ca formatul și conținutul atestării unui astfel de istoric al daunelor să fie identice în toate statele membre. În plus, întreprinderile de asigurare care iau în considerare atestările privind istoricul daunelor pentru a stabili primele de asigurare auto nu ar trebui să discrimineze pe motiv de naționalitate sau exclusiv pe baza ultimului stat membru de reședință al deținătorului de poliță. În plus, întreprinderile de asigurare ar trebui să trateze o atestare dintr-un alt stat membru în același mod în care tratează o atestare internă și ar trebui să aplice orice reducere de care ar beneficia un posibil client identic și reducerile prevăzute de legislația națională a unui stat membru. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a adopta un act legislativ național privind sistemele „bonus/malus”, deoarece aceste sisteme au un caracter național, fără niciun element transfrontalier și, prin urmare, în conformitate cu principiul subsidiarității, luarea de decizii cu privire la aceste sisteme ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre. Pentru a permite statelor membre să verifice modul în care întreprinderile de asigurare tratează atestările privind istoricul daunelor, întreprinderile de asigurare ar trebui să își publice politicile în ceea ce privește utilizarea de către acestea a istoricului daunelor la calculul primelor.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește conținutul și forma atestării privind istoricul daunelor. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului20.
eliminat
__________________
20 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  În vederea valorificării depline a atestărilor privind istoricul daunelor la calcularea primelor, statele membre ar trebui să încurajeze participarea întreprinderilor de asigurare la instrumente transparente de comparare a prețurilor.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Pentru a se asigura că sumele minime asigurate rămân în concordanță cu realitatea economică în evoluție (și nu se erodează cu timpul), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește actualizarea sumelor minime asigurate ale asigurării de răspundere civilă auto pentru a reflecta realitatea economică în schimbare, precum și pentru a defini sarcinile procedurale și obligațiile procedurale ale organismelor instituite pentru a acorda despăgubire sau cărora li s-a încredințat sarcina de a acorda despăgubire în conformitate cu articolul 10a în ceea ce privește rambursarea. Este deosebit de important să se desfășoare consultări adecvate de către Comisie pe parcursul activităților sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, precum și ca respectivele consultări să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(10)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește stabilirea conținutului și a formei atestărilor privind istoricul daunelor. Pentru a se asigura că sumele minime asigurate ale asigurării de răspundere civilă auto rămân în concordanță cu realitatea economică în evoluție (și nu se erodează cu timpul), competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește actualizarea sumelor minime, precum și definirea sarcinilor procedurale și obligațiile procedurale ale organismelor instituite pentru a acorda despăgubire sau cărora li s-a încredințat sarcina de a acorda despăgubire în conformitate cu articolul 10a din Directiva 2009/103/CE în ceea ce privește rambursarea. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare1a. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
1a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Ca parte a evaluării funcționării directivei, Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze aplicarea directivei, luând în considerare numărul victimelor, valoarea cererilor de despăgubire neachitate din cauza întârzierii plăților în urma cazurilor transfrontaliere de insolvență, nivelul sumelor minime asigurate în statele membre, valoarea despăgubirilor datorate din cauza conducerii fără asigurare legate de traficul transfrontalier și numărul de plângeri referitoare la atestările privind istoricul daunelor.
(11)  Ca parte a evaluării funcționării directivei 2009/103/CE, Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze aplicarea directivei respective, luând în considerare numărul părților vătămate, valoarea cererilor de despăgubire neachitate din cauza întârzierii plăților în urma cazurilor transfrontaliere de insolvență, nivelul sumelor minime asigurate în statele membre, valoarea despăgubirilor datorate din cauza conducerii fără asigurare legate de traficul transfrontalier și numărul de plângeri referitoare la atestările privind istoricul daunelor. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze și să revizuiască Directiva 2009/103/CE în lumina evoluțiilor tehnologice, inclusiv utilizarea sporită a vehiculelor autonome și semiautonome, pentru a se asigura că directiva respectivă își îndeplinește în continuare scopul, și anume acela de a proteja potențialele părți vătămate în accidente în care sunt implicate autovehicule. Comisia ar trebui, totodată, să analizeze sistemul de răspundere al vehiculelor ușoare de mare viteză și o posibilă soluție la nivelul Uniunii privind un sistem de bonus-malus.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Având în vedere că obiectivele prezentei directive, în special asigurarea unei protecții minime egale a victimelor accidentelor rutiere în întreaga Uniune și asigurarea protecției victimelor în caz de insolvență a întreprinderilor de asigurare, nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, ci, ca urmare a efectelor lor, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective.
(12)  Având în vedere că obiectivele prezentei directive, în special asigurarea unei protecții minime egale a părților vătămate în urma unor accidente rutiere în întreaga Uniune, asigurarea protecției lor în caz de insolvență a întreprinderilor de asigurare și garantarea tratamentului egal al atestărilor privind istoricul daunelor de către asigurători pentru potențialii deținători de polițe de asigurare care traversează frontierele interne ale Uniunii nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, ci, ca urmare a efectelor lor, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Pentru a promova o abordare consecventă pentru părțile vătămate în urma unor incidente în care un autovehicul este utilizat ca armă pentru a comite o infracțiune violentă sau un act terorist, statele membre ar trebui să se asigure că organismul lor național de despăgubire înființat sau autorizat în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2009/103/CE tratează toate cererile de despăgubiri care decurg dintr-un astfel de act.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
(-1)  Cuvântul „victimă” se înlocuiește cu „parte vătămată”, iar cuvântul „victime” se înlocuiește cu „părți vătămate” în tot cuprinsul directivei.
(Formularea finală exactă a „părții vătămate” trebuie să fie determinată de la caz la caz, în funcție de nevoile gramaticale, iar adoptarea prezentului amendament conduce la alte modificări corespunzătoare ale directivei modificate.)
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2009/103/CE
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a
1a.  «utilizarea unui vehicul» înseamnă orice utilizare a unui astfel de vehicul, destinat în mod normal pentru a servi ca mijloc de transport, care este conformă cu funcția obișnuită a respectivului vehicul, indiferent de caracteristicile vehiculului și indiferent de terenul pe care autovehiculul este utilizat și de faptul dacă acesta staționează sau este în mișcare.
1a.  «utilizarea unui vehicul» înseamnă orice utilizare a unui vehicul în trafic care este conformă cu funcția vehiculului ca mijloc de transport în momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului și indiferent de terenul pe care autovehiculul este utilizat și de faptul dacă acesta staționează sau este în mișcare;
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 2 – alineatele 1 a și 1 b (noi)
(1a)  La articolul 2 se adaugă următoarele alineate:
„Prezenta directivă se aplică doar vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2018/858*, a Regulamentului (UE) nr. 167/2013** sau a Regulamentului (UE) nr. 168/2013***.
Prezenta directivă nu se aplică vehiculelor destinate exclusiv utilizării în contextul participării la o competiție sportivă sau în activități sportive conexe, într-un spațiu închis.
__________________
* Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
** Regulamentul (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 februarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele agricole și forestiere (JO L 60, 2.3.2013, p. 1).
*** Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).”
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 3 – alineatul 4 a (nou)
(1b)  La articolul 3 se adaugă următorul alineat:
„Dacă un vehicul trebuie să fie acoperit de o asigurare în temeiul primului paragraf, statele membre se asigură că aceasta este valabilă și acoperă părțile vătămate în caz de accidente care au loc:
(a)  când vehiculul se află în trafic și nu este utilizat în conformitate cu funcția sa principală; și
(b)  în afara utilizării vehiculului în trafic.
Statele membre pot adopta limitări privind asigurarea în ceea ce privește utilizarea în afara utilizării vehiculului în trafic menționate la litera (b) de la al cincilea paragraf. Această dispoziție se utilizează ca excepție și numai când este necesar, dacă statele membre consideră că o astfel de acoperire ar depăși ceea ce se poate aștepta în mod rezonabil de la o asigurare auto. Dispoziția nu poate fi utilizată niciodată pentru a eluda principiile și normele prevăzute în prezenta directivă.”
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 2
Cu toate acestea, statele membre pot efectua astfel de controale privind asigurarea, cu condiția ca acestea să nu fie discriminatorii, să fie necesare și să fie proporționale pentru atingerea scopului urmărit, precum și
Cu toate acestea, statele membre pot efectua astfel de controale privind asigurarea, cu condiția ca acestea să nu fie discriminatorii, să fie necesare și să fie proporționale pentru atingerea scopului urmărit, să respecte drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei vizate, precum și
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b
(b)  să facă parte dintr-un sistem general de controale pe teritoriul național și să nu necesite oprirea vehiculului.
(b)  să facă parte dintr-un sistem general de controale pe teritoriul național, care sunt efectuate și pentru vehiculele înmatriculate în mod obișnuit pe teritoriul statului membru ce efectuează controlul, și să nu necesite oprirea vehiculului.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Pentru realizarea controalelor privind asigurările, astfel cum sunt menționate la alineatul (1), un stat membru acordă altor state membre acces la următoarele date naționale privind înmatricularea vehiculelor, autorizându-le să efectueze căutări automate cu privire la aceste date:
(a)  datele care precizează dacă un vehicul este acoperit de o asigurare obligatorie;
(b)  datele privind proprietarii sau deținătorii vehiculului care sunt relevante pentru asigurarea lor de răspundere civilă, sub rezerva articolului 3.
Accesul la aceste date se acordă prin intermediul punctelor naționale de contact ale statelor membre, desemnate în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/413*.
__________________
* Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (JO L 68, 13.3.2015, p. 9)
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 1 b (nou)
1b.  Orice căutare sub formă de cerere transmisă se efectuează de către punctul național de contact al statului membru care realizează controlul privind asigurarea prin utilizarea unui număr de înmatriculare complet. Căutările se efectuează în conformitate cu procedurile stabilite în capitolul 3 al anexei la Decizia 2008/616/JAI*. Statul membru care efectuează controlul privind asigurarea utilizează datele obținute pentru a stabili dacă un vehicul este acoperit de o asigurare obligatorie valabilă, în conformitate cu articolul 3 din prezenta directivă.
__________________
* Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 12).
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 1 c (nou)
1c.  Statele membre asigură securitatea și protecția datelor transmise, utilizând, pe cât posibil, aplicațiile informatice existente, cum ar fi cea menționată la articolul 15 din Decizia 2008/616/JAI, și versiunile modificate ale aplicațiilor informatice respective, în conformitate cu capitolul 3 din anexa la Decizia 2008/616/JAI. Versiunile modificate ale aplicațiilor informatice permit atât schimbul online în timp real, cât și schimbul de loturi de date, acesta din urmă facilitând schimbul de cereri sau de răspunsuri multiple în cadrul unui singur mesaj.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/103/CE
Articolul 4 – alineatul 2 – paragrafele 1 a, 1 b și 1 c (noi)
Statele membre, în special, precizează scopul exact, indică temeiul juridic relevant, respectă cerințele de securitate relevante și principiile necesității, proporționalității și limitării scopului și stabilesc o perioadă proporțională de păstrare a datelor.
Datele cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prezentul articol nu se păstrează mai mult decât este necesar pentru a efectua un control privind asigurarea. Respectivele date se șterg complet de îndată ce nu mai sunt necesare în acest scop. În cazul în care un control privind asigurarea arată că un vehicul este acoperit de o asigurare obligatorie în temeiul articolului 3, operatorul șterge imediat aceste date. În cazul în care un control nu poate determina dacă un vehicul este acoperit de o asigurare obligatorie în temeiul articolului 3, datele sunt păstrate pentru o perioadă proporțională care nu depășește 30 de zile sau până la momentul în care se stabilește că asigurarea există, în funcție de perioada cea mai scurtă.
Dacă un stat membru stabilește că un vehicul circulă fără asigurarea obligatorie menționată la articolul 3, poate aplica sancțiuni în conformitate cu articolul 27.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/103/CE
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  în cazul vătămărilor corporale: 6 070 000 EUR pentru un accident, indiferent de numărul victimelor, sau 1 220 000 EUR pentru o victimă;
(a)  în cazul vătămărilor corporale: 6 070 000 EUR pentru un accident, indiferent de numărul părților vătămate, sau 1 220 000 EUR pentru o parte vătămată;
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/103/CE
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  în cazul pagubelor materiale, 1 220 000 EUR pentru o cerere de despăgubire, indiferent de numărul victimelor.
(b)  în cazul pagubelor materiale, 1 220 000 EUR pentru un accident, indiferent de numărul părților vătămate.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 1
(3a)   La articolul 10 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Fiecare stat membru instituie sau autorizează un organism responsabil cu despăgubirea, cel puțin în limitele obligației de asigurare, a pagubelor materiale sau a vătămărilor corporale cauzate de un vehicul neidentificat sau de un vehicul pentru care nu a fost îndeplinită obligația de asigurare prevăzută la articolul 3.
Fiecare stat membru instituie sau autorizează un organism responsabil cu despăgubirea, cel puțin în limitele obligației de asigurare menționate la articolul 9 alineatul (1) sau în limitele garanției prevăzute de statul membru, dacă aceasta este mai mare, a pagubelor materiale sau a vătămărilor corporale cauzate de un vehicul neidentificat sau de un vehicul pentru care nu a fost îndeplinită obligația de asigurare prevăzută la articolul 3, inclusiv în cazul incidentelor în care un autovehicul este utilizat ca armă pentru a comite o infracțiune violentă sau un act terorist.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2009/103/CE
Articolul 10 a
Articolul 10a
Articolul 10a
Protecția părților vătămate în caz de insolvență a unei întreprinderi de asigurare sau de lipsă de cooperare a unei întreprinderi de asigurare
Protecția părților vătămate în caz de insolvență a unei întreprinderi de asigurare
-1.  Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta că toate părțile vătămate au dreptul de a solicita despăgubiri, cel puțin în limitele obligației de asigurare menționate la articolul 9 alineatul (1) sau în limitele garanției prevăzute de statul membru, dacă aceasta este mai mare, pentru vătămările corporale sau pagubele materiale cauzate de un vehicul asigurat de o întreprindere de asigurare, în următoarele situații:
(a)  întreprinderea de asigurare face obiectul unei proceduri de faliment; sau
(b)  întreprinderea de asigurare face obiectul unei proceduri de lichidare, astfel cum este definită la articolul 268 litera (d) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului*.
1.  Statele membre instituie sau autorizează un organism care să despăgubească părțile vătămate care își au reședința obișnuită pe teritoriul lor, cel puțin în limitele obligației de asigurare menționate la articolul 9 alineatul (1) pentru vătămările corporale sau pentru pagubele materiale cauzate de un vehicul asigurat de o întreprindere de asigurare, în oricare dintre următoarele situații:
1.  Fiecare stat membru instituie sau autorizează un organism care să despăgubească părțile vătămate care își au reședința obișnuită pe teritoriul lor, în situațiile menționate la alineatul (-1).
(a)  întreprinderea de asigurare face obiectul unei proceduri de faliment;
(b)  întreprinderea de asigurare face obiectul unei proceduri de lichidare, astfel cum este definită la articolul 268 litera (d) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului***;
(c)  întreprinderea de asigurare sau reprezentantul său însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire nu a furnizat un răspuns motivat la argumentele prezentate într-o cerere de despăgubire în termen de trei luni de la data la care partea vătămată și-a prezentat cererea respectivei întreprinderi de asigurare.
2.  Părțile vătămate nu pot prezenta o cerere de despăgubire organismului menționat la alineatul (1) în cazul în care acestea au prezentat o cerere de despăgubire în mod direct întreprinderii de asigurare sau în cazul în care au inițiat o acțiune în justiție în mod direct împotriva întreprinderii de asigurare, iar această cerere de despăgubire sau acțiune în justiție este încă pendinte.
3.  Organismul menționat la alineatul (1) acordă un răspuns la cererea de despăgubire în termen de două luni de la data la care persoana vătămată și-a prezentat cererea de despăgubire.
3.  Partea vătămată poate să solicite despăgubiri direct organismului menționat la alineatul (1). Organismul în cauză, pe baza informațiilor furnizate la cererea sa de către partea vătămată, transmite părții vătămate un răspuns motivat cu privire la plata oricărei despăgubiri în termen de trei luni de la data la care partea vătămată a prezentat o cerere de despăgubire.
Dacă datorează despăgubiri, organismul menționat la alineatul (1) acordă părții vătămate, în termen de trei luni de la comunicarea răspunsului său, despăgubirea integrală sau, în cazul în care despăgubirea este sub forma unor plăți periodice convenite, începe să efectueze astfel de plăți.
În cazul în care o parte vătămată a înaintat o cerere de despăgubire unei întreprinderi de asigurare sau reprezentantului acesteia însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire, care înaintea sau în timpul unei cereri a început să facă obiectul situațiilor menționate la alineatul (-1), iar persoana vătămată nu a primit încă un răspuns motivat din partea respectivei întreprinderi de asigurare sau a reprezentantului acesteia însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire, partea vătămată poate să înainteze din nou cererea sa de despăgubire organismului menționat la alineatul (1).
4.  În cazul în care partea vătămată își are reședința într-un alt stat membru decât statul membru în care își are sediul întreprinderea de asigurare menționată la alineatul (1), organismul menționat la alineatul (1) care a despăgubit persoana vătămată în statul membru de reședință al persoanei vătămate are dreptul să ceară rambursarea sumei plătite cu titlu de despăgubire de la organismul menționat la alineatul (1) din statul membru în care își are sediul întreprinderea de asigurare care a emis polița de asigurare a părții responsabile.
4.  În cazul în care întreprinderea de asigurare a primit autorizația în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2009/138/CE într-un stat membru diferit de cel pentru care organismul menționat la alineatul (1) este competent, organismul respectiv are dreptul să ceară rambursarea sumei plătite cu titlu de despăgubire de la organismul menționat la alineatul (1) din statul membru în care întreprinderea de asigurare a primit autorizația.
5.  Alineatele (1)-(4) se aplică fără a aduce atingere:
5.  Alineatele (-1)-(4) se aplică fără a aduce atingere:
(a)  dreptului statelor membre de a acorda despăgubirii plătite de organismul menționat la alineatul (1) un caracter subsidiar sau nu;
(a)  dreptului statelor membre de a acorda despăgubirii plătite de organismul menționat la alineatul (1) un caracter subsidiar sau nu;
(b)  dreptului statelor membre de a prevedea soluționarea cererilor de despăgubire pentru același accident între:
(b)  dreptului statelor membre de a prevedea soluționarea cererilor de despăgubire pentru același accident între:
(i)  organismul menționat la alineatul (1);
(i)  organismul menționat la alineatul (1);
(ii)  persoana sau persoanele responsabile de accident;
(ii)  persoana sau persoanele responsabile de accident;
(iii)  alte întreprinderi de asigurare sau organisme de asistență socială obligate să despăgubească persoana vătămată.
(iii)  alte întreprinderi de asigurare sau organisme de asistență socială obligate să despăgubească persoana vătămată.
6.  Statele membre nu autorizează organismul menționat la alineatul (1) să condiționeze plata despăgubirii de îndeplinirea altor cerințe decât cele stabilite în prezenta directivă și, în special, a cerinței ca persoana vătămată să demonstreze că partea responsabilă nu este în măsură sau refuză să plătească.
6.  Statele membre nu autorizează organismul menționat la alineatul (1) să condiționeze plata despăgubirii de o eventuală reducere sau de îndeplinirea altor cerințe decât cele stabilite în prezenta directivă. În special, statele membre nu autorizează organismul menționat la alineatul (1) să condiționeze plata despăgubirii de îndeplinirea cerinței ca persoana vătămată să demonstreze că partea responsabilă sau întreprinderea de asigurare nu este în măsură sau refuză să plătească.
7.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 28b pentru a defini sarcinile procedurale și obligațiile procedurale ale organismelor instituite sau autorizate în temeiul articolului 10a în ceea ce privește rambursarea.
7.   Prezentul articol produce efecte:
(a)  după încheierea unui acord între organismele menționate la alineatul (1), create sau autorizate de către statele membre, în ceea ce privește funcțiile și obligațiile lor și procedurile de rambursare;
(b)  începând cu data fixată de către Comisie după ce aceasta a constatat, în strânsă legătură cu statele membre, că s-a încheiat acordul menționat la litera (a).”
7a.  Părțile vătămate menționate la articolul 20 alineatul (1) pot, în situațiile menționate la alineatul (-1), să solicite despăgubiri de la organismul de despăgubire menționat la articolul 24 din statul lor membru de reședință.
7b.  Partea vătămată poate să solicite despăgubiri direct organismului de despăgubire care, pe baza informațiilor furnizate la cererea sa de către partea vătămată, îi dă un răspuns motivat în termen de trei luni de la data la care partea vătămată a prezentat o cerere de despăgubire.
La primirea cererii de despăgubire, organismul de despăgubire informează următoarele persoane sau organisme că a primit o cerere din partea persoanei vătămate:
(a)  întreprinderea de asigurare care face obiectul procedurii de faliment sau lichidare;
(b)  lichidatorul desemnat pentru respectiva întreprindere de asigurare, astfel cum este definit la articolul 268 litera (f) din Directiva 2009/138/CE;
(c)  organismul de despăgubire din statul membru unde s-a produs accidentul; și
(d)  organismul de despăgubire din statul membru unde întreprinderea de asigurare a primit autorizația în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2009/138/CE dacă statul membru respectiv diferă de statul membru unde s-a produs accidentul.
7c.  La primirea informațiilor menționate la alineatul (7b), organismul de despăgubire din statul membru unde s-a produs accidentul informează organismul de despăgubire din statul membru de reședință al părții vătămate dacă se consideră că despăgubirea acordată de către organismul menționat la alineatul (1) are un caracter subsidiar sau nu. Organismul de despăgubire din statul membru de reședință al părții vătămate ține seama de aceste informații atunci când acordă despăgubiri.
7d.  Organismul de despăgubire care a despăgubit persoana vătămată în statul membru unde aceasta își are reședința are dreptul să ceară rambursarea sumei plătite cu titlu de despăgubire de la organismul de despăgubire din statul membru unde întreprinderea de asigurare a primit autorizația în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2009/138/CE.
7e.  Acest din urmă organism se subrogă în drepturile persoanei vătămate față de organismul menționat la alineatul (1), stabilit în statul membru unde întreprinderea de asigurare a primit autorizația în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2009/138/CE, în măsura în care organismul de despăgubire din statul membru de reședință al părții vătămate a acordat despăgubiri pentru vătămări corporale sau pagube materiale.
Fiecare stat membru este obligat să recunoască subrogarea stabilită de orice alt stat membru.
7f.  Acordul dintre organismele de despăgubire, menționat la articolul 24 alineatul (3), conține dispoziții referitoare la funcțiile și obligațiile organismelor de despăgubire, precum și la procedurile de rambursare care decurg din prezentul articol.
7g.  În absența acordului menționat la alineatul (7) litera (a) sau în absența unei modificări a acordului în temeiul alineatului (7f) până la [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 28b de stabilire a sarcinilor procedurale și a obligațiilor procedurale ale organismelor instituite sau autorizate în temeiul prezentului articol în ceea ce privește rambursarea, ori modificarea acordului în temeiul articolului 24 alineatul (3), sau ambele, dacă este necesar.
__________________
* Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
*** Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 15
(4a)  Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 15
Articolul 15
Vehicule expediate dintr-un stat membru în altul
Vehicule expediate dintr-un stat membru în altul
1.  Prin derogare de la articolul 2 litera (d) a doua liniuță din Directiva 88/357/CEE, atunci când un vehicul este expediat dintr-un stat membru în altul, statul în care se situează riscul este considerat statul membru de destinație, de îndată ce este acceptată livrarea de către cumpărător, pe o perioadă de treizeci de zile, chiar dacă vehiculul nu a fost înmatriculat în mod oficial în statul membru de destinație.
1.  Prin derogare de la articolul 13 punctul 13 litera (b) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului*, atunci când un vehicul este expediat dintr-un stat membru în altul, statul în care se situează riscul este considerat fie statul membru de înmatriculare, fie, de îndată ce este acceptată livrarea de către cumpărător, statul membru de destinație, pe o perioadă de treizeci de zile, chiar dacă vehiculul nu a fost înmatriculat în mod oficial în statul membru de destinație.
2.  În cazul în care vehiculul este implicat într-un accident în perioada menționată la alineatul (1) din acest articol și nu este asigurat, organismul prevăzut la articolul 10 alineatul (1) din statul membru de destinație este responsabil cu despăgubirea prevăzută la articolul 9.
2.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că întreprinderile de asigurare notifică centrului de informare al statului membru în care este înmatriculat vehiculul faptul că au emis o poliță de asigurare pentru utilizarea vehiculului respectiv.
__________________
* Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).”
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 b (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 15 a (nou)
(4b)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 15a
Răspunderea în cazul unui accident care implică o remorcă tractată de un vehicul motorizat
În cazul unui accident cauzat de un set de vehicule constând într-o remorcă tractată de un vehicul motorizat, partea vătămată este despăgubită de întreprinderea care a asigurat remorca, dacă:
—  au fost încheiate asigurări separate de răspundere civilă; și
—  remorca poate fi identificată, dar vehiculul motorizat care o tracta nu poate fi identificat.
Întreprinderea care acordă despăgubiri părții vătămate în acest caz recurge la întreprinderea care a asigurat vehiculul motorizat, dacă acest lucru este prevăzut de legislația națională.”
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 – paragraful 3
Statele membre se asigură că întreprinderile de asigurare sau organismele menționate la al doilea paragraf, atunci când iau în considerare atestările privind istoricul daunelor emise de alte întreprinderi de asigurare sau de alte organisme menționate la al doilea paragraf, nu tratează deținătorii de polițe în mod discriminatoriu sau suprataxează primele acestora din cauza naționalității lor sau exclusiv pe baza statului membru în care aceștia au avut reședința anterioară.
Statele membre se asigură că întreprinderile de asigurare și organismele menționate la al doilea paragraf, atunci când iau în considerare atestările privind istoricul daunelor emise de alte întreprinderi de asigurare sau de alte organisme menționate la al doilea paragraf, nu tratează deținătorii de polițe în mod discriminatoriu sau suprataxează primele acestora din cauza naționalității lor sau exclusiv pe baza statului membru în care aceștia au avut reședința anterioară.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 – paragraful 3 a (nou)
Statele membre se asigură că, dacă o întreprindere de asigurare ia în considerare atestări privind istoricul daunelor la stabilirea primelor, întreprinderea ține seama și de atestări privind istoricul daunelor emise de întreprinderi de asigurare cu sediul în alte state membre, considerându-le echivalente cu cele emise de o întreprindere de asigurare din același stat membru, și aplică, în conformitate cu legislația națională, eventualele cerințe legale referitoare la tratamentul primelor.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 – paragraful 4
Statele membre se asigură că întreprinderile de asigurare își publică politicile în ceea ce privește utilizarea de către acestea a atestărilor privind istoricul daunelor la calculul primelor.
Fără a aduce atingere politicilor de stabilire a prețurilor ale întreprinderilor de asigurare, statele membre se asigură că întreprinderile de asigurare își publică politicile în ceea ce privește utilizarea de către acestea a atestărilor privind istoricul daunelor la calculul primelor.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 – paragraful 5
Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 28a alineatul (2) care să precizeze conținutul și forma atestării privind istoricul daunelor, astfel cum se menționează la al doilea paragraf. Atestarea respectivă trebuie să conțină informații cu privire la toate caracteristicile următoare:
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28b care să precizeze conținutul și forma atestării privind istoricul daunelor, astfel cum se menționează la al doilea paragraf. Atestarea respectivă trebuie să conțină cel puțin informații cu privire la caracteristicile următoare:
(a)  identitatea întreprinderii de asigurare care a emis atestarea privind istoricul daunelor;
(a)  identitatea întreprinderii de asigurare care a emis atestarea privind istoricul daunelor;
(b)  identitatea deținătorului poliței de asigurare;
(b)  identitatea deținătorului poliței de asigurare, inclusiv data nașterii, adresa de contact și, dacă este cazul, numărul și data eliberării permisului de conducere;
(c)  vehiculul asigurat;
(c)  vehiculul asigurat și numărul de identificare al acestuia;
(d)  perioada de acoperire a vehiculului asigurat;
(d)  data la care începe și expiră asigurarea vehiculului;
(e)  numărul și valoarea acțiunilor declarate de răspundere civilă ale terților pe perioada acoperită de atestarea privind istoricul daunelor.
(e)  numărul acțiunilor declarate de răspundere civilă ale terților pe perioada acoperită de atestarea privind istoricul daunelor în care deținătorul poliței de asigurare a fost în culpă, inclusiv data și natura fiecărei acțiuni, în ceea ce privește pagubele materiale sau vătămările corporale, și dacă acțiunea este în prezent deschisă sau închisă.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 – paragraful 5 a (nou)
Înainte de a adopta respectivele acte delegate, Comisia se consultă cu toate părțile interesate relevante și încearcă să ajungă la un acord comun al părților interesate referitor la conținutul și forma atestării privind istoricul daunelor.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 16 a (nou)
(5a)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 16a
Instrumentul de comparare a prețurilor
1.  Statele membre se asigură că consumatorii au acces gratuit la cel puțin un instrument independent de comparare, care le permite să compare și să evalueze prețurile și tarifele generale între furnizorii asigurării obligatorii prevăzute la articolul 3, pe baza informațiilor furnizate de consumatori.
2.  Furnizorii asigurării obligatorii transmit autorităților competente toate informațiile solicitate pentru un astfel de instrument și se asigură că informațiile respective sunt suficient de exacte și actualizate, pentru a asigura această exactitate. Un astfel de instrument poate include și alte opțiuni de asigurare auto pe lângă asigurarea obligatorie prevăzută la articolul 3.
3.  Instrumentul de comparare:
(a)  este independent din punct de vedere operațional de furnizorii de servicii, asigurându-se astfel că furnizorii de servicii beneficiază de egalitate de tratament în rezultatele căutării;
(b)  menționează în mod clar denumirea proprietarilor și a operatorilor instrumentului de comparare;
(c)  definește criterii clare și obiective pe care se bazează comparația;
(d)  utilizează un limbaj clar și lipsit de ambiguitate;
(e)  furnizează informații exacte și actualizate și precizează momentul ultimei actualizări;
(f)  este deschis tuturor furnizorilor de asigurări obligatorii care transmit informații relevante și include o gamă largă de oferte ce acoperă o parte semnificativă a pieței și, dacă informațiile prezentate nu constituie o imagine de ansamblu completă a pieței, o declarație clară în acest sens, înaintea afișării rezultatelor;
(g)  pune la dispoziție o procedură eficace de raportare a informațiilor incorecte;
(h)  include o declarație conform căreia prețurile se bazează pe informațiile furnizate și nu sunt obligatorii pentru furnizorii de asigurări.
4.  Instrumentele de comparare care îndeplinesc cerințele de la literele (a)-(h) de la alineatul (3) sunt certificate, la cererea furnizorului instrumentului, de către autoritățile competente.
5.  Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 28b, care să completeze prezenta directivă prin stabilirea formei și funcțiilor unui astfel de instrument de comparare și a categoriilor de informații care trebuie transmise de furnizorii de asigurări în funcție de natura individualizată a polițelor de asigurare.
6.  Fără a aduce atingere altor acte legislative ale Uniunii și în conformitate cu articolul 27, statele membre pot prevedea sancțiuni, inclusiv amenzi, pentru operatorii de instrumente de comparare care induc în eroare consumatorii sau nu menționează clar structura de proprietate și dacă sunt remunerați de către un furnizor de servicii de asigurare.”
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 18 a (nou)
(5b)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 18a
Accesul la rapoartele privind accidentele
Statele membre garantează dreptul părții vătămate de a obține în timp util de la autoritățile competente o copie a raportului privind accidentul. În conformitate cu legislația națională, atunci când un stat membru nu poate să elibereze imediat raportul complet privind accidentul, el furnizează părții vătămate o versiune editată până la data la care devine disponibilă versiunea completă. Orice modificare a textului ar trebui să fie limitată la ceea ce este strict necesar și impus pentru a respecta legislația Uniunii sau cea națională.”
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 c (nou) – litera a (nouă)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 23 – alineatul 1 a (nou)
(5c)  Articolul 23 se modifică după cum urmează:
(a)  se introduce următorul alineat:
„1a. Statele membre se asigură că întreprinderilor de asigurare li se solicită să furnizeze toate informațiile necesare solicitate de registrul menționat la alineatul (1) litera (a), inclusiv toate numerele de înmatriculare acoperite de o poliță de asigurare emisă de o întreprindere. De asemenea, statele membre solicită întreprinderilor de asigurare să informeze organismul de informare în cazul în care o poliță își pierde valabilitatea înainte de data expirării poliței sau nu mai acoperă din alte motive un număr de înmatriculare al unui vehicul.”;
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 c (nou) – litera b (nouă)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 23 – alineatul 5 a (nou)
(b)  se introduce următorul alineat:
„5a. Statele membre se asigură că registrul menționat la alineatul (1) litera (a) este menținut și actualizat și este pe deplin integrat în bazele de date privind înmatricularea vehiculelor și accesibil punctelor naționale de contact în temeiul Directivei (UE) 2015/413.”;
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 c (nou) – litera c (nouă)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 23 – alineatul 6
(c)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
6.  Prelucrarea datelor cu caracter personal rezultate din alineatele (1)-(5) trebuie să fie efectuată în conformitate cu dispozițiile de drept intern adoptate în aplicarea Directivei 95/46/CE.
6. Prelucrarea datelor cu caracter personal rezultate din alineatele (1)-(5a) se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.”.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 d (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 26 a (nou)
(5d)  Se inserează următorul articol 26a:
„Articolul 26a
Organismele de despăgubire
1.  Statele membre depun eforturi pentru a se asigura că organismele de despăgubire menționate la articolele 10, 10a și 24 sunt gestionate ca o singură unitate administrativă care acoperă toate funcțiile diferitelor organisme de despăgubire reglementate de prezenta directivă.
2.  Dacă un stat membru nu gestionează aceste organisme ca o singură unitate administrativă, el notifică Comisiei și celorlalte state membre acest lucru, precum și motivele deciziei sale.”
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 e (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 26 b (nou)
(5e)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 26b
Termenul de prescripție
1.  Statele membre se asigură că un termen de prescripție de cel puțin patru ani se aplică acțiunilor sub incidența articolului 19 și a articolului 20 alineatul (2) care se referă la despăgubirea pentru vătămări corporale și pagube materiale rezultate în urma unui accident rutier transfrontalier. Termenul de prescripție începe să curgă de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau a avut motive rezonabile pentru a lua cunoștință de amploarea vătămării, pierderii sau pagubei, de cauza sa, de identitatea persoanei responsabile și de întreprinderea de asigurare care acoperă răspunderea civilă a persoanei responsabile sau de reprezentantul însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire sau de organismul de despăgubire responsabil pentru acordarea despăgubirii împotriva căruia urmează a fi formulată cererea.
2.  Statele membre se asigură că, în cazul în care legislația națională aplicabilă cererii de despăgubire prevede un termen de prescripție mai mare de patru ani, se aplică respectivul termen de prescripție mai mare.
3.  Statele membre furnizează Comisiei informații actualizate privind normele naționale referitoare la prescripția pentru pagubele cauzate de accidentele rutiere. Comisia pune la dispoziția publicului și garantează accesul acestuia, în toate limbile oficiale ale Uniunii, la un rezumat al informațiilor comunicate de statele membre.”
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 f (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 26 c (nou)
(5f)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 26c
Suspendarea prescripției
1.  Statele membre se asigură că prescripția prevăzută la articolul 26a din directiva menționată este suspendată pe parcursul perioadei dintre transmiterea cererii reclamantului către:
(a)  întreprinderea de asigurare a persoanei care a provocat accidentul sau reprezentantul său însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire menționat la articolele 21 și 22; sau
(b)  organismul de despăgubire prevăzut la articolele 24 și 25 din prezenta directivă și respingerea cererii de către pârât.
2.  În cazul în care partea rămasă din termenul de prescripție la momentul încetării suspendării este mai mică de șase luni, statele membre se asigură că reclamantului i se acordă o perioadă suplimentară de minimum șase luni pentru a iniția acțiunea în justiție.
3.  Statele membre se asigură că, dacă un termen expiră într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare.”
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 g (nou)
Directiva 2009/103/CE
Articolul 26 d (nou)
(5g)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 26d
Calcularea termenelor
Statele membre se asigură că orice termen prevăzut de prezenta directivă se calculează după cum urmează:
(a)  calcularea începe de la data ulterioară datei în care a avut loc evenimentul relevant;
(b)  atunci când un termen este exprimat în ani, el expiră în anul următor relevant, în luna cu același nume și în ziua cu același număr ca luna și ziua în care a avut loc evenimentul. Dacă luna următoare relevantă nu are o zi cu același număr, termenul expiră în ultima zi a lunii respective;
(c)  termenele nu se suspendă pe parcursul vacanțelor judecătorești.”
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2009/103/CE
Articolul 28 a
Articolul 28a
eliminat
Procedura comitetului
1.  Comisia este asistată de Comitetul European pentru asigurări și pensii ocupaționale instituit prin Decizia 2004/9/CE a Comisiei ****.Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*****.
2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2009/103/CE
Articolul 28 b – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 9 alineatul (2) și articolul 10a alineatul (7) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la data menționată la articolul 30.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la ... [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare]. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10a alineatul (7g), la articolul 16 al cincilea paragraf și la articolul 16a alineatul (5) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare].
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2009/103/CE
Articolul 28 b – alineatul 5
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (2) și al articolului 10a alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (2), al articolului 10a alineatul (7g), al articolului 16 al cincilea paragraf și al articolului 16a alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2009/103/CE
Articolul 28 c
Articolul 28c
Articolul 28c
Evaluare
Evaluare și revizuire
În termen de cel mult șapte ani de la data transpunerii prezentei directive, se efectuează o evaluare a directivei. Comisia transmite concluziile evaluării, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European.
În termen de cel mult cinci ani de la data transpunerii prezentei directive, Comisia transmite un raport Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European în care evaluează punerea în aplicare a prezentei directive, în special în ceea ce privește:
(a)  punerea sa în aplicare ținând seama de evoluțiile tehnologice, în special în ceea ce privește vehiculele autonome și semiautonome;
(b)  caracterul adecvat al domeniului său de aplicare, ținând cont de riscurile de accident prezentate de diferite autovehicule, având în vedere posibilele schimbări de pe piață, în special în legătură cu vehiculele ușoare de mare viteză care se încadrează în categoriile de vehicule menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (h), (i), (j) și (k) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013, precum bicicletele electrice, segway-urile sau scuterele electrice, și dacă sistemul de răspundere pe care îl oferă poate satisface nevoile viitoare;
(c)  încurajarea întreprinderilor de asigurare să includă un sistem de bonus-malus în contractele lor de asigurare, inclusiv reduceri prin intermediul unei „bonificații la reînnoirea contractului fără daune produse”, în care primele sunt influențate de atestarea privind istoricul daunelor al deținătorilor de polițe de asigurare.
Raportul respectiv este însoțit de observațiile Comisiei și, după caz, de o propunere legislativă.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0035/2019).


Regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE
PDF 143kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE (2018/2684(RSP))
P8_TA(2019)0111B8-0096/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE (O-000135/2018 – B8-0005/2019),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 8 și 153 (privind egalitatea între bărbați și femei), articolele 10 și 19 (privind nediscriminarea) și articolele 6, 9 și 168 (privind sănătatea),

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 2 și 3, care stabilesc principiile egalității de gen și nediscriminării ca valoare fundamentală a Uniunii,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale, în special articolul 21 (privind nediscriminarea), articolul 23 (privind egalitatea între femei și bărbați) și articolul 35 (privind asistența medicală);

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din septembrie 1995 și Programul de acțiune adoptat în cadrul Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (Conferința de la Cairo) din septembrie 1994, precum și rezultatele conferințelor respective de revizuire,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea discriminării față de femei (CEDAW);

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere concluziile Colocviului anual privind drepturile fundamentale din 2017 intitulat „Drepturile femeilor în epoci tulburi”, organizat de Comisie,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât regresul în această privință poate fi definit ca rezistență la schimbările sociale pozitive, involuția drepturilor deja obținute sau menținerea unui status-quo neegalitar; întrucât regresul în privința drepturilor femeilor și a egalității de gen este deosebit de îngrijorător; întrucât o astfel de rezistență se poate manifesta indiferent de mediul social sau de vârstă, poate avea un caracter atât formal, cât și informal și poate implica strategii pasive sau active de a se opune evoluțiilor viitoare, încercându-se o modificare a legilor sau politicilor, care ar limita, în cele din urmă, drepturile dobândite de cetățeni; întrucât acest lucru a fost însoțit de răspândirea de știri false și de credințe în stereotipuri dăunătoare;

B.  întrucât drepturile femeilor reprezintă drepturi ale omului;

C.  întrucât nivelul egalității de gen într-o societate este adesea un indiciu și un prim semnal de alarmă al deteriorării situației drepturilor și valorilor fundamentale, inclusiv a democrației și a statului de drept; întrucât tentativele de restricționare sau de subminare a drepturilor femeilor sunt adesea semnul existenței unui conflict societal mai larg;

D.  întrucât toate statele membre și-au asumat, în cadrul dreptului internațional și al tratatelor UE, obligații și sarcini legate de respectarea, garantarea, protejarea și realizarea drepturilor fundamentale și drepturilor femeilor;

E.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE; întrucât dreptul la egalitate de tratament și la nediscriminare este un drept fundamental, consacrat în tratate, și trebuie aplicat în legislație, în practică, în jurisprudență și în viața cotidiană;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, „Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”; întrucât sarcina de a elimina aceste inegalități este o responsabilitate principală a statelor membre;;

G.  întrucât indicele egalității de gen relevă inegalități persistente, cu progrese marginale în perioada 2005-2015; întrucât încă sunt necesare îmbunătățiri semnificative în toate statele membre pentru a crea societăți egalitare din perspectiva genului, în care femeile și bărbații sunt egal reprezentați, respectați și protejați în toate domeniile personale și profesionale; întrucât toată lumea beneficiază de efectele politicilor de egalitate de șanse între femei și bărbați, care au astfel un impact pozitiv asupra întregii societăți; întrucât dacă nu mai facem progrese în ceea ce privește drepturile femeilor, regresăm;

H.  întrucât elaborarea politicilor de egalitate ar trebui să se bazeze pe accesul femeilor și bărbaților la aceleași oportunități, și ar trebui să sprijine, în același timp, femeile și bărbații în concilierea muncii cu viața de familie;

I.  întrucât progresul în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile femeilor nu este nici automat, nici liniar; întrucât protecția și promovarea egalității de gen necesită eforturi constante;

J.  întrucât discriminarea împotriva femeilor poate lua multe forme, cum ar fi discriminarea structurală, la locul de muncă și economică, care, fiind atât de omniprezentă, poate fi mascată și tăcută;

K.  întrucât, în ultimii zece ani, asistăm la o ofensivă vizibilă și organizată la nivel mondial și european împotriva egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv în UE, care se manifestă în special în anumite state membre;

L.  întrucât acest regres se poate observa și în cadrul UE și rămâne regretabilă decizia luată de Comisie la începutul acestei legislaturi de a nu continua strategia privind egalitatea de gen pe care o aplicase până atunci;

M.  întrucât principalele obiective urmărite de acest val de rezistență față de drepturile femeilor și egalitatea de gen sunt aceleași în toate țările și includ sectoarele-cheie ale cadrului instituțional și de politică pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, cum ar fi integrarea dimensiunii de gen, protecția socială și a muncii, educația, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței de gen, drepturile persoanelor LGBTI+, prezența femeilor în funcții decizionale la nivel politic, precum și spațiile de lucru și finanțarea adecvată a organizațiilor și mișcărilor de apărare a drepturilor femeilor și a altor drepturi ale omului; întrucât unii activiști și unele organizații împotriva drepturilor omului își propun, prin strategiile lor, să anuleze legile existente privind drepturile fundamentale ale omului legate de: sexualitate și reproducere, precum dreptul de acces la forme moderne de contracepție, la tehnologii de reproducere asistată sau la avort în condiții de siguranță; egalitatea pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen sau intersexuale (LGBTI+); accesul la cercetarea privind celulele stem; și dreptul de a-și schimba genul sau sexul fără a se teme de repercusiuni juridice;

N.  întrucât femeile sunt afectate în mod special de munca precară și de diferite forme de muncă atipică; întrucât rata șomajului a crescut puternic în perioada 2008-2014 din cauza crizei economice profunde care a afectat grav întreaga UE, iar în 2014 rata șomajului în rândul femeilor (10,4 %) era încă mai mare decât cea a bărbaților (10,2 %); întrucât criza economică a afectat întreaga Uniune Europeană, în special zonele rurale confruntându-se cu niveluri dezastruoase ale șomajului, sărăciei și depopulării, ceea ce afectează îndeosebi femeile;

O.  întrucât organizațiile, grupurile și apărătorii drepturilor femeilor au acționat în ultimii zece ani drept catalizatori și lideri ai evoluțiilor legislative și politice, în direcția progresului și aplicării drepturilor femeilor; întrucât acestea se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește accesul la finanțare, ca urmare a unor criterii restrictive și a sarcinilor administrative, precum și a unui mediu din ce în ce mai ostil, care nu le mai permite să îndeplinească în mod eficace funcții de interes public;

P.  întrucât numeroase state membre încă nu au ratificat și nu au transpus Convenția de la Istanbul și întrucât în Uniunea Europeană există restricții impuse des stat în ceea ce privește accesul la drepturi sexuale și reproductive;

Q.  întrucât, în prima jumătate a anului 2018, în mai multe state membre au existat mișcări de respingere a Convenției de la Istanbul, lăsând loc discursurilor de ură, în special împotriva persoanelor LGBTI+; întrucât această reacție nu a fost niciodată combătută în cadrul Consiliului sau al Consiliului European;

R.  întrucât, în 2017, Consiliul Europei a atras atenția asupra faptului că drepturile sexuale și reproductive ale femeilor sunt amenințate, pentru că mai multe din statele sale membre au încercat să restrângă legislația privind accesul la avort și contracepție; întrucât, în mod similar, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor și Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități au emis o declarație comună în august 2018, subliniind faptul că accesul la avort legal și în condiții de siguranță, precum și la serviciile și informațiile conexe, constituie aspecte esențiale ale sănătății reproductive a femeilor, îndemnând în același timp țările să stopeze regresul drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor și fetelor, deoarece acest lucru amenință sănătatea și viața acestora; întrucât Parlamentul a recunoscut faptul că refuzul accesului sigur și legal la avort reprezintă un act de violență împotriva femeilor;

S.  întrucât în unele state membre, asociațiile care luptă împotriva drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor primesc sprijin deplin din partea anumitor guverne, în parte sub forma alocării de fonduri publice care le permit să-și organizeze acțiunile la nivel internațional și european în mod coordonat;

T.  întrucât nu toate statele membre oferă o educație privind relațiile, sexualitatea și egalitatea de gen conformă standardelor Organizației Mondiale a Sănătății privind educația sexuală și planului acestei organizații în materie de sănătate sexuală și reproductivă, ceea ce este echivalent cu încălcarea cerințelor internaționale; întrucât rezistența din ce în ce mai mare din partea anumitor mișcări politice la acest tip de educație și stigmatizarea celor care participă la aceasta este alarmantă și întrucât, deseori, rezistența este cauzată în multe state membre de campanii de dezinformare privind conținutul educației sexuale, care constituie un obstacol în calea furnizării unei educații informative, importante și favorabile incluziunii pentru toți;

U.  întrucât structuri patriarhale vechi de sute de ani servesc în întreaga lume la reprimarea femeilor și a drepturilor femeii și perpetuează inegalitățile între bărbați și femei; întrucât depășirea acestor structuri va implica conflicte cu diferite poziții și mecanisme de putere la nivel mondial;

V.  întrucât progresul egalității de gen și investițiile în femei aduc beneficii întregii societăți, deoarece femeile care dispun de resurse economice și de oportunități de conducere vor investi în sănătatea, alimentația, educația și binele copiilor și familiilor lor,

1.  îndeamnă Comisia și statele membre să își mențină angajamentul ferm în favoarea egalității de gen, a drepturilor femeilor și a drepturilor persoanelor LGBTI, inclusiv a drepturilor minorităților celor mai vulnerabile, și să acorde prioritate acestor aspecte; le reamintește tuturor statelor membre că au obligația de a apăra drepturile femeilor și de a promova egalitatea de gen; solicită să se denunțe în mod generalizat aceste discursuri și măsuri care subminează drepturile, autonomia și emanciparea femeilor în toate domeniile; observă că o modalitate importantă de combatere a acestei involuții constă în promovarea activă a unei egalități de gen bazate pe drepturi și în integrarea egalității de gen în toate domeniile;

2.  ia act de faptul că natura, intensitatea și efectele atacurilor împotriva drepturilor femeilor variază de la o țară la alta și de la o regiune la alta: în unele s-a rămas la nivelul discursurilor, în timp ce în altele s-au luat măsuri și inițiative concrete; întrucât, cu toate acestea, ea este vizibilă în aproape toate statele membre; consideră că această involuție este influențată, de asemenea, de dezbatere și de opțiunile politice;

3.  remarcă faptul că independența femeilor prin intermediul capacitării socioeconomice necesită politici axate pe locul de muncă care să contribuie la combaterea inegalităților semnificative și a discriminării la locul de muncă, să promoveze creșterea salariilor și reglementarea muncii și a timpului de lucru, să combată și să interzică toate formele de muncă precară și să apere dreptul la negocieri colective;

4.  ia act de faptul că cele mai vulnerabile la acest regres sunt femeile din rândurile minorităților, fie ele de gen, sexuale, etnice sau religioase;

5.  subliniază faptul că egalitatea de gen nu poate fi obținută decât dacă toate femeile beneficiază de drepturi egale, inclusiv femeile din grupurile minoritare etnice și religioase, care se confruntă cu inegalități intersecționale;

6.  condamnă reinterpretarea și reorientarea politicii privind egalitatea de gen în termeni de politică a familiei și a maternității, după cum se întâmplă în unele state membre; constată că aceasta practică se aplică doar anumitor grupuri și nu reprezintă o abordare favorabilă incluziunii; constată, de asemenea, că această politică nu vizează o schimbare structurală durabilă care ar duce la îmbunătățiri durabile ale drepturilor femeilor și ale egalității de gen;

7.  solicită statelor membre să garanteze protecția și recunoașterea drepturilor femeilor și drepturilor LGBTI+ ca principii egale în cadrul democrației și al statului de drept; consideră, cu toate acestea, că o consacrare a drepturilor femeilor în legislație nu este suficientă pentru a obține egalitatea de gen și că aceasta nu poate fi realizată decât dacă statele membre transpun, adoptă și, în cele din urmă, pun în aplicare și garantează că sunt respectate legile respective pentru a proteja pe deplin drepturile femeilor; regretă faptul că drepturile femeilor nu sunt abordate în mod global, ca un principiu călăuzitor pentru toate politicile publice naționale și europene, însoțite de bugetul corespunzător; consideră că este fundamental să se investească în prevenirea involuției prin educație; invită Comisia și statele membre să obțină o mai mare sensibilizare a populației cu privire la importanța și beneficiile protejării drepturilor femeilor și a egalității de gen, precum și ale eliminării stereotipurilor de gen pentru societate, și să sprijine în continuare dezvoltarea și diseminarea cercetării și a informațiilor bazate pe dovezi în domeniul drepturilor femeilor;

8.  invită toate statele membre să își asume și să respecte tratatele și convențiile internaționale în cauză, precum și principiile consacrate în legile lor fundamentale, ca o modalitate de a garanta respectarea drepturilor minorităților și ale femeilor, inclusiv a drepturilor în materie de sănătate sexuală și reproductivă și a egalității de gen, în general, și de a le consolida;

9.  subliniază faptul că prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv a practicilor dăunătoare tradiționale și a violenței de gen, se confruntă în continuare cu numeroase provocări; își exprimă îngrijorarea cu privire la diferitele forme de violență care s-au intensificat, cum ar fi discursurile sexiste de incitare la ură și cele împotriva persoanelor LGBTI, misoginismul și violența online, inclusiv hărțuirea și urmărirea în scopul hărțuirii, precum și violența împotriva femeilor la locul de muncă sau în contextul traficului și al prostituției; reamintește necesitatea de a pune în aplicare măsuri preventive și de protecție destinate femeilor și fetelor pentru a combate violența de gen și de a aduce făptașii în fața justiției, asigurându-se, în același timp, că centrele pentru femei dispun de finanțare, personal și sprijin corespunzătoare; reamintește importanța capitală a aplicării Directivei privind drepturile victimelor, a Directivei privind ordinul european de protecție și a Directivei privind combaterea traficului de persoane; subliniază că trebuie remediată absența unor date comparabile cu scopul de a informa în mod adecvat persoanele care elaborează politicile în legătură cu aceste noi evoluții; solicită ca, la nivelul UE și al statelor membre, să se organizeze în continuare campanii de sensibilizare cu privire la combaterea violenței de gen și a violenței domestice;

10.  solicită deputaților să nu arate niciun fel de toleranță față de discursurile sexiste de incitare la ură ținute în cadrul sesiunilor plenare, introducând modificări ale Regulamentul de procedură astfel încât să includă această interdicție;

11.  reiterează solicitarea de a introduce în Parlamentul European cele mai eficiente măsuri de combatere a hărțuirii sexuale cu scopul de a obține o egalitate reală între femei și bărbați; solicită realizarea unui audit extern care să indice cele mai bune norme de funcționare cu scopul de a introduce o formare obligatorie privind respectul și demnitatea la locul de muncă pentru întregul personal al Parlamentului, inclusiv pentru deputați, și să se reorganizeze cele două comisii competente în materie de hărțuire, astfel încât să includă experți independenți și să respecte echilibrul de gen;

12.  consideră că a lucra împreună cu bărbații este o parte importantă a promovării egalității între bărbați și femei și a eliminării violenței împotriva femeilor;

13.  condamnă campania împotriva Convenției de la Istanbul, care combate violența împotriva femeilor, și interpretarea eronată a acesteia; este preocupat de refuzul de a aplica norma toleranței zero în cazurile de violență împotriva femeilor și de violență de gen, normă care se bucură de un puternic consens la nivel internațional; indică faptul că este pusă sub semnul întrebării însăși esența principiilor drepturilor omului, egalității, autonomiei și demnității; invită Consiliul să finalizeze ratificarea și implementarea completă a Convenției de la Istanbul de către UE și să promoveze ratificarea acesteia de către toate statele membre;

14.  observă că violența domestică este considerată cea mai răspândită formă de violență în unele state membre și își exprimă preocuparea cu privire la numărul tot mai mare de femei care se confruntă cu violență domestică;

15.  își exprimă repulsia față de accentuarea violenței împotriva femeilor, care se reflectă cu brutalitate în numărul dramatic al omorurilor;

16.  constată că victimele violenței de gen, inclusiv ale violenței domestice, au adesea un acces limitat la justiție și la o protecție adecvată, în pofida legislației privind combaterea tuturor formelor de violență, precum și că legile sunt aplicate și executate în mod necorespunzător; invită statele membre să se asigure că toate victimele violenței de gen și ale violenței domestice primesc asistență juridică adaptată aspectelor de gen, pentru a evita revictimizarea și impunitatea și pentru a crește frecvența semnalărilor acestor infracțiuni;

17.  subliniază tendința îngrijorătoare de reducere a spațiului societății civile din lume, dar și din Europa, și de extindere a incriminării, a birocrației și a restricțiilor de fonduri pentru organizațiile de apărare a drepturilor fundamentale, inclusiv pentru organizațiile și activiștii pentru drepturile femeilor;

18.  susține categoric numeroasele inițiative, inclusiv pe cele locale, care cer realizarea egalității de gen, promovate de organizațiile și mișcările pentru femei, și își exprimă solidaritatea față de aceste inițiative; subliniază necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru a asigura continuitatea activității lor; solicită, prin urmare, majorarea fondurilor pentru instrumentele financiare aflate la dispoziția acestor organizații, fie din fondurile proprii ale statelor membre, fie din fondurile UE; insistă să se reducă birocrația pentru accesul la aceste fonduri și ca acest acces să nu facă obiectul discriminării în funcție de obiectivele și activitatea organizațiilor;

19.  prin urmare, se declară preocupat de știrile privind o reducere a resurselor disponibile pentru organizațiile de promovare a drepturilor femeilor și pentru centrele pentru femei în multe state membre;

20.  invită statele membre să asigure resurse financiare suficiente pentru punerea în aplicare a instrumentelor de combatere a tuturor formelor de violență, în special a violenței împotriva femeilor;

21.  subliniază tendința din anumite state membre de a crea un context paralel al ONG-urilor format din persoane și organizații cu orientări pro-guvernamentale; subliniază importanța unui context critic și divers al ONG-urilor atât pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, precum și pentru dezvoltarea societății în ansamblu;

22.  invită Comisia și statele membre să revizuiască mecanismele lor de distribuție, monitorizare și evaluare a fondurilor și să se asigure că iau în considerare dimensiunea de gen și că sunt adaptate la problemele cu care se confruntă organizațiile și mișcările, în special cele mici și mijlocii, în acest context de regres, și să aplice instrumente precum evaluări ale impactului de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget acolo unde este necesar; invită Comisia și statele membre să crească finanțarea pentru protecția și promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen, inclusiv pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în UE și în lume;

23.  invită Comisia să asigure un sprijin financiar direct și semnificativ organizațiilor de femei din țările în care organizațiile societății civile sunt sistematic private de finanțare și supuse unor atacuri, pentru a asigura continuitatea serviciilor întrerupte de protejare și susținere a femeilor și a drepturilor acestora, și să realizeze o analiză globală a finanțării, pentru a se asigura că modul în care statele membre distribuie finanțarea UE sprijină organizațiile ale căror activități și servicii sunt nediscriminatorii, incluzive și axate pe supraviețuitori și nu perpetuează stereotipurile de gen, rolurile tradiționale de gen sau intoleranța;

24.  consideră că prostituția reprezintă o formă gravă de violență și exploatare;

25.  solicită Comisiei Europene să încurajeze o evaluare a situației actuale a prostituției în UE, rețelele de traficanți profitând de pe urma pieței interne europene, și îi solicită să asigure mijloace financiare pentru programele care sprijină victimele traficului de ființe umane și ale exploatării sexuale să scape de prostituție;

26.  solicită Comisiei să includă promovarea și îmbunătățirea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în următoarea strategie în materie de sănătate publică;

27.  solicită statelor membre să pună capăt reducerilor care afectează programele de egalitate de gen, serviciile publice și, în special, serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, precum și să ia măsuri în direcția opusă;

28.  regretă că, în unele state membre, durata concediului de maternitate este determinată de sfera economică, fără a se ține seama de factorii sociali și de sănătate care afectează atât femeile, cât și copiii; reamintește că protecția drepturilor legate de maternitate, paternitate și rolul de părinte este însoțită de protecția drepturilor lucrătorilor și a siguranței locurilor de muncă;

29.  reamintește că asigurarea egalității de gen și eliminarea discrepanțelor de gen în remunerare și în pensii aduc beneficii sociale și economice semnificative pentru familii și societăți;

30.  solicită inițiative specifice pentru capacitarea economică a femeilor, pentru a combate segregarea de gen și pentru accesul femeilor la piețele forței de muncă, în special în domeniul antreprenoriatului feminin, al digitalizării și al STIM cu scopul de a combate decalajul digital de gen;

31.  subliniază necesitatea de a capacita femeile și de a le da posibilitatea de a participa la procesul decizional și la cel de conducere, pentru a combate stereotipurile negative;

32.  solicită acțiuni reale de eliminare a diferențelor de gen în remunerare, acestea având un impact negativ asupra poziției sociale și economice a femeilor; subliniază că protejarea și implementarea activă a negocierilor colective, creșterea salariilor, interzicerea tuturor formelor de muncă precară și reglementarea drepturilor lucrătorilor sunt esențiale pentru a compensa diferențele de remunerare dintre femei și bărbați;

33.  subliniază că colectarea de date defalcate pe genuri trebuie îmbunătățită în continuare în domenii precum munca informală, antreprenoriatul și accesul la finanțare, accesul la servicii medicale, violența împotriva femeilor și munca neremunerată; subliniază necesitatea de a colecta și de a utiliza date și dovezi de calitate pentru a elabora politici bine documentate și bazate pe elemente concrete;

34.  regretă că integrarea dimensiunii de gen în buget nu a fost recunoscută ca principiu orizontal în Regulamentul privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și invită Consiliul să modifice de urgență regulamentul respectiv, reafirmându-și astfel angajamentul față de egalitatea de gen; solicită Comisiei și statelor membre să aplice abordări bugetare care să integreze dimensiunea de gen, astfel încât să se poată identifica în mod clar ce proporție din fondurile publice este destinată femeilor, și să combată regresul egalității de gen, asigurându-se că toate politicile de mobilizare a resurselor și de alocare a cheltuielilor promovează egalitatea de gen;

35.  observă că integrarea perspectivei de gen face parte dintr-o strategie generală privind egalitatea de gen și, prin urmare, subliniază că angajamentul instituțiilor UE în acest domeniu este esențial; regretă, în acest context, că UE nu a adoptat nicio strategie privind egalitatea de gen pentru perioada 2016 - 2020, retrogradând angajamentul strategic pentru egalitatea de gen la statutul de document de lucru; își reiterează apelul către Comisie în vederea adoptării unei strategii a UE pentru drepturile femeii și egalitatea de gen;

36.  invită insistent Consiliul să deblocheze Directiva privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă (denumită și Directiva privind femeile în consiliile de administrație) pentru a remedia dezechilibrul considerabil dintre femei și bărbați în procesele decizionale economice de la nivel înalt;

37.  solicită insistent Consiliului să deblocheze Directiva privind aplicarea principiului egalității de tratament în afara pieței forței de muncă, indiferent de vârstă, dizabilități, orientare sexuală sau convingeri religioase, care vizează extinderea protecției împotriva discriminării printr-o abordare orizontală;

38.  invită încă o dată Comisia să revizuiască Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă)(1) și solicită insistent să se dea un curs legislativ adecvat Recomandării Comisiei din 2014 privind transparența în materie de remunerare, în vederea eliminării diferențelor existente de remunerare dintre femei și bărbați;

39.  regretă faptul că a fost suspendată activitatea legată de Directiva privind concediul de maternitate;

40.  solicită Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs coerentă și cuprinzătoare pentru realizarea egalității de gen și pentru protecția egalității în drepturi a femeilor, inclusiv pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor;

41.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape promovarea și situația egalității de gen în cele mai afectate state membre, în special în ceea ce privește cadrul instituțional, strategic și legislativ;

42.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că oponenții drepturilor reproductive și ai autonomiei femeilor au avut o influență semnificativă asupra legislației și politicilor naționale, mai ales în anumite state membre, urmărind subminarea drepturilor femeilor în materie de sănătate și reproducere, în special în ceea ce privește accesul la planificarea familială și la contracepție, precum și încercând restrângerea sau eliminarea dreptului la întreruperea voluntară a sarcinii; reiterează faptul că este necesar să se adopte politici care vizează protecția maternității și a rolului de părinte, garantând o protecție socială și în domeniul muncii solidă, pe lângă politici care să asigure infrastructuri de sprijin pentru familii, unități de îngrijire a copiilor preșcolari și sprijin pentru îngrijirea în cadrul familiei a persoanelor bolnave sau în vârstă;

43.  critică utilizarea abuzivă a feminismului și lupta pentru drepturile femeilor în scopul incitării la rasism;

44.  recomandă statelor membre să ia măsuri pentru a oferi tuturor tinerilor o educație cuprinzătoare privind sexualitatea și relațiile; consideră că strategiile educaționale mai ample reprezintă un instrument esențial pentru prevenirea tuturor formelor de violență, în special a violenței de gen, mai ales în adolescență;

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție.

(1) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.


Dificultățile de politică și strategiile în combaterea cancerului și a bolilor asociate la femei
PDF 141kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la problemele de politică și strategiile de combatere a cancerului și a bolilor asociate la femei (2018/2782(RSP))
P8_TA(2019)0112B8-0097/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 8, 9, 10 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta împotriva cancerului adoptată la 4 februarie 2000 la Paris, în cadrul primei reuniuni la nivel înalt împotriva cancerului(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2003 privind depistarea cancerului(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iunie 2009 intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” (COM(2009)0291),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 septembrie 2014 cu privire la punerea în aplicare a comunicării sale din 24 iunie 2009 intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” și cel de-al doilea raport de punere în aplicare a acesteia și, totodată, a recomandării Consiliului din 2 decembrie 2003 cu privire la depistarea cancerului (2003/878/CE) (COM(2014)0584),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 iunie 2003 privind cancerul mamar în Uniunea Europeană(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2006 referitoare la cancerul mamar în Uniunea Europeană extinsă(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 aprilie 2008 referitoare la combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european”(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la prevenirea bolilor legate de vârstă care afectează femeile(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului(9),

–  având în vedere publicația Acțiunii comune de control al cancerului CanCon din 2017, intitulată „European Guide on Quality Improvement in Comprehensive Cancer Control” (Ghid european privind îmbunătățirea calității în controlul global al cancerului),

–  având în vedere publicația Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene din 2017, intitulată „Raport privind o anchetă europeană referitoare la crearea unor unități medicale specializate în cancerul mamar: informații ale Inițiativei Comisiei Europene privind cancerul mamar în sprijinul politicilor și inițiativelor din domeniul tratării cancerului mamar”

–  având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2012 referitoare la implanturile mamare defectuoase din gel siliconic produse de firma franceză PIP(10),

–  având în vedere avizul Comitetului științific pentru riscuri sanitare emergente și noi (CSRSEN) privind „siguranța implanturilor mamare cu gel siliconic produse de Poly Implant Prothèse (PIP)” publicat la 1 februarie 2012(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2001 referitoare la petițiile declarate admisibile cu privire la implanturile din silicon (petițiile nr. 0470/1998 și nr. 0771/1998(12)) și, în special, petiția recent primită nr. 0663/2018 privind protezele mamare și efectele asupra sănătății femeilor,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la problemele de politică și strategiile de combatere a cancerului la femei și a bolilor asociate (O-000134/2018 – B8‑0006/2019),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene recunoaște dreptul persoanelor de a avea acces la îngrijiri medicale preventive și dreptul de a beneficia de tratament medical;

B.  întrucât unul din trei europeni se îmbolnăvește de cancer în timpul vieții și în fiecare an aproximativ 1,3 milioane de persoane mor de cancer în UE, ceea ce reprezintă aproximativ 26 % din totalul deceselor(13);

C.  întrucât cancerul pulmonar este principala sursă de mortalitate cauzată de cancer în UE, fiind urmată de cancerul colorectal și cancerul mamar;

D.  întrucât cancerul și alte boli asociate au afectat atât femei, cât și bărbați, însă tipurile de cancer specifice fiecărui sex, precum și metodele de diagnosticare și prevenire diferă de la femei la bărbați, este nevoie de o politică direcționată;

E.  întrucât principalele forme de cancer care afectează femeile sunt cancerul mamar, cancerul uterin și cancerul de col uterin; întrucât cancerul mamar este cel mai comun tip de cancer cu consecințe mortale în rândul populației de sex feminin, nu doar în UE (16 %), dar și pe plan mondial;

F.  întrucât datele arată că femeile care lucrează în schimbul de noapte se confruntă cu un risc cu 30 % mai mare de a se îmbolnăvi de cancer mamar;

G.  întrucât datele arată că până la jumătate din numărul total de decese cauzate de cancer ar putea fi prevenite(14) dacă cancerul este detectat la timp și tratat în mod adecvat;

H.  întrucât rata de supraviețuire a pacientelor afectate de cancerul mamar poate ajunge la 80 % în cazul diagnosticării precoce și al tratării în timp util;

I.  întrucât femeile afectate de cancer trebuie să facă față și unor probleme psihologice grave și frecvent subestimate, în special în cazul unei mastectomii sau al unei histerectomii;

J.  întrucât cancerul poate avea consecințe fizice negative și din punct de vedere al fertilității, precum durere, edem limfatic etc.;

K.  întrucât cancerul afectează în mod negativ femeile în plan personal, social și profesional, subminându-le grav respectul de sine și autoacceptarea;

L.  întrucât o atenție deosebită ar trebui acordată femeilor și bărbaților care suferă de cancer și de boli asociate care se confruntă cu probleme specifice legate de boală și de responsabilități familiale pe care le au precum îngrijirea unui copil, a unei persoane mai în vârstă sau a unei persoane cu dizabilități;

M.  întrucât fiecare femeie și bărbat care suferă de cancer sau boli asociate trebuie să beneficieze de acces egal la servicii de depistare, tratament și asistență post-terapie cu un cost accesibil și de înaltă calitate;

N.  întrucât depistarea precoce a cancerului prin controale medicale poate salva viețile celor afectați; întrucât este extrem de important să se îmbunătățească accesul la măsurile preventive disponibile prin controale medicale;

O.  întrucât, chiar și în prezent, UE continuă să fie caracterizată de numeroase disparități semnificative atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea: între unități medicale private și publice, zone rurale și urbane, regiuni și orașe și chiar între spitale din același oraș în ceea ce privește calitatea tratamentului oferit; întrucât statele membre au sisteme de sănătate între care există mari diferențe și care au standarde diferite; întrucât există o discrepanță gravă în ceea ce privește incidența și mortalitatea între Europa Centrală și Europa de Est și media europeană; întrucât responsabilitatea pentru organizarea sistemelor de sănătate și adoptarea de norme privind diagnosticarea și tratamentul cancerului revin fiecărui stat membru în parte; întrucât cooperarea și schimbul de bune practici la nivelul UE au o valoare adăugată mare;

P.  întrucât orice cale reușită de tratare a cancerului și a bolilor asociate ar trebui să țină seama de nevoile specifice și de diferențele observate între femei și bărbați din punct de vedere al prevenirii și tratării bolnavilor de cancer, precum și de comunicarea incluzivă în rândul pacienților, al supraviețuitorilor, al membrilor familiei și al îngrijitorilor, al personalului medical și al oamenilor de știință;

Q.  întrucât lipsește în continuare o abordare care să ia în seamă nevoile globale ale bolnavilor de cancer, structura tratamentului fiind adesea rigidă și nereușind să reflecte nevoile femeilor, în special ale femeilor tinere și ale femeilor LGBTIQ +;

R.  întrucât femeile și bărbații afectați ar trebui să aibă acces la informații exacte în fiecare etapă a bolii, precum și la măsuri de prevenire, depistare, diagnosticare, monitorizare și tratament și sprijin după însănătoșire de calitate;

S.  întrucât tratamentele împotriva cancerului au repercusiuni grave, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic și întrucât este esențial ca pacienților și familiilor acestora să li se asigure o bună calitate a vieții, oferindu-li-se sprijin adecvat și ajutor adaptat situațiilor și nevoilor lor specifice;

T.  întrucât impactul cancerului asupra vieții oamenilor și suferințele pe care le provoacă sunt profunde și se poate face mai mult pentru salvarea de vieți prin punerea în comun a resurselor, cunoștințelor și tehnologiilor existente;

U.  întrucât femeile și bărbații sunt afectați de cancer în moduri diferite, iar femeile care au supraviețuit cancerului pot întâmpina dificultăți deosebite în reintrarea în câmpul muncii, în reluarea studiilor și în viața de familie; întrucât dovezile arată că intervențiile psihosociale timpurii au un efect pozitiv în sprijinirea supraviețuitorilor care au probleme legate de locul de muncă; întrucât reabilitarea psihosocială și profesională ar trebui să fie concepută ca axată asupra individului și ținând seama de aspectele de gen;

V.  întrucât în fiecare an mii de femei primesc proteze mamare din motive medicale sau estetice sau, uneori, din ambele, fără ca riscurile să fie luate în considerare în mod înainte ca aceste implanturi să fie recomandate pacienților; întrucât cazul firmei PIP a concentrat toată atenția asupra unui producător fără ca alți actori fie supuși unor investigații mai ample și detaliate; întrucât alți producătorii de implanturi mamare în afară de PIP nu oferă nicio informație cu privire la compoziția și efectele adverse minore sau majore ale gelului siliconic utilizat în aceste scopuri de industria farmaceutică; întrucât producătorii nu sunt în măsură să garanteze o etanșeitate totală a acestor proteze, iar problema scurgerilor implanturilor nu a fost rezolvată încă; întrucât rata de ruptură a implanturilor și riscurile pe care le presupune dispersarea siliconului în corp sunt o problemă reală; întrucât medicii ar trebui să ofere alternative la implanturile mamare, aceasta fiind o intervenție aproape ireversibilă, care ar putea duce atât la mutilare, cât și la probleme grave de sănătate la femei, inclusiv la cancere și patologii asociate; întrucât mai multe studii au stabilit o legătură directă între utilizarea implanturilor cu gel siliconic și limfomul anaplazic cu celule mari (ALCL), un tip rar de limfom non-Hodgkin care a dus la cel puțin 14 decese dintre cele mai mult de 409 cazuri înregistrate;

W.  întrucât factorii de mediu au un efect asupra sănătății, anumiți agenți cancerigeni cunoscuți contribuind la creșterea riscului în rândul femeilor și bărbaților;

X.  întrucât creșterea speranței de viață va pune în viitor probleme științifice, demografice și medicale, femeile trăind în general mai mult decât bărbații;

Y.  întrucât cercetarea de înaltă calitate cu privire la cauzele și tratamentul cancerului este esențială pentru a îmbunătăți prevenirea, diagnosticarea, tratarea cu succes și gestionarea patologiei curente;

Z.  întrucât, pentru a obține cel mai bun tratament disponibil pentru anumite tipuri de cancer și pentru a avea acces la tratamente salvatoare, este posibil ca pacienții să fie nevoiți să se deplaseze în alte regiuni sau state membre decât cele de domiciliu; întrucât pacienții care au nevoie de tratament în țări din afara UE se pot confrunta cu obstacole serioase în încercarea de a avea acces la tratamente în timp util;

AA.  întrucât în anumite sectoare industriale femeile reprezintă majoritatea forței de muncă și sunt adesea mai expuse riscului de a face cancer profesional din cauza expunerii la materiale cancerigene,

1.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește rata de depistare timpurie, care a dus la creșterea ratei de supraviețuire în rândul pacientelor cu cancer mamar și subliniază că toate statele membre ar trebui să urmărească îmbunătățirea tratamentelor pentru alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul ovarian sau cel de col uterin și bolile asociate;

2.  subliniază faptul că cancerul mamar este cel mai răspândit cancer mortal în rândul femeilor din UE, fiind urmat de cancerul pulmonar, colorectal și de cancerul de pancreas, iar cancerul de prostată și cel pulmonar rămân cele mai răspândite în rândul bărbaților;

3.  invită Comisia și statele membre să continue să acorde prioritate luptei împotriva cancerului în cadrul politicii de sănătate, prin elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE și a unor politici bazate pe dovezi și eficiente împotriva cancerului și a bolilor asociate; subliniază că acestea ar trebui să ia în considerare nevoile specifice ale femeilor și bărbaților, prin strângerea de date exacte și cuprinzătoare privind raportul dintre incidența cancerului și rata de supraviețuire, defalcate pe sexe, astfel încât să se garanteze că acțiunile specifice sunt orientate către pacienții bolnavi de cancer, efectuând, în același timp, activități de cercetare, inițiind acțiuni preventive împotriva anumitor tipuri de cancer și oferind acces la informații exacte, depistare, diagnosticare, monitorizare, tratament și asistență post-terapie pentru a garanta asistența medicală;

4.  subliniază că, deși responsabilitatea pentru organizarea sistemelor de asistență medicală și pentru furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung revine fiecărui stat membru în parte, cooperarea la nivel european, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor UE poate contribui la elaborarea unei strategii eficiente a UE de luptă împotriva cancerului și a bolilor asociate prin sprijinirea și completarea măsurilor adoptate la nivel regional și național și poate ajuta statele membre să rezolve probleme comune; invită, prin urmare, Comisia să servească drept platformă pentru schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește modelele și standardele de tratament al cancerului adaptate la situațiile și la capacitățile financiare ale fiecărui stat în parte, pentru a crea sinergii în soluționarea problemelor comune;

5.  invită Comisia să își intensifice eforturile de îmbunătățire a coordonării la nivelul UE în domeniul cercetării privind cancerul în rândul femeilor, care este foarte fragmentată și diversă pe teritoriul UE; invită Comisia să utilizeze mai bine Parteneriatul inovator pentru lupta împotriva cancerului în vederea unei mai bune coordonări, în special în ceea ce privește cancerul ovarian;

6.  invită Comisia și statele membre să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la formele de cancer specifice în funcție de sex care afectează în mod disproporționat femeile și la modul de prevenire a cancerului, oferind informații cu privire la factorii de stil de viață care pot fi modificați în vederea prevenirii, cum ar fi schimbările în alimentație, cele privind consumul de alcool și exercițiile fizice; subliniază că acestea ar trebui și să încurajeze femeile să participe la programele de depistare a cancerului mamar sau a cancerului de col uterin;

7.  încurajează statele membre să adopte programe de educație și de alfabetizare sanitară în întreg domeniul sănătății, care să confere femeilor și a fetelor capacitatea de a acționa autonom și instrumentele necesare pentru a se autoîngriji, pe lângă asigurarea de servicii publice complete și gratuite de asistență medicală;

8.  invită statele membre să colaboreze pentru prevenirea cancerului prin punerea deplină în aplicare a Codului european împotriva cancerului(15);

9.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri hotărâte pentru a reduce la minimum expunerea femeilor și bărbaților la agenți cancerigeni, substanțe toxice pentru reproducere și perturbatori endocrini;

10.  evidențiază situația specifică a bărbaților, în special a bărbaților transgen, afectați de cancer mamar sau uterin; încurajează statele membre să prevadă servicii de sănătate mintală adaptate dificultăților pe care aceste persoane le pot întâmpina; subliniază importanța informării personalului medical și paramedical cu privire la acest tip de situație printr-o formare corespunzătoare;

11.  reiterează necesitatea de a disemina materiale specifice și exacte și invită Comisia și statele membre să desfășoare campanii de informare adaptate la diferitele tipuri de cancer și grupuri de pacienți, femei sau bărbați, luând în considerare toți factorii esențiali, cum ar fi istoricul familial, vârsta, statutul socioeconomic și locul de reședință;

12.  constată că o treime din populație încă nu dispune de un sistem de calitate de înregistrare a cazurilor de cancer, în special în regiunile cele mai sărace în resurse și cu cea mai precară stare de sănătate; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de concepere a unui sistem de evidență a cazurilor de cancer;

13.  reiterează faptul că colectarea de date privind activitățile de depistare a cancerului ar trebui să fie corelată cu ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu de către Eurostat (EHIS) și cu sondajele naționale de sănătate realizate prin interviu, pentru a obține informații mai precise privind prezentarea la depistare și ritmicitatea acesteia spontan sau în cadru organizat;

14.  invită Comisia și statele membre să inițieze campanii de informare și de sensibilizare în școlile secundare cu privire la virusul papiloma uman (HPV), cu scopul de a informa fetele și femeile tinere cu privire la această infecție;

15.  încurajează statele membre să promoveze înființarea de centre cu dotări la zi în care bolnavilor de cancer să li se poată oferi asistență psihologică specializată de către cadre calificate specializate în îngrijire intermediară, psihologi și alți membri ai personalului medical calificat, pentru a răspunde nevoilor specifice ale pacienților care suferă de cancer în timpul tratamentului prin oferirea de diverse forme de sprijin psihologic; constată că evoluțiile tehnologice constante în domeniul medicinei fac ca personal medical să trebuiască să dobândească în mod continuu cunoștințe esențiale în domeniul depistării timpurii și calității tratamentului;

16.  încurajează statele membre să stimuleze dezvoltarea asistenței medicale comunitare în sensul includerii unei mai largi game de servicii de care au nevoie supraviețuitorii și persoanele care suferă de boli cronice; subliniază că asistența comunitară ar trebui să fie concepută într-un mod care să ia în considerare dimensiunea de gen pentru a răspunde nevoilor speciale ale femeilor care au supraviețuit cancerului la întoarcerea la studii și formare, la muncă și la viața de familie, luând în considerare nevoile lor psihosociale;

17.  salută sprijinul acordat de Comisie pentru dezvoltarea sistemului european de asigurare a calității pentru serviciile de depistare a cancerului mamar; afirmă că acest sistem ar trebui să ofere orientări în materie de recuperare, supraviețuire și îngrijiri paliative, acordând o atenție deosebită nevoilor femeilor care suferă de cancer și ale supraviețuitorilor aflați în situații vulnerabile;

18.  invită statele membre să îmbunătățească accesul la depistarea la timp printr-o finanțare mai eficientă și prin alocarea de resurse mai mari, precum și să inițieze campanii de sensibilizare, încurajând toate grupurile expuse riscului să profite de existența controalelor medicale timpurii;

19.  invită statele membre să utilizeze fondurile UE, cum ar fi fondurile structurale și de coeziune europene și instrumentele Băncii Europene de Investiții, printre altele, pentru a crea centre de control, prevenire și tratament care să fie ușor accesibile tuturor pacienților;

20.  invită statele membre să finanțeze, cu sprijin din partea Comisiei și bazându-se pe diverse posibilități de finanțare ale UE, servicii care oferă sprijin familiilor cu un membru bolnav de cancer, inclusiv consiliere familială și în materie de fertilitate pentru pacienții bolnavi de cancer și familiile acestora;

21.  îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a sprijini pe deplin strategia OMS de eradicare a cancerului de col uterin;

22.  invită Comisia și statele membre să pună pe deplin în aplicare cadrul juridic existent, în special în legătură cu supravegherea, vigilența și inspecțiile în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor medicale cu risc ridicat și efectul acestora asupra sănătății femeilor; le solicită, de asemenea, să elaboreze în continuare măsuri pentru a garanta siguranța implanturilor mamare; consideră că este nevoie urgentă de o evaluare aprofundată a riscurilor asociate acestor implanturi, luând în considerare, în special, cazurile de cancer, mai ales limfomul anaplazic cu celule mari (ALCL) la femei;

23.  solicită înființarea unei comisii de anchetă care să analizeze impactul implanturilor siliconice asupra sănătății femeilor, în special legătura posibilă cu formele de cancer și bolile asociate;

24.  solicită să se acorde o mai mare atenție și mai multe resurse pentru depistarea timpurie și cercetarea de bază în legătură cu cancerul ovarian;

25.  îndeamnă Comisia să acorde prioritate eliminării decalajului dintre media Europei Centrale și de Est și media europeană a incidenței și mortalității cancerului ovarian și de col uterin prin eliminarea inegalităților structurale dintre țări prin organizarea de servicii de depistare a cancerului eficace și eficiente;

26.  invită statele membre să se concentreze și asupra îmbunătățirii calității vieții femeilor și bărbaților care suferă de cancer și a pacienților cu alte bolii asociate, cu boli incurabile, de exemplu prin sprijinirea îngrijirilor paliative;

27.  salută propunerea de directivă a Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a lucrătorilor și îngrijitorilor; subliniază că aceasta ar trebui să includă măsuri specifice menite să reducă riscul îmbolnăvirii de cancer pentru femeile care lucrează în schimbul de noapte; subliniază, în acest context, importanța drepturilor persoanelor la concediu și la a solicita formule flexibile de lucru, care ar putea să permită rezolvarea problemelor specifice cu care se confruntă părinții care lucrează și/sau persoanele care îngrijesc o rudă suferindă de cancer și cu boli asociate;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000119111
(2) JO L 327, 16.12.2003, p. 34.
(3) JO C 68 E, 18.3.2004, p. 611.
(4) JO C 313 E, 20.12.2006, p. 273.
(5) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 11.
(6) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 95.
(7) JO C 434, 23.12.2015, p. 38.
(8) JO C 252, 18.7.2018, p. 99.
(9) JO L 117, 5.5.2017, p. 1.
(10) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 89.
(11) http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging/docs/scenihr_o_034.pdf
(12) JO C 53 E, 28.2.2002, p. 231.
(13) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Cancer_statistics
(14) http://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/
(15) http://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/


Utilizarea canabisului în scopuri medicale
PDF 125kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la utilizarea canabisului în scopuri medicale (2018/2775(RSP))
P8_TA(2019)0113B8-0071/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la utilizarea canabisului în scopuri medicinale (O-000122/2018 – B8‑0001/2019),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât planta de canabis conține mai mult de 480 de compuși, inclusiv peste 100 de canabinoide, în compoziția cărora intră atât compuși psihoactivi, cât și compuși nepsihoactivi; întrucât mulți dintre compușii care constituie planta de canabis se întâlnesc doar în compoziția acestei plante;

B.  întrucât D9-tetrahidrocanabinolul (THC) și canabidiolul (CBD) sunt cele mai cunoscute canabinoide identificate în canabis, THC constituind principala componentă psihoactivă a canabisului și care creează dependență, iar CBD nu are proprietăți ebriante și nici nu creează dependență;

C.  întrucât planta de canabis este constituită din numeroase alte canabinoide, cum ar fi canabicromenul, canabinolul, acidul canabidiolic, canabigerolul și tetrahidrocanabivarinul, care pot avea efecte neuroprotectoare, pot contribui la scăderea în intensitate a anumitor simptome care îi afectează pe pacienți, precum durerea cronică, inflamațiile, infecțiile bacteriene, și pot stimula creșterea osoasă;

D.  întrucât produsele derivate din canabis utilizate în scopuri medicale sunt în general denumite „canabis utilizat în scopuri medicale”; întrucât termenul este în mare măsură nedefinit din punct de vedere juridic și rămâne ambiguu și interpretabil; întrucât denumirea de „canabis utilizat în scopuri medicale” ar trebui distinsă de medicamentele pe bază de canabis care au fost supuse unor studii clinice și sunt aprobate de o autoritate de reglementare;

E.  întrucât convențiile ONU și dreptul internațional nu împiedică utilizarea canabisului sau a produselor pe bază de canabis în tratarea anumitor afecțiuni;

F.  întrucât între statele membre ale UE există mari diferențe de abordare cu privire la legislația referitoare la canabis, inclusiv la cea referitoare la utilizarea canabisului în scopuri medicale, de exemplu în privința nivelurilor maxime admise ale concentrațiilor de THC și CBD, ceea ce poate crea dificultăți țărilor care au o abordare mai prudentă;

G.  întrucât niciun stat membru al UE nu autorizează fumatul canabisului în scopuri medicale și nu permite cultivarea la domiciliu a canabisului în scopuri medicale;

H.  întrucât climatul politic în ceea ce privește utilizarea canabisului în scopuri medicale evoluează atât în UE, cât și la nivel mondial; întrucât încă există confuzie în legătură cu diferitele utilizări ale canabisului chiar și printre autoritățile naționale, care deseori confundă legalizarea canabisului în scopuri recreative cu necesitatea de a permite acces sigur și legal la canabis în scopuri medicale tuturor pacienților care au nevoie de acesta;

I.  întrucât utilizarea canabisului în general poate genera dependență și este cauza a numeroase probleme sociale și de sănătate; întrucât, de aceea, rămân încă necesare prevenirea dependenței, monitorizarea și combaterea practicilor ilegale, mai ales dacă care canabisul este utilizat pe scară mai largă în scop medical;

J.  întrucât, începând din iunie 2018, nu a fost autorizat niciun medicament pe bază de canabis prin intermediul procedurii centralizate de autorizare a Agenției Europene pentru Medicamente și există un singur astfel de produs supus acestei proceduri;

K.  întrucât un singur medicament pe bază de canabis a fost autorizat prin procedura de recunoaștere reciprocă și a primit autorizația de introducere pe piață în 17 state membre ale UE pentru tratamentul spasticității provocate de scleroza multiplă;

L.  întrucât o examinare a literaturii științifice existente privind canabisul utilizat într-un context medical oferă dovezi concludente sau substanțiale cu privire la efectele terapeutice ale canabisului și canabinoidelor, de exemplu în tratarea durerilor cronice la adulți (de exemplu, în cazurile de cancer) sau ca antiemetic în tratamentul stărilor de greață și vomă provocate de chimioterapie sau pentru ameliorarea simptomelor spasticității auto-raportate de pacienții cu scleroză multiplă, acestea fiind eficace în tratamentul pacienților suferind de tulburări de anxietate, de stres posttraumatic și depresie;

M.  întrucât există dovezi care demonstrează că canabisul sau canabinoidele ar putea fi eficace pentru creșterea apetitului și reducerea pierderii în greutate asociate cu HIV/SIDA, atenuând simptomele tulburărilor mintale cum ar fi psihoza și sindromului Tourette și simptomele epilepsiei, dar și ale bolii Alzheimer, artritei, astmului, cancerului, bolii Crohn și glaucomului, și că contribuie la reducerea riscului de diabet și obezitate și atenuează durerile menstruale;

N.  întrucât datele oficiale referitoare la cercetarea și finanțarea cercetării privind canabisul utilizat în scopuri medicale rămân insuficiente; întrucât cercetarea privind canabisul utilizat în scopuri medicale nu a primit sprijin direct în cursul actualul program de cercetare în UE și există un nivel scăzut de coordonare cu privire la proiectele de cercetare privind canabisul terapeutic în statele membre;

O.  întrucât evaluarea procesului de punere în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri pentru perioada 2013-2020 a recunoscut că absența unei discuții cu privire la tendințele recente ale politicii în privința canabisului a fost observată de un număr mare de părți interesate și a reprezentat unul dintre punctele menționate cel mai frecvent în cadrul analizei pentru identificarea aspectelor neacoperite de strategie;

P.  întrucât nu există un sistem de standardizare uniform în materie de marcare și etichetare a medicamentelor care conțin THC, CBD și alte canabinoide din planta de canabis;

Q.  întrucât în statele membre ale UE sunt disponibile puține informații fiabile pentru personalul medical – studenți la medicină, medici și farmaciști, psihiatri și așa mai departe – privind impactul produselor medicale care conțin THC și CBD și există, de asemenea, informații și avertizări insuficiente pentru tineri și femei care se gândesc să devină mame;

R.  întrucât nu există nicio reglementare internă a UE referitoare la introducerea pe piață a medicamentelor pe bază de canabis;

1.  subliniază că este necesar ca Comisia și autoritățile naționale să coopereze la stabilirea unei definiții juridice a canabisului utilizat în scopuri medicale și să facă o distincție clară între medicamentele pe bază de canabis aprobate de EMA sau de alte agenții de reglementare, canabisul terapeutic care nu este susținut de studii clinice și alte utilizări ale canabisului (de exemplu, recreaționale sau industriale);

2.  consideră că cercetarea privind eventualele beneficii ale medicamentelor provenite din canabis și ale canabisului în general a fost subfinanțată și ar trebui abordată în mod corespunzător în cadrul celui de-al nouălea program-cadru și în cadrul programelor naționale de cercetare, pentru a explora, printre altele, posibilele utilizări ale THC, CBD și ale altor canabinoide în tratamentul medical, precum și efectele acestora asupra corpului uman, incluzând aici învățămintele desprinse din experiența prescrierii în afara indicațiilor aprobate a canabisului.

3.  invită Comisia și statele membre să elimine barierele financiare, culturale și de reglementare care frânează cercetarea științifică în ceea ce privește utilizarea canabisului în scopuri medicale și cercetarea privind canabisul în general; invită Comisia și statele membre să definească condițiile necesare pentru desfășurarea de cercetări științifice independente și credibile, pe baza unei game largi de materiale, în ceea ce privește utilizarea canabisului terapeutic;

4.  invită Comisia să identifice aspectele prioritare pentru cercetare în domeniul canabisului terapeutic în acord cu autoritățile competente, utilizând rezultatele cercetării de pionierat din alte țări și concentrându-se asupra domeniilor care pot aduce cea mai mare valoare adăugată;

5.  invită Comisia și statele membre să se implice în activități de cercetare suplimentare și să stimuleze inovarea în proiecte legate de utilizarea terapeutică a canabisului;

6.  invită Comisia să elaboreze o strategie globală pentru a asigura cele mai înalte standarde pentru cercetarea independentă, dezvoltarea, autorizarea, comercializarea, farmacovigilența și evitarea abuzului de produse derivate din canabis; subliniază necesitatea standardizării și unificării produselor care conțin medicamente pe bază de canabis;

7.  subliniază importanța unei strânse cooperări și coordonări cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în legătură cu viitoare acțiuni ale UE în domeniul canabisului medical;

8.  invită Comisia să instituie o rețea care să reunească EMA, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), autoritățile naționale responsabile și organizațiile pacienților, societatea civilă, partenerii sociali, organizațiile consumatorilor, profesioniștii din domeniul sănătății și ONG-urile, împreună cu alte părți interesate relevante pentru a asigura punerea în aplicare eficace a strategiei pentru medicamentele pe bază de canabis;

9.  invită statelor membre să furnizeze cadrelor medicale formare profesională corespunzătoare și să încurajeze îmbunătățirea nivelului de cunoștințe cu privire la canabisului medical, bazate pe cercetări independente și de amploare; invită statele membre să permită medicilor să utilizeze liber aprecierea lor profesională în prescrierea de medicamente pe bază de canabis aprobate de autoritatea de reglementare pacienților cu afecțiuni corespunzătoare și să permită farmaciștilor să onoreze în mod legal rețetele prescrise; subliniază necesitatea de a asigura personalului medical - cum ar fi studenții la medicină, medici și farmaciști - formare și acces la literatura de specialitate care să conțină rezultate ale cercetărilor științifice independente;

10.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți accesul egal la medicamentele pe bază de canabis și să se asigure că, atunci când sunt autorizate, medicamentele eficace în tratarea unor afecțiuni specifice sunt acoperite de sistemele de asigurări de sănătate, așa cum se întâmplă în cazul altor medicamente; solicită statelor membre să ofere pacienților o alegere sigură și egală între diferitele tipuri de medicamente pe bază de canabis, asigurându-se, în același timp, că pacienții sunt însoțiți pe parcursul tratamentului de cadre medicale specializate;

11.  subliniază că, pentru a asigura pacienților accesul la terapia adecvată, care satisface nevoile individuale ale acestora ca pacienți cu afecțiuni singulare sau multiple, este esențial să se ofere pacienților informații cuprinzătoare despre întregul spectru de substanțe conținut de varietatea de canabis utilizată în fabricarea medicamentelor oferite; atrage atenția asupra faptului că aceste informații ar oferi pacienților capacitatea de a decide în cunoștință de cauză și ar permite practicienilor să prescrie medicamente care țin cont de necesitățile globale ale pacientului și ale terapiei corespunzătoare;

12.  invită statele membre să își reexamineze legislația relevantă privind utilizarea medicamentelor pe bază de canabis în cazurile în care cercetarea științifică dovedește că nu se poate obține același efect pozitiv prin utilizarea medicamentelor obișnuite care nu au efecte generatoare de dependență;

13.  invită statele membre să asigure că o cantitate suficientă de medicamente pe bază de canabis este disponibilă pentru a face față nevoilor reale, fie că este vorba de producția realizată în conformitate cu standardele medicale din statele membre sau eventual de importuri conforme cerințelor naționale în materie de medicamente pe bază de canabis;

14.  invită Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a garanta că canabisul sigur și supus controlului folosit în scopuri terapeutice provine doar din produse derivate din canabis care au fost supuse studiilor clinice, evaluării și aprobării autorității de reglementare;

15.  îndeamnă Comisia să garanteze că cercetarea în domeniul canabisului medical și utilizarea acestuia nu favorizează în niciun fel rețelele de trafic de droguri și nu duce la extinderea acestora;

16.  subliniază că reglementarea globală bazată pe dovezi a medicamentelor pe bază de canabis ar crea resurse suplimentare pentru autoritățile publice, ar limita piața neagră, ar asigura calitatea și o etichetare exactă în vederea exercitării controlului asupra punctelor de vânzare, ar limita accesul minorilor la această substanță și ar asigura securitate juridică și acces sigur pacienților în cazul utilizării medicale, cu asigurarea de precauții speciale pentru tineri și femeile însărcinate;

17.  subliniază faptul că prevenirea strictă a dependenței în rândul minorilor și grupurilor vulnerabile trebuie să facă parte întotdeauna din orice cadru de reglementare;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.


Deliberările Comisiei pentru petiții din cursul anului 2018
PDF 139kWORD 57k
Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 privind rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2018 (2018/2280(INI))
P8_TA(2019)0114A8-0024/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților din UE de a aduce preocupările lor în atenția Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 228 din TFUE privind rolul și funcțiile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

–  având în vedere articolul 52 și articolul 216 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0024/2019),

A.  întrucât dreptul de a adresa petiții oferă populației un mecanism deschis, democratic și transparent pentru a beneficia de o cale de atac nejudiciară în ceea ce privește plângerile lor oficiale adresate reprezentanților lor aleși în mod direct, în special atunci când este vorba despre domeniile de activitate ale Uniunii Europene;

B.  întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să constituie un element esențial al democrației participative, în care este asigurată protecția efectivă a dreptului fiecărui cetățean de a participa direct la viața democratică a Uniunii; întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să crească capacitatea de reacție a Parlamentului European față de cetățenii și rezidenții Uniunii Europene; întrucât o democrație veritabilă ar trebui să asigure transparența, protecția efectivă a drepturilor fundamentale și implicarea practică a persoanelor în procesele decizionale;

C.  întrucât fiecare petiție este evaluată și tratată cu atenție; întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi un răspuns și informații substanțiale despre decizia privind admisibilitatea luată de Comisia pentru petiții, într-un interval de timp rezonabil, în propria limbă sau în limba utilizată în petiție;;

D.  întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează pe informațiile și contribuțiile primite de la petiționari;

E.  întrucât Comisia pentru petiții consideră că inițiativa cetățenească europeană este un instrument extrem de important din punctul de vedere al democrației directe și participative, care le permite cetățenilor să se implice activ în elaborarea legislației europene;

F.  întrucât un număr semnificativ de petiții sunt discutate în reuniunile comisiilor care sunt deschise publicului (și transmise pe internet); întrucât petiționarii își exercită în mod frecvent dreptul de a adresa petiții, furnizând informații directe membrilor comisiei, precum și Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre, dacă sunt prezenți, contribuind astfel în mod activ la activitatea comisiei; întrucât, în 2018, 187 de petiționarii au fost prezenți la reuniunile comisiei pentru a participa la discuțiile privind petițiile;

G.  întrucât petițiile reprezintă o garanție suplimentară pentru cetățenii și rezidenții UE în raport cu plângerile adresate direct Comisiei, deoarece Parlamentul este implicat în proces, ceea ce permite un control mai bun al faptelor și dezbateri transparente pe subiectele în cauză, în prezența petiționarilor, a deputaților în Parlamentul European, a membrilor Comisiei și, după caz, a tuturor celorlalte autorități implicate;

H.  întrucât informații detaliate din partea petiționarilor și cunoștințele de specialitate furnizate de Comisie, de statele membre și de alte organisme sunt esențiale pentru activitatea și credibilitatea comisiei;

I.  întrucât Parlamentul European se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și deține un proces de petiționare remarcabil de deschis și transparent, care le permite petiționarilor să participe activ la activitățile sale;

J.  întrucât, în 2018, au avut loc patru vizite de informare, desfășurate în conformitate cu articolul 216a din Regulamentul de procedură: în Luzacia (Germania) în legătură cu impactul extracției de lignit asupra populației locale, în special asupra comunității sorabe, și asupra poluării râului Spree și a apelor adiacente, la Famagusta (Cipru) în legătură cu retrocedarea zonei închise din orașul ocupat Famagusta locuitorilor inițiali, la Doñana (Spania) în legătură cu situația mediului și posibila degradare a zonei protejate din Parcul Național Doñana din cauza unui proiect de stocare a gazelor naturale și a supraexploatării resurselor acvatice subterane; și la Valledora (Italia) în legătură cu daunele aduse mediului de depozitele de deșeuri și de cariere;

K.  întrucât, în Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la efectele negative ale Legii SUA referitoare la conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate (FATCA) asupra cetățenilor UE și îndeosebi asupra „americanilor accidentali”(1), Parlamentul a invitat Comisia și Consiliul să prezinte o abordare comună a UE privind FATCA, pentru a proteja cum se cuvine drepturile cetățenilor europeni (în special ale „americanilor accidentali”) și pentru a îmbunătăți reciprocitatea pe picior de egalitate în ceea ce privește schimburile automate de informații cu SUA;

L.  întrucât petițiile admisibile au adesea o contribuție valoroasă la lucrările comisiilor parlamentare respective, deoarece indică presupuse încălcări ale legislației UE;

M.  întrucât petițiile sunt instrumente utile pentru a identifica încălcări ale dreptului Uniunii și permit Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și punerea în aplicare a dreptului UE și impactul acestuia asupra cetățenilor și rezidenților UE;

N.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Biroul Ombudsmanului European, care anchetează plângerile cu privire la cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organismelor Uniunii Europene; întrucât Emily O’Reilly, actualul Ombudsman European, a prezentat raportul său anual pe 2017 Comisiei pentru petiții în cadrul reuniunii sale din 16 mai 2018, iar raportul anual al Comisiei pentru petiții se bazează parțial, la rândul său, pe raportul anual al Ombudsmanului;

O.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a rețelei europene a ombudsmanilor, care include și Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali, precum și organisme similare din statele membre, din țările candidate și din alte țări din Spațiul Economic European și care urmărește să promoveze schimbul de informații cu privire la legislația și politicile UE, precum și să facă schimb de bune practici;

P.  întrucât au fost introduse o serie de îmbunătățiri tehnice pentru ca portalul web pentru petiții să fie mai ușor de utilizat și accesibil pentru cetățeni, cum ar fi dezvoltarea în continuare a funcției de căutare, creșterea numărului de rezultate afișate, permiterea găsirii petițiilor prin intermediul unor cuvinte-cheie evidențiate în titlul și în rezumatul petiției și utilizarea unor notificări mai specifice pentru utilizatori în propria lor limbă; întrucât statisticile privind portalul sunt disponibile începând cu a doua jumătate a anului 2018, furnizând date utile despre traficul pe site și comportamentul utilizatorilor; întrucât îmbunătățirile tehnice au continuat, introducându-se un nou instrument pentru întrebări frecvente și alte ameliorări ale modulului de administrare; întrucât au fost tratate cu succes multe cereri individuale de asistență; întrucât nu au fost încă puse pe deplin în practică anumite elemente care vor face portalul mai interactiv și îl vor transforma într-o sursă de informare în timp real atât pentru autorii petițiilor, cât și pentru persoanele care le susțin,,

1.  subliniază rolul important al Comisiei pentru petiții în apărarea și în promovarea drepturilor cetățenilor și ale rezidenților UE, în limitele competențelor sale, asigurându-se că preocupările petiționarilor sunt recunoscute, iar plângerile lor legitime sunt soluționate cu ajutorul procesului de petiționare, într-un interval de timp rezonabil și în mod eficace, ori de câte ori este posibil; reamintește responsabilitatea Comisiei și a autorităților statelor membre de a coopera cu Comisia pentru petiții, în special în ceea ce privește oferirea unui feedback adecvat privind schimbul de informații relevante; insistă că această cooperare este esențială pentru a răspunde nevoilor petiționarilor, în conformitate cu tratatele și Carta drepturilor fundamentale;

2.  evidențiază că petițiile reprezintă o oportunitate pentru Parlamentul European și alte instituții ale UE de a intra în dialog cu cetățenii UE care sunt afectați de aplicarea legislației Uniunii; subliniază că este necesar să se încurajeze cooperarea instituțiilor și organismelor UE cu autoritățile naționale, regionale și locale în chestiuni legate de aplicarea dreptului UE; invită instituțiile UE și statele membre să promoveze dreptul cetățenilor de a adresa petiții și să sensibilizeze populația cu privire la competențele UE și la căile de atac posibile, pe care Parlamentul European le poate prezenta în cursul tratării petițiilor;

3.  reamintește că petițiile sunt examinate în conformitate cu articolul 227 din TFUE, care prevede că orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alți cetățeni sau cu alte persoane, o petiție privind un subiect care ține de domeniile de activitate ale Uniunii Europene;

4.  reamintește că este nevoie de dezbateri publice continue privind domeniile de activitate ale Uniunii, limitele și viitorul său, pentru a asigura faptul că cetățenii sunt bine informați în legătură cu nivelurile la care sunt luate deciziile și pentru a preveni fenomenul de „blamare a Bruxelles-ului” la care recurg anumite state membre iresponsabile; solicită un dialog bianual mai intens și mai structurat între Comisia pentru petiții și membrii comisiilor pentru petiții din parlamentele naționale cu privire la petițiile care aduc în discuție chestiuni de interes major pentru cetățenii europeni, stimulând o dezbatere reală între deputații în Parlamentul European și deputații în parlamentele naționale, axată pe petițiile care ar crește gradul de sensibilizare cu privire la politicile UE și claritatea cu privire la competențele UE și ale statelor membre;

5.  îndeamnă Comisia să își folosească în mod corespunzător competențele care decurg din rolul său de gardian al tratatelor, deoarece acest rol are o importanță majoră pentru funcționarea UE în ceea ce îi privește pe cetățeni și pe legiuitorii europeni; solicită o gestionare la timp a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a pune capăt fără întârziere situațiilor în care legislația Uniunii nu este respectată;

6.  invită Comisia să asigure transparența și accesul la documente și informații în cadrul procedurilor EU Pilot legate de petițiile primite, precum și al procedurilor EU Pilot și de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au fost închise deja;

7.  reamintește Comisiei că petițiile oferă un mijloc unic de identificare a situațiilor în care nu se asigură respectarea dreptului UE și de investigare a acestor situații cu ajutorul controlului politic al Parlamentului European;

8.  evidențiază patru audieri publice pe diverse teme, și anume cea din 1 februarie 2018 privind drepturile cetățenilor după Brexit, împreună cu Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cea din 21 februarie 2018 privind inițiativa cetățenească europeană - revizuirea regulamentului, împreună cu Comisia pentru afaceri constituționale, cea din 22 martie 2018 privind impactul perturbatorilor endocrini asupra sănătății publice, împreună cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, și cea din 9 octombrie 2018 privind drepturile persoanelor cu dizabilități; reamintește membrilor comisiei importanța participării la audierile publice solicitate și organizate de comisie; solicită rețelei pentru petiții să prezinte propuneri de audieri publice și subiecte specifice pentru studiile și rezoluțiile Parlamentului European, care să reflecte legătura dintre activitatea legislativă în curs și competența de control politic a Parlamentului și petițiile care tratează chestiuni de importanță majoră pentru cetățenii europeni; subliniază că rețeaua pentru petiții este forumul potrivit pentru a propune inițiative comune care să fie tratate drept petiții, care ar putea exprima în mod exhaustiv contribuția Parlamentului European la petițiile cetățenilor europeni;

9.  atrage atenția asupra participării unei delegații a membrilor Comisiei pentru petiții la o vizită la Lima (Peru), în perioada 15-16 februarie 2018, în contextul sprijinului pentru democrație oferit de Parlamentul European și de Grupul său de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor (DEG), pentru a face schimb de bune practici privind procesul de petiționare cu Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului peruan;

10.  confirmă necesitatea de a consolida dialogul politic și tehnic cu comisiile relevante ale parlamentelor naționale; salută vizita Comisiei pentru petiții din cadrul Bundestagului german la reuniunea comisiei din 9 octombrie 2018 pentru a ridica probleme de interes comun și a discuta petiții relevante; evidențiază reuniunea interparlamentară la nivel de comisii cu parlamentele naționale, din 27 noiembrie 2018, organizată împreună cu Comisia pentru afaceri juridice și în cooperare cu Rețeaua europeană a ombudsmanilor, în cadrul căreia s-a discutat punerea în aplicare a dreptului Uniunii, în special rolul petițiilor adresate parlamentelor, în acest sens;

11.  speră că rețeaua pentru petiții este un mijloc prin care Comisia pentru petiții să devină mai vizibilă și mai relevantă în activitatea celorlalte comisii ale Parlamentului, astfel încât petițiile să fie luate în considerare într-o mai mare măsură în activitatea legislativă; își reafirmă convingerea că reuniunile rețelei pentru petiții sunt esențiale pentru consolidarea cooperării dintre comisiile parlamentare prin schimbul de informații și de bune practici între membrii rețelei;

12.  subliniază obiectivul Comisiei pentru petiții de a aduce în atenția deputaților preocupările cetățenilor în cadrul dezbaterilor în plen; atrage atenția asupra întrebării cu solicitare de răspuns oral privind privarea de drepturi de vot în UE, dezbătută în plen la 2 octombrie 2018, asupra întrebării cu solicitare de răspuns oral privind participarea persoanelor cu dizabilități la alegerile europene, adoptată în comisie la 21 martie 2018, și asupra întrebării cu solicitare de răspuns oral adresată în comun cu Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară privind preocupările legate de zonele protejate din rețeaua Natura 2000, pe baza petițiilor primite, adoptată în comisie la 21 noiembrie 2018; invită Comisia și Consiliul să răspundă rezoluțiilor sale depuse în temeiul petițiilor în dezbaterile ulterioare în plen în termen de cel mult șase luni de la adoptarea lor, pentru a oferi răspunsuri la timp și eficiente la preocupările specifice ale cetățenilor europeni;

13.  atrage atenția asupra propunerilor de rezoluție depuse în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) sau cu articolul 216 alineatul (2) în numele comisiei, adoptate în plen, în special cea referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(2), cea referitoare la răspunsurile la petițiile privind contracararea precarității și utilizarea abuzivă a contractelor pe durată determinată(3), cea referitoare la efectele negative ale Legii SUA referitoare la conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate (FATCA) asupra cetățenilor UE și îndeosebi asupra „americanilor accidentali”(4) și cea referitoare la rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale transfrontaliere(5);

14.  ia act de faptul că, în Uniune, cadrul FATCA al SUA este pus în aplicare prin acorduri interguvernamentale bilaterale (AIG) negociate de Statele Unite și fiecare stat membru; regretă lipsa unui răspuns din partea statelor membre pentru a rezolva problemele semnalate de cetățenii afectați de FATCA; subliniază rolul Uniunii în garantarea punerii în aplicare eficace a normelor de protecție a datelor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a cetățenilor UE în ceea ce privește drepturile fundamentale conexe; solicită Comisiei să colaboreze îndeaproape cu autoritățile naționale pentru protecția datelor pentru a promova un exercițiu de culegere de date pentru a clarifica situația din statele membre în ceea ce privește posibilele încălcări ale legislației UE privind protecția datelor cu caracter personal; invită, de asemenea, Comisia să lanseze, în cooperare cu Comitetul european pentru protecția datelor, un studiu la nivel național pentru a evalua dacă și în ce măsură acordurile interguvernamentale referitoare la FATCA respectă dreptul la viață privată al cetățenilor UE; subliniază că statele membre ar trebui să prevină discriminarea consumatorilor care își au reședința în mod legal în Uniune, indiferent dacă sunt considerați sau nu „persoane din SUA” și, dacă sunt, indiferent de importanța legăturilor economice și personale ale acestora cu Statele Unite;

15.  subliniază vizita de informare de la Famagusta, Cipru, în perioada 7-8 mai 2018, cu scopul de a reevalua și actualiza informațiile de care dispune comisia cu privire la situația din Famagusta și, în special, din zona închisă a orașului, denumită Varosha, în contextul petiției nr. 0733/2004, adresată de Loizos Afxentiou, în numele Mișcării Refugiaților din Famagusta, la 10 ani de la vizita anterioară de informare efectuată de comisie; își reafirmă sprijinul față de recomandarea din raportul de misiune de a invita Comisia, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliul și toate statele membre ale UE să solicite o nouă rezoluție în Consiliul de Securitate al ONU în care să se ceară sancțiuni politice și economice împotriva Turciei pentru actele sale de agresiune în estul Mării Mediterane și pentru nerespectarea Rezoluțiilor nr. 550 (1984) și nr. 789 (1992) ale Consiliului de Securitate al ONU;

16.  reamintește că Comisia pentru petiții a adoptat avize anexate la rapoartele Parlamentului cu privire la o gamă largă de probleme ridicate în petiții, inclusiv privind monitorizarea aplicării dreptului UE în 2016(6), coordonarea sistemelor de securitate socială(7), inițiativa cetățenească europeană(8), raportul de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara UE(9), propunerea de modificare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(10) și punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului referitoare la cetățenia UE(11); subliniază că, de la începutul prezentei legislaturi, Comisia pentru petiții a prezentat mai multe avize cu privire la procedurile legislative ale UE în curs;

17.  subliniază cooperarea fructuoasă a Parlamentului cu Ombudsmanul European, precum și implicarea sa în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor; subliniază relațiile interinstituționale excelente dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții; apreciază în mod deosebit contribuțiile regulate ale Ombudsmanului European la lucrările comisiei pe întreaga durată a anului; consideră cu fermitate că instituțiile, organismele și agențiile Uniunii trebuie să dea curs în mod consecvent și eficace recomandărilor Ombudsmanului;

18.  subliniază activitatea Comisiei pentru petiții în ceea ce privește chestiunile legate de dizabilități și rolul său de protecție în cadrul UE în ceea ce privește Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD); reamintește că, în iunie 2018, a fost trimisă o scrisoare reprezentanțelor permanente ale tuturor statelor membre prin care se solicită măsuri concrete pentru a se asigura accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități; ia act de răspunsurile cuprinzătoare primite din partea unor state membre; își reiterează apelul către statele membre de a pune în aplicare măsurile necesare pentru a asigura accesibilitatea ca aspect esențial al unei vieți de calitate;

19.  salută noua abordare a Curții de Conturi Europene, aceasta colaborând îndeaproape cu comisiile Parlamentului și prezentându-le rapoarte; atrage atenția asupra prezentării raportului Curții de Conturi privind punerea în aplicare a legislației UE din cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții din 8 octombrie 2018; salută concluziile și recomandările raportului; subliniază numărul mare de petiții primite privind legislația UE în legătură cu care nu s-au luat încă măsuri pe deplin sau în mod corespunzător în statele membre;

20.  subliniază că, în contextul Săptămânii drepturilor omului, Comisia pentru petiții a examinat mai multe petiții referitoare la chestiuni legate de drepturile omului și a prezentat un studiu actualizat referitor la Directiva privind facilitarea și la incriminarea asistenței umanitare acordate migranților aflați în situație neregulamentară; solicită Comisiei să propună modificarea articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2002/90/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002 pentru a defini facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate(12), în vederea introducerii unei scutiri obligatorii de la posibilitatea de incriminare a asistenței umanitare în cazul intrării, tranzitului și șederii resortisanților țărilor terțe;

21.  este convins că Secretariatul Comisiei pentru petiții tratează petițiile eficient și cu mare grijă, în conformitate cu orientările comisiei și cu circuitul petițiilor în administrația PE; solicită să se continue inovarea în tratarea petițiilor, exploatând cele mai recente evoluții tehnologice, astfel încât întregul proces să devină mai clar și mai transparent pentru cetățenii europeni;

22.  subliniază importanța portalului web pentru petiții pentru tratarea generală corespunzătoare și transparentă a petițiilor; subliniază că una dintre prioritățile stringente este îmbunătățirea comunicării cu petiționarii și cu persoanele care îi susțin, prin intermediul conturilor lor, pentru a ușura sarcina administrativă și a reduce timpul de tratare a petițiilor; reiterează necesitatea de a continua dezvoltarea tehnică a portalului, de a-l alinia la standardele site-ului Parlamentului și de a-i crește vizibilitatea atât pe platforma PE, cât și în rândul cetățenilor; subliniază că trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca portalul să devină mai accesibil pentru utilizatorii săi, în special pentru persoanele cu dizabilități;

23.  subliniază importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care oferă cetățenilor și întreprinderilor un mijloc de a aborda preocupările legate de posibile încălcări ale legislației UE de către autoritățile publice din alte state membre; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze SOLVIT, astfel încât aceasta să devină mai utilă și mai vizibilă pentru cetățeni; salută, în acest context, Planul de acțiune pentru consolidarea rețelei SOLVIT publicat de Comisie în mai 2017; solicită Comisiei să informeze Parlamentul European cu privire la rezultatele Planului de acțiune pentru consolidarea rețelei SOLVIT, publicat de Comisie în mai 2017;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții din statele membre, ombudsmanilor naționali sau organelor competente similare.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0316.
(2) JO C 463, 21.12.2018, p. 21
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0242.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0316.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0476.
(6) Aviz adoptat la 21 martie 2018.
(7) Aviz adoptat la 24 aprilie 2018.
(8) Aviz adoptat la 16 mai 2018.
(9) Aviz adoptat la 9 octombrie 2018.
(10) Aviz adoptat la 21 noiembrie 2018.
(11) Aviz adoptat la 21 noiembrie 2018.
(12) JO L 328, 5.12.2002, p. 17.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate