Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2582(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0195/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0217

Texte adoptate
PDF 183kWORD 61k
Joi, 14 martie 2019 - Strasbourg
Schimbările climatice
P8_TA(2019)0217RC-B8-0195/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice - o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2582(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere analiza aprofundată în sprijinul comunicării Comisiei(1),

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de-a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de-a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

–  având în vedere cea de-a 24-a Conferință a părților (COP24) la CCONUSC, a 14-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP14) și cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA1.3), desfășurate la Katowice, Polonia, în perioada 2-14 decembrie 2018,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 22 martie 2018,

–  având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „O încălzire globală de 1,5°C”, cel de-al 5-lea raport de evaluare (AR5) al său și raportul său de sinteză,

–  având în vedere cea de-a noua ediție a Raportului ONU privind discrepanțele în materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

1.  salută publicarea Comunicării Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, care subliniază oportunitățile și provocările pe care tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră le implică pentru cetățenii europeni și economia europeană și care pune bazele unei dezbateri ample ce implică instituțiile UE, parlamentele naționale, sectorul afacerilor, organizațiile neguvernamentale, orașele și comunitățile, precum și cetățenii; aprobă obiectivul privind un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) egal cu zero până în 2050 și îndeamnă statele membre să facă același lucru în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei care va avea loc la summitul special al UE de la Sibiu, în mai 2019; invită statele membre să își ia un angajament corespunzător nivelului de ambiție necesar pentru a realiza acest obiectiv;

2.  recunoaște că riscurile grave asociate cu schimbările climatice reprezintă un motiv serios de preocupare pentru cetățenii noștri; salută faptul că cetățenii din întreaga Europă, în special generațiile mai tinere, devin tot mai activi în demonstrațiile pentru dreptate climatică; salută apelurile acestor activiști în favoarea unor politici mai ambițioase și a unor acțiuni rapide pentru a nu depăși limita climatică de 1,5 °C; consideră că administrațiile naționale, regionale și locale, precum și UE ar trebui să țină seama de aceste apeluri;

3.  subliniază că cetățenii europeni se confruntă deja cu efectele directe ale schimbărilor climatice; subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu, în Uniune pierderile anuale medii cauzate de condițiile meteorologice și fenomenele climatice extreme s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR între 2010 și 2016 și că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, prejudiciile cauzate de schimbările climatice în UE s-ar putea ridica la cel puțin 190 de miliarde EUR până în 2080, ceea ce reprezintă o pierdere netă a nivelului de trai de 1,8 % din PIB-ul actual; subliniază că, într-un scenariu cu emisii ridicate, costurile anuale cauzate de inundații în UE ar putea ajunge până la o mie de miliarde de euro până în 2100 și că dezastrele provocate de fenomenele meteorologice ar putea afecta aproximativ două treimi din cetățenii europeni până în 2100, comparativ cu 5 % în prezent; subliniază, de asemenea, că, potrivit Agenției Europene de Mediu, 50 % din zonele populate din UE vor suferi un deficit grav de apă până în 2030;

4.  subliniază că Raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C reprezintă evaluarea științifică cea mai cuprinzătoare și mai actuală a direcțiilor de atenuare, în conformitate cu Acordul de la Paris;

5.  subliniază că, în conformitate cu raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C, obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată, implică atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero la nivel mondial până cel târziu în 2067 și reducerea emisiilor mondiale de GES până în 2030 la aproximativ 27,4 GtCO2eq pe an; subliniază că, în calitatea sa de lider mondial și având în vedere constatările respective, pentru a avea o bună șansă de a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C până în 2100, Uniunea trebuie să se străduiască să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2050;

6.  își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările din Raportul pe 2018 privind discrepanțele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, potrivit căruia contribuțiile actuale necondiționate stabilite la nivel național depășesc cu mult limita de încălzire prevăzută în Acordul de la Paris, care trebuie să se situeze cu mult sub 2°C, determinând, în schimb, o încălzire estimată de 3,2°C(3) până în 2100; subliniază că este urgent ca toate părțile la CCONUSC să își actualizeze până în 2020 obiectivele de protecție a climei;

Direcții pentru strategia europeană pentru emisii zero până la jumătatea secolului

7.  consideră că Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică investind în soluții tehnologice inovatoare, implicând cetățenii și armonizând acțiunile în domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrială și cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție justă;

8.  constată că strategia prezintă opt direcții pentru transformarea economică, tehnologică și socială necesară pentru ca Uniunea să respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prevăzut de Acordul de la Paris; constată că doar două dintre aceste direcții i-ar permite Uniunii să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050; subliniază că acest lucru impune măsuri rapide și eforturi considerabile la nivel local, regional, național și la nivelul UE, implicând, de asemenea, toți actorii din afara sectorului public; reamintește obligația statelor membre de a adopta strategii naționale pe termen lung, așa cum se prevede în Regulamentul privind guvernanța; invită, prin urmare, statele membre să stabilească obiective și politici clare, pe termen scurt și pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și să ofere sprijin pentru investiții în favoarea realizării direcțiilor care prevăd emisii nete zero;

9.  subliniază că prima categorie de direcții prezentată în strategie vizează reducerea emisiilor de GES până în 2050 cu numai circa 80 % față de nivelurile din 1990; constată cu îngrijorare că această ambiție se încadrează în nivelul minim necesar pentru menținerea încălzirii globale sub pragul de 2 °C și că, prin urmare, ea nu corespunde obiectivului prevăzut în Acordul de la Paris de a menține încălzirea globală cu mult sub 2 °C, și nici obiectivului ulterior, de a o menține sub 1,5 °C;

10.  subliniază că, potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că PIB-ul UE va crește mai mult în cazul unor scenarii cu emisii zero decât în cazul scenariilor cu reduceri mai scăzute ale emisiilor, în ambele cazuri efectele fiind distribuite inegal pe teritoriul Uniunii din cauza diferențelor dintre statele membre, printre altele în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și intensitatea emisiilor de CO2 din mixul energetic; consideră că inacțiunea ar fi, de departe, scenariul cel mai costisitor și nu numai că ar conduce la o scădere semnificativă a PIB-ului în Europa, ci și ar accentua mai mult inegalitățile economice între statele membre și între regiuni și în cadrul acestora, având în vedere că unele dintre acestea vor fi mai grav afectate decât altele de consecințele inacțiunii;

11.  observă cu îngrijorare că, în prezent, dependența UE de energia de import este de aproximativ 55 %; subliniază că, într-un scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero, această dependență ar urma să scadă la 20 % până în 2050, cu un impact pozitiv asupra balanței comerciale și a poziției geopolitice a UE; observă că economiile cumulate prin reducerea costurilor cu importul de combustibili fosili în perioada 2031-2050 ar fi de aproximativ 2-3 mii de miliarde EUR, sumă care ar putea fi cheltuită pe alte priorități ale cetățenilor europeni;

12.  salută includerea a două direcții care vizează atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero până în 2050 și sprijinul Comisiei pentru acestea și consideră că acest obiectiv stabilit pentru mijlocul secolului este singurul obiectiv compatibil cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris; regretă că nu a fost luată în considerare în strategie nicio direcție care să conducă la un nivel net de emisii de GES egal cu zero înainte de 2050;

13.  ia act de faptul că aceste direcții propuse în strategie implică utilizarea unei serii de tehnologii de eliminare a carbonului, inclusiv prin captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) sau captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC) și captarea directă din aer, și că acestea trebuie să fie implementate la scară largă; consideră, cu toate acestea, că strategia UE fără emisii de dioxid de carbon ar trebui să acorde prioritate reducerilor directe a emisiilor și acțiunilor de menținere și îmbunătățire a absorbanților și a rezervoarelor naturale ale UE și ar trebui să vizeze utilizarea tehnologiilor de eliminare a carbonului doar în cazurile în care nu sunt disponibile opțiuni de reducere directă a emisiilor; consideră că este necesar să se ia măsuri suplimentare până în 2030 dacă Uniunea dorește să evite să se bazeze pe tehnologii de eliminare a dioxidului de carbon care ar implica riscuri semnificative pentru ecosisteme, biodiversitate și securitatea alimentară, astfel cum se confirmă și în raportul special IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C;

Aspecte sociale ale schimbărilor climatice și o tranziție echitabilă

14.  salută afirmația Comisiei potrivit căreia un nivel net al emisiilor egal cu zero poate fi atins fără o reducere netă a locurilor de muncă și ia act cu satisfacție de evaluarea detaliată a tranziției din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniază concluzia conform căreia, dacă este gestionată în mod optim, cu un sprijin adecvat acordat celor mai vulnerabile regiuni și sectoare și celor mai vulnerabili cetățeni, o tranziție echitabilă către emisii nete de gaze cu efect de seră egală cu zero poate duce la o creștere netă a locurilor de muncă în Uniune – ocuparea forței de muncă la nivelul întregii economii va crește cu 2,1 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050, conform unui scenariu cu emisii nete egale cu zero, în comparație cu creșterea ocupării forței de muncă cu 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în conformitate cu scenariul de reducere a emisiilor cu 80 %; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să elaboreze un nou audit al competențelor în cadrul Panoramei competențelor în UE, cu date regionale privind competențele necesare pentru o Europă care să fie neutră din punct de vedere climatic, pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni, sectoare și persoane în ceea ce privește recalificarea pentru locuri de muncă de calitate, adaptate exigențelor viitorului, în regiunile în cauză;

15.  subliniază numeroasele beneficii colaterale pe care le va avea o societate neutră din punct de vedere climatic asupra sănătății publice, inclusiv în ceea ce privește economiile la nivelul costurilor legate de sănătate și diminuarea poverii suportate de sistemele de asigurări și de sănătate publică, precum și asupra bunăstării generale a cetățenilor europeni, datorită îmbunătățirii biodiversității, reducerii poluării aerului și diminuării expunerii la poluanți; observă că, într-un astfel de scenariu, costurile legate de efectele nocive asupra sănătății s-ar reduce cu aproximativ 200 de miliarde EUR pe an;

16.  subliniază importanța creării unui fond pentru tranziția echitabilă, în special pentru regiunile cele mai afectate de decarbonizare, cum ar fi zonele miniere, alături de a viziune globală asupra efectelor sociale ale actualei finanțări în domeniul climatic; subliniază, în acest sens, că trebuie să existe o acceptare largă din partea publicului a strategiei pe termen lung, având în vedere transformările necesare în anumite sectoare;

17.  subliniază faptul că în anumite regiuni ale UE, cum ar fi regiunile carbonifere, ar fi necesare mai multe acțiuni și eforturi mai mari în vederea tranziției către o energie curată; își reiterează, în acest context, apelul pentru introducerea în cadrul financiar multianual 2021-2027 a unei alocări specifice în valoare de 4,8 miliarde EUR pentru un nou Fond pentru o tranziție energetică echitabilă, pentru a sprijini lucrătorii și comunitățile din aceste regiuni afectate în mod negativ de această tranziție;

18.  subliniază necesitatea unei abordări anticipative pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru cetățenii UE și pentru a sprijini regiunile cele mai afectate de decarbonizare; consideră că tranziția climatică a Europei trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social; subliniază că, pentru a asigura acceptarea lor politică de către toți cetățenii, este important să fie luate în considerare efectele distributive ale politicilor în materie de climă și de decarbonizare, în special în cazul persoanelor cu venituri mici; prin urmare, consideră că impactul social ar trebui să fie pe deplin luat în considerare în toate politicile climatice ale UE și de la nivel național, în vederea asigurării unei transformări sociale și ecologice a Europei; subliniază, în acest sens, că va trebui să se elaboreze strategii adaptate și finanțate în măsură suficientă la toate nivelurile, pe baza unor procese incluzive și în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale și regionale, cu sindicatele, cu instituțiile de învățământ, cu organizațiile societății civile și cu sectorul privat, pentru a asigura oportunități echitabile și egale pentru toți cetățenii europeni în această tranziție;

19.  reamintește că între aproximativ 50 și 125 de milioane de cetățeni europeni sunt în prezent expuși riscului de sărăcie energetică (4); subliniază că tranziția energetică poate afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri mici și poate agrava sărăcia energetică; invită statele membre să evalueze numărul de gospodării care trăiesc în sărăcie energetică în planurile lor energetice și climatice naționale integrate și să ia măsuri ulterioare, dacă este necesar, în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța; invită statele membre să ia măsuri de perspectivă pentru a asigura o tranziție energetică echitabilă și accesul la energie pentru toți cetățenii UE;

20.  crede că tinerii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele sociale și de mediu, și că această conștiință ne poate transforma societățile astfel încât să devină în viitor reziliente la efectele schimbărilor climatice; consideră că educația tinerilor reprezintă unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a schimbărilor climatice; subliniază că generațiile mai tinere trebuie implicate în construirea relațiilor internaționale, interculturale și între generații, care stau la temelia schimbărilor culturale ce vor sprijini eforturile internaționale pentru un viitor mai sustenabil;

Obiective intermediare

21.  recunoaște că deceniul 2020-2030 va fi de o importanță crucială pentru ca UE să atingă un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050; invită Comisia și statele membre să sprijine un obiectiv pe termen mediu ambițios pentru 2030, acest lucru fiind necesar pentru a asigura o stabilitate suficientă a investițiilor pe piață, pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării tehnologice și pentru a spori oportunitățile întreprinderilor europene de a deveni lideri pe piața mondială în ceea ce privește producția cu emisii reduse;

22.  subliniază că, pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până în 2050 la costuri optime, este necesar ca obiectivele pentru 2030 să devină mai ambițioase și să fie aliniate la scenariile care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero în 2050; consideră că este extrem de important ca Uniunea să transmită un mesaj clar, cel mai târziu în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice care va avea loc la New York în septembrie 2019, că este pregătită să își revizuiască contribuția la Acordul de la Paris;

23.  sprijină o actualizare a CSN din Uniune cu un obiectiv stabilit la nivelul întregii economii de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu 55 % în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030; invită, prin urmare, liderii Uniunii să sprijine creșterea în consecință a nivelului de ambiție al contribuțiilor Uniunii stabilite la nivel național în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, prevăzut pentru luna mai 2019, în perspectiva summitului ONU privind clima din septembrie 2019;

24.  consideră că Comisia ar trebui să prezinte, cel târziu în cadrul revizuirii din 2022-2024 a pachetului pentru 2030 privind clima și a altor texte legislative pertinente, propuneri legislative care să conțină politici mai ambițioase, în conformitate cu contribuțiile stabilite la nivel național și cu obiectivul privind un nivel net al emisiilor egal cu zero; consideră că niște politici insuficient de ambițioase pentru 2030 ar limita opțiunile viitoare, riscând să restrângă disponibilitatea anumitor opțiuni care permit o decarbonizare rentabilă; consideră că această revizuire reprezintă o etapă importantă pentru realizarea angajamentelor UE în domeniul climei;

25.  consideră că, pentru a garanta în continuare o mai mare stabilitate a piețelor, va fi benefic, de asemenea, ca UE să stabilească un obiectiv intermediar suplimentar de reducere a emisiilor până în 2040, care să asigure o mai mare stabilitate și atingerea obiectivului pe termen lung stabilit pentru 2050;

26.  consideră că strategia pentru atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero ar trebui să se bazeze pe bilanțul la nivel global efectuat o dată la cinci ani, astfel cum se prevede în Acordul de la Paris, și să ia în considerare evoluțiile tehnologice și ale societății, precum și contribuția actorilor nestatali și a Parlamentului European;

Contribuții sectoriale

27.  subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la un nivel aproape de zero în toate sectoarele economiei, ceea ce ar trebui să contribuie, fără excepție, la eforturile colective de reducere a emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze direcții către neutralitatea climatică pentru toate sectoarele; subliniază, în această privință, importanța principiului „poluatorul plătește”;

28.  subliniază importanța diferitelor măsuri și acte legislative privind clima adoptate în diferite domenii de politică, dar avertizează că o abordare fragmentată ar putea duce la inconsecvențe și ar putea împiedica UE să ajungă la o economie cu zero emisii nete de GES până în 2050; consideră că trebuie adoptată o abordare globală;

29.  solicită Comisiei să examineze posibilitatea armonizării prețurilor carbonului și energiei în UE în sprijinul tranziției către o economie cu un nivel net al emisiilor egal cu zero, în special pentru sectoarele neacoperite de sistemul ETS al UE; solicită Comisiei să examineze cea mai bună modalitate de a evita cazurile de penurie și insistă asupra faptului că sarcina totală suportată de cetățeni nu ar trebui să crească;

30.  recunoaște rolul atribuit CSC în majoritatea scenariilor de creștere cu 1,5 °C din raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C; subliniază necesitatea ca UE să urmărească obiective mai ambițioase în acest domeniu; ia act, de asemenea, de obiectivele stabilite de statele membre în cadrul Planului strategic pentru tehnologiile energetice (Planul SET) pentru implementarea tehnologiilor CSC la scară comercială în sectorul energetic și industrial european în anii 2020; consideră că este necesar să se extindă utilizarea unor tehnologii CUC și CSC sigure pentru mediu în procesele industriale, generând astfel o reducere netă a emisiilor prin evitarea generării de emisii sau prin stocarea permanentă a CO2; constată cu îngrijorare că, în cazul multor tehnologii CUC, nu se înregistrează în prezent reduceri permanente ale emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze criterii tehnice care să asigure că sunt sprijinite doar tehnologiile care generează rezultate verificabile;

31.  subliniază că strategia confirmă faptul că emisiile de GES din sectorul transporturilor sunt în continuare în creștere și că politicile actuale nu vor fi suficiente pentru decarbonizarea sectorului transporturilor până în 2050; subliniază importanța asigurării unui transfer modal de la transportul aerian la transportul feroviar, inclusiv prin realizarea rapidă a unei rețele feroviare interoperabile în interiorul UE și prin mobilizarea unor investiții consolidate, precum și a transportului public și a mobilității partajate; observă că transportul rutier contribuie cu aproximativ o cincime din cantitatea totală de emisii de CO2 din UE; prin urmare, invită statele membre și Comisia să ia măsuri hotărâtoare pentru a permite accesul consumatorilor din toate statele membre la vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, evitând, în același timp, o utilizare sporită a vehiculelor vechi și foarte poluante în statele membre cu venituri mai reduse; subliniază, de asemenea, rolul tehnologiilor inteligente, cum ar fi infrastructura inteligentă de încărcare, pentru a crea sinergii între electrificarea transportului și utilizarea surselor regenerabile de energie;

32.  subliniază că, pentru a atinge neutralitatea climatică a economiei UE în ansamblu, trebuie să contribuie toate sectoarele, inclusiv aviația și transporturile maritime internaționale; observă că analiza Comisiei arată că obiectivele globale actuale și măsurile prevăzute de Organizația Maritimă Internațională și, respectiv, de Organizația Aviației Civile Internaționale, chiar dacă sunt puse integral în aplicare, nu asigură reducerea emisiilor într-o măsură necesară, impunându-se alte măsuri semnificative care să fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero; subliniază că sunt necesare investiții în tehnologii și combustibili cu emisii zero și cu emisii reduse de dioxid de carbon în aceste sectoare; invită Comisia să pună în practică principiul „poluatorul plătește” în aceste sectoare; reamintește că se preconizează o creștere cu până la 250 % până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturile maritime internaționale; salută faptul că sectorul transporturilor maritime internaționale și-a stabilit un obiectiv absolut de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; observă cu îngrijorare lipsa progreselor privind transpunerea acestui obiectiv în măsuri pe termen scurt și mediu și în alte acțiuni concrete; observă sarcina diferită suportată de diferite moduri de transport; solicită ca veniturile majorate provenite din ETS să fie utilizate pentru a promova modurile de transport ecologice, precum autobuzele sau căile ferate;

33.  observă că aproximativ 60 % din metanul din lume este emis de surse precum agricultura, depozitele de deșeuri și apele reziduale, precum și de producția și transportul combustibililor fosili prin conducte; reamintește că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, cu un potențial de încălzire pe 100 de ani, de 28 de ori mai mare decât cel al CO2(5); Îi solicită din nou Comisiei să analizeze cât mai curând posibil opțiuni de politică care să abordeze rapid problema emisiilor de metan, ca parte a unui plan strategic al Uniunii privind metanul, și să prezinte propuneri legislative Parlamentului și Consiliului în acest sens;

34.  subliniază că agricultura va fi unul dintre principalele sectoare care va continua să emită GES în Uniune în 2050, în special din cauza emisiilor de metan și de oxid de azot; subliniază potențialul sectorului agricol de a aborda provocările reprezentate de schimbările climatice, de exemplu prin inovații ecologice și tehnologice, precum și prin captarea dioxidului de carbon în sol; solicită o politică agricolă comună care să contribuie la reducerea emisiilor de GES în conformitate cu tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic; invită Comisia să se asigure că politicile agricole, în special fondurile UE și naționale, sunt conforme cu obiectivele și țintele prevăzute în Acordul de la Paris;

35.  subliniază că este necesară integrarea nivelului de ambiție în ceea ce privește schimbările climatice în toate politicile UE, inclusiv în politica comercială; invită insistent Comisia să se asigure că toate acordurile comerciale semnate de UE sunt pe deplin compatibile cu Acordul de la Paris, deoarece acest lucru nu numai că ar îmbunătăți măsurile la nivel mondial privind schimbările climatice, ci ar garanta, de asemenea, condiții de concurență echitabile pentru sectoarele afectate;

36.  susține o gestionare activă și sustenabilă a pădurilor la nivel național, însoțită de mijloace concrete pentru a stimula o bioeconomie eficientă și durabilă a Uniunii, având în vedere potențialul considerabil al pădurilor de a contribui la consolidarea eforturilor europene în domeniul climei (prin sechestrarea, stocarea și substituirea carbonului) și la realizarea obiectivului privind emisiile zero până în 2050; recunoaște necesitatea adaptării la schimbările climatice și a stopării pierderii biodiversității și degradării serviciilor ecosistemice în UE până în 2020, precum și necesitatea de a crea politici bazate pe date concrete, care să faciliteze aplicarea și finanțarea măsurilor UE de conservare a biodiversității;

37.  subliniază că există mai mult carbon stocat în soluri la nivel mondial decât în biosferă și în atmosferă împreună; subliniază că este important, prin urmare, să se pună capăt degradării solurilor în UE și să se asigure măsuri comune la nivelul UE pentru conservarea și îmbunătățirea calității solurilor și a capacității acestora de stocare a carbonului;

Politica energetică

38.  subliniază contribuția eficienței energetice la siguranța aprovizionării, competitivitatea economică, protecția mediului, reducerea facturilor la energie și îmbunătățirea calității locuințelor; confirmă rolul important al eficienței energetice în crearea de oportunități de afaceri și de ocupare a forței de muncă, precum și beneficiile globale și regionale ale acesteia; reamintește, în acest sens, introducerea principiului „eficiența energetică pe primul loc” în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și că aplicarea acestuia ar trebui să fie pe deplin exploatată într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor de-a lungul întregului lanț energetic și să servească drept bază pentru orice direcție către obiectivul de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero până în 2050;

39.  subliniază rolul central pe care îl are energia în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES; reamintește că, în ultimele decenii, Uniunea a reușit să disocieze cu succes emisiile de GES de creșterea economică și a redus emisiile, în special prin eficiența energetică și răspândirea surselor regenerabile de energie; subliniază că tranziția către o energie curată ar trebui să favorizeze în continuare modernizarea economiei europene, să stimuleze creșterea economică sustenabilă și să genereze beneficii societale și de mediu pentru cetățenii europeni;

40.  consideră că poziția de lider a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice demonstrează altor părți ale lumii că tranziția către o energie curată este posibilă și benefică, dincolo de lupta împotriva schimbărilor climatice;

41.  subliniază că realizarea unei economii cu zero emisii nete de GES va necesita investiții suplimentare considerabile în sistemul energetic al UE și în infrastructura aferentă, în comparație cu nivelul de referință actual, care s-ar putea ridica la 175-290 de miliarde EUR pe an;

42.  subliniază că, având în vedere că se pleacă din puncte diferite spre tranziția energetică, eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura neutralitatea climatică la nivelul UE pot fi inegale în cadrul acesteia;

43.  invită statele membre să pună în aplicare fără întârziere pachetul privind energia curată; reamintește că statele membre au competența de a decide cu privire la mixul lor energetic în cadrul de politici al UE privind clima și energia;

44.  solicită un sistem energetic extrem de eficient și bazat pe energie din surse regenerabile și solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare în această privință, deoarece ele vor avea efecte care se vor propaga în toate sectoarele economice; subliniază că toate direcțiile prezentate de Comisie prevăd o reducere drastică a combustibililor fosili și o dezvoltare importantă a energiei din surse regenerabile;

45.  subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică(6) a contribuit în mod semnificativ la obiectivele UE în materie de climă prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 320 de milioane de tone de CO2 echivalent pe an și că, potrivit estimărilor, până în 2020, consumatorii din UE vor economisi în total până la 112 miliarde EUR sau aproximativ 490 EUR pe gospodărie și pe an, ca urmare a directivei; solicită ca Directiva privind proiectarea ecologică să vizeze și alte produse, inclusiv tabletele și telefoanele inteligente, iar standardele existente să fie actualizate pentru a reflecta evoluțiile tehnologice;

46.  subliniază necesitatea de a asigura o mai bună integrare a pieței europene a energiei pentru a decarboniza sectorul energetic în cel mai eficient mod posibil, pentru a facilita investițiile acolo unde se poate obține cea mai mare parte a producției de energie din surse regenerabile și pentru a încuraja participarea activă a cetățenilor, în vederea accelerării tranziției energetice către o economie sustenabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; consideră că este esențial să fie sporit nivelul de interconectivitate dintre statele membre și să se încurajeze mai multe scheme de sprijin transfrontaliere;

47.  observă că sectorul construcțiilor din UE reprezintă în prezent 40 % din consumul final de energie din Europa și 36 % din emisiile de CO2(7); solicită deblocarea potențialului acestui sector de reducere a consumului de energie și a amprentei de carbon, în conformitate cu obiectivul prevăzut în Directiva privind performanța energetică a clădirilor(8) de a realiza până în 2050 un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat; subliniază că sporirea eficienței clădirilor în ceea ce privește consumul de energie constituie o soluție potențială semnificativă pentru o mai mare reducere a emisiilor de GES în Europa; consideră, de asemenea, că realizarea unor clădiri cu un consum redus de energie, asigurată integral din surse regenerabile, este o condiție indispensabilă pentru îndeplinirea Acordului de la Paris și a unei agende a UE pentru creștere economică, locuri de muncă la nivel local și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii din întreaga Europă;

48.  invită toate nivelurile de guvernare, fie acestea naționale, regionale sau locale, să pună în aplicare măsuri pentru a încuraja participarea cetățenilor la tranziția energetică și pentru a stimula schimbul de bune practici; subliniază că implicarea cetățenilor în sistemul energetic prin producția descentralizată și autonomă de energie din surse regenerabile, stocarea energiei electrice și participarea la sistemele de răspuns la cerere și de eficiență energetică va fi esențială pentru tranziția către eliminarea gazelor cu efect de seră; solicită, prin urmare, implicarea deplină a cetățenilor în aceste direcții, în special în ceea ce privește cererea;

Politica industrială

49.  consideră că prosperitatea economică, competitivitatea industrială la nivel mondial și politica privind schimbările climatice se consolidează reciproc; reiterează faptul că tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES prezintă provocări și oportunități pentru UE și că investițiile în inovarea industrială, inclusiv în tehnologiile digitale și în tehnologiile ecologice, vor fi necesare pentru a stimula creșterea, pentru a consolida competitivitatea, pentru a stimula viitoarele competențe și pentru a crea milioane de locuri de muncă, de exemplu, în cadrul unei economii circulare și al unei bioeconomii în creștere;

50.  subliniază că un cadru stabil și previzibil pentru o politică în domeniul energiei și climei este esențial pentru a da investitorilor încrederea de care au atât de mult nevoie și pentru a permite industriilor europene să ia decizii în materie de investiții pe termen lung în Europa, având în vedere că durata de viață a majorității instalațiilor industriale depășește 20 de ani;

51.  subliniază rolul industriilor mari consumatoare de energie în cadrul eforturilor de reducere pe termen lung a emisiilor de GES din UE; consideră că menținerea poziției de lider a Uniunii în domeniul industrial și a producției industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, menținerea competitivității industriilor europene, reducerea la minimum a dependenței de combustibili fosili și a expunerii la volatilitatea și creșterea constantă a prețurilor la import ale combustibililor fosili, precum și evitarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon necesită cadre de politică inteligente și specifice; invită Comisia să prezinte o strategie industrială nouă și integrată a UE în domeniul schimbărilor climatice pentru industriile mari consumatoare de energie, pentru a sprijini o tranziție competitivă a industriei grele la un nivel net al emisiilor egal cu zero;

52.  invită Comisia să dezvolte o strategie industrială cu măsuri care să permită industriei europene să concureze la nivel mondial în condiții echitabile; consideră că, în cadrul acestei politici, Comisia ar trebui să examineze eficacitatea și compatibilitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului a unor măsuri suplimentare de protecție a industriilor expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în ceea ce privește importul de produse, care ar înlocui, ar adapta sau ar completa orice măsuri existente privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

53.  observă că o serie de piețe emergente se poziționează astfel încât să joace un rol important în a răspunde nevoilor pieței globale pe durata tranziției către o economie cu un nivel net al emisiilor egal cu zero, de exemplu cu privire la transportul cu emisii zero și energia din surse regenerabile; subliniază că UE trebuie să rămână liderul economic în ceea ce privește ecoinovarea și investițiile în tehnologie ecologică;

54.  observă că raportul Comisiei din 2018 privind prețurile și costul energiei în Europa (COM(2019)0001)(9) evidențiază expunerea ridicată în prezent a UE la prețurile volatile și în creștere ale combustibililor fosili și că se preconizează că viitoarele costuri de producere a energiei electrice vor crește pentru energia electrică produsă pe bază de combustibili fosili și vor scădea pentru sursele regenerabile de energie; subliniază că costurile importului de energie ale UE au crescut în 2017 cu 26 %, la 266 de miliarde EUR, în principal din cauza creșterii prețurilor petrolului; constată, de asemenea, că raportul estimează că creșterile prețului petrolului au avut un impact negativ asupra creșterii economice din UE (-0,4 % din PIB în 2017) și a inflației (+0,6);

Cercetare și inovare

55.  subliniază că programele de cercetare și inovare de la nivel european și național sunt esențiale pentru a susține rolul de lider al Uniunii în procesul de combatere a schimbărilor climatice și consideră că aspectele legate de climă ar trebui să fie integrate în mod adecvat în pregătirea și punerea în aplicare a programelor de cercetare și inovare;

56.  consideră că, în următoarele două decenii, vor trebui depuse eforturi considerabile în domeniul cercetării și inovării pentru a pune la dispoziția tuturor soluții cu emisii scăzute și zero de dioxid de carbon, făcându-le viabile din punct de vedere economic și social, și pentru a găsi noi soluții prin care să se ajungă la o economie cu zero emisii nete de GES;

57.  subliniază poziția sa potrivit căreia programul Orizont Europa trebuie să contribuie cel puțin cu 35 % din cheltuielile sale la îndeplinirea obiectivelor climatice, după caz, și ca parte a obiectivului general al Uniunii de a integra acțiunile în domeniul climei;

Finanțarea

58.  solicită implementarea rapidă a Fondului pentru inovare EU ETS și inițierea primei cereri de propuneri în 2019, pentru a stimula investițiile în aplicarea tehnologiilor industriale revoluționare cu emisii reduse de dioxid de carbon într-o gamă largă de sectoare, nu numai în cel al producției de energie electrică, ci și în sistemele de termoficare și în procesele industriale; solicită o coerență deplină a cadrului financiar multianual 2021-2027 și a programelor sale cu Acordul de la Paris;

59.  consideră că, pentru ca Uniunea să atingă un nivel net de zero emisii până cel târziu în 2050, trebuie mobilizate investiții private substanțiale; consideră că, în acest sens, va fi necesară o planificare pe termen lung, stabilitatea și predictibilitatea reglementării pentru investitori și, în consecință, viitoarele reglementări ale UE trebuie să țină seama corespunzător de acest aspect; subliniază, prin urmare, că ar trebui să se acorde prioritate punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea sustenabilă, adoptat în martie 2018;

60.  consideră că, înainte de a fi adoptat, CFM 2021-2027 ar trebui să fie evaluat în raport cu obiectivul de a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și că trebuie instituit un test standard pentru a asigura neutralitatea cheltuielilor din bugetul UE pentru schimbările climatice;

61.  regretă faptul că subvențiile pentru combustibilii fosili sunt în continuare în creștere și se ridică la aproximativ 55 de miliarde EUR pe an(10); invită UE și statele membre să înceapă imediat diminuarea progresivă a tuturor subvențiilor europene și naționale acordate pentru combustibilii fosili;

62.  subliniază importanța unei tranziții echitabile către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și solicită statelor membre să pună în aplicare politici și finanțare adecvate în această privință; subliniază că, după caz, cheltuielile UE din fondurile relevante ar putea oferi sprijin suplimentar;

Rolul consumatorilor și economia circulară

63.  evidențiază impactul semnificativ al modificării comportamentului asupra obținerii unor reduceri ale GES; invită Comisia să analizeze cât mai curând posibil opțiunile politice, inclusiv în domeniul taxelor de mediu, pentru a încuraja modificarea comportamentului; subliniază importanța inițiativelor ascendente, cum ar fi Convenția primarilor, pentru a promova modificarea comportamentului;

64.  subliniază că o parte considerabilă a energiei utilizate, și prin urmare, a emisiilor de GES, este legată direct de achiziția, prelucrarea, transportul, conversia, utilizarea și eliminarea resurselor; subliniază că ar putea fi realizate economii semnificative în toate etapele lanțului de gestionare a resurselor; subliniază că, prin urmare, creșterea productivității resurselor prin îmbunătățirea eficienței și reducerea risipei de resurse prin măsuri precum reutilizarea, reciclarea și refabricarea pot diminua semnificativ atât consumul de resurse, cât și emisiile de GES, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea și creând oportunități de afaceri și locuri de muncă; evidențiază eficiența măsurilor pentru economia circulară din punctul de vedere al costurilor; subliniază că abordările îmbunătățite în materie de utilizare eficientă a resurselor și de economie circulară, precum și proiectarea circulară a produselor, vor contribui la realizarea unei schimbări a modelelor de producție și consum și la reducerea cantității de deșeuri;

65.  subliniază importanța politicilor privind produsele, cum ar fi achizițiile publice ecologice și proiectarea ecologică, care pot avea o contribuție semnificativă la economiile de energie și la reducerea amprentei de carbon a produselor, îmbunătățind totodată amprenta materiilor acestora și impactul lor global asupra mediului; subliniază nevoia de a stabili cerințele economiei circulare ca parte a standardelor UE privind proiectarea ecologică și de a extinde metodologia actuală privind proiectarea ecologică la alte categorii de produse, pe lângă produsele cu impact energetic;

66.  consideră că ar trebui continuate lucrările privind un model fiabil de măsurare a impactului climatic pe baza consumului; ia act de concluzia din analiza aprofundată a Comisiei, potrivit căreia eforturile UE de a reduce emisiile rezultate în urma producției sunt oarecum contracarate de importurile de mărfuri cu o amprentă de carbon mai mare, dar că UE a contribuit, cu toate acestea, în mod semnificativ la reducerea emisiilor în alte țări, datorită creșterii fluxului comercial și a îmbunătățirii eficienței exporturilor în ceea ce privește emisiile de carbon;

UE și combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial

67.  subliniază importanța multiplicării inițiativelor și a unui dialog susținut în cadrul forurilor internaționale relevante, precum și importanța unei diplomații efective în domeniul climei pentru a determina luarea unor decizii politice similare, care să crească nivelul ambiției în ceea ce privește schimbările climatice în alte regiuni și în țările terțe; invită UE să-și sporească finanțarea în domeniul climei și să depună eforturi susținute pentru a încuraja statele membre să mărească ajutorul financiar acordat de acestea țărilor terțe pentru domeniul climatic (ajutor pentru dezvoltare, mai degrabă decât împrumuturi), care ar trebui să se acorde pe lângă asistența pentru dezvoltare externă și nu ar trebui să fie contabilizat de două ori, atât ca ajutor pentru dezvoltare, cât și ca ajutor financiar în domeniul climei;

68.  subliniază că Summitul ONU privind schimbările climatice din septembrie 2019 va reprezenta momentul potrivit pentru ca liderii să anunțe obiective mai ambițioase în ceea ce privește CSN; consideră că UE ar trebui să adopte cu mult timp în avans o poziție privind actualizarea CSN, astfel încât să se prezinte la summit bine pregătită și într-o cooperare strânsă cu o coaliție internațională a părților care sprijină adoptarea unor obiective mai ambițioase în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice;

69.  subliniază utilitatea consolidării interoperabilității dintre instrumentele de politică ale UE și echivalentele lor din statele terțe, în special în ceea ce privește mecanismele de stabilire a prețului carbonului; invită Comisia să continue și să intensifice cooperarea și sprijinul pentru dezvoltarea unor mecanisme de stabilire a prețului carbonului în afara Europei, pentru a continua reducerea emisiilor și a îmbunătăți echitatea condițiilor la nivel mondial; subliniază importanța stabilirii unor garanții de mediu pentru a asigura reduceri reale și suplimentare ale emisiilor de GES; invită Comisia, prin urmare, să promoveze norme internaționale stricte și solide pentru a preveni lacunele în materie de contabilizare sau dublă contabilizare a reducerilor de emisii;

o
o   o

70.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/docs/pages/com_2018_733_analysis_in_support_en_0.pdf
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0430.
(3) UNEP, The Emissions Gap Report 2018 (Raportul pe 2018 privind discrepanțele în materie de emisii), p. 10.
(4) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/563472/IPOL_STU(2015)563472_EN.pdf
(5) Van Dingenen, R., Crippa, M., Maenhout, G., Guizzardi, D., Dentener, F., Global trends of methane emissions and their impacts on ozone concentrations („Tendințele globale ale emisiilor de metan și impactul acestora asupra concentrațiilor de ozon”), EUR 29394 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2018, ISBN 978-92-79-96550-0, doi:10.2760/820175, JRC113210.
(6) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
(7) https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/buildings
(8) Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).
(9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?qid=1548155579433&uri=CELEX:52019DC0001
(10) Prețurile și costurile energiei în Europa, paginile 10-11.

Ultima actualizare: 27 ianuarie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate