Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0191(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0111/2019

Texte depuse :

A8-0111/2019

Dezbateri :

PV 28/03/2019 - 5
CRE 28/03/2019 - 5

Voturi :

PV 28/03/2019 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0324

Texte adoptate
PDF 408kWORD 106k
Joi, 28 martie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
„Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport ***I
P8_TA(2019)0324A8-0111/2019
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (COM(2018)0367 – C8-0233/2018 – 2018/0191(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0367),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0233/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 februarie 2019(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru dezvoltare, avizul Comisiei pentru bugete și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0111/2019),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația sa, anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 194.
(2) JO C 168, 16.5.2019, p. 49.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 28 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”Erasmus+”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 [AM 1. Acest amendament se aplică întregului text]
P8_TC1-COD(2018)0191

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Într-un context marcat de schimbări rapide și profunde survenite ca urmare a revoluției tehnologice și a globalizării, realizarea de investiții Investițiile în mobilitatea de studiu pentru toți, indiferent de situația socială sau culturală și indiferent de mijloace, precum și în cooperare și în dezvoltarea de politici inovatoare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului este esențială sunt esențiale pentru construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii, democratice și bazate pe coeziune și pentru susținerea competitivității Uniunii, contribuind totodată la consolidarea identității, principiilor și valorilor europene și la realizarea unei Uniuni mai democratice. [AM 2]

(2)  În comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 privind consolidarea identității europene prin educație și cultură, Comisia și-a prezentat viziunea în privința eforturilor care trebuie depuse în vederea creării, până în 2025, a unui spațiu european al educației, în care învățarea să nu fie afectată de frontiere, în vederea unei Uniuni în care șederea într-un alt stat membru pentru a studia și pentru a învăța, indiferent sub ce formă și în ce cadru, va fi ceva obișnuit și în care, pe lângă limba maternă, stăpânirea altor două limbi va deveni norma și a unei Uniuni în care cetățenii vor conștientiza pe deplin propria identitate în calitate de europeni, moștenirea culturală europeană și diversitatea acesteia. În contextul dat, Comisia a subliniat necesitatea promovării programului Erasmus+, care și-a dovedit deja utilitatea, pentru ca acesta să vizeze, pe lângă toate categoriile de cursanți pe care le acoperă deja, și cursanții care se bucură de mai puține oportunități.

(3)  Importanța educației, a formării și a tineretului pentru viitorul Uniunii este reflectată în Comunicarea Comisiei din 14 februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”(4), care subliniază faptul că statele membre trebuie să își onoreze angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Summitului social de la Göteborg, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a Pilonului european al drepturilor sociale(5) și a primului său principiu privind educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții. Comunicarea evidențiază necesitatea intensificării mobilității și a schimburilor, în special în cadrul unui program care să fie consolidat în mod substanțial, favorabil incluziunii și extins, astfel cum a solicitat Consiliul European în concluziile sale din 14 decembrie 2017.

(4)  Potrivit primului principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat și semnat în mod solemn la 17 noiembrie 2017 de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie, orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a-și menține competențele și a dobândi altele noi care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Pilonul european al drepturilor sociale scoate în evidență, de asemenea, importanța educației timpurii și calitative a copiilor și importanța asigurării unor oportunități egale pentru toți. [AM 3]

(5)  La 16 septembrie 2016, la Bratislava, liderii celor douăzeci și șapte de state membre au subliniat faptul că sunt hotărâte să ofere oportunități mai bune pentru tineret. În Declarația de la Roma semnată la 25 martie 2017, liderii celor 27 de state membre, ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene s-au angajat să întreprindă acțiuni în vederea realizării unei Uniuni în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întreg teritoriul ei, o Uniune întregul continent, a unei Uniuni care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală și a unei Uniuni care combate șomajul, discriminarea, excluziunea socială și sărăcia. [AM 4]

(6)  Raportul de evaluare la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 a confirmat faptul că instituirea unui program unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului a avut ca rezultat simplificarea semnificativă, raționalizarea și crearea de sinergii în gestionarea programului, deși mai sunt necesare îmbunătățiri pentru a consolida câștigurile de eficiență ale programului din perioada 2014-2020. În consultările pentru evaluarea la jumătatea perioadei și pentru viitorul program, statele membre și părțile interesate s-au declarat în mod clar în favoarea continuității în ceea ce privește domeniul de aplicare, arhitectura și mecanismele de funcționare ale programului, solicitând însă o serie de îmbunătățiri, cum ar fi dezvoltarea caracterului incluziv al programului programului în așa fel încât să devină mai favorabil incluziunii, mai simplu și mai ușor de gestionat de către beneficiarii și proiectele mai mici. De asemenea, acestea și-au exprimat sprijinul deplin pentru programul integrat și pentru modelul de învățare pe tot parcursul vieții. În rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+, Parlamentul European a salutat structura integrată a programului și a solicitat Comisiei să exploateze pe deplin dimensiunea de învățare pe tot parcursul vieții a acestuia, prin promovarea și încurajarea cooperării transsectoriale în cadrul viitorului program. Concluziile evaluării impactului realizate de Comisie, statele membre și părțile interesate au evidențiat, de asemenea, necesitatea menținerii puternicei dimensiuni consolidării în continuare a dimensiunii internaționale a programului și necesitatea extinderii domeniului de aplicare al acestuia la alte sectoare ale educației și formării, precum și la domeniile tineretului și sportului. [AM 5]

(7)  Consultarea publică deschisă cu privire la finanțarea acordată de Uniune în domeniul valorilor și al mobilității a confirmat aceste idei de bază și a subliniat necesitatea de a face din viitorul program un program mai favorabil incluziunii și de a pune în continuare accentul, în cadrul priorităților, pe modernizarea sistemelor de educație și formare, precum și pe consolidarea priorităților privind promovarea identității europene, cetățenia activă și participarea la viața democratică.

(7a)  În Raportul său special nr. 22/2018 din 3 iulie 2018 privind programul Erasmus+(6), Curtea de Conturi Europeană a scos în evidență faptul că programul a realizat o valoare adăugată europeană reală, dar și faptul că nu sunt luate în considerare și măsurate toate aspectele acestei valori adăugate, cum ar fi un sentiment mai puternic al identității europene sau un multilingvism mai pronunțat. Curtea consideră că următorul program trebuie să asigure alinierea mai strictă a indicatorilor la obiectivele programului, pentru o evaluare corespunzătoare a performanței. În raportul Curții se observă, de asemenea, că, în pofida eforturilor de simplificare întreprinse în cadrul programului în 2014-2020, sarcina administrativă este în continuare prea mare, recomandând prin urmare Comisiei să simplifice și mai mult procedurile programului, îndeosebi procedurile de depunere a cererilor și cerințele de raportare, și să simplifice instrumentele informatice. [AM 6]

(8)  În comunicarea sa adoptată la 2 mai 2018, intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”(7), Comisia a susținut solicitat ca în următorul cadru financiar să se investească mai mult în oameni și să se pună mai mult accentul pe tineri, în special prin dublarea dimensiunii programului și a recunoscut că programul Erasmus+ este din perioada 2014-2020, una dintre cele mai vizibile reușite ale Uniunii. Noul program ar trebui În ciuda acestui succes global, în perioada 2014-2020 programul a fost în continuare incapabilpună accentul pe incluziune facă față cererii ridicate de finanțare și a înregistrat rate scăzute de succes ale proiectelor. Pentru a remedia aceste deficiențe, este necesar să se majoreze bugetul multianual pentru programul care va urma celui din perioada 2014-2020. În plus, programul următor are ca scop să fie mai favorabil incluziunii prin atragerea să se adreseze unui număr mai mare de tineri persoane ce dispun de mai puține oportunități. În acest fel, un număr mai mare de tineri vor putea să se mute într-o altă țară pentru a studia sau pentru a munci și să integreze o serie de inițiative noi și ambițioase. Prin urmare, așa cum a subliniat Parlamentul European în rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul program financiar multianual, bugetul programului următor trebuie triplat, în prețuri constante, față de cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. [AM 7]

(9)  În acest context, este necesar să se stabilească programul pentru educație, formare, tineret și sport (denumit în continuare „programul”) care să succeadă programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(8). Caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020, care acoperă învățarea în orice context – formal, non-formal și informal, în toate etapele vieții – ar trebui menținut accentuat pentru a se asigura o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și pentru a stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită cetățenilor să își dezvolte dobândească și să își îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru dezvoltarea personală și pentru a face față provocărilor și a fructifica la maximum oportunitățile secolului XXI. Această abordare ar trebui să recunoască și valoarea activităților educaționale non-formale și informale, precum și legăturile dintre ele. [AM 8]

(10)  Programul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a contribui într-o și mai mare măsură la punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților strategice ale Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului. O abordare coerentă a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru gestionarea diferitelor tranziții cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții lor, în special cei mai în vârstă care au nevoie să dobândească noi aptitudini de viață sau competențe necesare pe o piață a muncii dinamică. Această abordare ar trebui încurajată prin intermediul unei cooperări intersectoriale efective și printr-o interacțiune mai strânsă între diferitele forme de educație. În continuarea acestei abordări, următorul program ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul strategic general pentru cooperarea în materie de politică la nivelul Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, inclusiv în ceea ce privește agendele de politici pentru unitățile de învățământ, învățământul superior, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, consolidând în același timp sinergiile cu alte programe și domenii de politică ale Uniunii și dezvoltând noi asemenea sinergii. [AM 9]

(10a)  Organizațiile care își desfășoară activitatea într-un context transfrontalier contribuie în mod semnificativ la dimensiunea transnațională și internațională a programului. Prin urmare, acolo unde este cazul, programul ar trebui să acorde sprijin rețelelor relevante de la nivelul Uniunii și organizațiilor europene și internaționale ale căror activități au legătură cu obiectivele programului și contribuie la acestea. [AM 10]

(11)  Programul are un rol fundamental pentru crearea, până în crearea 2025, a unui spațiu european al educației și pentru dezvoltarea competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(9). Acesta ar trebui să fie în măsură să contribuie la următorul cadru strategic de cooperare în domeniul educației și formării și la Agenda pentru competențe în Europa(10) printr-un angajament comun față de importanța strategică a aptitudinilor, competențelor și a competențelor cunoștințelor pentru menținerea și generarea sprijinirea locurilor de muncă, a creșterii economice, a competitivității, a inovării și a competitivității coeziunii sociale. Programul ar trebui să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele Declarației de la Paris privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație(11). [AM 11]

(12)  Programul ar trebui să fie coerent cu noua strategie pentru tineret a Uniunii Europene(12), cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 2019-2027, care se bazează pe Comunicarea din 22 mai 2018 a Comisiei intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret”(13), inclusiv în ceea ce privește obiectivul strategiei de a sprijini activitățile de calitate pentru tineret și învățarea non-formală. [AM 12]

(13)  Programul ar trebui să țină seama de planul de lucru al Uniunii pentru sport, care constituie cadrul de cooperare la nivelul UE în domeniul sportului pentru perioada [...](14). Ar trebui să se asigure coerență și complementaritate între planul de lucru al Uniunii și acțiunile susținute prin intermediul programului în domeniul sportului. Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă, ținând cont de rolul important pe care acesta îl are în promovarea activității fizice și a unui mod de viață sănătos, a relațiilor dintre persoane, a incluziunii sociale și a egalității. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de mobilitate numai în contextul sportului de masă, atât pentru tinerii care practică în mod regulat activități sportive organizate, cât și pentru personalul sportiv. De asemenea, este important să se recunoască faptul că noțiunea de personal sportiv poate include sportivii profesioniști, în sensul că își câștigă existența prin intermediul sportului, care sunt totuși implicați în sportul de masă. Prin urmare, acțiunile de mobilitate ar trebui să vizeze și acest grup. Programul ar trebui să contribuie la promovarea valorilor europene comune prin intermediul sportului, a bunei guvernanțe și a integrității în domeniul sportului, a durabilității și bunelor practici de mediu în sport, precum și a educației, formării și competențelor în ceea ce privește sportul și prin sport. Toate părțile interesate vizate, inclusiv instituțiile de învățământ și de formare, ar trebui să poată participa la parteneriate, la acțiuni de cooperare și la dialogul privind politicile în domeniul sportului. [AM 13]

(14)  Programul ar trebui să contribuie la consolidarea capacității de inovare a Uniunii, în special prin sprijinirea activităților de mobilitate și de cooperare care promovează dezvoltarea de aptitudini și competențe în domenii sau discipline de studiu prospective, precum științele, tehnologia, artele, ingineria și matematica (STIAM), schimbările climatice, mediul protecția mediului, dezvoltarea durabilă, energia curată, inteligența artificială, robotica, analiza datelor, designul și artele/designul arhitectura, precum și alfabetizarea mediatică și digitală, cu scopul de a ajuta oamenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru viitor. [AM 14]

(14a)  În conformitate cu misiunea sa de a stimula inovarea în domeniile educației și formării profesionale, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea de strategii în domeniul educației și învățării care să vizeze copiii înzestrați și talentați, indiferent de naționalitate, statut socioeconomic sau gen. [AM 15]

(14b)  Programul ar trebui să contribuie la acțiunile ce urmează Anului European al Patrimoniului Cultural, sprijinind activitățile menite să dezvolte competențele necesare pentru protecția și conservarea patrimoniului cultural european și să valorifice pe deplin oportunitățile educaționale pe care le oferă sectorul cultural și creativ. [AM 16]

(15)  Sinergiile cu Orizont Europa(15) ar trebui să permită cumularea resurselor celor două programe pentru a sprijini activitățile care vizează consolidarea și modernizarea instituțiilor europene de învățământ superior. Orizont Europa va completa, după caz, sprijinul acordat de program inițiativei dedicate universităților europene, în special dimensiunii sale acțiunilor și inițiativelor care demonstrează prezența unui element de cercetare, cum ar fi inițiativa dedicată universităților europene, ca parte a elaborării unor noi strategii comune și integrate, pe termen lung și durabile în domeniile educației, cercetării și inovării. Sinergiile cu programul Orizont Europa vor contribui la stimularea integrării educației și a cercetării, mai ales în instituțiile de învățământ superior. [AM 17]

(16)  Programul ar trebui să fie mai favorabil incluziunii, adresându-se într-o mai mare măsură celor dea dovadă de un grad mai mare de incluziune, îmbunătățind nivelul de participare a persoanelor care dispun de mai puține oportunități. Este important să se recunoască faptul că nivelul scăzut de participare a persoanelor care dispun de mai puține oportunități ar putea să aibă la origine mai multe cauze și să depindă de diverse împrejurări de la nivel național. De aceea, agențiile naționale ar trebui să elaboreze, într-un cadru paneuropean, strategii de asigurare a incluziunii bazate pe măsuri de îmbunătățire a gradului de acoperire, de simplificare a procedurilor, de acordare a formării și sprijinului și de monitorizare a eficacității. Ar trebui utilizate și alte mecanisme de îmbunătățire a incluziunii, inclusiv prin intermediul unor formate mai flexibile de mobilitate de studiu, care să corespundă nevoilor persoanelor cu mai puține oportunități, și prin încurajarea participării organizațiilor mici și a celor locale, în special a celor nou-venite și a organizațiilor de la fața locului care se bazează pe comunitățile locale și care se adresează direct cursanților defavorizați de toate vârstele. Formatele virtuale, cum ar fi cooperarea virtuală, mobilitatea mixtă și virtuală, ar trebui promovate pentru a fi disponibile unui număr cât mai mare de participanți, în special celor cu mai puține oportunități și celor în cazul cărora deplasarea fizică în altă țară decât țara lor de reședință ar fi un obstacol. [AM 18]

(16a)  În cazul în care persoanele cu mai puține oportunități nu pot să participe la program din motive financiare, fie din cauza situației lor economice, fie din cauza costurilor mai ridicate de participare la program determinate de situația lor specifică, cum este deseori situația persoanelor cu dizabilități, Comisia și statele membre trebuie să asigure existența unor măsuri corespunzătoare de sprijin financiar. Printre aceste măsuri se pot afla și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul social european Plus, schemele naționale sau adaptarea ori suplimentarea granturilor prin intermediul programului. Atunci când se determină dacă persoanele cu mai puține oportunități nu pot să participe la program din motive financiare și nivelul de sprijin de care au nevoie, trebuie folosite criterii obiective. Costurile suplimentare legate de măsurile de facilitare a incluziunii nu trebuie să constituie în niciun caz un motiv de respingere a unei candidaturi. [AM 19]

(16b)  Programul ar trebui să se axeze în continuare pe sprijinul pentru mobilitatea fizică în scopul studiilor și ar trebui să ofere posibilități mai semnificative pentru ca persoanele cu mai puține oportunități să poată beneficia de acțiunile de mobilitate fizică în scopul studiilor. Totodată, trebuie recunoscut faptul că formatele virtuale, cum ar fi cooperarea virtuală, învățarea mixtă și cea virtuală, pot completa efectiv mobilitatea fizică în scopul studiilor și îi pot crește la maximul eficacitatea. În cazuri excepționale, atunci când persoanele nu sunt în măsură să participe la acțiuni și activități de mobilitate, formatele virtuale ar putea să le permită să beneficieze de multe dintre avantajele programului într-un mod puțin costisitor și inovator. Prin urmare, programul ar trebui să ofere sprijin și pentru aceste formate și instrumente virtuale. Formatele și instrumentele în cauză, mai ales cele folosite pentru învățarea limbilor străine, trebuie puse la dispoziția unui public cât mai larg. [AM 20]

(16c)  Având în vedere obligațiile Uniunii și ale statelor membre în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special în temeiul articolului 9 privind accesibilitatea și al articolului 24 privind educația, ar trebui asigurat accesul nediscriminatoriu și fără obstacole al persoanelor cu handicap la program. Pentru aceasta, atunci când este necesar, trebuie pus la dispoziție un sprijin suplimentar, inclusiv de ordin financiar. [AM 21]

(16d)  Obstacolele de natură juridică și administrativă, cum ar fi dificultățile întâmpinate la obținerea vizelor și a permiselor de ședere atunci când se urmărește accesul la serviciile de sprijin, în special la cele de sănătate, pot constitui piedici în calea accesului la program. De aceea, statele membre ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a elimina aceste obstacole, cu respectarea deplină a legislației Uniunii, și pentru a facilita schimburile transfrontaliere, de exemplu prin emiterea cardului european de asigurări sociale de sănătate. [AM 22]

(17)  În comunicarea sa privind consolidarea identității europene prin educație și cultură, Comisia a subliniat rolul esențial al educației, culturii și sportului în promovarea cetățeniei active, a valorilor comune și a valorilor comune simțului solidarității în rândul generațiilor celor mai tinere. Consolidarea identității europene și promovarea participării active a cetățenilor și a societății civile la procesele democratice sunt aspecte esențiale pentru viitorul Europei și al societăților noastre democratice. Călătoriile în străinătate pentru a studia, a învăța, a se forma și a lucra sau pentru a participa la activități pentru tineret și sportive contribuie la consolidarea acestei identități europene în toată diversitatea sa și a sentimentului de apartenență la o comunitate culturală, precum și la promovarea, în rândul cetățenilor de toate vârstele, a unei astfel de acestei cetățenii active, a coeziunii sociale și a gândirii critice. Cei care au luat parte la activitățile de mobilitate ar trebui să se implice în comunitățile lor locale, precum și în comunitățile locale din țara lor gazdă pentru a face schimb de experiențe. Ar trebui sprijinite activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, formare și tineret, precum și cele legate de promovarea competențelor-cheie îmbunătățirea competențelor individuale esențiale. [AM 23]

(17a)  Este important ca programul să aducă o valoare europeană adăugată. Prin urmare, acțiunile și activitățile ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul programului doar dacă pot demonstra că au o potențială valoare adăugată europeană. Valoarea adăugată europeană ar trebui să poată fi demonstrată în mai multe moduri, de exemplu prin caracterul transnațional al acțiunilor, prin caracterul lor complementar și prin sinergiile lor cu alte programe și politici ale Uniunii, prin contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii, prin contribuția acestora la elaborarea de standarde de asigurare a calității la nivelul Uniunii, prin contribuția acestora la elaborarea de standarde comune la nivelul Uniunii în programele de educație și de formare, prin faptul că promovează multilingvismul și dialogul dintre culturi și credințe, prin cultivarea unui sentiment de apartenență europeană și prin întărirea de către acestea a cetățeniei europene. [AM 24]

(18)  Ar trebui stimulată amplificată dimensiunea internațională a programului prin oferirea, atât pentru cetățenii individuali, cât și pentru organizații, a care vizează oferirea unui număr mai mare de oportunități pentru de mobilitate, cooperare și dialog politic cu țările terțe care nu sunt asociate la program, în special cu țările în curs de dezvoltare. Dimensiunea internațională ar trebui să sprijine dezvoltarea de competențe și schimburile dintre persoane, iar în cazul resortisanților țărilor în curs de dezvoltare, ar trebui să sprijine transferul de cunoștințe către țările lor de origine la sfârșitul perioadei de studiu. Aceasta ar trebui să întărească, de asemenea, consolidarea capacităților sistemelor de învățământ din țările în curs de dezvoltare. Pornind de la punerea în aplicare cu succes a activităților internaționale în ceea ce privește învățământul superior și tineretul în cadrul programelor precedente din domeniul educației, formării și tineretului, ar trebui ca activitățile de mobilitate internațională să fie ar trebui extinse și în către alte sectoare, cum ar fi educația și formarea profesională și sportul. [AM 25]

(18a)  Pentru a intensifica impactul activităților în țările în curs de dezvoltare, este important să fie amplificate sinergiile dintre Erasmus+ și instrumentele de acțiune externă ale UE, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și Instrumentul de asistență pentru preaderare. [AM 26]

(19)  Arhitectura de bază a programului din perioada 2014-2020 care constă în trei capitole – educația și formarea, tineretul și sportul – structurate în jurul a trei acțiuni-cheie s-a dovedit utilă și ar trebui menținută. Ar trebui să se îmbunătățească simplificarea și raționalizarea acțiunilor sprijinite de program.

(20)  Programul ar trebui să consolideze actualele oportunități de mobilitate de studiu, în special în acele sectoare în care ar putea avea cele mai mari câștiguri de eficiență, pentru a-și extinde aria de acoperire și a răspunde cererii mari nesatisfăcute. Acest lucru ar trebui realizat în special prin intensificarea și facilitarea activităților de mobilitate puse la dispoziția studenților și a cadrelor din învățământul superior, a elevilor și cadrelor din școli, inclusiv a educatorilor din instituțiile preșcolare și a cadrelor didactice și de îngrijire din instituțiile de îngrijire timpurie, precum și la dispoziția cursanților și cadrelor din învățământul profesional, prevăzând acțiuni specifice care urmează o educație și formare profesională. Mobilitatea să țină seama de nevoile educaționale specifice ale persoanelor cărora li se adresează. Oportunitățile de mobilitate pentru învățământul profesional și pentru formarea cursanților ar trebui să fie inclusă în parteneriatele pentru cooperare adulți slab calificați din regiunile frontaliere ar trebui promovate mai intens, pentru a pregăti aceste persoane de contextul specific al pieței muncii din regiunile transfrontaliere. De asemenea, programul ar trebui să ofere oportunități de mobilitate pentru cursanții și cadrele din învățământul pentru adulți. Principalele obiective ale învățământului pentru adulți sunt transferul de cunoștințe, competențe și aptitudini și promovarea incluziunii sociale, a cetățeniei active, a dezvoltării personale și a bunăstării. Totodată, pentru a se adresa unui număr cât mai mare de tineri, în special nou-veniților, celor cu mai puține oportunități și grupurilor de populație care sunt greu accesibile, ar trebui să fie extinse oportunitățile de mobilitate pentru tinerii care participă la activități de învățare non-formală. Având în vedere efectul său de levier, ar trebui stimulată mobilitatea personalului din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, cu accent pe reconversie și perfecționare profesională și pe promovarea dezvoltării de competențe pentru piața muncii. În conformitate cu viziunea creării unui adevărat spațiu european al educației, programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze mobilitatea și schimburile și să promoveze participarea studenților la activități educaționale, culturale și culturale sportive, prin procese de digitalizare, pentru a ușura procedurile de depunere a cererilor și participarea la program, prin sprijinirea digitalizării proceselor dezvoltarea de sisteme online ușor de utilizat bazate pe bune practici și prin crearea de noi instrumente, cum ar fi legitimația europeană de student. Această inițiativă poate fi un pas important pentru ca mobilitatea să devină o realitate pentru toți, în primul rând permițând unor instituții de învățământ superior să trimită și să primească mai multe schimburi de studenți și, în al doilea rând, facilitând accesul studenților la diverse servicii (bibliotecă, transport, cazare) înainte de a ajunge la instituția din străinătate. [AM 27]

(20a)  Programul trebuie să asigure experiențe de mobilitate de calitate, în baza principiilor stabilite în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în vederea educației și formării profesionale: Carta europeană a calității pentru mobilitate(16), care prevăd clar că calitatea informării, pregătirii, sprijinului și a recunoașterii experienței și a calificărilor, precum și planurile și rezultatele clare în ceea ce privește învățarea, elaborate în avans, au un impact hotărâtor asupra avantajelor experiențelor de mobilitate. Activitățile de mobilitate trebuie pregătite în mod corespunzător din timp. Aceste pregătiri pot fi realizate, în multe cazuri, în mod eficient cu ajutorul tehnologiilor informației și comunicațiilor. Dacă este cazul, programul ar trebui să poată oferi sprijin și pentru vizitele de pregătire a activităților de mobilitate. [AM 28]

(20b)  Programul ar trebui să sprijine și să încurajeze mobilitatea cadrelor didactice și a personalului educațional de la toate nivelurile, pentru a îmbunătăți practicile de lucru și a contribui la dezvoltarea profesională. Având în vedere rolul vital al perioadei preșcolare și a educației timpurii în prevenirea inegalităților sociale și economice, este important ca personalul didactic și cel din alte categorii de la acest nivel să poată participa la mobilitatea de învățare din cadrul programului. În ceea ce privește predarea, programul ar trebui, de asemenea, să încurajeze experimentarea inovațiilor politice pentru a aborda unele dintre provocările comune cu care se confruntă sistemele educaționale din UE, cum ar fi atragerea de profesori noi care să le predea celor mai marginalizați copii și dezvoltarea unei formări a cadrelor didactice pentru a le ajuta în procesul de predare către cursanții defavorizați. Pentru a valorifica la maximum beneficiile aduse de participarea la program a cadrelor didactice și educaționale, trebuie depuse toate eforturile pentru a le asigura un climat favorabil în ceea ce privește mobilitatea, astfel încât aceasta să facă parte din programul lor de muncă și din sarcina de muncă obișnuită, a le asigura accesul la oportunități de formare corespunzătoare și a le acorda un sprijin financiar corespunzător în funcție de țara și, dacă este cazul, de regiunea în care urmează să se desfășoare activitatea de mobilitate de învățare. [AM 29]

(20c)  Pentru a se recunoaște rolul determinant al educației și formării profesionale în îmbunătățirea perspectivelor de inserție profesională și în promovarea incluziunii sociale, programul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea caracterului incluziv, a calității și a pertinenței educației și formării profesionale, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”(17). Programul ar trebui să promoveze legături mai strânse între furnizorii de educație și formare profesională și patronat, atât cel din domeniul public, cât și cel din domeniul privat. Acesta ar trebui, de asemenea, să trateze problemele specifice din sectorul educației și formării profesionale, cum ar fi învățarea limbilor străine, promovarea unor parteneriate de mobilitate de înaltă calitate și recunoașterea și atestarea competențelor, și ar trebui să încurajeze furnizorii de educație și formare profesională să adere la Carta Mobilității în Domeniul Educației și Formării Profesionale, ca o marcă a calității. [AM 30]

(21)  Programul ar trebui să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte de participare care să le permită tinerilor să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, prin sensibilizare cu privire la valorile europene comune, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, istoria, cultura și cetățenia europeană, prin facilitarea de întâlniri între contactelor dintre tineri și factorii de decizie de la nivel local, național și de la nivelul Uniunii și, totodată, prin contribuții la procesul de integrare europeană. Programul ar trebui să sensibilizeze cu privire la instrumentele de e-democrație, inclusiv cu privire la inițiativa cetățenească europeană. De asemenea, acesta ar trebui să promoveze schimburile intergeneraționale între tineri și vârstnici. Având în vedere rolul hotărâtor care le revine organizațiilor de tineret și activităților tinerilor în realizarea acestor obiective, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea sectorului tineretului din Uniune. [AM 31]

(22)  Programul ar trebui să le ofere tinerilor mai multe posibilități de a descoperi Europa prin experiențe de învățare în străinătate în cadrul noii inițiative denumite DiscoverEU. Tinerilor în vârstă de optsprezece cu vârsta cuprinsă între 18 și 20 de ani, în special celor cu mai puține oportunități, ar trebui să li se dea șansa de a avea o primă experiență pe termen scurt scurtă, individuală sau în grup, de a călători în Europa în cadrul unei activități educaționale nonformale sau informale menite să le dezvolte sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană și să îi ajute să descopere diversitatea culturală și lingvistică a acesteia. Această inițiativă trebuie să conțină un element de învățare solid, care să poată fi verificat, și trebuie să asigure difuzarea corespunzătoare a experiențelor și partajarea învățămintelor acumulate, pentru ca inițiativa să poată fi evaluată și îmbunătățită constant. Programul ar trebui să identifice organismele responsabile cu atragerea și selectarea participanților, cu respectarea corespunzătoare a echilibrului geografic, și ar trebui să susțină activități care promovează dimensiunea de învățare a experienței oferite. Aceste organisme ar trebui implicate, de asemenea, dacă este cazul, în activitățile de formare și de acordare a sprijinului înainte și după experiența de mobilitate, inclusiv în ceea ce privește cunoașterea limbilor și a diferențelor culturale. Inițiativa DiscoverEU ar trebui să creeze legături cu Capitalele europene ale culturii, Capitalele europene ale tineretului, Capitalele europene ale voluntariatului și Capitalele europene verzi. [AM 32]

(23)  Învățarea limbilor străine contribuie la înțelegerea reciprocă și la mobilitatea în cadrul și în afara Uniunii. Totodată, competențele lingvistice reprezintă aptitudini esențiale pentru viață și activitatea profesională. De aceea, programul ar trebui să îmbunătățească și învățarea limbilor în special prin intermediul cursurilor de limbi la fața locului și prin utilizarea mai pe larg a instrumentelor online accesibile, întrucât e-învățarea oferă poate să ofere avantaje suplimentarea suplimentare pentru învățarea limbilor în ceea ce privește accesul și flexibilitatea. Sprijinul acordat în cadrul programului pentru învățarea limbilor străine ar trebui să fie adaptat nevoilor utilizatorilor, axându-se pe limbile folosite în țara-gazdă, iar în regiunile de frontieră, pe limbile vorbite în țările vecine. Sprijinul oferit pentru învățarea limbilor ar trebui să vizeze, de asemenea, limbajul semnelor din țările respective. Sprijinul lingvistic online al programului Erasmus+ ar trebui adaptat la nevoile specifice ale participanților la program și ar trebui să se adreseze tuturor. [AM 33]

(23a)  Programul ar trebui să utilizeze tehnologiile lingvistice, cum ar fi tehnologiile de traducere automată, cu scopul de a facilita schimburile dintre autorități și de a îmbunătăți dialogul intercultural. [AM 34]

(24)  Programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a cooperării dintre instituții și organizații care își desfășoară activitatea în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, recunoscând rolul lor fundamental în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare, precum și în valorificarea în mod corespunzător a potențialului de inovare, creativitate și spirit antreprenorial, în special în cadrul economiei digitale. În acest scop, ar trebui asigurată cooperarea efectivă dintre toate părțile interesate vizate, de la toate nivelurile la care este pus în aplicare programul. [AM 35]

(25)  În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să adopte o serie de inițiative pentru ca în domeniul educației și formării cooperarea europeană să treacă la un nou nivel, inclusiv prin încurajarea creării, până în 2024, a unor „universități europene”, constând în rețele ascendente de universități de pe întreg teritoriul UE. Programul ar trebui să sprijine aceste universități europene, care ar trebui să vizeze excelența, îmbunătățirea atractivității instituțiilor de învățământ superior din Uniune și îmbunătățirea cooperării dintre domeniile cercetării, inovării și educației. Noțiunea de „excelență” trebuie înțeleasă în sens larg, de exemplu, inclusiv în legătură cu capacitatea de a extinde incluziunea. Sprijinul acordat de program trebuie să vizeze o acoperire geografică largă a noțiunii de „universități europene”. [AM 36]

(26)  În Comunicatul de la Bruges din 2010 s-a solicitat sprijinirea excelenței în învățământul profesional pentru o creștere inteligentă și durabilă. Comunicarea din 2017 privind consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei subliniază asocierea educației și formării profesionale cu sistemele de inovare, ca parte a unor strategii de specializare inteligentă la nivel regional. Programul ar trebui să furnizeze mijloacele de a răspunde acestor solicitări și să sprijine dezvoltarea unor platforme transnaționale de centre de excelență profesională, bine integrate în strategiile locale și regionale pentru creștere economică, inovare, competitivitate, dezvoltare durabilă și competitivitate incluziune socială. Aceste centre de excelență ar trebui să acționeze ca vectori de competențe profesionale de calitate, în contextul unor provocări sectoriale, sprijinind, în același timp, schimbările structurale generale și politicile socioeconomice din UE. [AM 37]

(27)  Pentru a încuraja recurgerea la activitățile de cooperare virtuală, programul ar trebui să sprijine o utilizare utilizarea mai sistematică a platformelor online existente, cum ar fi eTwinning, School Education Gateway, Platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa, Portalul european pentru tineret și platforma online pentru învățământul superior. De asemenea, programul ar trebui să încurajeze, dacă este cazul, dezvoltarea de noi platforme online pentru a îmbunătăți și a moderniza punerea în aplicare a politicii privind educația, formarea, sportul și tineretul la nivel european. Aceste platforme trebuie să fie ușor de utilizat și accesibile în sensul Directivei (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului(18). [AM 38]

(28)  Programul ar trebui să contribuie la facilitarea transparenței și a recunoașterii reciproce automate a competențelor, aptitudinilor, și calificărilor și diplomelor, precum și a transferului de credite sau de unități de rezultate ale a altor dovezi privind rezultatele învățării, pentru a stimula asigurarea calității și pentru a sprijini susține validarea învățării non-formale și informale, gestionarea competențelor și orientarea. În acest sens, programul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin punctelor de contact și rețelelor de la nivel național și celor de la nivelul Uniunii care facilitează oferă informații și asistență potențialilor participanți, facilitând astfel schimburile transeuropene și totodată dezvoltarea unor parcursuri de învățare flexibile între diferite domenii ale educației, formării și tineretului și între contexte formale și non-formale. [AM 39]

(29)  Programul ar trebui să mobilizeze potențialul foștilor participanți la Erasmus+ și să sprijine activitățile desfășurate în special de rețelele de absolvenți, de ambasadori și de colegi (EuroPeers), încurajându-i pe aceștia să acționeze pentru popularizarea programului.

(29a)  Programul ar trebui să pună un accent deosebit pe validarea și recunoașterea perioadelor de educație și de formare în străinătate, inclusiv în cadrul învățământului secundar. În acest sens, atribuirea granturilor ar trebui să fie legată de proceduri de evaluare a calității, de descrierea rezultatelor în materie de învățare și de aplicarea integrală a Recomandării Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace(19), a Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(20) și a instrumentelor europene care contribuie la recunoașterea studiilor în străinătate și asigură învățarea de calitate, cum ar fi Cadrul european al calificărilor (CEC), Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR), sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) și Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională (EQAVET). [AM 40]

(30)  Pentru a asigura cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și pentru a veni în sprijinul altor politici ale Uniunii, ar trebui ca persoanelor din diferite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul public și cel privat, agricultura agricultură și întreprinderi întreprinderile, să li se oferte oportunități de mobilitate care să le permită să aibă o experiență de formare, stagiu sau învățare în străinătate în urma căreia, în orice etapă a vieții lor, să poată să avanseze și să se dezvolte atât pe plan profesional, cât și pe plan personal, în special prin conștientizarea identității lor europene și prin dobândirea unei înțelegeri a diversității culturale europene, precum și pe plan profesional, mai ales prin dobândirea de competențe utile pe piața muncii. Programul ar trebui să constituie un punct de intrare pentru programele de mobilitate transnațională ale Uniunii care au o puternică dimensiune de învățare, simplificând oferta de astfel de programe pentru beneficiari și pentru cei care iau parte la aceste activități. Ar trebui facilitată dezvoltarea unor proiecte extinderea proiectelor Erasmus; Erasmus+ ar trebui să se adopte măsuri specifice pentru a ajuta promotorii de proiecte Erasmus Erasmus+ să solicite granturi sau să creeze sinergii folosind sprijinul oferit de fondurile structurale și de investiții europene și de programele legate de migrație, securitate, justiție și cetățenie, sănătate, mass-media și cultură, precum și de Corpul european de solidaritate. [AM 41]

(31)  Este important să se stimuleze predarea, învățarea și cercetarea cu privire la aspecte legate de integrarea europeană și la problemele și oportunitățile din viitor ale Uniunii și să se promoveze totodată dezbaterile dezbaterea cu privire la aceste aspecte, prin intermediul acțiunilor Jean Monnet din învățământul superior, dar în toate domeniile educației și din alte domenii ale educației și formării. Într-o perioadă formării. Este deosebit de important să se încurajeze sentimentul de apartenență europeană și angajamentul față de proiectul european având în care valorile vedere provocările la adresa valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea și care fac parte din identitatea noastră europeană sunt puse la încercare, iar europeană comună și ținând seama de faptul că cetățenii prezintă niveluri scăzute de implicare, este deosebit de important să se încurajeze sentimentul de identitate europeană și angajamentul față de proiectul european. Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea excelenței în ceea ce privește studiile de integrare europeană și, în același timp, să sprijine angajamentul comunității academice și al publicului larg pentru integrarea europeană. [AM 42]

(32)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor Programul ar trebui să respecte obiectivul central al Acordului de la Paris de a consolida răspunsul global la schimbările climatice. În concordanță conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei și a dezvoltării durabile în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei unei ținte globale privind utilizarea a ca 25% din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice UE să sprijine obiectivele în domeniul climei perioada de programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30% ce trebuie introdusă cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar ulterior acestea vor fi reevaluate în cadrul evaluărilor și al procedurii de reexaminare relevante. [AM 43]

(32a)  Având în vedere rolul Uniunii de actor global și în conformitate cu Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și cu angajamentele asumate de statele membre în cadrul Conferinței Rio+20, programul ar trebui să integreze educația incluzivă, echitabilă și de calitate, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv prin recunoașterea rolului esențial pe care îl joacă educația în combaterea sărăciei. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la agenda de dezvoltare durabilă prin sprijinirea eforturilor de dezvoltare a competențelor necesare pentru dezvoltarea durabilă și de educare a cetățenilor cu privire la dezvoltarea durabilă, protecția mediului și schimbările climatice, prin intermediul educației formale, non-formale și informale. [AM 44]

(33)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program întreaga durată a programului care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul [referință de actualizat după caz] punctului 17 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(21), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Ar trebui asigurată, începând din 2021, o creștere semnificativă a bugetului anual al programului în raport cu ultimul an al cadrului financiar multianual 2014-2020, urmată de o creștere lineară și graduală a alocărilor anuale. Un astfel de profil bugetar ar contribui la asigurarea unui acces mai larg de la începutul perioadei cadrului financiar multianual 2021-2027 și la evitarea creșterilor disproporționate în ultimii ani, creșteri care ar putea fi dificil de absorbit. [AM 45]

(34)  În limitele unui pachet financiar de bază alocat acțiunilor care urmează să fie gestionate de agențiile naționale din domeniul educației și formării, ar trebui definită o defalcare a alocării minime per sector (învățământul superior, educația școlară, educația și formarea profesională și educația adulților), pentru a garanta o masă critică de credite în vederea obținerii realizărilor și a rezultatelor preconizate în fiecare dintre aceste sectoare. Alocarea bugetară exactă, pe acțiune și inițiativă, ar trebui stabilită în programul de lucru. [AM 46]

(35)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] („Regulamentul financiar”)(22) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și execuția indirectă.

(36)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul [125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar. Principiile transparenței, egalității de tratament și nediscriminării, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar, ar trebui respectate în punerea în aplicare a programului. [AM 47]

(37)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la program în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (SEE), care prevede punerea în aplicare a programelor Uniunii printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să acopere participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului la nivel descentralizat. Persoanele și entitățile din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programul de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La punerea în aplicare a programului, ar putea fi luate în considerare regimuri specifice în ceea ce privește persoanele și entitățile din microstatele europene. [AM 48]

(38)  În concordanță cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”(23) („comunicarea privind parteneriatul strategic”), programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a acestor regiuni. Se vor lua măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile întreprinse. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și din țări terțe, în special vecinii lor. Astfel de măsuri vor fi monitorizate și evaluate în mod regulat. [AM 49]

(38a)  În comunicarea sa privind parteneriatul strategic, Comisia a recunoscut că mai buna mobilitate a cursanților și a personalului didactic, în special în cadrul programului Erasmus+, ar fi extrem de benefică pentru regiunile ultraperiferice și s-a angajat să alinieze mai bine sprijinul financiar pentru participanții care călătoresc din și către regiunile ultraperiferice, cu păstrarea regulilor specifice de finanțare pentru aceste regiuni în cadrul Erasmus+, precum și să examineze posibilitățile de extindere a cooperării regionale în ceea ce privește Erasmus+, cu scopul de a stimula și mai mult mobilitatea între regiunile ultraperiferice și țările terțe vecine, dar și să utilizeze Fondul social european + drept sursă suplimentară pe lângă Erasmus+. [AM 50]

(39)  În temeiul [referință de actualizat după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM articolului 94 din Decizia 2013/755/CE a Consiliului(24)], persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv este legat. Constrângerile impuse de îndepărtarea acestor țări sau teritorii ar trebui să fie luate în considerare la punerea în aplicare a programului, iar participarea lor la program ar trebui monitorizată și evaluată cu regularitate.

(40)  Programul ar trebui să mențină continuitatea în ceea ce privește obiectivele și prioritățile sale. Având însă în vedere faptul că programul urmează să fie implementat pe o perioadă de șapte ani, este necesar să se prevadă un anumit grad de flexibilitate pentru a-i permite să se adapteze la realitățile în schimbare și la prioritățile politice din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Prin urmare, prezentul regulament nu definește în detaliu modul în care trebuie concepute inițiativele individuale și nu aduce atingere priorităților politice și bugetare respective pentru următorii șapte ani. În schimb, opțiunile și prioritățile de politică secundare, inclusiv elementele concrete ale noilor inițiative individuale, se determină în cadrul programelor de lucru, în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia. În elaborarea noilor inițiative ar trebui să adopte programe se țină cont de lucru și să informeze Parlamentul European experiența inițiativelor-pilot din trecut și din prezent și Consiliul cu privire la acestea de valoarea adăugată europeană atât în ceea ce privește fondul, cât și structura inițiativei. Programele de lucru ar trebui să stabilească și măsurile necesare pentru punerea lor în aplicare în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale programului, criteriile de selecție și de atribuire de granturi, precum și toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificare adusă modificări aduse acestora ar trebui adoptate prin acte delegate. Este deosebit de punere important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți și în aplicare consultare cu agențiile naționale și cu părțile interesate, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu procedura de examinare principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 51]

(40a)  Comisia, în colaborare cu agențiile naționale, ar trebui să monitorizeze și să raporteze cu privire la punerea în aplicare a programului, atât pe durata de viață a programului, cât și după finalizarea acestuia. Evaluarea finală a programului ar trebui efectuată în timp util, astfel încât să poată contribui la revizuirea intermediară a programului ulterior, după caz. În special, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a programului, însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. [AM 52]

(41)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(25), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate respectându-se cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre beneficiarilor. Astfel de cerințe ar trebui să includă indicatori specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren. [AM 53]

(42)  Ar trebui să se asigure o cunoaștere largă, publicitate și difuzare adecvată a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de program la nivel european, național și local. Activitățile de asigurare a unei cunoașteri largi, de publicitate și difuzare ar trebui să se bazeze pe toate organismele de punere în aplicare a programului, inclusiv, dacă este cazul aplicabil, pe sprijinul altor părți interesate cheie relevante. [AM 54]

(43)  Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public în general și sinergii mai puternice între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament. [AM 55]

(44)  Pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a prezentului regulament, programul ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de funcționare deja instituite. Prin urmare, punerea în aplicare a programului ar trebui să fie încredințată Comisiei și agențiilor naționale, care ar trebui să asigure aplicarea consecventă și corectă a regulilor programului în întreaga Uniune și pe întreaga durată. În acest scop și pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a programului, Comisia și agențiile naționale ar trebui să colaboreze, în consultare cu părțile interesate, pentru a elabora proceduri coerente, simple și de înaltă calitate și pentru a facilita schimbul de bune practici care pot îmbunătăți calitatea proiectelor din cadrul programului. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, agențiile naționale ar putea fi aceleași cu cele desemnate pentru gestionarea programului precedent. Domeniul de aplicare al evaluării ex ante a conformității ar trebui să se limiteze la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazurilor justificate, cum ar fi în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate insuficiente ale agenției naționale în cauză. [AM 56]

(44a)  Pentru a încuraja organizatorii de proiecte care nu au experiență în accesarea programelor de finanțare ale Uniunii, Comisia și agențiile naționale ar trebui să ofere consiliere și sprijin și ar trebui să se asigure că procedurile de depunere a cererilor sunt cât mai clare și mai simple cu putință. Ghidul programului ar trebui să fie îmbunătățit pentru a deveni mai simplu și mai clar, iar formularele de candidatură ar trebui să fie simple și disponibile în timp util. Pentru a moderniza și a armoniza în continuare procesul de aplicare, ar trebui creat un instrument comun, multilingv și unic pentru beneficiarii programului și cei implicați în gestionarea programului. [AM 57]

(44b)  Ca regulă generală, cererile de granturi și candidaturile de proiect ar trebui depuse la agenția națională (și tratate de aceasta) a țării în care se află solicitantul. Cu toate acestea, prin derogare, cererile de granturi și candidaturile de proiect pentru activitățile organizate de rețele la nivelul Uniunii și de organizații europene și internaționale ar trebui să fie prezentate Comisiei și gestionate direct de către aceasta. [AM 58]

(45)  Pentru a asigura o bună gestiune financiară și securitate juridică în fiecare țară participantă, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este posibil și pentru a crește la maximum eficiența, organismul de audit independent ar putea fi același cu cel desemnat pentru acțiunile menționate în programul precedent.

(46)  Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta adopte toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări care ar putea obstrucționa accesul sau buna funcționare a programului. Aceasta include, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, soluționarea problemelor care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului(26), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată. [AM 59]

(47)  Sistemul de raportare cu privire la performanță ar trebui să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la evaluare sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, dar și la nivelul de granularitate corespunzător. Aceste date ar trebui să fie comunicate Comisiei în conformitate cu normele relevante privind protecția datelor.

(48)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(27). [AM 60]

(49)  Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în măsura maximă posibilă granturile simplificate sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării forfetare. În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și pentru a simplifica administrarea programului, plățile forfetare bazate pe proiectul relevant ar trebui să fie utilizate pentru activități de mobilitate în toate sectoarele. Granturile simplificate care vizează sprijinirea acțiunilor de mobilitate ale programului, astfel cum au fost definite de Comisie, ar trebui să țină seama fie revizuite și ajustate periodic în funcție de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă și din regiune. Comisia și agențiile naționale ale țărilor de origine ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta aceste granturi simplificate pe baza unor criterii obiective, în special pentru ca persoanele cu mai puține oportunități să aibă acces la acestea. În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice entităților publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză. [AM 61]

(50)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(28), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(29) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(30), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(31). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă, Parchetului European și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(51)  Este necesar să se asigure complementaritatea acțiunilor desfășurate în cadrul programului cu activitățile întreprinse de statele membre și cu alte activități ale Uniunii, în special cu cele din domenii precum educația, cultura și mass-media, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, cercetarea și inovarea, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, cu accent pe tinerii fermieri, coeziunea, politica regională și cooperarea internațională și dezvoltarea.

(52)  Deși cadrul de reglementare a permis deja statelor membre și regiunilor să stabilească sinergii în perioada de programare anterioară între Erasmus+ și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, care sprijină totodată dezvoltarea calitativă a sistemelor din domeniul educației, formării și tineretului din Uniune, acest potențial nu a fost exploatat până în prezent, limitându-se astfel efectele sistemice ale proiectelor și impactul asupra politicii. Organismele naționale responsabile cu gestionarea acestor instrumente diverse ar trebui să comunice și să coopereze cu eficacitate între ele pentru a maximiza impactul fiecărui instrument. Programul ar trebui să permită cooperarea activă cu aceste instrumente, în special prin asigurarea faptului că o cerere de înaltă calitate care nu poate fi finanțată în cadrul programului din cauza fondurilor insuficiente, poate fi luată în considerare pentru finanțare printr-o procedură simplificată, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. Pentru a simplifica procedura pentru astfel de acțiuni, ar trebui să fie posibil ca acestora să li se atribuie o „marcă de excelență”, ca recunoaștere a calității lor ridicate. Astfel de complementarități între programe ar trebui să permită creșterea de ansamblu a ratelor de succes ale proiectelor. [AM 62]

(52a)  Pentru a maximiza eficiența finanțării europene și a sprijinului politicilor, este important să se promoveze sinergiile și complementaritatea în toate programele relevante într-o manieră coerentă. Astfel de sinergii și complementarități nu ar trebui să conducă la situații în care fondurile alocate programului Erasmus+ să fie utilizate în afara structurii programului, și nici pentru urmărirea altor obiective decât cele prevăzute în prezentul regulament. Orice sinergii și complementarități ar trebui să ducă la simplificarea procedurilor de depunere a cererilor. [AM 63]

(53)  În vederea examinării sau completării indicatorilor de performanță ai programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește anexa. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(54)  Este oportun să se asigure o închidere corectă a programului precedent, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2021, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programelor precedente până la 31 decembrie 2020.

(55)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute mai ales în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitatea între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine în mod activ inițiativele care urmăresc sensibilizarea publicului și promovarea percepțiilor pozitive cu privire la oricare dintre grupurile care ar putea face obiectul discriminării, precum și inițiativele care urmăresc egalitatea de gen. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine eforturile de combatere a decalajului educațional și a dificultăților specifice cu care se confruntă romii, prin facilitarea participării lor depline și active la program. Respectarea drepturilor și a principiilor recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale ar trebui integrată în planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și procesul de evaluare ale programului. [AM 64]

(56)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(57)  Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul său transnațional, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea de studiu și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii, precum și consolidarea dimensiunii internaționale pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(58)  Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 ar trebui abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(59)  Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Erasmus Erasmus+, programul de acțiune al Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului (denumit în continuare „programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)  „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale (formală, non-formală și informală), în orice etapă a vieții, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, având ca rezultat o îmbunătățire sau o actualizare a cunoștințelor, a abilităților, a competențelor și a atitudinilor sau participarea în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială și/sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv asigurarea unor servicii de consiliere și orientare; [AM 65]

(2)  „mobilitate de studiu” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, pentru studii, pentru formare, inclusiv pentru perfecționare sau recalificare sau pentru alt tip de învățare non-formală sau informală. Aceasta se poate realiza sub formă de stagii, ucenicii, schimburi între tineri, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională; poate fi însoțită de măsuri cum ar fi suportul lingvistic, inclusiv limbajele naționale ale semnelor, formarea lingvistică și/sau completată de învățarea online și de cooperarea virtuală. În anumite cazuri, aceasta poate lua forma învățării prin utilizarea de instrumente ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor; [AM 66]

(2a)  „învățare virtuală” înseamnă dobândirea de competențe și cunoștințe prin utilizarea unor instrumente accesibile de informare și comunicare; [AM 67]

(2b)  „învățare mixtă” înseamnă dobândirea de competențe și de cunoștințe printr-o combinație de instrumente de educație și formare virtuală și de metode tradiționale de educație și formare; [AM 68]

(3)  „învățare non-formală” înseamnă învățarea care se desfășoară voluntar în afara educației și a formării formale prin intermediul unor activități cu o anumită finalitate (în ceea ce privește obiectivele, metodele și durata) și cu o formă de sprijin pentru învățare;

(4)  „învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile și experiențele zilnice care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al duratei sau al sprijinului pentru învățare. Învățarea informală poate fi neintenționată din perspectiva cursantului;

(5)  „tineri” înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

(6)  „sport de masă” înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local în mod regulat de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți de toate vârstele din motive de sănătate, educaționale sau sociale; [AM 69]

(7)  „student” înseamnă orice persoană înscrisă la un ciclu scurt, la licență, masterat sau doctorat ori echivalent într-o instituție de învățământ superior. Această categorie include și tinerii absolvenți recenți sau orice persoană care a absolvit o astfel de instituție în precedentele 24 luni; [AM 70]

(8)  „personal” se referă la persoanele care, cu titlu profesional sau pe bază de voluntariat, sunt implicate în educație la toate nivelurile, formare sau învățarea non-formală; în această categorie intră cadrele didactice universitare, profesorii, formatorii, cercetătorii, directorii de unități de învățământ, lucrătorii de tineret, antrenorii sportivi, personalul nedidactic și alți profesioniști din domeniu care participă la promovarea învățării; [AM 71]

(8a)  „personal sportiv” înseamnă persoanele implicate în gestionarea, instruirea sau antrenarea unei echipe sportive sau a mai multor sportivi individuali, fie pe bază de remunerație, fie pe bază de voluntariat; [AM 72]

(9)  „cursant care urmează o educație și formare profesională” înseamnă orice persoană înscrisă într-un program de educație sau de formare profesională inițială sau continuă, la orice nivel, de la învățământul secundar până la învățământul postliceal, dar și sau orice persoană care a absolvit recent un astfel de programe program în precedentele 24 luni; [AM 73]

(10)  „elev” înseamnă orice persoană care este înscrisă într-o instituție ce oferă învățământ general, la orice nivel, de la învățământul preșcolar și creșă la învățământul secundar superior, sau orice persoană școlarizată în afara unui context instituțional și pe care autoritățile naționale competente o consideră eligibilă pentru a participa la program, pe teritoriile lor respective; [AM 74]

(11)  „învățare în rândul adulților” înseamnă orice formă de învățământ non-profesional pentru adulți, după etapa de educație inițială, indiferent dacă acesta are un caracter formal, non-formal sau informal;

(12)  „țară terță neasociată la program” înseamnă o țară terță care nu participă pe deplin la program, dar ale cărei entități juridice pot beneficia în mod excepțional de program, în cazuri justificate corespunzător, în interesul Uniunii; [AM 75]

(13)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru;

(14)  „parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau de organizații în vederea desfășurării de activități și de proiecte comune;

(15)  „masterat sau doctorat în cotutelă” înseamnă un program de studii integrat, oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, la absolvirea căruia se obține o diplomă unică eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante; [AM 76]

(16)  „internațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin o țară terță care nu este asociată la program;

(17)  „cooperare virtuală” înseamnă orice formă de cooperare care utilizează instrumente ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor;

(18)  „instituție de învățământ superior” înseamnă orice tip de instituție de învățământ superior entitate care, în conformitate cu legislația sau cu practica națională, oferă diplome recunoscute sau alte calificări de nivel terțiar recunoscute, indiferent de denumirea instituției, precum și orice alt tip de instituție de învățământ superior entitate comparabilă pe care autoritățile naționale o consideră eligibilă pentru a participa la program, pe teritoriile lor respective; [AM 77]

(19)  „transnațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin două țări, care sunt fie state membre, fie țări terțe asociate la program;

(20)  „activitate de participare a tinerilor” înseamnă o activitate extrașcolară efectuată de grupuri informale de tineri și/sau de organizații de tineret care se înscrie într-o abordare de învățare non-formală sau informală și are caracter accesibil și incluziv; [AM 78]

(21)  „lucrător de tineret” înseamnă un profesionist sau un voluntar implicat în învățarea non-formală sau informală care îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor personală, inclusiv în dezvoltarea lor la nivel socio-educativ și profesional și în dezvoltarea competențelor; [AM 79]

(22)  „dialogul UE cu tinerii” înseamnă dialogul cu tinerii dintre decidenții politici, factorii de decizie, experții, cercetătorii sau reprezentanții societății civile, pe de o parte, și cu tinerii și organizațiile de tineret, pe de altă parte; acesta care servește drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, a punerii în aplicare și a monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului toate domeniile relevante pentru tineri; [AM 80]

(23)  „țară terță asociată la program” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea, în virtutea căruia poate participa la program, și care îndeplinește toate obligațiile prevăzute în prezentul regulament cu privire la statele membre; [AM 81]

(24)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul [197 alineatul (2) litera (c)] din Regulamentul financiar;

(25)  „persoane cu mai puține oportunități” înseamnă persoane care se confruntă cu dezavantaje în accesarea programului ca urmare a diverselor obstacole din cauza cărora, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau din motive de sănătate, întrucât provin dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap și dificultăți educaționale, nu pot avea acces efectiv la oportunități în cadrul programului cu care se confruntă, cum ar fi, de exemplu, un handicap, probleme de sănătate, dificultăți în educație, proveniența din alte țări, diferențe culturale, situația economică, socială și geografică, inclusiv persoane ce provin din comunități marginalizate sau care sunt expuse riscului de a se confrunta cu discriminarea bazată pe oricare dintre motivele înscrise la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; [AM 82]

(26)  „autoritate națională” înseamnă autoritatea responsabilă, la nivel național, cu monitorizarea și supravegherea gestionării programului într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la program;

(27)  „agenție națională” înseamnă unul sau mai multe organisme dintr-un anumit stat membru sau dintr-o țară terță asociată la program, responsabile cu punerea în aplicare a programului la nivel național. Într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la program pot exista mai multe agenții naționale;

(27a)  „marcă de excelență” înseamnă eticheta de înaltă calitate acordată proiectelor prezentate pentru program, care se consideră că merită să fie finanțate prin program, dar care nu beneficiază de acesta din cauza limitelor bugetare; marca de excelență recunoaște valoarea proiectului propus și susține căutarea unor surse alternative de finanțare. [AM 83]

Articolul 3

Obiectivele programului

1.  Obiectivul general al programului este de a sprijini dezvoltarea educațională, profesională și personală a persoanelor din domeniul educației, formării, activităților destinate tineretului și sportului prin învățare pe tot parcursul vieții, atât în Europa, cât și în afara ei, contribuind astfel la o creștere economică durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziune și incluziune socială, la promovarea spiritului civic și la consolidarea identității europene. Astfel, programul este un instrument esențial pentru instituirea unui spațiu european al educației, pentru stimularea inovării în educație și formare și pentru sprijinirea implementării cooperării strategice europene în domeniul educației și formării, cu agendele sectoriale aferente, pentru promovarea cooperării în domeniul politicii pentru tineret în cadrul strategiei pentru tineret a Uniunii pentru perioada 2019-2027 și pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului. [AM 84]

2.  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  să promoveze mobilitatea de studiu a persoanelor, precum și cooperarea, incluziunea, echitatea, excelența, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul educației și formării; [AM 85]

(b)  să promoveze mobilitatea de studiu în scopul învățării non-formale și informale, activitățile interculturale, gândirea critică și participarea activă a tinerilor, precum și cooperarea, incluziunea, calitatea, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul tineretului; [AM 86]

(c)  și să promoveze mobilitatea de studiu, la nivelul sportului de mase, a antrenorilor sportivi personalului sportiv și a personalului tinerilor care practică un sport în mod regulat, într-un cadru organizat, precum și cooperarea, incluziunea, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul sportului; [AM 87]

(ca)  să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții printr-o abordare transsectorială între mediile de învățare formale, non-formale și informale și prin sprijinirea parcursurilor de învățare flexibile. [AM 88]

2a.  Programul include o dimensiune internațională consolidată, menită să sprijine acțiunea externă a Uniunii și obiectivele sale în materie de dezvoltare, prin cooperarea dintre Uniune și țările terțe. [AM 89]

3.  Obiectivele programului se urmăresc prin următoarele trei acțiuni-cheie:

(a)  mobilitatea de studiu („acțiunea-cheie 1”);

(b)  cooperarea între organizații și instituții („acțiunea-cheie 2”) și

(c)  sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare („acțiunea-cheie 3”).

Obiectivele se vor urmări și prin intermediul acțiunilor Jean Monnet, astfel cum se prevede la articolul 7.

Toate acțiunile din cadrul programului trebuie să conțină o componentă solidă de învățare care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului prevăzute la prezentul articol. Descrierea acțiunilor sprijinite în cadrul fiecărei acțiuni-cheie figurează în capitolele II (Educație și formare), III (Tineret) și IV (Sport). Obiectivele operaționale și prioritățile politice corespunzătoare pentru fiecare acțiune sunt specificate în detaliu în programul de lucru menționat la articolul 19. [AM 90]

Articolul 3a

Valoarea adăugată europeană

1.  Programul sprijină numai acele acțiuni și activități care prezintă o valoare adăugată europeană potențială și care contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 3.

2.  Valoarea adăugată europeană a acțiunilor și activitățile programului se asigură, de exemplu, prin:

(a)  caracterul lor transnațional, în special cu privire la mobilitate și la cooperarea care vizează realizarea unui impact sistemic sustenabil;

(b)  complementaritatea și sinergiile lor cu alte programe și politici la nivel național, internațional și la nivelul Uniunii;

(c)  contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii;

(d)  contribuția la elaborarea de standarde de asigurare a calității la nivelul Uniunii, inclusiv carte în domeniu;

(e)  contribuția la elaborarea unor standarde comune la nivelul Uniunii în domeniul programelor de educație și de formare;

(f)  promovarea dialogului intercultural și interconfesional în întreaga Uniune;

(g)  promovarea multilingvismului în Uniune; sau

(h)  promovarea unui sentiment european de apartenență și consolidarea unui spirit civic european. [AM 91]

CAPITOLUL II

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Articolul 4

Acțiunea-cheie 1

Mobilitatea de studiu

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii­cheie 1:

(a)  mobilitatea studenților și a personalului din învățământul superior;

(b)  mobilitatea cursanților și a personalului din instituțiile de educație și formare profesională;

(c)  mobilitatea elevilor și a personalului din școli didactic școlar, inclusiv a educatorilor din instituțiile preșcolare și a cadrelor didactice și de îngrijire din instituțiile de îngrijire timpurie; [AM 92]

(d)  mobilitatea personalului care se ocupă de educația adulților și a cursanților adulți; [AM 93]

(e)  oportunitățile de învățare a limbilor, inclusiv cele care sprijină activitățile de mobilitate.

Programul sprijină învățarea virtuală și măsurile de învățare mixtă menite să însoțească activitățile de mobilitate prevăzute la alineatul (1). Programul sprijină măsuri similare și pentru persoanele care nu pot participa la astfel de activități de mobilitate.

Comisia se asigură, dacă este cazul, că instrumentele de învățare virtuale și mixte dezvoltate în cadrul programului sunt puse la dispoziția publicului larg. [AM 94]

Se poate acorda sprijin pentru pregătirea activităților de mobilitate prevăzute în prezentul articol, inclusiv, după caz, pentru vizite pregătitoare. [AM 95]

Articolul 5

Acțiunea-cheie 2

Cooperarea între organizații și instituții

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii­cheie 2:

(a)  parteneriate strategice pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program; [AM 96]

(b)  parteneriate pentru excelență, în special universități europene, centre de excelență profesională și programe de masterat și doctorat în cotutelă în cadrul Erasmus Mundus; universitățile și centrele de excelență profesională din Europa implică cel puțin o entitate stabilită într-un stat membru; [AM 97]

(c)  parteneriate pentru inovare, cum ar fi alianțele pentru învățarea în rândul adulților, menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei; [AM 98]

(d)  platforme și instrumente online accesibile și ușor de utilizat în vederea unei cooperări virtuale, inclusiv servicii de asistență pentru eTwinning și pentru platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa, instrumente pentru promovarea utilizării metodelor designului universal pentru învățare, precum și instrumente pentru facilitarea mobilității, cum ar fi legitimația europeană de student, menționată la articolul 25 alineatul (7c); [AM 99]

(da)  acțiuni specifice de consolidare a capacităților în domeniul învățământului superior în țările terțe care nu sunt asociate la program. [AM 100]

Articolul 6

Acțiunea-cheie 3

Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)  elaborarea și punerea în aplicare a agendelor de politică generale și sectoriale ale Uniunii în domeniul educației și al formării, inclusiv cu sprijinul rețelei Eurydice sau al activităților altor organizații relevante;

(b)  sprijinirea instrumentelor și a măsurilor Uniunii care promovează calitatea, transparența, recunoașterea și recunoașterea actualizarea competențelor, a aptitudinilor și a calificărilor(32); [AM 101]

(c)  dialogul în materie de politică și cooperarea cu principalele părți părțile interesate relevante și sprijinirea acestora, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii, cu organizațiile neguvernamentale europene și cu organizațiile internaționale din domeniul educației și formării; [AM 102]

(d)  măsuri care să țintite care contribuie la o punere în aplicare calitativă de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului; [AM 103]

(e)  cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)  activități de difuzare și de sensibilizare cu privire la rezultatele și prioritățile politicilor europene, precum și cu privire la program.

Articolul 7

Acțiunile Jean Monnet

Programul sprijină predarea, învățarea, cercetarea și dezbaterile cu privire la aspecte legate de integrarea europeană și la provocările și oportunitățile privind viitorul Uniunii, prin intermediul următoarelor acțiuni: [AM 104]

(a)  acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior; [AM 105]

(b)  acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale toate domeniile educației și formării; [AM 106]

(c)  sprijinirea următoarelor instituții care urmăresc un obiectiv de interes european: Institutul Universitar European din Florența, inclusiv Școala de guvernanță transnațională a acestuia; Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin); Institutul European de Administrație Publică din Maastricht; Academia de Drept European din Trier; Agenția Europeană pentru Educație Specială și Incluzivă din Odense și Centrul Internațional de Formare Europeană din Nisa.

CAPITOLUL III

TINERET

Articolul 8

Acțiunea-cheie 1

Mobilitatea de studiu

În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 1:

(a)  mobilitatea tinerilor;

(b)  activitățile la care participă tinerii;

(c)  activitățile DiscoverEU;

(d)  mobilitatea lucrătorilor de tineret.

Articolul 9

Acțiunea-cheie 2

Cooperarea între organizații și instituții

În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)  parteneriate strategice pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program; [AM 107]

(b)  parteneriate pentru inovare menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei;

(c)  platforme și instrumente online pentru cooperare virtuală accesibile și ușor de utilizat. [AM 108]

Articolul 10

Acțiunea-cheie 3

Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)  elaborarea și punerea în aplicare a agendei de politică a Uniunii privind tineretul, cu sprijinul rețelei Wiki pentru tineret, atunci când este cazul; [AM 109]

(b)  instrumente și măsuri ale Uniunii care să promoveze calitatea, transparența și recunoașterea competențelor și a aptitudinilor, în special prin intermediul Youthpass;

(c)  dialogul în materie de politică și cooperarea cu părțile interesate relevante și sprijinirea acestora, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii, cu organizațiile neguvernamentale europene și cu organizațiile internaționale în domeniul tineretului, dialogul UE cu tinerii și sprijinirea Forumului European de Tineret; [AM 110]

(d)  măsuri care să contribuie la o punere în aplicare calitativă de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului; [AM 111]

(e)  cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)  activități de difuzare și de sensibilizare cu privire la rezultatele și prioritățile politicilor europene, precum și cu privire la program.

CAPITOLUL IV

SPORT

Articolul 11

Acțiunea-cheie 1

Mobilitatea de studiu

În domeniul sportului, programul sprijină, în cadrul acțiunii-cheie 1, mobilitatea personalului tinerilor sportivi și a antrenorilor sportivi personalului sportiv implicat în sport de mase. [AM 112]

Articolul 12

Acțiunea-cheie 2

Cooperarea între organizații și instituții

În domeniul sportului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)  parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)  evenimente sportive cu caracter de masă organizate fără scop lucrativ, inclusiv evenimente la scară redusă, care urmăresc vizează dezvoltarea dimensiunii europene a sportului. [AM 113]

Articolul 13

Acțiunea-cheie 3

Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul sportului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)  elaborarea și punerea în aplicare a agendei de politică a Uniunii privind sportul și activitatea fizică;

(b)  dialogul în materie de politică și cooperarea cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale europene și cu organizațiile internaționale în domeniul sportului; [AM 114]

(ba)  măsuri care contribuie la o punere în aplicare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului; [AM 115]

(bb)  cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii; [AM 116]

(c)  activități de difuzare și de sensibilizare cu privire la rezultatele și prioritățile politicilor europene, precum și cu privire la program, inclusiv premii și recompense sportive.

Capitolul IVa

Incluziunea [AM 117]

Articolul 13a

Strategia de incluziune

1.  Comisia elaborează, până la 31 martie 2021, un cadru de măsuri de incluziune, precum și orientări pentru punerea lor în aplicare. Pe baza acestui cadru și acordând o atenție deosebită provocărilor specifice privind accesul la program în contextul național, agențiile naționale elaborează o strategie națională multianuală de incluziune. Această strategie se publică până la 30 iunie 2021, iar punerea sa în aplicare este monitorizată în mod regulat.

2.  Cadrul și strategia menționate la alineatul (1) acordă o atenție deosebită următoarelor elemente:

(a)  cooperarea cu partenerii sociali, cu autoritățile naționale și locale și cu societatea civilă;

(b)  sprijinirea organizațiilor locale, de la nivelul comunității, care lucrează direct cu grupurile-țintă;

(c)  informarea grupurilor țintă și comunicarea cu acestea, inclusiv prin difuzarea de informații ușor de utilizat;

(d)  simplificarea procedurilor de depunere a cererilor;

(e)  furnizarea de servicii specifice de consiliere, formare și sprijin pentru grupurile țintă, atât înainte de depunerea cererilor, cât și pregătirea acestora pentru participarea efectivă a acestora la program;

(f)  cele mai bune practici în ceea ce privește accesibilitatea și serviciile de sprijin pentru persoanele cu handicap;

(g)  colectarea de date calitative și cantitative corespunzătoare pentru a evalua eficacitatea strategiei;

(h)  aplicarea măsurilor de sprijin financiar în conformitate cu articolul 13b. [AM 118]

Articolul 13b

Măsuri de sprijin financiar pentru incluziune

1.  Comisia și statele membre cooperează pentru a se asigura că sunt puse în aplicare măsuri adecvate de sprijin financiar, inclusiv de prefinanțare, acolo unde este cazul, pentru a sprijini persoanele cu mai puține oportunități pentru care participarea la program este împiedicată din motive financiare, fie pentru că sunt dezavantajate din punct de vedere economic, fie pentru că costurile suplimentare ale participării la programe determinate de situația lor specifică reprezintă un obstacol semnificativ. Evaluarea motivelor financiare și a nivelului de sprijin se bazează pe criterii obiective.

2.  Măsurile de sprijin financiar menționate la alineatul (1) pot include:

(a)  sprijin disponibil din alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul social european +;

(b)  sprijin disponibil în cadrul sistemelor naționale;

(c)  ajustarea și suplimentarea sprijinului pentru acțiunile de mobilitate disponibile în cadrul programului.

3.  Pentru a respecta dispozițiile alineatului (2) litera (c) din prezentul articol, atunci când este necesar, Comisia ajustează sau autorizează agențiile naționale să ajusteze granturile pentru a sprijini acțiunile de mobilitate din cadrul programului. Comisia stabilește, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 14, un buget specific pentru finanțarea măsurilor de sprijin financiar suplimentare din cadrul programului.

4.  Costurile măsurilor de facilitare sau sprijinire a incluziunii nu justifică, în niciun caz, respingerea unei cereri în cadrul programului. [AM 119]

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 14

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 30 000 000 000 41 097 000 000 EUR la prețurile constante din 2018 (46 758 000 000 EUR în prețuri curente). [AM 120]

Parlamentul European și Consiliul autorizează creditele anuale disponibile în limitele stabilite de cadrul financiar multianual. [AM 121]

2.  Programul se pune în aplicare conform următoarei repartizări orientative:

(a)  24 940 000 000 EUR 83 % din suma menționată la alineatul (1) pentru acțiunile din domeniul educației și formării, din care: [AM 122]

(1)  cel puțin 8 640 000 000 EUR 34,66 % ar trebui să se aloce alocă pentru acțiunile din domeniul învățământului superior menționate la articolul 4 litera (a) și la articolul 5 litera (a); [AM 123]

(2)  cel puțin 5 230 000 000 EUR 23 % se alocă pentru acțiunile din domeniul educației și formării profesionale menționate la articolul 4 litera (b) și la articolul 5 litera (a); [AM 124]

(3)  cel puțin 3 790 000 000 EUR 15,63 % se alocă pentru acțiunile din domeniul educației școlare, inclusiv cea preșcolară și cea timpurie, menționate la articolul 4 litera (c) și la articolul 5 litera (a); [AM 125]

(4)  cel puțin 1 190 000 000 EUR 6 % se alocă pentru acțiunile din domeniul educației adulților menționate la articolul 4 litera (d) și la articolul 5 litera (a); [AM 126]

(5)  450 000 000 EUR 1,8 % se alocă pentru acțiunile Jean Monnet menționate la articolul 7; [AM 127]

(5a)  13,91 % din suma menționată la litera (a) de la prezentul alineat se alocă acțiunilor gestionate în principal în mod direct, inclusiv celor prevăzute la articolul 4 litera (e), la articolul 5 literele (b) — (d) și la articolul 6 literele (a)-(f); [AM 128]

(5b)  restul de 5 % poate fi utilizat pentru finanțarea oricăror acțiuni în cadrul capitolului II; [AM 129]

(b)  3 100 000 000 EUR 10,3 % din suma menționată la alineatul (1) pentru acțiunile din domeniul tineretului menționate la articolele 8-10; [AM 130]

(c)  550 000 000 EUR 2 % din suma menționată la alineatul (1) pentru acțiunile din domeniul sportului menționate la articolele 11-13BI; și [AM 131]

(d)  cel puțin 960 000 000 EUR 3,2 % din suma menționată la alineatul (1) ca o contribuție la costurile de funcționare ale agențiilor naționale. [AM 132]

Partea rămasă de 1,5 % care nu este alocată în cadrul repartizării orientative prevăzute la primul paragraf poate fi utilizată pentru sprijinirea programului. [AM 133]

3.  În plus față de pachetul financiar prevăzut la alineatul (1) și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, în cadrul Regulamentului Regulamentul …/… [Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională](33) și al Regulamentului Regulamentul …/…[IPA III](34) se pune la dispoziție o contribuție financiară suplimentară oferă contribuții financiare pentru sprijinirea acțiunilor stabilite și puse în aplicare și gestionate în conformitate cu în temeiul prezentului regulament. Prezentul regulament se aplică utilizării acestor fonduri, asigurând Această contribuție este finanțată în conformitate același timp conformitatea cu regulamentele de instituire a instrumentelor respective care reglementează IVDCI și, respectiv, IPA III. [AM 134]

4.  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației și pentru recomandări și formare legate de accesibilitate. [AM 135]

5.  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile aferente acțiunilor care rezultă din proiectele incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

6.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu același articol [litera (c)]. Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

6a.  Prioritățile pentru alocarea bugetară în funcție de acțiuni, astfel cum se prevede la alineatul (2), sunt stabilite în programul de lucru menționat la articolul 19. [AM 136]

Articolul 15

Forme de finanțare din partea UE și metode de punere în aplicare

1.  Programul se pune în aplicare, în mod coerent, prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă, cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

2.  Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice.

3.  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul X [care succede Regulamentului privind Fondul de garantare].

CAPITOLUL VI

PARTICIPAREA LA PROGRAM

Articolul 16

Țări terțe asociate la program

1.  Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–  să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

–  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

2.  Țările menționate la alineatul (1) iau pe deplin parte la program numai în măsura în care îndeplinesc toate obligațiile impuse de prezentul regulament statelor membre.

Articolul 17

Țări terțe neasociate la program

În ceea ce privește acțiunile prevăzute la articolele 4-6, la articolul 7 literele (a) și (b) și la articolele 8-10, 12 și 13, programul poate fi deschis participării următoarelor țări terțe entităților juridice din orice țară terță în cazuri justificate în mod corespunzător, în interesul Uniunii.

(a)  țările terțe menționate la articolul 16 care nu îndeplinesc condiția stabilită la articolul respectiv alineatul (2);

(b)  orice altă țară terță. [AM 137]

Articolul 18

Normele aplicabile gestiunii directe și indirecte

1.  Programul este deschis persoanelor juridice publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului.

2.  Atunci când pun în aplicare programul, inclusiv atunci când selectează participanții și atribuie granturi, Comisia și statele membre se asigură că se depun eforturi pentru promovarea incluziunii sociale și pentru îmbunătățirea informării persoanelor cu mai puține oportunități. [AM 138]

3.  Pentru selecții atât în cadrul gestiunii directe, cât și al gestiunii indirecte, comitetul de evaluare menționat la articolul [145 alineatul (3) a treia liniuță] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.

4.  Entitățile publice, precum și instituțiile și organizațiile din domeniile educației, formării, tineretului și sportului ale căror venituri anuale provin, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Ele nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra această capacitate.

4a.  Nivelul sprijinului financiar, cum ar fi granturile, sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare, este revizuit și ajustat periodic în funcție de costul vieții și cheltuielile de întreținere din țara sau regiunea gazdă, pe baza cifrelor furnizate de Eurostat. Ajustarea costului vieții și a cheltuielilor de întreținere ia în considerare în mod corespunzător cheltuielile de deplasare spre și dinspre țara sau regiunea gazdă. [AM 139]

5.  Pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu mai puține oportunități și pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a programului, Comisia poate ajusta sau poate autoriza agențiile naționale prevăzute la articolul 23 să ajusteze, pe baza unor criterii obiective, granturile acordate pentru sprijinirea acțiunilor de mobilitate din cadrul programului. [AM 140]

6.  Comisia poate lansa cereri comune cu țările terțe neasociate la program sau cu organizațiile și agențiile acestora pentru a finanța proiecte pe baza coordonării fondurilor. Proiectele pot fi evaluate și selectate prin proceduri comune de evaluare și selecție care urmează a fi convenite de către organizațiile sau agențiile de finanțare implicate, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul financiar.

CAPITOLUL VII

PROGRAMARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 19

Programul de lucru

Programul este pus Politicile și prioritățile secundare, inclusiv elementele concrete ale inițiativelor specifice menționate la articolele 4-13, se determină în aplicare prin programele cadrul unui program de lucru menționate, astfel cum se menționează la articolul [108] 110 din Regulamentul financiar. În programul de lucru se prevede, de asemenea, modalitatea de punere în practică a programului. În plus, programul de lucru precizează suma aproximativă alocată fiecărei acțiuni în parte și modul în care se distribuie fondurile între statele membre și țările terțe asociate la program pentru acțiunile care urmează să fie gestionate prin intermediul agenției naționale. Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 31. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea programului de lucru. [AM 141]

Articolul 20

Monitorizare și raportare

1.  În anexă sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

2.  În vederea unei evaluări eficace a realizării obiectivelor programului, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a modifica anexa cu scopul de a revizui sau de a completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și evaluarea acestuia sunt colectate în mod eficient, eficace, la timp și la nivelul adecvat de detaliere de către beneficiarii de fonduri ale Uniunii în sensul articolului [2 alineatul (5)] din Regulamentul financiar. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 21

Evaluare Evaluări, analiza la jumătatea perioadei și revizuirea [AM 142]

1.  Evaluările Toate evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. [AM 143]

2.  Evaluarea intermediară Analiza la jumătatea perioadei a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar în orice caz nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului 31 decembrie 2024. De asemenea, evaluarea respectivă este însoțită de o evaluare finală a programului precedent, care va fi inclusă în evaluarea la jumătatea perioadei. Pe lângă evaluarea eficacității și a performanțelor globale ale programului, analiza la jumătatea perioadei evaluează în special gradul de implementare a măsurilor de incluziune prevăzute la capitolul IVa, eforturile depuse pentru simplificarea programului în folosul beneficiarilor, precum și implementarea noilor inițiative menționate la articolul 5 litera (b) și la articolul 8 litera (c). În cadrul acestui proces, ea examinează defalcarea participării la program, în special în ceea ce privește persoanele cu mai puține oportunități. [AM 144]

3.  Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul IX și obligațiilor agențiilor naționale, astfel cum se menționează la articolul 24, statele membre prezintă Comisiei, până la 30 aprilie 2024, un raport cu privire la punerea în aplicare și impactul programului pe teritoriile lor respective. SEAE prezintă un raport similar privind punerea în aplicare și impactul programului în țările în curs de dezvoltare participante. [AM 145]

3a.  Atunci când este necesar și în funcție de rezultatele analizei la jumătatea perioadei, Comisia prezintă propuneri legislative corespunzătoare de modificare a prezentului regulament. Comisia se prezintă în fața comisiei competente din cadrul Parlamentului European și în fața organului competent al Consiliului pentru a prezenta rezultatele analizei la jumătatea perioadei, inclusiv decizia sa referitoare la oportunitatea modificării prezentului regulament. [AM 146]

4.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. [AM 147]

5.  Comisia comunică concluziile evaluărilor transmite toate evaluările și analiza la jumătatea perioadei, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. [AM 148]

CAPITOLUL VIII

INFORMARE, COMUNICARE ȘI DIFUZARE

Articolul 22

Informare, comunicare și difuzare

1.  În cooperare cu Comisia și pe baza unui cadru la nivelul Uniunii, agențiile naționale menționate la articolul 24 elaborează o strategie coerentă în privința comunicării, difuzării și exploatării eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului, și sprijină Comisia referitor la sarcina sa generală de a difuza informații cu privire la program și rezultatele sale, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii și cu privire la rezultatele acestora. Agențiile naționale informează grupurile-țintă relevante referitor cu privire la acțiunile și activitățile întreprinse în țara lor, în vederea îmbunătățirii cooperării între părțile interesate și a sprijinirii unei abordări transsectoriale în ceea ce privește punerea în aplicare a programului. Atunci când desfășoară activități de comunicare și de informare și atunci când difuzează informații, Comisia și agențiile naționale acordă o atenție deosebită, în conformitate cu capitolul IVa, persoanelor cu mai puține oportunități, pentru a crește gradul de participare a acestora la program. [AM 149]

1a.  Toate documentele esențiale ale programului pentru beneficiari, inclusiv formularele de candidatură, instrucțiunile și informațiile esențiale, sunt puse la dispoziție cel puțin în toate limbile oficiale ale Uniunii. [AM 150]

2.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

3.  Entitățile juridice din cadrul sectoarelor acoperite de program utilizează marca „Erasmus” „Erasmus+” în acțiunile de comunicare și de difuzare a informațiilor referitoare la program.

4.  Comisia implementează într-un mod accesibil acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3. [AM 151]

4a.  Agențiile naționale difuzează, de asemenea, informații privind programul către serviciile de orientare profesională din instituțiile de învățământ și de formare profesională și către serviciile de ocupare a forței de muncă. [AM 152]

CAPITOLUL IX

SISTEMUL DE GESTIUNE ȘI DE AUDIT

Articolul 23

Autoritatea națională

1.  Până la [...], statele membre informează Comisia, printr-o notificare oficială transmisă de către reprezentanța lor permanentă, cu privire la persoana (persoanele) autorizată (autorizate) legal să acționeze în numele lor în calitate de „autoritate națională”, în sensul prezentului regulament. În cazul înlocuirii autorității naționale în cursul derulării programului, statul membru în cauză notifică acest lucru imediat Comisiei, în conformitate cu aceeași procedură.

2.  Statele membre iau toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a înlătura orice obstacol juridic și administrativ din calea bunei funcționări a programului, inclusiv, atunci când este posibil, măsuri vizând evitarea impozitării granturilor, asigurarea transferabilității drepturilor între sistemele sociale din Uniune și rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor sau a permiselor de ședere. [AM 153]

3.  Până la [...], autoritatea națională desemnează una sau mai multe agenții naționale. În cazul în care există mai mult de o agenție națională, statele membre instituie un mecanism adecvat de coordonare a gestionării punerii în aplicare a programului la nivel național, în special în scopul de a asigura o implementare coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor și de a stabili contacte efective cu Comisia în această privință, precum și de a facilita un posibil transfer de fonduri între agenții, asigurând astfel flexibilitate și o mai bună utilizare a fondurilor alocate statelor membre. Fiecare stat membru decide modul în care organizează relația dintre autoritatea națională și agenția națională, inclusiv sarcini precum stabilirea programului de lucru al agenției naționale.

Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluare ex ante corespunzătoare a conformității care arată dacă agenția națională respectă articolul [58 alineatul (1)] litera (c) punctele (v) și (vi) și articolul [60 alineatele (1), (2) și (3)] din Regulamentul financiar, precum și cerințele Uniunii privind standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele de gestionare a fondurilor programului pentru sprijinul sub formă de granturi.

4.  Autoritatea națională desemnează un organism de audit independent, astfel cum se menționează la articolul 26.

5.  Autoritatea națională își fundamentează evaluarea ex ante a conformității pe propriile controale și audituri și/sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul de audit independent menționat la articolul 26. În cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată pentru programul precedent, domeniul de aplicare a evaluării ex ante a conformității se limitează la cerințele noi și specifice programului.

6.  În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma efectuării unei examinări a evaluării ex ante a conformității sau dacă agenția națională nu respectă cerințele minime stabilite de Comisie, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse măsuri de remediere necesare pentru ca agenția națională să respecte cerințele minime sau desemnează un alt organism ca agenție națională.

7.  Autoritatea națională monitorizează și supervizează gestionarea programului la nivel național. Aceasta informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact semnificativ asupra gestionării programului, în special în ceea ce privește propria agenție națională.

8.  Autoritatea națională oferă cofinanțare adecvată pentru funcționarea agenției sale naționale pentru a se asigura că programul este gestionat cu respectarea normelor aplicabile ale Uniunii.

9.  Pe baza declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale, a avizului de audit independent cu privire la aceasta și a analizei Comisiei privind conformitatea și performanța agenției naționale, autoritatea națională informează Comisia, în fiecare an, cu privire la activitățile sale de monitorizare și supervizare a programului. Atunci când este posibil, aceste informații sunt puse la dispoziția publicului. [AM 154]

10.  Autoritatea națională își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională în cadrul programului.

11.  În caz de nereguli, neglijență sau fraudă care pot fi imputate agenției naționale ori în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate insuficiente din partea agenției naționale, atunci când această situație duce la reclamații depuse de Comisie împotriva agenției naționale, autoritatea națională este răspunzătoare să ramburseze Comisiei fondurile nerecuperate.

12.  În circumstanțele menționate la alineatul (11), autoritatea națională poate revoca mandatul agenției naționale, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care autoritatea națională dorește să revoce acel mandat din orice alt motiv justificat, aceasta notifică revocarea respectivă Comisiei cu cel puțin șase luni înaintea datei prevăzute pentru încetarea mandatului agenției naționale. Într-un asemenea caz, autoritatea națională și Comisia convin formal asupra unor măsuri de tranziție specifice și planificate în timp.

13.  În caz de revocare, autoritatea națională desfășoară controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale al cărei mandat a fost revocat și asigură un transfer fără probleme, către noua agenție națională, al acestor fonduri, precum și al tuturor documentelor și instrumentelor de gestionare necesare pentru gestionarea programului. Autoritatea națională furnizează agenției naționale al cărei mandat a fost revocat sprijinul financiar necesar pentru a continua îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și față de Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

14.  În cazul în care Comisia solicită acest lucru, autoritatea națională desemnează instituțiile sau organizațiile ori tipurile de instituții și organizații care sunt considerate eligibile să participe la acțiuni specifice ale programului în teritoriile lor respective.

Articolul 24

Agenția națională

1.  Agenția națională:

(a)  are personalitate juridică sau este parte a unei entități care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză; un minister nu poate fi desemnat ca agenție națională;

(b)  dispune de capacitate adecvată de gestionare, de personal și infrastructură adecvate ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii;

(ba)  are competențele de specialitate necesare pentru a acoperi toate sectoarele programului; [AM 155]

(c)  dispune de mijloace operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)  oferă garanții financiare adecvate, care sunt emise de preferință de către o autoritate publică și care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care i se solicită să le gestioneze;

(e)  este desemnată pentru durata programului.

2.  Agenția națională este responsabilă cu gestionarea tuturor etapelor din ciclul de viață al acțiunilor descrise în programul de lucru menționat la articolul [19], în conformitate cu [articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctele (v) și (vi)] din Regulamentul financiar.

3.  Agenția națională acordă beneficiarilor sprijin sub formă de granturi în sensul articolului [2 alineatul (5)] din Regulamentul financiar, prin intermediul unui acord de grant, astfel cum este specificat de către Comisie pentru acțiunea programului în cauză.

4.  Agenția națională prezintă, în fiecare an, un raport Comisiei și propriei autorități naționale, în conformitate cu articolul [60 alineatul (5)] din Regulamentul financiar. Agenția națională este responsabilă cu punerea în aplicare a observațiilor emise de Comisie în urma propriei analize a declarației anuale privind gestionarea, precum și a avizului de audit independent cu privire la aceasta.

5.  Agenția națională nu poate delega unui terț nicio sarcină care îi este conferită privind punerea în aplicare a programului sau execuția bugetului, fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenția națională își păstrează răspunderea exclusivă pentru orice sarcină delegată către un terț.

6.  În cazul în care mandatul unei agenții naționale este revocat, agenția națională respectivă rămâne responsabilă din punct de vedere juridic de îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și față de Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

7.  Agenția națională este responsabilă cu gestionarea și încheierea acordurilor financiare cu privire la programul precedent care vor fi încă deschise la începutul programului.

7a.  În cooperare cu Comisia, agențiile naționale se asigură că procedurile instituite pentru punerea în aplicare a regulamentului sunt consecvente și simple și că informațiile sunt de înaltă calitate, inclusiv prin elaborarea de standarde comune pentru candidaturile de proiect și evaluare. Agențiile naționale se consultă periodic cu beneficiarii programului pentru a asigura respectarea acestei cerințe. [AM 156]

Articolul 25

Comisia Europeană

1.  Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 23 alineatul (3), Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, în special pe baza evaluării ex ante a conformității furnizate acesteia de către autoritatea națională, a declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale și a avizului organismului de audit independent cu privire la aceasta, ținând seama în mod corespunzător de informațiile anuale din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare a programului.

2.  În termen de două luni de la primirea evaluării ex ante a conformității din partea autorității naționale, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (3), Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională înainte de acceptarea evaluării ex ante a conformității. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri de precauție proporționale în raportul său contractual cu agenția națională.

3.  Comisia pune la dispoziția agenției naționale, în fiecare an, următoarele fonduri ale programului:

(a)  fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru respectiv pentru acțiunile programului, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)  o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor de gestionare a programului exercitate de agenția națională, care este stabilită pe baza cuantumului fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi pus la dispoziția agenției naționale;

(c)  dacă este cazul, fonduri suplimentare pentru măsurile adoptate în temeiul articolului 6 litera (d), al articolului 10 litera (d) și a al articolului 10 13 litera (d ba). [AM 157]

3a.  Comisia este responsabilă de punerea în aplicare a acțiunilor pe care le gestionează direct. Prin urmare, aceasta gestionează toate etapele privind cererile de granturi și candidaturile de proiect pentru acțiunile programului enumerate în capitolele II, III și IV atunci când acestea sunt depuse de rețele la nivelul Uniunii, de organizații europene și de organizații internaționale. [AM 158]

4.  Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după ce a aprobat oficial programul de lucru al agenției naționale.

5.  După evaluarea declarației anuale privind gestionarea și a avizului organismului de audit independent cu privire la aceasta, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

6.  În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală privind gestionarea sau avizul de audit independent cu privire la aceasta ori în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsură de precauție și corectivă necesară pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul [60 alineatul (4)] din Regulamentul financiar.

7.  Pentru a asigura o punere în aplicare coerentă consecventă a programului în toate statele membre și în toate țările terțe menționate la articolul 17 și pentru a se asigura schimbul de bune practici, se organizează întâlniri periodice cu rețeaua agențiilor naționale. Sunt invitați să participe la aceste întâlniri experți externi, inclusiv reprezentanți ai societății civile, ai partenerilor sociali și ai țărilor terțe asociate la program. Parlamentul European este invitat la aceste întâlniri în calitate de observator. [AM 159]

7a.  În vederea simplificării și armonizării procesului de depunere a cererilor, Comisia asigură, până la 30 iunie 2024, un instrument comun, multilingv, sub forma unui ghișeu unic, destinat programului. Instrumentul respectiv este pus la dispoziție, atât online, cât și într-o formă adaptată pentru dispozitivele mobile, pentru toate entitățile care sunt beneficiare ale programului sau care participă la administrarea programului. Instrumentul furnizează, de asemenea, informații cu privire la posibili parteneri pentru potențialii beneficiari. [AM 160]

7b.  Comisia se asigură că rezultatele proiectelor sunt disponibile în mod public și difuzate pe scară largă pentru a promova schimbul de bune practici între agențiile naționale, părțile interesate și beneficiarii programului. [AM 161]

7c.  Până la 31 decembrie 2021, Comisia elaborează o legitimație europeană de student destinată tuturor studenților care participă la program. Până la 31 decembrie 2025, Comisia pune la dispoziția tuturor studenților din Uniune legitimația europeană de student. [AM 162]

Articolul 26

Organismul de audit independent

1.  Organismul de audit independent emite un aviz de audit referitor la declarația anuală privind gestionarea menționată la articolul [60 alineatul (5)] din Regulamentul financiar. Aceasta constituie baza asigurării globale în temeiul articolului [123] din Regulamentul financiar.

2.  Organismul de audit independent:

(a)  are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)  garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)  nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională. În special, organismul este independent din punct de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.

3.  Organismul de audit independent furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale.

CAPITOLUL X

SISTEMUL DE CONTROL

Articolul 27

Principiile sistemului de control

1.  La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare menite să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin efectuarea de controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

2.  Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile programului gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele efectuate de agenția națională și de organismul de audit independent, ținând seama de sistemele de control intern ale finanțelor publice naționale. [AM 163]

3.  Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile programului menționate la articolul 24 alineatul (2). Aceste controale oferă o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

4.  În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia asigură coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezenta dispoziție nu se aplică investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 28

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul Oficiului European de Luptă Antifraudă, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL XI

COMPLEMENTARITATE

Articolul 29

Complementaritatea cu alte politici, programe și fonduri ale Uniunii

1.  Programul este pus în aplicare astfel încât să se asigure coerența sa globală și complementaritatea cu alte politici, programe și fonduri relevante ale Uniunii, în special cu cele referitoare la educație și formare, cultură și mass-media, tineret și solidaritate, ocuparea forței de muncă și incluziune socială, cercetare și inovare, industrie și întreprinderi, politica digitală, agricultură și dezvoltare rurală, mediu și schimbări climatice, coeziune, politica regională, migrație, securitate și cooperare internațională și dezvoltare.

2.  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. [AM 164]

3.  În cazul în care programul și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) menționate la articolul 1 din Regulamentul (UE) XX [RDC] sprijină financiar în comun aceeași acțiune, aceasta este pusă în aplicare în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament, inclusiv cu normele privind recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat.

4.  Acțiunile Acțiunilor eligibile în cadrul programului care respectă următoarele condiții cumulative și comparative:

–  au fost evaluate în cursul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului și care;

–  respectă cerințele minime de calitate din cererea de propuneri respectivă, dar care nu sunt;

–  nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din cauza constrângerilor bugetare,;

pot fi selectate le poate fi acordată o marcă de excelență ca recunoaștere a calității lor ridicate, facilitând astfel candidatura lor la finanțare din alte surse sau selectarea acestora pentru a beneficia de finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), fără un nou proces de depunere a cererii. În acest caz, se aplică ratele de cofinanțare și normele de eligibilitate care se bazează pe prezentul regulament. Aceste acțiuni sunt puse în aplicare de autoritatea de management menționată la articolul [65] din Regulamentul (UE) XX [RDC], în conformitate cu normele stabilite în respectivul regulament și în regulamentele specifice fondurilor, inclusiv cu normele privind corecțiile financiare. [AM 165]

CAPITOLUL XII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 30

Exercitarea delegării de competențe

1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul articolele 19 și 20 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028. [AM 166]

3.  Delegarea de competențe prevăzută la articolul articolele 19 și 20 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 167]

4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 31

Procedura comitetului

1.  Comisia este asistată de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.  Comitetul se poate reuni în formațiuni specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură și pe bază ad-hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, pot fi invitați să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.

3.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 168]

Articolul 32

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 33

Dispoziții tranzitorii

1.  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la încheierea lor.

2.  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013.

3.  Prin derogare de la articolul [130 alineatul (2)] al Regulamentului financiar și în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate considera ca fiind eligibile pentru finanțare începând cu 1 ianuarie 2021 costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a activităților care beneficiază de sprijin și care au fost întreprinse în primele șase luni ale anului 2021, chiar dacă acestea au fost întreprinse de către beneficiar înainte de depunerea cererii de grant.

4.  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 14 alineatul (5) și pentru a permite gestionarea acțiunilor și a activităților nefinalizate până la [31 decembrie 2027].

5.  Statele membre asigură la nivel național tranziția fără probleme de la acțiunile derulate în contextul programului Erasmus+ (2014-2020) la cele care urmează să fie puse în aplicare în cadrul acestui program.

Articolul 34

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [...] [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXĂ

Indicatori

(1)  Mobilitate de studii de înaltă calitate pentru persoane provenind din medii diferite

(2)  Europenizarea și internaționalizarea organizațiilor și instituțiilor

Ce se măsoară?

(3)  Numărul persoanelor care iau parte la activități de mobilitate în cadrul programului

(4)  Numărul persoanelor care dispun de mai puține oportunități care iau parte la activități de mobilitate în cadrul programului

(5)  Ponderea participanților care consideră că participarea lor la activități de mobilitate de studii în cadrul programului le-a fost utilă

(6)  Numărul instituțiilor și al organizațiilor sprijinite de program în cadrul acțiunii-cheie 1 (mobilitatea de studii) și al acțiunii-cheie 2 (cooperarea)

(7)  Numărul organizațiilor nou-venite sprijinite de program în cadrul acțiunii-cheie 1 (mobilitatea de studii) și al acțiunii-cheie 2 (cooperarea)

(8)  Ponderea instituțiilor și organizațiilor sprijinite de program care au dezvoltat practici de înaltă calitate ca urmare a participării lor la program [AM 169]

ANEXA IA

Toți indicatorii cantitativi sunt defalcați cel puțin în funcție de statul membru și de gen.

Obiectiv de evaluat: Acțiunea-cheie 1 – Mobilitatea în scopul învățării

Indicatori:

Numărul de persoane care iau parte la acțiuni și activități de mobilitate în cadrul programului;

Numărul de persoane care utilizează instrumente de învățare virtuală sau mixtă pentru a sprijini mobilitatea în cadrul programului;

Numărul de persoane care utilizează instrumente de învățare virtuală sau mixtă pentru a sprijini mobilitatea în cadrul programului;

Numărul de persoane care utilizează instrumente de învățare mixtă sau virtuală deoarece nu pot participa la activități de mobilitate;

Numărul de organizații/instituții care iau parte la acțiuni și activități de mobilitate în cadrul programului;

Numărul de organizații/instituții care utilizează instrumente de învățare virtuală sau mixtă pentru a sprijini mobilitatea în cadrul programului;

Numărul de organizații/instituții care utilizează instrumente de învățare mixtă sau virtuală deoarece nu pot participa la activități de mobilitate;

Ponderea participanților care consideră că participarea lor la activitățile din cadrul acțiunii-cheie 1 le-a adus beneficii;

Ponderea participanților care consideră că au un simț al apartenenței europene mai puternic în urma participării la program;

Ponderea participanților care consideră că și-au îmbunătățit cunoștințele de limbi străine în urma participării la program;

Obiectiv de evaluat: Acțiunea-cheie 2 – Cooperarea între organizații și instituții

Indicatori:

Numărul de organizații/instituții sprijinite de program în cadrul acțiunii-cheie 2;

Ponderea organizațiilor/instituțiilor care consideră că participarea lor la activitățile din cadrul acțiunii-cheie 2 le-a adus beneficii;

Numărul de organizații/instituții care utilizează instrumentele și platformele Uniunii destinate cooperării;

Obiectiv de evaluat: Acțiunea-cheie 3 – Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

Indicatori:

Numărul persoanelor și al organizațiilor/instituțiilor care beneficiază de acțiuni din cadrul acțiunii-cheie 3;

Obiectiv de evaluat: Incluziunea

Indicatori:

Numărul persoanelor cu mai puține oportunități care iau parte la acțiuni și activități de mobilitate;

Numărul persoanelor cu mai puține oportunități care utilizează instrumente de învățare virtuală sau mixtă pentru a sprijini mobilitatea în cadrul programului;

Numărul persoanelor cu mai puține oportunități care utilizează instrumente de învățare mixtă sau virtuală deoarece nu pot participa la activități de mobilitate;

Numărul organizațiilor nou-venite sprijinite de program în cadrul acțiunii-cheie 1 și al acțiunii-cheie 2;

Ponderea participanților cu mai puține oportunități care consideră că participarea lor la program le-a adus beneficii;

Obiectiv de evaluat: Simplificare

Indicatori:

Numărul parteneriatelor la scară redusă sprijinite în cadrul acțiunii-cheie 2;

Ponderea participanților care consideră că procedurile de depunere a candidaturii, participare și evaluare sunt proporționale și simple;

Durata medie de timp necesară pentru finalizarea fiecărei cereri, în funcție de acțiune, comparativ cu programul precedent. [AM 170]

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură trebuie înțeleasă ca un pachet. În cazul în care pachetul financiar pentru programul 2021-2027 este mai mic decât suma prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din poziția Parlamentului, Parlamentul European își rezervă dreptul de a-și reexamina sprijinul pentru oricare dintre acțiunile din cadrul programului, pentru a se asigura că activitățile de bază ale programului și sprijinul său sporit pentru măsurile de incluziune pot fi efectiv furnizate.

În plus, Parlamentul European clarifică faptul că sprijinul său pentru noile inițiative incluse în poziția sa — în special universitățile europene, centrele de excelență profesională și DiscoverEU — este condiționat de (a) evaluarea etapelor pilot în curs și (b) definirea ulterioară a fiecărei inițiative. În absența celor menționate mai sus, Parlamentul European își va utiliza prerogativele în cadrul procedurii bugetare anuale pentru a plasa fondurile relevante în rezervă până când vor fi îndeplinite aceste condiții.

(1)JO C , , p. .
(2)JO C , , p. .
(3) Poziția Parlamentului European din 28 martie 2019.
(4)COM(2018)0098.
(5)JO C 428, 13.12.2017, p. 10.
(6) Raportul special nr. 22/2018 al Curții de Conturi Europene din 3 iulie 2018 intitulat „Mobilitatea în cadrul programului Erasmus+: milioane de participanți și numeroase forme de valoare adăugată europeană, dar măsurarea performanței mai trebuie ameliorată”.
(7)COM(2018)0321.
(8) COM(2018)0321.
(9) JO C 189, 4.6.2018, p. 1.
(10) COM(2016)0381.
(11)[Referință].
(12)[Referință – urmează să fie adoptată de către Consiliu până la sfârșitul anului 2018].
(13)COM(2018)0269.
(14) [Referință].
(15)COM(2018) [ ].
(16) JO L 394, 30.12.2006, p. 5.
(17) COM(2016)0381.
(18) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(19) JO C 153, 2.5.2018, p. 1.
(20) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(21) JO L […], […], p. […].
(22)JO L […], […], p. […].
(23) COM(2017)0623.
(24)Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(25)Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(26)Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).
(27)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(28)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), JO L 248, (18.9.2013, p. 1).
(29)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(30)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(31)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(32)În special Europass, cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și a competențelor, Cadrul european al calificărilor, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor, Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Rețeaua europeană a centrelor de informare din regiunea europeană și a centrelor naționale de informare pentru recunoaștere academică din Uniunea Europeană și rețelele Euroguidance.
(33) [Referință].
(34) [Referință].

Ultima actualizare: 20 aprilie 2020Notă juridică - Politica de confidențialitate