Index 
Texte adoptate
Miercuri, 13 martie 2019 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: exceptarea Băncii Angliei de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: excluderea Băncii Angliei și a Oficiului de administrare a datoriei Regatului Unit din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 596/2014
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: posibilitatea de a ajusta numărul mediu zilnic de tranzacții pentru o acțiune în cazul în care locul de tranzacționare cu cea mai mare cifră de afaceri a acțiunii respective se află în afara Uniunii
 Neobținerea în comisie de către o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic a majorității voturilor exprimate (interpretarea articolului 171 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul de procedură)
 Autorizația generală de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dublă utilizare din Uniune către Regatul Unit ***I
 Continuarea programelor de cooperare teritorială PEACE IV (Irlanda-Regatul Unit) și Regatul Unit-Irlanda (Irlanda-Irlanda de Nord-Scoția) în contextul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană ***I
 Continuarea activităților de mobilitate în scopul învățării aflate în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+ în contextul retragerii Regatului Unit din UE ***I
 Siguranța aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Acordul de cooperare pentru parteneriat și dezvoltare dintre UE și Afganistan ***
 Acordul de cooperare pentru parteneriat și dezvoltare dintre UE și Afganistan (rezoluție)
 Participarea Regatului Norvegiei, a Republicii Islanda, a Confederației Elvețiene și a Principatului Liechtenstein la eu-LISA ***
 Domeniul de acțiune și mandatul reprezentanților speciali ai UE
 Cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor ***I
 Sistemul de informații privind vizele ***I
 Fondul pentru azil și migrație ***I
 Instituirea, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize ***I
 Instituirea Fondului pentru securitate internă ***I
 Definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase și protecția indicațiilor geografice ale acestora ***I
 Proiect de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene ***I
 Stabilirea măsurilor de contingență în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE ***I
 Normele comune care asigură conectivitatea de bază a transportului rutier de mărfuri cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Normele comune care asigură conectivitatea aeriană de bază în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Normele referitoare la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune
 Autorizațiile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii care desfășoară operațiuni în apele Regatului Unit și operațiunile de pescuit ale navelor de pescuit ale Regatului Unit în apele Uniunii ***I
 Anumite aspecte ale siguranței și conectivității feroviare având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 O Europă care protejează: aer curat pentru toți
 Acțiunile întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa
 Acordul de asociere dintre UE și Monaco, Andorra și San Marino
 Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare ***I
 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 391/2009 în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune - ***I
 Instalații portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave ***I
 Prelungirea utilizării tranzitorii a altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor prevăzute în Codul vamal al Uniunii ***I
 Combaterea fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul ***I
 Obiecție la un act de punere în aplicare: limitele maxime de reziduuri pentru o serie de substanțe, inclusiv clotianidinul
 Porumbul modificat genetic 4114 (DP-ØØ4114-3)
 Porumbul modificat genetic MON 87411 (MON-87411-9)
 Porumbul modificat genetic Bt11 × MIR162 × 1507 × GA21 și subcombinațiile Bt11 × MIR162 × 1507, MIR162 × 1507 × GA21 și MIR162 × 1507
 Substanțe active, inclusiv tiaclopridul
 Raport pe 2018 referitor la Turcia
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2019

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: exceptarea Băncii Angliei de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014
PDF 112kWORD 48k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 30 ianuarie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2017/1799 în ceea ce privește exceptarea Băncii Angliei de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (C(2019)00793 – 2019/2546(DEA))
P8_TA(2019)0159B8-0143/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)00793),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 ianuarie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 21 februarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012(1), în special articolul 1 alineatul (9) și articolul 50 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat de modificare conține amendamente importante vizând să asigure faptul că Banca Angliei va beneficia în continuare de exceptările în vigoare în temeiul articolului 1 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, după schimbarea statutului Regatului Unit, care va deveni o țară terță;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște importanța adoptării rapide a acestui act, pentru a garanta că Uniunea Europeană este pregătită de eventualitatea retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 84.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție
PDF 110kWORD 48k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 30 ianuarie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție (C(2019)00794 – 2019/2547(DEA))
P8_TA(2019)0160B8-0144/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)00794),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 ianuarie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 21 februarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării(1), în special articolul 2 alineatul (4) și articolul 30 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține amendamente importante vizând să asigure faptul că banca centrală a Regatului Unit și organismele publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în gestiunea acesteia vor fi exceptate de la obligația de raportare prevăzută la articolul 4 și de la cerințele de transparență în caz de reutilizare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2015/2365;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște importanța adoptării rapide a acestui act, pentru a garanta că Uniunea Europeană este pregătită de eventualitatea retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 337, 23.12.2015, p. 1.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție
PDF 111kWORD 47k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 30 ianuarie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista entităților care beneficiază de excepție (C(2019)00791 – 2019/2549(DEA))
P8_TA(2019)0161B8-0145/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)00791),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 ianuarie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 21 februarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 1 alineatul (6) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține amendamente importante vizând să asigure faptul că banca centrală a Regatului Unit și organismele publice însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în gestiunea acesteia vor fi exceptate de la obligațiile de compensare și de raportare, precum și de la cerința de a le aplica tranzacțiilor necompensate tehnici de atenuare a riscurilor, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște importanța adoptării rapide a acestui act, pentru a garanta că Uniunea Europeană este pregătită de eventualitatea retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: excluderea Băncii Angliei și a Oficiului de administrare a datoriei Regatului Unit din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 596/2014
PDF 112kWORD 48k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 30 ianuarie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/522 în ceea ce privește excluderea Băncii Angliei și a Oficiului de administrare a datoriei Regatului Unit din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (C(2019)00792 – 2019/2550(DEA))
P8_TA(2019)0162B8-0146/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)00792),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 ianuarie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 21 februarie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei(1), în special articolul 6 alineatul (5) și articolul 35 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat de modificare conține amendamente importante vizând să asigure faptul că Banca Angliei și Oficiul de administrare a datoriei Regatului Unit vor beneficia în continuare de exceptările în vigoare în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014, după schimbarea statutului Regatului Unit, care va deveni o țară terță;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște importanța adoptării rapide a acestui act, pentru a garanta că Uniunea Europeană este pregătită de eventualitatea retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 1.


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: posibilitatea de a ajusta numărul mediu zilnic de tranzacții pentru o acțiune în cazul în care locul de tranzacționare cu cea mai mare cifră de afaceri a acțiunii respective se află în afara Uniunii
PDF 114kWORD 48k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 13 februarie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2017/588 în ceea ce privește posibilitatea de a ajusta numărul mediu zilnic de tranzacții pentru o acțiune în cazul în care locul de tranzacționare cu cea mai mare cifră de afaceri a acțiunii respective se află în afara Uniunii (C(2019)00904 – 2019/2579(DEA))
P8_TA(2019)0163B8-0149/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)00904),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 21 februarie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 4 martie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE(1), în special articolul 49 alineatul (3),

–  având în vedere articolul 10 alineatul (1) și articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(2),

–  având în vedere proiectul de standarde tehnice de reglementare privind modificarea Regulamentului delegat (UE) 2017/588 (RTS11) al Comisiei, transmisă de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe la 8 noiembrie 2018, în temeiul articolului 49 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât actul delegat conține modificări importante pentru a menține competitivitatea locurilor de tranzacționare din UE care oferă tranzacții cu acele acțiuni care sunt admise la tranzacționare sau sunt tranzacționate în Uniune și într-o țară terță concomitent și în cazul în care locul de tranzacționare cu cea mai mare cifră de afaceri pentru aceste acțiuni este situat în afara Uniunii;

B.  întrucât Parlamentul recunoaște importanța adoptării rapide a acestui act, pentru a garanta că Uniunea Europeană este pregătită de eventualitatea retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere,

C.  întrucât Parlamentul consideră că standardele tehnice de reglementare adoptate nu sunt „identice” cu proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, ca urmare a modificării proiectului respectiv de către Comisie și consideră că are la dispoziție trei luni („perioada de control”) pentru a formula obiecțiuni la standardele tehnice de reglementare; întrucât Parlamentul îndeamnă Comisia să indice perioada de control de o lună numai în cazurile în care Comisia a adoptat fără modificări proiectele prezentate de autoritățile europene de supraveghere, adică atunci când proiectul și standardele tehnice de reglementare adoptate sunt „identice”,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 349.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Neobținerea în comisie de către o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic a majorității voturilor exprimate (interpretarea articolului 171 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul de procedură)
PDF 106kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 13 martie 2019 privind neobținerea în comisie de către o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic a majorității voturilor exprimate (interpretarea articolului 171 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul de procedură) (2019/2011(REG))
P8_TA(2019)0164

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 7 martie 2019 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 171 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din Regulamentul său de procedură:"„Dacă propunerea de act obligatoriu din punct de vedere juridic, eventual modificată, nu obține în comisie majoritatea voturilor exprimate, comisia propune Parlamentului respingerea actului.”"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.


Autorizația generală de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dublă utilizare din Uniune către Regatul Unit ***I
PDF 122kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului prin acordarea unei autorizații generale de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dublă utilizare din Uniune către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (COM(2018)0891 – C8-0513/2018 – 2018/0435(COD))
P8_TA(2019)0165A8-0071/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0891),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0513/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 6 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0071/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură preluând propunerea Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului prin acordarea unei autorizații generale de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dublă utilizare din Uniune către Regatul Unit

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/496.)


Continuarea programelor de cooperare teritorială PEACE IV (Irlanda-Regatul Unit) și Regatul Unit-Irlanda (Irlanda-Irlanda de Nord-Scoția) în contextul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană ***I
PDF 122kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru a se permite continuarea programelor de cooperare teritorială PEACE IV (Irlanda-Regatul Unit) și Regatul Unit-Irlanda (Irlanda-Irlanda de Nord-Scoția) în contextul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (COM(2018)0892 – C8-0512/2018 – 2018/0432(COD))
P8_TA(2019)0166A8-0021/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0892),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0512/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 februarie 2019(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8–0021/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului pentru a se permite continuarea programelor de cooperare teritorială PEACE IV (Irlanda-Regatul Unit) și Regatul Unit-Irlanda (Irlanda-Irlanda de Nord-Scoția) în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/491.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Continuarea activităților de mobilitate în scopul învățării aflate în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+ în contextul retragerii Regatului Unit din UE ***I
PDF 124kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor pentru continuarea activităților de mobilitate în scopul învățării aflate în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+ în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniunea Europeană (COM(2019)0065 – C8-0040/2019 – 2019/0030(COD))
P8_TA(2019)0167A8-0082/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0065),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 165 articolul (4) și articolul 166 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0040/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 februarie 2019(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0082/2019),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor pentru continuarea activităților de mobilitate în scopul învățării aflate în curs de desfășurare în cadrul programului Erasmus+ stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013, în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/499.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Siguranța aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
PDF 123kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite aspecte ale siguranței aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (COM(2018)0894 – C8-0514/2018 – 2018/0434(COD))
P8_TA(2019)0168A8-0061/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0894),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0514/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 februarie 2019(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 22 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0061/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite aspecte ale siguranței aviației, având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/494.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Acordul de cooperare pentru parteneriat și dezvoltare dintre UE și Afganistan ***
PDF 110kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte (15093/2016 – C8-0107/2018 – 2015/0302(NLE))
P8_TA(2019)0169A8-0026/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15093/2016),

–  având în vedere proiectul de acord de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte (05385/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207, articolul 209, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0107/2018),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 13 martie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie ,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0026/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Islamice Afganistan.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0170.


Acordul de cooperare pentru parteneriat și dezvoltare dintre UE și Afganistan (rezoluție)
PDF 198kWORD 64k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte (15093/2016 – C8-0107/2018 – 2015/0302M(NLE))
P8_TA(2019)0170A8-0058/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15093/2016),

–  având în vedere Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte(1), semnat la 18 februarie 2017 de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu la 6 februarie 2018 în conformitate cu articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu articolele 207, 209, 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C8-0107/2018),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului(2),

–  având în vedere aplicarea provizorie a părților din Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea (CAPD), care intră în sfera de competență exclusivă a UE începând cu 1 decembrie 2017,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 13 iunie 2013 referitoare la negocierile privind un acord de cooperare UE-Afganistan privind parteneriatul și dezvoltarea(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Afganistan, în special Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la o nouă strategie pentru Afganistan(4), Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la controlul bugetar al asistenței financiare acordate de UE Afganistanului(5), Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la rolul regional al Pakistanului și relațiile sale politice cu UE(6), Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la pedeapsa cu moartea(7), Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la Afganistan, în special asasinatele din provincia Zabul(8), Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la atacurile asupra spitalelor și școlilor, încălcări ale dreptului umanitar internațional(9), precum și Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE(10), Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la relațiile politice ale UE cu India(11) și Rezoluția sa din 14 decembrie 2017 referitoare la situația din Afganistan(12),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 și din 16 octombrie 2017 referitoare la Afganistan,

–  având în vedere comunicarea comună a VP/ÎR și a Comisiei din 24 iulie 2017 adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „Elemente pentru o strategie a UE privind Afganistanul” (JOIN(2017)0031),

–  având în vedere Programul indicativ multianual 2014-2020 pentru Afganistan, din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare al Uniunii,

–  având în vedere Foaia de parcurs a UE în vederea stabilirii unui cadru de dialog cu societatea civilă din Afganistan pentru perioada 2018-2020,

—  având în vedere încheierea Misiunii de Poliție a Uniunii Europene în Afganistan (EUPOL Afganistan) în 2016,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 10 septembrie 2018 intitulat „Situația din Afganistan și implicațiile sale pentru pacea și securitatea internațională”,

—  având în vedere Calea comună de urmat privind unele aspecte legate de migrație UE-Afganistan, din 2 octombrie 2016,

—  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU 2210 (2015) și 2344 (2017), precum și mandatul misiunii ONU de asistență în Afganistan (UNAMA),

–  având în vedere raportul din 12 aprilie 2017 al raportorului special al ONU pentru drepturile omului ale persoanele strămutate în interiorul țării referitor la misiunea sa în Afganistan,

–  având în vedere cererea procurorului-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Fatou Bensouda, din 3 noiembrie 2017, de a începe o investigație cu privire la crimele de război și la crimele împotriva umanității care se presupune că au fost comise în Afganistan începând din 1 mai 2003,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Conferința ministerială de la Geneva privind Afganistanul din 27-28 noiembrie 2018,

—  având în vedere rezultatele Conferinței internaționale de la Bruxelles privind Afganistanul din 5 octombrie 2016, coprezidată de Uniunea Europeană, precum și angajamentele reciproce asumate la conferințele internaționale privind Afganistanul organizate la Bonn la 5 decembrie 2011, la Tokyo la 8 iulie 2012 și la Londra la 4 decembrie 2014,

–  având în vedere Conferința de la Tașkent privind Afganistanul din 26-27 martie 2018,

—  având în vedere procesul „Inima Asiei”, lansat la Istanbul la 2 noiembrie 2011,

—  având în vedere Declarația de la Kabul din 22 decembrie 2002 privind relațiile de bună-vecinătate,

–  având în vedere Forța internațională de asistență în materie de securitate (ISAF) (2003-2014) sub egida ONU, condusă de NATO, precum și concluziile summitului NATO de la Bruxelles din 24-25 mai 2017 în ceea ce privește continuarea misiunii sale de formare, consiliere și asistență „Sprijin ferm” (din 2014 până în prezent),

–  având în vedere Planul de răspuns umanitar 2018-2021 al Afganistanului,

–  având în vedere Cadrul de autonomie prin intermediul răspunderii reciproce, convenit la Conferința de la Bruxelles privind Afganistanul din 4-5 octombrie 2016,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe, avizul Comisiei pentru dezvoltare și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru comerț internațional (A8-0058/2019),

A.  întrucât, la 10 noiembrie 2011, Consiliul a adoptat o decizie prin care autoriza Comisia Europeană să negocieze un CAPD între Uniunea Europeană și Republica Islamică Afganistan(13); întrucât CAPD a fost aplicat provizoriu și parțial de la 1 decembrie 2017, înainte ca Parlamentul European să își dea consimțământul cu privire la acesta;

B.  întrucât, la 13 ianuarie 2016, VP/ÎR și Comisia au prezentat Consiliului Propunerea comună de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea CAPD, ca un acord între Uniunea Europeană și Afganistan („relevant numai pentru UE”);

C.  întrucât, deși și-au exprimat acordul cu privire la conținutul acordului, statele membre și-au exprimat preferința pentru un acord „mixt” cu aplicare provizorie, solicitând, prin urmare, Comisiei și VP/ÎR să revizuiască propunerile în consecință pentru a ține seama de aplicarea mixtă și provizorie;

D.  întrucât CAPD a fost semnat la 18 februarie 2017;

E.  întrucât CAPD va sta la baza relațiilor UE-afgane pentru următorii zece ani și ar putea fi extins automat pentru perioade de cinci ani;

F.  întrucât Parlamentul a fost parțial, dar nu complet informat în decursul negocierilor; întrucât Parlamentul a primit directivele de negociere ale Consiliului destinate Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) doar la 16 martie 2018, în loc de noiembrie 2011, când Parlamentul a fost informat cu privire la decizia de a iniția negocieri;

G.  întrucât acest cadru juridic se bazează pe Strategia actuală a UE privind Afganistanul, precum și pe asistența financiară externă extinsă din partea UE;

H.  întrucât CAPD va fi prima relație contractuală dintre UE și Afganistan, confirmând angajamentul UE față de dezvoltarea viitoare a Afganistanului în cursul „deceniului de transformare” (2014-2024), consolidând legăturile istorice, politice și economice dintre cele două părți;

I.  întrucât CAPD reflectă principiile și condițiile care vor sta la baza viitorului parteneriat UE-Afganistan (titlul I și II), inclusiv dispozițiile privind aspectele esențiale referitoare la drepturile omului și neproliferarea armelor de distrugere în masă (ADM); întrucât CAPD prevede posibilitatea cooperării într-o gamă largă de domenii, inclusiv în domeniul dezvoltării (titlul III), al comerțului și investițiilor (titlul IV), al justiției și statului de drept (titlul V), al combaterii crimei organizate, a spălării banilor și a drogurilor, al cooperării privind migrația și al unui potențial viitor acord de readmisie, precum și al cooperării sectoriale (titlul VI);

J.  întrucât CAPD va permite, de asemenea, UE și Afganistanului să abordeze în comun provocările globale, cum ar fi securitatea nucleară, neproliferarea și schimbările climatice;

K.  întrucât Afganistanul se află într-un moment crucial, ceea ce înseamnă că, dacă nu se vor mai face eforturi, toate eforturile, progresele și sacrificiile făcute până în prezent în ceea ce privește dezvoltarea Afganistanului riscă să fi fost în zadar;

L.  întrucât emergența amenințării teroriste din partea grupului cunoscut ca Statul Islamic - Provincia Khorasan (IS-KP), având legături cu Daesh, a contribuit semnificativ la degradarea într-o măsură și mai mare a situației de securitate; întrucât, în mai 2018, guvernul afgan controla 56 % din districtele Afganistanului și 56 % din teritoriu, respectiv 65 % din populație, 32 % dintre districte făcând obiectul unor contestații, iar 12 % aflându-se sub controlul insurgenților(14) (15);

M.  întrucât, începând din 2002, Uniunea Europeană și statele sale membre au reprezentat împreună cel mai mare donator internațional în sprijinul Afganistanului și al poporului său, oferind peste 3,66 miliarde EUR în ajutoare umanitare și pentru dezvoltare; întrucât, potrivit Programului indicativ multianual pentru Afganistan 2014-2020, se alocă un nou fond pentru dezvoltare în valoare de 1,4 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020; întrucât PIB-ul Afganistanului este în prezent de 20 de miliarde de dolari americani, iar ritmul de creștere a încetinit din 2014; întrucât economia afgană încă se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi corupția, colectarea scăzută a veniturilor, infrastructura slab dezvoltată și un nivel scăzut de creare de locuri de muncă;

N.  întrucât, din 2001, multe state membre ale UE, parteneri NATO și țări aliate au contribuit la stabilizarea și dezvoltarea Afganistanului cu resurse militare și civile, suferind pierderi importante de vieți omenești și alte daune; întrucât un Afganistan stabil și independent care se poate susține singur și care refuză să fie un refugiu sigur pentru grupurile teroriste se numără în continuare printre interesele principale de securitate ale NATO, UE și ale statelor sale membre; întrucât statele membre ale UE au în continuare peste 3 000 de cadre militare în Afganistan, care participă la Misiunea de sprijin ferm a NATO;

O.  întrucât există peste 2,5 milioane de refugiați înregistrați și între 2 și 3 milioane de afgani fără forme legale în Iran și Pakistan; întrucât există peste 2 milioane de persoane strămutate în interiorul țării în Afganistan, dintre care peste 300 000 au fost strămutate în 2018; întrucât multe dintre aceste persoane suferă de insecuritate alimentară, de adăpost necorespunzător, de acces insuficient la unități de îngrijire medicală și de lipsă de protecție și întrucât multe sunt copii clasificați drept extrem de vulnerabili la riscul de a face obiectul muncii copiilor, al abuzurilor sexuale sau al recrutării potențiale de către grupuri infracționale; întrucât mai mult de 450 000 de afgani s-au întors sau au fost deportați din Iran de la începutul anului 2018; întrucât Guvernul Pakistanului a anunțat că 1,7 milioane de refugiați afgani înregistrați în țară vor trebui să se întoarcă cu forța în Afganistan;

P.  întrucât, potrivit ONU, corupția din Afganistan subminează legitimitatea statului, reprezentând o amenințare serioasă pentru buna guvernanță și dezvoltarea durabilă prin împiedicarea „apariției unei economii reale”;

Q.  întrucât Afganistanul este o țară cu venituri scăzute, postconflict și fără ieșire la mare, care prezintă provocări speciale pentru comunitatea internațională și instituțiile sale;

R.  întrucât, potrivit Indicelui global de adaptare, Afganistanul este una dintre cele mai vulnerabile țări din lume în ceea ce privește schimbările climatice;

S.  întrucât apar noi amenințări și crize internaționale, din cauza cărora opinia publică nu se mai concentrează pe situația din Afganistan, nu mai sprijină această țară și nu mai este preocupată de ea;

T.  întrucât se estimează că 87 % dintre femeile afgane sunt victime ale violenței bazate pe gen; întrucât Afganistanul se află pe locul 153 din 160 de țări în Indicele inegalității de gen al ONU pe 2017;

U.  întrucât, în 2017, cultivarea opiului a atins un nivel record în Afganistan, cu o creștere de 63 % față de 2016; întrucât traficul ilicit de opiacee alimentează și mai mult instabilitatea și insurgența și crește finanțarea organizațiilor teroriste în Afganistan;

V.  întrucât, pentru prima dată, bugetul afgan din 2018 respectă standardele internaționale pentru previziuni și contabilitate;

W.  întrucât Misiunea de Poliție a UE în Afganistan s-a încheiat în 2016, după nouă ani de progrese,

Aspecte politico-strategice

1.  își menține angajamentul față de sprijinirea Guvernului afgan în eforturile sale vizând construirea unui viitor sigur și stabil pentru poporul afgan, prin realizarea de reforme esențiale menite să îmbunătățească guvernanța și statul de drept, să combată terorismul și extremismul, să realizeze o pace sustenabilă și o dezvoltare durabilă, să construiască instituții democratice legitime, să susțină reziliența în fața provocărilor de securitate naționale și regionale, să asigure respectarea drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, copiilor, minorităților etnice și religioase, să combată corupția și traficul de narcotice, să îmbunătățească sustenabilitatea finanțelor publice și să promoveze creșterea economică incluzivă și sustenabilă și dezvoltarea socială și rurală, asigurându-le tinerilor, care reprezintă două treimi din populație, un viitor mai bun; subliniază că este necesară o rezolvare pașnică a conflictului din Afganistan și că toate eforturile ar trebui îndreptate spre acest obiectiv, care este cel mai urgent;

2.  subliniază că dezvoltarea pe termen lung a Afganistanului va depinde de asumarea răspunderii, de buna guvernare, de asigurarea sustenabilă a securității umane, inclusiv de reducerea sărăciei și de crearea oportunităților de angajare, de accesul la serviciile sociale și medicale, de educație și de protecția libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor și minorităților; subliniază că economia trebuie gestionată în așa fel încât să asigure o creștere incluzivă și condiții favorabile investițiilor străine sustenabile, de care să beneficieze poporul afgan, respectând pe deplin standardele sociale, de mediu și în domeniul muncii;

3.  este preocupat de fragilitatea și instabilitatea guvernului central și de lipsa de control a acestuia într-o mare parte a țării, ceea ce amplifică impactul negativ al conflictului asupra populației civile; solicită UE și comunității internaționale să faciliteze medierea în cazuri cum ar fi chestiunile postelectorale nerezolvate;

4.  solicită UE să susțină eforturile depuse împotriva tendinței pe termen lung a tensiunilor interetnice care contribuie la dezintegrarea puterii centrale și să sprijine caracterul multietnic bogat al societății afgane;

5.  subliniază sprijinul său pe termen lung pentru alegeri credibile, libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele internaționale, și își exprimă sprijinul pentru observarea alegerilor de către UE în această țară, inclusiv observarea alegerilor prezidențiale din 2019; subliniază că, din cauza rivalităților politice continue, rezultatul acestor alegeri va avea un impact enorm asupra stabilității viitoare a guvernului afgan;

6.  evidențiază potențialul economic vast al țării datorat poziției sale geografice și resurselor sale umane și naturale;

7.  subliniază sprijinul financiar și politic substanțial al UE pentru dezvoltarea socială și economică a Afganistanului, ajutorul umanitar și conectivitatea regională; îndeamnă să se depună eforturi suplimentare pentru programarea comună între UE și statele sale membre;

8.  subliniază, în acest sens, necesitatea unei mai mari coordonări a politicii UE-SUA și a dialogului privind Afganistanul și temele regionale;

9.  salută comunicatul comun adoptat în cadrul Conferinței ministeriale de la Geneva privind Afganistanul din 27-28 noiembrie 2018, găzduită de ONU, având în vedere angajamentele asumate în cadrul Conferinței de la Bruxelles privind Afganistanul din 2016;

Rolul și responsabilitatea actorilor regionali

10.  reamintește că Afganistanul este o țară fără ieșire la mare situată la intersecția dintre Asia și Orientul Mijlociu și recunoaște că sprijinul și cooperarea pozitivă din partea țărilor vecine și a puterilor regionale, în special China, Iran, India, Rusia și Pakistan, sunt esențiale pentru stabilizarea, dezvoltarea și viabilitatea economică a Afganistanului; regretă că un Afganistan stabil și de succes nu constituie întotdeauna scopul final al acestor actori regionali și subliniază rolul crucial al țărilor respective în procesul de stabilizare și de pace; solicită țărilor vecine să se abțină pe viitor de la a bloca exporturile din Afganistan, astfel cum s-a întâmplat în trecut;

11.  subliniază că mobilitatea și activitatea susținută a rețelelor teroriste care își desfășoară activitatea în Afganistan, precum și în Pakistan, contribuie la instabilitatea situației în întreaga regiune;

12.  subliniază că Afganistanul face adesea obiectul unor obiective contradictorii ale puterilor regionale; le îndeamnă pe acestea să sprijine pe deplin eforturile de pace din Afganistan; sprijină forumurile de cooperare regională, cu toate acestea, este îngrijorat de implicarea în paralel, indirectă, a unora dintre vecinii Afganistanului în conflict, subminând eforturile de pace; face apel la acești vecini să se abțină de la a implica interpuși în rivalitățile lor din Afganistan și îndeamnă atât țările învecinate, cât și puterile regionale să coopereze pe deplin pentru realizarea unei păci sustenabile pe termen lung în Afganistan;

13.  îndeamnă UE să își intensifice eforturile de a dialoga și de a coopera cu partenerii regionali pentru a combate traficul de droguri, spălarea de bani, finanțarea terorismului și introducerea ilegală de persoane;

14.  subliniază importanța fundamentală a infrastructurii Afganistanului și a dezvoltării regionale pentru îmbunătățirea comerțului și conectivității între țările din Asia Centrală și Asia de Sud și ca factor stabilizator în regiune;

15.  solicită UE să includă considerații privind cooperarea UE-Afganistan în strategiile sale pentru Asia Centrală și de Sud;

Securitatea și edificarea păcii

16.  rămâne profund preocupat de deteriorarea continuă a situației de securitate din Afganistan și de câștigurile teritoriale în curs obținute de luptătorii talibani și de diverse grupări teroriste, cum ar fi IS-KP, care par să fie puternic întărite de prezența luptătorilor străini; condamnă ferm atacurile comise de aceștia împotriva civililor afgani, a forțelor de securitate, a instituțiilor și a societății civile; își reafirmă angajamentul deplin de a combate toate formele de terorism și aduce un omagiu tuturor forțelor coaliției și forțelor afgane, precum și populației civile, care au plătit prețul suprem pentru un Afganistan democratic, incluziv, prosper, sigur și stabil; observă că mai mult de jumătate dintre atacurile împotriva guvernului din 2018 au fost atribuite IS-K, al cărui obiectiv este de a destabiliza și a afecta procesul de reconciliere și de pace; observă cu preocupare că organizațiile jihadiste actuale, IS-KP, Al-Qaida și diferitele lor filiale, au reușit să se adapteze și să se înrădăcineze, reprezentând o provocare majoră la adresa securității Afganistanului, a regiunii și a Europei;

17.  subliniază sprijinul continuu al UE pentru procesul incluziv de pace și reconciliere condus și asumat de statul afgan, inclusiv punerea în aplicare a acordului de pace convenit cu Hezb-e-Islami; este pregătit să ofere contribuții concrete prin toate instrumentele UE imediat ce va exista un proces de pace semnificativ; face apel la talibani să denunțe violențele, să se alăture procesului de pace și să accepte Constituția afgană; își subliniază sprijinul pentru oferta de pace cuprinzătoare făcută în mod repetat talibanilor de către guvern; solicită societății civile să se implice pe deplin în aceste discuții; recunoaște că problema unei prezențe militare mixte internaționale va trebui soluționată, pentru a asista forțele de securitate afgane în stabilizarea țării și pentru a împiedica Afganistanul să devină din nou un refugiu sigur pentru grupurile teroriste și o sursă de instabilitate regională; solicită tuturor părților la conflict să respecte dreptul internațional umanitar;

18.  salută prima perioadă de încetare a focului din 2001, Eid al-Fitr, care a demonstrat o dorință larg răspândită de pace în rândul afganilor; solicită talibanilor să dea curs solicitărilor președintelui afgan privind o nouă perioadă de încetare a focului;

19.  subliniază că patru decenii de război și conflicte, începând de la invazia sovietică a Afganistanului în 1979, au dus la multe probleme nerezolvate cu care Afganistanul se confruntă în prezent; recunoaște, în această privință, rolul tinerilor și al diasporei afgane în procesul de construire a unui viitor sigur și mai bun pentru țară; solicită UE să sprijine justiția de tranziție pentru victimele violențelor;

20.  observă că, în urma încheierii, în decembrie 2016, a misiunii EUPOL Afganistan a PSAC, care furniza formare și consiliere specializată poliției naționale afgane și Ministerului de Interne, acțiunea Uniunii cu poliția afgană continuă prin instrumentele externe ale Uniunii Europene, cum ar fi Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), care finanțează, de asemenea, acțiunile de reconciliere;

21.  observă că misiunea Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (FIAS) a reconstruit de la zero cu succes forțele de securitate națională afgane, transformându-le într-o forță capabilă compusă din 352 000 de soldați și ofițeri de poliție, cu infanterie, poliție militară, servicii de informații, înlăturarea obstacolelor de pe drumuri, sprijin pentru luptă, capacități medicale, logistice și în domeniul aviatic, combătând astfel influența insurgenților în interiorul țării;

22.  observă că FIAS a creat un mediu sigur pentru îmbunătățirea guvernanței și a dezvoltării economice, care a dus la cel mai ridicat câștig procentual din rândul tuturor țărilor în ceea ce privește serviciile medicale de bază și alți indicatori de dezvoltare; constată că succesul FIAS a dus și la apariția unui peisaj mediatic dinamic și că milioane de afgani își exercită în prezent dreptul de vot;

23.  încurajează în continuare Misiunea de sprijin ferm a NATO pentru a continua formarea și supravegherea armatei afgane; încurajează statele membre să ofere cursuri de formare guvernelor național și locale din Afganistan pentru gestionarea civilă a crizelor;

24.  încurajează NATO și UE să colaboreze pentru a colecta informații cu privire la grupurile de insurgenți care amenință Afganistanul și să coordoneze în comun recomandările de politică pentru forțele de securitate afgane;

25.  regretă profund că talibanii și alte grupuri de insurgenți se folosesc de prezența UE și a comunității internaționale în Afganistan și de progresele înregistrate de acestea în scopuri propagandistice, pentru a promova discursul potrivit căruia forțele de ocupație străine sunt nocive pentru țară și pentru modul de viață al locuitorilor săi; încurajează UE și Guvernul afgan să contracareze această propagandă;

26.  subliniază faptul că lupta împotriva terorismului și a finanțării acestuia este esențială pentru crearea unui mediu propice pentru securitate în Afganistan; îndeamnă toți partenerii competenți să își sporească eforturile în vederea destructurării tuturor rețelelor de finanțare a terorismului, în special a rețelelor hawala și a donațiilor internaționale în acest scop, pentru a combate radicalizarea, extremismul și instrumentele de recrutare pe care organizațiile teroriste afgane continuă să se bazeze;

27.  îndeamnă Guvernul afgan să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că prevenirea și combaterea răspândirii ideologiilor extremiste se află printre principalele sale priorități;

28.  sprijină Programul pentru pace și reconciliere în Afganistan, care reintegrează în societate membri talibani care se predau și renunță la violență; își manifestă aprecierea față de Regatul Unit care a contribuit deja cu peste 9 milioane GBP;

29.  solicită Guvernului Afganistanului să pună în aplicare pe deplin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și să garanteze participarea, protecția și drepturile femeilor pe întreg parcursul conflictului, de la prevenirea conflictului la reconstrucția postconflict;

30.  încurajează Guvernul afgan să elaboreze contramăsuri chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) eficiente; îndeamnă UE să furnizeze sprijin operațional, tehnic și financiar pentru consolidarea capacităților CBRN;

31.  încurajează Guvernul afgan să își consolideze sistemele interne de control pentru a combate circulația răspândită a armelor de calibru mic și armament ușor (SALW), în conformitate cu standardele internaționale existente;

Edificarea statală

32.  încurajează Guvernul afgan și comunitatea internațională să își intensifice eforturile de combatere a corupției în țară, precum și de consolidare a instituțiilor cu capacitate mare de răspuns și favorabile incluziunii și de îmbunătățire a guvernanței locale ca etape critice în construirea unui stat stabil și legitim, capabil să prevină conflictele și mișcările de insurgență; solicită Guvernului afgan să consolideze capacitatea națională de recuperare a bunurilor furate prin intermediul unor programe precum Inițiativa de recuperare a activelor furate, gestionată de Grupul Băncii Mondiale și de Biroul ONU pentru droguri și criminalitate (UNODC);

33.  solicită Guvernului Afganistanului să sporească incluziunea politică, să consolideze răspunderea și să combată în mod activ corupția;

34.  subliniază că decalajul dintre administrațiile naționale și locale din Afganistan trebuie redus; recunoaște că această problemă ar putea fi eventual atenuată dacă Guvernul afgan ar asigura respectarea statutului care impune guvernatorilor regionali să fie prezenți în teritoriile pe care le reprezintă;

35.  invită UE să se asigure că fondurile europene sunt investite în proiecte care ajută populația afgană și să se asigure că se acordă un sprijin adecvat localităților în furnizarea de servicii esențiale și în dezvoltarea capacităților autorităților locale, pentru a garanta un nivel de trai elementar pentru populație, să asigure coordonarea dintre autoritățile centrale și cele locale, în vederea identificării unor priorități pentru investiții, să sporească sprijinul acordat societății civile, în special apărătorilor drepturilor omului, și, în particular, să acorde prioritate finanțării proiectelor în sprijinul unor actori care promovează asumarea răspunderii, drepturile omului și principiile democratice și care sprijină dialogul și mecanismele de soluționare a conflictelor ancorate la nivel local;

36.  solicită UE să își continue planul de eliminare treptată după încheierea misiunii EUPOL, care include asigurarea unei tranziții sustenabile a activităților către partenerii locali și internaționali ai EUPOL; îndeamnă toate părțile să își continue eforturile de dezvoltare a Poliției Naționale Afgane ca forță profesionistă de asigurare a siguranței și securității, de întărire a tuturor instituțiilor de aplicare a legii, cu un accent special pe independența sistemului judiciar, pe poliție și pe îmbunătățirea stării închisorilor afgane, precum și pe respectarea drepturilor deținuților;

37.  regretă eșecul campaniilor antidrog din Afganistan și eforturile insuficiente depuse pentru a viza laboratoare de droguri ale talibanilor și rețele internaționale de criminalitate organizată, care se află în centrul traficului de droguri și asigură finanțare pentru operațiunile talibane și teroriste; sprijină și susține noua strategie antidrog a Guvernului din Afganistan, susținută de UNODC; este preocupat de creșterea cultivării opiului în Afganistan(16) și solicită Guvernului Afganistanului să pună în aplicare politici specifice pentru a inversa această tendință; observă că este deosebit de important să se genereze alternative concrete și sustenabile la producția de mac opiaceu, care să fie puse la dispoziția producătorilor;

38.  subliniază că principalele surse de venit ale talibanilor sunt mineritul ilegal și producția de opiu; observă că, în prezent, se estimează că talibanii generează venituri cuprinse între 200 și 300 de milioane EUR pe an din activitățile de minerit ilegal;

39.  solicită adăugarea unui sistem adecvat de control și echilibru și creșterea transparenței pentru a asigura eficacitatea administrației publice, inclusiv a gestiunii financiare, precum și prevenirea oricărei utilizări abuzive a ajutorului extern sau pentru dezvoltare, în conformitate cu Declarația de la Paris privind eficacitatea ajutorului;

40.  salută faptul că în 2016 UE a semnat un Contract de sprijin în vederea consolidării statului (SBC) cu Afganistanul, prin care alocă 200 de milioane EUR pe o perioadă de doi ani pentru sprijinirea bugetului în vederea întăririi instituțiilor guvernamentale și a creșterii resurselor pentru prioritățile de dezvoltare, cum ar fi generarea creșterii economice, reducerea sărăciei și combaterea corupției; subliniază că resursele trebuie utilizate în mod eficace;

41.  observă că SBC se bazează pe o analiză în general pozitivă a progreselor înregistrate de Afganistan în domenii-cheie de reformă; recunoaște importanța sublinierii obiectivelor prezentate de SBC și a condițiilor pentru finanțare; subliniază, de asemenea, importanța supravegherii și a monitorizării sistematice pentru a preveni utilizarea abuzivă; subliniază că este important ca guvernul afgan să se concentreze pe dezvoltare și stabilitate; invită Comisia să informeze periodic Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a SBC și evidențiază faptul că constatările sale în acest sens ar trebui utilizate la pregătirea continuării operațiunii de sprijin bugetar pentru perioada 2018-2021;

Societatea civilă și drepturile omului

42.  salută faptul că CAPD UE - Afganistan scoate în evidență dialogul privind aspectele legate de drepturile omului, în special drepturile femeilor, copiilor și minorităților etnice și religioase, pentru a asigura accesul la resurse și a sprijini exercitarea deplină a drepturilor lor fundamentale, inclusiv prin angajarea mai multor femei în structurile guvernamentale din Afganistan, precum și în sistemele de securitate și judiciare; invită Afganistanul să depună eforturi în vederea eradicării tuturor formelor de violență și de discriminare împotriva femeilor și a fetelor; subliniază necesitatea de a depune mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a dispozițiilor CAPD menționate în titlurile I și II;

43.  insistă ca UE să păstreze o poziție fermă în ceea ce privește punerea în aplicare a drepturilor omului și subliniază că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului, îndeosebi a drepturilor femeilor și minorităților, precum și a statului de drept sunt elemente esențiale ale acordului; insistă ca UE să adopte măsuri specifice în cazul în care guvernul Afganistanului încalcă elemente esențiale ale acordului;

44.  reamintește că UE se concentrează în special pe îmbunătățirea condițiilor femeilor, copiilor, persoanelor cu handicap și ale persoanelor care trăiesc în sărăcie și că aceste grupuri au în special nevoie de asistență, inclusiv în domeniile sănătății și educației;

45.  salută poziția foarte importantă rezervată în acord egalității între femei și bărbați și politicilor aferente, precum și accentul puternic pus pe dezvoltarea societății civile; solicită UE să promoveze în continuare egalitatea dintre bărbați și femei și capacitarea femeilor prin eforturile sale în domeniul dezvoltării, ținând cont de faptul că schimbarea atitudinilor din societate față de rolul socio-economic al femeilor necesită măsuri însoțitoare de sensibilizare, de educare, precum și reforma cadrului normativ;

46.  subliniază nevoia de protejare a minorităților etnice și religioase, care sunt amenințate sau atacate; observă că grupul etnic șiit Hazara este vizat mai des decât alte grupuri și necesită, prin urmare, o atenție deosebită;

47.  solicită consolidarea și sprijinirea instituțiilor naționale și subnaționale legate de drepturile omului, a organizațiilor societății civile și a mediului universitar din Afganistan; îndeamnă omologii internaționali să încurajeze cooperarea și contactele mai strânse cu acești parteneri afgani;

48.  sprijină eforturile CPI de a asigura responsabilitatea pentru crimele de război și pentru crimele împotriva umanității care se presupune că au fost comise din mai 2003;

49.  este preocupat de numărul crescând de atacuri violente și deliberate asupra unităților medicale, a lucrătorilor din domeniul medical și de vizarea infrastructurii civile; îndeamnă toate părțile să își respecte obligațiile în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului și al dreptului internațional umanitar pentru a împiedica atacurile împotriva populației civile și infrastructurilor civile;

50.  invită guvernul afgan să introducă imediat un moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea, ca un pas către abolirea acesteia;

Dezvoltarea și comerțul

51.  recunoaște că obiectivul final al ajutorului acordat de UE Afganistanului este de a ajuta guvernul și economia țării să eradicheze sărăcia și să se dezvolte în direcția unei stări de independență și creștere economică, cu dezvoltare internă și cooperare regională prin comerț exterior și investiții publice sustenabile, pentru a diminua dependența excesivă de ajutoarele străine, contribuind la dezvoltarea socială, economică și de mediu a Afganistanului;

52.  ia act de faptul că Afganistanul este unul dintre cei mai mari beneficiari din lume de ajutor pentru dezvoltare și că instituțiile UE s-au angajat să acorde țării un ajutor în valoare de 3,6 miliarde EUR în perioada 2002-2016; regretă că proporția afganilor care trăiesc în sărăcie a crescut de la 38 % (2012) la 55 % (2017) și evidențiază faptul că, din 2014, țara înregistrează o creștere lentă, odată cu retragerea forțelor internaționale de securitate, reducerile corespunzătoare ale subvențiilor internaționale, precum și înrăutățirea situației securității;

53.  subliniază nevoia de a combate nivelul ridicat de șomaj și sărăcia pentru a acționa în vederea instaurării păcii și stabilității în țară;

54.  subliniază că sunt necesare mai multe oportunități de angajare, pe lângă agricultură și desfășurarea de activități pentru guvern, pentru a evita ca tinerii să fie recrutați de talibani sau de alte rețele de insurgenți;

55.  salută Cadrul național pentru pace și dezvoltare al Afganistanului (ANPDF) din 2016 și Cadrul pentru autonomie prin intermediul răspunderii reciproce (SMAF), adoptate de guvernul afgan; solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare, prin intermediul CAPD, prioritățile în materie de dezvoltare asumate de autoritățile afgane, în conformitate cu principiile eficacității dezvoltării;

56.  invită Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate și Comisia să evalueze periodic toate măsurile UE întreprinse în Afganistan, utilizând indicatori calitativi și cantitativi expliciți, în special în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare, buna guvernare, inclusiv sectorul justiției, respectarea drepturilor omului și securitatea; solicită, în acest context, o evaluare a impactului relativ al măsurilor UE referitoare la situația generală din țară și la nivelul de coordonare și cooperare dintre actorii UE și alte misiuni și măsuri internaționale, publicarea rezultatelor și recomandărilor și informarea Parlamentului;

57.  regretă faptul că, în ciuda afluxului semnificativ de asistență externă, impactul a fost limitat; invită Curtea de Conturi Europeană să întocmească un raport special privind eficacitatea asistenței UE pentru Afganistan în ultimul deceniu;

58.  încurajează UE și alte agenții internaționale implicate în dezvoltarea Afganistanului să conlucreze cu mass-media afgană pentru a asigura comunicarea strategică către poporul afgan privind eforturile de dezvoltare, sursele, scopurile și impactul acestora;

59.  reamintește că în prezent Afganistanul duce lipsă de experți civili; încurajează UE și statele sale membre să angajeze și să formeze în mod adecvat experți civili în domenii-cheie cruciale pentru dezvoltarea economică și combaterea drogurilor care să ofere asistență și formare funcționarilor și localnicilor afgani;

60.  subliniază necesitatea de a sprijini sistemul de învățământ al Afganistanului pentru a crește numărul de copii care urmează cursuri școlare la toate nivelurile;

61.  salută faptul că rata de școlarizare a crescut de zece ori din 2001, fetele constituind 39 % din elevi;

62.  îndeamnă să se acorde o atenție specială generației tinere și solicită utilizarea deplină a programelor precum Erasmus + și Orizont 2020 pentru a stabili legături între instituțiile de învățământ, mediul academic, sectoarele cercetării și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

63.  sprijină acțiunile UE și ale statelor membre care contribuie la Fondul fiduciar pentru reconstrucția Afganistanului, gestionat în comun de Banca Mondială și de Ministerul de Finanțe al țării și care desfășoară activități în vederea furnizării de servicii critice de bază cu un accent deosebit pe sănătate și pe educație;

64.  salută aderarea Afganistanului la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2016 și recunoaște valoarea adăugată pe care comerțul și investițiile străine directe o vor aduce viitorului Afganistanului; recunoaște rolul pozitiv pe care l-ar putea avea calitatea de membru al OMC în ce privește integrarea Afganistanului în economia mondială;

65.  observă că, în urma aderării țării la OMC în 2016, care a consolidat legăturile Afganistanului cu economia mondială, UE a acordat Afganistanului accesul pe piața UE fără taxe și fără contingente tarifare, dar că sunt necesare măsuri concrete suplimentare pentru a permite sectorului privat să beneficieze de acest regim și pentru a spori, prin urmare, dezvoltarea sa internă;

66.  subliniază că autoritățile afgane ar trebui să elaboreze un model economic sustenabil bazat pe principiul redistribuirii; solicită UE să sprijine Afganistanul în dezvoltarea sa ecologică și în tranziția energetică, întrucât dispozițiile privind energia curată și durabilă sunt esențiale pentru a accelera punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

67.  subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește capacitatea instituțiilor guvernului de a formula și de a pune în aplicare politici și strategii comerciale, de a îmbunătăți circulația transfrontalieră a bunurilor și a consolida calitatea produselor pentru a respecta standardele internaționale;

68.  solicită îmbunătățirea relațiilor de afaceri dintre întreprinderile cu sediul în UE și sectorul privat afgan; încurajează punerea în aplicare a unor condiții favorabile pentru dezvoltarea IMM-urilor;

69.  sprijină și salută orice program de dezvoltare inițiat de către UE, un stat membru sau orice membru al comunității internaționale care este destinat ajutorării proprietarilor de întreprinderi mici și întreprinzătorilor să facă față costurilor juridice, reglementărilor și altor obstacole în calea producției, care, altfel, ar descuraja întreprinderile să intre pe piață și/sau să se dezvolte în cadrul pieței;

70.  recunoaște că rezervele de minerale din Afganistan oferă o oportunitate economică pentru ca țara să genereze venituri și locuri de muncă; observă că China și-a arătat interesul pentru aceste rezerve de minerale, cu un accent deosebit pe pământurile rare;

Migrație

71.  recunoaște că migrația constituie o provocare continuă pentru Afganistan, care prezintă probleme pentru țările vecine și pentru statele membre ale UE; este preocupat de numărul fără precedent al migranților returnați în principal din Pakistan și din Iran și, într-o măsură mai mică, din Europa; recunoaște că problemele legate de persoanele strămutate în interiorul țării și de refugiați sunt rezultatul amenințării pe care o reprezintă violențele din partea grupurilor de insurgenți din Afganistan, precum și factorii economici și de mediu; subliniază că eforturile UE și ale comunității internaționale ar trebui să se concentreze asupra prevenirii cauzelor profunde ale migrației în masă; salută strategia națională afgană de gestionare a returnărilor; este preocupat, totuși, de lipsa continuității politicilor în materie de integrare din partea autorităților afgane pentru a gestiona persoanele returnate în prezent; este convins că o reintegrare adecvată a persoanelor returnate, în special a copiilor, cărora trebuie să li se garanteze accesul la învățământul primar și secundar, este esențială pentru asigurarea stabilității în țară și că persoanele care s-au întors nu au fost supuse violenței sau coerciției în timpul procedurilor de returnare;

72.  subliniază faptul că, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), 5,5 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar în Afganistan, inclusiv persoane strămutate în interiorul țării în urma conflictelor sau a secetei, și evidențiază faptul că seceta a dus la strămutarea forțată a peste 250 000 de persoane în nordul și vestul țării; ia act de faptul că Planul de răspuns umanitar este finanțat în proporție de numai 33,5 % și îndeamnă UE și statele sale membre, prin urmare, să își intensifice toate eforturile pentru a face față principalelor provocări umanitare și nevoi umane și să acorde o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, inclusiv celor aflate în zone greu accesibile;

73.  regretă faptul că, deși articolul 28 alineatul (4) din CAPD prevede că părțile ar trebui să încheie un acord de readmisie, nu s-a ajuns la un acord formal, ci la unul neoficial - Calea comună de urmat; consideră că este important ca orice acord privind readmisia să fie oficializat pentru a asigura responsabilitatea democratică; regretă lipsa de supraveghere parlamentară și control democratic asupra încheierii acordului privind Calea comună de urmat și subliniază importanța purtării unui dialog continuu cu actorii competenți pentru a găsi o soluție sustenabilă la dimensiunea regională a chestiunii refugiaților afgani;

74.  își exprimă regretul cu privire la valul de migrație din Afganistan către vest, în special a persoanelor educate și a tinerilor, din cauza lipsei de perspective din țară; subliniază asistența UE pentru îmbunătățirea vieților emigranților afgani acordată în Pakistan și Iran; solicită acestor țări să nu expulzeze aceste persoane, lucru care ar putea avea un efect profund negativ asupra stabilității și economiei Afganistanului; îndeamnă ca returnarea refugiaților la locuințele lor să fie organizată în condiții de siguranță, ordine și în mod voluntar;

75.  își manifestă aprecierea față de Comisie pentru realizarea unui proiect major în 2016 în vederea unei reintegrări mai bune a migranților returnați în Afganistan, Bangladesh și Pakistan, 72 de milioane EUR fiind alocate special pentru Afganistan în perioada 2016 - 2020;

76.  scoate în evidență faptul că asistența pentru dezvoltare oferită de UE Afganistanului nu ar trebui văzută exclusiv prin prisma migrației și a obiectivelor privind controlul frontierelor, și este de părere că ajutorul pentru dezvoltare ar trebui să abordeze în mod eficace cauzele profunde ale migrației;

Cooperarea sectorială

77.  îndeamnă Comisia să prezinte strategii cuprinzătoare pentru fiecare sector, cu scopul de a asigura dezvoltarea amplă a tuturor domeniilor de cooperare cu Afganistanul;

78.  solicită depunerea de eforturi pentru a valorifica experiența dobândită de UE în ceea ce privește întărirea capacităților și reforma administrației publice și a funcției publice; subliniază nevoia urgentă de a îmbunătăți guvernarea în domeniul fiscal; solicită sprijinirea organizațiilor societății civile, cu respectarea deplină a contextelor lor etnice, religioase, sociale sau politice diferite;

79.  subliniază că agricultura furnizează 50 % din veniturile populației afgane și un sfert din PIB-ul Afganistanului; observă că UE s-a angajat să cheltuiască 1,4 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru proiectele de dezvoltare din zonele rurale; observă, în plus, că aceste proiecte sunt extrem de importante pentru a asigura că fermierii nu trec la economia neagră;

80.  observă că 80 % din populația afgană desfășoară activități în agricultura de subzistență într-un mediu ostil agriculturii și se confruntă cu metode de irigare slab dezvoltate; sprijină amplificarea eforturilor pentru a asigura securitatea alimentară;

81.  observă cu îngrijorare că seceta actuală din Afganistan este cea mai gravă din ultimele decenii, amenințând populația, șeptelul și agricultura; este îngrijorat, în plus, de dezastrele naturale frecvente, cum ar fi inundațiile neașteptate, cutremurele, alunecările de teren și iernile extrem de friguroase;

82.  observă cu îngrijorare că pagubele aduse produselor agricole, cum ar fi grâul, pot duce la strămutare, sărăcie, foamete și, în unele cazuri, la recurgerea la piața neagră și că trei milioane de oameni sunt supuși unui risc extrem de ridicat de insecuritate alimentară și de pierdere a mijloacelor de subzistență;

83.  recunoaște că relansarea în Afganistan a lanțului valoric al prelucrării produselor alimentare ar putea mări veniturile familiilor, crește securitatea alimentară, reduce costurile alimentare și oferi mai multe oportunități de angajare;

84.  încurajează UE să își continue eforturile de îmbunătățire a asistenței medicale în Afganistan și subliniază importanța vaccinării pentru toți oamenii, și în special pentru cei care sunt deosebit de vulnerabili în fața bolilor, cum ar fi copiii;

85.  salută faptul că accesul primar la servicii de sănătate a crescut de la 9 % la peste 57 %, că speranța de viață a crescut de la 44 la 60 de ani și că aceste îmbunătățiri au fost posibile grație contribuțiilor din partea UE, a unor state membre și a comunității internaționale; recunoaște, în lumina acestor realizări, că încă mai sunt multe lucruri de realizat pentru a se continua creșterea speranței de viață și a se reduce rata mortalității femeilor care nasc, precum și a mortalității în rândul nou-născuților;

86.  condamnă cu fermitate practicile de corupție din sistemul de sănătate afgan, cum ar fi importul de produse farmaceutice ilegale, și îndeamnă UE să continue să pună presiune pe guvernul afgan pentru a face mai multe în vederea împiedicării acestor practici de corupție;

87.  reafirmă nevoia de profesioniști medicali formați în Afganistan și încurajează UE și statele sale membre să continue să trimită personal medical profesionist pentru a forma medicii locali;

88.  observă că traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți afectează ambele părți, în special societatea afgană; solicită punerea în aplicare rapidă a acordurilor existente, inclusiv schimbul de informații, pentru a elimina rețelele criminale transnaționale care beneficiază de pe urma instabilității și a unor instituții slăbite;

Punerea în aplicare a CAPD

89.  salută CAPD ca prima relație contractuală între UE și Afganistan;

90.  observă că CAPD furnizează baza pentru dezvoltarea relațiilor în diferite domenii, cum ar fi statul de drept, sănătatea, dezvoltarea rurală, educația, știința și tehnologia, combaterea corupției, a spălării de bani și a finanțării terorismului, a crimei organizate și a drogurilor, migrația, securitatea nucleară, neproliferarea ADM și schimbările climatice;

91.  salută înființarea organismelor mixte de cooperare la nivel executiv, cu accent pe organizarea de dialoguri periodice pe teme politice, inclusiv drepturile omului, în special drepturile femeilor și ale copiilor, care sunt elemente esențiale ale acestui acord, pe abordarea încercărilor și pe crearea de oportunități pentru un parteneriat mai puternic;

92.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că CAPD nu cuprinde dispoziții privind controlul parlamentar comun al punerii sale în aplicare; promovează rolul Parlamentului European, al parlamentelor statelor membre și al Parlamentului afgan în monitorizarea punerii în aplicare a CAPD;

93.  ia act de faptul că, în septembrie 2017, UE a înlocuit reprezentantul special al UE pentru țară cu un trimis special, integrat în structura SEAE;

94.  regretă că Consiliul a adoptat o decizie privind aplicarea cu titlu provizoriu în domenii care fac obiectul aprobării Parlamentului, în special capitolul privind cooperarea în materie de comerț și investiții, care se încadrează în competențele exclusive ale UE, mai degrabă decât să solicite ratificarea la începutul procesului, înainte de a trece la această etapă; consideră că această decizie contravine principiului cooperării loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) din TUE și subminează drepturile și responsabilitățile legale ale Parlamentului;

o
o   o

95.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR, trimisului special al UE în Afganistan, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Islamice Afganistan.

(1) JO L 67, 14.3.2017, p. 3.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2019)0169.
(3) JO C 65, 19.2.2016, p. 133.
(4) JO C 169 E, 15.6.2012, p. 108.
(5) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 55.
(6) JO C 378, 9.11.2017, p. 73.
(7) JO C 349, 17.10.2017, p. 41.
(8) JO C 366, 27.10.2017, p. 129.
(9) JO C 66, 21.2.2018, p. 17.
(10) JO C 298, 23.8.2018, p. 39.
(11) JO C 337, 20.9.2018, p. 48.
(12) JO C 369, 11.10.2018, p. 85.
(13) Deciziile Consiliului din 10 noiembrie 2011 (16146/11 și 16147/11).
(14) Raport de informare privind țara de origine întocmit de EASO, Situația de securitate din Afganistan - Actualizare, mai 2018, https://coi.easo.europa.eu/administration/easo/PLib/Afghanistan-security_situation_2018.pdf
(15) Inspectorul general special pentru reconstrucția Afganistanului numit de SUA (SIGAR), Raport trimestrial adresat Congresului Statelor Unite, 30 octombrie 2018, https://www.sigar.mil/pdf/quarterlyreports/2018-10-30qr.pdf
(16) https://www.unodc.org/unodc/en/frontpage/2018/May/last-years-record-opium-production-in-afghanistan-threatens-sustainable-development--latest-survey-reveals.html


Participarea Regatului Norvegiei, a Republicii Islanda, a Confederației Elvețiene și a Principatului Liechtenstein la eu-LISA ***
PDF 112kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Regatul Norvegiei, Republica Islanda, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein, pe de altă parte, privind participarea acestor state în cadrul Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (15832/2018 – C8-0035/2019 – 2018/0316(NLE))
P8_TA(2019)0171A8-0081/2019

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15832/2018),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei, Republica Islanda, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein (12367/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 74, articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b), articolul 78 alineatul (2) litera (e), articolul 79 alineatul (2) litera (c), articolul 82 alineatul (1) litera (d), articolul 85 alineatul (1), articolul 87 alineatul (2) litera (a), articolul 88 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0035/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0081/2019),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Norvegiei, Republicii Islanda, Confederației Elvețiene și Principatului Liechtenstein.


Domeniul de acțiune și mandatul reprezentanților speciali ai UE
PDF 151kWORD 55k
Recomandarea Parlamentului European din 13 martie 2019 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind domeniul de acțiune și mandatul reprezentanților speciali ai UE (2018/2116(INI))
P8_TA(2019)0172A8-0171/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 21, 33 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiune externă(1),

–  având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la responsabilitatea politică(2),

–  având în vedere rapoartele anuale ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate adresate Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună,

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 noiembrie 2002 dintre Parlamentul European și Consiliu privind accesul Parlamentului European la informații sensibile ale Consiliului din domeniul politicii de securitate și apărare;

–  având în vedere Orientările privind numirea, mandatul și finanțarea reprezentantului special al UE din 9 iulie 2007 și Nota Consiliului (7510/14) din 11 martie 2014,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiune externă(3),

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, prezentată de VP/ÎR la 28 iunie 2016, și rapoartele de punere în aplicare ulterioare,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și toate principiile acestuia, ca document de temelie pentru securitatea europeană și regională,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate adresate Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale ale UE privind drepturile omului și democrația în lume,

–  având în vedere Recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul(5),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Ucraina, în care se solicită numirea unui reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Crimeea și regiunea Donbas,

–  având în vedere recomandarea sa din 13 iunie 2012 adresată Consiliului referitoare la reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului(6),

–  având în vedere articolele 110 și 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0171/2019),

A.  întrucât UE are ambiția de a fi un actor global mai puternic - nu doar din punct de vedere economic, dar și politic - străduindu-se, prin acțiunile sale, să contribuie la menținerea păcii și securității la nivel global și a unei ordini mondiale bazate pe reguli;

B.  întrucât reprezentanții speciali ai UE (RSUE) sunt numiți de către Consiliu la propunerea VP/ÎR, având mandatul de a înregistra progrese în privința realizării unor obiective de natură tematică sau politică sau de securitate specifice din punct de vedere geografic; întrucât aceștia s-au dovedit a fi un instrument valoros și flexibil pentru diplomația UE, deoarece pot personaliza și reprezenta UE în locuri și situații cruciale, cu sprijinul tuturor statelor membre; întrucât flexibilitatea mandatelor RSUE înseamnă că ei sunt instrumente operaționale care pot fi mobilizate rapid atunci când survin preocupări legate de anumite țări sau de anumite teme;

C.  întrucât, datorită prezenței lor constante pe teren, RSUE se situează pe o poziție privilegiată pentru stabilirea unui dialog cu societatea civilă și cu actorii locali, precum și pentru realizarea de cercetări la fața locului; întrucât această experiență directă le permite să contribuie în mod constructiv la elaborarea politicilor și strategiilor;

D.  întrucât în prezent există cinci RSUE regionali (pentru Cornul Africii, Sahel, Asia Centrală, procesul de pace din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și criza din Georgia), doi RSUE specifici unei țări (Kosovo și Bosnia și Herțegovina) și un RSUE tematic responsabil cu drepturile omului;

E.  întrucât, în prezent, doar doi RSUE sunt femei;

F.  întrucât, în cazul RSUE desemnați cu mandate pentru anumite țări, mandatul lor dublu, ei fiind și șefi ai delegațiilor UE din țările în cauză, a contribuit la coerența și eficiența prezenței externe a UE; întrucât trimiterea de noi RSUE în anumite țări trebuie să fie coerentă cu strategiile UE de acțiune externă, având în vedere întărirea delegațiilor UE prin Tratatul de la Lisabona, prin care acestea au dobândit responsabilitatea coordonării tuturor acțiunilor UE pe teren, inclusiv a politicilor PESC;

G.  întrucât există alte zone și conflicte prioritare, inclusiv în vecinătatea imediată a UE, care necesită o atenție specială, mai multă implicare și vizibilitate a UE, cum ar fi agresiunea Rusiei în Ucraina și ocuparea ilegală a Crimeii;

H.  întrucât RSUE s-au dovedit utili, în special în ceea ce privește purtarea unor dialoguri politice la nivel înalt și capacitatea de a intra în contact cu parteneri de înalt nivel în medii politice foarte sensibile;

I.  întrucât RSUE sunt finanțați din bugetul PESC, astfel cum a fost adoptat de Parlament în cadrul procedurii de codecizie, și sunt răspunzători pentru execuția bugetară în fața Comisiei;

J.  întrucât VP/ÎR s-a angajat să răspundă pozitiv la solicitările Parlamentului European de a îi audia pe RSUE nou-numiți înainte de preluarea posturilor și a facilita informări periodice ale Parlamentului de către RSUE;

K.  întrucât RSUE sunt selectați dintre persoanele care au ocupat anterior funcții diplomatice sau politice de rang înalt în țara lor sau în cadrul organizațiilor internaționale; întrucât ei beneficiază de un grad substanțial de flexibilitate și libertate de acțiune în ceea ce privește modul de executare a mandatului lor, ceea ce poate contribui la atingerea obiectivelor stabilite, la punerea în aplicare a strategiilor și la crearea de valoare adăugată pentru UE;

L.  întrucât rolul-cheie al RSUE este să contribuie la unitatea, consecvența, coerența și eficacitatea acțiunii externe și reprezentării UE; întrucât ei demonstrează interesul UE pentru o țară, o regiune sau o temă anume, îi întăresc vizibilitatea și contribuie la implementarea unei strategii sau politici specifice a UE pentru țara, regiunea sau tema în legătură cu care își exercită mandatul;

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

Cu privire la mandat

Cu privire la instrumente

Cu privire la profilul personal

Cu privire la zonele cuprinse

Cu privire la interacțiune și cooperare

   (a) să prezinte o reflecție strategică privind utilizarea, rolul, mandatele și contribuția RSUE în contextul punerii în aplicare a Strategiei globale a UE;
   (b) să se asigure că RSUE sunt numiți numai în cazul în care există o valoare adăugată clară în utilizarea acestui instrument, și anume dacă sarcinile acestora nu pot fi îndeplinite în mod eficient de structurile existente din cadrul SEAE, inclusiv de către delegațiile UE, sau în cadrul Comisiei;
   (c) să se asigure, de asemenea, că RSUE sunt în primul rând utilizați pentru a intensifica eforturile UE de prevenire și soluționare a conflictelor, precum și de implementare a strategiilor UE, în special prin mediere și facilitare a dialogului, și pentru a promova obiectivele de politică ale UE în domenii tematice specifice din sfera relațiilor externe și cu respectarea dreptului internațional;
   (d) să evite creșterea necontrolată a numărului RSUE și fragmentarea mandatelor acestora, care ar crea suprapuneri cu alte instituții ale UE și ar duce la creșterea costurilor de coordonare;
   (e) să se asigure că mandatele și acțiunile RSUE în ceea ce privește securitatea regională și prevenirea, medierea și soluționarea conflictelor sunt ghidate de principiile dreptului internațional enunțate în Actul final de la Helsinki din 1975 și în alte norme esențiale ale dreptului internațional, precum și de soluționarea pașnică a diferendelor, ca element-cheie al ordinii de securitate europene, astfel cum s-a subliniat în Strategia globală a UE; și să respecte toate normele și politicile adoptate de UE în ceea ce privește regiunea sau conflictul care intră în sfera lor de responsabilitate
   (f) să ia în considerare toate mijloacele posibile de întărire a rolului RSUE ca instrument eficace al politicii externe a UE, capabil să dezvolte și să promoveze inițiativele de politică externă ale UE și să promoveze sinergia, îndeosebi prin asigurarea libertății lor de deplasare în zonele incluse în mandatul lor, inclusiv în zonele de conflict, în scopul punerii efective în aplicare a îndatoririlor lor;
   (g) să asigure o mai mare transparență și vizibilitate a activității RSUE, inclusiv prin raportări publice și vizite în țările respective, programe de lucru și priorități, precum și crearea unor pagini de internet individuale pentru a permite controlul public al acțiunilor lor;
   (h) să întărească activele care constituie valoarea adăugată a RSUE - legitimitatea întemeiată pe sprijinul VP/ÎR și al statelor membre, pe responsabilitățile naționale/regionale/tematice, pe importanța politică, pe flexibilitate și pe amplificarea prezenței și vizibilității UE în țările partenere, întărind astfel profilul UE ca actor internațional efectiv;
   (i) să permită o perioadă adecvată de mandat, care să creeze o perspectivă ce permite angajarea de personal cu calificări înalte și să permită punerea în aplicare a mandatului, precum și instaurarea unui climat de încredere cu partenerii, crearea de rețele și influențarea proceselor; să asigure reexaminarea periodică, în conformitate cu evoluțiile din țara/regiunea sau cu subiectul în cauză și, de asemenea, să permită prelungirea mandatului, după caz, în funcție de circumstanțe;
   (j) să contribuie la implementarea unei politici sau strategii a UE vizând regiunea cuprinsă în mandat, precum și la formularea sau la revizuirea strategiilor sau politicilor;
   (k) să se asigure că prevenirea și soluționarea conflictelor, medierea și facilitarea dialogului, precum și libertățile fundamentale, drepturile omului, democrația, statul de drept și egalitatea între femei și bărbați sunt considerate priorități orizontale și, prin urmare, ca pietrele de temelie ale domeniului de acțiune al mandatelor RSUE, și să se asigure informarea adecvată cu privire la acțiunile întreprinse în acest domeniu;
   (l) să solicite evaluarea și monitorizarea procedurilor care cuprind rezultatele obținute, obstacolele întâlnite, indicarea principalelor provocări, contribuții la formularea politicilor și evaluarea coordonării activităților RSUE cu alți actori din UE pentru a favoriza schimburile de bune practici în rândul RSUE, precum și evaluarea performanței și luarea în considerare a reînnoirii și reexaminării mandatelor;
   (m) să asigure coerența mandatului pentru Asia Centrală cu Strategia UE pentru Asia Centrală din 2007, reexaminată în 2015, pentru a consolida eficacitatea și vizibilitatea Uniunii în regiune;
   (n) să introducă o perioadă extinsă a existenței stării de incompatibilitate pentru RSUE, în scopul de a asigura cel mai înalt nivel posibil de standarde etice pentru cazurile de conflicte de interese;
   (o) să se asigure că Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului este implicată în redactarea mandatelor RSUE, noi și prelungite;
   (p) să mențină flexibilitatea și autonomia de care se bucură în prezent RSUE ca instrument specific al PESC cu o sursă de finanțare separată și cu o relație privilegiată cu Consiliul; să întărească, totuși, în același timp, legăturile de coordonare și de informare cu direcțiile de gestionare aferente din cadrul SEAE (regionale, tematice, PSAC și reacția la situații de criză) și cu direcțiile generale respective ale Comisiei; să asigure un proces de numire și confirmare rapid și transparent;
   (q) pentru a remedia deficiențele în menținerea memoriei instituționale și a continuității între RSUE aflați la sfârșit de mandat și cei care își încep mandatul, prin întărirea sprijinului logistic și administrativ din partea SEAE, inclusiv arhivarea, și prin detașarea, în principal, a unor consilieri în materie de politici din partea SEAE și a altor instituții ale UE, după caz, pentru a se alătura echipelor RSUE;
   (r) să numească în calitate de RSUE persoană cu vaste cunoștințe diplomatice și politice și cu un profil adecvat, asigurându-se în special că aceștia au influența politică necesară pentru a stabili legături și încredere reciprocă cu interlocutorii de nivel înalt; să profite, în acest sens, de rezerva existentă de persoane cu experiență politică și diplomatică în întreaga UE; să respecte echilibrul geografic și cel între femei și bărbați; să se asigure că decizia de numire a unei persoane anume se ia de manieră transparentă și numai după confirmarea admisibilității candidatului, în special în ceea ce privește orice potențial conflict de interese și măsura în care candidatul îndeplinește standardele în materie de comportament etic;
   (s) să se asigure că numirea RSUE poate fi confirmată doar după o evaluare favorabilă din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului;
   (t) să asigure un acces mai ușor la informații și justificări privind candidații selecționați;
   (u) să concentreze mandatele RSUE pe consolidarea securității regionale și pe prevenirea și soluționarea conflictelor, în special prin facilitarea dialogului și mediere, în care angajamentul UE poate aduce valoare adăugată; să se asigure că, în cazul unei concentrări tematice, numirea unui RSUE nu se suprapune peste rolul Comisiei și al SEAE sau nu îl subminează;
   (v) luând în considerare rolul RSUE ca instrument diplomatic specific în acțiunea externă a UE și recunoscând importanța stabilității vecinătății europene, să încurajeze RSUE să dezvolte relații din ce în ce mai strânse cu țările afectate de conflicte prelungite, cu accent pe nevoia puternică a RSUE de a contribui la soluționarea pașnică a conflictelor din vecinătatea UE;
   (w) să salute numirea unui nou RSUE pentru drepturile omului și să recunoască activitatea deținătorului precedent al funcției, care și-a îndeplinit cu succes rolul de a spori eficacitatea și vizibilitatea politicii UE în domeniul drepturilor omului; constată că responsabilitățile postului au fost extinse pentru a include promovarea respectării dreptului internațional umanitar și promovarea sprijinului pentru justiția penală internațională;
   (x) să întărească capacitatea și rolul RSUE pentru drepturile omului, ținând cont de faptul că mandatul său este mondial și, prin urmare, necesită și implică dialog politic cu țări terțe, parteneri pertinenți, mediul de afaceri, societatea civilă și organizații internaționale și regionale și acțiuni în forurile internaționale competente;
   (y) ținând seama de faptul că este important să nu se mărească semnificativ numărul RSUE pentru a nu reduce natura specială a acestora, să se elimine treptat mandatele RSUE specifici fiecărei țări și, până la repartizarea generală a responsabilităților în cadrul viitoarei Comisii și al SEAE, să se ia în considerare numirea unor RSUE regionali; să ia în considerare desemnarea unor RSUE tematici pentru coordonarea internațională a luptei împotriva schimbărilor climatice, pentru dreptul umanitar internațional și justiția internațională, precum și pentru dezarmare și neproliferare, în acest ultim caz înlocuindu-l pe actualul trimis special al UE pentru acest domeniu;
   (z) să numească un nou RSUE pentru Ucraina, axat în special pe Crimeea și Donbas, responsabil cu monitorizarea situației drepturilor omului în teritoriile ocupate, implementarea Acordurilor de la Minsk, dezamorsarea situației din Marea Azov și asigurarea drepturilor persoanelor strămutate intern, (PSI), astfel cum solicitase anterior Parlamentul în rezoluțiile sale;
   (aa) să întărească interacțiunea și coordonarea RSUE cu diferitele instituții ale UE, cu societatea civilă și cu statele membre, astfel încât să se asigure o sinergie maximă și o implicare coerentă a tuturor actorilor; să consolideze implicarea RSUE în sistemul UE de alertă timpurie în caz de conflict; să se asigure că nu există suprapuneri cu alte personalități diplomatice la nivel înalt, cum ar fi trimișii speciali ai UE; și să asigure cooperarea cu alți parteneri și trimiși care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu cei numiți de ONU, NATO și SUA;
   (ab) având în vedere că Parlamentul European este colegiuitor pentru partea civilă a bugetului PESC, care este gestionat de Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI), pentru a consolida supravegherea de către Parlament a activităților RSUE și a crește nivelul lor de responsabilitate și transparența activității lor, reamintind că acest obiectiv poate fi atins prin schimbul de informații în mod regulat cu privire la punerea în aplicare de către RSUE a mandatului lor, la activitatea și realizările acestora și la provocările cu care se confruntă, prin reuniuni și schimburi de opinii regulate și cel puțin anuale între RSUE și organele pertinente ale PE, în special Comisia pentru afaceri externe și subcomisiile sale pentru drepturile omului și pentru apărare, precum și prin transmiterea sistematică către PE a rapoartelor și strategiilor de țară trimise de RSUE Comisiei politice și de securitate (PSC) în cadrul Consiliului și al SEAE; în acest sens, insistă ca aceste documente să fie incluse în Acordul interinstituțional în domeniul PESC;
   (ac) să încurajeze interacțiunea și să faciliteze dialogul cu societatea civilă și cu cetățenii, în regiunile vizată de RSUE, ca parte a diplomației preventive și a procesului de mediere, precum și în interesul vizibilității UE; să asigure, în special, că RSUE fac dovada unui angajament proactiv față de actorii societății civile, apărătorii drepturilor omului sau dizidenții, care pot fi amenințați sau vizați de autoritățile locale;

2.  recomandă ca următorul Parlament European să solicite un angajament din partea noului VP/ÎR de a prezenta, în primele șase luni ale mandatului său, o reflecție strategică privind utilizarea RSUE, în contextul punerii în aplicare a Strategiei globale și în concordanță cu principiile și recomandările prezentate mai sus;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și reprezentanților speciali ai UE.

(1) JO L 201, 3.8.2010, p. 30.
(2) JO C 210, 3.8.2010, p. 1.
(3) JO C 351E, 2.12.2011, p. 454.
(4) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(5) JO C 334, 19.9.2018, p. 69.
(6) JO C 332E, 15.11.2013, p. 114.


Cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor ***I
PDF 131kWORD 60k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (COM(2015)0615 – C8-0387/2015 – 2015/0278(COD))
P8_TA(2019)0173A8-0188/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0615),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0387/2015),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 mai 2016(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și Comisiei pentru petiții (A8-0188/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/882.)

(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 103.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 14 septembrie 2017 (Texte adoptate, P8_TA(2017)0347).


Sistemul de informații privind vizele ***I
PDF 621kWORD 177k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) nr. 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului (COM(2018)0302 – C8-0185/2018 – 2018/0152(COD))
P8_TA(2019)0174A8-0078/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0302),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 16 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b), (d) și (e), articolul 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g), articolul 79 alineatul (2) literele (c) și (d), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0185/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0078/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a reformare a Sistemului de informații privind vizele prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și de abrogare a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului [AM 1]

P8_TC1-COD(2018)0152


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) literele (a) (b), (d) și (e), articolul 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g), articolul 79 alineatul (2) literele (c) și (d), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Sistemul de informații privind vizele (VIS) a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului(4), ca soluție tehnologică pentru schimbul de date privind vizele între statele membre. Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(5) a prevăzut obiectivul, funcționalitățile și responsabilitățile VIS, precum și condițiile și procedurile pentru schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere în scopul de a facilita examinarea cererilor de viză de scurtă ședere și deciziile aferente. Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(6) a stabilit regulile cu privire la înregistrarea elementelor biometrice de identificare în VIS. Decizia 2008/633/JAI a Consiliului(7) a stabilit condițiile în care autoritățile desemnate ale statelor membre și Europol pot obține accesul pentru consultarea VIS în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave. VIS a început să funcționeze la 11 octombrie 2011(8) și a fost introdus treptat în toate consulatele statelor membre din lume între octombrie 2011 și februarie 2016. [AM 2]

(2)  Obiectivele generale ale VIS sunt îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor, a cooperării consulare și a consultărilor care au loc între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor prin facilitarea schimbului de date între statele membre cu privire la cererile de viză și la deciziile referitoare la acestea, pentru: a simplifica procedura de solicitare a vizelor; a preveni fenomenul de „visa shopping” (introducerea de cereri multiple de viză); a facilita combaterea fraudelor de identitate; a facilita verificările efectuate la punctele de trecere a frontierelor externe și pe teritoriul statelor membre; a ajuta la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre; a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(9) și a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa siguranței interne a statelor membre.

(3)  Comunicarea Comisiei din 6 aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”(10) a subliniat necesitatea ca UE să își consolideze și să își îmbunătățească sistemele informatice, arhitectura de date și schimbul de informații în domeniul gestionării frontierelor, al asigurării respectării legii și al combaterii terorismului, precum și necesitatea de a îmbunătăți interoperabilitatea sistemelor informatice. De asemenea, comunicarea a identificat necesitatea de a remedia lacunele în materie de informații, inclusiv în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care dețin o viză de lungă ședere, având în vedere că articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen prevede dreptul la libera circulație pe teritoriul statelor care sunt parte la acord pentru o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, prin introducerea recunoașterii reciproce a permiselor de ședere și a vizelor de lungă ședere eliberate de aceste state. Comisia a realizat, prin urmare, două studii: primul studiu de fezabilitate(11) a concluzionat că instituirea unui registru ar fi fezabilă din punct de vedere tehnic și că cea mai bună opțiune tehnică ar fi aceea de a reutiliza structura VIS, iar al doilea studiu(12) a efectuat o analiză a necesității și proporționalității și a concluzionat că ar fi necesar și proporțional să se extindă domeniul de aplicare al VIS pentru a include documentele menționate mai sus. [AM 3]

(4)  La 10 iunie 2016, Consiliul a aprobat o foaie de parcurs pentru consolidarea schimbului de informații și a gestionării informațiilor(13). Pentru a aborda lacunele existente în materie de informații cu privire la documentele eliberate resortisanților țărilor terțe, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea instituirii unui registru central al permiselor de ședere și al vizelor de lungă ședere eliberate de statele membre, care să conțină informații privind aceste documente, inclusiv datele de expirare și eventuala retragere. Articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen prevede dreptul la libera circulație pe teritoriul statelor care sunt parte la acord pentru o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, prin introducerea recunoașterii reciproce a permiselor de ședere și a vizelor de lungă ședere eliberate de aceste state. [AM 4]

(5)  În Concluziile sale din 9 iunie 2017 privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE(14), Consiliul a recunoscut că ar putea fi necesare măsuri noi pentru a remedia lacunele actuale în materie de informații în scopul gestionării frontierelor și al asigurării respectării legii, în ceea ce privește trecerea frontierelor de către titularii vizelor de lungă ședere și ai permiselor de ședere. Consiliul a invitat Comisia să realizeze cu prioritate un studiu de fezabilitate privind înființarea unui registru central al UE care să conțină informații despre vizele de lungă ședere și permisele de ședere. Pe această bază, Comisia a realizat două studii: primul studiu de fezabilitate(15) a concluzionat că instituirea registrului este fezabilă din punct de vedere tehnic și că cea mai bună opțiune tehnică ar fi aceea de a reutiliza structura VIS, iar al doilea studiu(16) a efectuat o analiză a necesității și proporționalității și a concluzionat că ar fi necesar și proporțional să se extindă domeniul de aplicare al VIS pentru a include documentele menționate mai sus. [AM 5]

(6)  În Comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2017 cu privire la rezultatele Agendei europene privind migrația(17) se arată că politica comună a UE în domeniul vizelor nu este doar un element esențial pentru a facilita turismul și afacerile, ci și un instrument major pentru a evita riscurile de securitate și de migrație neregulamentară către UE. Comunicarea a recunoscut necesitatea de a adapta în continuare politica comună în domeniul vizelor la provocările actuale, luând în considerare noile soluții informatice și echilibrarea beneficiilor aduse de facilitarea obținerii de vize cu o gestionare îmbunătățită a politicilor în materie de migrație, securitate și frontiere. În comunicare se precizează că se va efectua o revizuire a cadrului juridic al VIS, cu scopul de a îmbunătăți în continuare procesul de eliberare a vizelor, inclusiv cu privire la aspectele legate de protecția datelor și accesul autorităților de asigurare a respectării legii, de a extinde utilizarea VIS pentru noi categorii și utilizări ale datelor și de a exploata pe deplin instrumentele de interoperabilitate.

(7)  Comunicarea Comisiei din 14 martie 2018 privind adaptarea politicii comune în domeniul vizelor la noi provocări(18) a reafirmat că va fi revizuit cadrul juridic al VIS, în cadrul unui proces mai larg de reflecție privind interoperabilitatea sistemelor de informații.

(8)  La momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 810/2009 s-a recunoscut faptul aspectele legate de fiabilitatea suficientă în scopul identificării și verificării amprentelor digitale ale copiilor cu vârsta sub 12 ani și, în special, de modul în care evoluează amprentele digitale odată cu vârsta, ar trebui abordate într-un stadiu ulterior, pe baza rezultatelor unui studiu efectuat sub responsabilitatea Comisiei. Un studiu(19) realizat în 2013 de Centrul Comun de Cercetare a concluzionat că recunoașterea amprentelor digitale ale copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani poate fi atinsă cu un grad satisfăcător de acuratețe în anumite condiții. Un al doilea studiu(20) a confirmat această constatare în decembrie 2017 și a oferit o perspectivă suplimentară cu privire la efectul înaintării în vârstă asupra calității amprentelor digitale. Pe această bază, Comisia a realizat în 2017 un nou studiu care a examinat necesitatea și proporționalitatea reducerii la 6 ani a vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor în cadrul procedurii de acordare a vizelor. Studiul(21) a concluzionat că reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ar contribui la o mai bună îndeplinire a obiectivelor VIS, în special în ceea ce privește combaterea fraudelor de identitate și facilitarea verificărilor la punctele de trecere a frontierelor externe, și ar putea aduce beneficii suplimentare prin consolidarea prevenirii și a luptei împotriva încălcărilor drepturilor copiilor, în special prin facilitarea procedurii de identificare/verificare a identității copiilor resortisanți ai țărilor terțe care sunt găsiți în spațiul Schengen într-o situație în care este posibil ca drepturile lor să fie sau să fi fost încălcate (de exemplu, copiii victime ale traficului de persoane, copiii dispăruți și minorii neînsoțiți care solicită azil). În același timp, copiii sunt un grup deosebit de vulnerabil și colectarea unor categorii speciale de date ale acestora, cum ar fi datele dactiloscopice, ar trebui să fie supusă unor garanții mai stricte și unei limitări a scopurilor pentru care aceste date pot fi utilizate exclusiv la situațiile în care acest lucru este în interesul superior al copilului, inclusiv prin limitarea perioadei de păstrare a datelor stocate. Al doilea studiu a identificat, de asemenea, o calitate slabă și o precizie medie a amprentelor digitale ale persoanelor cu vârsta de peste 70 de ani. Comisia și statele membre ar trebui să coopereze în ceea ce privește schimbul de bune practici și ar trebui să remedieze aceste deficiențe. [AM 6]

(9)  Interesul superior al copilului reprezintă un element fundamental pentru statele membre în ceea ce privește toate procedurile prevăzute de prezentul regulament. Bunăstarea, siguranța, securitatea și opiniile copilului trebuie să fie luate în considerare și să aibă importanța cuvenită, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia. VIS este relevant în special atunci când există riscul ca un copil să fie victima traficului de persoane.

(10)  Datele cu caracter personal furnizate de solicitantul unei vize de scurtă ședere ar trebui să fie prelucrate de VIS pentru a se evalua dacă intrarea acestuia în Uniune ar putea constitui o amenințare la adresa securității sau a sănătății publice din Uniune și, de asemenea, pentru a se evalua riscul de migrație neregulamentară a solicitantului. În ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care au obținut o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, aceste controale ar trebui să se limiteze la contribuirea la verificarea identității titularului documentului, a autenticității și a valabilității vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, precum și la verificări pentru a stabili dacă intrarea resortisantului unei țări terțe în Uniune ar putea constitui o amenințare la adresa securității sau a sănătății publice din Uniune. Aceste verificări nu ar trebui să interfereze cu nicio decizie privind vizele de lungă ședere sau permisele de ședere. [AM 7]

(11)  Evaluarea acestor riscuri nu poate fi efectuată fără prelucrarea datelor cu caracter personal legate de identitatea persoanei, documentul de călătorie și, după caz, susținătorul financiar sau, în cazul în care solicitantul este minor, identitatea persoanei responsabile. Fiecare element al datelor cu caracter personal din cereri ar trebui comparat cu datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată într-un sistem de informații [Sistemul de informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), datele Europol, baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD), sistemul de intrare/ieșire (EES), Eurodac, sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave și/sau baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol)], cu lista de supraveghere a ETIAS sau cu indicatori de risc specifici. Categoriile de date cu caracter personal care ar trebui utilizate în scopul comparării ar trebui să se limiteze la categoriile de date existente în sistemele de informații în care se efectuează căutările, în lista de supraveghere sau în indicatorii de risc specifici. [AM 8]

(12)  Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE a fost stabilită prin [Regulamentul (UE) XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], astfel încât aceste sisteme de informații ale UE și datele pe care le conțin să se completeze reciproc, îmbunătățind astfel cu scopul de a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, contribuind de a contribui la prevenirea și combaterea migrației ilegale și asigurând de a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește menținerea securității și a ordinii publice și garantarea securității pe teritoriul statelor membre. [AM 9. Această modificare se aplică întregului text]

(13)  Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE permite completarea reciprocă pentru a facilita acestor sisteme să faciliteze identificarea corectă a persoanelor, pentru a contribui la combaterea fraudelor de identitate, pentru a îmbunătăți și a armoniza cerințele de calitate a datelor prevăzute în respectivele sisteme de informații ale UE, pentru a facilita punerea în aplicare tehnică și operațională a sistemelor de informații actuale și viitoare ale UE, pentru a consolida, a armoniza și a simplifica garanțiile în materie de securitate și protecție a datelor prevăzute de respectivele sisteme de informații ale UE, pentru a simplifica accesul controlat în scopul asigurării respectării legii la EES, VIS, [ETIAS] și Eurodac și pentru a îndeplini obiectivele EES, VIS, [ETIAS], Eurodac, SIS și ale [sistemului ECRIS-TCN]. [AM 10]

(14)  Componentele de interoperabilitate acoperă EES, VIS, [ETIAS], Eurodac, SIS și [sistemul ECRIS-TCN] și datele Europol, pentru a permite consultarea acestuia din urmă simultan cu respectivele sisteme de informații ale UE. Prin urmare, este adecvat ca aceste componente să fie utilizate în scopul de a efectua verificări automatizate și atunci când se accesează VIS în scopul asigurării respectării legii. În acest scop ar trebui utilizat și portalul european de căutare (ESP), pentru un acces rapid, ușor, eficient, sistematic și controlat la sistemele de informații ale UE, la datele Europol și la bazele de date ale Interpol necesare pentru îndeplinirea sarcinilor relevante, în conformitate cu drepturile de acces, și pentru a sprijini obiectivele VIS. [AM 11]

(15)  Compararea datelor cu cele din alte baze de date ar trebui să fie automatizată. Ori de câte ori această comparare indică faptul că există o corespondență (un rezultat pozitiv - „hit”) între oricare dintre datele cu caracter personal din cerere sau o combinație a acestora și datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată în sistemele de informații menționate mai sus sau datele cu caracter personal din lista de supraveghere, în cazul în care rezultatul pozitiv nu poate fi confirmat în mod automat de VIS, cererea ar trebui să fie prelucrată manual de un operator din cadrul autorității responsabile. În funcție de tipul de date care au generat rezultatul pozitiv, acest rezultat ar trebui să fie evaluat fie de către consulate, fie de către un punct unic național de contact, acesta din urmă fiind responsabil pentru rezultatele pozitive generate în special de bazele de date sau de sistemele de asigurare a respectării legii. Evaluarea realizată de autoritatea responsabilă ar trebui să conducă la decizia de a elibera sau nu viza de scurtă ședere. [AM 12]

(16)  Respingerea unei cereri de viză de scurtă ședere nu ar trebui să se bazeze numai pe prelucrarea automată a datelor cu caracter personal din cereri.

(17)  Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize de scurtă ședere pe baza unei informații rezultate din prelucrarea datelor din VIS ar trebui să aibă dreptul la o cale de atac. Căile de atac ar trebui introduse în statul membru care a luat decizia cu privire la cerere și în conformitate cu dreptul național al respectivului stat membru. Ar trebui să se aplice garanțiile și normele existente privind căile de atac prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(18)  Pentru a analiza dosarul de cerere a unei vize de scurtă ședere ar trebui utilizați indicatori de risc specifici care corespund unor riscuri identificate anterior legate de securitate, și de migrație neregulamentară sau sănătate publică unor riscuri epidemice ridicate. Criteriile utilizate pentru definirea indicatorilor de risc specifici nu ar trebui în niciun caz să se bazeze exclusiv pe sex sau vârstă. De asemenea, nu ar trebui să se bazeze în niciun caz pe informații privind rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, opiniile politice sau de orice altă natură, religia sau convingerile filozofice, apartenența la un sindicat, apartenența la o minoritate națională, situația materială, nașterea, handicapul sau orientarea sexuală a unei persoane. [AM 13]

(19)  Apariția continuă a unor noi forme de amenințări la adresa securității riscuri legate de securitate, noi modele de migrație neregulamentară și amenințări la adresa sănătății publice a unor riscuri epidemice ridicate impune răspunsuri eficace și trebuie combătută cu mijloace moderne. Întrucât aceste mijloace implică prelucrarea unui volum important de date cu caracter personal, ar trebui introduse garanții corespunzătoare pentru ca imixtiunea în drepturile la respectarea vieții private și de familie și dreptului la protecția datelor cu caracter personal să rămână limitată la ceea ce este necesar și proporțional într-o societate democratică. [AM 14]

(20)  Ar trebui să se asigure faptul că nivelul verificărilor efectuate în cazul solicitanților de vize de scurtă ședere sau al resortisanților țărilor terțe care au obținut o viză de lungă ședere sau un permis de ședere este cel puțin similar cu nivelul aplicabil resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză. În acest scop, se instituie, de asemenea, o listă de supraveghere cu informații privind persoanele care sunt suspectate că au comis o infracțiune gravă sau un act de terorism ori cu privire la care există indicii concrete sau motive întemeiate care justifică prezumția că vor comite o infracțiune gravă sau un act de terorism. Această listă ar trebui utilizată, de asemenea pentru verificările referitoare la aceste categorii de resortisanți ai țărilor terțe.

(21)  În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport internațional ar trebui să poată verifica verifice dacă resortisanții țărilor terțe care dețin o viză de scurtă ședere, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere sunt în posesia documentelor de călătorie valabile necesare, prin efectuarea unei interogări în VIS. Această verificare ar trebui să devină posibilă prin extracția zilnică a datelor din VIS într-o bază de date separată needitabilă, care să permită extracția unui subset minim de date necesare pentru o interogare care să conducă la un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK). Dosarul de cerere propriu-zis nu ar trebui să fie accesibil operatorilor de transport. Specificațiile tehnice pentru accesarea VIS prin intermediul portalului pentru operatorii de transport ar trebui să limiteze, în măsura posibilului, impactul asupra călătoriilor pasagerilor și a operatorilor de transport. În acest scop, ar trebui luată în considerare integrarea VIS cu EES și cu ETIAS. [AM 15]

(21a)  În vederea limitării impactului obligațiilor prevăzute în prezentul regulament asupra operatorilor de transport internațional care transportă grupuri cu autocarul pe cale terestră, ar trebui puse la dispoziție soluții mobile ușor de utilizat. [AM 16]

(21b)  În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să evalueze adecvarea, compatibilitatea și coerența dispozițiilor menționate la articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune în sensul dispozițiilor VIS privind transportul pe cale terestră cu autocarul. Ar trebui să fie luată în considerare evoluția recentă a transportului pe cale terestră cu autocarul. De asemenea, ar trebui să se țină seama de necesitatea de a modifica dispozițiile referitoare la transportul pe cale terestră cu autocarul menționate la articolul 26 din Convenție sau în prezentul regulament. [AM 17]

(22)  Prezentul regulament ar trebui să stabilească autoritățile statelor membre care pot fi autorizate să aibă acces la VIS pentru introducerea, modificarea, ștergerea sau consultarea datelor privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere în scopurile specifice prevăzute în VIS pentru această categorie de documente și titularii acestora și, în măsura în care acest lucru este necesar, pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin.

(23)  Orice prelucrare a datelor din VIS privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere ar trebui să fie proporțională cu obiectivele urmărite și necesară pentru îndeplinirea sarcinilor autorităților competente. Atunci când utilizează VIS, autoritățile competente ar trebui să garanteze respectarea demnității umane și a integrității persoanelor ale căror date sunt solicitate și să nu discrimineze persoanele pe motive de sex, culoare a pielii, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, situația materială, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(23a)  Datele biometrice, care în contextul prezentului regulament includ amprentele digitale și imaginile faciale, sunt unice și, prin urmare, sunt mult mai fiabile decât datele alfanumerice pentru identificarea unei persoane. Cu toate acestea, datele biometrice reprezintă date cu caracter personal sensibile. Prezentul regulament stabilește, prin urmare, fundamentele și garanțiile pentru prelucrarea unor astfel de date pentru identificarea univocă a persoanelor în cauză. [AM 18]

(24)  Este imperios necesar ca autoritățile de asigurare a respectării legii să aibă la dispoziție informațiile cele mai actualizate pentru a-și putea îndeplini sarcinile în lupta împotriva infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave. Accesul autorităților de asigurarea a respectării legii ale statelor membre și Europol la VIS a fost instituit prin Decizia 2008/633/JAI a Consiliului. Conținutul acestei decizii ar trebui integrat în Regulamentul VIS, pentru a se asigura alinierea acestuia la cadrul actual prevăzut de tratat.

(25)  Accesarea datelor din VIS în scopul asigurării respectării legii și-a dovedit deja utilitatea pentru identificarea unor persoane care au avut o moarte violentă sau pentru sprijinirea anchetatorilor să înregistreze progrese substanțiale în cazuri legate de traficul de persoane, terorism sau traficul de droguri. Prin urmare, datele din VIS referitoare la șederile de lungă durată ar trebui să fie, de asemenea, disponibile pentru autoritățile desemnate ale statelor membre și pentru Oficiul European de Poliție („Europol”), sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament.

(26)  Europol joacă un rol-cheie în ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile statelor membre în domeniul investigării criminalității transfrontaliere prin sprijinirea prevenirii, a examinării și a investigării infracțiunilor la nivelul întregii Uniuni. Accesul actual al Europol la VIS în cadrul atribuțiilor sale ar trebui să fie codificat și raționalizat, luând, de asemenea, în considerare evoluțiile recente ale cadrului juridic, precum Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului(22).

(27)  Accesul la VIS în scopul prevenirii, detectării sau investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave reprezintă o imixtiune în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și de familie și la protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în VIS. Orice astfel de imixtiune trebuie să fie în conformitate cu legea, care trebuie formulată cu suficientă precizie pentru a permite oricărei persoane să își adapteze comportamentul și care trebuie să protejeze persoanele fizice împotriva arbitrarității și să indice cu suficientă claritate marja de discreție conferită autorităților competente și modul de exercitare a acesteia. Într-o societate democratică, orice imixtiune trebuie să fie necesară pentru a proteja un interes legitim și proporțional și trebuie să fie proporțională cu obiectivul legitim care trebuie atins.

(28)  [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] prevede posibilitatea ca o autoritate de poliție dintr-un stat membru care a fost împuternicită în acest sens prin măsuri legislative naționale să identifice o persoană pe baza datelor biometrice ale persoanei respective prelevate în cursul unui control al identității. Cu toate acestea, pot exista circumstanțe specifice în care identificarea unei persoane este necesară în interesul persoanei respective. Aceste cazuri includ situațiile în care persoana este găsită după ce a fost dată dispărută, a fost răpită sau a fost identificată ca victimă a traficului de persoane. Doar în astfel de cazuri, autoritățile de asigurare a respectării legii ar trebui să aibă un acces rapid la datele din VIS pentru ca respectiva persoană să fie identificată cu promptitudine și în mod fiabil, fără a fi nevoie să se îndeplinească toate condițiile prealabile și garanțiile suplimentare pentru accesul în scopul asigurării respectării legii. [AM 19]

(29)  Compararea datelor pe baza unei amprente digitale latente, care este urma dactiloscopică ce poate fi găsită la locul infracțiunii, este fundamentală în domeniul cooperării polițienești. Posibilitatea de a compara o amprentă digitală latentă cu datele dactiloscopice stocate în VIS și după o căutare prealabilă în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului(23), în cazurile în care există motive întemeiate să se considere că autorul sau victima ar putea fi înregistrată în VIS, ar trebui să ofere autorităților de asigurare a respectării legii ale statelor membre un instrument extrem de valoros în prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave, atunci când, de exemplu, singurele dovezi disponibile la locul infracțiunii sunt amprentele digitale latente. [AM 20]

(30)  Este necesar să se desemneze autoritățile competente ale statelor membre și punctul central de acces prin intermediul căruia se efectuează solicitările de acces la datele din VIS, precum și să se întocmească o listă a unităților operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acest acces în scopuri specifice de prevenire, detectare sau investigare a infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

(31)  Unitățile operaționale din cadrul autorităților desemnate ar trebui să transmită punctului central de acces solicitările de acces la datele stocate în sistemul central și ar trebui să motiveze respectivele solicitări. Unitățile operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acces la datele din VIS nu ar trebui să acționeze în calitate de autoritate de verificare. Punctele centrale de acces ar trebui să acționeze independent de autoritățile desemnate și ar trebui să fie responsabile de garantarea, în mod independent, a respectării stricte a condițiilor privind accesul, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În cazuri excepționale de urgență, atunci când accesul imediat este necesar pentru a răspunde unei amenințări specifice și prezente având legătură cu infracțiuni de terorism sau cu alte infracțiuni grave, punctul central de acces ar trebui să poată prelucra solicitarea imediat și efectua verificarea abia ulterior.

(32)  Pentru a proteja datele cu caracter personal și a exclude căutările sistematice în scopul asigurării respectării legii, prelucrarea datelor din VIS ar trebui să se realizeze numai în anumite cazuri și atunci când este necesară în scopul prevenirii, detectării sau investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave. Autoritățile desemnate și Europol ar trebui să solicite accesul la VIS numai atunci când au motive întemeiate să creadă că acest acces va furniza informații care să contribuie în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea unei infracțiuni de terorism sau a unei alte infracțiuni grave și după o căutare prealabilă în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului. [AM 21]

(32a)  Ca practică generală, utilizatorii finali din statele membre efectuează căutări în bazele de date naționale relevante, înainte de sau în paralel cu interogarea bazelor de date europene. [AM 22]

(33)  Datele cu caracter personal stocate în VIS referitoare la titularii unor documente vize de lungă ședere nu ar trebui păstrate mai mult decât este necesar pentru scopurile VIS. Este adecvat ca datele referitoare la resortisanții țărilor terțe să fie păstrate pentru o perioadă de cinci ani, astfel încât să poată fi luate în considerare la evaluarea cererilor de viză de scurtă ședere, pentru a permite detectarea depășirii perioadei permise de ședere la încetarea perioadei de valabilitate și pentru a efectua evaluări de securitate privind resortisanții țărilor terțe cărora le-au fost eliberate documentele respective. Datele privind utilizările anterioare ale unui document ar putea facilita eliberarea viitoarelor vize de scurtă ședere. O perioadă mai scurtă de stocare nu ar fi suficientă pentru atingerea obiectivelor menționate. În lipsa unor motive de eliminare anticipată, datele ar trebui șterse după o perioadă de cinci ani. [AM 23]

(34)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(24) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre în aplicarea prezentului regulament. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile de asigurare a respectării legii în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării sancțiunilor penale este reglementată de Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului(25).

(35)  Membrii echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, precum și ai echipelor de personal implicat în sarcini legate de returnare sunt autorizați prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului să consulte bazele de date europene atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor operaționale specificate în planul operativ privind verificările la frontieră, supravegherea frontierelor și returnare, sub autoritatea statului membru gazdă. Pentru a facilita consultarea și a permite ca echipele să aibă un acces efectiv la datele introduse în VIS, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să aibă acces la VIS. Acest acces ar trebui să facă obiectul condițiilor și limitărilor accesului aplicabile autorităților statelor membre competente pentru fiecare scop specific pentru care pot fi consultate datele din VIS. [AM 24]

(36)  Returnarea resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau reședință în statele membre, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului(26), este o componentă esențială a eforturilor ample de combatere a migrației neregulamentare și reprezintă un motiv de interes public important.

(37)  Țările terțe de returnare adeseori nu fac obiectul unor decizii privind caracterul adecvat adoptate de Comisie în temeiul articolului 45 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau în temeiul dispozițiilor naționale adoptate în vederea transpunerii articolului 36 din Directiva (UE) 2016/680. În plus, eforturile extinse ale Uniunii de cooperare cu principalele țări de origine a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul unei obligații de returnare nu au fost în măsură să asigure îndeplinirea sistematică de către aceste țări terțe a obligației stabilite de dreptul internațional de a-și readmite propriii resortisanți. Acordurile de readmisie, încheiate sau în curs de negociere de către Uniune sau de către statele membre, care oferă garanții adecvate pentru transferul de date către țările terțe, în temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau al dispozițiilor naționale adoptate în vederea transpunerii articolului 37 din Directiva (UE) 2016/680, acoperă un număr limitat de astfel de țări terțe, iar încheierea unor noi acorduri rămâne incertă. În astfel de situații, datele cu caracter personal ar putea fi prelucrate în temeiul prezentului regulament de către autoritățile țărilor terțe în scopul punerii în aplicare a politicii Uniunii în materie de returnare, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 49 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/679 sau a dispozițiilor naționale de transpunere a articolului 38 sau 39 din Directiva (UE) 2016/680. Datele cu caracter personal obținute de un stat membru în temeiul prezentului regulament nu ar trebui transferate sau puse la dispoziția niciunei țări terțe, organizații internaționale sau entități private stabilite în Uniune sau în afara acesteia. Totuși, ca o excepție de la această regulă, ar trebui să fie posibil să se transfere astfel de date cu caracter personal către o țară terță sau către o organizație internațională, în cazul în care un astfel de transfer este supus unor condiții stricte și este necesar în cazuri individuale pentru a sprijini identificarea unui resortisant al unei țări terțe în legătură cu returnarea sa. În absența unei decizii privind caracterul adecvat adoptate prin intermediul unui act de punere în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau a unor garanții adecvate la care sunt supuse transferurile în temeiul respectivului regulament, ar trebui să fie posibil ca datele din VIS să fie transferate, în mod excepțional, în scopul returnării, către o țară terță sau o organizație internațională, numai atunci când acest lucru este necesar din motive importante de interes public, astfel cum se prevede în respectivul regulament. [AM 25]

(38)  Datele cu caracter personal relevante prelucrate în VIS, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor și dacă este necesar în cazuri individuale pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) ..../... al Parlamentului European și al Consiliului(27) [Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii], ar trebui puse de statele membre la dispoziția [Agenției pentru Azil a Uniunii Europene] și a organismelor internaționale relevante, cum ar fi înaltul comisar al Națiunilor Unite pentru refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație, precum și Comitetul internațional al Crucii Roșii pentru refugiați și operațiuni de relocare, în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe sau apatrizii ale căror cazuri sunt transmise de acestea către statele membre în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii]. [AM 26]

(39)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului(28) se aplică activităților instituțiilor sau organelor Uniunii atunci când își îndeplinesc sarcinile care le revin în calitate de responsabili pentru gestionarea operațională a VIS. [AM 27]

(40)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz la 12 decembrie 2018. [AM 28]

(41)  Pentru a consolida cooperarea țărilor terțe cu privire la readmisia migranților în situație neregulamentară și a facilita returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală ale căror date ar putea fi stocate în VIS, copiile documentelor de călătorie ale solicitanților de vize de scurtă ședere ar trebui stocate în VIS. Spre deosebire de informațiile extrase din VIS, copiile documentelor de călătorie sunt o dovadă a cetățeniei care este recunoscută pe scară mai largă de către țările terțe.

(42)  Consultarea listei documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză, astfel cum a fost instituită prin Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului(29), este un element obligatoriu al procedurii de examinare a vizelor. Autoritățile responsabile în domeniul vizelor ar trebui să pună în aplicare sistematic această obligație și, prin urmare, lista respectivă ar trebui să fie inclusă în VIS pentru a permite verificarea automată a recunoașterii documentului de călătorie al solicitantului.

(43)  Fără a se aduce atingere responsabilității statelor membre pentru exactitatea datelor introduse în VIS, eu-LISA ar trebui să fie responsabilă cu îmbunătățirea calității datelor, prin introducerea, menținerea și actualizarea sistematică a unui instrument central de monitorizare a calității datelor, și cu furnizarea de rapoarte statelor membre la intervale regulate. [AM 29]

(44)  Pentru a permite o mai bună monitorizare a utilizării VIS în scopul de a analiza tendințele privind presiunea migrației și gestionarea frontierelor, eu-LISA ar trebui să fie în măsură să dezvolte un sistem în vederea elaborării de rapoarte statistice destinate statelor membre, Comisiei și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, fără a pune în pericol integritatea datelor. Prin urmare, eu-LISA ar trebui să se instituie un registru stocheze anumite date statistice în registrul statistic central în scopul elaborării rapoartelor și a statisticilor prevăzute în conformitate cu [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)]. Statisticile generate nu ar trebui să conțină date cu caracter personal. [AM 30]

(45)  Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului(30).

(46)  Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere necesitatea de asigurare a punerii în aplicare a unei politici comune în domeniul vizelor, a unui nivel ridicat de securitate a spațiului fără controale la frontierele interne, precum și a instituirii treptate a unui sistem de gestionare integrată a frontierelor externe, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(47)  Prezentul regulament instituie norme stricte de acces la VIS, precum și garanțiile necesare. De asemenea, acesta prevede dreptul persoanelor de acces, de rectificare, de eliminare și de exercitare a unei căi de atac, în special dreptul la o cale de atac judiciară, precum și supravegherea operațiunilor de prelucrare de către autorități publice independente. Regulamentul introduce garanții suplimentare pentru a răspunde necesităților specifice ale noilor categorii de date care vor fi prelucrate de VIS. Prin urmare, regulamentul respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la demnitate umană, dreptul la libertate și securitate, respectul pentru viața privată și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la azil și protecția principiului nereturnării și protecția în cazul îndepărtării, al expulzării sau al extrădării, dreptul la nediscriminare, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac eficientă.

(47a)  Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor care rezultă din Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaților, astfel cum a fost completată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967, și nici angajamentelor internaționale asumate de Uniune și statele sale membre. [AM 31]

(48)  De asemenea, ar trebui să se aplice dispoziții specifice în cazul resortisanților țărilor terțe care fac obiectul obligației de a deține viză, sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau ai unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii și nu dețin un permis de ședere menționat în Directiva 2004/38/CE. Articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că toți cetățenii Uniunii au dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Limitările și condițiile respective sunt prevăzute în Directiva 2004/38/CE.

(49)  Astfel cum a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, membrii de familie au nu numai dreptul de a intra pe teritoriul statului membru, ci și de a obține o viză de intrare în acest scop. Statele membre trebuie să acorde acestor persoane toate facilitățile pentru a obține vizele necesare, care trebuie să fie eliberate gratuit, în cel mai scurt termen posibil și pe baza unei proceduri accelerate.

(50)  Dreptul de a obține o viză nu este necondiționat, întrucât poate fi refuzat membrilor de familie care reprezintă un risc pentru ordinea publică, securitatea publică sau sănătatea publică în temeiul Directivei 2004/38/CE. În acest context, datele cu caracter personal ale membrilor de familie referitoare la identitatea și la statutul acestora pot fi verificate numai în măsura în care datele respective sunt relevante pentru a evalua dacă aceștia ar putea reprezenta o amenințare în materie de securitate. Astfel, examinarea cererilor de viză depuse de aceștia ar trebui să se facă exclusiv în raport cu preocupările legate de securitate, și nu cu cele legate de riscurile în materie de migrație.

(51)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(52)  Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului(31); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(53)  Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului(32); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(54)  În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(33), dispoziții care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului(34).

(55)  În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(35), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului(36) și cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului(37).

(56)  În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(38), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului(39) și cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului(40).

(57)  Prezentul regulament, cu excepția articolului 22r, constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care are legătură cu acesta în alt mod, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, cu excepția dispozițiilor care au devenit aplicabile Bulgariei și României în temeiul Deciziei (UE) 2017/1908 a Consiliului(41),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 se modifică după cum urmează:

(-1)  Titlul se înlocuiește cu următorul text:"

„Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de informații între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere, vizele de lungă ședere și permisele de ședere (Regulamentul VIS)”; [AM 32]

"

(1)  La articolul 1 se adaugă următoarele paragrafe:"

„De asemenea, prezentul regulament stabilește procedurile pentru schimbul de informații între statele membre cu privire la vizele de lungă ședere și permisele de ședere, inclusiv cu privire la anumite decizii referitoare la vizele de lungă ședere și permisele de ședere.

Prin stocarea datelor de identitate, a documentului de călătorie și a datelor biometrice în registrul comun de date de identitate (CIR) instituit prin articolul 17 din Regulamentul 2018/XX al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], VIS contribuie la facilitarea și sprijinirea identificării corecte a persoanelor înregistrate în VIS.”

­­­­­­­­_______

* Regulamentul 2018/XX al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] (JO L).”

"

(2)  Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 2

Scopul VIS

(1)  VIS are scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor în ceea ce privește vizele de scurtă ședere, cooperarea consulară și consultările care au loc între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor, prin facilitarea schimbului de date între statele membre cu privire la cererile de viză și la deciziile referitoare la acestea, pentru: [AM 33]

   (a) a simplifica și a accelera procedura de solicitare a vizelor; [AM 34]
   (b) a preveni eludarea criteriilor de stabilire a statului membru responsabil de examinarea cererii;
   (c) a facilita combaterea fraudei;
   (d) a facilita verificările efectuate la punctele de trecere a frontierelor externe și pe teritoriul statelor membre;
   (e) a ajuta la identificarea și returnarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență pe teritoriul statelor membre;
   (f) a ajuta la identificarea persoanelor dispărute, la care se face referire la articolul 22o; [AM 35]
   (g) a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului* și a Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului**;
   (h) a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a oricărui stat membru, mai precis prin prevenirea, detectarea și investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave în circumstanțe definite în mod adecvat și strict; [AM 36]
   (i) a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a oricăruia dintre statele membre; [AM 37]
   (j) a asigura identificarea corectă a persoanelor;
   (k) a sprijini obiectivele Sistemului de informații Schengen (SIS) referitoare la semnalările privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unui refuz al intrării, persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării, persoanele dispărute, persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară și persoanele care trebuie să facă obiectul unor controale discrete sau al unor controale specifice.

(2)  În ceea ce privește vizele de lungă ședere și permisele de ședere, VIS urmărește să faciliteze schimbul de date între statele membre cu privire la deciziile referitoare la acestea, pentru:

   (a) a asigura un nivel ridicat de securitate în toate statele membre, contribuind la realizarea unei evaluări pentru a se stabili dacă solicitantul sau posesorul unui document prezintă riscuri pentru ordinea publică sau pentru securitatea internă sau pentru sănătatea publică, înainte de sosirea acestuia la un punct de trecere a frontierelor externe; [AM 38]
   (b) a facilita verificările efectuate la punctele de trecere a frontierelor externe și a consolida eficacitatea verificărilor efectuate la frontiere și pe teritoriul statelor membre; [AM 39]
   (c) a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a oricărui stat membru, mai precis prin prevenirea, detectarea și investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave în circumstanțe definite în mod adecvat și strict; [AM 40]
   (d) a asigura identificarea corectă a persoanelor;
   (da) a ajuta la identificarea persoanelor dispărute, la care se face referire la articolul 22o; [AM 41]
   (e) a facilita aplicarea Regulamentului (UE) nr. 604/2013 și a Directivei 2013/32/UE;
   (f) a sprijini obiectivele Sistemului de informații Schengen (SIS) referitoare la semnalările privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unui refuz al intrării, persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării, persoanele dispărute, persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară și persoanele care trebuie să facă obiectul unor controale discrete sau al unor controale specifice.

* Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

** Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).”

"

(2a)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 2a

Arhitectură

1.  VIS se bazează pe o arhitectură centralizată și cuprinde:

   (a) registrul comun de date de identitate, instituit prin [articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)];
   (b) un sistem central de informații («sistemul central al VIS»);
   (c) o interfață în fiecare stat membru (denumită în continuare «interfața națională» sau «NI-VIS»), care asigură conectarea la autoritatea centrală națională relevantă din statul membru respectiv, sau o interfață uniformă națională (NUI) în fiecare stat membru, bazată pe specificații tehnice comune și identică pentru toate statele membre, care permite conectarea sistemului central al VIS la infrastructurile naționale din statele membre;
   (d) o infrastructură de comunicații între sistemul central al VIS și interfețele naționale;
   (e) un canal securizat de comunicare între sistemul central al VIS și sistemul central al EES;
   (f) o infrastructură de comunicații securizată între sistemul central al VIS și infrastructurile centrale ale portalului european de căutare instituit prin [articolul 6 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], serviciul comun de comparare a datelor biometrice instituit prin [articolul 12 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], registrul comun de date de identitate instituit prin [articolul 17 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] și detectorul de identități multiple instituit prin [articolul 25 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)];
   (g) un mecanism de consultare a cererilor și de schimb de informații între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor („VISMail”);
   (h) un portal pentru operatorii de transport;
   (i) un serviciu web securizat care permite comunicarea între sistemul central al VIS, pe de o parte, și portalul pentru operatorii de transport și sistemele internaționale, pe de altă parte;
   (j) un registru de date utilizat în scopul întocmirii de rapoarte și statistici;
   (k) un instrument care le permite solicitanților să își dea sau să își retragă consimțământul pentru încă o perioadă de păstrare a dosarului lor de cerere.

Sistemul central al VIS, interfețele uniforme naționale, serviciul web, portalul pentru operatorii de transport și infrastructura de comunicații a VIS partajează și reutilizează cât mai mult posibil din punct de vedere tehnic componentele de hardware și software ale sistemului central al EES, ale interfețelor uniforme naționale ale EES, ale portalului ETIAS pentru operatorii de transport, ale serviciului web al EES și, respectiv, ale infrastructurii de comunicații a EES.

2.  NI-VIS constă în:

   (a) o interfață națională locală (LNI) pentru fiecare stat membru, care conectează fizic statul membru la rețeaua de comunicații securizată și conține dispozitivele de criptare consacrate sistemului VIS. Interfața națională locală este situată pe teritoriul statului membru;
   (b) o interfață națională locală de rezervă, care are același conținut și aceeași funcție ca interfața națională locală.

3.  Interfața națională locală și interfața națională locală de rezervă trebuie utilizate exclusiv în scopurile definite de legislația Uniunii aplicabilă sistemului VIS.

4.  Serviciile centralizate sunt duplicate în două locații diferite, și anume, la Strasbourg, în Franța, unde este găzduit principalul sistem central al VIS, unitatea centrală (CU), și la St Johann im Pongau, în Austria, unde este găzduit sistemul central de rezervă al VIS, unitatea centrală de rezervă (BCU). Conexiunea dintre sistemul central principal al VIS și sistemul central de rezervă al VIS permite sincronizarea continuă dintre CU și BCU. Infrastructura de comunicații sprijină și contribuie la asigurarea disponibilității neîntrerupte a VIS. Aceasta include căi redundante și separate pentru conexiunile dintre sistemul central al VIS și sistemul central de rezervă al VIS și include, de asemenea, căi redundante și separate pentru conexiunile dintre fiecare interfață națională și sistemul central al VIS și sistemul central de rezervă al VIS. Infrastructura de comunicații furnizează o rețea virtuală privată și criptată, consacrată datelor din VIS și comunicării dintre statele membre și dintre statele membre și autoritatea responsabilă cu gestionarea operațională a sistemului central al VIS.”; [AM 42]

"

(3)  Articolul 3 se elimină.

(4)  Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)  se inserează următorul punct:"

(3a) „autoritate centrală” înseamnă autoritatea instituită de un stat membru în sensul Regulamentului (CE) nr. 810/2009; [AM 43]

"

(b)  se adaugă următoarele puncte:"

(12) „«date din VIS» înseamnă toate datele stocate în sistemul central al VIS și în CIR în conformitate cu articolele 9-14 și 22c-22f;

   (13) «date de identitate» înseamnă datele prevăzute la articolul 9 alineatul (4) literele (a) și (aa);
   (14) «date dactiloscopice» înseamnă datele referitoare la amprentele digitale stocate într-un dosar din VIS;
   (15) «imagine facială» înseamnă imaginea digitală a feței, având o rezoluție a imaginii și o calitate suficiente pentru a fi utilizate în compararea automatizată a datelor biometrice; [AM 44]
   (16) «date ale Europol» înseamnă datele cu caracter personal prelucrate de Europol în scopul menționat la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului*;
   (17) «permis de ședere» înseamnă toate permisele de ședere eliberate de statele membre în conformitate cu modelul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului** și toate celelalte documente menționate la articolul 2 punctul 16 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/399;
   (18) «viză de lungă ședere» înseamnă o autorizație eliberată de un stat membru conform prevederilor articolului 18 din Convenția Schengen;
   (19) «autoritate națională autorități de supraveghere» în scopul asigurării respectării legii înseamnă autoritățile de supraveghere instituite în conformitate cu menționate la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului** și autoritățile de supraveghere menționate la articolul 41 din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului***; [AM 45]
   (19a) „rezultat pozitiv” înseamnă existența unei corespondențe stabilite prin compararea relevante înregistrate într-un dosar de cerere al VIS cu datele relevante dintr-o fișă, dintr-un dosar sau dintr-o semnalare înregistrată în VIS, Sistemul de informații Schengen, EES, ETIAS, Eurodac, în datele Europol sau în baza de date a SLTD a Interpol; [AM 46]
   (20) «asigurarea respectării legii» înseamnă prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave, într-un cadru definit în mod strict; [AM 47]
   (21) «infracțiuni de terorism» înseamnă infracțiunile prevăzute de dreptul național care corespund sau sunt echivalente cu infracțiunile menționate în menționate la articolele 3-14 din Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului**** sau care sunt echivalente cu una dintre aceste infracțiuni în cazul statelor membre care nu au obligații în temeiul directivei respective; [AM 48]
   (22) «infracțiuni grave» înseamnă infracțiunile care corespund sau sunt echivalente cu infracțiunile menționate la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului*****, dacă se pedepsesc cu închisoarea sau cu o măsură privativă de libertate pentru o perioadă maximă de cel puțin trei ani în baza dreptului național.

________________

* Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

** Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).

*** Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1). [AM 49]

**** Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

***** Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).

****** Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).”

"

(5)  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 5

Categorii de date

(1)  În VIS se înregistrează numai următoarele categorii de date:

   (a) datele alfanumerice referitoare la solicitantul unei vize de scurtă ședere și la vizele solicitate, eliberate, refuzate, anulate, revocate sau prelungite, menționate la articolul 9 alineatele (1)-(4) și la articolele 10-14, datele alfanumerice privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate, retrase, refuzate, anulate, revocate sau prelungite, menționate la articolele 22c, 22d, 22e și 22f, precum și informațiile referitoare la rezultatele pozitive menționate la articolele 9a și 22b, și rezultatele verificărilor menționate la articolul 9c alineatul (6);
   (b) imaginile faciale menționate la articolul 9 alineatul (5) și la articolul 22c alineatul (2) litera (f);
   (c) datele dactiloscopice menționate la articolul 9 alineatul (6) și , la articolul 22c alineatul (2) litera (g) și la articolul 22d litera (g); [AM 50]
   (ca) scanarea paginii cu date biometrice a documentului de călătorie prevăzută la articolul 9 alineatul (7); [AM 51]
   (d) legăturile cu alte cereri menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a litera (3).”

(2)  Mesajele transmise de VIS menționate la articolul 16, la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 25 alineatul (2) nu se înregistrează în VIS, fără a se aduce atingere înregistrării operațiunilor de prelucrare a datelor în temeiul articolului 34.

(3)  CIR conține datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a)-(cc), la articolul 9 alineatele (5) și (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (a)-(cc) (a)-(c), (f) și (g) și la articolul 22d literele (a)-(cc), (f) și (g). Celelalte date din VIS se stochează în sistemul central al VIS.” [AM 52]

"

(6)  Se introduce următorul articol 5a:"

„Articolul 5a

Lista documentelor de călătorie recunoscute

(1) Lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză, instituită prin Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului*, se integrează în VIS. [AM 53 nu privește versiunea în limba română.]

(2) VIS oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a listei documentelor de călătorie recunoscute și de notificare a recunoașterii sau a nerecunoașterii documentelor de călătorie înscrise pe listă în temeiul articolului 4 din Decizia 1105/2011/UE. [AM 54 nu privește versiunea în limba română.]

(3) Normele detaliate privind administrarea funcționalității menționate la alineatul (2) se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2). [AM 55 nu privește versiunea în limba română.]

_________________

* Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză și privind un mecanism de creare a acestei liste (JO L 287, 4.11.2011, p. 9).”

"

(7)  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(-a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Fără a aduce atingere articolului 22a, accesul la VIS pentru introducerea, modificarea sau ștergerea datelor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) în conformitate cu prezentul regulament este rezervat în mod exclusiv personalului autorizat din cadrul autorităților responsabile în domeniul vizelor. Numărul de membri ai personalului autorizați în mod corespunzător este strict limitat de nevoile reale ale serviciului lor.” [AM 56]

"

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Accesul la VIS pentru consultarea datelor este rezervat în mod exclusiv personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților naționale ale statelor membre și al organismelor UE care au competențe în ceea ce privește scopurile prevăzute la articolele 15-22, la articolele 22c-22f, la articolele 22g-22j și la articolele 22g-22l, precum și scopurile prevăzute la articolele 20 și 21 din [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)].

Autoritățile care au dreptul să consulte sau să acceseze datele din VIS în scopul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave sunt desemnate în conformitate cu capitolul IIIb.

Accesul este limitat la măsura în care datele sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora în conformitate cu scopurile respective și proporțional cu obiectivele urmărite.”; [AM 57]

"

(aa)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Fiecare stat membru desemnează autoritățile competente al căror personal este autorizat în mod corespunzător să introducă, să modifice, să șteargă sau să consulte date în/din VIS. Fiecare stat membru comunică fără întârziere eu-LISA lista acestor autorități, inclusiv a celor menționate la articolul 29 alineatul (3a), precum și orice modificări aduse respectivei liste. Această listă specifică, pentru fiecare autoritate în parte, ce date este autorizată să consulte și în ce scopuri.

eu-LISA asigură publicarea anuală a listei și a listelor autorităților desemnate menționate la articolul 22k alineatul (2) și a punctelor centrale de acces menționate la articolul 22k alineatul (4) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. eu-LISA păstrează pe site-ul său web o listă actualizată permanent, care conține modificările trimise de statele membre în perioada dintre publicările anuale.”; [AM 58]

"

(b)  se adaugă următorul alineat (4):"

„(4) VIS oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a acestei liste.”

"

(c)  se adaugă următorul alineat (5):"

„(5) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 48a în ceea ce privește normele detaliate privind administrarea funcționalității de gestionare centralizată a listei menționate la alineatul (3) se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).” [AM 59]

"

(7a)  La articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul VIS de către fiecare autoritate competentă nu conduce la discriminare împotriva solicitanților, deținătorilor de viză sau solicitanților și deținătorilor de vize de lungă ședere și de permise de ședere pe motive de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Această prelucrare respectă pe deplin demnitatea și integritatea persoanelor în cauză, precum și drepturile fundamentale și se realizează în conformitate cu principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Se acordă o atenție specială copiilor, persoanelor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor care au nevoie de protecție internațională. Interesul superior al copilului este considerat primordial.” [AM 60]

"

(8)  La articolul 7 se adaugă următoarele alineate:"

„(3) Interesul superior al copilului reprezintă un element fundamental primează în raport cu orice alte considerații pentru statele membre în ceea ce privește toate procedurile prevăzute de prezentul regulament, cu respectarea deplină a Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului. Bunăstarea, siguranța și securitatea, în special atunci când există riscul ca un copil să fie victima traficului de persoane, precum și opiniile copilului sunt luate în considerare și li se acordă importanța cuvenită, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia. [AM 61]

(3a)  Statele membre pun în aplicare regulamentul cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dreptul la demnitate umană, dreptul la libertate și securitate, respectul pentru viața privată și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la azil și protecția principiului nereturnării, precum și protecția în cazul îndepărtării, al expulzării sau al extrădării, dreptul la nediscriminare, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac eficientă.” [AM 62]

"

(8a)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 7a

Date dactiloscopice ale copiilor

1.  Prin derogare de la articolul 22c alineatul (2) litera (g), în VIS nu se introduc amprente digitale ale copiilor cu vârsta mai mică de 6 ani.

2.  Prelevarea datelor biometrice ale minorilor cu vârsta de cel puțin șase ani se realizează de către funcționari special instruiți în scopul prelevării datelor biometrice ale unui minor, într-un mod care ține seama de vârsta și nevoile copiilor și adaptat acestora și cu respectarea deplină a interesului superior al copilului și a garanțiilor prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

În timpul prelevării datelor sale biometrice, minorul este însoțit de un membru adult al familiei, dacă acesta este prezent. Un minor neînsoțit este însoțit, în timpul prelevării datelor sale biometrice, de un tutore, un reprezentant sau, în cazul în care nu a fost desemnat un reprezentant, de o persoană instruită pentru a proteja interesul superior al minorului și bunăstarea sa generală. Persoana instruită menționată anterior nu este funcționarul responsabil pentru prelevarea datelor biometrice, acționează independent și nu primește ordine de la funcționarul sau de la serviciul responsabil pentru prelevarea datelor biometrice. Se interzice utilizarea oricărei forme de coerciție împotriva minorilor pentru a asigura respectarea de către aceștia a obligației de a furniza date biometrice.

3.  Prin derogare de la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, consulatele nu impun copiilor cu vârsta între 6 și 12 de ani să se prezinte personal la consulat pentru prelevarea elementelor biometrice de identificare, în cazul în care acest lucru ar genera o sarcină și costuri excesive pentru familii. În astfel de cazuri, elementele biometrice de identificare sunt prelevate la frontierele externe și se acordă, în acest context, o atenție deosebită măsurilor de combatere a traficului de copii.

4.  Prin derogare de la dispozițiile privind utilizarea datelor prevăzute în capitolele II, III, IIIa și IIIb, datele dactiloscopice ale copiilor pot fi accesate numai în următoarele scopuri:

   (a) cu scopul de a verifica identitatea copilului în cadrul procedurii de solicitare a vizelor, în conformitate cu articolul 15, și la frontierele externe, în conformitate cu articolele 18 și 22g și
   (b) în temeiul capitolului IIIb, cu scopul de a contribui la prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor copiilor, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:
   (i) accesarea acestor date este necesară în scopul prevenirii, depistării și anchetării cazurilor de trafic de copii;
   (ii) accesarea acestor date este necesară într-un caz specific;
   (iii) identificarea este în interesul superior al copilului. [AM 63]

"

(9)  Titlul capitolului II se înlocuiește cu următorul text:"

„INTRODUCEREA ȘI UTILIZAREA DATELOR PRIVIND VIZELE DE SCURTĂ ȘEDERE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE RESPONSABILE ÎN DOMENIUL VIZELOR” [AM 64 nu privește versiunea în limba română.]

"

(10)  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Atunci când cererea este admisibilă în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor creează dosarul de cerere în termen de două zile lucrătoare, introducând în VIS datele menționate la articolul 9, în măsura în care datele respective trebuie să fie furnizate de solicitant.”;

"

(b)  se introduce următorul alineat (1a):"

„(1a) La crearea dosarului de cerere, VIS lansează automat interogarea în temeiul articolului 9a și transmite rezultatele.”;

"

(c)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:"

(5) „Atunci când din motive juridice nu este solicitată furnizarea anumitor date sau când acestea nu pot fi furnizate din motive de fapt, câmpul sau câmpurile respective se marchează cu «nu este cazul». Absența amprentelor digitale se indică prin «VIS0»; în plus, sistemul permite să se facă distincție între cazuri în temeiul articolului 13 alineatul (7) literele (a)-(d) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”

"

(11)  Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  la punctul 4, literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(a) numele de familie; prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

   (aa) numele de familie la naștere (numele de familie deținute anterior); locul și țara nașterii; cetățenia la naștere;
   (b) tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării care a eliberat documentul sau documentele de călătorie;
   (c) data expirării perioadei de valabilitate a documentului sau documentelor de călătorie;
   (cc) autoritatea care a eliberat documentul de călătorie și data eliberării;”;

"

(b)  punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:"

„5. imaginea facială a solicitantului, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”; [AM 65]

"

(ba)  punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:"

„6. amprentele digitale ale solicitantului, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”; [AM 66]

"

(c)  se adaugă următorul punct 7:"

„7. o imagine scanată a paginii cu date biografice.”;

"

(d)  se adaugă următoarele două paragrafe:"

(8) Imaginea facială a resortisanților țărilor terțe menționată la primul paragraf punctul 5 trebuie să aibă o rezoluție și o calitate a imaginii suficiente pentru a putea fi utilizate în stabilirea automatizată de corespondențe biometrice. Dacă imaginea facială nu are o calitate satisfăcătoare, aceasta nu este utilizată pentru stabilirea automatizată de corespondențe. [AM 67]

Prin derogare de la al doilea primul paragraf, în cazurile excepționale în care nu pot fi respectate specificațiile în ceea ce privește calitatea și rezoluția stabilite pentru înregistrarea în VIS a imaginii faciale prelevate în timp real, imaginea facială poate fi extrasă pe cale electronică de pe cipul documentului de călătorie electronic cu citire optică (electronic Machine Readable Travel Document – eMRTD). În aceste cazuri, imaginea facială este introdusă în dosarul individual numai după verificarea electronică a corespondenței dintre imaginea facială înregistrată pe cipul eMRTD și imaginea facială prelevată în timp real a resortisantului țării terțe în cauză.” [AM 68]

"

(12)  Se introduc următoarele articole de la 9a la 9d:"

„Articolul 9a

Interogările în alte sisteme

(1)  Dosarele de cerere sunt prelucrate automat de VIS pentru a identifica rezultate pozitive. VIS examinează fiecare dosar de cerere în mod individual.

(2)  Atunci când se creează o cerere sau se eliberează o viză, VIS verifică dacă documentul de călătorie care corespunde cererii respective este recunoscut în conformitate cu Decizia nr. 1105/2011/UE, prin efectuarea unei căutări automate în lista documentelor de călătorie recunoscute menționată la articolul 5a, și transmite rezultatul. [AM 69]

(3)  În scopul verificărilor prevăzute la articolul 21 alineatul (1) și la articolul 21 alineatul (3) literele (a), și (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, VIS lansează o interogare prin utilizarea portalului european de căutare definit la articolul 6 alineatul (1) [din Regulamentul privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] pentru a compara datele relevante menționate la articolul 9 punctul 4 din prezentul regulament cu datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată în VIS, în Sistemul de informații Schengen (SIS), în sistemul de intrare/ieșire (EES), în sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), inclusiv în lista de supraveghere menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/XX în scopul instituirii unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile, în Eurodac, [în sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave], în datele Europol , în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol). punctele 4, 5 și 6 din prezentul regulament. VIS verifică:

   (a) dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat în SIS drept pierdut, furat, deținut fără drept sau anulat;
   (b) dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat în baza de date SLTD drept pierdut, furat sau anulat;
   (c) dacă solicitantul este vizat de o alertă în SIS privind refuzul intrării și șederii;
   (d) dacă solicitantul este vizat de o alertă în SIS privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării;
   (e) dacă solicitantul și documentul de călătorie corespund unei autorizații de călătorie refuzate, revocate sau anulate în sistemul central al ETIAS și titularului acesteia;
   (f) dacă solicitantul și documentul de călătorie se află pe lista de supraveghere menționată la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului*;
   (g) dacă datele privind solicitantul sunt deja înregistrate în VIS;
   (h) dacă datele furnizate în cerere privind documentul de călătorie corespund unei alte cereri de viză asociate unor date de identitate diferite;
   (i) dacă în prezent solicitantul figurează în EES ca persoană care a depășit durata de ședere autorizată sau dacă în trecut solicitantul a figurat ca persoană care a depășit durata de ședere autorizată;
   (j) dacă în EES este înregistrat faptul că solicitantului i s-a refuzat intrarea;
   (k) dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de anulare sau de revocare a unei vize de scurtă ședere înregistrate în VIS;
   (l) dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de anulare sau de revocare a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere înregistrate în VIS;
   (m) dacă datele privind identitatea solicitantului sunt înregistrate în datele Europol;
   (n) dacă solicitantul unei vize de scurtă ședere este înregistrat în Eurodac;
   (o) în cazurile în care solicitantul este minor, dacă autoritatea părintească sau tutorele legal al acestuia:
   (i) este subiectul unei alerte în SIS privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării;
   (ii) face obiectul unei alerte privind refuzul intrării și șederii introduse în SIS;
   (iii) este titularul unui document de călătorie care figurează pe lista de supraveghere menționată la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1240. [AM 70]

3a.  Atunci când se interoghează SLTD, datele folosite de utilizatorul portalului european de căutare (ESP) pentru a lansa interogarea nu sunt partajate cu titularii datelor Interpol. [AM 71]

(4)  VIS adaugă la dosarul de cerere o trimitere la fiecare rezultat pozitiv obținut în temeiul alineatului (3). În plus, VIS identifică, după caz, statul membru (statele membre) care a(u) introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul (rezultatele) pozitiv(e) sau dacă acestea au fost introduse sau furnizate de Europol și înregistrează informațiile respective în dosarul de cerere. Nu se înregistrează alte informații în afară de trimiterea la un rezultat pozitiv și de emitentul datelor. [AM 72]

(5)  În sensul articolului 2 alineatul (1) litera (k), interogările efectuate în temeiul alineatului (3) din prezentul articol compară datele relevante menționate la articolul 15 alineatul (2) cu datele existente în SIS pentru a stabili dacă solicitantul face obiectul uneia dintre următoarele semnalări:

   (a) o semnalare privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării;
   (b) o semnalare privind persoane dispărute;
   (c) o semnalare privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară;
   (d) o semnalare privind persoane și obiecte care trebuie să fie supuse unor controale discrete, unor controale specifice sau unor verificări prin interviu. [AM 73]

5a.  Orice rezultat pozitiv obținut în urma interogărilor efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3) literele (a), (b), (c), (e), (g), (h), (i), (j), (k), (l) și (n) este evaluat de către consulatul la care a fost depusă cererea de viză, dacă este necesar în urma unei verificări realizate de către autoritatea centrală în conformitate cu articolul 9c. [AM 74]

5b.  Orice rezultat pozitiv rezultat în urma interogărilor efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3) literele (d), (f), (m) și (o) este verificat, dacă este necesar, și evaluat de către punctul unic de contact din statele membre care au introdus sau au furnizat datele care au generat rezultatele pozitive, în conformitate cu articolul 9ca. [AM 75]

5c.  Orice rezultat pozitiv generat în raport cu SIS se notifică, de asemenea, în mod automat, biroului SIRENE al statului membru care a creat semnalarea care a generat rezultatul pozitiv. [AM 76]

5d.  Notificarea trimisă biroului SIRENE al statului membru sau punctului unic de contact care a introdus semnalarea cuprinde următoarele date:

   (a) numele, prenumele și, dacă este cazul, pseudonimul;
   (b) locul și data nașterii;
   (c) sexul;
   (d) cetățenia și, dacă este cazul, alte cetățenii;
   (e) statul membru al primei șederi preconizate și, dacă este disponibilă, adresa primei șederi preconizate;
   (f) adresa de domiciliu a solicitantului sau, dacă aceasta nu este disponibilă, localitatea și țara de rezidență;
   (g) o trimitere către orice rezultat pozitiv obținut, inclusiv data și ora la care a fost generat rezultatul pozitiv. [AM 77]

5e.  Dispozițiile prezentului articol nu pot împiedica, sub niciun motiv, depunerea unei cereri de azil. În cazul în care cererea de viză este depusă de o victimă a unor infracțiuni precum violența domestică sau traficul de persoane, săvârșite cu violență de susținătorul financiar, dosarul din VIS trebuie să fie separat de cel al susținătorului financiar, pentru a proteja victima în fața unor noi riscuri. [AM 78]

________________________

* Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1).

Articolul 9b

Dispoziții specifice aplicabile interogărilor în alte sisteme pentru membrii de familie ai cetățenilor UE sau ai altor resortisanți ai țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii

(1)  În ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii și cărora li se aplică Directiva 2004/38/CE sau ai unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord încheiat între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, verificările automatizate prevăzute la articolul 9a alineatul (3) se efectuează exclusiv în scopul de a verifica dacă nu există indicii concrete sau motive întemeiate, bazate pe indicii concrete, pentru a concluziona că prezența persoanei respective pe teritoriul statelor membre prezintă un risc în materie de securitate sau un risc epidemic ridicat în conformitate cu Directiva 2004/38/CE. [AM 79]

(2)  VIS nu verifică:

   (e) dacă există informații cu privire la faptul că în prezent solicitantul depășește termenul legal de ședere sau că în trecut solicitantul a depășit termenul legal de ședere, prin consultarea EES;
   (f) dacă solicitantul corespunde unei persoane ale cărei date sunt înregistrate în Eurodac.

(3)  În cazul în care prelucrarea automată a cererii menționată la articolul 9a alineatul (3) a generat un rezultat pozitiv corespunzând unei semnalări privind refuzul intrării și al șederii, astfel cum se menționează la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 (UE) 2018/1861, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor verifică motivul deciziei în urma căreia a fost introdusă în SIS semnalarea respectivă. Dacă motivul este legat de un risc de imigrație ilegală, semnalarea nu trebuie luată în considerare pentru evaluarea cererii. Autoritatea responsabilă în domeniul vizelor acționează în conformitate cu articolul 25 26 alineatul (2) din Regulamentul SIS II (UE) 2018/1861. [AM 80]

Articolul 9c

Verificarea de către autoritățile centrale și de către punctul unic național de contact [AM 81]

(1)  Orice rezultat pozitiv, astfel cum se menționează la articolul 9a alineatul (5b), obținut în urma interogărilor efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3), care nu poate fi confirmat automat de VIS, este verificat manual de către punctul unic de contact în conformitate cu articolul 9ca. Autoritatea centrală a statului membru care prelucrează cererea trebuie să fie informată în legătură cu acest lucru. [AM 82]

(2)  Orice rezultat pozitiv, astfel cum se menționează la articolul 9a alineatul (5a), obținut în urma interogărilor efectuate în temeiul articolului9a alineatul(3), care nu poate fi confirmat de automat de VIS, este verificat manual de către autoritatea centrală. Atunci când verifică manual rezultatele pozitive, autoritatea centrală are acces la dosarul de cerere și la orice dosar de cerere conexat, precum și la toate rezultatele pozitive generate în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3) (5a). [AM 83]

(3)  Autoritatea centrală verifică dacă identitatea solicitantului înregistrată în dosarul de cerere corespunde cu datele existente în VIS sau în una dintre bazele de date consultate.

(4)  În cazul în care datele cu caracter personal nu corespund și nu s-a obținut niciun alt rezultat pozitiv în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3), autoritatea centrală șterge rezultatul fals pozitiv din dosarul de cerere.

(5)  Dacă datele corespund sau dacă rămân îndoieli cu privire la identitatea solicitantului, în cazuri justificate, autoritatea centrală responsabilă în domeniul vizelor care prelucrează cererea informează autoritatea centrală a statului membru sau statelor membre identificate că au introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul pozitiv în temeiul articolului 9a alineatul (3). În cazul în care unul sau mai multe state membre au fost identificate că au introdus sau au furnizat datele care au declanșat răspunsul pozitiv, autoritatea centrală consultă autoritățile centrale ale statului sau statelor membre respective în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2). În cazul în care există îndoieli, răspunsul este în favoarea solicitantului. [AM 84]

(6)  Rezultatul verificărilor efectuate de autoritățile centrale din celelalte state membre este adăugat la dosarul de cerere.

(7)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care compararea menționată la articolul 9a alineatul (5) generează unul sau mai multe rezultate pozitive, VIS transmite o notificare automată autorității centrale a statului membru care a lansat interogarea, pentru ca aceasta să ia măsurile subsecvente adecvate. [AM 85]

(8)  În cazul în care Europol este identificat că a introdus sau a furnizat datele care au generat un rezultat pozitiv în conformitate cu articolul 9a alineatul (3), autoritatea centrală a statului membru responsabil consultă unitatea națională a Europol în vederea unor măsuri subsecvente în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794, în special cu capitolul IV. [AM 86]

Articolul 9ca

Verificarea și evaluarea efectuate de către punctul unic de contact

1.  Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională operațională 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, care asigură verificările manuale relevante și evaluarea rezultatelor pozitive în sensul prezentului regulament („punctul unic de contact”). Punctul unic de contact este reprezentat de ofițerii de legătură ai biroului SIRENE, de birourile centrale naționale Interpol, de centrul național central al Europol, de unitatea națională a ETIAS și de toate autoritățile naționale relevante de aplicare a legii. Statele membre asigură suficient personal pentru a-i permite punctului unic de contact să verifice rezultatele pozitive în legătură cu care a fost informat în temeiul prezentului regulament, luând în considerare termenele limită prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

2.  Punctul unic de contact trebuie să verifice manual rezultatele pozitive care i-au fost prezentate. Se aplică procedurile stabilite la articolul 9c alineatele (2)-(6).

3.  În cazul în care, în urma verificării menționate la alineatul (2) din prezentul articol, datele corespund și se confirmă un rezultat pozitiv, punctul unic de contact contactează, dacă este necesar, autoritățile responsabile, inclusiv Europolul, care au furnizat datele care au generat rezultatul pozitiv. În continuare, acesta evaluează rezultatul pozitiv. Punctul unic de contact furnizează un aviz motivat în vederea luării unei decizii privind cererea în temeiul articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009. Acest aviz motivat se include în dosarul cererii. [AM 87]

Articolul 9cb

Manualul

În conformitate cu articolul 48a, Comisia adoptă un act delegat pentru a stabili într-un manual datele relevante care trebuie comparate în căutările celorlalte sisteme în conformitate cu articolul 9a alineatul (3) și procedurile și normele necesare pentru efectuarea căutărilor, verificărilor și evaluărilor prevăzute la articolele 9a-9ca. Respectivul act delegat include combinația de categorii de date pentru interogarea fiecărui sistem în conformitate cu articolul 9a. [AM 88]

Articolul 9d

Responsabilitățile Europol

Europol își adaptează sistemul de informații astfel încât să fie posibilă prelucrarea automată a interogărilor menționate la articolul 9a alineatul (3) și la articolul 22b alineatul (2).”

"

(13)  la articolul 13 se adaugă următorul alineat (4):"

„(4) Când dosarul de cerere este actualizat în temeiul alineatelor (1) și (2), VIS transmite o notificare statului membru care a eliberat viza, prin care îi comunică decizia motivată de anulare sau de revocare a vizei. Notificarea este generată automat de sistemul central și transmisă prin mecanismul prevăzut la articolul 16.” [AM 89]

"

(14)  Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2) se introduce următoarea literă (ea):"

„(ea) imaginea facială;”;

"

(b)  se introduce următorul alineat (2a):"

„(2a) Imaginea facială menționată la alineatul (2) litera (ea) nu trebuie să fie singurul criteriu de căutare.”;

"

(15)  La articolul 16, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(2) Când este creat în VIS un dosar de cerere referitor la un resortisant al unei anumite țări terțe sau care aparține unei anumite categorii de astfel de resortisanți pentru care este necesară o consultare prealabilă în temeiul articolului 22 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, VIS transmite automat cererea de consultare statului membru sau statelor membre indicate.

Statul membru sau statele membre consultate transmit răspunsul către VIS, care îl transmite statului membru care a creat cererea.

Exclusiv în scopul desfășurării procedurii de consultare, se integrează în VIS lista statelor membre care solicită ca autoritățile lor centrale să fie consultate de autoritățile centrale ale altor state membre în cursul examinării cererilor de vize uniforme depuse de resortisanții anumitor țări terțe sau de anumite categorii de astfel de resortisanți, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, precum și a resortisanților țărilor terțe în cauză. [AM 90]

(3)  Procedura prevăzută la alineatul (2) se aplică, de asemenea:

   (a) transmiterii de informații în temeiul articolului 25 alineatul (4) privind eliberarea vizelor cu valabilitate teritorială limitată, al articolului 24 alineatul (2) privind modificarea datelor prezentului regulament și al articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 privind notificările ex post; [AM 91]
   (b) tuturor celorlalte mesaje referitoare la cooperarea consulară care presupun transmiterea de date cu caracter personal înregistrate în VIS sau care au legătură cu aceasta, transmiterii de solicitări către autoritatea competentă în domeniul vizelor având ca obiect punerea la dispoziție a unor copii ale documentelor de călătorie în temeiul articolului 9 punctul 7 și a altor documente în sprijinul cererii, transmiterii de copii electronice ale acestor documente, precum și cererilor în temeiul articolului 9c și al articolului 38 alineatul (3). Autoritățile competente în domeniul vizelor trebuie să răspundă la orice astfel de cerere în termen de două zile lucrătoare.” [AM 92]

"

(16)  Articolul 17 se elimină.

(17)  Titlul capitolului III se înlocuiește cu următorul text:"

„ACCESUL ALTOR AUTORITĂȚI LA DATELE PRIVIND VIZELE DE SCURTĂ ȘEDERE”

"

(18)  La articolul 18 alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Autoritățile competente să efectueze verificări la frontierele la care se utilizează EES verifică amprentele digitale ale titularului de viză prin compararea cu amprentele digitale înregistrate în VIS. În cazul titularilor de viză ale căror amprente digitale nu pot fi utilizate, căutarea menționată la alineatul (1) se efectuează folosind datele alfanumerice prevăzute la alineatul (1) în combinație cu imaginea facială.”

"

(18a)  Articolul 18a se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 18a

Recuperarea datelor din VIS pentru a crea sau a actualiza în EES o fișă de intrare/ieșire sau o fișă privind refuzul intrării aparținând unui titular de viză

Exclusiv în scopul creării sau al actualizării în EES a unei fișe de intrare/ieșire sau a unei fișe privind refuzul intrării aparținând unui titular de viză în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) și cu articolele 16 și 18 din Regulamentul (UE) 2017/2226, autorității competente să efectueze verificări la frontierele la care se operează EES i se permite accesul pentru a recupera din VIS și a importa în EES datele stocate în VIS și menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (d) și alineatul (2) literele (c)-(f) din respectivul regulament. [AM 93]

"

(19)  Se introduce următorul articol 20a:"

„Articolul 20a

Utilizarea datelor din VIS în scopul introducerii de semnalări SIS privind persoane dispărute sau persoane vulnerabile care trebuie împiedicate să călătorească și accesul ulterior la aceste date [AM 94]

(1)  Datele dactiloscopice și imaginile faciale stocate în VIS pot fi utilizate pentru introducerea unei semnalări privind persoane dispărute, copii expuși riscului de răpire sau persoane vulnerabile care trebuie să fie împiedicate să călătorească în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) … al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul (UE) privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală]. În aceste cazuri, schimbul de date dactiloscopice și de imagini faciale se efectuează prin mijloace securizate în cadrul biroului SIRENE din statul membru care deține datele. [AM 95]

(2)  Dacă se obține un rezultat pozitiv în urma unei semnalări SIS prin utilizarea datelor dactiloscopice și a imaginilor faciale stocate în VIS astfel cum se menționează la alineatul (1), autoritățile pentru protecția copilului și autoritățile judiciare naționale, inclusiv cele responsabile cu inițierea urmăririi penale în procedurile penale și cu anchetele judiciare anterioare punerii sub acuzare, precum și autoritățile lor coordonatoare, astfel cum se menționează la articolul 43 44 din Regulamentul (UE) … [COM(2016)0883 – SIS LE (cooperare polițienească)], pot cere, în îndeplinirea sarcinilor care le revin, accesul la datele înregistrate în VIS de la o autoritate care deține acest acces. Sunt aplicabile condițiile prevăzute de legislația Uniunii și legislația națională. Statele membre se asigură că datele sunt transmise în condiții de siguranță. [AM 96]

__________

* Regulamentul (UE) .. al Parlamentului European și al Consiliului (JO L .., p. …).”

"

(20)  La articolul 22, alineatul alineatele (1) și (2) se înlocuiește înlocuiesc cu următorul text:"

„1. Autoritățile competente în domeniul azilului sunt autorizate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 343/2003, să efectueze căutări cu ajutorul datelor privind amprentele digitale ale solicitantului de azil, numai în scopul examinării cererilor de azil. În cazul în care amprentele digitale ale persoanei respective nu pot fi utilizate sau în cazul în care căutarea cu ajutorul datelor privind amprentele digitale rămâne fără niciun rezultat, aceasta se efectuează cu ajutorul datelor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) litera (a) și/sau literele (b)-(cc); această căutare poate fi efectuată și cu ajutorul datelor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) litera (aa). [AM 97]

(2)  În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la solicitantul de protecție internațională, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), următoarele date din dosarul solicitantului și din orice dosar de cerere conexat al solicitantului în temeiul articolului 8 alineatul (3):

   (a) numărul cererii;
   (b) datele din formularul sau formularele de cerere, menționate la articolul 9 punctele 4, 5 și 7;
   (c) fotografii imagini faciale; [AM 98]
   (d) datele introduse în legătură cu orice viză eliberată, anulată, revocată sau a cărei durată de valabilitate este prelungită, prevăzute la articolele 10, 13 și 14;
   (e) datele menționate la articolul 9 punctele punctul 4 și 5, din dosarele de cerere conexate în temeiul articolului 8 alineatul (4).” [AM 99]

"

(21)  Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 23

Perioada de păstrare a datelor stocate

(1)  Perioada de păstrare a dosarelor de cerere în VIS este de cel mult cinci ani, fără a se aduce atingere ștergerii datelor menționată la articolele 24 și 25, precum și ținerii evidenței menționată la articolul 34. [AM 100]

Perioada respectivă începe:

   (a) la data expirării vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, în cazul eliberării unei vize, a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere;
   (b) la noua dată de expirare a vizei sau a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, în cazul prelungirii unei vize sau a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere; [AM 101]
   (c) la data creării dosarului de cerere în VIS, în cazul retragerii, al închiderii sau al suspendării cererii;
   (d) la data deciziei autorității responsabile, în cazul refuzării, al anulării, al reducerii duratei de valabilitate, al retragerii sau al revocării unei vize, a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere, după caz.

(2)  La expirarea perioadei prevăzute la alineatul (1), VIS șterge automat dosarul și conexiunea sau conexiunile stabilite cu acest dosar, menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a alineatele alineatul (3) și (5).” [AM 102]

2a.  Prin derogare de la alineatul (1):

   (a) dosarele de cerere referitoare la un permis de ședere se șterg după o perioadă maximă de 10 ani;
   (b) dosarele de cerere referitoare la copiii cu vârsta mai mică de 12 ani se șterg la ieșirea copilului din spațiul Schengen. [AM 103]

2b.  Prin derogare de la alineatul (1), în scopul facilitării unei noi cereri, dosarul de cerere menționat poate fi stocat pentru o perioadă suplimentară de maximum trei ani de la încheierea perioadei de valabilitate a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere și numai în cazul în care, în urma unei cereri de aprobare, solicitantul își exprimă în mod liber și explicit consimțământul prin intermediul unei declarații semnate. Cererea de exprimare a consimțământului este prezentată într-o formă care o diferențiază în mod clar de alte aspecte, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă și utilizând un limbaj clar și simplu, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679, solicitantul poate, în orice moment, să își retragă consimțământul. În cazul în care solicitantul își retrage consimțământul, dosarul de cerere se șterge automat din VIS.

eu-LISA elaborează un instrument care să le permită solicitanților să își dea și să își retragă consimțământul.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 48a pentru a defini mai în detaliu instrumentul care va fi utilizat de către solicitanți pentru a-și da și pentru a-și retrage consimțământul. [AM 104]

"

(22)  La articolul 24, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(2) În cazul în care un stat membru deține dovezi care sugerează că datele prelucrate în VIS sunt eronate sau că prelucrarea lor în VIS contravine dispozițiilor prezentului regulament, acesta informează imediat statul membru responsabil. Mesajul respectiv se transmite în conformitate cu procedura de la articolul 16 alineatul (3).

Dacă datele eronate fac trimitere la conexiuni stabilite în temeiul articolului 8 alineatul (3) sau (4) și al articolului 22a alineatul (3), statul membru responsabil face verificările necesare și furnizează un răspuns în termen de 48 ore și, după caz, rectifică respectiva conexiune. În cazul în care nu se furnizează niciun răspuns în termenul stabilit, statul membru solicitant rectifică respectiva conexiune și informează statul membru responsabil prin intermediul VISMail cu privire la rectificarea efectuată.

(3)  Statul membru responsabil verifică, cât mai rapid posibil, datele respective și, dacă este nevoie, le corectează sau le șterge imediat.” [AM 105]

"

(23)  Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) În cazul în care, înainte de expirarea perioadei menționate la articolul 23 alineatul (1), un solicitant a dobândit cetățenia unui stat membru, dosarele de cerere, dosarele și conexiunile menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a alineatul (3) cu privire la acesta sunt șterse din VIS fără întârziere de către statul membru care a creat dosarul (dosarele) de cerere și conexiunea în cauză.”; [AM 106 nu privește versiunea în limba română.]

"

(b)  la alineatul (2), cuvintele „infrastructura VIS” se înlocuiesc cu „VISMail”.

(23a)  Articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:"

„1. eu-LISA este responsabilă de gestionarea operativă a VIS și a componentelor sale, astfel cum prevede articolul 2a. Aceasta garantează, în colaborare cu statele membre, că se utilizează, în permanență, cea mai performantă tehnologie existentă, supusă unei analize costuri-beneficii, pentru componentele respective. [AM 107]

2.  Gestionarea operațională a VIS cuprinde toate sarcinile necesare pentru a menține VIS în stare de funcționare 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în conformitate cu prezentul regulament, în special lucrările de întreținere și perfecționările tehnice necesare pentru a asigura funcționarea VIS la un nivel satisfăcător de calitate operațională, mai ales în ceea ce privește timpul de răspuns pentru efectuarea căutărilor în sistemul central al VIS de către oficiile consulare și autoritățile de frontieră. Acești timpi de răspuns trebuie să fie cât mai reduși posibil.” [AM 108]

"

(b)  alineatele (3)-(8) se elimină; [AM 109]

(24)  La articolul 26, se introduce următorul alineat (8a):"

„(8a) Eu-LISA este autorizată să utilizeze date cu caracter personal reale anonimizate din sistemul de producție al VIS în scopul testării în următoarele circumstanțe:

   (a) pentru diagnostic și reparații atunci când se constată defecțiuni ale sistemului central;
   (b) pentru testarea noilor tehnologii și tehnici relevante în vederea îmbunătățirii performanței sistemului central sau a transmiterii de date către acesta.

În astfel de cazuri, măsurile de securitate, controlul accesului și înregistrarea activităților în mediul de testare sunt identice cu cele utilizate pentru sistemul de producție al VIS. Datele cu caracter personal reale utilizate în scopuri de testare se anonimizează astfel încât persoana vizată să nu mai fie identificabilă.” [AM 110]

"

(c)  se adaugă următoarele alineate:"

„9a. În cazul în care eu-LISA cooperează cu contractanți externi pentru îndeplinirea oricărei sarcini în legătură cu VIS, agenția monitorizează îndeaproape activitățile contractorului pentru a asigura respectarea prezentului regulament, în special în ceea ce privește securitatea, confidențialitatea și protecția datelor.

9b.  Gestionarea operațională a sistemului central al VIS nu se încredințează societăților private și nici organizațiilor private.”; [AM 111]

"

(25)  Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 27

Localizarea geografică a Sistemului central de informații privind vizele

VIS central principal, care asigură executarea funcțiilor de supraveghere și gestionare tehnică, este situat la Strasbourg (Franța), iar un VIS central de rezervă, capabil să asigure toate funcționalitățile VIS central principal, este situat la Sankt Johann im Pongau (Austria).

Ambele unități pot fi utilizate simultan Eu-LISA pune în aplicare soluții tehnice pentru a asigura disponibilitatea neîntreruptă a VIS fie prin funcționarea activă simultană a sistemului central al VIS și a sistemului central de rezervă al VIS, cu condiția ca a doua unitate sistemul central de rezervă al VIS să își păstreze capacitatea de a asigura funcționarea acestuia VIS în cazul unei defecțiuni a sistemului central al VIS, fie prin duplicarea sistemului sau a componentelor acestuia.” [AM 112]

"

(26)  Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:"

„Responsabilitatea pentru utilizarea și calitatea datelor”;

"

(b)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) datele transmise VIS sunt exacte, actualizate și au un nivel adecvat de calitate și exhaustivitate.”;

"

(ii)  se adaugă următorul paragraf:"

În acest scop, statele membre se asigură că personalul consular și personalul oricărui prestator extern de servicii cu care cooperează, în sensul articolului 43 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, beneficiază periodic de o formare privind calitatea datelor. [AM 113]

"

(c)  la alineatul (2) litera (a), cuvântul „VIS” se înlocuiește cu „VIS sau CIR” în cele două cazuri în care apare;

(d)  se introduc următoarele alineate:"

„(2a) Autoritatea de administrare, eu-Lisa, împreună cu Comisia, elaborează și menține, menține și actualizează în mod sistematic mecanisme automate de control al calității datelor și proceduri de verificare a calității datelor în VIS și furnizează rapoarte periodice statelor membre. Autoritatea de administrare eu-Lisa asigură faptul că se mențin niveluri adecvate ale personalului instruit în mod corespunzător cu scopul de a pune în aplicare inovațiile și actualizările tehnice necesare pentru funcționarea mecanismelor de control al calității datelor. eu-LISA prezintă periodic statelor membre și Comisiei un raport cu privire la controalele de calitate a datelor. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport periodic cu privire la problemele legate de calitatea datelor cu care se confruntă și la modalitatea în care sunt soluționate. [AM 114]

Acest mecanism, precum și procedurile și interpretarea respectării cerințelor privind calitatea datelor se stabilesc prin intermediul unor măsuri de punere în aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 49 alineatul (2).

2b.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care arată dacă tehnologia necesară pentru a identifica persoanele pe baza imaginilor faciale este viabilă, disponibilă, gata pentru a fi utilizată și fiabilă.” [AM 115]

"

(da)  se adaugă următorul alineat:"

„3a. În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în VIS, fiecare stat membru desemnează autoritatea care trebuie considerată operator, în conformitate cu articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679, și care are principala responsabilitate pentru prelucrarea datelor de către statul membru respectiv. Fiecare stat membru informează Comisia în legătură cu această desemnare.”; [AM 116]

"

(27)  Se introduce următorul articol 29a:"

„Articolul 29a

Norme specifice privind introducerea datelor

1.  Introducerea în VIS a datelor menționate la articolele 9, 22c și 22d face obiectul următoarelor condiții prealabile:

   (a) datele menționate la articolele 9, 22c și 22d și la articolul 6 alineatul (4) pot fi trimise introduse în VIS numai după efectuarea unei verificări a calității de către autoritățile naționale responsabile; [AM 117]
   (b) datele menționate la articolele 9, 22c și 22d și la articolul 6 alineatul (4) pot fi prelucrate de VIS numai după efectuarea unei verificări a calității de către VIS în temeiul alineatului (2).

2.  VIS efectuează verificări ale calității după cum urmează:

   (a) la crearea în VIS a dosarelor de cerere sau a dosarelor referitoare la resortisanți ai țărilor terțe se efectuează verificări ale calității cu privire la datele menționate la articolele 9, 22c și 22d; în cazul în care aceste verificări stabilesc că nu sunt îndeplinite criteriile de calitate stabilite, VIS notifică automat autoritatea sau autoritățile responsabile;
   (b) procedurile automate prevăzute la articolul 9a alineatul (3) și la articolului 22b alineatul (2) pot fi declanșate de VIS doar în urma unei verificări a calității efectuată de acesta în temeiul prezentului articol; în cazul în care aceste verificări stabilesc că nu sunt îndeplinite criteriile de calitate stabilite, VIS notifică automat autoritatea sau autoritățile responsabile; [AM 118 nu privește versiunea în limba română.]
   (c) la crearea în VIS a dosarelor de cerere privind resortisanți ai țărilor terțe se efectuează verificări ale calității în ceea ce privește imaginile faciale și datele dactiloscopice, pentru a se asigura îndeplinirea standardelor minime de calitate a datelor care permit stabilirea de corespondențe biometrice; [AM 119 nu privește versiunea în limba romană.]
   (d) la stocarea în VIS a informațiilor privind autoritățile naționale desemnate se efectuează verificări ale calității datelor în temeiul articolului 6 alineatul (4).

3.  Se stabilesc standarde de calitate privind stocarea datelor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol. Specificațiile acestor standarde se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”[AM 120 nu privește versiunea în limba romană.]

"

(28)  La articolul 31, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: "

„(1) Fără a se aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (b), (c), (k) și (m) și la articolul 9 alineatele (6) și (7) pot fi transferate sau puse la dispoziția unei țări terțe sau a unei organizații internaționale enumerate în anexă, numai dacă acest lucru este necesar în cazuri individuale pentru a dovedi identitatea resortisanților țărilor terțe și numai în scopul returnării în conformitate cu Directiva 2008/115/CE sau al relocării în conformitate cu Regulamentul... [Regulamentul privind cadrul de relocare], cu condiția ca statul membru care a introdus datele în VIS să-și fi dat acordul.” [AM 121]

"

(28a)  Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:"

„2. Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, datele prevăzute la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (aa), (b), (c), (cc), (k) și (m), alineatele (6) și (7) pot fi transferate unei țări terțe sau unei organizații internaționale menționate în anexa la prezentul regulament, dacă sunt necesare, în cazuri individuale, de către autoritățile de frontieră sau autoritățile responsabile în domeniul imigrației, pentru a dovedi identitatea resortisanților din țări terțe, în scopul unic al repatrierii, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

   (a) Comisia a adoptat, în conformitate cu articolul 45 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679, o decizie în care constată că țara terță respectivă asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal;
   (b) au fost prezentate garanții adecvate, astfel cum se prevede la articolul 46 din Regulamentul (UE) 2016/679, de exemplu prin intermediul unui acord de readmisie care este în vigoare între Uniune sau un stat membru și țara terță în cauză; sau
   (c) se aplică articolul 49 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/679. [AM 122]

3.  Datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (b) (c), (k) și (m), alineatele (6) și (7) pot fi transferate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

   (a) transferul datelor este realizat în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului Uniunii, în special dispozițiile privind protecția datelor, inclusiv capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679, și cu acordurile de readmisie, precum și cu dreptul intern al statului membru care transferă datele;
   (b) statul membru care a introdus datele în VIS și-a dat acordul;
   (c) țara terță sau organizația internațională a fost de acord să prelucreze datele exclusiv în scopurile pentru care acestea au fost furnizate; și
   (d) a fost emisă o decizie de returnare adoptată în temeiul Directivei 2008/115/CE cu privire la resortisantul țării terțe în cauză, cu condiția ca aplicarea unei astfel de decizii de returnare să nu fie suspendată și să nu fi fost introdusă nicio cale de atac care poate conduce la suspendarea aplicării acesteia.”; [AM 123]

"

(b)  se adaugă următoarele alineate:"

„3a. Transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale în temeiul alineatului (2) nu aduc atingere drepturilor solicitanților și ale beneficiarilor de protecție internațională, în special în ceea ce privește principiul nereturnării.”;

3b.  Datele cu caracter personal obținute din VIS de un stat membru sau de Europol în scopul asigurării respectării legii nu se transferă și nici nu se pun la dispoziția unei țări terțe, unei organizații internaționale ori a unei entități private constituite pe teritoriul sau în afara Uniunii. Interdicția se aplică și atunci când aceste date sunt prelucrate ulterior la nivel național sau între statele membre în temeiul Directivei (UE) 2016/680.”; [AM 124]

"

(28b)  La articolul 32, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)  se introduce următoarea literă:"

”(ea) a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de comunicare a datelor;”; [AM 125]

"

(b)  se introduc următoarele litere:"

„(ja) a asigura că, în cazul unei întreruperi, sistemele instalate pot fi readuse la funcționarea normală;

   (jb) a asigura fiabilitatea, garantând că orice erori de funcționare a VIS sunt semnalate în mod adecvat și că sunt luate măsurile tehnice necesare pentru a garanta că datele cu caracter personal pot fi recuperate în cazul coruperii acestora din cauza unei funcționări defectuoase a VIS;”; [AM 126]

"

(28c)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 32a

Incidente de securitate

1.  Orice eveniment care are sau poate avea un impact asupra securității VIS sau care poate cauza daune sau pierderi ale datelor din VIS este considerat a fi un incident de securitate, în special în cazul în care este posibil să se fi accesat datele în mod neautorizat sau în cazul în care au fost afectate sau este posibil să fi fost afectate disponibilitatea, integritatea și confidențialitatea datelor.

2.  Incidentele de securitate se gestionează astfel încât să se asigure un răspuns rapid, eficace și corespunzător.

3.  Fără a aduce atingere notificării și comunicării unei încălcări a securității datelor cu caracter personal în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu articolul 30 din Directiva (UE) 2016/680, statele membre, Europolul și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă notifică fără întârziere Comisiei, eu-LISA, autorității de supraveghere competente și Autorității Europene pentru Protecția Datelor orice incident de securitate. eu-LISA notifică fără întârziere Comisiei și Autorității Europene pentru Protecția Datelor orice incident de securitate care afectează sistemul central al VIS.

4.  Informațiile privind un incident de securitate care are sau poate să aibă un impact asupra funcționării VIS într-un stat membru sau, în cadrul eu-LISA, asupra disponibilității, a integrității și a confidențialității datelor introduse sau trimise de alte state membre se transmit tuturor statelor membre fără întârziere și se raportează în conformitate cu planul de gestionare a incidentelor furnizat de eu-LISA.

5.  Statele membre și eu-LISA colaborează în cazul unui incident de securitate.

6.  Comisia raportează imediat incidentele grave Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele respective se clasifică drept document EU RESTRICTED/RESTREINT UE, în conformitate cu normele de securitate aplicabile.

7.  În cazul în care un incident de securitate este cauzat de utilizarea abuzivă a datelor, statele membre, Europolul și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se asigură că sunt impuse sancțiuni, în conformitate cu articolul 36.”; [AM 127]

"

(28d)  Articolul 33 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 33

Răspunderea

1.  Fără a aduce atingere dreptului la despăgubiri și răspunderii din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de către operator în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, Directiva (UE) 2016/680 și Regulamentul (UE) 2018/1726:

   (a) orice persoană sau stat membru care a suferit prejudicii ca urmare a unei operațiuni ilegale de prelucrare a datelor cu caracter personal sau a oricărei alte acțiuni incompatibile cu dispozițiile prezentului regulament realizate de către un stat membru are dreptul să obțină despăgubiri de la statul membru respectiv;
   (b) orice persoană sau stat membru care a suferit prejudicii materiale sau morale ca urmare a oricărei acțiuni realizate de către Europol, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sau eu-LISA care este incompatibilă cu dispozițiile prezentului regulament are dreptul de a primi despăgubiri din partea agenției respective.

Respectivul stat membru, Europol, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sau eu-LISA pot fi exonerate de răspunderea care le revine în temeiul primului paragraf, integral sau parțial, dacă acestea dovedesc că fapta care a cauzat prejudiciul nu le este imputabilă.

2.  În cazul în care orice nerespectare, de către un stat membru, a obligațiilor care îi revin în virtutea prezentului regulament produce prejudicii sistemului central al VIS, statul membru respectiv este considerat răspunzător pentru prejudiciile aduse, cu excepția cazului și în măsura în care eu-LISA sau alt stat membru care participă la sistemul central al VIS nu a luat măsuri rezonabile pentru a preveni producerea prejudiciilor sau pentru a diminua întinderea lor.

3.  Acțiunile în despăgubire intentate împotriva unui stat membru pentru prejudiciile menționate la alineatele (1) și (2) sunt guvernate de dreptul național al statului membru respectiv. Acțiunile în despăgubire intentate împotriva operatorului, a Europol, a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sau a eu-LISA pentru prejudiciile menționate la alineatele (1) și (2) fac obiectul condițiilor prevăzute în tratate.”; [AM 128]

"

(29)  Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 34

Păstrarea evidențelor

(1)  Fiecare stat membru, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și autoritatea de administrare eu-LISA păstrează evidențe ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în VIS. Aceste evidențe indică scopul accesării menționate la articolul 6 alineatul (1), la articolul 20a alineatul (1), la articolul 22k alineatul (1) și la articolele 15-22 și 22g-22j, data și ora, tipul datelor transmise astfel cum se menționează la articolele 9-14 și 22c-22f, tipul de date utilizate pentru interogare astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (2), la articolul 18, la articolul 19 alineatul (1), la articolul 20 alineatul (1), la articolul 21 alineatul (1), la articolul 22 alineatul (1) și la articolele 22g, 22h, 22i, 22j, 45a și 45d, precum și denumirea autorității care a introdus sau a extras datele. În plus, fiecare stat membru păstrează evidențe privind personalul autorizat în mod corespunzător să introducă sau să extragă date. [AM 129]

(2)  Pentru operațiunile menționate la articolul 45b, se păstrează evidențe ale fiecărei operațiuni de prelucrare a datelor efectuată în cadrul VIS și EES în conformitate cu prezentul articol articolul respectiv și cu articolul 4146 din Regulamentul (UE) 2017/2226 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES).În vederea operațiunilor menționate la articolul 17a, se ține evidența tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în cadrul VIS și EES în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 46 din Regulamentul (UE) 2017/2226. [AM 130]

(3)  Aceste evidențe pot fi utilizate numai pentru monitorizarea admisibilității prelucrării datelor din punctul de vedere al protecției acestora, precum și pentru garantarea securității datelor. Evidențele trebuie protejate, prin măsuri adecvate, împotriva oricărui acces neautorizat și șterse după o perioadă de un an de la expirarea perioadei de păstrare prevăzută la articolul 23 alineatul (1), în cazul în care nu sunt necesare pentru proceduri de monitorizare deja inițiate.”

"

(29a)  Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 35

Autocontrolul

Statele membre garantează că fiecare autoritate care are acces la datele VIS ia măsurile necesare pentru a respecta prezentul regulament și cooperează cu autoritatea națională de supraveghere.”; [AM 131]

"

(29b)  Articolul 36 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 36

Sancțiuni

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că orice utilizare sau prelucrare frauduloasă a datelor introduse în VIS, care contravine dispozițiilor prezentului regulament, se pedepsește prin sancțiuni, inclusiv sancțiuni de natură administrativă și/sau penală în conformitate cu legislația națională, care sunt efective, proporționale și disuasive.”; [AM 132]

"

(30)  Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1) se modiică după cum urmează:

(i)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statul Fără a aduce atingere dreptului la informare menționat la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) 2016/679 și la articolul 13 din Directiva (UE) 2016/680, statul membru responsabil pune la dispoziția solicitanților resortisanților țărilor terțe și a persoanelor menționate la articolul 9 alineatul (4) litera (f), articolul 22c alineatul (2) litera (e) sau articolul 22d litera (e) următoarele informații:”; [AM 133]

"

(ii)   litera (f) se înlocuiește cu următorul text:"

„(f) existența dreptului de acces la datele care le privesc și a dreptului de a solicita rectificarea datelor inexacte care le privesc sau ștergerea datelor prelucrate în mod ilegal, inclusiv a dreptului de a primi informații despre procedurile de exercitare a acestor drepturi și datele de contact ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ale autorității naționale de supraveghere din statul membru responsabil de colectarea datelor menționate la articolul 41 alineatul (1), care soluționează plângerile referitoare la protecția datelor cu caracter personal.”; [AM 134]

"

(iii)   se adaugă următoarea literă:"

„(fa) faptul că VIS poate fi accesat de statele membre și de Europol în scopul aplicării legii.”; [AM 135]

"

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Informațiile menționate la alineatul (1) se furnizează în mod clar, concis și cu precizie, în scris resortisantului unei țări terțe atunci când sunt colectate datele, fotografia imaginea facială și datele dactiloscopice, astfel cum se prevede la articolul 9 punctele 4, 5 și 6, la articolul 22c alineatul (2) și la articolul 22d literele (a)-(g), precum și, dacă este necesar, oral, utilizând o limbă și modalități pe care persoana vizată le înțelege sau este rezonabil de presupus că le înțelege. Copiii trebuie informați într-un mod adaptat vârstei lor, prin intermediul unor broșuri și/sau grafice informative și/sau demonstrații concepute special pentru a explica procedura de prelevare a amprentelor digitale.”; [AM 136]

"

(c)  la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În cazul în care nu există astfel de formulare semnate de persoanele respective, informațiile sunt furnizate în conformitate cu dispozițiile articolului 14 din Regulamentul (UE) 2016/679.”

"

(31)  La articolul 38, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: "

„(3) În cazul în care solicitarea prevăzută la alineatul (2) nu este adresată statului membru responsabil, ci unui alt stat membru, autoritățile statului membru căruia i-a fost prezentată solicitarea contactează autoritățile statului membru responsabil în termen de șapte zile. Statul membru responsabil verifică exactitatea datelor și legalitatea prelucrării acestora în VIS în termen de o lună.” [AM 137]

"

(31a)  Articolul 38 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 38

Dreptul de acces, dreptul la rectificarea, completarea și ștergerea datelor cu caracter personal și dreptul la restricționarea prelucrării

1.  Fără a aduce atingere dreptului la informare prevăzut la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725, solicitanții sau titularii de vize de lungă ședere sau de permise de ședere ale căror date sunt stocate în VIS sunt informați, la momentul colectării datelor lor, cu privire la procedurile de exercitare a drepturilor prevăzute la articolele 17-20 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și la articolele 15-18 din Regulamentul (UE) 2016/679. Acestora le sunt furnizate, în același timp, datele de contact ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

2.  Pentru a-și exercita drepturile prevăzute la articolele 17-20 din Regulamentul (UE) 2018/1725] și la articolele 15-18 din Regulamentul (UE) 2016/679, persoanele menționate la alineatul (1) au dreptul de a se adresa statului membru care a introdus datele lor în VIS. Statul membru care primește cererea examinează solicitarea și răspunde la aceasta cât mai rapid posibil, în termen de maximum 30 de zile. În cazul în care, ca răspuns la o cerere, se constată că datele stocate în VIS conțin erori de fapt sau au fost înregistrate în mod ilegal, statul membru responsabil rectifică sau șterge datele respective în VIS în cel mai scurt timp și cel târziu în termen de 30 de zile de la primirea cererii, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) și alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/679. În cazul în care cererea este adresată unui alt stat membru decât cel responsabil, autoritățile statului membru căruia i-a fost transmisă cererea contactează autoritățile statului membru responsabil în termen de șapte zile. Statul membru responsabil verifică exactitatea datelor și legalitatea prelucrării acestora în VIS în termen de o lună. Persoanele în cauză sunt informate de statul membru care a contactat autoritatea statului membru responsabil că solicitarea sa a fost transmisă, precum și cu privire la destinatarul acesteia și la procedura ulterioară.

3.  În cazul în care statul membru responsabil nu este de acord cu afirmația potrivit căreia datele înregistrate în VIS conțin erori de fapt sau au fost înregistrate în mod ilegal, acesta adoptă fără întârziere o decizie administrativă în care îi explică în scris persoanei vizate motivele pentru care nu este dispus să rectifice sau să șteargă datele care o privesc.

4.  Respectiva decizie furnizează, de asemenea, persoanei vizate informații care explică posibilitatea de a contesta decizia luată în privința cererii menționate la alineatul (2) și, dacă este cazul, informații cu privire la modalitatea de a introduce o acțiune sau de a depune o plângere la autoritățile sau instanțele judecătorești competente și cu privire la orice asistență de care poate beneficia, inclusiv din partea autorităților naționale de supraveghere competente.

5.  Orice cerere înaintată în temeiul alineatului (2) conține informațiile necesare pentru a identifica persoana vizată. Aceste informații se utilizează exclusiv pentru a permite exercitarea drepturilor menționate la alineatul (2).

6.  Statul membru responsabil ține o evidență sub forma unui document scris care să ateste faptul că s-a depus o cerere de tipul celei menționate la alineatul (2) și modul în care aceasta a fost soluționată. Acesta pune documentul respectiv la dispoziția autorităților naționale de supraveghere competente în domeniul protecției datelor fără întârziere, în cel mult șapte zile de la luarea deciziei de a rectifica sau de a șterge datele menționate la alineatul (2) al doilea paragraf sau, respectiv, de la luarea deciziei menționate la alineatul (3).”; [AM 138]

"

(31b)  Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 39

Cooperarea în vederea garantării drepturilor privind protecția datelor

1.  Autoritățile competente ale statelor membre colaborează în mod activ în vederea garantării drepturilor prevăzute la articolul 38.

2.  În fiecare stat membru, autoritatea de supraveghere menționată la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 asistă, la cerere, persoana vizată și îi oferă consiliere în exercitarea dreptului său de a obține rectificarea, completarea sau ștergerea datelor care o privesc sau de a restricționa prelucrarea acestor date în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

Pentru realizarea obiectivelor menționate la primul paragraf, autoritatea de supraveghere a statului membru responsabil care a transmis datele cooperează cu autoritatea de supraveghere a statului membru căruia i s-a adresat cererea.”[AM 139]

"

(31c)  Articolul 40 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 40

Căi de atac

1.  Fără a aduce atingere articolelor 77 și 79 din Regulamentul (UE) 2016/679, în fiecare stat membru, orice persoană are dreptul de a intenta o acțiune sau de a depune o plângere la autoritățile sau la instanțele judecătorești competente ale statelor membre care au refuzat dreptul de acces sau dreptul de rectificare, completare sau ștergere a datelor care o privesc, prevăzut la articolul 38 din prezentul regulament. Dreptul de a introduce o astfel de acțiune sau de a depune o astfel de plângere se aplică, de asemenea, în cazurile în care cererile de acces, de rectificare, de completare sau de ștergere nu au primit răspuns în termenele prevăzute la articolul 38 sau nu au fost deloc prelucrate de către operatorul de date.

2.  Asistența acordată de autoritatea de supraveghere menționată la articolul 51 alineatul (1)din Regulamentul (UE) 2016/679 se menține pe întreaga durată a procedurii.”; [AM 140]

"

(31d)  Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 41

Controlul exercitat de autoritatea națională de supraveghere

1.  Fiecare stat membru se asigură că autoritatea de supraveghere menționată la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 monitorizează independent legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament de către statul membru în cauză.

2.  Autoritatea sau autoritățile de supraveghere menționate la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 garantează că, cel puțin la fiecare trei ani, autoritățile naționale responsabile realizează un audit al operațiilor de prelucrare a datelor, în conformitate cu normele internaționale de audit relevante. Rezultatele auditului pot fi luate în considerare în evaluările realizate în cadrul mecanismului instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului. Autoritatea de supraveghere menționată la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 publică anual numărul solicitărilor de rectificare, completare sau ștergere a datelor sau al restricționărilor prelucrării datelor, acțiunile întreprinse ulterior și numărul rectificărilor, completărilor, ștergerilor și restricționărilor prelucrării efectuate în urma solicitărilor depuse de persoanele în cauză.

3.  Statele membre se asigură că autoritatea lor de supraveghere are resurse suficiente pentru a îndeplini sarcinile care i-au fost încredințate în conformitate cu prezentul regulament și are acces la consiliere din partea unor persoane cu suficiente cunoștințe în domeniul datelor biometrice.

4.  Fiecare stat membru pune la dispoziția autorității de supraveghere menționate la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 toate informațiile solicitate de aceasta și, în special, îi furnizează informații despre activitățile realizate în conformitate cu responsabilitățile sale, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. Statele membre acordă autorității de supraveghere menționate la articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 accesul la evidențele lor și îi permit în orice moment accesul în toate localurile proprii care au legătură cu asigurarea interoperabilității.”; [AM 141]

"

(31e)  Articolul 42 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 42

Supravegherea de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

1.  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este responsabilă de monitorizarea activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal ale eu-LISA, ale Europolului și ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în temeiul prezentului regulament, precum și de asigurarea faptului că aceste activități se desfășoară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 și cu prezentul regulament.

2.  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor garantează că, cel puțin la fiecare trei ani, se realizează un audit al activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal desfășurate de eu-LISA, în conformitate cu normele internaționale de audit relevante. Un raport al acestui audit se trimite Parlamentului European, Consiliului, agenției eu-LISA, Comisiei și statelor membre. Agenției eu-LISA i se oferă posibilitatea de a face observații înainte de adoptarea rapoartelor.

3.  Agenția eu-LISA pune la dispoziția Autorității Europene pentru Protecția Datelor informațiile solicitate de aceasta, îi oferă Autorității Europene pentru Protecția Datelor accesul la toate documentele și la evidențele sale, menționate la articolele 22r, 34 și 45b, precum și în toate localurile proprii, în orice moment.”; [AM 142]

"

(32)  La articolul 43, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: "

„(1) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor acționează în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere în ceea ce privește aspecte specifice care necesită o implicare la nivel național, în special dacă Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau o autoritate națională de supraveghere identifică discrepanțe majore între practicile statelor membre sau transferuri potențial ilegale efectuate prin canalele de comunicare ale componentelor de interoperabilitate sau în contextul întrebărilor adresate de una sau mai multe autorități naționale de supraveghere cu privire la punerea în aplicare și interpretarea prezentului regulament.

(2)  În cazurile menționate la alineatul (1), supravegherea coordonată este asigurată în conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) XXXX/2018 [Regulamentul (CE) nr. 45/2001 revizuit].” [AM 143]

"

(32a)  Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 43

Cooperarea dintre autoritățile naționale de supraveghere și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

1.  Autoritățile de supraveghere și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, fiecare acționând în conformitate cu competențele lor respective, cooperează activ în cadrul responsabilităților lor pentru a asigura o supraveghere coordonată a utilizării componentelor de interoperabilitate și a aplicării altor dispoziții ale prezentului regulament.

2.  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și autoritățile de supraveghere fac schimb de informații relevante, se asistă reciproc în realizarea activităților de audit și a inspecțiilor, examinează dificultățile legate de interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului regulament, evaluează problemele privind exercitarea supravegherii independente sau a drepturilor persoanelor la care se referă datele respective, formulează propuneri armonizate în vederea găsirii unor soluții comune la problemele posibile și asigură sensibilizarea în ceea ce privește drepturile în materie de protecție a datelor, dacă este necesar.

3.  În sensul alineatului (2), autoritățile de supraveghere și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor se reunesc cel puțin de două ori pe an în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor. Costurile acestor reuniuni sunt suportate de Comitetul european pentru protecția datelor, care se ocupă și de organizarea lor. Regulamentul de procedură se adoptă cu ocazia primei reuniuni. Alte metode de lucru sunt elaborate în comun, dacă este necesar.

4.  La fiecare doi ani, Comitetul european pentru protecția datelor trimite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Europol, Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și eu-LISA un raport comun al activităților. Raportul respectiv include un capitol despre fiecare stat membru, elaborat de autoritatea de supraveghere a statului membru respectiv.” [AM 144]

"

(32b)  Articolul 44 se elimină; [AM 145]

(33)  La articolul 45 se adaugă următorele alineate:"

„2a. Măsurile necesare pentru dezvoltarea sistemului central al VIS, a interfeței naționale din fiecare stat membru și a infrastructurii de comunicații între sistemul central al VIS și interfețele naționale cu privire la următoarele aspecte sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 49 alineatul (2):

   (a) conceperea arhitecturii fizice a sistemului, incluzând rețeaua sa de comunicații;
   (b) aspectele tehnice care au incidență asupra protecției datelor cu caracter personal;
   (c) aspectele tehnice care au incidențe financiare importante pentru bugetele statelor membre sau care au incidențe tehnice importante pentru sistemele naționale ale statelor membre;
   (d) dezvoltarea cerințelor în materie de securitate, inclusiv aspectele biometrice. [AM 146]

(3) Specificațiile tehnice în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în VIS sunt stabilite în acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”

"

(34)  Se introduce următorul articol 45a:"

„Articolul 45a

Utilizarea datelor în scopul elaborării de rapoarte și statistici

(1)  Personalul autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților competente ale statelor membre, al Comisiei, al eu-LISA și al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 are acces pentru a consulta, exclusiv în scopul elaborării de rapoarte și statistici, datele de mai jos, fără a se permite identificarea individuală având în vedere că datele sunt complet anonime: [AM 147]

   (a) informații referitoare la statut;
   (b) autoritatea competentă, inclusiv sediul acesteia;
   (c) sexul, data anul nașterii și cetățenia actuală a solicitantului; [AM 148]
   (d) statul membru al primei intrări, numai pentru vizele de scurtă ședere;
   (e) data și locul cererii și ale deciziei referitoare la viză (eliberată sau refuzată);
   (f) tipul de document eliberat, și anume viză de tranzit aeroportuar, viză uniformă sau viză cu valabilitate teritorială limitată, viză de lungă ședere sau permis de ședere;
   (g) tipul documentului de călătorie și codul din trei litere al țării care l-a eliberat, numai pentru vizele de scurtă ședere;
   (h) motivele indicate în cazul deciziilor referitoare la document sau la cerere, numai pentru vizele de scurtă ședere; pentru vizele de lungă ședere și permisele de ședere, decizia referitoare la cerere (de eliberare a vizei sau de respingere a cererii și din ce motiv) de a refuza acordarea vizei de scurtă ședere, inclusiv referirile la orice rezultat pozitiv obținut în urma consultării sistemelor de informații ale Uniunii, a datelor Europol sau Interpol, a listei de supraveghere menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/1240 sau în urma aplicării criteriilor bazate pe indicatorii de risc specifici; [AM 149]
   (ha) motivele indicate în cazul deciziilor de a refuza un document, inclusiv referirile la orice rezultat pozitiv obținut în urma consultării sistemelor de informații ale Uniunii, a datelor Europol sau Interpol, a listei de supraveghere menționate la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1240 sau în urma aplicării criteriilor bazate pe indicatorii de risc specifici; [AM 150]
   (i) autoritatea competentă care a respins cererea, inclusiv sediul acesteia, și data respingerii, numai pentru vizele de scurtă ședere;
   (j) cazurile în care aceeași persoană a solicitat vize de scurtă ședere de la mai multe autorități responsabile în domeniul vizelor, cu menționarea autorităților responsabile în domeniul vizelor, a sediului acestora și a datelor la care cererile au fost respinse, numai pentru vizele de scurtă ședere;
   (k) pentru vizele de scurtă ședere, principalul sau principalele scopuri ale călătoriei; pentru vizele de lungă ședere și permisele de ședere, scopul cererii; [AM 151]
   (l) datele introduse în legătură cu orice document privind viza retras, anulat, revocat sau a cărui durată de valabilitate este prelungită, după caz; [AM 152]
   (m) după caz, data expirării vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;
   (n) numărul de persoane exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;
   (o) cazurile în care datele menționate la articolul 9 punctul 6 nu au putut fi furnizate din motive de fapt, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua;
   (p) cazurile în care datele menționate la articolul 9 punctul 6 nu au fost solicitate din motive de drept, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua;
   (q) cazurile în care unei persoane care nu a putut furniza din motive de fapt datele menționate la articolul 9 punctul 6 i s-a refuzat viza, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua.

Personalul autorizat în mod corespunzător al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă are acces pentru a consulta datele menționate la primul paragraf în scopul realizării unor analize de risc și evaluări ale vulnerabilității, astfel cum se menționează la articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) 2016/1624.

(2)  În sensul alineatului (1) din prezentul articol, eu‑LISA stochează datele menționate la alineatul respectiv în registrul central de raportare și statistici menționat la [articolul 39 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea (frontiere și vize)].

(3)  Procedurile instituite de eu-LISA pentru a monitoriza funcționarea VIS menționate la articolul 50 alineatul (1) includ posibilitatea de a produce statistici periodice pentru asigurarea monitorizării respective.

(4)  În fiecare trimestru, eu-LISA compilează statistici bazate pe datele din VIS privind vizele de scurtă ședere, care indică, pentru fiecare loc în care a fost depusă o cerere de viză, în special:

   (a) totalul vizelor de tranzit aeroportuar solicitate, inclusiv vize de tranzit aeroportuar cu intrări multiple;
   (b) totalul vizelor eliberate, inclusiv vize A multiple;
   (c) totalul vizelor multiple eliberate;
   (d) totalul vizelor neeliberate, inclusiv vize A multiple;
   (e) totalul vizelor uniforme solicitate, inclusiv vize uniforme cu intrări multiple;
   (f) totalul vizelor eliberate, inclusiv vize cu intrări multiple;
   (g) totalul vizelor cu intrări multiple eliberate, defalcat în funcție de durata de valabilitate (sub 6 luni, 1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, 5 ani);
   (h) totalul vizelor uniforme neeliberate, inclusiv vize cu intrări multiple;
   (i) totalul vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate.

Statisticile zilnice sunt stocate în registrul central de raportare și statistici.

(5)  În fiecare trimestru, eu-LISA compilează statistici bazate pe datele din VIS privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere, care indică, pentru fiecare loc, în special:

   (a) totalul vizelor de lungă ședere solicitate, eliberate, refuzate, prelungite sau retrase;
   (b) totalul permiselor de ședere solicitate, eliberate, refuzate, prelungite sau retrase.

(6)  La sfârșitul fiecărui an, datele statistice sunt compilate sub formă de statistici trimestriale într-un raport anual pentru anul respectiv. Statisticile conțin o defalcare a datelor pentru fiecare stat membru. Raportul este publicat și transmis Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și autorităților naționale de supraveghere. [AM 153]

(7)  La cererea Comisiei, eu-LISA îi furnizează acesteia statistici privind aspecte specifice legate de punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor sau a politicii în domeniul migrației, inclusiv privind aspecte legate de aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1053/2013.”

"

(35)  Se introduc următoarele articole 45b, 45c, 45d și 45e:"

„Articolul 45b

Accesul operatorilor de transport la date în scopul verificării

(1)  În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport aerian și maritim, precum și operatorii de transport internațional care transportă pe cale terestră grupuri cu autocarul lansează o interogare în VIS pentru a verifica dacă resortisanții țărilor terțe titulari ai unei vize de scurtă ședere, ai unei vize de lungă ședere sau ai unui permis de ședere sunt în posesia unei vize de ședere de scurtă ședere valabile, a unei vize de lungă ședere valabile sau a unui permis de ședere valabil, după caz. În acest scop, în ceea ce privește vizele de scurtă ședere, operatorii de transport furnizează datele menționate la articolul 9 punctul 4 literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament sau la articolul 22c literele (a), (b) și (c), după caz cazul în care pasagerilor nu le este permis accesul în mijlocul de transport ca urmare a efectuării unei căutări în VIS, transportatorii informează pasagerii cu privire la această situație și la mijloacele prin care aceștia își pot exercita drepturile de acces, de rectificare și de ștergere a datelor lor cu caracter personal înregistrate în VIS. [AM 154]

(2)  În scopul punerii în aplicare a alineatului (1) sau pentru a soluționa orice eventual litigiu care rezultă din aplicarea acestuia, eu-LISA păstrează evidențe ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate de operatorii de transport în cadrul portalului pentru operatorii de transport. Aceste evidențe indică data și ora fiecărei operațiuni, datele utilizate pentru interogare, datele transmise de portalul pentru operatorii de transport și numele operatorului de transport în cauză.

Evidențele sunt păstrate pentru o perioadă de doi ani. Evidențele sunt protejate prin măsuri adecvate împotriva accesului neautorizat.

(3)  Accesul în condiții de siguranță la portalul pentru operatorii de transport menționat la articolul 1 alineatul (2a) litera (h), din Decizia 2004/512/CE, astfel cum a fost modificată prin prezentul regulament, le inclusiv posibilitatea de a utiliza soluții tehnice mobile, permite operatorilor de transport să efectueze interogările menționate la alineatul (1) înainte de îmbarcarea unui pasager. În acest scop, operatorul de transport lansează interogarea pentru a fi autorizat să consulte VIS utilizând datele de pe banda de citire optică a documentului de călătorie. Operatorul de transport introduce datele de pe banda de citire optică a documentului de călătorie și indică statul membru de intrare. Prin derogare, în cazul tranzitului aeroportuar, operatorul de transport nu este obligat să verifice dacă resortisantul țării terțe deține o viză de scurtă ședere, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere valabil(ă), după caz. [AM 155]

(4)  Răspunsul transmis de VIS indică dacă persoana în cauză are sau nu o viză valabilă de scurtă ședere, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere valabil(ă), după caz, furnizând operatorilor de transport un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK). În cazul în care a fost eliberată o viză de scurtă durată cu valabilitate teritorială limitată, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, răspunsul oferit de VIS ține seama de statul membru (statele membre) pentru care viza este valabilă, precum și de statul membru de intrare indicat de operatorul de transport. Operatorii de transport pot stoca informațiile trimise și răspunsul primit în conformitate cu dreptul aplicabil. Răspunsul de tip „OK/NOT OK” nu poate fi considerat drept o decizie de autorizare sau de refuzare a intrării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399. Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, adoptă norme detaliate referitoare la condițiile de operare a portalului pentru operatorii de transport, precum și referitoare la protecția datelor și la normele de securitate aplicabile. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2). [AM 156]

(5)  Se instituie un sistem de autentificare, destinat exclusiv operatorilor de transport, astfel încât la portalul pentru operatorii de transport să poată avea acces, în scopurile prevăzute la alineatul (2), membrii autorizați în mod corespunzător ai personalului operatorilor de transport. Atunci când se înființează sistemul de autentificare, se au în vedere gestionarea riscurilor pentru securitatea informațiilor, precum și principiul asigurării protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit a datelor. Sistemul de autentificare se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2). [AM 157]

5a.  Portalul pentru operatorii de transport utilizează o bază de date separată care poate fi doar citită, actualizată zilnic prin extragerea unidirecțională a subsetului minim necesar de date stocate în VIS. eu-LISA este responsabilă de securitatea portalului pentru operatorii de transport, de securitatea datelor cu caracter personal pe care le conține și de procesul de extragere a datelor cu caracter personal către baza de date separată care poate fi doar citită. [AM 158]

5b.  Operatorii de transport menționați la alineatul (1) din prezentul articol sunt supuși sancțiunilor prevăzute în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (denumită în continuare „Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen”) și cu articolul 4 din Directiva 2001/51/CE a Consiliului, în cazul în care transportă resortisanți ai țărilor terțe care, deși sunt supuși obligației de a deține viză, nu dețin o viză valabilă. [AM 159]

5c.  În cazul în care resortisanților țărilor terțe li se refuză intrarea, orice operator de transport care i-a transportat la frontierele externe pe cale aeriană, maritimă sau terestră are obligația de a-și asuma de îndată din nou responsabilitatea pentru aceștia. La solicitarea autorităților de frontieră, operatorii de transport sunt obligați să returneze resortisanții țărilor terțe fie către țara terță din care au fost transportați, fie către țara terță care a eliberat documentul de călătorie cu care au efectuat călătoria, fie către orice altă țară terță în care există certitudinea admisiei. [AM 160]

5d.  Prin derogare de la alineatul (1), pentru operatorii de transport care transportă grupuri cu autocarul pe cale terestră, în primii trei ani de la data la care începe să se aplice prezentul regulament, verificarea menționată la alineatul (1) este opțională, iar dispozițiile menționate la alineatul (5b) nu li se aplică. [AM 161]

Articolul 45c

Procedurile alternative în cazul imposibilității tehnice de accesare a datelor de către operatorii de transport

(1)  În cazul în care este imposibil din punct de vedere tehnic să se efectueze interogarea menționată la articolul 45b alineatul (1), din cauza unei defecțiuni a unei părți a VIS, operatorii sau din alte motive care nu se află sub controlul operatorilor de transport, aceștia sunt scutiți de obligația de a verifica deținerea unei vize valabile sau a unui document de călătorie valabil prin utilizarea portalului pentru operatorii de transport. În cazul în care o astfel de defecțiune este detectată de autoritatea de administrare eu-LISA, aceasta o notifică operatorilor de transport. Aceasta notifică, de asemenea, operatorilor de transport remedierea defecțiunii. În cazul în care o astfel de defecțiune este detectată de operatorii de transport, aceștia o pot notifica autorității de administrare agenției eu-LISA. [AM 162]

1a.  Sancțiunile menționate la articolul 45b alineatul (5b) nu se impun operatorilor de transport în cazurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol. [AM 163]

1b.  Dacă din alte motive decât o defecțiune a unei părți a VIS, un operator de transport se află în imposibilitatea, din punct de vedere tehnic, de a efectua interogarea menționată la articolul 45b alineatul (1) o perioadă de timp mai îndelungată, acesta informează eu-LISA. [AM 164]

(2)  Detaliile procedurilor alternative se stabilesc într-un act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 45d

Accesul la datele din VIS al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă

(1)  În vederea exercitării sarcinilor și competențelor în temeiul articolului 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului* și în plus față de accesul prevăzut la articolul 40 alineatul (8) din respectivul regulament, membrii echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, precum și ai echipelor de personal implicat în operațiuni legate de returnare, au dreptul de a accesa și de a efectua căutări în datele introduse în VIS, în limitele mandatului lor. [AM 165]

(2)  Pentru a se asigura accesul menționat la alineatul (1), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă desemnează o unitate specializată, formată din funcționari împuterniciți în mod corespunzător din cadrul Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, să îndeplinească funcția de punct central de acces. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 45e.

__________

* Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

Articolul 45e

Condițiile și procedura de acces la datele din VIS al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă

(1)  În vederea accesului menționat la articolul 45d alineatul (1), o echipă europeană de poliție de frontieră și gardă de coastă poate transmite punctului central de acces al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european menționat la articolul 45d alineatul (2) o solicitare de consultare a tuturor datelor sau a unui set specific de date stocate în VIS. Solicitarea trebuie să facă trimitere la planul operativ al statului membru respectiv privind verificările la frontieră, și supravegherea frontierelor și/sau returnarea pe care se bazează cererea. La primirea unei solicitări de acces, punctul central de acces al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la alineatul (2). În cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de acces, personalul autorizat în mod corespunzător al punctului central de acces prelucrează solicitările. Datele VIS accesate sunt transmise echipei în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor. [AM 166]

(2)  În vederea acordării accesului se aplică următoarele condiții:

   a) statul membru gazdă autorizează membrii echipei să consulte VIS pentru îndeplinirea obiectivelor operative specificate în planul operativ privind verificările la frontieră, și supravegherea frontierelor și returnare și [AM 167]
   b) consultarea VIS este necesară pentru efectuarea sarcinilor specifice încredințate echipei de statul membru gazdă.

(3)  În conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1624, membrii echipelor, precum și echipele de personal implicat în sarcini legate de returnare pot acționa doar ca răspuns la informațiile obținute din VIS, pe baza instrucțiunilor agenților de poliție de frontieră sau ale personalului implicat în sarcini legate de returnare din statul membru gazdă în care își desfășoară activitatea și, ca regulă generală, în prezența acestora. Statul membru gazdă poate autoriza membrii echipelor să acționeze în numele său. [AM 168]

(4)  Dacă există îndoieli sau dacă verificarea identității titularului unei vize, al unei vize de lungă ședere sau al unui permis de ședere eșuează, membrul echipei europene de poliție de frontieră și gardă de coastă direcționează persoana către un polițist de frontieră al statului membru gazdă.

(5)  Consultarea datelor din VIS de către membrii echipelor se desfășoară după cum urmează:

   a) atunci când îndeplinesc sarcini legate de verificările la frontieră în temeiul Regulamentului (UE) 2016/399, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul verificării la punctele de trecere a frontierelor externe, în conformitate cu articolul 18 sau articolul 22g din prezentul regulament, după caz;
   b) atunci când verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență pe teritoriul statelor membre, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul verificării pe teritoriu a resortisanților țărilor terțe în conformitate cu articolele 19 sau 22h din prezentul regulament, după caz;
   c) atunci când identifică o persoană care este posibil să nu îndeplinească sau să nu mai îndeplinească condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul identificării, în conformitate cu articolul 20 din prezentul regulament.

(6)  Dacă accesarea și căutarea indică existența unui rezultat pozitiv în VIS, statul membru gazdă este informat cu privire la acest lucru.

(7)  Toate evidențele operațiunilor de prelucrare a datelor în VIS de către un membru al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă sau al echipelor de personal implicat în sarcini legate de returnare sunt gestionate de autoritatea de administrare, în conformitate cu dispozițiile articolului 34. [AM 169]

(8)  Fiecare accesare a datelor și fiecare căutare în acestea efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se înregistrează în conformitate cu dispozițiile articolului 34 și fiecare utilizare de către Agenția Europeană echipele Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a datelor pe care le-a accesat se înregistrează. [AM 170]

(9)  Cu excepția cazurilor în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor în scopul aplicării Regulamentului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), nicio Nicio parte a VIS nu se conectează la un sistem informatic pentru colectarea și prelucrarea datelor efectuate de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sau în cadrul acesteia și nici nu se transferă către un astfel de sistem datele din VIS la care are acces Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Nicio parte a VIS nu se descarcă. Evidențele accesului și ale căutărilor nu se consideră ca reprezentând o descărcare sau o copiere a datelor din VIS. [AM 171]

(10)  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă adoptă și aplică măsuri de asigurare a securității datelor astfel cum se prevede la articolul 32.”

"

(35a)  Articolele 46, 47 și 48 se elimină; [AM 172, 173 și 174]

(35b)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 48a

Exercitarea delegării de competențe

1.   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 9cb și 23 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.   Delegarea de competențe menționată la articolele 9cb și 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.   Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 9cb și 23 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”; [AM 175]

"

(36)  Articolul 49 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 49

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

____________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”

"

(37)  Se introduce următorul articol 49a:"

„Articolul 49a

Grupul consultativ

Agenția eu-LISA instituie un grup consultativ care îi furnizează cunoștințe de specialitate referitoare la VIS, în special în contextul pregătirii programului său anual de lucru și a raportului său anual de activitate.”

"

(38)  Articolul 50 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 50

Monitorizare și evaluare Monitorizarea și evaluarea impactului asupra drepturilor fundamentale [AM 176]

(1)  Autoritatea de administrare eu-LISA garantează că sunt stabilite proceduri pentru a controla funcționarea VIS prin raportarea la obiective în funcție de rezultate, eficiența costurilor, siguranța și calitatea serviciului, precum și pentru a monitoriza respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la nediscriminare, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac eficientă. [AM 177]

(2)  În vederea întreținerii tehnice, autoritatea de administrare eu-LISA are acces la informațiile necesare legate de operațiile de prelucrare efectuate în VIS. [AM 178]

(3)  O dată la doi ani, eu-LISA prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind funcționarea tehnică a VIS, inclusiv în ceea ce privește securitatea și costurile acestuia. Raportul include o imagine de ansamblu a evoluției actuale a proiectului și a costurilor aferente, o evaluare a impactului financiar, precum și informații cu privire la orice problemă tehnică și risc care ar putea afecta costurile globale ale sistemului. [AM 179]

3a.  În cazul unor întârzieri în procesul de dezvoltare, eu-LISA informează Parlamentul European și Consiliul cât mai curând posibil cu privire la motivele întârzierilor, precum și cu privire la implicațiile financiare și temporale ale acestora. [AM 180]

(4)  Respectând dispozițiile din legislația națională referitoare la publicarea informațiilor sensibile, fiecare stat membru și Europol întocmesc rapoarte anuale cu privire la eficacitatea accesului la datele din VIS în scopul asigurării respectării legii, care conțin informații și statistici privind:

   (a) scopul exact al consultării, inclusiv tipul infracțiunii de terorism sau al infracțiunii grave și accesările unor date privind copii cu vârsta sub 12 ani; [AM 181]
   (b) motivele rezonabile invocate pentru a justifica suspiciunea că suspectul, autorul sau victima fac obiectul prezentului regulament;
   (c) numărul solicitărilor de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii;
   (ca) numărul și tipul de cazuri în care s-a recurs la procedurile de urgență menționate la articolul 22m alineatul (2), inclusiv cazurile în care urgența respectivă nu a fost acceptată în urma verificării ex-post efectuate de punctul central de acces; [AM 182]
   (d) numărul și tipul de cazuri finalizate cu identificări reușite.
   (da) statistici privind traficul de copii, inclusiv cazurile de identificări reușite. [AM 183]

Rapoartele anuale ale statelor membre și ale Europol se transmit Comisiei până la data de 30 iunie a anului următor. Comisia compilează rapoartele anuale și le integrează într-un raport global, pe care îl publică până la data de 30 decembrie a aceluiași an. [AM 184]

(5)  O dată la patru doi ani, Comisia realizează o evaluare generală a VIS. Această evaluare generală include o analiză a rezultatelor obținute în funcție de obiectivele fixate și costurile suportate, determină măsura în care principiile de bază rămân în continuare valabile și impactul său asupra drepturilor fundamentale, examinează aplicarea prezentului regulament în raport cu VIS și securitatea VIS, utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 31 și orice implicații pentru viitoarele operațiuni. Comisia transmite evaluarea Parlamentului European și Consiliului. [AM 185]

(6)  Statele membre transmit autorității de administrare și Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute la alineatele (3), (4) și (5).

(7)  Autoritatea de administrare furnizează Comisiei informațiile necesare pentru a realiza evaluările generale menționate la alineatul (5).”;

"

(39)  Titlul anexei 1 se înlocuiește cu următorul text:"

„Lista organizațiilor internaționale menționate la articolul 31 alineatul (1)”. [AM 186]

"

(40)  După articolul 22 se introduc următoarele capitole IIIa și IIIb:"

CAPITOLUL IIIa

INTRODUCEREA ȘI UTILIZAREA DATELOR PRIVIND VIZELE DE LUNGĂ ȘEDERE ȘI PERMISELE DE ȘEDERE

Articolul 22a

Procedurile de introducere a datelor în urma unei decizii cu privire la o cerere de viză de lungă ședere sau de permis de ședere

(1)  În urma unei decizii cu privire la o cerere de viză de lungă ședere sau de permis de ședere, autoritatea care a emis decizia respectivă creează fără întârziere dosarul individual, prin introducerea în VIS a datelor menționate la articolul 22c sau la articolul 22d.

1a.  Autoritatea competentă responsabilă pentru adoptarea unei decizii creează un dosar individual înainte de a o adopta. [AM 187]

(2)  La crearea dosarului individual, VIS lansează automat interogarea în temeiul articolului 22b.

(3)  Dacă titularul a depus cererea ca parte a unui grup sau împreună cu un membru al familiei, autoritatea creează un dosar individual pentru fiecare persoană din grup și conexează dosarele persoanelor care au depus cererea împreună și cărora li s-a eliberat o viză de lungă ședere sau un permis de ședere. Cererile părinților sau tutorilor legali nu sunt separate de cererile copiilor lor. [AM 188]

(4)  Atunci când în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională nu este solicitată furnizarea anumitor date sau când acestea nu pot fi furnizate din motive de fapt, câmpul sau câmpurile respective se marchează cu «nu este cazul». În cazul amprentelor digitale, sistemul permite diferențierea cazurilor în care furnizarea amprentelor nu este solicitată în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională de cazurile în care amprentele digitale nu pot fi furnizate din motive de fapt.

Articolul 22b

Interogările în alte sisteme

(1)  Exclusiv în scopul de a evalua dacă persoana ar putea reprezenta o amenințare pentru ordinea publică sau securitatea internă sau sănătatea publică din statele membre, în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/399, dosarele sunt prelucrate automat de VIS pentru a se identifica rezultate pozitive. VIS examinează fiecare dosar în mod individual. [AM 189]

(2)  De fiecare dată când este creat un dosar individual în urma eliberării sau al refuzului acordării unei vize temeiul articolului 22c în legătură cu o viză de lungă ședere sau a unui un permis de ședere în temeiul articolului 22d, VIS lansează o interogare prin utilizarea portalului european de căutare definit la articolul 6 alineatul (1) [din Regulamentul din [Regulamentul privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] pentru a compara datele relevante menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b), (c), (f) și (g) din prezentul regulament. VIS verifică: cu datele relevante existente în VIS, în Sistemul de informații Schengen (SIS), în sistemul de intrare/ieșire (EES), în sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), inclusiv în lista de supraveghere menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/XX în scopul instituirii unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile, [în sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave], în datele Europol, în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol).

   (a) dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat în SIS ca fiind pierdut, furat, deținut fără drept sau anulat;
   (b) dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat în baza de date SLTD ca fiind pierdut, furat sau anulat;
   (c) dacă solicitantul este subiectul unei alerte introduse în SIS privind refuzul intrării și interdicția de ședere;
   (d) dacă solicitantul este subiectul unei alerte în SIS privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării;
   (e) dacă solicitantul și documentul de călătorie corespund unei autorizații de călătorie refuzate, revocate sau anulate în sistemul central al ETIAS;
   (f) dacă solicitantul și documentul de călătorie se află pe lista de supraveghere menționată la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1240;
   (g) dacă datele privind solicitantul sunt deja înregistrate în VIS pentru aceeași persoană;
   (h) dacă datele furnizate în cerere privind documentul de călătorie corespund unei alte cereri de viză de lungă ședere sau de permis de ședere asociate cu date de identitate diferite;
   (i) dacă în prezent solicitantul figurează în EES ca persoană care a depășit durata de ședere autorizată sau dacă în trecut solicitantul a figurat ca persoană care a depășit durata de ședere autorizată;
   (j) dacă în EES este înregistrat faptul că solicitantului i s-a refuzat intrarea;
   (k) dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de anulare sau de revocare a unei vize de scurtă ședere înregistrate în VIS;
   (l) dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de anulare sau de revocare a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere înregistrate în VIS;
   (m) dacă date specifice privind identitatea solicitantului sunt înregistrate în datele Europol;
   (n) în cazurile în care solicitantul este minor, dacă autoritatea părintească sau tutorele legal al acestuia:
   (i) este subiectul unei alerte în SIS privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării;
   (ii) este subiectul unei alerte privind refuzul intrării și interdicția de ședere introduse în SIS;
   (iii) este titularul unui document de călătorie care figurează pe lista de supraveghere menționată la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1240.

Dispozițiile prezentului alineat nu trebuie să împiedice, sub niciun motiv, depunerea unei cereri de azil. În cazul în care cererea de viză este depusă de o victimă a unor infracțiuni precum violența domestică sau traficul de persoane, săvârșite cu violență de susținătorul financiar, dosarul din VIS trebuie să fie separat de cel al susținătorului financiar, pentru a proteja victima de alte pericole.

Pentru a evita riscul unor rezultate false pozitive, orice interogare referitoare la copii cu vârsta sub 14 ani sau la persoane cu vârsta peste 75 de ani efectuată cu elemente de identificare biometrice colectate cu mai mult de cinci ani înainte de realizarea concordanței și care nu confirmă identitatea resortisantului țării terțe face obiectul unei verificări manuale obligatorii efectuate de experți în date biometrice. [AM 190]

(3)  VIS adaugă la dosarul individual o trimitere la fiecare rezultat pozitiv obținut în temeiul alineatelor (2) și (5). În plus, VIS identifică, după caz, statul membru (statele membre) care a(u) introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul (rezultatele) pozitiv(e) sau dacă acestea au fost introduse sau furnizate de Europol și consemnează acest lucru în dosarul individual. Nu se înregistrează alte informații în afară de trimiterea la un rezultat pozitiv și de emitentul datelor. [AM 191]

3a.  Atunci când se interoghează SLTD, datele folosite de utilizatorul portalului european de căutare (ESP) pentru a lansa interogarea nu sunt partajate cu titularii datelor Interpol. [AM 192]

(4)  În sensul articolului 2 alineatul (2) litera (f), în privința unei vize de lungă ședere eliberate sau a cărei durată a fost prelungită, interogările efectuate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol compară datele relevante menționate la articolul 22c alineatul (2) cu datele existente în SIS pentru a stabili dacă titularul face obiectul uneia dintre următoarele semnalări: [AM 193 nu privește versiunea în limba română.]

   (a) o semnalare privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării;
   (b) o semnalare privind persoane dispărute;
   (c) o semnalare privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară;
   (d) o semnalare privind persoane și obiecte care trebuie să fie supuse unor controale discrete, unor controale specifice sau unor controale specifice verificări prin interviu. [AM 194]

În cazul în care compararea menționată la prezentul alineat generează unul sau mai multe rezultate pozitive, VIS transmite o notificare automată autorității centrale a statului membru care a lansat căutarea, pentru ca aceasta să ia măsurile subsecvente adecvate. Articolul 9a alineatele (5a), (5b), (5c), (5d) și articolele 9c, 9ca, 9cb se aplică mutatis mutandis, sub rezerva următoarelor dispoziții specifice. [AM 195]

(5)  În ceea ce privește consultarea datelor din EES, din ETIAS și din VIS în temeiul alineatului (2), rezultatele pozitive se limitează la indicarea refuzurilor de a acorda o autorizație de călătorie, de intrare sau o viză care s-au bazat pe motive de securitate.

(6)  Dacă eliberarea sau prelungirea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere este efectuată de o autoritate consulară a unui stat membru, se aplică articolul 9a. [AM 196]

(7)  Dacă permisul de ședere este eliberat sau prelungit sau o viză de lungă ședere este prelungită de o autoritate pe teritoriul unui stat membru, se aplică următoarele cerințe:

   (a) autoritatea respectivă verifică dacă datele înregistrate în dosarul individual corespund cu datele existente în VIS sau în unul dintre sistemele de informații/bazele de date ale UE consultate, cu datele Europol sau cu informațiile din bazele de date ale Interpol prevăzute la alineatul (2);
   (b) dacă rezultatul pozitiv în temeiul alineatului (2) se referă la datele Europol, unitatea națională a Europol este informată în vederea măsurilor subsecvente;
   (c) dacă datele nu corespund și nu s-a obținut niciun alt rezultat pozitiv în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul alineatelor (2) și (3), autoritatea șterge rezultatul fals pozitiv din dosarul de cerere;
   (d) dacă datele corespund sau dacă rămân îndoieli cu privire la identitatea solicitantului, autoritatea ia măsuri cu privire la datele care au declanșat rezultatul pozitiv în temeiul alineatului (4), în conformitate cu procedurile, condițiile și criteriile prevăzute de legislația UE și de legislația națională. [AM 197]

Articolul 22c

Dosarul individual care trebuie creat pentru o viză de lungă ședere eliberată sau un permis de ședere eliberat

Dosarul individual creat în temeiul articolului 22a alineatul (1) cuprinde următoarele date:

   (1) autoritatea care a eliberat documentul, inclusiv sediul acesteia;
   (2) următoarele date privind titularul:
   (a) numele de familie; prenumele; data anul nașterii; cetățenia sau cetățeniile actuale; sexul; data, locul și țara nașterii; [AM 198]
   (b) tipul și numărul documentului de călătorie și codul din trei litere al țării care a eliberat documentul de călătorie;
   (c) data expirării perioadei de valabilitate a documentului de călătorie;
   (cc) autoritatea care a eliberat documentul de călătorie;
   (d) în cazul minorilor, numele și prenumele autorității părintești sau ale tutorelui legal al titularului;
   (e) numele, prenumele și adresa persoanei fizice sau denumirea și adresa angajatorului sau a oricărei alte organizații pe care s-a întemeiat cererea;
   (f) imaginea facială a titularului, prelevată în timp real dacă este posibil; [AM 199]
   (g) două amprente digitale ale titularului, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii și cu legislația națională relevantă;
   (3) următoarele date privind viza de lungă ședere eliberată sau permisul de ședere eliberat:
   (a) informații referitoare la statut, care indică faptul că s-a eliberat o viză de lungă ședere sau un permis de ședere;
   (b) locul și data deciziei de eliberare a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;
   (c) tipul de document eliberat (viză de lungă ședere sau permis de ședere);
   (d) numărul vizei de lungă ședere eliberate sau al permisului de ședere eliberat;
   (e) data expirării vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere.

Articolul 22d

Dosarul individual care trebuie creat în anumite cazuri de refuz al acordării unei vizei de lungă ședere sau a unui permis de ședere

În cazul în care s-a luat decizia de a refuza o viză de lungă ședere sau un permis de ședere deoarece se consideră că solicitantul reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, sau siguranța internă sau pentru sănătatea publică sau deoarece solicitantul a prezentat documente care au fost dobândite în mod fraudulos, au fost falsificate sau modificate, autoritatea care a refuzat acordarea creează fără întârziere un dosar individual care conține următoarele date: [AM 200]

   a. numele de familie, numele de familie la naștere (numele de familie deținute anterior); prenumele; sexul; data, locul și țara nașterii;
   b. cetățenia actuală și cetățenia la naștere;
   c. tipul și numărul documentului de călătorie, autoritatea care l-a eliberat și data eliberării și a expirării acestuia;
   d. în cazul minorilor, numele și prenumele autorității părintești sau ale tutorelui legal al solicitantului;
   e. numele, prenumele și adresa persoanei fizice pe care se întemeiază cererea; [AM 201 nu privește versiunea în limba română.]
   f. imaginea facială a solicitantului, prelevată în timp real dacă este posibil; [AM 202]
   g. două amprente digitale ale solicitantului, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii și cu legislația națională relevantă;
   h. informații care să indice faptul că viza de lungă ședere sau permisul de ședere a fost refuzat deoarece se consideră că solicitantul reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, pentru siguranța publică sau pentru sănătatea siguranța publică sau deoarece solicitantul a prezentat documente care au fost dobândite în mod fraudulos, au fost falsificate sau modificate; [AM 203]
   i. autoritatea care a refuzat viza de lungă ședere sau permisul de ședere, inclusiv sediul acesteia;
   j. locul și data deciziei de refuzare a vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere.

Articolul 22e

Date care trebuie adăugate în cazul unei vize de lungă ședere retrase sau a unui permis de ședere retras

(1)  În cazul în care s-a luat decizia de a retrage un permis de ședere sau o viză de lungă ședere sau de a reduce durata de valabilitate a unei vize de lungă ședere, autoritatea care a luat această decizie adaugă următoarele date la dosarul individual:

   (a) informații referitoare la statut, care indică faptul că viza de lungă ședere a fost retrasă sau permisul de ședere a fost retras sau, în cazul unei vize de lungă ședere, că perioada de valabilitate a acesteia a fost redusă;
   (b) autoritatea care a retras viza de lungă ședere sau permisul de ședere sau care a redus perioada de valabilitate a vizei de lungă ședere, inclusiv sediul acesteia;
   (c) locul și data deciziei;
   (d) noua dată la care expiră viza de lungă ședere, dacă este cazul;
   (e) numărul autocolantului de viză, dacă perioada este redusă prin aplicarea unui autocolant de viză nou.

(2)  Dosarul individual indică, de asemenea, motivul sau motivele retragerii vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere sau ale reducerii perioadei de valabilitate a vizei de lungă ședere, în conformitate cu articolul 22d litera (h).

Articolul 22f

Date care trebuie adăugate în cazul prelungirii unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere

În cazul în care s-a luat decizia de a prelungi un permis de ședere sau o viză de lungă ședere, autoritatea care a efectuat prelungirea adaugă următoarele date la dosarul individual:

   (a) informații referitoare la statut, care indică faptul că valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere a fost prelungită;
   (b) autoritatea care a prelungit viza de lungă ședere sau permisul de ședere, inclusiv sediul acesteia;
   (c) locul și data deciziei;
   (d) în cazul unei vize de lungă ședere, numărul autocolantului de viză, dacă viza se prelungește prin aplicarea unui nou autocolant;
   (e) data la care expiră prelungirea perioadei.

Articolul 22g

Accesul la date în scopul verificării vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere la punctele de trecere a frontierelor externe

(1)  Exclusiv în scopul de a verifica identitatea titularului documentului și/sau autenticitatea și valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere și dacă persoana nu este considerată a fi o amenințare pentru ordinea publică, sau securitatea internă sau sănătatea publică a statelor membre, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/399, autoritățile competente să efectueze verificări la punctele de trecere a frontierelor externe în conformitate cu regulamentul respectiv sunt autorizate să efectueze căutări utilizând numărul documentului în combinație cu una sau mai multe dintre informațiile menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament. [AM 204]

(2)  În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor menționate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la titularul documentului, autoritatea competentă responsabilă pentru controlul la frontieră este autorizată să consulte următoarele date din dosarul individual, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1):

   (a) informații referitoare la statutul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere, care indică dacă acesta (aceasta) a fost eliberat(ă), retras(ă) sau prelungit(ă);
   (b) datele menționate la articolul 22c alineatul (3) literele (c), (d) și (e);
   (c) după caz, datele menționate la articolul 22e alineatul (1) literele (d) și (e);
   (d) după caz, datele menționate la articolul 22f literele (d) și (e);
   (e) fotografii imagini faciale, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f). [AM 205]

Articolul 22h

Accesul la date în scopul verificării pe teritoriul statelor membre

(1)  Exclusiv în scopul de a verifica identitatea titularului și autenticitatea și valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere sau pentru a verifica dacă persoana în cauză nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică a statelor membre, autoritățile competente pentru efectuarea de controale pe teritoriul statelor membre cu privire la îndeplinirea condițiilor de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre și, după caz, autoritățile de poliție, sunt autorizate să efectueze căutări utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu una sau mai multe din datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c). [AM 206]

(2)  În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la titular, autoritatea competentă este autorizată să consulte următoarele date din dosarul individual, precum și, după caz, din dosarul sau dosarele conexat(e) în temeiul articolului 22a alineatul (4), numai în scopurile menționate la alineatul (1):

   (a) informații referitoare la statutul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere, care indică dacă acesta (aceasta) a fost eliberat(ă), retras(ă) sau prelungit(ă);
   (b) datele menționate la articolul 22c alineatul (3) literele (c), (d) și (e);
   (c) după caz, datele menționate la articolul 22e alineatul (1) literele (d) și (e);
   (d) după caz, datele menționate la articolul 22f literele (d) și (e);
   (e) fotografii imagini faciale, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f). [AM 207]

Articolul 22i

Accesul la date în scopul stabilirii responsabilității în cazul cererilor de protecție internațională

(1)  Exclusiv în scopul determinării statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, autoritățile competente în domeniul azilului sunt autorizate să efectueze căutări utilizând amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională.

În cazul în care amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională nu pot fi folosite sau căutarea pe baza amprentelor digitale eșuează, căutarea se efectuează utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c).

(2)  În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS este înregistrată o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), următoarele date din dosarul de cerere și, în ceea ce privește datele de la litera (g), din dosarul sau dosarele de cerere conexate(e) ale soțului/soției și copiilor, în temeiul articolului 22a alineatul (4):

   (a) autoritatea care a eliberat sau a prelungit viza de lungă ședere sau permisul de ședere;
   (b) datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a) și (b);
   (c) tipul de document;
   (d) perioada de valabilitate a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;
   (f) fotografii, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f);
   (g) datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a) și (b) din dosarul sau dosarele de cerere conexate cu privire la soț/soție și copii.

(3)  Consultarea VIS în temeiul alineatelor (1) și (2) din prezentul articol este efectuată numai de autoritățile naționale desemnate menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*.

Articolul 22j

Accesul la date în scopul examinării unei cereri de protecție internațională

(1)  Exclusiv în scopul examinării cererilor de protecție internațională, autoritățile competente în domeniul azilului sunt autorizate, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013, să efectueze căutări utilizând amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională.

În cazul în care amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională nu pot fi folosite sau căutarea pe baza amprentelor digitale eșuează, căutarea se efectuează utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sau o combinație a datelor menționate la articolul 22d literele (a), (b), (c) și (f).

(2)  În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor menționate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la solicitantul de protecție internațională, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), datele introduse în legătură cu orice viză de lungă ședere sau permis de ședere eliberat, refuzat, retras sau a cărui valabilitate a fost prelungită, astfel cum se menționează la articolele 22c, 22d, 22e și 22f din dosarul solicitantului și din dosarul sau dosarele conexat(e) ale solicitantului în temeiul articolului 22a alineatul (3).

(3)  Consultarea VIS în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol este efectuată numai de autoritățile naționale desemnate menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013.

CAPITOLUL IIIb

Procedura și condițiile de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii

Articolul 22k

Autoritățile desemnate ale statelor membre

(1)  Statele membre desemnează autoritățile care au dreptul de a consulta datele stocate în VIS în scopul prevenirii, detectării și investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave, în circumstanțe adecvate și clar definite, astfel cum se prevede la articolul 22n. Respectivele autorități au dreptul să consulte datele copiilor cu vârsta sub 12 ani numai în scopul protejării copiilor declarați dispăruți și a copiilor care sunt victime ale unor infracțiuni grave. [AM 208]

(2)  Fiecare stat membru întocmește o listă strict limitată a autorităților desemnate. Fiecare stat membru notifică eu-LISA și Comisiei autoritățile pe care le-a desemnat și poate în orice moment să își modifice sau să își înlocuiască notificarea. [AM 209]

(3)  Fiecare stat membru desemnează un punct central de acces care are acces la VIS. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 22n.

Autoritatea desemnată și punctul central de acces pot face parte din aceeași organizație, dacă legislația națională permite acest lucru, însă punctul central de acces acționează în mod deplin independent de autoritatea desemnată atunci când își îndeplinește sarcinile în temeiul prezentului regulament. Punctul central de acces este separat de autoritățile desemnate și nu primește instrucțiuni din partea acestora în ceea ce privește rezultatul verificării pe care o efectuează în mod independent.

Statele membre pot desemna mai multe puncte centrale de acces pentru a reflecta structura lor organizațională și administrativă în îndeplinirea obligațiilor lor constituționale sau legale.

(4)  Fiecare stat membru notifică eu-LISA și Comisiei punctul său central de acces și poate în orice moment să își modifice sau să își înlocuiască notificarea.

(5)  La nivel național, fiecare stat membru întocmește o listă a unităților operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acces la datele stocate în VIS prin intermediul punctului (punctelor) centrale de acces.

(6)  Doar personalul împuternicit în mod corespunzător din cadrul punctului (punctelor) centrale de acces este autorizat să acceseze VIS în conformitate cu articolele 22m și 22n.

Articolul 22l

Europol

(1)  Europol desemnează una dintre unitățile sale operaționale drept „autoritatea desemnată de Europol” și o autorizează să solicite accesul la VIS, prin intermediul punctului central de acces la VIS menționat la alineatul (2), în scopul de a sprijini și a consolida acțiunea statelor membre în vederea prevenirii, detectării și investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

(2)  Europol desemnează în calitate de punct central de acces o unitate specializată, formată din funcționari Europol împuterniciți în mod corespunzător. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 22p.

Punctul central de acces acționează pe deplin independent atunci când își îndeplinește sarcinile în temeiul prezentului regulament și nu primește instrucțiuni din partea autorității desemnate de Europol menționate la alineatul (1) în ceea ce privește rezultatul verificării. [AM 210]

Articolul 22m

Procedura de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii

(1)  Unitatea operațională menționată la articolul 22k alineatul (5) transmite o solicitare motivată, în format electronic sau pe suport de hârtie, unui punct central de acces, astfel cum este menționat la articolul 22k alineatul (3), pentru a obține accesul la datele stocate în VIS. La primirea unei solicitări de acces, punctul (punctele) centrale de acces verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la articolul 22n. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de acces, punctul sau punctele centrale de acces prelucrează solicitările. Datele din VIS accesate sunt transmise unităților operaționale menționate la articolul 22k alineatul (5) în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor.

(2)  În cazuri de urgență excepțională, care implică necesitatea de a preveni un pericol iminent pentru viața unei persoane asociat unei infracțiuni de terorism sau unei alte infracțiuni grave, punctul central de acces prelucrează solicitarea imediat și verifică doar ex post dacă sunt îndeplinite toate condițiile menționate la articolul 22n, inclusiv dacă a existat cu adevărat un caz de urgență. Verificarea ex post este efectuată fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare după prelucrarea solicitării.

(3)  Dacă în urma unei verificări ex post se constată că accesul la datele din VIS nu a fost justificat, toate autoritățile care au accesat datele respective șterg imediat informațiile accesate din VIS și informează punctele centrale de acces cu privire la ștergerea informațiilor. [AM 211]

Articolul 22n

Condiții pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor membre

(1)  Autoritățile Fără a aduce atingere articolului 22 din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], autoritățile desemnate pot accesa VIS în vederea consultării dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare: [AM 212]

   (a) accesarea în vederea consultării este necesară și proporțională în scopul prevenirii, detectării sau investigării unor infracțiuni de terorism ori a altor infracțiuni grave;
   (b) accesarea în vederea consultării este necesară și proporțională într-un caz specific;
   (c) există motive întemeiate pentru a se considera că prin consultarea datelor din VIS se va contribui în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea oricăreia dintre infracțiunile în cauză, în special în cazul unei suspiciuni justificate potrivit căreia suspectul, autorul sau victima unei infracțiuni de terorism sau a altei infracțiuni grave se încadrează într-o categorie aflată sub incidența prezentului regulament;
   (ca) în cazul căutărilor după amprentele digitale, a fost lansată o căutare anterioară în sistemul automatizat de identificare a amprentelor digitale al celorlalte state membre în temeiul Deciziei 2008/615/JAI, în cazul în care compararea amprentelor este posibilă din punct de vedere tehnic, iar căutarea respectivă fie a fost efectuată integral, fie nu a fost efectuată integral în termen de 24 de ore de la lansarea sa. [AM 213]
   (d) dacă a fost lansată o interogare în CIR în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], din răspunsul primit, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (5) din regulament Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], rezultă că datele sunt stocate în VIS.” [AM 214]

(2)  Condiția prevăzută la alineatul (1) litera (d) nu trebuie îndeplinită în situațiile în care accesul la VIS este necesar ca instrument de consultare a istoricului în materie de vize sau a perioadelor de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre în ceea ce privește un suspect cunoscut, un autor cunoscut sau o victimă presupusă a unei infracțiuni de terorism sau a unei alte infracțiuni grave.

(3)  Consultarea VIS se limitează la căutarea oricărora dintre următoarele tipuri de date în dosarul de cerere sau în dosarul individual: [AM 215]

   (a) numele de familie, prenumele, data anul nașterii, cetățenia sau cetățeniile și/sau sexul; [AM 216]
   (b) tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie, codul din trei litere al țării care l-a (le-a) eliberat și data de expirare a valabilității documentului de călătorie;
   (c) numărul autocolantului de viză, al vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și data expirării perioadei de valabilitate a vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, după caz;
   (d) amprentele digitale, inclusiv amprentele digitale latente;
   (e) imaginea facială.

3a.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care arată dacă tehnologia necesară pentru a identifica persoanele pe baza imaginilor faciale este viabilă, disponibilă, gata pentru a fi utilizată și fiabilă. [AM 217]

3b.  Imaginea facială menționată la alineatul (3) litera (e) nu trebuie să fie singurul criteriu de căutare. [AM 218]

(4)  În cazul unui rezultat pozitiv, consultarea VIS permite accesul la datele menționate în la alineatul (3) de la prezentul alineat articol, precum și la orice alte date preluate din dosarul de cerere sau din dosarul individual, inclusiv datele introduse în ceea ce privește orice document eliberat, refuzat, anulat, revocat sau prelungit. Accesul la datele menționate la articolul 9 punctul 4 litera (l) înregistrate în dosarul de cerere se acordă numai în cazul în care consultarea datelor respective a fost solicitată în mod explicit într-o cerere motivată și aprobată în urma unei verificări independente. [AM 219]

Articolul 22o

Accesul la VIS pentru identificarea persoanelor în circumstanțe specifice

Prin derogare de la articolul 22n alineatul (1), autoritățile desemnate nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la respectivul alineat pentru a accesa VIS în scopul identificării persoanelor, în special copii, date dispărute, răpite sau identificate ca victime ale traficului de persoane și atunci când există motive întemeiate serioase pentru a se considera că respectiva consultare a datelor din VIS va sprijini identificarea acestora și/sau va contribui la investigarea unor cazuri specifice de trafic de persoane. În astfel de circumstanțe, autoritățile desemnate pot efectua o căutare în VIS utilizând amprentele digitale ale persoanelor respective. [AM 220]

În cazul în care amprentele digitale ale persoanelor respective nu pot fi utilizate sau căutarea cu ajutorul amprentelor digitale eșuează, aceasta se efectuează cu ajutorul datelor menționate la articolul 9 alineatul 4 literele (a) și (b) sau la articolul 22c alineatul (2) literele (a) și (b). [AM 221]

În cazul unui rezultat pozitiv, consultarea VIS permite accesul la toate datele menționate la articolul 9, la articolul 22c sau la articolul 22d, precum și la datele menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) sau la articolul 22a alineatul (3). [AM 222]

Articolul 22p

Procedura și condițiile pentru accesul Europol la datele din VIS

(1)  Europol este autorizat să consulte VIS dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

   (a) consultarea este necesară și proporțională pentru a sprijini și a consolida măsurile adoptate de statele membre pentru prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism ori a altor infracțiuni grave care intră sub incidența mandatului Europol;
   (b) consultarea este necesară și proporțională într-un caz specific;
   (c) există motive întemeiate pentru a se considera că prin consultarea datelor din VIS se va contribui în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea oricăreia dintre infracțiunile în cauză, în special în cazul unei suspiciuni justificate potrivit căreia suspectul, autorul sau victima unei infracțiuni de terorism sau a altei infracțiuni grave se încadrează într-o categorie aflată sub incidența prezentului regulament;
   (d) dacă a fost lansată o interogare în CIR în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], din răspunsul primit, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (3) din regulamentul respectiv, rezultă că datele sunt stocate în VIS.

(2)  Condițiile prevăzute la articolul 22n alineatele (2), (3) și (4) se aplică în consecință.

(3)  Autoritatea desemnată a Europol poate transmite punctului de acces central al Europol menționat la articolul 22k alineatul (3) 22l alineatul (2) o solicitare motivată, în format electronic, pentru consultarea tuturor datelor sau a unui set specific de date stocate în VIS. La primirea unei solicitări de acces, punctul central de acces al Europol verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la alineatele (1) și (2). În cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de acces, personalul autorizat în mod corespunzător al punctului (punctelor) central(e) de acces prelucrează solicitările. Datele din VIS accesate sunt transmise unităților operaționale menționate la articolul 22l alineatul (1) în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor. [AM 223]

(4)  Prelucrarea informațiilor obținute de Europol în urma consultării datelor din VIS face obiectul autorizării din partea statului membru de origine. Respectiva autorizare se obține prin intermediul unității naționale a Europol din acel stat membru.

Articolul 22q

Înregistrarea evidențelor și documentarea

(1)  Fiecare stat membru și Europol se asigură că toate operațiunile de prelucrare a datelor care rezultă din solicitările de acces la datele din VIS în conformitate cu capitolul IIIc IIIb sunt înregistrate sau documentate pentru în scopul de a verifica monitoriza admisibilitatea solicitării, de a monitoriza legalitatea prelucrării datelor și integritatea și securitatea acestora și posibilele impacturi asupra drepturilor fundamentale, precum și în scopuri de auto-monitorizare scopul auto-monitorizării.

Înregistrările sau documentele sunt protejate prin măsuri corespunzătoare împotriva accesului neautorizat și sunt șterse după o perioadă de doi ani de la data la care au fost create, cu excepția cazului în care sunt necesare pentru desfășurarea procedurilor de monitorizare aflate în curs. [AM 224]

(2)  Evidențele sau documentația indică, în toate cazurile:

   (a) scopul exact al solicitării de acces la datele din VIS, inclusiv infracțiunea de terorism sau altă infracțiune gravă care este avută în vedere, iar, pentru Europol, scopul exact al solicitării de acces;
   (b) referința dosarului național;
   (c) data și ora exactă a solicitării de acces transmise sistemului central al VIS de către punctul central de acces;
   (d) denumirea autorității care a solicitat accesul în vederea consultării;
   (e) după caz, decizia adoptată cu privire la verificarea ex‑post;
   (f) datele utilizate pentru consultare;
   (g) în conformitate cu normele naționale sau cu Regulamentul (UE) 2016/794 sau, după caz, cu Regulamentul (UE) 2018/1725, identitatea de utilizator unică a funcționarului care a efectuat căutarea și a funcționarului care a dispus căutarea datelor. [AM 225]

(3)  Evidențele și documentația sunt utilizate numai pentru a monitoriza legalitatea prelucrării datelor, impactul acestora asupra drepturilor fundamentale și pentru a asigura integritatea și securitatea datelor. Doar evidențele care nu conțin date cu caracter personal pot fi folosite în vederea monitorizării și a evaluării menționate la articolul 50 din prezentul regulament. Autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/680, care este responsabilă de verificarea admisibilității solicitării și de monitorizarea legalității prelucrării datelor, precum și a integrității și a securității datelor, are acces la aceste evidențe, la cerere, în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi revin. [AM 226]

Articolul 22r

Condiții pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor în privința cărora prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare

(1)  Accesul la VIS în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale unui stat membru în privința căruia prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare este permis dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

   (a) accesul se încadrează în domeniul de aplicare al competențelor acestora;
   (b) accesul este supus acelorași condiții cu cele menționate la articolul 22n alineatul (1);
   (c) accesul este precedat de o cerere motivată în mod corespunzător, formulată în scris sau electronic, adresată unei autorități desemnate a unui stat membru căruia i se aplică prezentul regulament; respectiva autoritate solicită apoi punctului (punctelor) centrale de acces naționale permisiunea de a consulta VIS.

(2)  Un stat membru în privința căruia prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare pune la dispoziția statelor membre cărora li se aplică prezentul regulament informațiile pe care le deține privind vizele, pe baza unei cereri motivate în mod corespunzător, formulate în scris sau electronic, cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 22n alineatul (1).

_____________

* Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 180, 29.6.2013, p. 1).”

Articolul 22ra

Protecția datelor cu caracter personal accesate în conformitate cu capitolul IIIb

1.   Fiecare stat membru se asigură că actele cu putere de lege și actele administrative naționale adoptate în temeiul Directivei (UE) 2016/680 sunt aplicabile și accesului la VIS de către autoritățile sale naționale în conformitate cu prezentul capitol, inclusiv în ceea ce privește drepturile persoanelor ale căror date sunt accesate în acest mod.

2.   Autoritatea de supraveghere menționată la articolul 41 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/680 monitorizează legalitatea accesului statelor membre la datele cu caracter personal în conformitate cu prezentul capitol, inclusiv a transmiterii acestora către și din VIS. Articolul 41 alineatele (3) și (4) din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

3.   Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în temeiul prezentului regulament se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794 și este supravegheată de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

4.   Datele cu caracter personal accesate în VIS în conformitate cu prezentul capitol sunt prelucrate doar în scopul prevenirii, detectării sau investigării cazului specific pentru care datele au fost solicitate de un stat membru sau de Europol.

5.   Agenția eu-LISA, autoritățile desemnate, punctele centrale de acces și Europol țin evidențe, astfel cum sunt menționate la articolul 22q, ale căutărilor efectuate, cu scopul de a permite autorității de supraveghere menționate la articolul 41 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/680 și Autorității Europene pentru Protecția Datelor să monitorizeze conformitatea prelucrării datelor cu normele Uniunii și cu normele naționale în domeniul protecției datelor. Cu excepția datelor deținute în scopul menționat mai sus, datele cu caracter personal, precum și evidența căutărilor efectuate sunt șterse din toate dosarele naționale și ale Europol după 30 de zile, dacă aceste date și această evidență nu sunt necesare în scopurile unei anchete penale specifice aflate în curs pentru care acestea au fost solicitate de un stat membru sau de Europol. [AM 227]

"

Articolul 2

Modificări aduse Abrogarea Deciziei 2004/512/CE [AM 228]

La articolul 1 din Decizia 2004/512/CE alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text se abrogă. Trimiterile la această decizie se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa 2:"

„(2) Sistemul de informații privind vizele se bazează pe o arhitectură centralizată și cuprinde:

   (a) un registru comun de date de identitate, astfel cum se menționează la [articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea];
   (b) un sistem central de informații, denumit în continuare «Sistemul central de informații privind vizele» (VIS);
   (c) o interfață în fiecare stat membru, denumită în continuare «interfața națională» (NI-VIS), care asigură conectarea la autoritatea centrală națională relevantă din statul membru respectiv, sau o interfață uniformă națională (NUI) în fiecare stat membru, bazată pe specificații tehnice comune și identică pentru toate statele membre, care permite conectarea sistemului central la infrastructurile naționale din statele membre;
   (d) o infrastructură de comunicații între VIS și interfețele naționale;
   (e) un canal securizat de comunicații între VIS sistemul central al EES;
   (f) o infrastructură de comunicații securizată între sistemul central al VIS și infrastructurile centrale ale portalului european de căutare instituit prin [articolul 6 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea], serviciul comun de comparare a datelor biometrice instituit prin [articolul 12 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea], registrul comun de date de identitate instituit prin [articolul 17 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea] și detectorul de identități multiple instituit prin [articolul 25 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea];
   (g) un mecanism de consultare a cererilor și de schimb de informații între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor („VISMail”);
   (h) un portal pentru operatorii de transport;
   (i) un serviciu web securizat care permite comunicarea între VIS, pe de o parte, și portalul pentru operatorii de transport, și sistemele internaționale (sistemele/bazele de date ale Interpol), pe de altă parte;
   (j) un registru de date utilizat în scopul întocmirii de rapoarte și statistici.

Sistemul central, interfețele uniforme naționale, serviciul web, portalul pentru operatorii de transport și infrastructura de comunicații a VIS partajează și reutilizează cât mai mult posibil din punct de vedere tehnic componentele de hardware și software ale sistemului central al EES, ale interfețelor uniforme naționale ale EES, ale portalului ETIAS pentru operatorii de transport, ale serviciului web al EES și, respectiv, ale infrastructurii de comunicații a EES.”. [AM 229]

"

Articolul 3

Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 810/2009

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 10 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) prezintă o fotografie în conformitate cu standardele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1683/95 sau, permite prelevarea în timp real a unei imagini faciale la depunerea primei cereri și ulterior cel puțin o dată la 59 de luni, în conformitate cu standardele prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament.” [AM 230]

"

(2)  Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (2), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:"

„- o fotografie făcută imagine facială prelevată în timp real real și colectată digital în momentul depunerii cererii;”; [AM 231]

"

(b)  la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În cazul în care amprentele digitale și o fotografie în timp real de o calitate satisfăcătoare ale solicitantului au fost colectate și introduse în VIS ca parte a unei cereri depuse cu mai puțin de 59 de luni înaintea depunerii unei noi cereri, aceste [date] pot fi acestea sunt copiate în cererea ulterioară.”; [AM 232]

"

(c)  la alineatul (7), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:"

„(a) copiii cu vârsta sub 6 ani și persoanele cu vârsta de peste 70 de ani;”; [AM 253]

"

(d)  alineatul (8) se elimină.

(3)  Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) VIS este consultat pentru fiecare cerere în parte, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), cu articolul 15 și cu articolul 9a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008. Statele membre se asigură că se utilizează integral toate criteriile de căutare menționate la articolele respective, pentru evitarea respingerilor și a identificărilor eronate.

"

(b)  se introduc următoarele alineate (3a) și (3b):"

„(3a) În scopul evaluării condițiilor de intrare prevăzute la alineatul (3), consulatul ține cont de rezultatul verificărilor efectuate în temeiul articolului 9c din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 în următoarele baze de date:

   (a) SIS și SLTD, pentru a verifica dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat pierdut, furat sau anulat și dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie înregistrat într-un dosar din baza de date TDAWN a Interpol; [AM 233]
   (b) sistemul central al ETIAS, pentru a verifica dacă solicitantului îi corespunde o cerere de autorizație de călătorie care a fost refuzată, revocată sau anulată;
   (c) VIS, pentru a verifica dacă datele furnizate în cerere privind documentul de călătorie corespund unei alte cereri de viză asociate cu date de identitate diferite, precum și dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de revocare sau de anulare a unei vize de scurtă ședere;
   (d) EES, pentru a verifica dacă există informații cu privire la faptul că solicitantul depășește în prezent sau a depășit în trecut termenul legal de ședere sau că solicitantului i s-a refuzat intrarea în trecut;
   (e) Eurodac, pentru a verifica dacă solicitantului i-a fost retrasă sau respinsă o cerere de protecție internațională;
   (f) datele Europol, pentru a verifica dacă datele furnizate în cerere corespund datelor înregistrate în baza de date respectivă;
   (g) sistemul ECRIS-TCN, pentru a verifica dacă solicitantul corespunde unei persoane ale cărei date sunt înregistrate în această bază de date pentru infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave; [AM 234]
   (h) SIS, pentru a verifica dacă solicitantul face obiectul unei semnalări privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau persoane căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării.

Consulatul are acces la dosarul de cerere și la dosarul (dosarele) de cerere conexat(e), dacă există, precum și la toate rezultatele verificărilor efectuate în temeiul articolului 9c din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(3b)  Autoritatea responsabilă în domeniul vizelor consultă detectorul de identități multiple și registrul comun de date de identitate menționate la articolul 4 alineatul (37) din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)] sau SIS ori ambele pentru a evalua diferențele dintre identitățile conexate și efectuează orice verificare suplimentară necesară pentru a lua o decizie privind statutul și culoarea conexiunii, precum și cu privire la eliberarea sau refuzul acordării vizei persoanei în cauză.

În conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea (frontiere și vize)], prezentul alineat se aplică numai de la începerea funcționării detectorului de identități multiple.”;

"

(c)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Consulatul verifică, utilizând informațiile obținute din EES, dacă în urma șederii preconizate solicitantul nu va depăși durata maximă de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre, indiferent de posibilele șederi autorizate în baza unei vize naționale de lungă ședere sau a unui permis de ședere emis de un alt stat membru.”

"

(4)  Se introduce următorul articol 21a:"

„Articolul 21a

Indicatori de risc specifici

-1.   Indicatorii de risc specifici constau într-un algoritm care permite crearea de profiluri, astfel cum este aceasta definită la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679, prin compararea datelor înregistrate într-un dosar de cerere cu o serie de indicatori de risc specifici care evidențiază riscurile în materie de securitate, de imigrație ilegală sau riscurile epidemice ridicate. Indicatorii de risc specifici sunt înregistrați în VIS. [AM 235]

(1)  Evaluarea riscurilor Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 51a pentru a defini mai precis riscurile în materie de securitate, de imigrație ilegală sau a unui un risc epidemic ridicat se bazează pe, pe baza următoarelor elemente: [AM 236]

   (a) statistici generate de EES care indică rate anormale de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării pentru un anumit grup de călători care dețin o viză;
   (b) statistici generate de VIS în conformitate cu articolul 45a care indică rate anormale de refuz al cererilor de viză din cauza unui risc în materie de migrație neregulamentară, de securitate sau de sănătate publică securitate prezentat de un anumit grup de călători solicitant; [AM 237]
   (c) statistici generate de VIS în conformitate cu articolul 45a și de EES care arată corelații între informațiile colectate prin intermediul formularului de cerere și cazurile de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării;
   (d) informații susținute de elemente concrete și bazate pe dovezi furnizate de statele membre cu privire la indicatori de risc specifici în materie de securitate sau cu privire la amenințări specifice identificate de respectivul stat membru;
   (e) informații susținute de elemente concrete și bazate pe dovezi furnizate de statele membre cu privire la rate anormale de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării pentru un anumit grup de călători, în cazul respectivelor state membre;
   (f) informații referitoare la riscuri epidemice ridicate specifice prezentate de statele membre, informații privind supravegherea epidemiologică și evaluări ale riscurilor furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), precum și focare de boli raportate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

(2)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care specifică riscurile menționate la alineatul (1). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2). [AM 238]

(3)  Pe baza riscurilor specifice determinate în conformitate cu alineatul (2) prezentul regulament și cu actul delegat menționat la alineatul (1) se stabilesc indicatori de risc specifici, care constau într-o combinație de date care includ unul sau mai multe dintre următoarele elemente: [AM 239]

   (a) categoria de vârstă, sexul, cetățenia;
   (b) țara și localitatea de reședință;
   (c) statul sau statele membre de destinație;
   (d) statul membru al primei intrări;
   (e) scopul călătoriei;
   (f) ocupația actuală.

(4)  Indicatorii de risc specifici sunt direcționați și proporționali. Aceștia nu se bazează în niciun caz exclusiv pe sexul sau vârsta unei persoane. De asemenea, nu se bazează în niciun caz pe informații privind rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, opiniile politice sau de orice altă natură, religia sau convingerile filozofice, apartenența la un sindicat, apartenența la o minoritate națională, situația materială, nașterea, handicapul sau orientarea sexuală a unei persoane.

(5)  Indicatorii de risc specifici sunt adoptați de Comisie printr-un act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2).

(6)  Autoritățile responsabile în domeniul vizelor utilizează indicatorii de risc specifici atunci când evaluează dacă solicitantul prezintă un risc de imigrație ilegală, sau un risc pentru securitatea statelor membre sau un risc epidemic ridicat în conformitate cu articolul 21 alineatul (1). [AM 240]

(7)  Comisia revizuiește și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene revizuiesc în mod regulat riscurile specifice și indicatorii de risc specifici.” [AM 241]

"

(4a)  Articolul 39 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 39

Conduita personalului și respectarea drepturilor fundamentale

1.  Consulatele statelor membre asigură întâmpinarea cu amabilitate a solicitanților. Personalul consular respectă pe deplin demnitatea umană în exercitarea îndatoririlor sale.

2.  Personalul consular respectă pe deplin, în exercitarea îndatoririlor sale, drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Măsurile luate sunt pe măsura obiectivelor urmărite.

3.  În exercitarea funcțiunilor sale, personalul consular nu discriminează persoanele din niciun motiv, cum ar fi legat de sex, rasă sau origine etnică, culoare, origine socială, caracteristici genetice, limbă, opinie politică sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, religie ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. Interesul superior al copilului este considerat primordial.”; [AM 242]

"

(4b)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 39a

Drepturi fundamentale

În aplicarea prezentului regulament, statele membre respectă pe deplin dreptul relevant al Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dreptul internațional relevant, inclusiv Convenția privind statutul refugiaților încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, obligațiile legate de accesul la protecție internațională, în special principiul nereturnării și drepturile fundamentale. În conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, deciziile în temeiul prezentului regulament se adoptă în mod individual. Interesul superior al copilului este considerat primordial.”; [AM 243]

"

(5)  Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 46

Elaborarea statisticilor

Comisia publică, până la data de 1 martie a fiecărui an, următoarele statistici anuale privind vizele pentru fiecare consulat și punct de trecere a frontierei unde statele membre prelucrează cereri de viză:

   (a) numărul de vize de tranzit aeroportuar solicitate, eliberate și refuzate;
   (b) numărul de vize uniforme cu o singură intrare și de vize cu intrări multiple solicitate, eliberate (defalcate în funcție de durata de valabilitate: 1, 2, 3, 4 și 5 ani) și refuzate;
   (c) numărul de vize cu valabilitate teritorială limitată eliberate.

Aceste statistici se elaborează pe baza rapoartelor generate de registrul central de date al VIS, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

"

(5a)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 51a

Exercitarea delegării de competențe

1.   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 21a se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la data de … [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.   Delegarea de competențe menționată la articolul 21a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”; [AM 244]

"

(6)  La articolul 57, alineatele (3) și (4) se elimină.

Articolul 4

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 2017/2226

Regulamentul (UE) nr. 2017/2226 se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 9 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:"

„EES oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a acestei liste. Normele detaliate privind administrarea acestei funcționalități se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68 alineatul (2) din prezentul regulament.”.

"

(2)  La articolul 13, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport utilizează serviciul web pentru a verifica dacă o viză de ședere de scurtă durată este valabilă, inclusiv dacă numărul de intrări autorizate a fost deja utilizat, dacă titularul a atins durata maximă de ședere autorizată sau, după caz, dacă viza este valabilă pentru teritoriul portului de destinație al călătoriei. Operatorii de transport furnizează datele menționate la articolul 16 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament. Pe baza datelor respective, serviciul web furnizează operatorilor de transport un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK). Operatorii de transport pot stoca informațiile trimise și răspunsul primit în conformitate cu dreptul aplicabil. Operatorii de transport stabilesc un sistem de autentificare pentru a se asigura că doar personalul autorizat poate accesa serviciul web. Răspunsul de tip „OK/NOT OK” nu poate fi considerat drept o decizie de autorizare sau de refuzare a intrării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399. În cazul în care pasagerilor nu le este permis accesul în mijlocul de transport ca urmare a efectuării unei căutări în VIS, operatorii de transport informează pasagerii cu privire la această situație și la mijloacele prin care aceștia își pot exercita drepturile de acces, de rectificare și de ștergere a datelor lor cu caracter personal înregistrate în VIS.”;”. [AM 245]

"

(2a)  La articolul 14, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„3. În cazul în care este necesar să se introducă sau să se actualizeze datele din fișa de intrare/ieșire a unui titular de viză, autoritățile de frontieră pot recupera din VIS și importa în EES datele prevăzute la articolul 16 alineatul (1) litera (d) și la articolul 16 alineatul (2) literele (c)-(f) din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament și cu articolul 18a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”; [AM 246]

"

(2b)  articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„1. În cazul în care este necesar să se creeze un dosar individual sau să se actualizeze imaginea facială menționată la articolul 17 alineatul (1) litera (b), imaginea facială este prelevată în timp real.”; [AM 247]

"

(b)  se introduce următorul alineat:"

„1a. Imaginea facială menționată la articolul 16 alineatul (1) litera (d) poate fi recuperată din VIS și importată în EES.”; [AM 248]

"

(c)  alineatul (5) se elimină; [AM 249]

(3)  La articolul 35 alineatul (4), expresia „prin intermediul infrastructurii VIS” se elimină.

Articolul 5

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2016/399

Regulamentul (UE) 2016/399 se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 8 alineatul (3), se adaugă următoarea literă (ba):"

„(ba) dacă resortisantul unei țări terțe deține o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, verificările amănunțite efectuate la intrare includ, de asemenea, verificarea identității titularului vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și verificarea autenticității vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere prin consultarea Sistemului de informații privind vizele (VIS) în conformitate cu articolul 22g din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

dacă verificarea titularului documentului sau verificarea documentului, după caz, în conformitate cu articolul 22g din regulamentul menționat anterior, eșuează sau dacă există îndoieli în ceea ce privește identitatea titularului, autenticitatea documentului și/sau a documentului de călătorie, personalul autorizat în mod corespunzător al autorităților competente verifică cipul documentului.”

"

(2)  La articolul 8 alineatul (3), se elimină literele (c)-(f).

Articolul 7

Modificări aduse Regulamentului (UE) XXX privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) [Regulamentul privind interoperabilitatea]

Regulamentul (UE) XXX privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) [Regulamentul privind interoperabilitatea] se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 13 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) datele menționate la articolul 9 alineatul (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (f) și (g) și la articolul 22d literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

"

(2)  La articolul 18 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (b) și (c)-(cc), la articolul 9 alineatele (5) și (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (a)-(cc), (f) și (g), la articolul 22d literele (a), (b), (c), (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”. [AM 250]

"

(3)  La articolul 26 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) autorităților competente menționate la articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 atunci când creează sau actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

"

(4)  Articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) se creează sau se actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”

"

(b)  la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) numele de familie; prenumele; data nașterii, sexul și cetățenia (cetățeniile), astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (4) litera (a), la articolul 22c alineatul (2) litera (a) și la articolul 22d litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

"

(5)  La articolul 29 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) autoritățile competente menționate la articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 pentru rezultatele pozitive generate atunci când se creează sau se actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

"

Articolul 8

Abrogarea Deciziei 2008/633/JAI

Decizia 2008/633/JAI se abrogă. Trimiterile la Decizia 2008/633/JAI se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa 2.”

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la ... [doi ani de la data intrării în vigoare] cu excepția dispozițiilor referitoare la actele de punere în aplicare și la actele delegate menționate la articolul 1 punctele 6, 7, 26, 27, 33 și 35, la articolul 3 punctul 4 și la articolul 4 punctul 1, care se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind stadiul pregătirilor pentru punerea în aplicare deplină a prezentului regulament. Acest raport conține totodată informații detaliate cu privire la costurile aferente și la orice risc care poate avea un impact asupra costurilor totale. [AM 251]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA 2

.Tabel de corespondență

Decizia 2008/633/JAI a Consiliului

Regulamentul (CE) nr. 767/2008

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Articolul 2

Definiții

Articolul 4

Definiții

Articolul 3

Autoritățile desemnate și punctele centrale de acces

Articolul 22k

Autoritățile desemnate ale statelor membre

Articolul 22l

Europol

Articolul 4

Procedura de acces la VIS

Articolul 22m

Procedura de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii

Articolul 5

Condiții pentru accesul la datele VIS al autorităților desemnate ale statelor membre

Articolul 22n

Condițiile pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor membre

Articolul 6

Condiții pentru accesul la datele VIS al autorităților desemnate ale statelor pentru care Regulamentul (CE) nr. 767/2008 nu a fost încă pus în aplicare

Articolul 22r

Condițiile pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor membre în privința cărora prezentul regulament nu a fost încă pus în aplicare

Articolul 7

Condițiile de acces ale Europol la datele VIS

Articolul 22p

Procedura și condițiile pentru accesul Europol la datele din VIS

Articolul 8

Protecția datelor cu caracter personal

Capitolul VI

Drepturi și supraveghere în materie de protecție a datelor

Articolul 9

Securitatea datelor

Articolul 32

Securitatea datelor

Articolul 10

Răspunderea

Articolul 33

Răspunderea

Articolul 11

Automonitorizarea

Articolul 35

Autocontrolul

Articolul 12

Sancțiuni

Articolul 36

Sancțiuni

Articolul 13

Păstrarea datelor VIS în fișiere naționale

Articolul 30

Păstrarea datelor VIS în fișierele naționale

Articolul 14

Dreptul de acces, de rectificare și de eliminare

Articolul 38

Dreptul de acces, de rectificare și de ștergere

Articolul 15

Cheltuielile

Nu se aplică.

Articolul 16

Registre

Articolul 22q

Înregistrarea evidențelor și documentarea

Articolul 17

Monitorizare și evaluare

Articolul 50

Controlul și evaluarea

(1)JO C , , p. .
(2)JO C , , p. .
(3) Poziția Parlamentului European din 13 martie 2019.
(4)Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de informații privind vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5).
(5)Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).
(6)Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).
(7)Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (JO L 218, 13.8.2008, p. 129).
(8) Decizia de punere în aplicare 2011/636/UE a Comisiei din 21 septembrie 2011 de stabilire a datei de la care Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) își începe activitatea în prima regiune (JO L 249, 27.9.2011, p. 18).
(9)Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
(10)COM(2016)0205.
(11) „Integrated Border Management (IBM) – Feasibility Study to include in a repository documents for Long-Stay visas, Residence and Local Border Traffic Permits” (Studiu privind gestionarea integrată a frontierelor – Studiu de fezabilitate privind includerea într-un registru a documentelor necesare pentru eliberarea vizelor, a permiselor de lungă ședere și a permiselor de mic trafic de frontieră) (2017).
(12) „Legal analysis on the necessity and proportionality of extending the scope of the Visa Information System (VIS) to include data on long stay visas and residence documents” (Analiza juridică cu privire la necesitatea și proporționalitatea extinderii domeniului de aplicare al Sistemului de informații privind vizele (VIS) pentru a include datele referitoare la vizele de lungă ședere și documentele de ședere) (2018).
(13)Foaia de parcurs pentru a consolida schimbul de informații și gestionarea informațiilor, inclusiv soluțiile de interoperabilitate, în domeniul justiției și afacerilor interne (9368/1/16 REV 1).
(14)Concluziile Consiliului privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE (10151/17).
(15)Integrated Border Management (IBM) – Feasibility Study to include in a repository documents for Long-Stay visas, Residence and Local Border Traffic Permits (2017).
(16)Legal analysis on the necessity and proportionality of extending the scope of the Visa Information System (VIS) to include data on long stay visas and residence documents (2018).
(17)COM(2017)0558, p.15.
(18)COM(2018)0251.
(19)Fingerprint Recognition for Children (2013, EUR 26193).
(20)Automatic fingerprint recognition: from children to elderly (2018 – JRC).
(21)Feasibility and implications of lowering the fingerprinting age for children and on storing a scanned copy of the visa applicant's travel document in the Visa Information System (VIS) (2018).
(22)Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).
(23) Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 1).
(24)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(25)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).
(26)Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
(27)Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului [titlul complet] (JO L …, …, p. …).
(28)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice cu privire la în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și , organele comunitare , oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(29)Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză și privind un mecanism de creare a acestei liste (JO L 287, 4.11.2011, p. 9).
(30)Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(31)Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).
(32)Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
(33)JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(34)Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(35)JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(36)Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).
(37)Decizia 2008/149/JAI a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 50).
(38)JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
(39)Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
(40)Decizia 2011/349/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească (JO L 160, 18.6.2011, p. 1).
(41)Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România (JO L 269, 19.10.2017, p. 39).


Fondul pentru azil și migrație ***I
PDF 474kWORD 129k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil și migrație (COM(2018)0471 – C8-0271/2018 – 2018/0248(COD))
P8_TA(2019)0175A8-0106/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0471),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 78 alineatul (2) și articolul 79 alineatele (2) și (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0271/2018),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, precum și avizele Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru bugete (A8-0106/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil și , migrație și integrare [AM 1]

P8_TC1-COD(2018)0248


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 78 alineatul (2) și , articolul 79 alineatele (2) și (4) și articolul 80, [AM 2]

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Având în vedere evoluția provocărilor în materie de migrație, care impune necesitatea de a sprijini sisteme solide de primire, azil, integrare și migrație în statele membre, de a preveni și de a gestiona în mod adecvat și solidar situațiile de presiune și de a opri sosirile neregulamentare și care pun în primejdie viața persoanelor, propunând în loc căi legale și sigure de migrație, investițiile în gestionarea eficientă și coordonată a migrației în Uniune sunt fundamentale pentru a realiza obiectivul Uniunii de a constitui un spațiu de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. [AM 3]

(2)  Importanța unei abordări coordonate între Uniunea Europeană și statele membre se reflectă în Agenda europeană privind migrația din luna mai 2015, care a subliniat necesitatea unei politici comune coerente și clare pentru a restabili încrederea în capacitatea Uniunii de a reuni eforturile europene și naționale pentru a aborda migrația și a conlucra într-o manieră eficace, în conformitate cu principiile principiul solidarității și partajării echitabile a responsabilității între statele membre consacrat în articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și care a fost confirmată în evaluarea sa de la jumătatea perioadei, efectuată în septembrie 2017, precum și în raportul privind progresele înregistrate din lunile martie și mai 2018. [AM 4]

(3)  În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a reafirmat necesitatea de a urma o abordare cuprinzătoare, pragmatică și hotărâtă în materie de gestionare a migrației, care să vizeze restabilirea controlului asupra frontierele externe, reducerea sosirilor neregulamentare și a numărului de decese pe mare și care ar trebui să se bazeze pe o utilizare flexibilă și coordonată a tuturor instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii și al statelor membre. Consiliul European a solicitat, în continuare, să se asigure intensificarea semnificativă a returnărilor, prin acțiuni desfășurate atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, cum ar fi acordurile și mecanismele de readmisie eficace. Consiliul European a solicitat, de asemenea, punerea în aplicare și dezvoltarea unor programe voluntare de relocare. [AM 5]

(4)  Pentru a sprijini eforturile de a asigura o abordare globală în ceea ce privește gestionarea migrației, bazată pe încredere reciprocă, solidaritate și partajarea responsabilității între statele membre și instituțiile UE, cu obiectivul de a asigura o politică durabilă comună a Uniunii în materie de azil și imigrație, statele membre ar trebui sprijinite cu resurse financiare adecvate, sub forma Fondului pentru azil și , migrație și integrare (denumit în continuare „fondul”). [AM 6]

(4a)   Fondul ar trebui să respecte pe deplin drepturile omului, precum și Agenda 2030, principiul coerenței politicii pentru dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE, și angajamentele asumate la nivel internațional în materie de migrație și azil, în special Pactul mondial privind refugiații și Pactul global pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine (GCM). [AM 7]

(4b)   Gestionarea Fondului din perspectiva dezvoltării ar trebui să ia în considerare diferitele cauze profunde ale migrației, cum ar fi conflictele, sărăcia, lipsa capacității agricole, educația și inegalitatea. [AM 8]

(5)  Fondul Acțiunile sprijinite de Fond ar trebui pus puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv a dreptului la protecția datelor personale și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune și de statele membre în materie de drepturi fundamentale, inclusiv Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC) și Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, completată de Protocolul din 31 ianuarie 1967. [AM 9]

(5a)  Principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile fundamentale ale Uniunii, ar trebui să fie respectate și promovate la punerea în aplicare a fondului. Fondul nu ar trebui să sprijine acțiunile care contribuie la orice formă de segregare sau de excluziune socială. [AM 10]

(5b)  La punerea în aplicare a fondului, ar trebui să se acorde prioritate acțiunilor care tratează situația minorilor neînsoțiți și a celor separați prin identificare și înregistrare timpurie, precum și acțiunilor întreprinse în interesul superior al copilului. [AM 11]

(6)  Fondul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul fondurilor care l-au precedat: Fondul european pentru refugiați, instituit prin Decizia 573/2007/CE a Parlamentului European și Consiliului, Fondul european de integrare a resortisanților țărilor terțe, instituit prin Decizia 2007/435/CE a Consiliului, Fondul european de returnare, instituit prin Decizia 575/2007/CE a Parlamentului European și Consiliului, pentru perioada 2007-2013, și Fondul pentru azil, migrație și integrare, pentru perioada 2014-2020, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului. În același timp, fondul ar trebui să țină seama de toate noile evoluții relevante.

(7)  Fondul ar trebui să sprijine solidaritatea între statele membre și gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație, printre altele, prin promovarea unor măsuri comune în domeniul azilului, inclusiv prin sprijinirea eforturile statelor membre în ceea ce privește primirea persoanelor care au nevoie de protecție internațională prin relocarea, admisia umanitară și transferul solicitanților sau al beneficiarilor de protecție internațională între statele membre, prin consolidarea protecției acordate solicitanților de azil vulnerabili, cum ar fi copiii, prin sprijinirea strategiilor de integrare și printr-o politică mai eficace privind migrația legală, în vederea asigurării prin crearea unor căi sigure și legale către Uniune care ar trebui să contribuie inclusiv la asigurarea competitivității pe termen lung a Uniunii și a viitorului modelului său social și a reducerii factorilor care încurajează migrația neregulamentară cu ajutorul unei politici durabile în materie de returnare și de readmisie. Ca instrument al politicii interne a Uniunii și ca instrument unic de finanțare pentru azil și migrație la nivelul Uniunii, fondul ar trebui să sprijine în primul rând acțiunile privind azilul și migrația în cadrul Uniunii. Totuși, în anumite limite stabilite și sub rezerva unor garanții adecvate, fondul ar trebui să sprijine consolidarea cooperării cu țările terțe pentru a îmbunătăți gestionarea fluxurilor de persoane care solicită azil sau alte forme de protecție internațională, pentru a crea căi de migrație legală și pentru a combate migrația neregulamentară și rețelele de traficanți de migranți și de persoane și a asigura durabilitatea returnării și readmisia eficace returnarea durabilă, în condiții de siguranță și demnitate, precum și reintegrarea în țările terțe. [AM 12]

(8)  Criza migrației și creșterea numărului de decese în Mediterană în ultimii ani a au evidențiat necesitatea reformării sistemului de a reforma sistemul european comun de azil pentru a se asigura proceduri de azil eficiente cu scopul de a preveni deplasările secundare, de a oferi condiții de primire uniforme și adecvate pentru solicitanții de protecție internațională, de a institui standarde uniforme pentru acordarea de protecție internațională și acordarea drepturilor și beneficiilor corespunzătoare pentru beneficiarii de protecție internațională și de a institui un sistem mai echitabil și mai eficace de determinare a statului membru responsabil în ceea ce privește solicitanții de protecție internațională, precum și un cadru pentru eforturile statelor membre în materie de relocare și de admisie umanitară cu scopul de a crește numărul total de locuri de relocare disponibile la nivel mondial. În același timp, reforma a fost necesară pentru a institui un sistem mai echitabil și mai eficace de determinare a statului membru responsabil în ceea ce privește solicitanții de protecție internațională, precum și un cadru la nivelul Uniunii pentru eforturile statelor membre în materie de relocare În același timp, reforma este necesară pentru a garanta că sunt prevăzute proceduri de azil eficiente și bazate pe drepturi și că ele sunt accesibile, pentru a oferi condiții de primire uniforme și adecvate solicitanților de protecție internațională, standarde uniforme de acordare a protecției internaționale și drepturi și beneficii adecvate beneficiarilor de protecție internațională, precum și proceduri de returnare eficace și eficiente pentru migranții în situație neregulamentară. Prin urmare, este necesar ca fondul să ofere un sprijin sporit pentru eforturile statelor membre de a pune în aplicare pe deplin și în mod corect sistemul european comun reformat de azil. [AM 13]

(9)  Fondul ar trebui, de asemenea, să completeze și să consolideze activitățile întreprinse de Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA), instituită prin Regulamentul (UE)../.. [Regulamentul EUAA](4) Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu scopul de a facilita și de a îmbunătăți funcționarea sistemului european comun de azil, prin coordonarea și consolidarea cooperării practice și a schimbului de informații privind azilul, îndeosebi privind bunele practici între statele membre, prin promovarea dreptului și a standardelor operaționale ale Uniunii și a dreptului internațional și prin contribuirea, cu ajutorul unor orientări pertinente, inclusiv al standardelor operaționale, la o punere uniformă în aplicare a dreptului Uniunii în materie de azil pentru a asigura un grad înalt de uniformitate bazat pe standarde de protecție ridicate în ceea ce privește procedurile de protecție internațională, condițiile de primire și evaluarea nevoilor de protecție în întreaga Uniune care să permită , făcând posibilă o repartizare sustenabilă și echitabilă a cererilor de protecție internațională, de a facilita facilitând convergența în evaluarea cererilor de protecție internațională în întreaga Uniune, de a sprijini sprijinind eforturile de relocare ale statelor membre și de a furniza furnizând asistență operațională și tehnică statelor membre pentru gestionarea propriilor sisteme de azil și de primire, în special statelor ale căror sisteme sunt supuse unei presiuni disproporționate. [AM 14]

(9a)  Fondul ar trebui să sprijine eforturile depuse de Uniune și de statele membre pentru consolidarea capacității statelor membre de a dezvolta, a monitoriza și a evalua politicile lor în domeniul azilului din perspectiva obligațiilor care le revin în temeiul dreptului în vigoare al Uniunii. [AM 15]

(10)  Fondul ar trebui să sprijine eforturile depuse de Uniune și de statele membre pentru consolidarea capacității statelor membre de a dezvolta, a monitoriza și a evalua politicile lor în domeniul azilului din perspectiva obligațiilor care le revin în temeiul dreptului în vigoare al Uniunii Uniunea și statele membre în aplicarea dreptului în vigoare al Uniunii, asigurând respectarea integrală a drepturilor fundamentale, în special a Directivei 2013/33/UE(5) (Directiva privind condițiile de primire), a Directivei 2013/32/UE(6) (Directiva privind procedurile de azil), a Directivei 2011/95/UE(7) (Directiva privind calificarea) și a Directivei 2008/115/CE(8) (Directiva privind returnarea) a Parlamentului European și a Consiliului, precum și a Regulamentului 604/2013/UE al Parlamentului European și al Consiliului(9) (Regulamentul de la Dublin). [AM 16]

(11)  Parteneriatele și cooperarea cu țările terțe reprezintă o componentă esențială a politicii Uniunii în materie de azil, care urmărește asigurarea unei gestionări adecvate a fluxurilor de persoane care solicită azil sau alte forme de protecție internațională. Cu scopul de a pune capăt sosirilor neregulamentare și care le pun în primejdie viața resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor care au nevoie de protecție internațională și de a propune în loc căi legale și sigure de a intra pe teritoriul statelor membre, de a exprima solidaritate cu țările din regiunile către care sau în interiorul cărora a fost strămutat un număr mare de persoane care au nevoie de protecție internațională, contribuind la atenuarea presiunii exercitate asupra țărilor respective, de a sprijini realizarea obiectivelor politicii Uniunii în materie de migrație prin creșterea influenței Uniunii asupra țărilor terțe și de a contribui în mod efectiv la inițiativele mondiale în materie de relocare prin adoptarea unei singure voci în cadrul forurilor internaționale și în relația cu țările terțe, fondul ar trebui să acorde stimulente financiare pentru punerea în aplicare a cadrului de relocare [și de admisie umanitară] al Uniunii. [AM 17]

(11a)  Fondul ar trebui să sprijine eforturile depuse de statele membre în scopul de a furniza, pe teritoriile lor, protecție internațională și o soluție durabilă pentru refugiații și persoanele strămutate identificate ca eligibile pentru relocare sau admisie umanitară în cadrul unor programe naționale, care ar trebui să țină seama de necesitățile globale în materie de relocare estimate de UNHCR. Pentru a contribui într-un mod ambițios și eficient, fondul ar trebui să ofere asistență specifică, sub forma unor stimulente financiare pentru fiecare persoană admisă sau reinstalată. [AM 18]

(12)  Având în vedere nivelurile ridicate ale fluxurilor de migrație către Uniune înregistrate în ultimii ani și importanța de a asigura coeziunea societăților noastre, este esențial să se sprijine politicile statelor membre pentru integrarea timpurie a resortisanților țărilor terțe cu ședere legală, inclusiv în domeniile prioritare identificate în Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe, adoptat de Comisie în 2016. [AM 19]

(13)  Pentru a spori eficiența, a obține cea mai mare valoare adăugată europeană și a asigura coerența răspunsului Uniunii în vederea promovării integrării resortisanților țărilor terțe, acțiunile finanțate în cadrul fondului ar trebui să fie specifice și complementare acțiunilor finanțate în cadrul Fondului social european plus (FSE+) și al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) fondurilor structurale ale Uniunii. Măsurile finanțate în cadrul acestui fond ar trebui să sprijine măsuri adaptate la nevoile resortisanților țărilor terțe, care sunt, în general, puse în aplicare în etapa inițială a etapele inițiale ale procesului de integrare, precum și acțiuni orizontale care să sprijine capacitățile statelor membre în domeniul integrării, în timp ce intervențiile în favoarea completate cu intervenții în vederea promovării incluziunii sociale a resortisanților țărilor terțe cu un impact pe termen mai lung ar trebui finanțate în cadrul FEDR și FSE+ , finanțate în cadrul fondurilor structurale ale Uniunii. [AM 20]

(13a)   Măsurile de integrare ar trebui să se aplice, de asemenea, beneficiarilor de protecție internațională, în scopul de a asigura o abordare cuprinzătoare a integrării, luând în considerare caracteristicile specifice ale grupului-țintă respectiv. Atunci când măsurile de integrare se combină cu măsuri de primire, acțiunile ar trebui să permită și includerea solicitanților de azil, după caz. [AM 21]

(14)  În acest context, autoritățile statelor membre responsabile cu executarea fondului ar trebui să aibă obligația de a coopera și de a institui mecanisme de coordonare cu autoritățile desemnate de statele membre în scopul gestionării intervențiilor din cadrul FSE+ și FEDR fondurile structurale și, după caz, cu autoritățile de management ale acestora și cu autoritățile care gestionează alte fonduri ale Uniunii care contribuie la integrarea resortisanților țărilor terțe. Prin intermediul acestor mecanisme de coordonare, Comisia ar trebui să evalueze coerența și complementaritatea fondurilor, precum și gradul în care măsurile puse în aplicare prin fiecare fond contribuie la integrarea resortisanților din țările terțe. [AM 22]

(15)  Executarea fondului în acest domeniu ar trebui să fie coerentă cu principiile fundamentale comune ale Uniunii privind integrarea, astfel cum sunt stabilite în programul comun de integrare.

(16)  Este oportun să se asigure posibilitatea ca statele membre care doresc acest lucru să prevadă în programele lor că acțiunile de integrare pot include rudele apropiate ale resortisanților țărilor terțe, sprijinind astfel unitatea familiei în interesul superior al copilului, în măsura în care acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare efectivă a acestor acțiuni. Sintagma „rudă apropiată” ar trebui interpretată în înțelesul de soți/soții, partener/parteneră, precum și orice altă persoană care are legături familiale directe în linie descendentă sau ascendentă cu resortisantul țării terțe vizat de acțiunile de integrare și care nu ar intra altfel în domeniul de aplicare al fondului. [AM 23]

(17)  Având în vedere rolul esențial jucat de autoritățile locale și regionale și de organizațiile societății civile asociațiile care le reprezintă, în domeniul integrării și pentru a facilita accesul direct al acestor entități la finanțare la nivelul Uniunii, fondul ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a acțiunilor în domeniul integrării de către autoritățile locale și regionale sau organizațiile societății civile, inclusiv printr-o rată de cofinanțare mai mare pentru aceste acțiuni și prin utilizarea unei componente specifice a facilității tematice în situațiile în care autoritățile locale și printr-o rată de cofinanțare mai mare pentru aceste acțiuni regionale respective au competența de a aplica măsuri de integrare. [AM 24]

(18)  Având în vedere provocările economice și demografice pe termen lung cu care se confruntă Uniunea și dimensiunea din ce în ce mai mondială a migrării, este esențial să se creeze canale de migrație legală funcționale către Uniune, pentru ca Uniunea să fie în continuare o destinație atractivă pentru migranți migrația legală, potrivit nevoilor economice și sociale ale statelor membre, și pentru a se asigura sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și creșterea economiei Uniunii, protejând în același timp lucrătorii migranți de exploatarea prin muncă. [AM 25]

(19)  Fondul ar trebui să sprijine statele membre să instituie strategii care să organizeze migrația și să extindă căile de migrație legală, îmbunătățind capacitatea acestora de a elabora, a pune în aplicare, a monitoriza și a evalua, în general, toate strategiile, politicile și măsurile în materie de imigrație și integrare a resortisanților țărilor terțe cu ședere legală, inclusiv în special instrumentele juridice ale Uniunii de migrație legală. Fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, schimbul de informații, schimbul de bune practici și cooperarea între diferitele servicii administrative și niveluri de guvernanță, precum și între statele membre. [AM 26]

(20)  O politică eficientă în materie de returnare de returnare eficientă și demnă este o parte integrantă a abordării globale în materie de migrație adoptată de Uniune și de statele sale membre. Fondul ar trebui să sprijine și să încurajeze eforturile statelor membre în vederea punerii în aplicare eficiente și a dezvoltării în continuare a standardelor pentru a pune în aplicare în mod eficient și a dezvolta în continuare standardele comune privind returnarea, cu accent pe returnările voluntare, în special astfel cum sunt prevăzute de Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului(10), și a unei abordări integrate și coordonate privind pentru a aborda în mod integrat și coordonat gestionarea returnărilor. Pentru a favoriza politici durabile în materie de returnare, fondul ar trebui să sprijine și măsuri conexe în țările terțe, cum ar fi reintegrarea persoanelor returnate.Fondul ar trebui să sprijine și măsuri conexe în țările terțe pentru a facilita și a garanta returnarea și readmisia în condiții de siguranță și cu demnitate, precum și reintegrarea durabilă, astfel cum se prevede în GCM. [AM 27]

(21)  Statele membre ar trebui să acorde preferință returnării voluntare. Pentru a promova returnarea voluntară, statele membre ar trebui să prevadă stimulente pentru returnarea voluntară a persoanelor și să asigure returnarea eficace, sigură și demnă a migranților în situație neregulamentară. Prin urmare, fondul ar trebui să acorde sprijin preferențial măsurilor legate de returnarea voluntară. Pentru a promova acest lucru, statele membre ar trebui să prevadă stimulente, cum ar fi un tratament preferențial sub forma unei asistențe sporite mai bune la returnare și un sprijin pe termen lung pentru reintegrare. Acest tip de returnare voluntară este atât în interesul persoanelor returnate, cât și în interesul autorităților, din punct punctul de vedere al raportului cost­eficacitate. Interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat primordial în toate acțiunile sau deciziile privind copiii migranți, inclusiv în ceea ce privește returnările, ținând seama pe deplin de dreptul copilului de a-și exprima punctul de vedere. [AM 28]

(22)  Returnările voluntare și forțate Deși returnările voluntare ar trebui să aibă prioritate față de returnările forțate, ele sunt însă interconectate și au efecte care se sprijină reciproc, iar statele membre ar trebui așadar încurajate să consolideze complementaritatea acestor două forme de returnare. Posibilitatea de a recurge la îndepărtare este un element important care contribuie la integritatea sistemelor de azil și de migrație legală. Prin urmare, fondul ar trebui să sprijine acțiunile statelor membre de facilitare și punere în practică a îndepărtărilor, în conformitate cu standardele instituite în dreptul Uniunii, după caz, și cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a demnității persoanelor returnate. Fondul ar trebui să sprijine acțiunile legate de returnarea copiilor numai în cazul în care o astfel de returnare se bazează pe o evaluare pozitivă al interesului superior al copilului. [AM 29]

(23)  Prevederea unor măsuri de sprijin specifice pentru persoanele returnate, cu accent deosebit pe nevoile umanitare și de protecție ale acestora, în statele membre și în țările de returnare poate îmbunătăți condițiile de returnare ale acestora și le poate sprijini reintegrarea. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile. Deciziile de returnare ar trebui să se bazeze pe o evaluare cuprinzătoare și atentă a situației în țara de origine, inclusiv a capacității de absorbție la nivel local. Măsurile și acțiunile specifice de sprijin pentru țările de origine și, în special, pentru persoanele vulnerabile contribuie la asigurarea sustenabilității, siguranței și eficacității returnărilor. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare cu participarea activă a autorităților locale, a societății civile și a diasporei. [AM 30]

(24)  Acordurile de readmisie și alte mecanisme de readmisie fac parte integrantă din politica Uniunii în materie de returnare și sunt formale sunt o parte integrantă și esențială a politicii de returnare a Uniunii și un instrument central pentru gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație, întrucât acestea ele facilitează returnarea rapidă a migranților în situație neregulamentară. Aceste acorduri și mecanisme sunt un element important în cadrul dialogului și al cooperării cu țările terțe de origine și de tranzit ale migranților în situație neregulamentară, iar fondul ar trebui să sprijine punerea lor în aplicare în țările terțe ar trebui sprijinită pentru a asigura politici de returnare eficace în materie de returnare la nivel național și la nivelul Uniunii , sigure și demne, în anumite limite stabilite și sub rezerva unor garanții adecvate. [AM 31]

(25)  În plus față de sprijinul pentru returnarea persoanelor prevăzut în prezentul regulament, integrarea resortisanților țărilor terțe sau a apatrizilor în statele membre, fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, alte măsuri de combatere a migrației neregulamentare, de abordare a factorilor care încurajează migrația ilegală sau a eludării normelor existente pentru a combate traficul de migranți, a încuraja și facilita instituirea unor norme în materie de migrație legală, salvgardând astfel integritatea sistemelor de imigrație ale statelor membre din țările de origine, respectând pe deplin principiul coerenței pentru dezvoltare durabilă. [AM 32]

(26)  Angajarea migranților în situație neregulamentară reprezintă un factor de atracție pentru migrația ilegală și subminează dezvoltarea unei politici de mobilitate a forței de muncă bazate pe programe de migrație legală și pune în pericol drepturile lucrătorilor migranți, făcând ca aceștia să fie vulnerabili la încălcări ale drepturilor și la abuzuri. Prin urmare, fondul ar trebui să sprijine statele membre, direct sau indirect, să pună în aplicare Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului(11) care interzice angajarea resortisanților țărilor terțe în situație de ședere ilegală, prevede un mecanism de tratare a plângerilor și prevede de recuperare a salariilor pentru lucrătorii exploatați și sancțiuni pentru angajatorii care încalcă această interdicție. [AM 33]

(26a)   Statele membre ar trebui să sprijine solicitările organizațiilor societății civile și ale asociațiilor lucrătorilor, de exemplu privind crearea unei rețele europene de lucrători de ambele sexe care să se ocupe de primire, pentru a conecta toți lucrătorii din Europa care desfășoară o activitate în domeniul migrației, pentru a promova o primire demnă și o abordare a migrației bazată pe drepturile omului, precum și schimbul de bune practici în domeniul primirii și al integrării în muncă a migranților. [AM 34]

(27)  Fondul ar trebui să sprijine statele membre, direct sau indirect, să pună în aplicare Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului(12) care prevede dispoziții privind acordarea de asistență, sprijin și protecție pentru victimele traficului de persoane. Aceste măsuri ar trebui să țină seama de dimensiunea de gen a traficului de persoane. Atunci când pun în aplicare fondul, statele membre ar trebui să țină seama de faptul că persoanele care sunt obligate să își părăsească locuințele din cauza unor schimbări climatice bruște sau progresive, care le afectează în mod negativ viața sau condițiile de viață, prezintă un risc ridicat de a deveni victime ale traficului de persoane. [AM 35]

(27a)  Fondul ar trebui să sprijine în special identificarea și măsurile în sprijinul nevoilor solicitanților de azil vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoțiți sau victimele torturii sau ale altor forme grave de violență, astfel cum este prevăzut în acquis-ul Uniunii din domeniul azilului. [AM 36]

(27b)  În vederea unei distribuiri echitabile și transparente a resurselor între obiectivele fondului, ar trebui asigurat un nivel minim de cheltuieli pentru anumite obiective, fie că este vorba de gestiune directă, indirectă sau partajată. [AM 37]

(28)  Fondul ar trebui să completeze și să consolideze activitățile întreprinse în domeniul returnării de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului(13), contribuind astfel la eficiența gestionării europene integrate a frontierelor, astfel cum este definită la articolul 4 din regulamentul respectiv, fără a furniza un flux de finanțare suplimentar Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pentru care autoritatea bugetară stabilește un buget anual care ar trebui să îi permită să își îndeplinească toate sarcinile. [AM 38]

(29)  Ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor, a coerenței, a complementarității și a eficienței cu alte fonduri ale Uniunii și ar trebui să se evite suprapunerile dintre acțiuni orice suprapuneri sau contradicții la nivelul acțiunilor. [AM 39]

(30)  Măsurile Prioritatea acestui fond ar trebui să fie finanțarea acțiunilor pe teritoriul Uniunii. Fondul poate finanța măsuri desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt sprijinite din fond, care ar trebui să fie limitate din punct de vedere financiar, însă adecvate pentru a atinge obiectivele fondului, astfel cum sunt stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, și ar trebui să facă obiectul unor garanții adecvate. Aceste măsuri ar trebui să completeze alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței și complementarității depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză, precum și cu angajamentele internaționale ale Uniunii. În ceea ce privește dimensiunea externă, fondul ar trebui să direcționeze sprijinul astfel încât să contribuie la intensificarea cooperării cu țările terțe și la consolidarea unor aspecte-cheie ale gestionării migrației în domenii de interes pentru politica de migrație a Uniunii. Ar trebui să se respecte principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare, astfel cum este stabilit la punctul 35 din Consensul european privind dezvoltarea. La punerea în aplicare a asistenței de urgență, ar trebui să se asigure coerența cu principiile umanitare, astfel cum sunt prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar. [AM 40]

(31)  Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea întreprinsă individual de statele membre. Sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, în special, la solidaritatea între statele membre în materie de azil și migrație, în conformitate cu articolul 80 din TFUE, precum și la consolidarea capacităților naționale și a celor ale Uniunii în domeniile azilului și migrației. [AM 42]

(32)  Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional acordat prin prezentul fond, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul azilului și returnării, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind azilul și returnarea sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen sau de către Agenția Uniunii Europene pentru Azil a identificat deficiențe în domeniul relevant.

(33)  Fondul ar trebui să reflecte necesitatea unei transparențe, a unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând, totodată, cerințele în materie de previzibilitate și asigurând o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică și specifice prevăzute de prezentul regulament. Punerea în aplicare a fondului ar trebui să fie ghidată de principiile eficienței, eficacității și calității cheltuielilor. În plus, punerea în aplicare a fondului ar trebui să permită o utilizare cât se poate de simplă a sa. [AM 43]

(34)  Prezentul regulament ar trebui să stabilească sumele inițiale alocate statelor membre, compuse dintr-o sumă fixă și o sumă calculată pe baza criteriilor prevăzute în anexa I, care să reflecte nevoile și presiunea cu care se confruntă diferitele state membre în materie de azil, migrație, integrare și returnare. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită societăților insulare care se confruntă cu provocări disproporționate în materie de migrație. [AM 44]

(35)  Aceste sume inițiale ar trebui să constituie un punct de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre. Pentru a ține seama de modificările fluxurilor de migrație, pentru a răspunde nevoilor în materie de gestionare a sistemelor de azil și de primire și nevoilor de integrare a resortisanților țărilor terțe cu ședere legală, pentru a dezvolta migrația legală și pentru a combate migrația neregulamentară prin politici eficiente și durabile în materie de returnare eficiente, durabile și care respectă drepturile, statelor membre ar trebui să li se aloce o sumă suplimentară la jumătatea perioadei, ținând seama de ratele de absorbție. Această sumă ar trebui să se bazeze pe cele mai recente date statistice disponibile, astfel cum figurează în anexa I, pentru a reflecta modificările situației inițiale din statele membre. [AM 45]

(36)  Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al fondului, statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că programele lor statelor membre cuprind acțiuni care abordează contribuie la îndeplinirea fiecăruia dintre obiectivele specifice ale prezentului regulament. În plus, ar trebui să se asigure că alocarea de fonduri pentru obiectivele specifice servește în cel mai bun mod posibil obiectivele respective și se bazează pe cele mai recente nevoi, că programele includ un nivel minim de cheltuieli cu privire la aceste obiective, că alocarea resurselor către obiective este proporțională cu provocările întâmpinate, că prioritățile alese sunt compatibile cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective asigură realizarea obiectivului de politică global. [AM 46]

(37)  Întrucât provocările în domeniul migrației sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de fluctuațiile fluxurilor de migrație. Pentru a răspunde unor nevoi urgente și modificărilor intervenite în ceea ce privește politicile și prioritățile Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiuni cu o valoare adăugată europeană semnificativă, o parte din finanțare va fi alocată periodic acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii, acțiunilor autorităților locale și regionale, asistenței de urgență, relocării, precum și pentru furnizarea unui sprijin suplimentar pentru statele membre contribuind la eforturile de solidaritate și responsabilitate, prin intermediul unei facilități tematice. [AM 47]

(38)  Statele membre ar trebui să fie încurajate, prin faptul că beneficiază de o contribuție mai importantă din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programului pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.

(38a)  Eforturile făcute de statele membre pentru punerea în aplicare pe deplin și în mod corespunzător a acquis-ului Uniunii în materie de azil, inclusiv pentru acordarea unor condiții corespunzătoare de primire solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională, pentru a asigura stabilirea corectă a statutului, în conformitate cu Directiva 2011/95/UE, precum și pentru a aplica proceduri de azil echitabile și eficace ar trebui sprijinite de fond, în special atunci când aceste eforturi vizează minorii neînsoțiți pentru care costurile sunt mai mari. Prin urmare, statele membre ar trebui să primească o sumă forfetară pentru fiecare minor neînsoțit care beneficiază de protecție internațională, însă această sumă forfetară nu ar trebui să fie cumulată cu o finanțare suplimentară acordată în temeiul prezentului regulament pentru relocare. [AM 48]

(39)  O parte a resurselor disponibile în cadrul fondului ar putea, la rândul său, să fie alocată programelor statelor membre în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni specifice, în plus față de suma care le-a fost alocată inițial. Aceste acțiuni specifice ar trebui să fie identificate la nivelul Uniunii și ar trebui să se refere la acțiuni care necesită un efort de cooperare sau la acțiuni care sunt necesare pentru a aborda evoluțiile din Uniune ce necesită punerea la dispoziție a unei finanțări suplimentare pentru unul sau mai multe state membre.

(40)  Fondul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale legate de azil și returnare imigrație și ar trebui să permită statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru furnizarea acestui serviciu pentru Uniune în ansamblul său. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a costurilor specifice legate de obiectivele fondului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre. [AM 49]

(41)  Pentru a completa punerea în aplicare a obiectivului de politică al acestui fond la nivel național prin intermediul programelor statelor membre, fondul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Astfel de acțiuni ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al fondului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă transnațională și de parteneriatele transnaționale, precum și de testarea a unor noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune, respectând totodată necesitatea de a oferi o finanțare adecvată, într-un mod echitabil și transparent, pentru a realiza obiectivele fondului. Prin intermediul acestor acțiuni, ar trebui să se asigure protecția drepturilor fundamentale la punerea în aplicare a fondului. [AM 50]

(42)  În vederea consolidării capacității Uniunii de a răspunde imediat unei puternice presiuni neprevăzute sau disproporționate exercitate de migrație unui aflux important sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe într-unul sau mai multe state membre, caracterizată de un aflux important și disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe, care solicită în număr semnificativ și de urgență centrele de primire și de cazare, precum și sistemele și procedurile de azil și de gestionare a migrației, sau unor puternice presiuni exercitate de migrație în provocări migratorii sau nevoi de relocare semnificative ale unor țări terțe, cauzate de evoluții politice sau , conflicte sau dezastre naturale ar trebui să se poată acorda asistență de urgență în conformitate cu cadrul stabilit de prezentul regulament. [AM 51]

(43)  Prezentul regulament ar trebui să asigure continuarea activității Rețelei europene de migrație înființate prin Decizia 2008/381/CE a Consiliului(14) și ar trebui să furnizeze asistență financiară în conformitate cu obiectivele și atribuțiile rețelei.

(44)  Obiectivele de politică ale prezentului fond vor fi abordate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară din cadrul componentelor de politică ale fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară. [AM 52]

(45)  Prezentul regulament instituie, pentru întregul Fond pentru azil și migrație, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [de actualizat referința la noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară(15)], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(46)  Regulamentul (UE) nr. .../... [Regulamentul financiar] se aplică prezentului fond. Acesta prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(47)  În vederea punerii în aplicare a acțiunilor în cadrul gestiunii partajate, fondul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) ..../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune]. În cazul unor dispoziții contradictorii, prezentul regulament ar trebui să prevaleze asupra Regulamentului (UE) …/... [RDC]. [AM 53]

(48)  Regulamentul (UE) .../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAM), Fondul pentru securitate internă (FSI) și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, În afara cadrului de stabilire a normelor financiare comune mai multor fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), este necesar să se precizeze obiectivele FAM FAMI, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FAM FAMI. [AM 54]

(49)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(50)  În conformitate cu Regulamentul financiar(16), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(17), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(18), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(19) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(20), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative și/sau penale. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă infracțiune care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(21). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre trebuie să coopereze pe deplin și să furnizeze toată asistența necesară instituțiilor, agențiilor și organismelor Uniunii pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii. Rezultatele investigațiilor privind neregulile sau fraudele legate de fond ar trebui puse la dispoziția Parlamentului European. [AM 55]

(51)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(51a)  În cazul în care există dovezi clare că legalitatea proiectelor sau legalitatea și regularitatea finanțării sau realizarea proiectelor ar fi pusă sub semnul întrebării ca urmare a unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare în temeiul articolul 258 din TFUE, Comisia ar trebui să se asigure că nu există nicio finanțare disponibilă pentru aceste proiecte. [AM 56]

(52)  În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(22), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor fondului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(53)  În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”(23), aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că strategiile și programele lor naționale abordează amenințările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice în gestionarea migrației. Fondul sprijină aceste state membre cu resurse adecvate pentru a ajuta regiunile respective să gestioneze migrația în mod durabil și să gestioneze eventualele situații de presiune.

(53a)   În cursul procesului de programare, implementare și evaluare a programelor finanțate din fond ar trebui consultate organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale, precum și parlamentele naționale din statele membre și țările terțe. [AM 57]

(54)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze prezentul fond pe baza informațiilor colectate cu ajutorul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative excesive, în special asupra statelor membre. După caz, Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, inclusiv indicatori calitativi și cantitativi, ca bază pentru evaluarea impactului fondului pe teren. Pentru a măsura realizările fondului, ar trebui să se instituie indicatori comuni și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale fondului. Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a fondului cu ajutorul acestor indicatori comuni și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) …/2021 al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind dispozițiile comune] și din prezentul regulament. Pentru a-și putea îndeplini în mod corespunzător funcția de supraveghere, Comisia ar trebui să fie în măsură să determine ce sume s-au cheltuit efectiv de către fond într-un anumit exercițiu financiar. Prin urmare, atunci când transmit Comisiei conturile anuale aferente programelor lor naționale, statele membre ar trebui să prezinte separat recuperările, plățile de prefinanțare destinate beneficiarilor finali și rambursările aferente cheltuielilor suportate efectiv. Pentru a facilita auditul fondului și monitorizarea modului în care acesta este pus în aplicare, Comisia ar trebui să includă în raportul său anual de punere în aplicare a fondului aceste sume, precum și rezultatele monitorizării și realizarea acțiunilor FAMI la nivel local, regional și național și la nivelul UE, inclusiv proiectele concrete și partenerii. Comisia ar trebui să prezinte în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un rezumat al rapoartelor anuale de performanță acceptate. Rapoartele care prezintă rezultatele monitorizării și punerea în aplicare a acțiunilor fondului atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Uniunii ar trebui puse la dispoziția publicului și prezentate Parlamentului European. [AM 58]

(55)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul fond va contribui la integrarea, în politicile Uniunii, a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor din domeniul climei în perioada CFM 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a fondului, iar ulterior vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și procedurilor de evaluare relevante. [AM 59]

(56)  Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru pentru facilitatea tematică, lista acțiunilor eligibile pentru acordarea unui sprijin prin instrumentul menționat în anexa III, lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare, astfel cum sunt enumerate în anexa IV, pentru sprijin sprijinul operațional prevăzut la anexa VII, precum și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului comun de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de cu experți și cu organizațiile societății civile, inclusiv cele care se ocupă de migranți și refugiați, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. [AM 60]

(57)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(24). Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică.

(58)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume acela Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume de a consolida solidaritatea între statele membre, de a contribui la gestionarea eficace a fluxurilor de migrație în Uniune, în conformitate cu politica comună în domeniul azilului și al protecției internaționale și cu politica comună în domeniul imigrației, nu poate fi suficient realizat și la punerea în aplicare, consolidarea și dezvoltarea politicii comune în domeniul azilului, a protecției subsidiare și a protecției temporare, precum și a politicii comune în domeniul imigrației, nu pot fi suficient realizate de statele membre, acționând pe cont propriu, însă poate fi realizat pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat, [AM 61]

(59)  În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția [Regatului Unit] și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda [nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale/ și-a notificat dorința de a participa la adoptarea și la punerea în aplicare a prezentului regulament].

(60)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(61)  Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) .../... al Consiliului …/2021 [Regulamentul privind cadrul financiar multianual],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.  Prezentul regulament instituie Fondul pentru azil și , migrație și integrare (denumit în continuare „fondul”). [AM 62]

2.  Regulamentul stabilește obiectivele fondului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „solicitant de protecție internațională” înseamnă un solicitant astfel cum este definit la articolul 2 punctul [x] din Regulamentul (UE)../.. [Regulamentul privind procedura de azil](25) litera (c) din Directiva 2013/32/UE; [AM 63]

(b)  „beneficiar de protecție internațională” în sensul articolului [2] punctul (2) din Regulamentul (UE)../.. [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională](26) litera (c) din Directiva 2013/32/UE; [AM 64]

(c)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă definite la articolul 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(d)  „membru de familie” înseamnă orice resortisant al unei țări terțe, definit în temeiul dreptului Uniunii relevant pentru domeniul de politică al acțiunii sprijinite prin intermediul fondului;

(e)  „admisie umanitară” în sensul articolului [2] din Regulamentul (UE)../.. [cadrul Uniunii în materie de relocare [și admisie umanitară]](27); „sistem umanitar” înseamnă admisia pe teritoriul statelor membre dintr-o țară terță în care au fost strămutați, ca urmare, atunci când este solicitată de un stat membru, a unei sesizări din partea UNHCR sau a unui alt organism internațional relevant, a resortisanților țărilor terțe sau a apatrizilor cărora li se acordă protecție internațională sau un statut umanitar în temeiul legislației naționale care prevede drepturi și obligații echivalente celor prevăzute la articolele 20-32 și la articolul 34 din Directiva 2011/95/UE pentru beneficiarii de protecție subsidiară; [AM 65]

(f)  „îndepărtare” înseamnă îndepărtare, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/115/CE;

(g)  „relocare” înseamnă relocare, astfel cum este definită la articolul [2] din Regulamentul (UE)../.. [cadrul Uniunii în materie de relocare [și admisie umanitară]] admisia pe teritoriul statelor membre, ca urmare a unei sesizări din partea înaltului comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați, a resortisanților țărilor terțe sau a apatrizilor dintr-o țară terță în care au fost strămutați, cărora li s-a acordat protecție internațională și care au acces la o soluție durabilă în conformitate cu legislația națională și a Uniunii; [AM 66]

(h)  „returnare” înseamnă returnare, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE;

(i)  „resortisant al unei țări terțe” înseamnă orice persoană care nu este cetățean al Uniunii, astfel cum este definit la articolul 20 alineatul (1) din TFUE. Trimiterea la resortisanții țărilor terțe se înțelege în sensul includerii persoanelor apatride și a persoanelor cu cetățenie nedeterminată;

(j)  „persoană vulnerabilă” înseamnă orice persoană definită în temeiul dreptului Uniunii relevant pentru domeniul de politică al acțiunii sprijinite prin intermediul fondului;

(ja)  „minor neînsoțit” înseamnă un minor care sosește pe teritoriul statelor membre neînsoțit de un adult responsabil de acesta în temeiul dreptului sau al practicii statului membru în cauză și atâta timp cât nu este efectiv în întreținerea unui astfel de adult, inclusiv un minor care este lăsat neînsoțit după intrarea sa pe teritoriul statelor membre. [AM 67]

Articolul 3

Obiectivele fondului

1.  Obiectivul de politică al fondului este de a contribui la o gestionare eficace a fluxurilor de migrație, punerea în aplicare, consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor politicii comune în materie de azil în temeiul articolului 78 din TFUE și ale politicii europene comune în domeniul imigrației în temeiul articolului 79 din TFUE, în conformitate cu acquis-ul relevant al Uniunii și în conformitate cu angajamentele Uniunii privind drepturile fundamentale principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii, respectând pe deplin obligațiile Uniunii și ale statelor membre în temeiul dreptului internațional și drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. [AM 68]

2.  În cadrul obiectivului de politică stabilit la alineatul (1), fondul contribuie la următoarele obiective specifice:

(a)  consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe;

(b)  sprijinirea consolidarea și dezvoltarea politicilor în domeniul migrației legale către statele membre, inclusiv contribuția la integrarea resortisanților țărilor terțe migrației legale la nivel european și național, în funcție de nevoile economice și sociale ale statelor membre; [AM 69]

(c)  contribuția la combaterea migrației neregulamentare și asigurarea eficacității returnării și readmisiei în țările terțe integrarea și la incluziunea socială efective ale resortisanților țărilor terțe și promovarea lor, în complementaritate cu alte fonduri ale Uniunii; [AM 70]

(ca)  contribuția la combaterea migrației neregulamentare și la asigurarea returnării, readmisiei și reintegrării eficace și în condiții de demnitate și siguranță în țările terțe; [AM 71]

(cb)  asigurarea solidarității și a repartizării echitabile a responsabilității între statele membre, în special în raport cu statele membre cele mai afectate de provocările legate de migrație, inclusiv prin cooperare practică. [AM 72]

3.  În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (2), fondul este pus în aplicare prin intermediul măsurilor de punere în aplicare enumerate în anexa II.

Articolul 3a

Parteneriat

Pentru acest fond, parteneriatele includ cel puțin autoritățile locale și regionale sau asociațiile lor reprezentative, organizații internaționale relevante, organizații neguvernamentale, în special organizații pentru refugiați și migranți, instituții naționale pentru drepturile omului și organisme de promovare a egalității, precum și parteneri economici și sociali.

Acești parteneri sunt implicați într-un mod semnificativ în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor. [AM 73]

Articolul 4

Domeniul de aplicare al sprijinului

1.  În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 și în În conformitate cu măsurile de punere în aplicare enumerate în anexa II, fondul sprijină în special acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 3 și sunt enumerate în anexa III. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista acțiunilor eligibile pentru sprijin din partea fondului, din anexa III. [AM 74]

2.  Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului menționate la articolul 3 din prezentul regulament, fondul poate sprijini, în cazuri excepționale, în limite definite și sub rezerva unor garanții adecvate, acțiuni conforme cu prioritățile Uniunii astfel cum sunt menționate în anexa III în ceea ce privește țările terțe și în aceste țări, după caz, în conformitate cu articolele 5 și 6. [AM 75]

2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 16, cuantumul total al finanțării pentru sprijinirea acțiunilor din țări terțe sau care au legătură cu țări terțe în cadrul facilității tematice în conformitate cu articolul 9 nu depășește 5 % din suma totală alocată facilității tematice în temeiul articolului 8 alineatul (2) litera (b). [AM 76]

2b.  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 16, cuantumul total al finanțării pentru sprijinirea acțiunilor din țări terțe sau care au legătură cu țări terțe prin programele statelor membre în conformitate cu articolul 13 nu depășește, pentru fiecare stat membru, 5 % din suma totală alocată statului membru respectiv în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (a), articolul 11 alineatul (1) și anexa I. [AM 77]

2c.  Acțiunile sprijinite în temeiul prezentului alineat sunt pe deplin coerente cu măsurile sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii și cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii. [AM 78]

3.  Obiectivele prezentului regulament sprijină acțiuni care vizează unul sau mai multe grupuri-țintă care se încadrează în domeniul de aplicare al articolelor 78 și 79 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 4a

Egalitatea de gen și nediscriminarea

Comisia și statele membre se asigură că egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen fac parte integrantă din diversele etape ale execuției fondului și sunt promovate în cursul acestor etape. Comisia și statele membre iau toate măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce privește accesul la fond și în timpul diferitelor etape ale execuției fondului. [AM 79]

Articolul 5

Țările terțe asociate la fond

Fondul este deschis participării țărilor terțe asociate spațiului Schengen, în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific, care urmează să fie adoptat în conformitate cu articolul 218 din TFUE, privind participarea țării terțe la Fondul pentru azil și migrație fond, cu condiția ca acordul respectiv: [AM 80]

–  să asigure un echilibru echitabil în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la fond;

–  să stabilească condițiile de participare la fond, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la fond și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la fond;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Atunci când elaborează acordul specific menționat la prezentul articol, Comisia consultă Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește aspectele din acord legate de drepturile fundamentale. [AM 81]

Articolul 6

Entități eligibile

1.  Pot fi eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(1)  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(2)  țările terțe asociate la fond;

(3)  o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate în program, cu condiția ca toate acțiunile întreprinse de respectiva țară terță, în aceasta sau în legătură cu aceasta să respecte pe deplin drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și obligațiile internaționale ale Uniunii și ale statelor membre; [AM 82]

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională relevantă. [AM 83]

2.  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

3.  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni. [AM 84]

4.  Entitățile juridice care participă la consorții formate din cel puțin două entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări ori teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe sunt eligibile atunci când acest lucru contribuie la realizarea obiectivelor fondului astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din prezentul regulament. [AM 85]

CAPITOLUL II

CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 7

Principii generale

1.  Sprijinul furnizat în temeiul prezentului regulament completează intervențiile la nivel național, regional și local și vizează aducerea unei valori adăugate de valoare adăugată europeană obiectivelor prezentului regulament. [AM 86]

2.  Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și de către statele membre este coerent cu activitățile, politicile și prioritățile relevante ale Uniunii și este complementar instrumentelor naționale și altor instrumente și măsuri ale Uniunii finanțate din alte fonduri ale Uniunii, în special fondurile structurale și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, și este coordonat cu aceste instrumente și măsuri. [AM 87]

3.  Fondul este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe sau indirecte, în conformitate cu articolul [62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)] din Regulamentul financiar.

Articolul 8

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a fondului în perioada 2021-2027 este de 9 204 957 000 EUR în prețuri din 2018 (10 415 000 000 EUR în prețuri curente). [AM 88]

2.  Resursele financiare se utilizează după cum urmează:

(a)  suma de 5 522 974 200 EUR în prețuri din 2018 (6 249 000 000 EUR în prețuri curente) se alocă programelor puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate; [AM 89]

(b)  suma de 3 681 982 800 EUR în prețuri din 2018 (4 166 000 000 EUR în prețuri curente) se alocă facilității tematice. [AM 90]

3.  Până la 0,42 % din valoarea pachetului financiar se alocă asistenței tehnice la inițiativa Comisiei menționată la articolul 29 din Regulamentul UE ../... [Regulamentul privind dispozițiile comune]. [AM 91]

Articolul 9

Dispoziții generale privind punerea în aplicare a facilității tematice

1.  Pachetul financiar menționat la articolul 8 alineatul (2) litera (b) se alocă în mod flexibil prin intermediul facilității tematice în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte, astfel cum se prevede în programele de lucru. Finanțarea din cadrul facilității tematice se utilizează pentru componentele acesteia:

a)  acțiuni specifice;

b)  acțiunile Uniunii;

c)  asistența de urgență;

d)  relocare;

e)  sprijin acordat statelor membre, inclusiv autorităților locale și regionale, precum și organizațiilor internaționale și neguvernamentale care contribuie la eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilităților, acordat statelor membre; și [AM 92]

f)  Rețeaua europeană de migrație.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi, de asemenea, finanțată din pachetul financiar aferent facilității tematice.

2.  Finanțarea din cadrul facilității tematice abordează priorități cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune sau este utilizată pentru a răspunde unor nevoi urgente, în conformitate cu prioritățile convenite ale Uniunii, definite în anexa II, și prin intermediul acțiunilor eligibile prevăzute în anexa III.

Comisia asigură implicarea regulată a organizațiilor societății civile în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor de lucru.

Cel puțin 20 % din finanțarea din cadrul facilității tematice se alocă obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a).

Cel puțin 10 % din finanțarea din cadrul facilității tematice se alocă obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (b).

Cel puțin 10 % din finanțarea din cadrul facilității tematice se alocă obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (c).

Cel puțin 10 % din finanțarea din cadrul facilității tematice se alocă obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (cb). [AM 93]

3.  În cazul în care statele membre primesc finanțare din facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte, este necesar să se asigure că proiectele selectate nu fac obiectul finanțarea nu este disponibilă pentru proiecte atunci când există dovezi clarelegalitatea proiectelor respective sau legalitatea și regularitatea finanțării în cauză sau desfășurarea proiectelor respective ar fi puse la îndoială în urma unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor. [AM 94]

4.  În cazul în care finanțarea din facilitatea tematică este executată în cadrul gestiunii partajate, Comisia verifică, în sensul articolului 18 și al articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune], dacă acțiunile avute în vedere fac obiectul se asigură că finanțarea nu este disponibilă pentru proiecte atunci când există dovezi clare că legalitatea proiectelor respective sau legalitatea și regularitatea finanțării în cauză sau desfășurarea proiectelor respective ar fi puse la îndoială în urma unui aviz motivat al Comisiei cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor. [AM 95]

5.  Comisia stabilește suma totală pusă la dispoziție pentru facilitatea tematică în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii. Comisia adoptă deciziile de finanțare , pentru facilitatea tematică, astfel cum se menționează la articolul [110] din Regulamentul financiar, acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a stabili programe de lucru, identificând obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și specificând sumele pentru fiecare dintre componentele sale, astfel cum se prevede la alineatul (1). Deciziile de finanțare stabilesc, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă. Programele de lucru sunt puse la dispoziția publicului. [AM 96]

6.  Facilitatea tematică sprijină, în special, acțiuni ce se încadrează la măsura de punere în aplicare 2(b) 2a din anexa II, care sunt puse în aplicare de autoritățile locale și regionale sau de organizațiile societății civile. În acest sens, cel puțin 5 % din pachetul financiar al facilității tematice se alocă în cadrul gestiunii directe sau indirecte autorităților locale și regionale care pun în aplicare acțiuni de integrare. [AM 97]

7.  În urma adoptării unei decizii de finanțare, astfel cum este menționată programelor de lucru astfel cum sunt menționate la alineatul (5), Comisia poate modifica în consecință programele puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate. [AM 98]

8.  Aceste decizii de finanțare programe de lucru pot fi anuale sau multianuale și pot acoperi una sau mai multe componente ale facilității tematice. [AM 99]

SECȚIUNEA 2

SPRIJIN ȘI PUNERE ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE

Articolul 10

Domeniul de aplicare

1.  Prezenta secțiune se aplică părții din pachetul financiar menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (a), precum și resurselor suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu decizia Comisiei privind facilitatea tematică menționată la articolul 9.

2.  Sprijinul prevăzut în prezenta secțiune este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul [63] din Regulamentul financiar și cu Regulamentul UE ../.. [Regulamentul privind dispozițiile comune] cadrul care stabilește normele financiare comune mai multor fonduri ale Uniunii, inclusiv FAMI. [AM 100]

Articolul 11

Resurse bugetare

1.  Resursele menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (a) se alocă programelor naționale („programele”) puse în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate, cu titlu indicativ, după cum urmează:

(a)  5 207 500 000 EUR pentru statele membre în conformitate cu anexa I;

(b)  1 041 500 000 EUR pentru statele membre în scopul ajustării alocărilor pentru programele menționate la articolul 14 alineatul (1).

2.  În cazul în care suma menționată la alineatul 1 litera (b) nu este alocată, suma rămasă poate fi adăugată la suma menționată la articolul 8 alineatul (2) litera (b).

Articolul 12

Rate de cofinanțare

1.  Contribuția de la bugetul Uniunii nu depășește 75 % din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect. Statele membre sunt încurajate să furnizeze fonduri de contrapartidă pentru activitățile sprijinite de fond. [AM 101]

2.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.

3.  Contribuția de la bugetul Uniunii este majorată la cel puțin 80 % și poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru acțiunile enumerate în anexa IV. [AM 102]

4.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru sprijinul operațional.

5.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru asistența de urgență.

6.  Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea acestui fond pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatele (1)-(5).

7.  Pentru fiecare obiectiv specific, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru obiectivul specific se aplică:

(a)  contribuției totale, inclusiv contribuției publice și private, sau

(b)  numai contribuției publice.

Articolul 13

Programe

1.  Fiecare stat membru și Comisia se asigură că prioritățile abordate în programul național sunt în concordanță cu prioritățile Uniunii și răspund acestora și provocărilor cu care Uniunea se confruntă în domeniul gestionării azilului și migrației, precum și că acestea sunt pe deplin conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite obligațiile internaționale ale Uniunii și ale statelor membre care decurg din instrumentele internaționale la care sunt părți semnatare, în special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. În definirea priorităților programelor lor, statele membre se asigură că măsurile de punere în aplicare stabilite în anexa II sunt abordate în mod corespunzător. În acest sens, statele membre alocă pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (a) cel puțin 20 % din finanțarea care le este alocată.

Statele membre alocă pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (b) cel puțin 10 % din finanțarea care le este alocată.

Statele membre alocă pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (c) cel puțin 10 % din finanțarea care le este alocată.

Statele membre alocă pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf litera (cb) cel puțin 10 % din finanțarea care le este alocată. [AM 103]

1a.  În plus, statele membre se asigură că programele lor includ acțiuni care vizează toate obiectivele specifice ale fondului menționate la articolul 3 alineatul (2) și că repartizarea resurselor între obiective asigură faptul că acestea pot fi atinse. Atunci când evaluează programele statelor membre, Comisia se asigură că finanțarea nu este disponibilă pentru proiecte atunci când există dovezi clare că legalitatea proiectelor respective sau legalitatea și regularitatea finanțării în cauză sau desfășurarea proiectelor respective ar fi puse la îndoială în urma unui aviz motivat al Comisiei legat de o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE. [AM 104]

2.  Comisia se asigură că că Agenția Uniunii Europene Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor încă dintr-un stadiu incipient, în măsura în care acest lucru ține de competența agențiilor respective. Comisia consultă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția , Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Biroul European de Sprijin pentru Azil cu privire la proiectele de program pentru a se asigura coerența și complementaritatea acțiunilor agențiilor cu acțiunile statelor membre. [AM 105]

3.  Comisia poate asocia Agenția Uniunii Europene Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și UNHCR la sarcinile de monitorizare și evaluare menționate în secțiunea 5, după caz, în special pentru a se asigura că acțiunile puse în aplicare cu sprijinul fondului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii. [AM 106]

4.  În urma unui oricărui exercițiu de monitorizare desfășurat în conformitate cu Regulamentul (UE) [ ../..] [Regulamentul EUAA] sau a adoptării unor recomandări, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statul membru vizat analizează, împreună cu Comisia și, după caz, cu Agenția Uniunii Europene pentru Azil Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, ce ar putea face pentru a da curs constatărilor formulate, inclusiv pentru a aborda deficiențele sau problemele de capacitate și pregătire identificate, și pune în aplicare recomandările în cadrul programului său. [AM 107]

5.  După caz, programul în cauză este modificat se modifică pentru a ține seama de recomandările menționate la alineatul (4) și de progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor, astfel cum sunt evaluate în rapoartele anuale de performanță menționate la articolul 30 alineatul (2) litera (a). În funcție de impactul ajustării, programul revizuit poate fi aprobat de Comisie. [AM 108]

6.  În cooperare și în consultare cu Comisia și cu agențiile relevante, în conformitate cu competențele lor, după caz, resursele din cadrul programului pot fi realocate cu scopul de a da curs recomandărilor menționate la alineatul (4) care au implicații financiare.

7.  Statele membre desfășoară în special acțiunile eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare enumerate în anexa IV. În cazul apariției unor situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare din anexa IV.

7a.  Programele naționale pot permite includerea în acțiunile menționate la punctul 3a din anexa III a rudelor apropiate ale persoanelor incluse în grupul țintă menționat la punctul respectiv, în măsura în care acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare efectivă a acestor acțiuni. [AM 109]

8.  În Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf, în cazul în care un stat membru decide să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o țară terță cu sprijinul fondului, statul membru în cauză consultă Comisia solicită aprobarea Comisiei înainte de începerea proiectului. Comisia asigură complementaritatea și coerența proiectelor planificate cu alte acțiuni ale Uniunii și ale statelor membre desfășurate în țara terță în cauză sau care au legătură cu aceasta și verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (a) punctul (3). [AM 110]

9.  Programarea menționată la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE) .../... [Regulamentul privind dispozițiile comune] se bazează pe Fiecare program național stabilește pentru fiecare obiectiv specific tipurile de intervenții stabilite în în conformitate cu tabelul 1 din anexa VI și prezintă o repartizare indicativă a resurselor programate pe tip de intervenție sau domeniu de sprijin. [AM 111]

9a.  Fiecare stat membru își publică programul pe un site internet dedicat și îl transmite Parlamentului European și Consiliului. Pe site se precizează acțiunile sprijinite în cadrul punerii în aplicare a programului și sunt enumerați beneficiarii. Site-ul este actualizată cu regularitate, cel puțin în același timp cu publicarea raportului anual de performanță menționat la articolul 30. [AM 112]

Articolul 14

Evaluarea la jumătatea perioadei

-1.  Programele fac obiectul unei evaluări și unei evaluări la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament. [AM 113]

1.  În Până la sfârșitul anului 2024, după ce informează Parlamentul European, Comisia alocă pentru programele statelor membre în cauză suma suplimentară menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b), în conformitate cu criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (b) și punctele 2-5. Finanțarea se acordă cu începere din anul calendaristic 2025. [AM 114]

2.  În cazul în care un procent de cel puțin 10 % 30 % din alocarea inițială a unui program, menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (a), nu a fost acoperit de cereri de plată prezentate în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul (UE) .../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune], statul membru în cauză nu este eligibil pentru a primi alocări suplimentare pentru programul menționat la alineatul (1). [AM 115]

3.  Alocarea fondurilor din cadrul facilității tematice începând cu anul 2025 ține seama, după caz, de progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor de etapă din cadrul de performanță, astfel cum se menționează la articolul [12] din Regulamentul (UE) .../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune], precum și de deficiențele identificate în materie de punere în aplicare. [AM 116]

Articolul 15

Acțiuni specifice

1.  Acțiunile specifice sunt proiecte transnaționale sau naționale care aduc valoare adăugată europeană, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament, pentru care unul, mai multe sau toate statele membre pot primi o alocare suplimentară pentru programele lor. [AM 117]

2.  Statele membre pot primi, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1), o sumă suplimentară, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program și să fie utilizată pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor prezentului regulament.

3.  Finanțarea nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

Articolul 16

Resurse pentru cadrul Uniunii în materie de relocare [și admisie umanitară]

1.  Statele membre primesc, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o contribuție de 10 000 EUR pentru fiecare persoană relocată în conformitate cu mecanismul specific de relocare al Uniunii. Această contribuție ia forma unei finanțări nelegate de costuri, în conformitate cu articolul [125] din Regulamentul financiar.

2.  Suma menționată la alineatul (1) se alocă statelor membre prin modificarea programului lor, cu condiția ca persoana cu privire la care se alocă contribuția să fi fost efectiv relocată în conformitate cu cadrul Uniunii în materie de relocare [și admisie umanitară].

3.  Finanțarea nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

4.  Statele membre păstrează informațiile necesare pentru a permite identificarea corespunzătoare a persoanelor relocate și a datei relocării acestora. [AM 118]

Articolul 16a

Resurse pentru relocare și admisie umanitară

1.  Statele membre primesc din doi în doi ani, pe lângă alocarea calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o sumă suplimentară pe baza unei sume forfetare de 10 000 EUR pentru fiecare persoană admisă prin relocare.

2.  Statele membre primesc din doi în doi ani, pe lângă alocarea calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o sumă suplimentară pe baza unei sume forfetare de 6 000 EUR pentru fiecare persoană admisă prin sisteme de admisie umanitară.

3.  După caz, statele membre pot fi eligibile să primească sume forfetare și pentru membrii de familie menționați la alineatul (1), pentru a asigura unitatea familială.

4.  Sumele suplimentare menționate la alineatele (1) și (2) se alocă statelor membre din doi în doi ani, prima dată prin deciziile de finanțare individuale prin care se aprobă programele lor naționale și ulterior printr-o decizie de finanțare care urmează să fie anexată la deciziile de aprobare a programelor lor naționale.

5.  Ținând seama de ratele actuale ale inflației, de evoluțiile relevante din domeniul relocării și de factorii care pot optimiza utilizarea stimulentului financiar oferit de suma forfetară și în limitele resurselor disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a ajusta, dacă se consideră necesar, suma forfetară menționată la alineatele (1) și (2) din prezentul articol. [AM 119]

Articolul 17

Resurse pentru a sprijini punerea în aplicare a Regulamentului../.. [Regulamentul Dublin]

1.  Un stat membru primește, în plus față de alocarea care i-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o contribuție de [10 000] EUR pentru fiecare solicitant de protecție internațională pentru care statul membru respectiv devine responsabil, începând din momentul în care statul membru respectiv se află în circumstanțe dificile, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE).../.. [Regulamentul Dublin].

2.  Un stat membru primește, în plus față de alocarea care i-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o contribuție de [10 000] EUR pentru fiecare solicitant de protecție internațională care i-a fost alocat statului membru respectiv în plus față de cota echitabilă a statului membru beneficiar.

3.  Un stat membru menționat la alineatele (1) și (2) primește o contribuție suplimentară de [10 000] EUR pentru fiecare solicitant căruia i s-a acordat protecție internațională în scopul punerii în aplicare a măsurilor de integrare.

4.  Un stat membru menționat la alineatele (1) și (2) primește o contribuție suplimentară de[10 000] EUR pentru fiecare persoană pentru care statul membru poate stabili, pe baza actualizării setului de date menționat la articolul 11 litera (d) din Regulamentul (UE)../.. [Regulamentul Eurodac], că persoana în cauză a părăsit teritoriul statului membru, în mod forțat sau voluntar, în conformitate cu o decizie de returnare sau cu un ordin de îndepărtare.

5.  Un stat membru primește, în plus față de alocarea care i-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o contribuție de [500] EUR pentru fiecare solicitant de protecție internațională transferat dintr-un stat membru în altul, pentru fiecare solicitant transferat în temeiul articolului 34 punctul (i) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE).../.. [Regulamentul Dublin] și, după caz, pentru fiecare solicitant transferat în temeiul articolului 34 punctul (j) litera (g) din Regulamentul (UE).../.. [Regulamentul Dublin].

6.  Sumele menționate în prezentul articol iau forma unei finanțări nelegate de costuri, în conformitate cu articolul [125] din Regulamentul financiar.

7.  Sumele suplimentare menționate la alineatele (1)-(5) se alocă statelor membre în cadrul programelor lor, cu condiția ca persoana cu privire la care se alocă contribuția să fi fost, după caz, efectiv transferată către un stat membru, efectiv returnată sau înregistrată ca solicitant în statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE).../.. [Regulamentul Dublin].

8.  Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului. [AM 120]

Articolul 17a

Resurse pentru a sprijini punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013

1.  Statul membru care îndeplinește procedura de determinare a statului membru responsabil primește, pe lângă alocarea calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) de la prezentul regulament, rambursarea costurilor de primire a unui solicitant de protecție internațională din momentul depunerii cererii până la transferul solicitantului către statul membru responsabil sau până când statul membru care îndeplinește procedura de determinare a statului membru responsabil își asumă responsabilitatea pentru solicitant în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

2.  Statul membru care efectuează transferul primește, pe lângă alocarea calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, rambursarea costurilor necesare pentru transferul unui solicitant sau al unei alte persoane, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (1) literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

3.  Fiecare stat membru primește, pe lângă alocarea calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, o sumă forfetară de 10 000 EUR pentru fiecare minor neînsoțit căruia i se acordă protecție internațională în statul membru respectiv, cu condiția ca statul membru să nu fie eligibil pentru plata unei sume forfetare pentru minorul neînsoțit în cauză în temeiul articolului 16 alineatul (1).

4.  Rambursarea menționată la prezentul articol ia forma unei finanțări în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul financiar.

5.  Rambursarea menționată la alineatul (2) se alocă statelor membre în cadrul programelor lor, cu condiția ca persoana cu privire la care se alocă rambursarea să fi fost efectiv transferată către un stat membru în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 604/2013. [AM 121]

Articolul 17b

Resurse pentru transferul solicitanților de protecție internațională sau al beneficiarilor de protecție internațională

1.  În vederea punerii în aplicare a principiului solidarității și al distribuirii echitabile a responsabilității, statele membre primesc suplimentar alocării calculate în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a), o sumă suplimentară, pe baza unei sume forfetare de 10 000 EUR pentru fiecare solicitant de protecție internațională sau beneficiar de protecție internațională transferat dintr-un alt stat membru.

2.  Statele membre pot să primească sume forfetare și pentru membrii de familie ai persoanelor menționate la alineatul (1), cu condiția ca respectivii membri de familie să fi fost transferați în conformitate cu prezentul regulament.

3.  Sumele suplimentare menționate la alineatul (1) se alocă statelor membre prima dată prin deciziile de finanțare individuale de aprobare a programelor lor naționale și, ulterior, printr-o decizie de finanțare care va fi anexată la decizia de aprobare a programelor lor naționale. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

4.  Pentru a urmări în mod eficient obiectivele de solidaritate și de distribuire echitabilă a responsabilității între statele membre menționate la articolul 80 din TFUE și luând în considerare ratele actuale ale inflației, evoluțiile relevante în domeniul transferului solicitanților de protecție internațională și al beneficiarilor de protecție internațională dintr-un stat membru în altul și în domeniul relocării și al altor tipuri de admisie umanitară ad-hoc, precum și factorii care pot optimiza utilizarea stimulentului financiar adus de suma forfetară și în limitele resurselor disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a ajusta, dacă se consideră necesar, suma forfetară menționată la alineatul (1) din prezentul articol. [AM 122]

Articolul 18

Sprijin operațional

1.  Sprijinul operațional este o parte a alocării destinate unui stat membru care poate fi utilizată ca sprijin pentru autoritățile publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.

2.  Un stat membru poate utiliza până la 10 % din suma alocată în cadrul fondului pentru programul său în scopul de a finanța sprijinul operațional pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (c). [AM 123]

3.  Statele membre care utilizează sprijinul operațional trebuie să respecte acquis-ul Uniunii în materie de azil și returnare imigrație și să respecte pe deplin drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. [AM 124]

4.  Statele membre justifică, în cadrul programului și al raportului anual de performanță menționate la articolul 30, utilizarea sprijinului operațional pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. Înainte de aprobarea programului, Comisia, împreună cu Agenția Uniunii Europene pentru Azil Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, evaluează, în conformitate cu articolul 13, situația inițială din statele membre care și-au manifestat intenția de a utiliza sprijinul operațional. Comisia ia în considerare informațiile furnizate de statele membre respective și, după caz, informațiile disponibile în contextul exercițiilor de monitorizare desfășurate în conformitate cu Regulamentul (UE).../.. [Regulamentul EUAA] de Biroul European de Sprijin pentru Azil și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament. [AM 125]

5.  Sprijinul operațional se concentrează pe sarcini și servicii specifice, acțiunile eligibile astfel cum sunt stabilite în anexa VII. [AM 126]

6.  Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista sarcinilor și a serviciilor specifice acțiunilor eligibile din anexa VII. [AM 127]

SECȚIUNEA 3

SPRIJIN ȘI PUNERE ÎN APLICARE ÎN CADRUL GESTIUNII DIRECTE ȘI INDIRECTE

Articolul 19

Domeniul de aplicare

Comisia pune în aplicare sprijinul prevăzut în prezenta secțiuni fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c).

Articolul 20

Acțiunile Uniunii

1.  Acțiunile Uniunii sunt proiecte transnaționale sau proiecte de interes special pentru Uniune, puse în aplicare în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.

2.  La inițiativa Comisiei, fondul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor Uniunii legate de obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în conformitate cu anexa III.

3.  Acțiunile Uniunii pot oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acestea pot oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

4.  Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte se atribuie și se administrează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar. [AM 128]

4a.  Comisia asigură flexibilitatea, echitatea și transparența în distribuirea resurselor între obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2). [AM 129]

5.  Comitetul de evaluare care examinează propunerile poate fi format din experți externi.

6.  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul (UE) …/… [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare]. [AM 130]

Articolul 21

Rețeaua europeană de migrație

1.  Fondul sprijină Rețeaua europeană de migrație și asigură asistența financiară necesară desfășurării activităților sale și dezvoltării sale viitoare.

2.  Comisia adoptă suma pusă la dispoziție pentru Rețeaua europeană de migrație în cadrul creditelor anuale ale fondului și programul de lucru care stabilește prioritățile pentru activitățile acesteia, după aprobarea comitetului director, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) litera (a) din Decizia 2008/381/CE (astfel cum a fost modificată). Decizia Comisiei constituie o decizie de finanțare în temeiul articolului [110] din Regulamentul Regulamentului financiar. Pentru a asigura disponibilitatea resurselor în timp util, Comisia poate adopta programul de lucru pentru Rețeaua europeană de migrație în cadrul unei decizii de finanțare separate. [AM 131]

3.  Asistența financiară pentru activitățile Rețelei europene de migrație se acordă sub forma unor granturi pentru punctele naționale de contact menționate la articolul 3 din Decizia 2008/381/CE și, după caz, a unor contracte de achiziții publice, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 21a

Modificarea Deciziei 2008/381/CE

La articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2008/381/CE se adaugă următoarea literă:"

„(da) acționează ca punct de contact pentru potențialii beneficiari ai finanțării în temeiul Regulamentului privind Fondul pentru azil, migrație și integrare și oferă orientări imparțiale, informații practice și asistență cu privire la toate aspectele fondului, inclusiv în ceea ce privește cererile de finanțare din cadrul programului național relevant sau al facilității tematice.” [AM 132]

"

Articolul 22

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul prezentului fond, menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (c), sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar. [AM 133]

Articolul 23

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei

Fondul poate sprijini măsurile de asistență tehnică puse în aplicare la inițiativa sau în numele Comisiei. Aceste măsuri pot fi finanțate în proporție de 100 %.

Articolul 24

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul (UE) [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

Articolul 25

Informare, comunicare și publicitate

1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor promovează acțiunile și rezultatele acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate de interes real unor categorii de public relevante diverse, printre care mass-media și publicul larg în limbile corespunzătoare. Pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, beneficiarii acestei finanțări fac trimitere la originea acesteia atunci când comunică cu privire la acțiunea în cauză. În acest scop, destinatarii se asigură că orice material de comunicare pentru mass-media și pentru publicul larg prezintă emblema Uniunii și menționează în mod explicit sprijinul financiar al Uniunii. [AM 134]

2.  Pentru a ajunge la un public cât mai larg, Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind fondul, acțiunile și rezultatele sale. În special, Comisia publică informații privind elaborarea programelor anuale și multianuale din cadrul facilității tematice. Comisia publică, de asemenea, lista operațiunilor selectate pentru a fi sprijinite în cadrul facilității tematice, pe un site web disponibil publicului, și actualizează respectiva listă cel puțin o dată la trei luni. Resursele financiare alocate fondului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională privind punerea în aplicare a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. În special, Comisia poate promova cele mai bune practici și schimbul de informații în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentului. [AM 135]

2a.  Comisia publică informațiile menționate la alineatul (2) în formate deschise și prelucrabile automat, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului(28), care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor. Datele pot fi sortate în funcție de prioritate, de obiectivul specific, de costul total eligibil al operațiunilor, de costul total al proiectelor, de costul total al procedurilor de achiziții, de numele beneficiarului și de numele contractantului. [AM 136]

Secțiunea 4

Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte

Articolul 26

Asistența de urgență

1.  Fondul furnizează Comisia poate decide să furnizeze asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență apărute ca urmare a uneia dintre următoarele situații: [AM 137]

(a)  o puternică presiune exercitată de migrație un aflux important sau disproporționat, neprevăzut de resortisanți ai țărilor terțe într-unul sau mai multe state membre, caracterizată de un aflux important și disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe care solicită în număr semnificativ și de urgență centrele de primire și de cazare, sistemele de protecția copilului, precum și sistemele și procedurile de azil și de gestionare a migrației; [AM 138]

(aa)  relocarea voluntară; [AM 139]

(b)  punerea în aplicare a unor mecanisme de protecție temporară, în sensul Directivei 2001/55/CE(29);

(c)  o puternică presiune exercitată de migrație în un aflux important sau disproporționat, neprevăzut de persoane din țările terțe, inclusiv în țările în care persoanele care au nevoie de protecție pot fi blocate din cauza unor evoluții politice sau , conflicte sau catastrofe naturale, în special atunci când aceasta ar putea avea un impact asupra fluxurilor de migrație către UE. [AM 140]

1a.  Măsurile puse în aplicare în țările terțe în conformitate cu prezentul articol sunt coerente și, după caz, complementare în raport cu politica umanitară a Uniunii și respectă principiile umanitare, astfel cum au fost stabilite prin Consensul privind ajutorul umanitar. [AM 141]

1b.  În cazurile descrise la alineatul (1) literele (a), (aa), (b) și (c) din prezentul articol, Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul. [AM 142]

2.  Asistența de urgență poate fi acordată direct, sub formă de granturi, agențiilor descentralizate Biroului European de Sprijin pentru Azil, UNHCR și autorităților locale și regionale care fac obiectul unor afluxuri importante și disproporționate, neprevăzute de resortisanți ai țărilor terțe și, în special, celor care au responsabilitatea de a primi și de a integra migranții minori neînsoțiți. [AM 143]

3.  Asistența de urgență poate fi alocată pentru programele statelor membre, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) și cu anexa I, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

4.  Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar. [AM 144]

4a.  Atunci când acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii, asistența de urgență poate acoperi cheltuieli care au fost angajate înainte de data depunerii cererii de grant sau a cererii de asistență, dar nu înainte de 1 ianuarie 2021. [AM 145]

Articolul 27

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.  O acțiune operațiune care a beneficiat de o contribuție din partea fondului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv finanțare în cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Programele prezentate de către Comisie interacționează și se completează reciproc și sunt elaborate cu nivelul necesar de transparență în vederea evitării oricărei suprapuneri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune operațiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii operațiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului. [AM 146]

2.  Acțiunile Operațiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative: [AM 147]

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul instrumentului;

(b)  respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE)../.. [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE)./.. [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului care furnizează sprijin.

Secțiunea 5

Monitorizare, raportare și evaluare

Subsecțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 28

Monitorizare și raportare

1.  În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului [43 alineatul (3) litera (h) punctul (i) subpunctul (iii)] din Regulamentul Regulamentului financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel puțin o dată pe an, informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa V. [AM 148]

2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexa V în scopul efectuării adaptărilor necesare la informațiile privind performanța care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

3.  În anexa VIII sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament. Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative. La cerere, datele primite de Comisie privind indicatorii de realizare și de rezultat sunt puși la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului. [AM 149]

4.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

5.  Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de fond în direcția atingerii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexa VIII în scopul de a revizui și a completa indicatorii, după caz, și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv privind informațiile referitoare la proiecte pe care trebuie să le furnizeze statele membre.

Articolul 29

Evaluare

1.  Comisia efectuează o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a prezentului regulament, inclusiv a acțiunilor puse în aplicare în cadrul fondului.

2.  Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea retrospectivă sunt efectuate în timp util, pentru a permite integrarea lor în procesul de luare a deciziilor. [AM 150]

Articolul 29a

Evaluare

1.  Până la 31 decembrie 2024, Comisia prezintă o evaluare la jumătatea perioadei a prezentului regulament. Evaluarea la jumătatea perioadei analizează eficacitatea, eficiența, simplificarea și flexibilitatea fondului. Mai precis, aceasta include o evaluare a:

(a)  progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor prezentului regulament, luând în considerare toate informațiile relevante disponibile, în special rapoartele anuale de performanță prezentate de statele membre, în conformitate cu articolul 30 și indicatorii de realizare și de rezultat stabiliți în anexa VIII;

(b)  valorii adăugate europene a acțiunilor și a operațiunilor puse în aplicare în cadrul acestui fond;

(c)  contribuției la solidaritatea Uniunii în domeniul azilului și migrației;

(d)  relevanței continue a măsurilor de punere în aplicare prevăzute în anexa II și a acțiunilor prevăzute în anexa III;

(e)  complementarității, a coordonării și a coerenței dintre acțiunile sprijinite de fond și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale, și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii;

(f)  efectelor pe termen mai lung și a efectelor fondului asupra dezvoltării durabile.

Evaluarea intermediară ia în considerare rezultatele evaluării retrospective privind impactul pe termen lung al fondului precedent — Fondul pentru azil, migrație și integrare 2014-2020 — și, după caz, este însoțit de o propunere legislativă de revizuire a prezentului regulament.

2.  Până la 31 ianuarie 2030, Comisia efectuează o evaluare retrospectivă. Până la aceeași dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare. Evaluarea retrospectivă include o evaluare a tuturor elementelor prevăzute la alineatul (1). În acest sens, efectele pe termen mai lung și sustenabilitatea efectelor fondului sunt evaluate în vederea contribuției acestora la o posibilă decizie de reînnoire sau modificare a unui fond ulterior.

Rapoartele de evaluare intermediară și retrospectivă menționate la alineatul (1) și la primul paragraf al prezentului alineat se elaborează cu participarea semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor de migranți și de refugiați, a organismelor de promovare a egalității, a instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a altor organizații relevante, în conformitate cu principiul parteneriatului prevăzut la articolul 3a.

3.  În evaluarea sa intermediară și retrospectivă, Comisia acordă o atenție deosebită evaluării acțiunilor întreprinse de către, în sau în legătură cu țările terțe, în conformitate cu articolul 5, articolul 6 și articolul 13 alineatul (8). [AM 151]

Subsecțiunea 2

Norme aplicabile gestiunii partajate

Articolul 30

Rapoarte anuale de performanță

1.  Până la 15 februarie 2023 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior până în 2031 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de performanță, astfel cum este menționat la articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE)..../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Raportul prezentat în 2023 se referă la punerea în aplicare a programului în perioada de până la 30 iunie 2022. Statele membre publică aceste rapoarte pe un site internet special și le transmit Parlamentului European și Consiliului. [AM 152]

2.  Raportul anual de performanță cuprinde, în special, informații privind:

(a)  progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor, luând în considerare cele mai recente date, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) .../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune] cumulate, transmise Comisiei; [AM 153]

(aa)  o defalcare a conturilor anuale ale programului național în recuperări, prefinanțare către beneficiarii finali și cheltuieli realizate efectiv; [AM 154]

(b)  orice probleme care afectează performanța programului și măsurile luate pentru a le soluționa, inclusiv avizele motivate emise de Comisie cu privire la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolul 258 din TFUE; [AM 155]

(c)  complementaritatea, coordonarea și coerența dintre acțiunile sprijinite de în temeiul acestui fond și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, în special cele desfășurate în țări terțe sau în legătură cu țări terțe cum ar fi fondurile structurale și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii; [AM 156]

(d)  contribuția programului la punerea în aplicare a acquis-ului relevant și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii, precum și la cooperarea și solidaritatea dintre statele membre în materie de azil; [AM 157]

(da)  conformitatea cu cerințele privind respectarea drepturilor fundamentale; [AM 158]

(e)  punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;

(f)  îndeplinirea condițiilor favorizante aplicabile și aplicarea acestora pe toată durata perioadei de programare;

(g)  numărul de persoane relocate sau admise cu sprijinul fondului, în concordanță cu sumele prevăzute la articolul 16 alineatul (1) și alineatul (2); [AM 159]

(h)  numărul de solicitanți sau de beneficiari de protecție internațională transferați dintr-un stat membru în altul în conformitate cu articolul 17 17b; [AM 160]

(ha)  numărul de persoane vulnerabile asistate prin program, inclusiv copiii și persoanelor cărora li s-a acordat protecție internațională; [AM 161]

3.  Comisia poate formula observații privind raportul anual de performanță în termen de două luni de la data primirii acestuia. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în termenul respectiv, se consideră că raportul este acceptat. După acceptare, Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului rezumatele rapoartelor anuale de performanță și le publică pe un site internet special. Dacă nu este transmis de statele membre în conformitate cu alineatul (1), textul integral al raportului anual de performanță este pus la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, la cerere. [AM 162]

4.  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește modelul pentru raportul anual de performanță. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 33 alineatul (2).

Articolul 31

Monitorizare și raportare

1.  Monitorizarea și raportarea în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) ..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa VI. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica tipurile de intervenții.

2.  Se utilizează indicatori în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu articolele 17 și 37 din Regulamentul (UE) .../2021 [Regulamentul privind dispozițiile comune].

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 32

Exercitarea delegării de competențe

1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 4, 9, 13, 16, 17b, 18, 28 și 31 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028. [AM 163]

3.  Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 4, 9, 13, 18 16, 17b, 28 și 31. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 164]

4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4, 9, 13, 16, 17b, 18, 28 și 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 165]

Articolul 33

Procedura comitetului

1.  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.  În cazul în care când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare. Această dispoziție nu se aplică actului de punere în aplicare menționat la articolul 30 alineatul (4).

Articolul 34

Dispoziții tranzitorii

1.  Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor în cauză care țin de Fondul pentru azil, migrație și integrare aferent perioadei 2014­2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la finalizarea lor.

2.  Pachetul financiar pentru fond poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între fond și măsurile adoptate în cadrul fondului anterior, și anume Fondul pentru azil, migrație și integrare instituit prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014.

Articolul 35

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

Criterii de alocare a finanțării pentru programele care fac obiectul gestiunii partajate

1.  Resursele disponibile menționate la articolul 11 sunt defalcate între statele membre după cum urmează:

(a)  fiecare stat membru primește o sumă fixă de 5 000 000 10 000 000 EUR din fond, numai la începutul perioadei de programare; [AM 166]

(b)  resursele rămase menționate la articolul 11 se repartizează pe baza următoarelor criterii:

–  30 % pentru azil;

–  30 % pentru migrația legală și integrare;

–  40 % pentru combaterea migrației neregulamentare, inclusiv pentru returnări.

2.  În materie de azil, se iau în considerare următoarele criterii, ponderate după cum urmează:

(a)  30 % proporțional cu numărul de persoane care se încadrează într-una dintre următoarele categorii:

–  resortisanții țărilor terțe sau apatrizii cărora li s-a acordat statutul definit de Convenția de la Geneva;

–  resortisanții țărilor terțe sau apatrizii care beneficiază de o formă de protecție subsidiară în sensul Directivei reformate 2011/95/UE(30);

–  resortisanții țărilor terțe sau apatrizii care beneficiază de o formă de protecție temporară în sensul Directivei 2001/55/CE(31);

(b)  60 % proporțional cu numărul de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi care au solicitat protecție internațională;

(c)  10 % proporțional cu numărul de resortisanți ai țărilor terțe sau de apatrizi care sunt sau au fost relocați într-un stat membru.

3.  În materie de migrație legală și integrare, se iau în considerare următoarele criterii, ponderate după cum urmează:

(a)  40 % proporțional cu numărul total de resortisanți ai țărilor terțe aflați în situație de ședere legală într-un stat membru;

(b)  60 % proporțional cu numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au obținut un prim permis de ședere;

(c)  Cu toate acesta, în scopul calculului menționat la punctul (3) litera (b), sunt excluse următoarele categorii de persoane:

–  resortisanții țărilor terțe care au obținut un prim permis de ședere în scop de muncă valabil pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

–  resortisanții țărilor terțe admiși pentru studii, schimb de elevi, formare neremunerată sau servicii de voluntariat în conformitate cu Directiva 2004/114/CE a Consiliului(32) sau, după caz, cu Directiva (UE) 2016/801(33);

–  resortisanții țărilor terțe admiși în scopul cercetării științifice în conformitate cu Directiva 2005/71/CE a Consiliului(34) sau, după caz, cu Directiva (UE) 2016/801.

4.  În materie de combatere a migrației neregulamentare, inclusiv în materie de returnări, se iau ia în considerare următoarele criterii, ponderate după cum urmează următorul criteriu: [AM 167]

(a)  50 % proporțional cu numărul de resortisanți ai țărilor terțe care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile privind intrarea și șederea pe teritoriul unui stat membru și care fac obiectul unei decizii definitive de returnare în temeiul legislației naționale și/sau a Uniunii, cum ar fi o decizie sau un act administrativ sau judiciar care stabilește sau declară ilegalitatea șederii și care impune obligația de returnare; [AM 168]

(b)  50% proporțional cu numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au părăsit efectiv teritoriul statului membru, în urma unui ordin administrativ sau judecătoresc de părăsire a teritoriului, în mod voluntar sau prin constrângere. [AM 169]

5.  Pentru alocarea inițială, sunt considerate cifre de referință cele mai recente date statistice anuale elaborate de Comisie (Eurostat), care acoperă ultimii trei ani calendaristici, pe baza datelor furnizate de statele membre la data aplicării prezentului regulament, în conformitate cu dreptul Uniunii. Datele ar trebui să fie defalcate în funcție de vârstă și sex, în funcție de vulnerabilități specifice și în funcție de statutul în materie de azil, inclusiv cele privind copiii. Pentru evaluarea la jumătatea perioadei, sunt considerate cifre de referință cele mai recente date statistice anuale elaborate de Comisie (Eurostat), care acoperă ultimii trei ani calendaristici și sunt disponibile în momentul evaluării la jumătatea perioadei, în 2024, pe baza datelor furnizate de statele membre în conformitate cu dreptul Uniunii. În cazul în care statele membre nu au transmis Comisiei (Eurostat) datele statistice menționate anterior, acestea furnizează, cât mai curând posibil, date provizorii. [AM 170]

6.  Înainte de a accepta aceste date ca cifre de referință, Comisia (Eurostat) evaluează calitatea, comparabilitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor statistice, în conformitate cu procedurile normale de funcționare. La cererea Comisiei (Eurostat), statele membre pun la dispoziția acesteia toate informațiile necesare în acest scop.

ANEXA II

Măsuri de punere în aplicare

1.  Fondul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a), axându-se pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  asigurarea unei aplicări uniforme a acquis-ului Uniunii și a priorităților legate de sistemul european comun de azil;

(b)  sprijinirea capacității sistemelor de azil ale statelor membre, inclusiv la nivel local și regional, în ceea ce privește infrastructurile infrastructura, cum ar fi condițiile de primire adecvate, în special pentru minori, și serviciile, cum ar fi asistența juridică, reprezentarea și interpretarea, atunci când este necesar; [AM 171]

(c)  consolidarea solidarității și a partajării responsabilității între statele membre, în special față de statele membre cele mai afectate de fluxurile migratorii, precum și oferirea de sprijin statelor membre care contribuie la eforturile de solidaritate; [AM 172]

(d)  consolidarea solidarității și a cooperării cu țările terțe afectate de fluxurile migratorii, în care a fost deplasat un număr mare de persoane care au nevoie de protecție internațională, inclusiv prin promovarea capacității țărilor respective de a îmbunătăți condițiile de primire și de protecție internațională, precum și prin relocare și alte căi legale la de protecție în Uniune, în special pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și adolescenții care se confruntă cu riscuri de protecție, precum și parteneriatul și cooperarea cu țările terțe, în scopul gestionării migrației contextul eforturilor de cooperare la nivel mondial în domeniul protecției internaționale; [AM 173]

(da)  punerea în aplicare a asistenței tehnice și operaționale pentru unul sau mai multe alte state membre, în cooperare cu Biroul European de Sprijin pentru Azil. [AM 174]

2.  Fondul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b), axându-se pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  sprijinirea dezvoltării și a punerii în aplicare a politicilor de promovare a migrației legale, cum ar fi reîntregirea familiei, precum și a punerii în aplicare a acquis-ului Uniunii privind migrația legală, în special a instrumentelor de migrație legală a forței de muncă, în conformitate cu standardele internaționale aplicabile privind migrația și protecția lucrătorilor migranți; [AM 175]

(aa)  promovarea și dezvoltarea unor măsuri structurale și de sprijin care să faciliteze intrarea și șederea legală în Uniune; [AM 176]

(ab)  consolidarea parteneriatului și a cooperării cu țările terțe afectate de fluxurile migratorii, inclusiv prin intermediul unor căi legale de intrare în Uniune, în scopul eforturilor de cooperare la nivel mondial în domeniul migrației; [AM 177]

(b)  promovarea unor măsuri de integrare timpurie pentru incluziunea socială și economică a resortisanților țărilor terțe, pregătirea participării lor active în societate și a acceptării acestora de către societatea-gazdă, în special prin implicarea autorităților locale și regionale și a organizațiilor societății civile. [AM 178]

2a.  Fondul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c), axându-se pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  promovarea unor măsuri de integrare pentru incluziunea socială și economică a resortisanților țărilor terțe, înlesnirea reîntregirii familiei, pregătirea participării lor active în societate și a acceptării acestora de către societatea-gazdă, în special prin implicarea autorităților locale și regionale, a organizațiilor neguvernamental, inclusiv a organizațiilor de refugiați și migranți și a partenerilor sociali; și

(b)  promovarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție pentru persoanele vulnerabile, în contextul măsurilor de integrare. [AM 179]

3.  Fondul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (ca), axându-se pe următoarele măsuri de punere în aplicare: [AM 180]

(a)  asigurarea unei aplicări uniforme a acquis-ului Uniunii și a priorităților de politică în ceea ce privește infrastructura, procedurile și serviciile;

(b)  sprijinirea unei abordări integrate și coordonate a gestionării returnărilor, la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, și a dezvoltării de capacități pentru o returnare eficace, demnă și durabilă, precum și reducerea factorilor care stimulează migrația neregulamentară; [AM 181]

(c)  sprijinirea returnării voluntare asistate, a regăsirii familiei și a reintegrării, respectând, în același timp, interesul superior al minorilor; [AM 182]

(d)  consolidarea cooperării cu țările terțe și a capacității acestora de a pune în aplicare acordurile de readmisie readmisie și alte acorduri și de , inclusiv de reintegrare, pentru a permite returnarea durabilă. [AM 183]

3a.  Fondul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (cb), axându-se pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  promovarea și respectarea dreptului internațional și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în politicile și măsurile privind azilul și migrația;

(b)  consolidarea solidarității și a partajării responsabilității între statele membre, în special a solidarității față de statele membre cele mai afectate de fluxurile migratorii, precum și oferirea de sprijin statelor membre la nivel central, regional sau local, organizațiilor internaționale, organizațiilor neguvernamentale și partenerilor sociali care contribuie la eforturile de solidaritate;

(c)  sprijinirea transferurilor solicitanților sau beneficiarilor de protecție internațională dintr-un stat membru în altul. [AM 184]

ANEXA III

Domeniul de aplicare al sprijinului Acțiuni eligibile care urmează să fie sprijinite prin intermediul instrumentului în conformitate cu articolul 3 [AM 185]

1.  În cadrul obiectivului de politică menționat la articolul 3 alineatul (1), fondul sprijină în special următoarele: [AM 186]

(a)  stabilirea și dezvoltarea unor strategii naționale, regionale și locale pentru punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în materie de azil, migrație legală, integrare, în special strategii de integrare locală, returnare și migrație neregulamentară; [AM 187]

(b)  crearea unor structuri, sisteme și instrumente administrative, precum și formarea personalului, inclusiv a autorităților locale și a altor părți interesate relevante în cooperare cu agențiile competente ale Uniunii, după caz; [AM 188]

(c)  elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și a procedurilor, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea, colectarea, și schimbul de informații și de date analiza și diseminarea de date și de statistici calitative și cantitative cu privire la migrație și la protecția internațională, precum și dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente, metode și indicatori statistici comuni pentru măsurarea progreselor și evaluarea evoluțiilor politicilor; [AM 189]

(d)  schimburile de informații, bune practici și strategii, învățarea reciprocă, studiile și cercetarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor acțiuni și operațiuni comune și înființarea de rețele transnaționale de cooperare;

(e)  serviciile de asistență în funcție de gen și sprijin care corespund statutului și nevoilor persoanelor în cauză, în special ale grupurilor persoanelor vulnerabile; [AM 190]

(ea)  protecția eficientă a copiilor migranți, inclusiv punerea în aplicare a evaluărilor privind interesul superior al copilului înainte de luarea deciziilor, toate măsurile enumerate în Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2017 privind protecția copiilor migranți, cum ar fi asigurarea unor locuințe adecvate, precum și desemnarea rapidă a unor tutori pentru toți minorii neînsoțiți, contribuții la Rețeaua europeană a instituțiilor de tutelă și dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și procedurilor în materie de siguranță a copilului, inclusiv a unui mecanism compatibil cu drepturile copilului; [AM 191]

(f)  acțiuni menite să sporească gradul de conștientizare al părților interesate și al publicului larg cu privire la politicile în materie de azil, integrare, migrație legală și returnare, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile, inclusiv minorilor; [AM 192]

2.  În cadrul obiectivului de politică menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a), fondul sprijină în special următoarele: [AM 193]

(a)  furnizarea de ajutor material, inclusiv de asistență la frontieră, facilități adaptate copiilor și care iau în considerare dimensiunea de gen, servicii de urgență asigurate de autoritățile locale, educație, formare, servicii de sprijin, asistență și reprezentare juridică, asistență medicală și psihologică; [AM 194]

(b)  desfășurarea procedurilor de azil, inclusiv a regăsirii familiilor, și asigurarea accesului la servicii de asistență și reprezentare juridică și de interpretare pentru solicitanții de azil în toate etapele procedurii; [AM 195]

(c)  identificarea solicitanților cu nevoi speciale în materie de procedură sau de primire, inclusiv identificarea timpurie a victimelor traficului de ființe umane, a minorilor și a altor persoane vulnerabile, cum ar fi victimele torturii și ale violenței bazate pe gen, și trimiterea la serviciile specializate; [AM 196]

(ca)  oferirea de servicii psihosociale și de reabilitare calificate victimelor violenței și torturii, inclusiv victimelor violenței bazate pe gen; [AM 197]

(d)  crearea sau îmbunătățirea infrastructurii de primire, cum ar fi cazarea în unități mici și infrastructura la scară mică, ținând cont de nevoile familiilor cu minori, inclusiv infrastructura pusă la dispoziție de autoritățile regionale și locale și inclusiv posibila utilizare comună a acestor facilități de către mai multe state membre; [AM 198]

(da)  oferirea unor forme alternative de îngrijire, care sunt integrate în sistemele naționale existente de protecție a copilului, și abordarea nevoilor tuturor copiilor în conformitate cu standardele internaționale; [AM 199]

(e)  consolidarea capacității statelor membre de a colecta, a analiza și a disemina face schimb reciproc de informații privind țara de origine; [AM 200]

(f)  acțiuni legate de desfășurarea procedurilor care vizează punerea în aplicare a cadrului național de relocare [și sau de admisie umanitară] al Uniunii sau a schemelor naționale de relocare care sunt compatibile cu cadrul de relocare al Uniunii , astfel cum se prevede în prezentul regulament; [AM 201]

(g)  transferul solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională; [AM 202]

(h)  consolidarea capacităților țărilor terțe de a îmbunătăți protecția persoanelor care au nevoie de protecție, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării unor mecanisme puternice de protecție a copiilor în țările terțe, asigurându-se că copiii sunt protejați în toate zonele împotriva violenței, a abuzurilor și a neglijenței și că au acces la educație și asistență medicală; [AM 203]

(i)  crearea, dezvoltarea și îmbunătățirea unor alternative eficace la luarea în custodie publică și plasarea în centre de plasament, în special în ceea ce privește minorii neînsoțiți și familiile copiii cu familie, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. [AM 204]

3.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), fondul sprijină în special următoarele: [AM 205]

(a)  pachete informative și campanii de sensibilizare cu privire la căile legale de migrație către Uniune, inclusiv cu privire la acquis-ul Uniunii în materie de migrație legală;

(b)  dezvoltarea de programe de mobilitate către Uniune, cum ar fi sistemele inclusiv, dar fără a se limita la sisteme de migrație circulară sau temporară, inclusiv formarea profesională și de alte tipuri în scopul creșterii șanselor de angajare; [AM 206]

(c)  cooperarea dintre țările terțe și agențiile de recrutare, serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile de imigrație din statele membre;

(d)  evaluarea și recunoașterea aptitudinilor și a calificărilor, inclusiv a experienței profesionale, dobândite într-o țară terță, precum și transparența și compatibilitatea acestora cu aptitudinile și calificările dintr-un stat membru și elaborarea de standarde comune de evaluare; [AM 207]

(e)  asistența în contextul cererilor de reîntregire a familiei în sensul pentru a asigura punerea în aplicare armonizată a Directivei 2003/86/CE a Consiliului(35); [AM 208]

(f)  asistența, inclusiv asistența și reprezentarea juridică, în ceea ce privește o modificare a statutului resortisanților țărilor terțe aflați deja în situație de ședere legală pe teritoriul unui stat membru, în special în ceea ce privește obținerea unui statut de rezident legal definit la nivelul Uniunii; [AM 209]

(fa)  asistență în legătură cu exercitarea drepturilor resortisanților țărilor terțe care sunt în situație de ședere legală în Uniune, în special în ceea ce privește mobilitatea în cadrul Uniunii și accesul la locuri de muncă; [AM 210]

(g)  măsuri de integrare timpurie, cum ar fi sprijinul adaptat la nevoile resortisanților țărilor terțe și programele de integrare axate pe educație, cursuri de limbă și alte cursuri, precum cursurile de orientare civică și orientare profesională; [AM 211]

(h)  acțiuni care promovează egalitatea accesului și furnizarea de servicii publice și private destinate resortisanților țărilor terțe, inclusiv adaptarea acestora la nevoile grupului-țintă; [AM 212]

(i)  cooperarea dintre organismele guvernamentale și neguvernamentale, în mod integrat, inclusiv prin intermediul centrelor coordonate de sprijin pentru integrare, cum ar fi ghișeele unice; [AM 213]

(j)  acțiuni care permit și sprijină integrarea și participarea activă a resortisanților țărilor terțe în societatea-gazdă și acțiuni de promovare a acceptării lor de către aceasta; [AM 214]

(k)  promovarea schimburilor și a dialogului între resortisanții țărilor terțe, societatea-gazdă și autoritățile publice, inclusiv prin consultarea resortisanților țărilor terțe, precum și a dialogului intercultural și interreligios. [AM 215]

3a.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c), fondul sprijină în special următoarele:

(a)  măsuri de integrare, cum ar fi sprijinul adaptat la nevoile resortisanților țărilor terțe și programele de integrare axate pe educație și îngrijire incluzivă, limbă, consiliere, formare profesională și alte cursuri de formare, cum ar fi cursurile de educație civică și de orientare profesională;

(b)  consolidarea capacității serviciilor de integrare furnizate de autoritățile locale;

(c)  acțiuni care promovează egalitatea accesului și furnizarea de servicii publice și private destinate resortisanților țărilor terțe, inclusiv accesul la educație, asistență medicală și sprijin psihosocial, precum și adaptarea acestora la nevoile grupului-țintă;

(d)  cooperarea dintre organismele guvernamentale și neguvernamentale, în mod integrat, inclusiv prin intermediul centrelor coordonate de sprijin pentru integrare, cum ar fi ghișeele unice;

(e)  acțiuni care permit și sprijină integrarea și participarea activă a resortisanților țărilor terțe în societatea-gazdă și acțiuni de promovare a acceptării lor de către aceasta;

(f)  promovarea schimburilor și a dialogului între resortisanții țărilor terțe, societatea-gazdă și autoritățile publice, inclusiv prin consultarea resortisanților țărilor terțe, precum și a dialogului intercultural și interreligios. [AM 216]

4.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (ca), fondul sprijină în special următoarele: [AM 217]

(a)  infrastructura îmbunătățirea infrastructurii deschise de primire și luare îmbunătățirea infrastructurii existente pentru luarea în custodie publică, inclusiv posibila utilizare comună a acestor facilități de către mai multe state membre; [AM 218]

(b)  introducerea, dezvoltarea, punerea în aplicare și îmbunătățirea unor măsuri alternative eficace la luarea în custodie publică, prin gestionare de la caz la caz în cadrul comunității, în special în ceea ce privește minorii neînsoțiți și familiile; [AM 219]

(ba)  identificarea și primirea victimelor traficului de persoane în conformitate cu Directiva 2011/36/UE și Directiva 2004/81/CE a Consiliului(36); [AM 220]

(c)  introducerea și consolidarea unor sisteme independente și eficace de monitorizare a returnărilor forțate, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (6) din Directiva 2008/115/CE(37);

(d)  contracararea reducerea factorilor care stimulează migrația neregulamentară, inclusiv angajarea migranților în situație neregulamentară, prin efectuarea unor inspecții eficace și adecvate, bazate pe evaluarea riscurilor, formarea personalului, instituirea și punerea în aplicare a unor mecanisme prin care migranții în situație neregulamentară să poată solicita plata sumelor restante și să poată depune plângeri împotriva angajatorilor lor, sau informații și campanii de sensibilizare menite să informeze angajatorii și migranții în situație neregulamentară cu privire la drepturile și obligațiile lor în temeiul Directivei 2009/52/CE(38); [AM 221]

(e)  pregătirea returnării, inclusiv a măsurilor care conduc la emiterea de decizii de returnare, identificarea resortisanților țărilor terțe, eliberarea de documente de călătorie și regăsirea familiei;

(f)  cooperarea cu autoritățile consulare și cu serviciile de imigrare sau alte autorități și servicii competente din țările terțe în vederea obținerii de documente de călătorie, a facilitării returnării și a asigurării readmisiei, inclusiv prin detașarea de ofițeri de legătură din țări terțe;

(g)  asistența pentru returnare, în special pentru returnarea voluntară asistată, și informații cu privire la programele de returnare voluntară asistată, inclusiv furnizarea de orientări specifice pentru copiii supuși procedurilor de returnare și asigurarea unor proceduri de returnare bazate pe drepturile copilului; [AM 222]

(h)  operațiuni de îndepărtare, inclusiv măsuri aferente, în conformitate cu standardele stabilite în dreptul Uniunii, cu excepția echipamentului coercitiv;

(i)  măsuri de sprijinire a returnării și reintegrării durabile a persoanelor returnate;

(j)  facilități și servicii de sprijin, în țări terțe, care să asigure cazarea temporară corespunzătoare și primirea la sosire, inclusiv pentru minorii neînsoțiți și pentru alte grupuri vulnerabile, în conformitate cu standardele internaționale și o tranziție rapidă către cazarea în cadrul comunității; [AM 223]

(k)  cooperarea cu țările terțe în materie de combatere a migrației neregulamentare și de returnare și readmisie efectivă a migranților, inclusiv în cadrul punerii în aplicare a acordurilor de readmisie și a altor acorduri; [AM 224]

(l)  măsuri destinate sensibilizării cu privire la canalele legale adecvate de imigrare migrație și la riscurile imigrației ilegale neregulamentare; [AM 225]

(m)  acordarea de sprijin țărilor terțe și organizarea de acțiuni în aceste țări, inclusiv cu privire la infrastructură, echipamente și alte măsuri, cu condiția ca acestea să contribuie la îmbunătățirea cooperării eficace dintre țările terțe, Uniune și statele sale membre în materie de returnare și readmisie. [AM 226]

4a.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (cb), fondul sprijină următoarele:

(a)  executarea transferurilor solicitanților de protecție internațională sau ale beneficiarilor de protecție internațională dintr-un stat membru în altul, inclusiv măsurile menționate la articolul 17b din prezentul regulament;

(b)  sprijinul operațional, sub formă de personal detașat sau de asistență financiară, furnizat de un stat membru unui alt stat membru afectat de provocări legate de migrație;

(c)  acțiuni legate de desfășurarea procedurilor care vizează punerea în aplicare a cadrului național de relocare sau a schemelor naționale de relocare. [AM 227]

ANEXA IV

Acțiuni eligibile pentru aplicarea unei rate de cofinanțare mai ridicate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) și articolul 13 alineatul (7)

–  măsuri de integrare puse în aplicare de autoritățile locale și regionale și organizațiile societății civile, inclusiv de organizațiile refugiaților și ale migranților; [AM 228]

–  acțiuni de concepere și punere în aplicare a unor alternative eficace la luarea în custodie publică și la îngrijirea instituționalizată; [AM 229]

–  programe de returnare voluntară asistată și de reintegrare, precum și activități legate de acestea;

–  măsuri destinate persoanelor vulnerabile și solicitanților de protecție internațională cu nevoi speciale în materie de primire și/sau procedură, inclusiv măsuri menite să asigure protecția eficace a copiilor migranți, în special a celor minorilor neînsoțiți. [AM 230]

ANEXA V

Indicatorii de performanță principali menționați la articolul 28 alineatul (1)

Obiectivul specific nr. 1: consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe:

-1.  toți indicatorii de performanță de bază enumerați mai jos sunt defalcați în funcție de sex și de vârstă. [AM 231]

1.  numărul de persoane relocate cu sprijinul fondului;

1a.  numărul de persoane admise prin sisteme de admisie umanitară; [AM 232]

2.  numărul de persoane din sistemul de primire, raportat la numărul de solicitanți de azil;

3.  convergența ratelor de recunoaștere a protecției pentru solicitanții de azil din aceeași țară.

3a.  numărul de solicitanți de protecție internațională transferați dintr-un stat membru în altul cu sprijinul fondului; [AM 233]

3b.  numărul de beneficiari de protecție internațională transferați dintr-un stat membru în altul cu sprijinul fondului; [AM 234]

Obiectivul specific nr. 1a: sprijinirea migrației legale către statele membre:

1.  numărul de cărți albastre eliberate cu sprijinul fondului.

2.  numărul de persoane transferate în cadrul aceleiași companii care au obținut statutul cu sprijinul fondului.

3.  numărul de solicitanți pentru reîntregirea familiei care au fost efectiv reuniți cu familia lor cu sprijinul fondului.

4.  numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au obținut permise de ședere pe termen lung cu sprijinul fondului. [AM 235]

Obiectivul specific nr. 2: sprijinirea migrației legale către statele membre, inclusiv contribuirea la integrarea resortisanților țărilor terțe: [AM 236]

1.  numărul de persoane care au participat la măsuri anterioare plecării sprijinite de fond;

2.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și care au declarat că măsurile au fost benefice pentru integrarea lor timpurie, raportat la numărul total de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond. [AM 237]

2a.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și care au obținut ulterior un loc de muncă. [AM 238]

2b.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și ale căror calificări au fost recunoscute sau care au obținut ulterior o diplomă într-unul din statele membre. [AM 239]

Obiectivul specific nr. 3: contribuirea la combaterea migrației neregulamentare și asigurarea eficacității returnării și a readmisiei în țările terțe:

1.  numărul de persoane returnate cu sprijinul fondului ca urmare a unui ordin de părăsire a teritoriului, raportat la numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au primit un ordin de părăsire a teritoriului; [AM 240]

2.  numărul de persoane returnate care au beneficiat, înainte sau după returnare, de asistență pentru reintegrare cofinanțată din fond, raportat la numărul total al persoanelor returnate cu sprijin din fond.

Obiectivul specific nr. 3a: asigurarea solidarității și a distribuirii echitabile a responsabilităților:

1.  numărul transferurilor de solicitanți de protecție internațională efectuate în temeiul articolului 17b din prezentul regulament.

1a.  numărul transferurilor de beneficiari de protecție internațională efectuate în temeiul articolului 17b din prezentul regulament.

2.  numărul detașărilor de personal sau volumul sprijinului financiar acordat statelor membre care se confruntă cu provocări legate de migrație;

3.  numărul de persoane relocate sau admise prin sisteme umanitare cu sprijinul fondului. [AM 241]

ANEXA VI

Tipuri de intervenții

TABELUL 1: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA „CÂMPUL DE INTERVENȚIE”

I.  SECA

001

Condiții de primire

002

Proceduri de azil

003

Punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii

004

Copiii migranți

005

Persoane cu nevoi speciale în materie de primire și procedură

006

Relocare

007

Eforturi de solidaritate între statele membre

008

Sprijin operațional

II.  Migrația legală și integrarea

001

Elaborarea unor strategii de integrare

002

Victimele traficului de persoane

003

Măsuri de integrare - informare și orientare, ghișee unice

004

Măsuri de integrare - cursuri de limbă

005

Măsuri de integrare - cursuri de educație civică și alte cursuri

006

Măsuri de integrare - societatea-gazdă: inserție, participare, schimburi

007

Măsuri de integrare - nevoi de bază

008

Măsuri anterioare plecării

009

Programe de mobilitate

010

Dobândirea dreptului de ședere legală

III.  Returnare

001

Alternative la luarea în custodie publică

002

Condiții de primire/luare în custodie publică

003

Proceduri de returnare

004

Returnarea voluntară asistată

005

Asistență pentru reintegrare

006

Operațiuni de îndepărtare/returnare

007

Sistemul de supraveghere a returnării forțate

008

Persoanele vulnerabile/minorii neînsoțiți

009

Măsuri care abordează factorii ce stimulează migrația neregulamentară

010

Sprijin operațional

 

IV.  Asistență tehnică

001

Informare și comunicare

002

Pregătire, punere în aplicare, monitorizare și control

003

Evaluare și studii, culegere de date

004

Dezvoltarea capacităților

TABELUL 2: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA „TIPUL DE ACȚIUNE”

001

Elaborarea unor strategii naționale

002

Dezvoltarea capacităților

003

Educație și formare pentru resortisanții țărilor terțe

004

Dezvoltarea unor instrumente, metode și indicatori statistici

005

Schimbul de informații și de bune practici

006

Acțiuni/operațiuni comune (între statele membre)

007

Campanii și acțiuni de informare

008

Schimbul și detașarea de experți

009

Studii, proiecte-pilot, evaluări ale riscurilor

010

Activități de pregătire, de monitorizare, administrative și tehnice

011

Furnizarea de asistență și servicii de sprijin pentru resortisanții țărilor terțe

012

Infrastructură

013

Echipamente

TABELUL 3: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA „MODALITĂȚI DE PUNERE ÎN APLICARE”

001

Acțiune specifică

002

Asistența de urgență

003

Cooperarea cu țările terțe

004

Acțiuni în țări terțe

005

Acțiuni enumerate în anexa IV

ANEXA VII

Acțiuni eligibile pentru sprijin operațional

În cadrul obiectivului specific privind consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe, și al obiectivului specific privind contribuția la combaterea migrației neregulamentare și asigurarea eficacității returnării și a readmisiei în țările terțe, sprijinul operațional acoperă:

–  cheltuielile cu personalul;

–  cheltuielile pentru servicii, cum ar fi întreținerea sau înlocuirea echipamentelor;

–  cheltuielile pentru servicii, cum ar fi întreținerea sau repararea infrastructurii.

ANEXA VIII

Indicatorii de realizare și rezultat menționați la articolul 28 alineatul (3)

-1  toți indicatorii de performanță de bază enumerați mai jos sunt defalcați în funcție de sex și de vârstă. [AM 242]

Obiectivul specific nr. 1: consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe:

1.  numărul de persoane din grupul-țintă care beneficiază de asistență finanțată de fond:

(a)  numărul de persoane din grupul-țintă care beneficiază de informare și asistență pe întreaga durată a procedurilor de azil;

(b)  numărul de persoane din grupul-țintă care beneficiază de asistență și reprezentare juridică;

(c)  numărul de persoane vulnerabile, de victime ale traficului de persoane și de minori neînsoțiți care beneficiază de asistență specifică;

2.  capacitatea (numărul de locuri al) noilor infrastructuri de cazare la primire instituite în conformitate cu cerințele comune privind condițiile de primire prevăzute de acquis-ul Uniunii și a infrastructurii de primire existente, îmbunătățite în conformitate cu aceleași cerințe, ca urmare a proiectelor finanțate din fond, și procentul din capacitatea totală de cazare la primire;

3.  numărul de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți, finanțate din fond, raportat la numărul total de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți;

4.  numărul de persoane care au beneficiat de formare în domeniul azilului cu sprijinul fondului și acest număr ca procent din numărul total al membrilor personalului care au beneficiat de formare în acest domeniu;

5.  numărul de solicitanți de protecție internațională transferați dintr-un stat membru în altul cu sprijinul fondului;

6.  numărul de persoane relocate cu sprijinul fondului.

Obiectivul specific nr. 1a: sprijinirea migrației legale către statele membre:

1.  numărul de cărți albastre eliberate cu sprijinul fondului.

2.  numărul de persoane transferate în cadrul aceleiași companii care au obținut statutul cu sprijinul fondului.

3.  numărul de solicitanți pentru reîntregirea familiei care au fost efectiv reuniți cu familia lor cu sprijinul fondului.

4.  numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au obținut permise de ședere pe termen lung cu sprijinul fondului. [AM 243]

Obiectivul specific nr. 2: sprijinirea migrației legale către statele membre, inclusiv contribuirea la integrarea resortisanților țărilor terțe: [AM 244]

1.  numărul de persoane care au participat la măsuri anterioare plecării sprijinite de fond;

2.  numărul de autorități locale și regionale care au pus în aplicare măsuri de integrare cu sprijin din fond;

2a.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și care au obținut ulterior un loc de muncă. [AM 245]

2b.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și care au obținut ulterior o diplomă într-unul din statele membre. [AM 246]

3.  numărul de persoane care au participat la măsuri sprijinite de fond axate pe:

(a)  educație și formare;

(b)  integrarea pe piața forței de muncă;

(c)  accesul la serviciile de bază și

(d)  participarea activă și incluziunea socială;

4.  numărul de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond și care au declarat că măsurile au fost benefice pentru integrarea lor timpurie, raportat la numărul total de persoane care au participat la măsuri de integrare sprijinite de fond.

4a.  numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au absolvit cu succes învățământul primar, secundar sau terțiar în statul membru, cu sprijinul fondului. [AM 247]

Obiectivul specific nr. 3: contribuirea la combaterea migrației neregulamentare și asigurarea eficacității returnării și a readmisiei în țările terțe:

1.  numărul de locuri din centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică create/renovate cu sprijin din fond, raportat la numărul total de locuri create/renovate din centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică;

2.  numărul de persoane care au beneficiat de formare în domeniul returnării cu asistență din partea fondului;

3.  numărul de persoane returnate a căror returnare a fost cofinanțată de fond, raportat la numărul total de persoane returnate ca urmare a unui ordin de părăsire a teritoriului:

(a)  numărul de persoane a căror returnare a fost voluntară;

(b)  numărul de persoane care au fost îndepărtate;

4.  numărul de persoane returnate care au beneficiat, înainte sau după returnare, de asistență pentru reintegrare cofinanțată din fond, raportat la numărul total al persoanelor returnate cu sprijin din fond.

(a)  numărul de persoane a căror returnare a fost voluntară;

(b)  numărul de persoane care au fost expulzate; [AM 248]

Obiectivul specific nr. 3a: asigurarea solidarității și a distribuirii echitabile a responsabilităților:

1.  numărul transferurilor de solicitanți de protecție internațională efectuate în temeiul articolului 17b din prezentul regulament.

1a.  numărul transferurilor de beneficiari de protecție internațională efectuate în temeiul articolului 17b din prezentul regulament.

2.  numărul detașărilor de personal sau volumul sprijinului financiar acordat statelor membre care se confruntă cu provocări legate de migrație.

3.  numărul de persoane relocate cu sprijinul fondului. [AM 249]

(1)JO C , , p. .
(2)JO C , , p. .
(3) Poziția Parlamentului European din 13 martie 2019.
(4)Regulamentul (UE) nr. ../.. al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul EUAA] (JO L .., [data], p. …).
(5) Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013, p. 96).
(6) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).
(7) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).
(8) Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
(9) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
(10)Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
(11) Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 168, 30.6.2009, p. 24).
(12)Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).
(13)Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
(14)Decizia 2008/381/CE a Consiliului din 14 mai 2008 de instituire a unei Rețele europene de migrație (JO L 131, 21.5.2008, p. 7).
(15) JO C 373, 20.12.2013, p. 1;http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO
(16)JO C , , p. .
(17)JO C , , p. .
(18)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(19)JO C , , p. .
(20)Regulamentul (UE) 2017/1371 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(21)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(22)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(23)COM(2017)0623.
(24)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(25)JO C , , p. .
(26)JO C , , p. .
(27)JO C , , p. .
(28) Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 345, 31.12.2003, p. 90).
(29)Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).
(30)Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).
(31)Date care trebuie luate în considerare numai în cazul activării Directivei 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).
(32)Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (JO L 375, 23.12.2004, p. 12).
(33)Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).
(34)Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică (JO L 289, 3.11.2005, p. 15);
(35)Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003, p. 12).
(36) Directiva 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale traficului de persoane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente (JO L 261, 6.8.2004, p. 19).
(37)Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
(38)Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 168, 30.6.2009, p. 24).


Instituirea, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize ***I
PDF 419kWORD 118k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize (COM(2018)0473 – C8-0272/2018 – 2018/0249(COD))
P8_TA(2019)0176A8-0089/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0473),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0272/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru bugete (A8-0089/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize

P8_TC1-COD(2018)0249


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) litera (d),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  În contextul evoluției provocărilor în materie de migrație cu care se confruntă Uniunea Europeană, precum și al preocupărilor privind securitatea, este extrem de important să se mențină echilibrul delicat între libera circulație a persoanelor, pe de o parte, și securitate, pe de altă parte. Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel înalt de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se realizeze, printre altele, prin măsuri comune privind trecerea frontierelor interne de către persoane și privind controlul la frontierele externe, precum și prin politica comună în domeniul vizelor, păstrând, totodată, cu grijă echilibrul fragil între libera circulație a persoanelor, pe de o parte, și securitatea frontierelor, pe de alta. [AM 1]

(2)  În temeiul articolului 80 din TFUE, aceste politici și punerea lor în aplicare ar trebui să fie guvernate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar.

(3)  În Declarația de la Roma, semnată la 25 septembrie 2017, liderii celor 27 de state membre și-au afirmat angajamentul de a construi asigura o Uniune sigură și securizată, în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată. [AM 2]

(3a)   Acțiunile finanțate prin acest instrument ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a dispozițiilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a legislației Uniunii în domeniul protecției datelor și a Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), a principiului tratamentului echitabil al resortisanților țărilor terțe, a dreptului la azil și la protecție internațională, a principiului nereturnării și a obligațiilor internaționale care revin Uniunii și statelor membre ca semnatare ale unor instrumente internaționale, ca de exemplu Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost completată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967. Ar trebui să se acorde, de asemenea, o atenție specială identificării, asistenței imediate și îndrumării către servicii de protecție a persoanelor vulnerabile, în special a copiilor și a minorilor neînsoțiți. [AM 3]

(4)  Obiectivul politicii Uniunii în domeniul gestionării frontierelor externe este de a dezvolta și a realiza gestionarea conceptul de gestionare europeană integrată a frontierelor la nivel național și la nivelul Uniunii, care este o condiție prealabilă pentru cu scopul de a facilita trecerile legale ale frontierelor, de a preveni și a detecta imigrația neregulamentară și criminalitatea transfrontalieră și de a sprijini politica comună în domeniul vizelor, ceea ce ar trebui să ușureze libera circulație a persoanelor în Uniune, fiind și o componentă fundamentală a spațiului de libertate, securitate și justiție. [AM 4]

(5)  Gestionarea europeană integrată a frontierelor, astfel cum este realizată de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, care a fost instituită instituite prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului(5) și este alcătuită din Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și din autoritățile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, inclusiv serviciile de pază de coastă, în măsura în care îndeplinesc sarcini de control la frontieră, este necesară pentru a asigura ar trebui să ajute la armonizarea controlului la frontieră, contribuind astfel la o mai bună gestionare a migrației, inclusiv la facilitarea accesului la protecție internațională al celor care au nevoie de aceasta, precum și la o securitate sporită, prin contribuția adusă la combaterea criminalității transfrontaliere și a terorismului. [AM 5]

(6)  Facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și prevenirea migrației neregulamentare și a amenințărilor la adresa securității au a fost identificate identificată, în comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația(6), drept unele unul dintre principalele obiective ale răspunsului Uniunii la provocările cu care ne confruntăm în urmărite de Uniune prin răspunsul la provocările din aceste domenii. [AM 6]

(7)  Consiliul European din 15 decembrie 2016(7) a îndemnat statele membre să continue să asigure interoperabilitatea sistemelor de informații și a bazelor de date ale UE. Consiliul European din 23 iunie 2017(8) a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității între bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE(9). [AM 7]

(8)  Pentru a menține integritatea spațiului Schengen și a consolida funcționarea acestuia În încercarea de a menține integritatea spațiului Schengen și de a întări securitatea frontierelor externe ale Uniunii, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care trec frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră. Totuși, ca urmare a impactului disproporționat al verificărilor sistematice asupra circulației transfrontaliere, la o serie de puncte de trecere a frontierei externe s-a dovedit necesar să se recurgă la verificări țintite în locul celor sistematice(10). [AM 8]

(8a)  De asemenea, Comisia a emis Recomandarea (UE) 2017/1804(11) prin care le cere statelor membre să utilizeze mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră pentru a limita impactul asupra liberei circulații și a elimina amenințarea la adresa politicii publice sau a securității interne. În ciuda diferitelor măsuri puse în practică, o serie de state membre continuă să aplice controale ilegale ale frontierelor interne, subminând astfel principiul de bază al spațiului Schengen. [AM 9]

(9)  Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii este indispensabil pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, susținând statele membre în eforturile lor de a gestiona eficient trecerea frontierelor externe și de a aborda provocările legate de migrație și amenințările potențiale viitoare la aceste frontiere, contribuind astfel la combaterea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră și acționând, totodată, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. [AM 10]

(10)  Pentru a promova gestionarea europeană integrată a frontierelor, definită prin componentele sale, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624: controlul la frontiere, operațiunile de căutare și salvare efectuate în cursul operațiunilor de supraveghere a frontierelor, analiza riscului, cooperarea dintre statele membre (susținută și coordonată de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), cooperarea interinstituțională (inclusiv schimburile regulate de informații), cooperarea cu țările terțe, măsurile tehnice și operative în spațiul Schengen, care au legătură cu controlul la frontiere și care sunt concepute pentru a preveni imigrația ilegală clandestină și a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient, utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, mecanismul de control al calității și mecanismele de solidaritate, și pentru a garanta faptul că aceasta devine o realitate operațională, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii. [AM 11]

(11)  Întrucât autoritățile vamale ale statelor membre și-au asumat un număr tot mai mare de responsabilități, care de multe ori includ și domeniul securității și au loc la frontierele externe, uniformitatea în efectuarea este important să se promoveze cooperarea interinstituțională, inclusiv schimbul de informații prin instrumentele existente de schimb de informații, ca o componentă a abordării europene integrate față de gestionarea frontierelor, menționate la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624. Complementaritatea cu ocazia controalelor la frontieră și a controlului vamal la frontierele externe trebuie să fie asigurată prin furnizarea de către Uniune de sprijin financiar adecvat asigurată printr-un sprijin financiar adecvat pe care Uniunea să îl acorde statelor membre. Acest lucru, în afară de faptul nu numai că va consolida controalele întări rigurozitatea controalelor vamale, dar va și facilita schimburile comerciale pentru a combate atât toate formele de trafic, nu în scopuri legitime, contribuind astfel ultimul rând traficul cu mărfuri la o uniune vamală sigură frontiere, cât și terorismul, va facilita totodată comerțul legal și eficientă călătoriile, contribuind la securitatea și eficiența uniunii vamale. [AM 12]

(12)  Prin urmare, este necesar să se instituie un fond care să succeadă Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(12), în parte prin instituirea Fondului de gestionare integrată a frontierelor (denumit în continuare „fondul”). [AM 13]

(13)  Având în vedere particularitățile juridice aplicabile titlului V din TFUE și diferitele temeiuri juridice aplicabile referitoare la politicile privind frontierele externe și privind controlul vamal, nu este posibil din punct de vedere juridic ca fondul să fie instituit sub forma unui instrument unic.

(14)  Prin urmare, fondul ar trebui instituit ca un cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar acordat de Uniune în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, alcătuit din cuprinzând instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”) instituit prin prezentul regulament și din instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../...(13) al Parlamentului European și al Consiliului. Cadrul ar trebui să fie completat de Regulamentul (UE) nr..../... [Regulamentul privind dispozițiile comune) al Parlamentului European și al Consiliului(14), la cu un instrument care prezentul regulament ar trebuifacă trimitere în ceea ce privește normele stabilească norme privind gestiunea partajată. [AM 14]

(15)  Instrumentul ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi fundamentale, precum și în temeiul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), în special prin respectarea principiilor nereturnării, nediscriminării și tratamentului corect față de resortisanții țărilor terțe și a dreptului de a solicita protecție internațională. Ar trebui să se insiste, de asemenea, în mod special pe identificarea, oferirea de asistență imediată și îndrumarea către servicii de protecție a persoanelor vulnerabile, îndeosebi copiii și minorii neînsoțiți. [AM 15]

(15a)  Aceste obligații se aplică și țărilor terțe cu care cooperează statele membre și Uniunea Europeană pe baza instrumentului. [AM 16]

(16)  Instrumentul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor financiare care l-au precedat: Fondul pentru frontierele externe pentru perioada 2007-2013, instituit prin Decizia (UE) 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului(15), și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) pentru perioada 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014(16). De asemenea, instrumentul ar trebui să extindă cadrul instrumentelor financiare precedente pentru a ține seama de noile evoluții. [AM 17]

(17)  Pentru a asigura un control uniform și de înaltă calitate la frontierele externe și pentru a facilita călătoriile în scopuri legitime care presupun trecerea frontierelor externe, instrumentul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei gestionări europene integrate a frontierelor care să includă toate măsurile de politică, legislative, de cooperare sistematică, de partajare împărțire a sarcinilor, de evaluare a situației și a modificărilor intervenite la punctele de trecere în ceea ce privește migranții raport cu imigranții aflați în situație neregulamentară, efectivele de personal, cu personalul și cu echipamentele și tehnologia utilizată, măsuri care au fost măsurile luate la diferite niveluri de către autoritățile competente ale statelor membre și de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cooperare cu alți actori, precum țările terțe și alte organisme ale UE, în special Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Europol și, după caz, țări terțe și alte organizații internaționale. [AM 18]

(18)  Instrumentul ar trebui să contribuie la o mai mare eficacitate a prelucrării cererilor de viză, din perspectiva identificării și a evaluării riscurilor la adresa securității și a riscurilor legate de migrația neregulamentară, precum facilitării procedurilor de acordare a vizelor pentru călătorii de bună credință și a identificării și a facilitării procedurilor de acordare a vizelor pentru călătorii evaluării riscurilor la adresa securității și a riscurilor legate de bună credință migrația neregulamentară. În special, instrumentul ar trebui să furnizeze asistență financiară pentru a sprijini digitalizarea prelucrării cererilor de viză, cu scopul de a asigura proceduri de acordare a vizelor rapide, sigure și la îndemâna utilizatorilor, atât în beneficiul solicitanților de viză, cât și al consulatelor. Instrumentul ar trebui să fie utilizat și pentru a asigura o vastă acoperire consulară în întreaga lume. Instrumentul ar trebui să se ocupe și de aplicarea uniformă a politicii comune în domeniul vizelor și de modernizarea acesteia, precum și de sprijinirea statelor membre la eliberarea vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate din motive umanitare, din rațiuni ar trebui, de asemenea, să fie reglementate interes național sau în virtutea unor obligații internaționale, precum și a vizelor eliberate beneficiarilor unui program de instrument reinstalare sau relocare al Uniunii, respectând pe deplin acquis-ul Uniunii privind vizele. [AM 19]

(19)  Instrumentul ar trebui să sprijine măsurile întreprinse pe teritoriul statelor Schengen care au legătură cu controlul la frontiere legate clar de controlul la frontierele externe pe teritoriul statelor Schengen în contextul dezvoltării unui sistem comun de gestionare integrată a frontierelor care să consolideze funcționarea generală a spațiului Schengen. [AM 20]

(20)  În vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor Pentru a gestiona mai bine frontierele externe, a contribuirii facilita călătoriile în scopuri legitime, a contribui la prevenirea și combaterea migrației trecerilor neregulamentare ale frontierelor și a asigurării unui la un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, instrumentul ar trebui să sprijine dezvoltarea sistemelor acelor sisteme informatice la scară largă, bazate pe sistemele informatice existente sau nou create. în privința cărora Parlamentul European și Consiliu au căzut de acord. În acest sens, instrumentul ar trebui, de asemenea, să sprijine interoperabilitatea dintre aceste sisteme de informații ale UE [Sistemul de intrare/ieșire (EES)(17), Sistemul de informații privind vizele (VIS)(18), sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)(19), Eurodac(20), Sistemul de informații Schengen (SIS)(21) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare pentru resortisanții țărilor terțe (ECRIS-TCN)(22)] în statele membre, astfel încât aceste sisteme de informații ale UE și datele lor să se completeze reciproc. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la evoluțiile necesare la nivel național impuse de punerea în aplicare a componentelor de interoperabilitate la nivel central [portalul european de căutare (ESP), serviciul comun de comparare a datelor biometrice (BMS), registrul comun de date de identitate (CIR) și detectorul de identități multiple (MID)](23). [AM 21]

(21)  Instrumentul ar trebui să completeze și să consolideze activitățile întreprinse în vederea asigurării gestionării europene integrate a frontierelor în conformitate cu principiile solidarității și responsabilității comune între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care reprezintă cei doi piloni ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă la nivel european. Acest lucru înseamnă, în special, că la elaborarea programelor lor, statele membre ar trebui să țină seama de instrumentele analitice și de orientările operaționale și tehnice elaborate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și de programa de formare pusă la punct de aceasta, de exemplu programa comună de bază pentru formarea polițiștilor de frontieră, inclusiv de componentele sale legate de drepturile fundamentale și de accesul la protecție internațională. Pentru a dezvolta complementaritatea dintre misiunea sa și responsabilitățile statelor membre în domeniul controlului la frontierele externe și pentru a asigura consecvența și a evita un raport costuri-beneficii negativ, Comisia ar trebui să consulte Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de programe naționale prezentate de către statele membre, în măsura în care acest lucru intră în sfera de competențe a agenției, în special cu privire la activitățile finanțate în cadrul sprijinului operațional. Comisia ar trebui să se asigure, de asemenea, că eu-LISA, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și orice altă agenție competentă a Uniunii sau orice alt organism competent al acesteia sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor naționale ale statelor membre încă dintr-un stadiu incipient, în măsura în care acest lucru ține de competența agențiilor respective. [AM 22]

(22)  Instrumentul În măsura în care statele membre afectate solicită acest lucru, instrumentul ar trebui să sprijine aplicarea abordării-hotspot, astfel cum a fost descrisă în Comunicarea Comisiei intitulată O agendă europeană privind migrația și astfel cum a fost aprobată de Consiliul European din 25 și 26 iunie 2015. Abordarea-hotspot furnizează Abordarea de tip „hotspot” le oferă sprijin operațional statelor membre care se confruntă cu o presiune disproporționată a migrației la frontierele externe ale Uniunii situație de urgență. Aceasta oferă asistență integrată, cuprinzătoare și specifică, într-un spirit de solidaritate și responsabilitate comună, precum și pentru a proteja permițând ca sosirea unui număr mare de persoane la frontierele externe ale Uniunii să fie gestionată în mod uman și eficient, propunându-și, de asemenea, să protejeze integritatea spațiului Schengen. [AM 23]

(23)  În interesul solidarității în spațiul Schengen și în ansamblul său întreaga Uniune și într-un spirit de responsabilitate comună cu privire la față de protejarea frontierelor externe ale Uniunii, în cazul în care se identifică deficiențe sau riscuri, mai ales în urma unei evaluări Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului(24), statul membru în cauză ar trebui să abordeze în mod corespunzător deficiențele sau riscurile identificate situația recurgând la resursele disponibile în cadrul programului său pentru a da curs recomandărilor adoptate în temeiul regulamentului menționat anterior și în conformitate cu evaluările vulnerabilității efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2016/1624. [AM 24]

(24)  Instrumentul ar trebui să exprime solidaritatea și responsabilitatea comună prin acordarea de acorde asistență financiară statelor membre care aplică pe deplin dispozițiile Schengen privind frontierele externe și vizele, precum și celor care se pregătesc să participe pe deplin la Schengen, și ar trebui utilizat de către statele membre în interesul politicii comune a Uniunii privind gestionarea frontierelor externe. [AM 25]

(25)  În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Actul de aderare din 2003(25) privind tranzitul terestru al persoanelor între regiunea Kaliningrad și alte părți ale Federației Ruse, instrumentul ar trebui să suporte toate costurile suplimentare apărute în urma punerii în aplicare a dispozițiilor specifice ale acquis-ului Uniunii prevăzute pentru un astfel de tranzit, și anume Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului(26) și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului(27). Cu toate acestea, necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru compensarea scutirilor de taxe ar trebui să depindă de regimul de vize în vigoare între Uniune și Federația Rusă.

(26)  Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al instrumentului, statele membre ar trebui să se asigure că programele lor abordează obiectivele specifice ale instrumentului, că prioritățile alese sunt aliniate la prioritățile convenite la nivelul UE și compatibile cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective și acțiuni este proporțională cu provocările și nevoile cărora trebuie să le facă față. În această privință, este important să se realizeze o distribuire echitabilă și transparentă a resurselor între obiectivele specifice ale instrumentului. În consecință, se cuvine să se asigure un nivel minim de cheltuieli pentru obiectivul specific de sprijinire a politicii comune în domeniul vizelor, fie pentru măsuri luate în cadrul gestiunii directe sau indirecte, fie pentru măsuri luate în cadrul gestiunii partajate. [AM 26]

(27)  Ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor, a coerenței și a eficienței cu alte fonduri UE și ar trebui să se evite suprapunerile dintre acțiuni.

(28)  Returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru este una dintre componentele gestionării europene integrate a frontierelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/1624. Cu toate acestea, date fiind natura și obiectivele lor, măsurile în materie de returnare nu intră în sfera de aplicare a instrumentului și fac obiectul Regulamentului (UE) nr..../... [noul FAM](28).

(29)  Pentru a recunoaște rolul important al autorităților vamale ale statelor membre la frontierele externe și pentru a asigura faptul că acestea dispun de mijloace suficiente pentru a-și îndeplini gama largă de sarcini care le revin la aceste frontiere, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, instituit prin Regulamentul (UE) nr..../... [noul Fond pentru echipamente de control vamal] al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să ofere acestor autorități naționale finanțarea necesară pentru a investi în echipamente destinate controlului vamal, precum și în echipamente care pot, în plus față de controlul vamal, să fie folosite și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere.

(30)  Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi, de asemenea, folosite pentru verificarea conformității cu alte acte legislative, cum ar fi dispozițiile privind gestionarea frontierelor, vize și cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost, prin urmare, conceput sub forma a două instrumente complementare, cu sfere de aplicare distincte, dar compatibile în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin prezentul regulament va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru efectuarea controalelor vamale. Pe de altă parte, instrumentul pentru echipamente de control vamal nu numai că va sprijini financiar echipamentele care sunt utilizate în primul rând pentru controlul vamal, ci va permite utilizarea acestora și în alte scopuri, cum ar fi controlul la frontiere și securitatea. Această repartizare a rolurilor va favoriza cooperarea interinstituțională între autoritățile relevante ca o componentă a abordării europene integrate privind gestionarea frontierelor, menționată la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/1624, permițând astfel autorităților vamale și celor cu responsabilități la frontieră să colaboreze între ele și să maximizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control.

(31)  Supravegherea frontierelor pe mare este considerată a fi una dintre atribuțiile îndeplinite de garda de coastă în spațiul maritim al Uniunii. Autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă au, pe lângă acestea, o gamă largă de alte sarcini, care pot include, fără a se limita la acestea, siguranța maritimă, securitatea, operațiunile de căutare și salvare, controlul la frontiere, controlul pescuitului, controlul vamal, sarcinile generale de asigurare a respectării legii și protecția mediului. Gama largă de atribuții ale gărzii de coastă face ca aceste autorități să intre în sfera de aplicare a diferitelor politici ale Uniunii care ar trebui să urmărească realizarea de sinergii pentru a asigura obținerea unor rezultate mai eficiente și mai eficace. [AM 27]

(31a)  Atunci când pun în aplicare acțiuni legate de supravegherea frontierelor maritime, finanțate în cadrul instrumentului, statele membre acordă o atenție specială obligațiilor care le revin în temeiul dreptului maritim internațional de a acorda asistență persoanelor aflate în pericol. În acest sens, echipamentele și sistemele sprijinite de instrument ar trebui utilizate în operațiuni de căutare și salvare ce pot surveni în timpul unei operațiuni pe mare de supraveghere a frontierelor, contribuind prin aceasta la asigurarea protecției și la salvarea vieților imigranților. [AM 28]

(32)  În plus față de cooperarea în cadrul Uniunii în ceea ce privește atribuțiile de gardă de coastă între Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 , Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(29) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului(30), ar trebui să se asigure și la nivel național o coerență sporită a activităților în domeniul maritim. Sinergia dintre diferiții actori din domeniul maritim ar trebui să se asigure în concordanță cu Strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor europene și cu Strategia Uniunii europene în materie de securitate maritimă.

(33)  Pentru a consolida complementaritatea și coerența activităților maritime, precum și pentru a evita suprapunerea eforturilor și a atenua constrângerile bugetare într-un domeniu cu costuri importante cum este domeniul maritim, instrumentul ar trebui să sprijine activitățile maritime cu scopuri multiple, al căror obiectiv principal este supravegherea frontierelor, dar care ar permite urmărirea să se urmărească în același timp și a altor obiective alte obiective conexe, cum ar fi combaterea traficului de persoane. [AM 29]

(34)  Măsurile Scopul principal al acestui instrument ar trebui să fie acela de a sprijini gestionarea integrată a frontierelor la frontierele externe ale Uniunii și de a sprijini politica comună în domeniul vizelor. Totuși, în limitele definite și sub rezerva garanțiilor corespunzătoare, anumite măsuri desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt finanțate prin instrument ar trebui să fie întreprinse în deplină sinergie, compatibilitate și complementaritate cu alte acțiuni derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale acțiunilor externe și ale politicii externe ale Uniunii cu privire la țara sau la regiunea în cauză. În ceea ce privește dimensiunea externă, instrumentul ar trebui să direcționeze sprijinul astfel încât să contribuie la intensificarea cooperării cu țările terțe și la consolidarea unor aspecte-cheie ale capacităților lor de supraveghere și de gestionare a frontierelor, în domeniile de interes pentru politica de migrație a Uniunii și pentru obiectivele de securitate ale acesteia. [AM 30]

(34a)  Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită evaluării acțiunilor și programelor legate de țările terțe. [AM 31]

(35)  Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Dat fiind că Uniunea este mai în măsură decât statele membre să ofere un cadru pentru exprimarea solidarității Uniunii în ceea ce privește controlul la frontieră,gestionarea frontierelor și politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor migratorii, precum și să ofere o platformă pentru dezvoltarea unor sisteme informatice comune care să susțină aceste politici, sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament va contribui, în special, la consolidarea capacităților naționale și a celor ale Uniunii în aceste domenii. [AM 32]

(36)  Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional în temeiul prezentului instrument, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind gestionarea frontierelor și vizele sau dacă un raport de evaluare efectuat în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen a identificat deficiențe în domeniul relevant sau dacă, în cadrul cooperării cu o țară terță, statul membru a finanțat și desfășurat acțiuni comune cu respectiva țară terță, care au drept consecință încălcări ale drepturilor fundamentale, constatate de mecanismul de evaluare și monitorizare. [AM 33]

(37)  Instrumentul ar trebui să reflecte necesitatea unei flexibilități și a unei simplificări sporite, respectând, totodată, cerințele în materie de previzibilitate și asigurând asigure o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de prezentul regulament. Acesta ar trebui să asigure un echilibru între nevoia de predictibilitate în repartizarea finanțării și nevoia ca aceasta din urmă să fie mai flexibilă și mai simplă. Pentru a răspunde cerințelor în materie de transparență a fondurilor, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, trebuie să publice informații cu privire la elaborarea programelor anuale și multianuale din cadrul mecanismului tematic. Punerea în aplicare a instrumentului ar trebui să fie ghidată de principiile eficienței, eficacității și calității cheltuielilor. În plus, punerea în aplicare a instrumentului ar trebui să fie cât se poate de simplă. [AM 34]

(38)  Prezentul regulament ar trebui să stabilească sumele inițiale pentru programele statelor membre pe baza criteriilor prevăzute în anexa I, care reflectă, pe baza datelor recente și istorice, lungimea frontierelor respective și nivelurile de amenințare impact la secțiunile de frontieră terestre și maritime, volumul de muncă al aeroporturilor și consulatelor, precum și numărul de consulate. [AM 35]

(39)  Aceste sume inițiale vor constitui un punct de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre. Pentru a se ține seama de modificările intervenite față de situația inițială, cum ar fi presiunea la frontierele externe ale Uniunii și volumul de muncă la frontierele externe și în consulate, se va aloca statelor membre o sumă suplimentară la jumătatea perioadei, calculată pe baza celor mai recente date statistice disponibile, astfel cum se reflectă în cheia de repartizare, ținând seama de stadiul de punere în aplicare a programului.

(39a)  Evaluarea la jumătatea perioadei ar trebui utilizată pentru a se evalua eficacitatea și valoarea adăugată pentru UE a programelor, a rezolva problemele apărute în prima fază și a oferi o situație transparentă a punerii în aplicare. [AM 36]

(40)  Întrucât provocările în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor sunt într-o evoluție continuă, este necesar să se adapteze alocarea finanțării în funcție de modificările intervenite în legătură cu fluxurile de migrație, cu presiunea la prioritățile politicii în domeniul vizelor și ale gestionării frontierelor, inclusiv ca urmare a presiunii crescute la frontieră și cu amenințările la adresa securității și să se direcționeze finanțarea către prioritățile care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru Uniune. Pentru a răspunde unor necesități urgente sau modificărilor intervenite în ceea ce privește politicile și prioritățile Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiuni cu un nivel ridicat de valoare adăugată pentru Uniune, o parte din finanțare va fi alocată, periodic, acțiunilor specifice, acțiunilor Uniunii și asistenței de urgență, prin intermediul unei facilități tematice. [AM 37]

(41)  Statele membre ar trebui să fie încurajate, prin faptul că beneficiază de o contribuție mai importantă din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programului pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.

(42)  Instrumentul ar trebui să contribuie, în limite definite, la sprijinirea costurilor operaționale legate de gestionarea frontierelor, politica comună în domeniul vizelor și sistemele informatice la scară largă și ar trebui, așadar, să permită statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru Uniune în ansamblul său. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a costurilor specifice legate de obiectivele instrumentului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre. [AM 38]

(43)  O parte a resurselor disponibile în cadrul instrumentului ar putea, la rândul său, să fie alocată programelor statelor membre în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni specifice, în plus față de suma care le-a fost alocată inițial. Aceste acțiuni specifice ar trebui să fie identificate la nivelul Uniunii și ar trebui să se refere la acțiuni să vizeze acțiuni cu valoare adăugată pentru Uniune care necesită un efort de cooperare sau la acțiuni care sunt între statele membre sau acțiuni necesare pentru a aborda evoluțiile răspunde evoluțiilor din Uniune ce necesită punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare pentru unul sau mai multe state membre, cum ar fi achiziționarea, prin programele naționale ale statelor membre, a unor echipamente tehnice de care are au nevoie Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a-și îndeplini activitățile operaționale, modernizarea procesului de prelucrare a cererilor de viză, dezvoltarea de noi sisteme informatice la scară largă și asigurarea interoperabilității acestor sisteme. Aceste acțiuni specifice sunt definite de Comisie în cadrul programelor sale de lucru, care ar trebui adoptate printr-un act delegat. [AM 39]

(44)  Pentru a completa punerea în aplicare a obiectivului de politică al acestui instrument la nivel național prin intermediul programelor statelor membre, instrumentul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Astfel de acțiuni ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al instrumentului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă transnațională și de parteneriatele transnaționale, precum și de testarea a noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune.

(45)  Pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde imediat unei presiuni migratorii neprevăzute sau disproporționate unor nevoi neprevăzute, urgente și specifice într-o situație de urgență, în special la în acele secțiuni ale frontierei în care s-a stabilit, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(31), că nivelul impactului este de așa natură încât pune să pună în pericol funcționarea spațiului Schengen în ansamblul său, precum și pentru a răspunde unei presiuni asupra secțiilor de vize din consulatele statelor membre sau unor riscuri la adresa securității frontierelor, ar trebui ca prezentul instrument se poată acorda acorde în mod excepțional asistență financiară ca măsură de ultimă instanță urgență, în conformitate cu cadrul prevăzut în prezentul regulament. [AM 40]

(45a)  Migrația și trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanți ai țărilor terțe nu ar trebui să fie considerate, în sine, o amenințare la adresa politicii publice sau a securității interne și nu ar trebui să declanșeze, per se, acordarea de asistență de urgență în cadrul acestui instrument. [AM 41]

(46)  Obiectivul de politică al acestui instrument va fi urmărit și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei/componentelor [...] a/ale Fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară. [AM 42]

(47)  Prezentul regulament instituie, pentru întregul instrument, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară](32), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(48)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. .../... [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”)(33) se aplică prezentului instrument. Acesta prevede norme privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul instrumentului.

(49)  În vederea punerii în aplicare a acțiunilor în Pentru a concretiza acțiunile din cadrul gestiunii partajate, instrumentul fondul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent format din prezentul regulament, Regulamentul financiar și Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] un instrument care să stabilească dispoziții comune pentru gestiunea partajată. În cazul unor dispoziții contradictorii, prezentul regulament ar trebui să prevaleze asupra dispozițiilor comune. [AM 43]

(50)  Regulamentul (UE) nr. .../.... [RDC] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAM), Fondul pentru securitate internă (FSI) și instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și stabilește în special normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize și să se prevadă dispoziții specifice privind activitățile care pot fi finanțate prin acest instrument.

(51)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(52)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. .../... [noul Regulament financiar](34), cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(35), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(36), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(37) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(38), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(39). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în executarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Rezultatele investigațiilor privind neregulile sau fraudele legate de instrument ar trebui puse la dispoziția Parlamentului European. [AM 44]

(53)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(54)  În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(40), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor instrumentului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(55)  În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că programele lor naționale abordează amenințările nou-apărute cu care se confruntă regiunile ultraperiferice, cum ar fi supravegherea frontierelor, afluxul disproporționat de persoane sau implementarea sistemelor de informații europene. Instrumentul sprijină aceste state membre cu resurse adecvate pentru a veni în ajutorul regiunilor ultraperiferice, în funcție ținând seama de necesități aceste caracteristici. [AM 45]

(56)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(41), este necesar să se evalueze acest instrument pe baza informațiilor colectate cu ajutorul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative excesive, în special asupra statelor membre. După caz, Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, inclusiv indicatori calitativi și cantitativi, ca bază pentru evaluarea impactului instrumentului pe teren. Pentru a măsura realizările instrumentului, ar trebui să se instituie indicatori comuni și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale instrumentului. [AM 46]

(57)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul instrument va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine îndeplinirea obiectivelor din domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a instrumentului, iar ulterior vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procedurilor de evaluare relevante.

(58)  Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a instrumentului cu ajutorul indicatorilor și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] și din prezentul regulament. Comisia ar trebui să prezinte în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un rezumat al rapoartelor anuale de performanță acceptate. La cerere, Comisia ar trebui să pună la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului textul integral al rapoartelor anuale de performanță. [AM 47]

(58a)  Este important să se asigure o bună gestiune financiară și securitatea juridică pe parcursul perioadei de tranziție și pe parcursul implementării instrumentului. [AM 48]

(59)  Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește lista acțiunilor eligibile pentru o rată de cofinanțare mai mare, astfel cum sunt enumerate în anexa IV, pentru sprijin operațional și pentru dezvoltarea în continuare a cadrului comun de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(42).

(60)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(43). Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de examinare ar trebui utilizată pentru actele de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică. [AM 49]

(61)  Participarea unui stat membru la acest instrument nu ar trebui să coincidă cu participarea sa la un instrument financiar temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare în vederea finanțării, printre altele, a acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii destinate punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele și privind controalele la frontierele externe.

(62)  În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen(44), care se încadrează în domeniile menționate la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului(45).

(63)  În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(46) care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului(47).

(64)  În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen(48) care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului(49).

(65)  În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca ar trebui să decidă, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(66)  Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului(50). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(67)  Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) .../... al Consiliului [Regulamentul privind cadrul financiar multianual](51),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.  Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și vize („instrumentul”), ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor („fondul”) pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2027. [AM 50]

2.  Prezentul regulament instituie fondul, împreună cu Regulamentul (UE) nr..../... [Fondul pentru echipamente de control vamal] care instituie, ca parte a [Fondului de gestionare integrată a frontierelor](52), instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal. [AM 51]

3.  Acesta Acest regulament stabilește obiectivele instrumentului, obiectivele specifice și măsurile de transpunere în practică a acestor obiective specifice, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea aferente acestei finanțări. [AM 52]

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune sprijinită de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali; [AM 53]

(2)  „punct de trecere a frontierei” înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului(53);

(3)  „gestionare europeană integrată a frontierelor” înseamnă componentele enumerate la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(4)  „frontiere externe” înseamnă, frontierele externe, potrivit definiției de la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/399, ale statelor membre: frontierele terestre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime, precum și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri cărora li se aplică dispozițiile dreptului Uniunii privind trecerea frontierelor externe, inclusiv frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele; [AM 54]

(5)  „secțiune de frontieră externă” înseamnă întreaga frontieră externă terestră sau maritimă a unui stat membru sau o parte a acesteia, astfel cum este definită de Regulamentul (UE) nr. 1052/2013;

(6)  „zonă hotspot” înseamnă zona hotspot definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(7)  „frontiere interne la care nu au fost încă eliminate controalele” înseamnă:

(a)  frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care are obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actul său de aderare, dar în cazul căruia nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statul membru vizat este autorizat să aplice integral acquis-ul respectiv;

(b)  frontiera comună dintre două state membre care au obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele lor corespunzătoare de aderare, dar în cazul cărora nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului prin care statele membre vizate sunt autorizate să aplice integral acquis-ul respectiv.

Articolul 3

Obiectivele instrumentului

1.  Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, obiectivul de politică al instrumentului este asigurarea unei gestionări europene integrate solide și eficace a frontierelor la frontierele externe, care să garanteze, în același timp, libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii, cu respectarea deplină a angajamentelor Uniunii privind drepturile fundamentale, contribuind astfel la asigurarea unui nivel înalt de securitate în Uniune acquis-ului și a obligațiilor Uniunii și ale statelor sale membre, care decurg din instrumentele internaționale la care acestea sunt semnatare. [AM 55]

2.  În cadrul obiectivului de politică stabilit la alineatul (1), instrumentul contribuie la următoarele obiective specifice:

(a)  sprijinirea gestionării unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor la frontierele externe, asigurate de de către poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legitime legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale neregulamentare și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație migratorii; [AM 56]

(b)  sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor în scopul facilitării călătoriilor pentru a asigura o abordare mai armonizată în scopuri legitime și al prevenirii riscurilor în materie de migrație rândul statelor membre față de eliberarea vizelor și pentru a facilita călătoriile legale și atenuarea riscurilor de de securitate. [AM 57]

3.  În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (2), instrumentul este pus în aplicare prin intermediul măsurilor de punere în aplicare enumerate în anexa II.

Articolul 3a

Nediscriminarea și respectarea drepturilor fundamentale

Instrumentul este pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în acquis-ul Uniunii, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii în ceea ce privește drepturile fundamentale, în special prin asigurarea respectării principiului nediscriminării și al nereturnării. [AM 58]

Articolul 4

Domeniul de aplicare al sprijinului

1.  În cadrul obiectivelor menționate la articolul 3 și în conformitate acord cu măsurile de punere în aplicare enumerate în anexa II, instrumentul sprijină acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 3 și în special acțiunile enumerate în anexa III. [AM 59]

2.  Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament menționate la articolul 3, instrumentul poate sprijini, în cazuri excepționale, în limite definite și sub rezerva unor garanții adecvate, acțiuni de tipul celor menționate în anexa III acțiuni conforme cu prioritățile Uniunii menționate în anexa III în ceea ce privește țările terțe și în aceste țări, după caz, raport cu țările terțe, în conformitate cu articolul 5. [AM 60]

2a.  Cuantumul total al finanțării pentru sprijinirea de acțiuni în țări terțe sau în raport cu țări terțe în cadrul facilității tematice, în conformitate cu articolul 8, nu depășește 4 % din cuantumul total alocat facilității tematice în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (b). [AM 61]

2b.  Cuantumul total al finanțării pentru sprijinirea de acțiuni în țări terțe sau în raport cu țări terțe în cadrul programelor naționale ale statelor membre, în conformitate cu articolul 12, nu depășește, pentru fiecare stat membru, 4 % din cuantumul total alocat acelui stat membru în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a), cu articolul 10 alineatul (1) și cu anexa I. [AM 62]

3.  Următoarele acțiuni nu sunt eligibile:

(a)  acțiunile la frontierele interne la care nu au fost încă eliminate controalele, menționate în anexa III punctul 1 litera (a);

(b)  acțiunile legate de reintroducerea temporară și excepțională a controlului la frontierele interne, menționate în Regulamentul (UE) 2016/399;

(c)  în ceea ce privește controlul mărfurilor:

(1)  acțiunile al căror obiectiv sau efect exclusiv îl constituie controlul mărfurilor;

(2)  achiziționarea, întreținerea sau modernizarea echipamentelor, cu excepția mijloacelor de transport, care au ca scop sau efect, printre altele, controlul mărfurilor;

(3)  alte acțiuni în temeiul prezentului regulament al căror obiectiv sau efect primar îl constituie controlul mărfurilor.

În cazul apariției unei situații de urgență, de tipul celor menționate la articolul 23, acțiunile neeligibile menționate la prezentul alineat pot fi considerate eligibile. [AM 63]

Articolul 5

Entități eligibile

1.  Pot fi eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(ii)  o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate în program, cu condiția ca toate acțiunile întreprinse în respectiva țară terță sau în raport cu ea să respecte pe deplin drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și obligațiile internaționale ale Uniunii și ale statelor membre; [AM 64]

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

2.  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

3.  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni și în deplină conformitate cu acquis-ul Uniunii și cu Carta drepturilor fundamentale. [AM 65]

4.  Entitățile juridice care participă la consorții formate din cel puțin două entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări ori teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe sunt eligibile. Atunci când organizațiile internaționale care participă la un consorțiu sunt stabilite într-o țară terță, se aplică articolul 6 alineatul (3). [AM 66]

CAPITOLUL II

CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 6

Principii generale

1.  Sprijinul furnizat în temeiul prezentului regulament completează intervențiile la nivel național, regional și local și vizează aducerea unei valori adăugate a Uniunii obiectivelor prezentului regulament. [AM 67]

2.  Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și de către statele membre este coerent cu activitățile, politicile și prioritățile relevante ale Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii.

3.  Instrumentul este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe sau indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul financiar.

3b.  Comisia și statele membre cooperează pentru implementarea instrumentului. Comisia înființează un serviciu de asistență și un punct de contact pentru a sprijini statele membre și a contribui la alocarea efectivă a fondurilor. [AM 68]

Articolul 7

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a implementarea instrumentului în perioada 2021-2027 este de 7 087 760 000 EUR la prețurile din 2018 (8 018 000 000  EUR în prețuri curente). [AM 69]

2.  Pachetul financiar se utilizează după cum urmează:

(a)  suma de 4 252 833 000 EUR la prețurile din 2018 (4 811 000 000 EUR în prețuri curente) se alocă programelor puse în aplicare executate în cadrul gestiunii partajate, din care 138 962 000 EUR la prețurile din 2018 (157 200 000 EUR în prețuri curente) se alocă regimului special de tranzit menționat la articolul 16, pus în aplicare implementat în cadrul gestiunii partajate; [AM 70]

(b)  suma de 2 834 927 000 EUR la prețurile din 2018 (3 207 000 000 EUR în prețuri curente) se alocă facilității tematice. [AM 71]

3.  Până la 0,52 % din valoarea pachetului financiar este alocată asistenței tehnice la inițiativa Comisiei pentru punerea în aplicare a instrumentului.

4.  În temeiul dispozițiilor relevante ale acordurilor lor de asociere, se stabilesc mecanisme menite să precizeze natura și modalitățile de participare a țărilor asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen. Contribuțiile financiare ale țărilor respective se adaugă la resursele globale disponibile din bugetul Uniunii, menționate la alineatul (1).

Articolul 8

Dispoziții generale privind punerea în aplicare a facilității tematice

1.  Pachetul financiar menționat la articolul 7 alineatul (2) litera (b) se alocă în mod flexibil prin intermediul facilității tematice în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte, astfel cum se prevede în programele de lucru. Finanțarea din cadrul facilității tematice se utilizează pentru componentele acesteia:

(a)  acțiuni specifice;

(b)  acțiuni ale Uniunii și

(c)  asistența de urgență.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi, de asemenea, finanțată din pachetul financiar aferent facilității tematice.

2.  Finanțarea din cadrul facilității tematice abordează este utilizată pentru a răspunde unor priorități cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune sau este utilizată pentru a răspunde unor nevoi urgente, în conformitate cu prioritățile convenite ale Uniunii, definite în anexa II, sau unor măsuri de sprijin în conformitate cu articolul 20. Pentru revizuirea cadrului de monitorizare și de evaluare, Comisia se consultă cu organizațiile care reprezintă partenerii de la nivelul Uniunii, inclusiv societatea civilă. [AM 72]

2a.  Minimum 20 % din finanțarea pentru facilitatea tematică este alocată obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b). [AM 73]

3.  În cazul în care statele membre primesc finanțare din facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte, este necesar să se asigure că proiectele selectate nu fac obiectul nu se acordă finanțare proiectelor în cazul cărora există dovezi care ar ridica semne de întrebare legate de legalitatea acestor proiecte sau de legalitatea și corectitudinea finanțării sau de executarea acestor proiecte în urma unui aviz motivat al Comisiei emis de Comisie cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor temeiul articolului 258 din TFUE. [AM 74]

4.  În cazul în care finanțarea din facilitatea tematică este executată în cadrul gestiunii partajate, Comisia verifică acțiunile pentru a, se asigura că nu se acordă finanțare proiectelor în sensul articolului 18 și al articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], dacă acțiunile avute în vedere fac obiectul cazul cărora există dovezi care ar ridica semne de întrebare legate de legalitatea acestor proiecte sau de legalitatea și corectitudinea finanțării sau de executarea acestor proiecte în urma unui aviz motivat al Comisiei emis de Comisie cu privire la o încălcare prevăzută la articolul 258 din TFUE care pune procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în pericol legalitatea și regularitatea cheltuielilor sau desfășurarea proiectelor temeiul articolului 258 din TFUE. [AM 75]

4a.  Atunci când se acordă finanțare în cadrul facilității tematice fie în cadrul gestiunii directe, fie în cadrul gestiunii indirecte, Comisia verifică dacă nu cumva condițiile prevăzute sunt afectate de o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii de o manieră care pune în pericol legalitatea și corectitudinea cheltuielilor sau executarea proiectelor. [AM 76]

5.  Comisia stabilește suma totală pusă la dispoziție pentru facilitatea tematică în cadrul creditelor anuale ale bugetului Uniunii.

6.  Comisia adoptă deciziile de finanțare pentru facilitatea tematică Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29, pentru a elabora programe de lucru, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul financiar, pentru facilitatea tematică, identificând obiectivele și acțiunile care urmează să fie sprijinite și specificând sumele pentru fiecare dintre componentele sale, astfel cum se prevede la alineatul (1). Deciziile de finanțare stabilesc, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă. [AM 77]

7.  În urma adoptării unei decizii de finanțare unui program de lucru, astfel cum este menționată menționat la alineatul (3 6), Comisia poate modifica în consecință programele puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate. [AM 78]

8.  Deciziile Programele de finanțare lucru pot fi anuale sau multianuale și pot acoperi una sau mai multe componente ale facilității tematice. [AM 79]

Secțiunea 2

Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate

Articolul 9

Domeniul de aplicare

1.  Prezenta secțiune se aplică părții din pachetul financiar menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a), precum și resurselor suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu decizia programele de lucru ale Comisiei privind pentru facilitatea tematică menționată la articolul 8. [AM 80]

2.  Sprijinul prevăzut în prezenta secțiune este pus în aplicare în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE) nr..../... [RDC].

Articolul 10

Resurse bugetare

1.  Resursele menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a) se alocă programelor naționale puse în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate („programele”), cu titlu indicativ, după cum urmează:

(a)  suma de 3 543 880 000 EUR la prețurile din 2018 (4 009 000 000 EUR la prețuri curente) pentru statele membre în conformitate cu criteriile definite în anexa I; [AM 81]

(b)  suma de 708 953 000 EUR la prețurile din 2018 (802 000 000 EUR la prețuri curente) 802 000 000 EUR pentru statele membre în scopul ajustării alocărilor pentru programele menționate la articolul 13 alineatul (1). [AM 82]

2.  În cazul în care suma menționată la alineatul 1 litera (b) nu este alocată, suma rămasă poate fi adăugată la suma menționată la articolul 7 alineatul (2) litera (b).

Articolul 11

Rate de cofinanțare

1.  Contribuția de la bugetul Uniunii nu depășește 75 85 % din totalul cheltuielilor cheltuielile eligibile totaleale unui proiect din statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu al Uniunii și de 75 % din cheltuielile totale eligibile pentru celelalte state membre. [AM 83]

2.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.

3.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 90 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru acțiunile enumerate în anexa IV.

4.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru sprijinul operațional, inclusiv regimul special de tranzit.

5.  Contribuția de la bugetul Uniunii poate fi majorată la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru asistența de urgență.

6.  Decizia Comisiei de aprobare a unui program stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al sprijinului din partea acestui instrument pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatele (1)-(5).

7.  Pentru fiecare obiectiv specific, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru obiectivul specific se aplică:

(a)  contribuției totale, inclusiv contribuției publice și private, sau

(b)  numai contribuției publice.

Articolul 12

Programe

1.  Fiecare stat membru și Comisia se asigură că prioritățile abordate în programul său sunt în concordanță național concordă cu prioritățile Uniunii și răspund acestora și provocărilor cu care Uniunea se confruntă Uniunea în domeniul gestionării frontierelor și al vizelor, precum și că acestea sunt având grijă ca aceste priorități să fie pe deplin conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii, precum și cu obligațiile internaționale asumate de Uniune și de statele membre în cadrul instrumentelor internaționale pe care le-au semnat. În definirea priorităților programelor lor, statele membre se asigură că măsurile de punere în aplicare stabilite în anexa II sunt abordate în mod corespunzător. [AM 84]

1a.  În această privință, statele membre alocă obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) minimum 20 % din finanțarea care le este alocată. [AM 85]

2.  Comisia se asigură, după caz, că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și orice altă agenție competentă a Uniunii sunt asociate în cadrul procesului de elaborare a programelor statelor membre încă dintr-un stadiu incipient, în măsura în care acest lucru ține de competența agențiilor respective. [AM 86]

3.  Comisia consultă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu privire la proiectele de program, punând un accent deosebit pe activitățile incluse în cadrul sprijinului operațional în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a), pentru a se asigura coerența și complementaritatea acțiunilor agenției cu acțiunile statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor, precum și pentru a se evita dubla finanțare și a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor.

3a.  Comisia se consultă cu eu-LISA cu privire la proiectele de program, punând un accent deosebit pe activitățile încadrate la sprijinul tehnic în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (b), pentru a se asigura convergența și complementaritatea acțiunilor eu-LISA cu acțiunile statelor membre. [AM 88]

4.  Comisia poate asocia, după caz, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și, după caz, eu-LISA, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și orice altă agenție competentă a Uniunii la sarcinile de monitorizare și evaluare menționate în secțiunea 5, în special pentru a se asigura că acțiunile puse în aplicare cu sprijinul instrumentului sunt conforme cu acquis-ul relevant al Uniunii și cu prioritățile convenite ale Uniunii. [AM 89]

5.  În urma adoptării recomandărilor care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 și a recomandărilor emise în cadrul evaluărilor vulnerabilității realizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624, statul membru în cauză analizează, împreună cu Comisia, abordarea cea mai adecvată pentru a da curs acestor recomandări cu sprijinul instrumentului.

6.  După caz, Comisia asociază Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, eu-LISA, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și orice altă agenție competentă sau orice alt organism competent la procesul de examinare privind abordarea cea mai adecvată pentru a da curs recomandărilor cu sprijinul instrumentului. [AM 90]

7.  Atunci când pune în aplicare alineatul (5), statul membru în cauză se asigură că punerea în aplicare a măsurilor menite să abordeze deficiențele identificate, în special a măsurilor care abordează deficiențe grave și evaluări neconforme, reprezintă o prioritate pentru programul său.

8.  După caz, programul în cauză este modificat pentru a ține seama de recomandările menționate la alineatul (5) și de progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor evaluate în rapoartele anuale de performanță menționate la articolul 27 alineatul (2) litera (a). În funcție de impactul ajustării, programul revizuit poate fi aprobat de Comisie Comisia aprobă sau nu versiunea revizuită a programului. [AM 91]

9.  În cooperare și în consultare cu Comisia și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în conformitate cu competențele agenției, statul membru în cauză poate realoca resurse în cadrul programului său, inclusiv resursele destinate sprijinului operațional, pentru a răspunde recomandărilor menționate la alineatul (5) care au implicații financiare.

10.  În cazul în care Înainte ca un stat membru decide să decidă să pună în aplicare proiecte cu o țară terță sau într-o în legătură cu țară terță cu sprijinul instrumentului, se asigură că toate acțiunile propuse de acea țară terță, în acea țară terță sau în legătură cu acea țară terță respectă obligațiile internaționale ale Uniunii și ale respectivului stat membru și că respectă pe deplin drepturile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statul membru în cauză se consultă cu Comisia înainte de începerea proiectului, inclusiv în legătură cu modul de a garanta îndeplinirea condițiilor de mai sus. [AM 92]

11.  În cazul în care un stat membru decide, în mod excepțional, să execute să pună în aplicare proiecte împreună cu o țară terță, într-o țară terță sau într-o legate de o țară terță cu sprijinul instrumentului cu privire la monitorizarea, detectarea, identificarea, urmărirea, prevenirea și interceptarea trecerilor neautorizate ale frontierei în scopul detectării, prevenirii și combaterii imigrației ilegale clandestine și a criminalității transfrontaliere sau al sprijinirii protecției și a salvării vieților migranților, acesta se asigură că a notificat Comisiei statul membru respectiv are grijă să notifice Comisia despre orice acord de cooperare bilateral sau multilateral cu țara terță respectivă, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1052/2013. Statele membre asigură respectarea deplină a principiului nereturnării, inclusiv în acțiuni desfășurate în marea liberă. [AM 93]

11a.  Imediat ce un stat membru decide să inițieze proiecte împreună cu o țară terță, într-o țară terță sau în legătură cu aceasta în cadrul prezentului instrument, statul membru informează, în termen de 10 zile, organizațiile care reprezintă partenerii la nivel național, precum și membrii comitetului director. [AM 94]

12.  În ceea ce privește echipamentele operaționale achiziționate cu sprijinul instrumentului, inclusiv mijloacele de transport și sistemele de comunicații necesare pentru asigurarea unui un control eficace și în condiții de siguranță la frontieră, care au fost achiziționate cu sprijinul instrumentului precum și pentru succesul operațiunilor de căutare și salvare, se aplică următoarele dispoziții: [AM 95]

(a)  înainte de a lansa procedurile de achiziție pentru achiziționarea, cu sprijinul instrumentului, a unor echipamente operaționale, inclusiv a unor mijloace de transport și sisteme de comunicare, statele membre se asigură că aceste echipamente respectă standardele stabilite de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cazul în care astfel de standarde există, și verifică împreună cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă specificațiile lor tehnice, cu scopul de a asigura interoperabilitatea activelor utilizate de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;

(b)  toate echipamentele de exploatare la scară largă pentru gestionarea frontierelor, cum ar fi mijloacele de transport aerian și maritim și de supraveghere achiziționate de statele membre, sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(c)  statele membre pot decide să achiziționeze echipamente pentru operațiuni maritime multifuncționale sprijinite de instrument, cu condiția ca aceste echipamente, în cazul utilizării lor de către autoritățile naționale competente, să fie implicate în operațiunile de supraveghere a frontierelor cel puțin 60 % din perioada totală de utilizare în scopuri naționale în cursul unui an. Aceste echipamente sunt înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în vederea punerii la dispoziție a acestor active în conformitate cu articolul 39 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/1624;

(d)  pentru a sprijini planificarea coerentă a dezvoltării capacităților poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și posibila utilizare a achizițiilor publice comune, statele membre comunică Comisiei, ca parte a raportării efectuate în conformitate cu articolul 27, planificarea multianuală disponibilă pentru echipamentele care se preconizează că vor fi achiziționate în cadrul instrumentului. Comisia transmite aceste informații Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

Atunci când execută acțiuni legate de supravegherea frontierelor maritime, statele membre acordă o atenție deosebită obligațiilor lor internaționale privind căutarea și salvarea pe mare și au dreptul, în acest scop, să utilizeze echipamentele și sistemele menționate la literele (a) – (d) de la prezentul alineat. [AM 96]

13.  Formarea în domeniul gestionării frontierelor desfășurată cu ajutorul acestui instrument se bazează pe standardele comune relevante, armonizate și de a căror calitate a fost confirmată, disponibile la nivel europene european în materie de educație și formare pentru paza de frontieră și de coastă și pe legislația europeană și internațională aplicabilă, inclusiv în materie de drepturi fundamentale, acces la protecție internațională și afaceri maritim. [AM 97]

14.  Statele membre desfășoară, în special, acțiunile enumerate în anexa IV. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa IV.

15.  Programarea menționată la articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe Fiecare program național stabilește pentru fiecare obiectiv specific tipurile de intervenții stabilite în în conformitate cu tabelul 1 din anexa VI și prezintă o repartizare indicativă a resurselor programate pe tip de intervenție sau domeniu de sprijin. [AM 98]

Articolul 13

Evaluarea la jumătatea perioadei

-1.  Programele fac obiectul unei evaluări intermediare și unei evaluări finale, în conformitate cu articolul 26 din prezentul regulament. [AM 99]

1.  În Până la sfârșitul lui 2024 și după ce informează Parlamentul, Comisia alocă pentru programele statelor membre în cauză suma suplimentară menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (b) în conformitate cu criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Alocarea se bazează pe cele mai recente date statistice disponibile pentru criteriile menționate în anexa I punctul 1 litera (c) și punctele 2-11. Finanțarea se acordă cu începere din anul calendaristic 2025. [AM 100]

2.  În cazul în care un procent de cel puțin 10 30 % din alocarea inițială a unui program, menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a), nu a fost acoperit de cereri de plată intermediară prezentate în conformitate cu articolul 85 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], statul membru în cauză nu este eligibil pentru a primi alocări suplimentare pentru programul menționat la alineatul (1). [AM 101]

2a.   Alineatul (2) se aplică numai dacă cadrul de reglementare aplicabil și actele conexe sunt în vigoare la 1 ianuarie 2022. [AM 102]

3.  Alocarea fondurilor din cadrul facilității tematice începând cu anul 2025 ține seama, după caz, de progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor de etapă din cadrul de performanță, astfel cum se menționează la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC], precum și de deficiențele identificate în materie de punere în aplicare. [AM 103]

Articolul 14

Acțiuni specifice

1.  Acțiunile specifice sunt proiecte transnaționale sau naționale care aduc valoare adăugată europeană, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament, pentru care unul, mai multe sau toate statele membre pot primi o alocare suplimentară pentru programele lor. [AM 104]

2.  Statele membre pot primi, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), finanțare pentru acțiuni specifice, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program și să fie utilizată pentru a contribui la punerea în aplicare a obiectivelor prezentului regulament.

3.  Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

Articolul 15

Sprijin operațional

1.  Sprijinul operațional este o parte a alocării destinate unui stat membru care poate fi utilizată ca sprijin pentru autoritățile publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.

2.  Un stat membru poate utiliza până la 30 % din suma alocată în cadrul instrumentului pentru programul său național în vederea finanțării sprijinului operațional acordat autorităților publice responsabile de îndeplinirea sarcinilor și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune.

3.  Statele membre care utilizează sprijinul operațional trebuie să respecte acquis-ul Uniunii în materie de frontiere și vize. [AM 105]

4.  Statele membre justifică, în cadrul programului și al rapoartelor anuale de performanță menționate la articolul 27, utilizarea sprijinului operațional pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament. Înainte de aprobarea programului, Comisia, după consultarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în ceea ce privește competențele agenției în conformitate cu articolul 12 alineatul (3), evaluează situația inițială în statele membre care și-au manifestat intenția de a utiliza sprijinul operațional, ținând seama de informațiile furnizate de statele membre în cauză și, după caz, de informațiile disponibile în lumina evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității, inclusiv a recomandărilor formulate în urma evaluărilor Schengen și a evaluărilor vulnerabilității.

5.  Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (3) litera (c), sprijinul operațional se concentrează pe sarcini și servicii specifice acțiunile eligibile, astfel cum sunt stabilite în anexa VII. [AM 106]

6.  Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica sarcinile și serviciile specifice acțiunile eligibile din anexa VII. [AM 107]

Articolul 16

Sprijin operațional pentru regimul special de tranzit

1.  Instrumentul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor și costurilor suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 și cu Regulamentul (CE) nr. 694/2003.

2.  Resursele alocate Lituaniei pentru regimul special de tranzit în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (a) sunt puse la dispoziție ca sprijin operațional suplimentar pentru Lituania, în conformitate cu acțiunile eligibile pentru sprijinul operațional în cadrul programului, astfel cum sunt menționate în anexa VII.

3.  Prin derogare de la articolul 15 alineatul (2), Lituania poate utiliza suma alocată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) pentru a finanța sprijinul operațional în plus față de suma definită la articolul 15 alineatul (2).

4.  Comisia și Lituania evaluează aplicarea prezentului articol în cazul în care intervin schimbări care au un impact asupra existenței sau funcționării regimului special de tranzit.

Secțiunea 3

Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii directe și indirecte

Articolul 17

Domeniul de aplicare

Comisia pune în aplicare sprijinul prevăzut în prezenta secțiune fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu același articol litera (c).

Articolul 18

Acțiunile Uniunii

1.  Acțiunile Uniunii sunt proiecte transnaționale sau proiecte de interes special pentru Uniune, în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.

2.  La inițiativa Comisiei, instrumentul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor Uniunii legate de obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în conformitate cu anexele II și III.

3.  Acțiunile Uniunii pot oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acestea pot oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

4.  Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.

5.  Comitetul de evaluare care examinează propunerile poate fi format din experți externi.

6.  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul (UE) nr. …/… [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 19

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul prezentului instrument sunt puse în aplicare în conformitate cu [regulamentul InvestEU] și cu [Titlul X] din Regulamentul financiar. [AM 108]

Articolul 20

Asistența tehnică la nivelul Comisiei

Instrumentul poate sprijini măsurile de asistență tehnică puse în aplicare la inițiativa sau în numele Comisiei. Aceste măsuri, și anume etapele pregătitoare, acțiunile de monitorizare, control, audit, evaluare și toate acțiunile de asistență administrativă și tehnică necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și, după caz, de colaborare cu țările terțe, pot fi finanțate în proporție de 100 %. [AM 109]

Articolul 21

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale prevăzute la articolul 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 22

Informare, comunicare și publicitate

1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea promovează acțiunile și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care rezultatele acestora, oferind informații coerente, concrete și semnificative adresate unor categorii de public relevante, printre care mass-media și publicul larg, în limbile aplicabile. Pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, beneficiarii acestei finanțări fac trimitere la originea acesteia atunci când comunică cu privire la acțiunea în cauză. În acest scop, destinatarii se asigură că orice material de comunicare pentru mass-media și pentru publicul larg prezintă emblema Uniunii și menționează în mod explicit sprijinul financiar al Uniunii. [AM 110]

2.  Pentru a ajunge la un public cât mai larg cu putință, Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind acest implementarea acestui instrument, acțiunile și rezultatele sale. În special, Comisia publică informații privind elaborarea programelor anuale și multianuale din cadrul facilității tematice. Comisia publică, de asemenea, lista operațiunilor selectate pentru a fi sprijinite în cadrul facilității tematice, pe un site web disponibil publicului, și actualizează respectiva listă cel puțin o dată la trei luni. Resursele financiare alocate instrumentului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională în ceea ce privește punerea în aplicare a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. În special, Comisia poate promova cele mai bune practici și schimbul de informații în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentului. [AM 111]

2a.  Comisia publică informațiile menționate la alineatul (2) în formate deschise și prelucrabile automat, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului(54), care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor. Datele pot fi sortate în funcție de prioritate, de obiectivul specific, de costul total eligibil al operațiunilor, de costul total al proiectelor, de costul total al procedurilor de achiziții, de numele beneficiarului și de numele contractantului. [AM 112]

2b.   Statele membre au obligația de a prezenta Comisiei informații cu privire la elaborarea programelor în cadrul gestiunii partajate, pentru ca acestea să fie publicate pe site-ul său web. [AM 113]

Secțiunea 4

Sprijin și punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate, directe și indirecte

Articolul 23

Asistența de urgență

1.  Instrumentul furnizează Comisia poate decide să furnizeze, în mod excepțional, asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în cazul unei situații de urgență apărute justificate în mod corespunzător și în ultimă instanță. Aceste situații pot rezulta ca urmare a unei presiuni urgente și excepționale, create de faptul că un număr mare sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe au trecut, trec sau se așteaptă să treacă frontierele externe ale unuia sau mai multor state membre, în special la secțiunile de frontieră la care s-a constatat că nivelul impactului ar pune în pericol funcționarea întregului spațiu Schengen, sau în cazul oricărei alte situații de presiune urgență justificate în mod corespunzător necesitând o acțiune urgentă și excepțională la frontierele extern care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care necesită o acțiune imediată. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul. [AM 114]

2.  Asistența de urgență poate fi acordată direct, sub formă de granturi, agențiilor descentralizate.

3.  Asistența de urgență poate fi alocată pentru programele statelor membre, în plus față de alocarea care le-a fost rezervată, calculată în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program. Această finanțare nu este utilizată pentru alte acțiuni din cadrul programului decât în cazuri justificate în mod corespunzător și aprobate de Comisie prin modificarea programului.

4.  Granturile puse în aplicare în cadrul gestiunii directe se atribuie și se gestionează în conformitate cu [titlul VIII] din Regulamentul financiar.

4a.  Atunci când acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii, asistența de urgență poate acoperi cheltuieli care au fost angajate înainte de data depunerii cererii de grant sau a cererii de asistență, dar nu înainte de 1 ianuarie 2021. [AM 115]

4b.  Asistența de urgență se acordă cu respectarea strictă a acquis-ului Uniunii și a obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor membre care decurg din instrumentele internaționale pe care acestea le-au semnat. [AM 116]

Articolul 24

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul instrumentului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv finanțare în cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului. Contribuțiile provenite de la alte programe ale Uniunii pentru acțiuni din cadrul prezentului instrument sunt recunoscute, după caz, în programele de lucru ale Comisiei sau în programele naționale și în rapoartele anuale de performanță. [AM 117]

2.  Acțiunile Operațiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative: [AM 118]

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul instrumentului;

(b)  respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din partea fondurilor structurale ale Uniunii Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. .../... [RDC] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) nr. .../... [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului sau ale instrumentului care furnizează sprijin. [AM 119]

Secțiunea 5

Monitorizare, raportare și evaluare

Subsecțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 25

Monitorizare și raportare

1.  În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului 43 41 alineatul (3) litera (h) punctul (i) subpunctul (iii) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa V, cel puțin o dată pe an. [AM 120]

2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa V în scopul efectuării adaptărilor necesare la informațiile privind performanța care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

3.  În anexa VIII sunt stabiliți indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament. Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative. Pentru resursele alocate în cadrul gestiunii partajate se utilizează indicatori comuni. La cerere, datele primite de Comisie privind indicatorii de realizare și de rezultat sunt puși la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului. [AM 121]

4.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

5.  Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de instrument în direcția atingerii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VIII în scopul de a revizui și a completa indicatorii, după caz, și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, incluzând informațiile pe care trebuie să le furnizeze statele membre.

5a.  Pentru resursele alocate în cadrul gestiunii partajate, monitorizarea și raportarea se bazează pe tipurile de intervenții prevăzute în anexa VI. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a reacționa la situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura implementarea efectivă a finanțării. [AM 122]

5b.  Comisia acordă o atenție specială monitorizării acțiunilor întreprinse de țări terțe, în țări terțe sau în legătură cu țări terțe, în conformitate cu articolul 5 și cu articolul 12 alineatele (10) și (11). [AM 123]

Articolul 26

Evaluare

1.  Comisia efectuează Până la 31 decembrie 2024, Comisia prezintă o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a punerii în aplicare a prezentului regulament. Evaluarea la jumătatea perioadei analizează eficacitatea, eficiența, simplificarea și flexibilitatea fondului. Mai precis, aceasta include o evaluare a: , inclusiv a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului instrument. [AM 124]

(a)  progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor prezentului regulament, luând în considerare toate informațiile pertinente disponibile, în special rapoartele anuale de performanță prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 30 și indicatorii de realizare și de rezultat stabiliți în anexa VIII; [AM 125]

(b)  valorii adăugate europene a acțiunilor și a operațiunilor puse în aplicare în cadrul acestui instrument; [AM 126]

(c)  contribuției instrumentului la răspunsul la provocările actuale și emergente de la frontierele externe și la dezvoltarea politicii comune în domeniul vizelor, precum și a utilizării instrumentului în vederea eliminării deficiențelor identificate în cadrul evaluării mecanismului Schengen și a evaluării vulnerabilităților; [AM 127]

(d)  relevanței continue și a caracterului adecvat ale măsurilor de punere în aplicare prevăzute în anexa II și a acțiunilor prevăzute în anexa III; [AM 128]

(e)  complementarității și coerenței dintre acțiunile sprijinite de acest instrument și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii. [AM 129]

Evaluarea la jumătatea perioadei ia în considerare rezultatele evaluării retrospective în ceea ce privește impactul pe termen lung al instrumentului anterior de sprijin financiar pentru frontierele externe și vize, care face parte din Fondul pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020. [AM 130]

1a.  Până la 31 ianuarie 2030, Comisia efectuează o evaluare retrospectivă. Până la aceeași dată, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare. Evaluarea retrospectivă include o evaluare a elementelor prevăzute la alineatul (1). În acest sens, efectele pe termen mai lung ale fondului sunt evaluate în vederea contribuției acestora la o decizie privind posibila reînnoire sau modificare a unui fond ulterior. [AM 131]

2.  Evaluarea la jumătatea perioadei și evaluarea retrospectivă sunt efectuate în timp util, pentru a permite integrarea lor în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 14 40 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] prezentul regulament. [AM 132]

2a.  În evaluarea sa la jumătatea perioadei și în evaluarea retrospectivă, Comisia acordă o atenție deosebită evaluării acțiunilor întreprinse de către, în sau în legătură cu țările terțe, în conformitate cu articolul 5 și cu articolul 12 alineatele (10) și (11). [AM 133]

Subsecțiunea 2

Norme aplicabile gestiunii partajate

Articolul 27

Rapoarte anuale de performanță

1.  Până la 15 februarie 2023 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior până în 2031 inclusiv, statele membre prezintă Comisiei un raport anual de performanță, astfel cum este menționat la articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC]. Raportul prezentat în 2023 se referă la punerea în aplicare a programului până la 30 iunie 2022. Statele membre publică aceste rapoarte pe un site internet dedicat și le transmit Parlamentului European și Consiliului. [AM 134]

2.  Raportul anual de performanță cuprinde, în special, informații privind:

(a)  progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor, luând în considerare cele mai recente date, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] cumulative transmise Comisiei; [AM 135]

(aa)  o defalcare a conturilor anuale ale programului național în recuperări, prefinanțare către beneficiarii finali și cheltuieli efectuate efectiv; [AM 136]

(b)  orice probleme care afectează performanța programului și măsurile luate pentru a le soluționa, inclusiv avize motivate emise de Comisie referitoare la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE; [AM 137]

(c)  complementaritatea, coordonarea și coerența dintre acțiunile sprijinite de instrument și sprijinul acordat de alte fonduri ale Uniunii, în special cele desfășurate instrumentele de finanțare externă ale Uniunii și alte fonduri care asigură finanțare în țări terțe sau în legătură cu țări terțe; [AM 138]

(d)  contribuția programului la punerea în aplicare a acquis-ului relevant și a planurilor de acțiune relevante ale Uniunii;

(da)  conformitatea cu cerințele privind respectarea drepturilor fundamentale; [AM 139]

(e)  punerea în aplicare a acțiunilor legate de comunicare și vizibilitate;

(f)  îndeplinirea condițiilor favorizante și aplicarea acestora pe toată durata perioadei de programare.

(fa)  executarea proiectelor împreună cu o țară terță, într-o țară terță sau în legătură cu o țară terță. [AM 140]

3.  Comisia poate formula observații privind raportul anual de performanță în termen de două luni de la data primirii acestuia. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în termenul respectiv, se consideră că raportul este acceptat. După acceptare, Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului rezumatele rapoartelor anuale de performanță și publică aceste rezumate ale rapoartelor anuale de performanță pe un site special. [AM 141]

4.  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește modelul pentru raportul anual de performanță. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 30 alineatul (2).

Articolul 28

Monitorizare și raportare

1.  Monitorizarea și raportarea în conformitate cu titlul IV din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC] se bazează pe tipurile de intervenții stabilite în tabelele 1, 2 și 3 din anexa VI. Pentru a aborda situații neprevăzute sau noi sau pentru a asigura executarea eficace a finanțării, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica anexa VI.

2.  Indicatorii comuni sunt utilizați în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) și cu articolele 17 și 37 din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC]. [AM 142]

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 29

Exercitarea delegării de competențe

1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 8, 12, 15, 25 și 28 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028. [AM 143]

3.  Parlamentul European sau Consiliul poate pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolele 8, 12, 15, 25 și 28. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 144]

4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8, 12, 15, 25 și 28 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 145]

Articolul 30

Procedura comitetului

1.  Comisia este asistată de un comitet de coordonare pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.  În cazul în care când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare. Această dispoziție nu se aplică actului de punere în aplicare menționat la articolul 27 alineatul (4). [AM 146]

Articolul 31

Dispoziții tranzitorii

1.  Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor în cauză în cadrul instrumentului pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la finalizarea lor.

2.  Pachetul financiar pentru instrument poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între instrument și măsurile adoptate în cadrul instrumentului anterior, și anume instrumentul pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă aferent perioadei 2014-2020, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

Articolul 32

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXA I

Criterii de alocare a finanțării către programele care fac obiectul gestiunii partajate

1.  Resursele disponibile menționate la articolul 10 sunt alocate între statele membre după cum urmează:

(a)  fiecare stat membru primește o sumă fixă de 5 000 000 EUR din instrument, numai la începutul perioadei de programare;

(b)  o sumă de 157 200 000 EUR pentru regimul special de tranzit, care urmează să fie alocată Lituaniei, numai la începutul perioadei de programare,

(c)  iar resursele rămase menționate la articolul 10 se repartizează pe baza următoarelor criterii:

30 % pentru frontierele terestre externe;

35 % pentru frontierele maritime externe;

20 % pentru aeroporturi;

15 % pentru oficiile consulare.

2.  Resursele disponibile în temeiul punctului 1 litera (c) pentru frontierele terestre externe și frontierele maritime externe sunt defalcate între statele membre după cum urmează:

(a)  70 % pentru lungimea frontierelor lor terestre externe și a frontierelor lor maritime externe, care va fi calculată pe baza factorilor de ponderare pentru fiecare secțiune de frontieră în parte, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1052/2013(55), determinați în conformitate cu punctul 11 și

(b)  30 % în funcție de volumul de lucru la frontierele lor terestre și maritime externe, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (a).

3.  Ponderarea menționată la punctul 2 litera (a) se stabilește de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în conformitate cu punctul 11.

4.  Resursele disponibile pentru aeroporturi conform punctului 1 litera (c) sunt defalcate între statele membre în funcție de volumul de lucru din aeroporturile lor, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (b).

5.  Resursele disponibile pentru oficiile consulare conform punctului 1 litera (c) sunt defalcate între statele membre după cum urmează:

(a)  50 % pentru numărul de oficii consulare (cu excepția consulatelor onorifice) ale statelor membre situate în țările enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului(56) și

(b)  50 % în funcție de volumul de lucru legat de gestionarea politicii vizelor la oficiile consulare ale statelor membre aflate în țările enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, astfel cum este stabilit în conformitate cu punctul 7 litera (c) din prezenta anexă.

6.  În scopul distribuirii resurselor conform punctului 1 litera (c), „frontiere maritime externe” înseamnă limita exterioară a mării teritoriale a statelor membre, astfel cum este definită în conformitate cu articolele 4 - 16 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării. Cu toate acestea, în cazul în care este necesară efectuarea cu regularitate a unor operațiuni pe rază lungă de acțiune pentru a preveni imigrația/intrarea ilegală neregulamentară, frontierele maritime externe se referă la limita exterioară a zonelor cu risc crescut. Definiția noțiunii „frontiere maritime externe” în acest sens se determină prin luarea în considerare a datelor operaționale din ultimii doi ani, astfel cum au fost furnizate de statele membre în cauză. Această definiție este utilizată exclusiv în scopul prezentului regulament. [AM 147]

7.  În scopul alocării inițiale a finanțării, evaluarea volumului de lucru se bazează pe cele mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data aplicării prezentului regulament. În scopul evaluării la jumătatea perioadei, evaluarea volumului de lucru se bazează pe cele mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data efectuării evaluării la jumătatea perioadei, în 2024. Evaluarea volumului de lucru se bazează pe următorii factori:

(a)  la frontierele terestre externe și la frontierele maritime externe:

(1)  70 60 % pentru numărul de persoane care traversează frontiera externă la punctele autorizate de trecere a frontierei; [AM 148]

(2)  30 20 % pentru numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă; [AM 149]

(2a)  20 % pentru numărul de persoane care au solicitat protecție internațională sau au fost incluse într-o astfel de solicitare ca membru al familiei și ale căror solicitări au fost prelucrate în conformitate cu procedura la frontieră menționată la articolul 43 din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului(57). [AM 150]

(b)  în aeroporturi:

(1)  70 % pentru numărul de persoane care traversează frontiera externă la punctele autorizate de trecere a frontierei;

(2)  30 % pentru numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;

(c)  în oficiile consulare:

numărul de cereri de viză de scurtă ședere sau de tranzit aeroportuar.

8.  Cifra de referință pentru numărul de oficii consulare, astfel cum sunt menționate la punctul 5 litera (a), se calculează în conformitate cu informațiile din anexa 28 la Decizia C(2010) 1620 a Comisiei din 19 martie 2010 de instituire a Manualului privind prelucrarea cererilor de viză și modificarea vizelor eliberate.

În cazul în care statele membre nu au furnizat datele statistice menționate anterior, se utilizează cele mai recente date disponibile pentru statele membre respective. Dacă nu există date disponibile pentru un stat membru sau dacă un stat membru nu furnizează aceste informații doi ani la rând, cifra de referință este zero. [AM 151]

9.  Cifrele de referință pentru volumul de muncă la care se face referire:

(a)  la punctul 7 litera (a) subpunctul (1) și la punctul 7 litera (b) subpunctul (1) sunt cele mai recente statistici furnizate de statele membre în conformitate cu dreptul Uniunii;

(b)  la punctul 7 litera (a) subpunctul (2) și la punctul 7 litera (b) subpunctul (2) sunt cele mai recente statistici elaborate de Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de statele membre, în conformitate cu dreptul Uniunii;

(c)  la punctul 7 litera (c) sunt cele mai recente statistici privind vizele publicate de către Comisie în conformitate cu articolul 46 din Codul de vize(58).

(d)  În cazul în care statele membre nu au furnizat datele statistice menționate anterior, se utilizează cele mai recente date disponibile pentru statele membre respective. Dacă nu există date disponibile pentru un stat membru sau dacă un stat membru nu furnizează aceste informații doi ani la rând, cifra de referință este zero. [AM 152]

10.  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă transmite Comisiei un raport cu privire la defalcarea resurselor în ceea ce privește frontierele terestre externe, frontierele maritime externe și aeroporturile, astfel cum se menționează la punctul 1 litera (c). Comisia publică raportul. [AM 153]

11.  În scopul alocării inițiale a finanțării, raportul menționat la punctul 10 identifică, pentru fiecare secțiune de frontieră, nivelul mediu al amenințării impactului pe baza celor mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data aplicării prezentului regulament. În scopul evaluării la jumătatea perioadei, raportul menționat la punctul 10 identifică, pentru fiecare secțiune de frontieră, nivelul mediu al amenințării impactului pe baza celor mai recente valori medii referitoare la ultimele 36 de luni, disponibile la data efectuării evaluării la jumătatea perioadei, în 2024. Raportul determină următorii factori de ponderare specifici pentru fiecare secțiune, aplicând nivelurile de amenințare impact definite în Regulamentul (UE) nr. 1052/2013: [AM 154]

(a)  factorul 0,5 pentru amenințare redusă impact redus; [AM 155]

(b)  factorul 3 pentru amenințare medie impact mediu; [AM 156]

(c)  factorul 5 pentru amenințare ridicată impact ridicat;. [AM 157]

(d)  factorul 8 pentru amenințare critică. [AM 158]

ANEXA II

Măsuri de punere în aplicare

1.  Instrumentul contribuie la realizarea obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a), prin axarea pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  îmbunătățirea controlului la frontiere în conformitate cu articolul 4 litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1624:

i.  consolidarea capacităților pentru efectuarea de controale și operațiuni de supraveghere la frontierele externe, inclusiv prin măsuri de prevenire facilitare a trecerilor legitime ale frontierelor și depistare a depistarea criminalității transfrontaliere, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și terorismul, precum și prin măsuri legate de îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite; [AM 159]

ii.  sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare în contextul efectuării de operațiuni de supraveghere a frontierelor maritime; [AM 160]

iii.  punerea în aplicare, în spațiul Schengen, a unor măsuri tehnice și operaționale legate de controlul la frontiere, cu condiția ca astfel de măsuri să nu prezinte un risc la adresa liberei circulații; [AM 161]

iv.  desfășurarea de analize ale riscurilor la adresa securității interne și de analize ale amenințărilor susceptibile să afecteze funcționarea sau securitatea frontierelor externe;

v.  sprijinirea, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, a statelor membre care se confruntă cu o presiune migratorie disproporționată (existentă sau potențială) la frontierele externe ale UE situație de urgență menționată la articolul 23, inclusiv prin întăriri tehnice și operative, precum și prin mobilizarea unor echipe de sprijin pentru gestionarea migrației în zonele-hotspot. [AM 162]

(b)  dezvoltarea în continuare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin consolidarea capacităților consolidării capacității comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre între statele membre în vederea dezvoltării în continuare a Agenției Europene și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă; [AM 163]

(c)  îmbunătățirea cooperării interinstituționale la nivel național între autoritățile naționale din statele membre responsabile cu controlul la frontiere sau cu sarcini efectuate la frontieră și, la nivelul UE, îmbunătățirea cooperării dintre statele membre sau dintre statele membre, pe de o parte, și organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii, inclusiv agențiile responsabile cu acțiunile externe sau țările terțe, pe de altă parte; [AM 164]

(d)  asigurarea aplicării uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de frontiere externe, inclusiv prin punerea în aplicare a recomandărilor care rezultă din mecanismele de control al calității, cum ar fi mecanismul de evaluare Schengen, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, din evaluările vulnerabilității în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624 și din mecanismele naționale de control al calității;

(e)  crearea, exploatarea și întreținerea sistemelor acelor sisteme informatice la scară largă care fac deja obiectul dreptului Uniunii în domeniul gestionării frontierelor, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea acestor sisteme informatice și infrastructura lor de comunicații, precum și acțiuni de îmbunătățire a calității datelor și a furnizării de informații. [AM 165]

(ea)  creșterea capacității de a acorda asistență persoanelor aflate în pericol pe mare, în special prin sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare; [AM 166],

(eb)  sprijinirea operațiunilor de căutare și salvare în contextul efectuării de operațiuni de supraveghere a frontierelor maritime; [AM 167]

2.  Instrumentul contribuie la realizarea obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b), prin axarea pe următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a)  furnizarea unor servicii eficace și adaptate nevoilor solicitanților de viză, menținând, în același timp, securitatea și integritatea procedurii de eliberare a vizelor, acordând o atenție specială persoanelor vulnerabile și copiilor; [AM 168]

(aa)  sprijinirea statelor membre în eliberarea vizelor, inclusiv a vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate din motive umanitare, din rațiuni de interes național sau în virtutea unor obligații internaționale, precum și a vizelor eliberate beneficiarilor unui program de reinstalare sau relocare al Uniunii, respectând pe deplin acquis-ul Uniunii privind vizele; [AM 169]

(b)  asigurarea aplicării uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de vize, inclusiv dezvoltarea și modernizarea în continuare a politicii comune în domeniul vizelor;

(c)  dezvoltarea a diferite forme de cooperare între statele membre în materie de prelucrare a cererilor de viză;

(d)  crearea actualizarea, exploatarea și întreținerea sistemelor informatice la scară largă în domeniul politicii comune a vizelor, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea acestor sisteme informatice și a infrastructurii lor de comunicații. [AM 170]

ANEXA III

Domeniul de aplicare al sprijinului

1.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a), instrumentul sprijină în special:

(a)  infrastructuri, clădiri, sisteme și servicii necesare la punctele de trecere a frontierelor, în zonele-hotspot și pentru supravegherea frontierelor între punctele de trecere a frontierelor în scopul de a împiedica și a combate trecerile neautorizate ale frontierei, imigrația ilegală neregulamentară și criminalitatea transfrontalieră la frontierele externe, precum și în scopul de a garanta trecerea fără probleme a persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și gestionarea eficace a fluxurilor migratorii, inclusiv măsuri legate de îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite, asigurând totodată, de fiecare dată, un tratament demn al persoanelor în cauză; [AM 171]

(b)  echipamente operaționale, inclusiv mijloace de transport, și sisteme de comunicații necesare pentru asigurarea unui control eficace și în condiții de siguranță la frontieră, în conformitate cu standardele elaborate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cazul în care există astfel de standarde;

(c)  formare în domeniul dezvoltării gestionării europene integrate a frontierelor sau formare care contribuie la aceasta, ținând seama de nevoile operaționale și de analiza riscurilor și de provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări, în deplină conformitate cu drepturile fundamentale; [AM 172]

(d)  detașarea unor ofițeri de legătură comuni în țări terțe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr..../... [noul regulament privind ofițerii de legătură în materie de imigrație](59) și detașarea unor polițiști de frontieră și a altor categorii relevante de experți către statele membre sau dintr-un stat membru către o țară terță, intensificarea cooperării și a capacității operaționale a rețelelor de experți sau de ofițeri de legătură, precum și schimbul de bune practici și sporirea capacității rețelelor europene de a evalua, promova, susține și dezvolta politicile Uniunii; [AM 173]

(e)  studii, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante menite să pună în aplicare sau să dezvolte gestionarea europeană integrată a frontierelor, inclusiv măsuri care vizează dezvoltarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, cum ar fi consolidarea capacităților comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și statele membre, precum și măsuri legate de îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite; [AM 174]

(f)  acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer în alte state membre, în special prin punerea în aplicare a rezultatelor proiectelor de cercetare în domeniul securității, în cazul în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, acționând în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) 2016/1624, a recunoscut că această punere în aplicare contribuie la dezvoltarea capacităților operaționale ale poliției de frontieră și ale gărzii de coastă la nivel european. Aceste metode inovatoare și noi tehnologii respectă pe deplin drepturile fundamentale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal; [AM 175]

(g)  activități de pregătire etape pregătitoare, activități de monitorizare, administrative și tehnice necesare pentru a pune în aplicare politicile privind frontierele externe, inclusiv pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen prin dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismului de evaluare, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului frontierelor Schengen, inclusiv cheltuieli de misiune ale experților Comisiei și ai statelor membre care participă la vizite la fața locului, precum și măsuri de punere în aplicare a recomandărilor formulate în urma evaluărilor vulnerabilității efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1624; [AM 176]

(ga)   acțiuni menite să îmbunătățească calitatea datelor stocate în sistemele informatice în domeniul vizelor și al frontierelor și să-i permită persoanei vizate să își exercite mai bine dreptul la informare, de acces la informații, rectificare, ștergere și restricționare a prelucrării datelor în contextul acțiunilor care intră în domeniul de aplicare al acestui instrument; [AM 208]

(h)  identificarea, prelevarea amprentelor digitale, înregistrarea, controalele de securitate, intervievarea în vederea culegerii de informații, furnizarea de informații, efectuarea de examene medicale și identificarea solicitanților vulnerabili și, dacă este necesar, acordarea de asistență medicală, precum și îndrumarea, după caz, a resortisanților țărilor terțe către procedura corespunzătoare de azil la frontierele externe, în special în zonele-hotspot; [AM 177]

(i)  măsuri menite să sporească sensibilizarea cu privire la politicile și obiectivele Uniunii în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(j)  elaborarea unor instrumente și metode statistice și a unor indicatori statistici, respectând în mod corespunzător principiul nediscriminării; [AM 178]

(k)  sprijinul operațional pentru punerea în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor;

(ka)  schimbul de bune practici și de expertiză, inclusiv în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale în contextul diferitelor componente ale controlului la frontiere și, în special, în ceea ce privește identificarea, asistența imediată și îndrumarea persoanelor vulnerabile către serviciile de protecție; [AM 179]

(kb)  măsuri care vizează elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și procedurilor, inclusiv aplicarea unor instrumente statistice comune, a unor metode comune și a unor indicatori comuni pentru măsurarea progresului, precum și evaluarea progreselor în materie de politică. [AM 180]

2.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), instrumentul va sprijini în special:

(a)  infrastructuri și clădiri necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară, inclusiv măsuri de securitate, precum și alte acțiuni care vizează îmbunătățirea calității serviciilor destinate solicitanților de viză;

(b)  echipamente operaționale și sisteme de comunicații necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară;

(c)  formarea personalului consular și a personalului altor entități care contribuie la politica comună în domeniul vizelor și la cooperarea consulară, inclusiv, dacă este cazul, respectarea drepturilor fundamentale; [AM 181]

(d)  schimbul de bune practici și de experți, inclusiv detașarea de experți, precum și consolidarea capacității rețelelor europene de a evalua, promova, sprijini și dezvolta în continuare politicile și obiectivele Uniunii, inclusiv în scopul protejării drepturilor fundamentale în ceea ce privește identificarea, acordarea de asistență imediată și îndrumarea către serviciile de protecție a persoanelor vulnerabile; [AM 182]

(e)  studii, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante, cum ar fi acțiuni care vizează îmbunătățirea cunoștințelor prin realizarea de analize, monitorizare și evaluare;

(f)  acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, în special proiecte care au drept obiectiv testarea și validarea rezultatelor proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

(g)  activități de pregătire, etape pregătitoare, activități de monitorizare, administrative și tehnice, inclusiv activități acelea menite să consolideze guvernanța spațiului Schengen prin dezvoltarea și punerea în aplicare a mecanismului de evaluare, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. 1053/2013, în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului frontierelor Schengen, inclusiv cheltuieli de misiune ale experților Comisiei și ai statelor membre care participă la vizite la fața locului; [AM 183]

(h)  activități de sporire a gradului de sensibilizare cu privire la politicile în materie de vize în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(i)  elaborarea unor instrumente și metode statistice și a unor indicatori statistici, cu respectarea principiului nediscriminării și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal; [AM 184]

(j)  sprijinul operațional pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor, respectând în mod corespunzător principiul nediscriminării. [AM 185]

(ja)  sprijinirea statelor membre în eliberarea vizelor, inclusiv a vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate din motive umanitare, din rațiuni de interes național sau în virtutea unor obligații internaționale, precum și a vizelor eliberate beneficiarilor unui program de reinstalare sau relocare al Uniunii, respectând pe deplin acquis-ul Uniunii privind vizele. [AM 186]

3.  În cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1), instrumentul sprijină în special:

(a)  infrastructuri și clădiri necesare pentru găzduirea sistemelor informatice la scară largă și a componentelor infrastructurii de comunicații asociate;

(b)  echipamente și sisteme de comunicații necesare pentru asigurarea bunei funcționări a sistemelor informatice la scară largă;

(c)  activități de formare și comunicare în legătură cu sistemele informatice la scară largă;

(d)  dezvoltarea și îmbunătățirea unor sisteme informatice la scară largă;

(e)  studii, validări de concepte, proiecte-pilot și alte acțiuni relevante legate de punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă, inclusiv de interoperabilitatea acestora;

(f)  acțiuni de dezvoltare a unor metode inovatoare sau care contribuie la introducerea unor noi tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, în special proiecte care au drept obiectiv testarea și validarea rezultatelor proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

(g)  elaborarea unor instrumente și metode statistice, precum și a unor indicatori statistici pentru sistemele informatice la scară largă din domeniul vizelor și al frontierelor, respectând principiul nediscriminării și dreptul la protecția datelor cu caracter personal; [AM 187]

(ga)  acțiuni menite să îmbunătățească calitatea datelor și exercitarea drepturilor persoanei vizate la informații, la accesul la datele sale cu caracter personal, la rectificarea, la ștergerea și la restricționarea prelucrării acestora; [AM 188]

(h)  sprijin operațional pentru punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă.

ANEXA IV

Acțiuni eligibile pentru aplicarea unei rate de cofinanțare mai ridicate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și articolul 12 alineatul (14)

(1)  Achiziționarea de echipamente operaționale prin sisteme de achiziții comune cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care urmează să fie puse la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru activitățile sale operaționale, în conformitate cu articolul 39 alineatul (14) din Regulamentul (UE) 2016/1624.

(2)  Măsuri de sprijinire a cooperării interinstituționale între un stat membru și o țară terță învecinată cu care UE are frontiere terestre sau maritime comune.

(3)  Dezvoltarea în continuare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, prin consolidarea capacităților consolidării capacității comune, achiziții comune, stabilirea de standarde comune și orice alte măsuri de simplificare a cooperării și a coordonării dintre între statele membre și Agenția Europeană în vederea dezvoltării în continuare a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, astfel cum se precizează la punctul 1 litera (b) din anexa II. [AM 189]

(4)  Detașarea în comun a unor ofițeri de legătură în materie de imigrație, astfel cum se menționează în anexa III.

(5)  Măsuri de îmbunătățire a identificării și a sprijinirii victimelor traficului de persoane și de intensificare a cooperării transfrontaliere pentru identificarea traficanților în cadrul controlului la frontiere, inclusiv prin elaborarea și sprijinirea unor mecanisme eficace de protecție și îndrumare. [AM 190]

(5a)  Dezvoltarea de sisteme integrate de protecție a copiilor la frontierele externe și elaborarea de politici care vizează copiii migranți în general, inclusiv prin formare suficientă a personalului și schimb de bune practici între statele membre. [AM 191]

(6)  Măsuri de utilizare, transferare, testare și validare a noilor metodologii sau tehnologii, inclusiv a proiectelor-pilot menite să îmbunătățească calitatea datelor stocate în sistemele informatice în domeniul vizelor și al frontierelor și a măsurilor subsecvente proiectelor de cercetare în domeniul securității finanțate de Uniune, astfel cum se menționează în anexa III să-i permită persoanei vizate să își exercite mai bine dreptul la informare, de acces la informații, rectificare, ștergere și restricționare a prelucrării datelor în contextul acțiunilor care intră în domeniul de aplicare al acestui instrument. [AM 209]

(6a)  Măsuri care vizează identificarea, asistența imediată și îndrumarea persoanelor vulnerabile către servicii de protecție. [AM 193]

(7)  Măsuri pentru înființarea și operarea zonelor-hotspot în statele membre care se confruntă cu o presiune migratorie excepțională și disproporționată (existentă sau potențială).

(8)  Dezvoltarea în continuare a unor forme de cooperare între statele membre în ceea ce privește prelucrarea cererilor de viză, astfel cum se menționează la punctul 2 litera (c) din anexa II.

(9)  Consolidarea prezenței sau a reprezentării consulare a statelor membre în țările ai căror resortisanți trebuie să dețină viză, în special în țările în care nu există, în prezent, un consulat sau o reprezentanță a unui stat membru.

ANEXA V

Indicatorii principali de performanță menționați la articolul 25 alineatul (1)

(a)  Obiectivul specific nr. 1: sprijinirea unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor la frontierele externe, puse în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale neregulamentare și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație; [AM 194]

(1)  Numărul de treceri neregulamentare ale frontierei detectate la frontierele externe ale UE: a) între punctele de trecere a frontierei și b) la punctele de trecere a frontierei

Sursa informațiilor: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

(2)  Numărul de persoane cu documente de călătorie falsificate care au fost detectate la punctele de trecere a frontierei

Sursa informațiilor: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

(2a)  Numărul de persoane care au solicitat protecție internațională la punctele de trecere a frontierei

Sursa informațiilor: Statele membre [AM 195]

(2b)  Numărul de persoane cărora li s-a refuzat intrarea

Sursa informațiilor: Statele membre [AM 196]

(b)  Obiectivul specific nr. 2: Sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor pentru a asigura o abordare mai armonizată în rândul statelor membre în ceea ce privește eliberarea vizelor și în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii atenuării riscurilor în materie de migrație și de securitate: [AM 197]

(1)  Numărul de persoane cu documente de călătorie falsificate care au fost detectate la consulate cu sprijin din fond

Sursa informațiilor: Statele membre(60)

(1a)  Numărul de persoane care au solicitat protecție internațională la consulatele statelor membre

Sursa informațiilor: Statele membre [AM 198]

(2)  Durata medie a procedurii până la luarea unei decizii (și tendințele înregistrate) în cadrul procedurii de acordare a vizelor

Sursa informațiilor: Statele membre(61)

ANEXA VI

Tipuri de intervenții

TABELUL 1: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND CÂMPUL DE INTERVENȚIE

I.  Gestionarea europeană integrată a frontierelor

001

Verificări la frontiere

002

Supravegherea frontierelor - active aeriene

003

Supravegherea frontierelor - active terestre

004

Supravegherea frontierelor - resurse maritime

005

Supravegherea frontierelor - sisteme automatizate de supraveghere a frontierelor

006

Supravegherea frontierelor - alte măsuri

007

Măsuri tehnice și operaționale în spațiul Schengen, legate de controlul la frontiere

008

Conștientizarea situației și schimbul de informații

009

Analiza riscurilor

010

Prelucrarea datelor și a informațiilor

011

Zonele-hotspot

011a

Măsuri legate de identificarea și îndrumarea persoanelor vulnerabile [AM 199]

011b

Măsuri legate de identificarea și îndrumarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau care doresc să o solicite [AM 200]

012

Dezvoltarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european

013

Cooperarea interinstituțională - nivel național

014

Cooperarea interinstituțională - nivel european

015

Cooperarea interinstituțională - cu țările terțe

016

Detașarea unor ofițeri de legătură în materie de imigrație comuni

017

Sisteme informatice la scară largă - Eurodac în scopul gestionării frontierelor

018

Sisteme informatice la scară largă - Sistemul de intrare/ieșire (EES)

019

Sisteme informatice la scară largă - sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)

020

Sisteme informatice la scară largă - Sistemul de informații Schengen (SISII)

021

Sisteme informatice la scară largă - Interoperabilitate

022

Sprijin operațional - Gestionarea integrată a frontierelor

023

Sprijin operațional - Sisteme informatice la scară largă în scopul gestionării frontierelor

024

Sprijin operațional - Regimul special de tranzit

II.  Politica comună în domeniul vizelor

001

Îmbunătățirea procesului de prelucrare a cererilor de viză

002

Îmbunătățirea eficacității, a unei culturi bazate pe munca în serviciul clientului și a securității în cadrul consulatelor

003

Securitatea documentelor / consilieri în materie de documente

004

Cooperare consulară

005

Acoperire consulară

006

Sisteme informatice la scară largă - Sistemul de informații privind vizele (VIS)

007

Alte sisteme informatice în scopul prelucrării cererilor de viză

008

Sprijin operațional - Politica comună în domeniul vizelor

009

Sprijin operațional - Sisteme informatice la scară largă în scopul prelucrării cererilor de viză

010

Sprijin operațional - Regimul special de tranzit

010a

Acordarea de vize umanitare [AM 201]

 

III.  Asistență tehnică

001

Informații și comunicații

002

Pregătire, punere în aplicare, monitorizare și control

003

Evaluare și studii, culegere de date

003a

Calitatea datelor și drepturile persoanelor vizate la informații, la accesul la datele lor cu caracter personal, la rectificarea, la ștergerea și la restricționarea prelucrării acestora [AM 202]

004

Dezvoltarea capacităților

TABELUL 2: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND TIPUL ACȚIUNII

001

infrastructuri și clădiri

002

mijloace de transport

003

alte echipamente operaționale

004

sisteme de comunicații

005

sisteme informatice

006

formare

007

schimb de bune practici - între statele membre

008

schimb de bune practici - cu țările terțe

009

trimiterea de experți în teren

010

studii, validări de concepte, proiecte-pilot și acțiuni similare

011

activități de comunicare

012

elaborarea unor instrumente și metode statistice și a unor indicatori statistici

013

punerea în aplicare a proiectelor de cercetare sau alte măsuri subsecvente

TABELUL 3: CODURI PENTRU DIMENSIUNEA PRIVIND MODALITĂȚILE DE PUNERE ÎN APLICARE

001

Acțiune specifică

002

Asistența de urgență

003

Acțiuni enumerate în anexa IV

004

Punerea în aplicare a recomandărilor evaluării Schengen

005

Punerea în aplicare a recomandărilor evaluării vulnerabilității

006

Cooperarea cu țările terțe

007

Acțiuni în țări terțe

ANEXA VII

Acțiuni eligibile pentru sprijin operațional

(a)  În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a), sprijinul operațional acoperă următoarele costuri, cu condiția ca acestea să nu fie acoperite de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în contextul activităților sale operaționale:

(1)  cheltuielile cu personalul;

(2)  întreținerea sau repararea echipamentelor și a infrastructurii;

(3)  cheltuielile pentru servicii, inclusiv în zonele-hotspot care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament; [AM 203]

(4)  cheltuielile de funcționare pentru operațiuni;

Un stat membru gazdă în sensul articolului 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 1624/2016(62) poate utiliza sprijinul operațional pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare pentru participarea sa la activitățile operaționale menționate la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 1624/2016 și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, sau în scopul propriilor activități de control la frontierele naționale.

(b)  În cadrul obiectivului specific stabilit la articolul 3 alineatul (2) litera (b), sprijinul operațional se referă la:

(1)  cheltuielile cu personalul, inclusiv cheltuielile legate de formare;

(2)  cheltuielile pentru servicii;

(3)  întreținerea sau repararea echipamentelor și a infrastructurii;

(4)  cheltuielile legate de bunuri imobiliare, inclusiv închirierea și amortizarea.

(c)  În cadrul obiectivului de politică stabilit la articolul 3 alineatul (1), sprijinul operațional se referă la:

(1)  cheltuielile cu personalul, inclusiv cheltuielile legate de formare;

(2)  gestionarea operațională și întreținerea sistemelor informatice la scară largă și a infrastructurilor lor de comunicații, inclusiv interoperabilitatea acestor sisteme și închirierea de incinte securizate.

(d)  În plus față de cele de mai sus, sprijinul operațional în cadrul programului pentru Lituania furnizează sprijin în conformitate cu articolul 16 alineatul (1).

ANEXA VIII

Indicatorii de realizare și rezultat menționați la articolul 25 alineatul (3)

(a)  Obiectivul specific nr. 1: sprijinirea unei gestionări europene integrate eficace a frontierelor la frontierele externe, puse în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european ca responsabilitate partajată a Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă și a autorităților naționale responsabile cu gestionarea frontierelor, în scopul facilitării trecerii legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale neregulamentare și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație; [AM 204]

(1)  Infrastructura de control la frontiere, mijloacele de transport și alte echipamente finanțate cu sprijinul instrumentului:

–  numărul de puncte de trecere a frontierei nou construite sau modernizate raportat la numărul total de puncte de trecere a frontierei nou construite sau modernizate din statul membru în cauză;

–  numărul de porți de control automat la frontieră (automated border control - ABC);

–  numărul de mijloace de transport aerian;

–  numărul de mijloace de transport maritim;

–  numărul de mijloace de transport terestru;

–  numărul de echipamente puse la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;

–  numărul de alte echipamente, dintre care numărul de echipamente pentru înființarea, modernizarea sau menținerea unor zone-hotspot în sensul prezentului regulament;

–  numărul de echipamente multifuncționale sprijinite de instrument.

(2)  numărul de posturi specializate în țări terțe finanțate prin intermediul instrumentului.

–  ofițerii de legătură comuni, astfel cum se menționează în anexa III;

–  alte posturi specializate legate de gestionarea frontierelor.

(3)  Numărul de proiecte de cooperare sau de fluxuri de cooperare create în statele membre, cu sprijinul instrumentului, între autoritățile naționale și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care contribuie la dezvoltarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european.

(4)  Numărul de echipamente utilizate în cursul activităților operaționale ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și achiziționate cu ajutorul instrumentului, raportat la numărul total de echipamente înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(5)  Numărul de proiecte de cooperare sau de fluxuri de cooperare ale agențiilor naționale cu Centrul Național de Coordonare (CNC) EUROSUR, create cu sprijinul instrumentului.

(6)  Numărul de membri ai personalului care au beneficiat, cu sprijinul instrumentului, de formare cu privire la aspecte legate de gestionarea integrată a frontierelor.

(7)  Numărul de funcționalități informatice dezvoltate, puse în aplicare, menținute sau modernizate cu ajutorul instrumentului, inclusiv în scopuri care țin de interoperabilitate:

–  SIS II;

–  ETIAS;

–  Sistemul de intrare/ieșire:

–  VIS în scopul gestionării frontierelor;

–  Eurodac în scopul gestionării frontierelor;

–  Numărul de conexiuni ale sistemelor informatice cu portalul european de căutare, finanțate cu sprijinul instrumentului;

–  Orice alte sisteme informatice la scară largă care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(8)  Numărul de recomandări emise în cadrul evaluării Schengen în domeniul frontierelor și al evaluării vulnerabilității cărora li s-a dat curs cu sprijinul instrumentului, raportat la numărul total de recomandări care au implicații financiare.

(b)  Obiectivul specific nr. 2: Sprijinirea politicii comune în domeniul vizelor pentru a asigura o abordare mai armonizată în rândul statelor membre în ceea ce privește eliberarea vizelor și în scopul facilitării călătoriilor în scopuri legitime și al prevenirii atenuării riscurilor în materie de migrație și de securitate: [AM 205]

(1)  Numărul de consulate din afara spațiului Schengen instituite sau modernizate cu sprijinul instrumentului, raportat la numărul total de consulate înființate sau modernizate din statul membru situat în afara spațiului Schengen.

(2)  numărul de membri ai personalului care au participat la cursuri de formare cu privire la aspecte legate de politica comună în domeniul vizelor, organizate cu sprijinul instrumentului;

(3)  Numărul de funcționalități informatice dezvoltate, puse în aplicare, menținute sau modernizate cu ajutorul instrumentului, inclusiv în scopuri care țin de interoperabilitate:

–  VIS;

–  Sistemul de intrare/ieșire:

–  Orice alte sisteme informatice la scară largă care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(4)  Numărul de forme de cooperare între statele membre în ceea ce privește procesul de prelucrare a cererilor de viză, stabilite și modernizate cu sprijinul instrumentului:

–  oficii consulare comune;

–  centre comune de primire a cererilor de viză,

–  reprezentanțe;

–  altele.

(5)  Numărul de recomandări emise în cadrul evaluării Schengen în domeniul politicii comune în domeniul vizelor și cărora li s-a dat curs cu sprijinul instrumentului, exprimat ca procent din numărul total de recomandări care au implicații financiare.

(6)  Numărul de țări ai căror cetățeni au nevoie de viză și în care numărul de state membre prezente sau reprezentate a crescut cu sprijinul instrumentului.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2)JO C , , p. .
(3)JO C , , p. .
(4) Poziția Parlamentului European din 13 martie 2019.
(5)Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
(6)COM(2015)0240, 13 mai 2015.
(7)http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/12/15/euco-conclusions-final/
(8)Concluziile Consiliului European, 22-23 iunie 2017.
(9)COM(2017) 794 final.
(10) Declarația Comisiei din 29 aprilie 2017 referitoare la gestionarea fluxurilor de persoane la frontierele dintre Slovenia și Croația.
(11) Recomandarea (UE) 2017/1804 a Comisiei din 3 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a dispozițiilor Codului frontierelor Schengen referitoare la reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen (JO L 259, 7.10.2017, p. 25).
(12)Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
(13)JO L […], […], p.
(14)JO L […], […], p.
(15)JO L 144, 6.6.2007, p. 22.
(16)Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
(17)Regulamentul (UE) 2017/2226 din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011(JO L 327, 9.12.2017, p. 20).
(18)Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).
(19)COM(2016)0731, 16 noiembrie 2016.
(20)COM(2016)0272, 4 mai 2016.
(21)COM(2016)0881, 0882 și 0883, 21 decembrie 2016.
(22)COM(2017)0344, 29 iunie 2017.
(23)COM(2017)0794, 12 decembrie 2017.
(24)Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen (JO L 295, 6.11.2013, p. 27).
(25)JO L 236, 23.9.2003, p. 946.
(26)Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune și a Manualului comun (JO L 99, 17.4.2003, p. 8).
(27)Regulamentul (CE) nr. 694/2003 din 14 aprilie 2003 al Consiliului privind modele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 693/2003 (JO L 99, 17.4.2003, p. 15).
(28)JO L […], […], p.
(29)Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 208, 5.8.2002, p. 1).
(30)Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 128, 21.5.2005, p. 1).
(31)Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) (JO L 295, 6.11.2013, p. 11).
(32)JO C , , p. .
(33)JO C , , p. .
(34)JO C […], […], p. […].
(35)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(36)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(37)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(38)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(39)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(40)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(41)Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p.1.
(42)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(43)JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(44)JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(45)Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(46)JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(47)Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).
(48)JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
(49)Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
(50)Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
(51)JO L […], […], p.
(52)JO L […], […], p. .
(53)Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).
(54) Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 345, 31.12.2003, p. 90).
(55)Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) (JO L 295, 6.11.2013, p. 11).
(56)Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.
(57) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).
(58)Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).
(59)JO L […], […], p. .
(60)Datele pentru acest indicator sunt colectate de statele membre prin intermediul Sistemului de informații privind vizele (VIS) și pot fi accesate de către Comisie, în viitor, în scopul raportării și al elaborării de statistici, în așteptarea negocierilor privind propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului [COM(2018) 302 final din 16.5.2018].
(61)Idem.
(62)Regulamentul (UE) 1624/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).


Instituirea Fondului pentru securitate internă ***I
PDF 372kWORD 103k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru securitate internă (COM(2018)0472 – C8-0267/2018 – 2018/0250(COD))
P8_TA(2019)0177A8-0115/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0472),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0267/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0115/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru securitate internă

P8_TC1-COD(2018)0250


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Asigurarea securității interne, În condițiile în care este de securitatea națională rămâne competența exclusivă a statelor membre, protejarea sa necesită cooperarea și coordonarea la nivelul Uniunii. Securitatea internă este un efort comun la care ar trebui să contribuie împreună instituțiile UE, agențiile relevante ale Uniunii și statele membre, cu ajutorul sectorului privat și al societății civile. În perioada 2015-2020, Comisia, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au definit priorități comune, descrise în Agenda europeană privind securitatea din aprilie 2015(4), care au fost reafirmate de Consiliu în Strategia reînnoită de securitate internă din iunie 2015(5) și de Parlamentul European în rezoluția sa din iulie 2015(6), și anume prevenirea și combaterea terorismului și prevenirea radicalizării, inclusiv a radicalizării online, a extremismului violent, a intoleranței și a discriminării. Această strategie comună a urmărit să ofere un cadru strategic pentru activitățile desfășurate la nivelul Uniunii în domeniul securității interne și a definit principalele priorități de acțiune pentru a asigura un răspuns eficace al Uniunii la amenințările la adresa securității în perioada 2015-2020, și anume combaterea terorismului și prevenirea radicalizării, dezmembrarea rețelelor de criminalitate organizată și lupta împotriva criminalității informatice. [AM 1]

(2)  În Declarația de la Roma, semnată la 25 septembrie martie 2017, liderii celor 27 de state membre, Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au afirmat angajamentul de a construi o Uniune sigură și securizată, în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele externe sunt securizate, cu o politică în materie de migrație eficace, responsabilă și viabilă, conformă cu normele internaționale, precum și o Europă care este hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată. [AM 2]

(3)  Consiliul European din 15 decembrie 2016 a îndemnat statele membre să continue să asigure interoperabilitatea sistemelor de informații și a bazelor de date ale UE. Consiliul European din 23 iunie 2017 a subliniat necesitatea îmbunătățirii interoperabilității între bazele de date, iar la 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE (cooperare polițienească și judiciară, azil și migrație)(7).

(4)  Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel ridicat de securitate în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să se realizeze, printre altele, prin măsuri de prevenire și de combatere a criminalității, precum și prin măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile de aplicare a legii și alte autorități naționale din statele membre, inclusiv cu alte agenții și organisme relevante ale Uniunii, precum și cu țările terțe și organizațiile internaționale relevante.

(5)  Pentru realizarea acestui obiectiv, ar trebui să fie întreprinse acțiuni la nivelul Uniunii pentru a proteja persoanele, spațiile publice și bunurile infrastructura critică în fața amenințărilor cu un caracter transnațional tot mai pregnant și pentru a sprijini activitatea desfășurată de autoritățile competente ale statelor membre. Terorismul, criminalitatea gravă și organizată, criminalitatea itinerantă, traficul de arme și de droguri, corupția, spălarea banilor, criminalitatea informatică, exploatarea sexuală, inclusiv a copiilor, amenințările hibride și cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, traficul de persoane și de arme, printre altele, continuă să constituie fie o provocare la adresa securității interne și a pieței interne a Uniunii. [AM 3]

(5a)  Fondul ar trebui să ofere sprijin financiar pentru a aborda provocările emergente pe care le implică creșterea semnificativă a dimensiunii anumitor tipuri de infracțiuni, cum ar fi frauda cu mijloace de plată, exploatarea sexuală a copiilor și traficul de arme, care sunt comise prin internet în ultimii ani („infracțiuni înlesnite de spațiul cibernetic”). [AM 4]

(6)  Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. În conformitate cu articolul 84 și cu articolul 87 alineatul (2) din TFUE, finanțarea ar trebui să sprijine măsurile de promovare și de sprijinire a acțiunilor statelor membre în domeniul prevenirii criminalității, al formării comune și al cooperării polițienești și judiciare care implică toate autoritățile competente ale statelor membre și agențiile Uniunii, în special în ceea ce privește schimbul de informații, intensificarea cooperării operaționale și sprijinirea eforturilor de consolidare a capacităților de combatere și de prevenire a criminalității. Fondul nu ar trebui să sprijine costurile de funcționare și activitățile legate de atribuțiile esențiale ale statelor membre în ceea ce privește menținerea legii și a ordinii și garantarea securității interne și naționale, astfel cum se menționează la articolul 72 din TFUE. [AM 5]

(7)  Pentru a menține integritatea spațiului Schengen și a spațiului pieței interne a UE în ansamblu, precum și pentru a consolida funcționarea acestuia, statele membre au, de la 6 aprilie 2017, obligația să efectueze verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la cetățenii UE care trec frontierele externe ale UE. În plus, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre de a utiliza mai bine verificările polițienești și cooperarea transfrontalieră. Solidaritatea între statele membre, claritatea în ceea ce privește împărțirea sarcinilor, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și a statului de drept, acordarea unei atenții deosebite perspectivei globale și asigurarea coerenței necesare cu dimensiunea externă a securității ar trebui să fie principiile de bază care guvernează acțiunea Uniunii și a statelor membre în vederea construirii unei uniuni a securității efective și reale. [AM 6]

(8)  Pentru a contribui la construirea și transpunerea în realitate a unei uniuni a securității efective și reale, care să asigure un nivel înalt de securitate internă în întreaga Uniune Europeană, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii, prin înființarea și gestionarea unui Fond pentru securitate internă („fondul”).

(9)  Fondul ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a obligațiilor internaționale asumate de Uniune în materie de drepturi fundamentale. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale, cum ar fi demnitatea umană, dreptul la viață, interzicerea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copiilor și dreptul la o cale de atac eficientă. Acesta urmărește, de asemenea, să promoveze aplicarea principiului nediscriminării. [AM 7]

(10)  În temeiul articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), fondul ar trebui să sprijine activitățile care asigură protecția copiilor împotriva violenței, a abuzurilor, a exploatării și a neglijenței. Fondul ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile de protecție și de asistență acordate copiilor care sunt martori sau victime, în special copiilor neînsoțiți sau copiilor care au nevoie de tutelă.

(10a)  Sensibilizarea personalului din organele de aplicare a legii cu privire la aspectele legate de orice formă de rasism, inclusiv cu privire la antisemitism și la ostilitatea față de romi, este un factor determinant pentru succesul securității interne. Prin urmare, în domeniul de aplicare al fondului trebuie incluse măsuri de formare și de educație destinate personalului din organele de aplicare a legii, pentru a îmbunătăți capacitatea de consolidare a încrederii la nivel local. [AM 8]

(11)  În conformitate cu prioritățile comune identificate la nivelul Uniunii pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în Uniune, fondul va sprijini acțiunile menite să abordeze principalele amenințări la adresa securității, în special prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent, inclusiv a radicalizării, intoleranței și discriminării, a criminalității grave și organizate, a criminalității informatice, precum și să acorde asistență și protecție victimelor infracțiunilor și să protejeze infrastructurile critice. Fondul va garanta faptul că Uniunea și statele sale membre dispun de mijloacele necesare pentru a răspunde, de asemenea, evoluției amenințărilor și amenințărilor noi, de exemplu traficul, inclusiv prin canalele online, amenințările hibride, precum și cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, în vederea realizării unei veritabile uniuni a securității. Acest lucru ar trebui realizat prin acordarea de asistență financiară, pentru a sprijini îmbunătățirea schimbului de informații, a spori cooperarea operațională și a îmbunătăți capacitățile naționale și colective. [AM 9]

(12)  În cadrul cuprinzător al fondului, asistența financiară acordată prin intermediul fondului ar trebui să sprijine în special schimbul de informații și accesul la informații, precum și activitățile de cooperare polițienească și judiciară și de prevenire în domenii precum criminalitatea gravă și organizată, traficul ilicit de arme, corupția, spălarea de bani, traficul de droguri, infracțiunile împotriva mediului, schimbul terorismul, traficul de informații persoane, exploatarea refugiaților și accesul la informații, terorismul, traficul de persoane, a imigranților ilegali, exploatarea gravă prin muncă, exploatarea imigrației ilegale, exploatarea sexuală sexuală și abuzul sexual, inclusiv cea a copiilor și femeilor, distribuirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și pornografia infantile de pornografie infantilă, precum și criminalitatea informatică. Fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, protecția persoanelor, a spațiilor public