Index 
Texte adoptate
Joi, 4 aprilie 2019 - Bruxelles
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
 Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios
 Cerere de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis
 Cerere de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos
 Stabilirea listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre *
 Gestionarea deșeurilor
 Cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier ***I
 Perioadele de conducere zilnice și săptămânale, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și poziționarea prin intermediul tahografelor ***I
 Adaptarea la evoluțiile din sectorul transportului rutier ***I
 Normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale ***I
 Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești ***I
 Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane ***I
 Consolidarea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii ***I
 Gestionarea siguranței infrastructurii rutiere ***I
 Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) ***I
 Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor ***I
 Protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre ***I
 Fondul social european Plus (FSE+) ***I
 Informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile ***I
 Reutilizarea informațiilor din sectorul public ***I
 Planul multianual de refacere a stocurilor de pește-spadă din Marea Mediterană ***I
 Nivelul minim de formare a navigatorilor ***I
 Ajustarea prefinanțării anuale pentru anii 2021-2023 ***I
 Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ***I
 Solicitarea avizului Curții de Justiție cu privire la aderarea UE la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
 Tratamentul fiscal al produselor de pensii, inclusiv al produsului paneuropean de pensii personale

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
PDF 113kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 28 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală ((C(2019)02530 – 2019/2679(DEA))
P8_TA(2019)0331B8-0234/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)02530),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 martie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 1 aprilie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 11 alineatul (5) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/397 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 4 aprilie 2019,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/397 al Comisiei, regulamentul se va aplica începând cu data de la care tratatele încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestei țări, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu excepția cazului în care un acord de retragere a intrat în vigoare până la acea dată sau a cazului în care termenul de doi ani prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE a fost prelungit;

B.  întrucât, la 22 martie 2019, Consiliul European a adoptat Decizia (UE) 2019/476(3) de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE de comun acord cu Regatul Unit și întrucât, în consecință, a doua condiție pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/397, și anume aceea că perioada de doi ani prevăzută la articolul 50 alineatul (3) din TUE nu a fost prelungită, nu va fi îndeplinită;

C.  întrucât considerațiile în baza cărora a fost adoptat Regulamentul delegat (UE) 2019/397 vor rămâne valabile, indiferent dacă va fi adoptată o eventuală decizie de prelungire a perioadei menționate la articolul 50 alineatul (3) din TUE, și întrucât Parlamentul a declarat la 13 februarie 2019 că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat (UE) 2019/397;

D.  întrucât Parlamentul continuă să fie de acord cu ideea că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27 și, în acest context, salută Regulamentul delegat din 28 martie 2019, care abordează noile circumstanțe rezultate în urma prelungirii perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE prin Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 71, 13.3.2019, p. 15.
(3) Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată în acord cu Regatul Unit la 22 martie 2019 de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE (JO L 80I, 22.3.2019, p. 1).


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
PDF 112kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 28 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte (C(2019)02533 – 2019/2680(DEA))
P8_TA(2019)0332B8-0235/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)02533),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 martie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 1 aprilie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 5 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/396 din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 4 aprilie 2019,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/396 al Comisiei, regulamentul se va aplica începând cu data de la care tratatele încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestei țări, în temeiul articolul 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu excepția cazului în care un acord de retragere a intrat în vigoare până la acea dată sau a cazului în care termenul de doi ani prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE a fost prelungit;‑

B.  întrucât, la 22 martie 2019, Consiliul European a adoptat Decizia (UE) 2019/476(3) de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE de comun acord cu Regatul Unit și întrucât, în consecință, a doua condiție pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/396, și anume aceea că perioada de doi ani prevăzută la articolul 50 alineatul (3) din TUE nu a fost prelungită, nu va fi îndeplinită;‑

C.  întrucât considerațiile în baza cărora a fost adoptat Regulamentul delegat (UE) 2019/396 vor rămâne valabile, indiferent dacă va fi adoptată o eventuală decizie de prelungire a perioadei menționate la articolul 50 alineatul (3) din TUE, și întrucât Parlamentul a declarat la 13 februarie 2019 că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat (UE) 2019/396;

D.  întrucât Parlamentul continuă să fie de acord cu ideea că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27 și, în acest context, salută Regulamentul delegat din 28 martie 2019, care abordează noile circumstanțe rezultate în urma prelungirii perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE prin Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 71, 13.3.2019, p. 11.
(3) Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată în acord cu Regatul Unit la 22 martie 2019 de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE (JO L 80I, 22.3.2019, p. 1).


Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios
PDF 123kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios (2018/2268(IMM))
P8_TA(2019)0333A8-0185/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Georgios Epitideios, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0185/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Georgios Epitideios, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru presupusa săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolului 45 și a articolului 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Georgios Epitideios este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Georgios Epitideios;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Georgios Epitideios.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis
PDF 117kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis (2018/2269(IMM))
P8_TA(2019)0334A8-0183/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Lampros Fountoulis, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0183/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Lampros Fountoulis, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolul 45 și a articolul 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Lampros Fountoulis este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Lampros Fountoulis;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Lampros Fountoulis.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch v Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos
PDF 119kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos (2018/2270(IMM))
P8_TA(2019)0335A8-0184/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Eleftherios Synadinos, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții Europene de Justiție din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0184/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Eleftherios Synadinos, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolul 45 și a articolul 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Eleftherios Synadinos este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Eleftherios Synadinos;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Eleftherios Synadinos.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Stabilirea listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
PDF 122kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune (COM(2018)0745 – C8-0483/2018 – 2018/0390(COD))
P8_TA(2019)0336A8-0047/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0745),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0483/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 2 aprilie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0047/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune

P8_TC1-COD(2018)0390


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/592.)


Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre *
PDF 108kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2019)0151 – C8-0131/2019 – 2019/0056(NLE))
P8_TA(2019)0337A8-0177/2019

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2019)0151),

–  având în vedere articolul 148 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0131/2019),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0177/2019),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.


Gestionarea deșeurilor
PDF 128kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la gestionarea deșeurilor (2019/2557(RSP))
P8_TA(2019)0338B8-0231/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile(1) (Directiva-cadru privind deșeurile),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice(4),

–  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013(5) (Regulamentul privind acțiunea în domeniul climei),

–  având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(6), regulamentele de punere în aplicare și acordurile voluntare adoptate în temeiul acestei directive,

–  având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE privind proiectarea ecologică(11),

–  având în vedere acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii la 19 decembrie 2018 referitor la propunerea de directivă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2017 referitoare la valorificarea energetică a deșeurilor în economia circulară (COM(2017)0034),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018 cu privire la punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legislația privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (COM(2018)0032) și documentul de lucru aferent (SWD(2018)0020),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015, intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

–  având în vedere cele peste 60 de petiții privind gestionarea deșeurilor primite din partea Belgiei, Bulgariei, Greciei, Italiei, Poloniei, Slovaciei, Spaniei și Regatului Unit de către Parlamentul European în ultimii ani,

–  având în vedere vizitele de informare efectuate în ultimii ani de Comisia pentru petiții în Bulgaria, Grecia și Italia cu privire la aspecte legate de gestionarea deșeurilor, în special concluziile și recomandările specifice ale rapoartelor aferente,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la problemele ridicate de petiționari în legătură cu punerea în aplicare a Directivei privind gestionarea deșeurilor și a directivelor conexe în statele membre ale Uniunii Europene(12),

–  având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în întreaga UE s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea impactului producției de deșeuri asupra mediului și a sănătății umane, însă există în continuare multe provocări și sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura gestionarea durabilă a resurselor, în special în ceea ce privește cantitățile relativ mari de deșeuri netratate care sunt încă depozitate în multe state membre;

B.  întrucât două dintre principalele provocări pentru viitor sunt reducerea nivelurilor de generare a deșeurilor și alinierea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor la cele ale economiei circulare, în special prin stimularea ratelor de reutilizare și reciclare;

C.  întrucât a fost stabilită prioritatea absolută a ierarhiei deșeurilor prin Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE;

D.  întrucât practicile inadecvate de gestionare a deșeurilor au un impact puternic asupra mediului în ceea ce privește poluarea solului, a apei și a aerului; întrucât petiționarii au subliniat că depozitele de deșeuri și incineratoarele au fost autorizate și puse în funcțiune în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole și în zonele în care condițiile geologice și hidrogeologice nu au fost luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente ale statelor membre și reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății publice;

E.  întrucât mai mult de 80 % din impactul unui produs asupra mediului este determinat în etapa de proiectare, care, prin urmare, joacă un rol important în promovarea prevenirii generării de deșeuri și a tuturor aspectelor legate de economia circulară, cum ar fi durabilitatea, potențialul de modernizare, de reparare, de refolosire și de reciclare a unui produs;

F.  întrucât, pe lângă utilizarea unor produse mai sustenabile și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, principiile economiei colaborative și ale economiei serviciilor pot contribui, de asemenea, la reducerea generării de deșeuri în Europa;

G.  întrucât Comisia a tratat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la încălcarea legislației UE privind gestionarea deșeurilor în mai multe state membre; întrucât mai multe dintre aceste cazuri au fost deferite Curții de Justiție a Uniunii Europene, unele dintre ele recent;

H.  întrucât cel mai recent raport al Comisiei privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, inclusiv raportul de avertizare timpurie pentru statele membre expuse riscului de a rămâne în urmă în pregătirile pentru atingerea obiectivului de reutilizare/reciclare ale deșeurilor municipale în 2020, a arătat că există lacune grave care trebuie remediate rapid pentru ca Europa să poată profita de beneficiile ecologice și economice ale economiei circulare;

I.  întrucât datele recente care însoțesc numeroase petiții au subliniat faptul că situația gestionării deșeurilor în mai multe state membre și regiuni continuă să fie grav problematică, furnizând dovezi solide cu privire la necesitatea de a îmbunătăți în mod semnificativ punerea în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile și a restului legislației UE referitoare la măsurile de prevenire și tratare a deșeurilor;

J.  întrucât o economie care acordă prioritate reparațiilor, reutilizării, refabricării și reciclării materialelor este mai intensivă în ceea ce privește utilizarea forței de muncă decât una bazată pe o filozofie de eliminare, creând astfel oportunități sporite de ocupare a forței de muncă; întrucât punerea în aplicare corespunzătoare a legislației existente privind prevenirea și gestionarea deșeurilor ar putea debloca potențialul de creare de locuri de muncă al sectoarelor de reutilizare și de reciclare;

K.  întrucât gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții în Europa și pentru obținerea unui mediu netoxic;

1.  subliniază faptul că numeroase petiții depuse în cazul în care statele membre nu pun în aplicare legislația privind deșeurile indică diverse probleme de sănătate și de mediu legate de practici inadecvate de gestionare a deșeurilor, cum ar fi calitatea slabă a aerului în zonele urbane, contaminarea resurselor de apă subterane, nivelurile excesive de zgomot și emisiile urât mirositoare;

2.  subliniază că, pentru a sprijini tranziția către o economie mai circulară, finanțarea publică a gestionării deșeurilor, fie la nivel național, fie la nivelul UE, ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de accelerare a punerii în aplicare a ierarhiei deșeurilor; prin urmare, consideră că fondurile ar trebui direcționate către prevenire, reutilizare, colectare separată și planuri și proiecte de reciclare;

3.  invită statele membre să facă mai multe progrese în ceea ce privește stabilirea unor planuri și proiecte eficiente de prevenire, reutilizare, colectare separată și reciclare ca fiind esențiale pentru reducerea sarcinii deșeurilor asupra mediului, pentru a valorifica beneficiile economice ale economiei circulare și pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în eforturile lor de punere în aplicare, inclusiv prin asistență tehnică și fonduri UE; sugerează adoptarea unor instrumente economice adecvate, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile, și punerea în aplicare a unor sisteme eficiente și rentabile de răspundere extinsă a producătorilor pentru a stimula tranziția către economia circulară;

4.  invită statele membre să ia măsuri pentru a curăța deșeurile și a îmbunătăți gestionarea deșeurilor (colectare, sortare și reciclare) și să adopte instrumente economice și campanii de sensibilizare pentru a preveni aruncarea de deșeuri pe domeniul public;

5.  salută disponibilitatea Comisiei de a efectua vizite la nivel înalt privind economia circulară și deșeurile în statele membre care riscă să nu îndeplinească obiectivele privind deșeurile municipale pentru 2020 și să colaboreze cu părțile interesate relevante, inclusiv cu asociațiile actorilor locali și regionali și organizațiile europene care promovează cu adevărat o cultură a deșeurilor zero și politicile conexe;

6.  subliniază că statele membre trebuie să atenueze impactul producției de deșeuri asupra mediului, în special prin reducerea cantității de deșeuri municipale generate; invită statele membre, în acest scop, să ia măsuri de prevenire a generării de deșeuri, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile revizuită;

7.  subliniază că actorii naționali, regionali și locali joacă un rol esențial în gestionarea deșeurilor și în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în acest domeniu; reamintește că o politică coerentă, împreună cu promovarea infrastructurii adecvate în conformitate cu ierarhia deșeurilor, nu poate fi stabilită decât prin coordonare și cooperare la toate nivelurile în UE; solicită Comisiei să recompenseze cele mai bune practici la toate nivelurile și să faciliteze schimbul acestora, precum și să sprijine în mod concret și adecvat proiectele inovatoare;

8.  invită statele membre și industriile, în calitate de parteneri-cheie în sectorul gestionării deșeurilor, să-și îmbunătățească angajamentul în ceea ce privește promovarea lanțurilor de aprovizionare circulare, pentru a obține acces la materii prime secundare de înaltă calitate, de cele mai multe ori la prețuri competitive, care ar trebui recuperate pentru o utilizare și o producție viitoare;

9.  solicită formarea și promovarea unei serii de tipuri de locuri de muncă, inclusiv sprijin financiar pentru formare la nivel înalt în materie de competențe și locuri de muncă, în special în domeniul reparării și al pregătirii pentru reutilizare;

10.  este ferm convins că noile modele de afaceri axate pe prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor trebuie să fie promovate și sprijinite în mod adecvat pentru a stimula mai eficient tranziția către o economie circulară;

11.  subliniază că punerea în aplicare corespunzătoare a pachetului privind economia circulară oferă oportunități în întreaga UE, inclusiv investiții, care vor contribui la raționalizarea utilizării resurselor naturale;

12.  subliniază că productivitatea tot mai mare a resurselor prin stimularea eficienței și a reducerii deșeurilor de resurse prin măsuri cum ar fi reutilizarea, reciclarea și refabricarea, pot reduce considerabil atât consumul de resurse, cât și emisiile de gaze cu efect de seră, care se află în centrul economiei circulare; subliniază că, într-o economie circulară, resursele sunt reținute în cadrul economiei și sunt utilizate în mod productiv atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, reducând consumul de resurse; consideră, în contextul legislației privind deșeurile, că îmbunătățirea proiectării circulare a produselor va contribui la închiderea ciclurilor de producție și la schimbarea modelelor de producție și consum, reducând astfel nivelurile de substanțe toxice și cantitatea totală de deșeuri;

13.  invită statele membre să asigure o transparență totală în ceea ce privește volumul și destinația finală a reziduurilor provenite din diferite opțiuni de tratare a deșeurilor, în special în ceea ce privește comunitățile care sunt potențial afectate de situri și de proiecte noi, precum și să le consulte în procesul decizional; îndeamnă, de asemenea, statele membre să pună în aplicare pe deplin și în detaliu dispozițiile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului)(13) și ale altor acte legislative relevante ale UE care vizează protecția mediului și a sănătății publice;

14.  consideră că colectarea separată a deșeurilor la domiciliu este o modalitate eficientă de a sensibiliza populația cu privire la importanța strategică a unei economii circulare și de a realiza mai eficient un angajament colectiv în acest scop; subliniază că astfel de sisteme permit o mai bună contabilitate în ceea ce privește tipurile și cantitățile de deșeuri menajere produse și nevoile lor de prelucrare aferente, în vederea maximizării pregătirii pentru reutilizare și reciclare, precum și pentru a permite introducerea unor măsuri economice stimulative sau de descurajare mai echitabile;

15.  reamintește că incinerarea se situează pe penultimul loc în ierarhia deșeurilor, urmată doar de depozitarea deșeurilor;

16.  reamintește că tratarea deșeurilor periculoase reprezintă provocări specifice care nu pot fi neglijate și ar trebui abordate în mod specific; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin dispozițiile din Directiva-cadru privind deșeurile care sunt relevante pentru gestionarea deșeurilor periculoase;

17.  sprijină Comisia în procedurile sale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, aflate în curs de desfășurare, împotriva statelor membre care nu respectă legislația în materie de deșeuri; invită Comisia să utilizeze întregul potențial al sistemului de avertizare rapidă, astfel cum este prevăzut în directivele revizuite privind deșeurile; sugerează ca amenzile aplicate de Comisie să fie reinvestite în proiecte în concordanță cu cele mai înalte niveluri ale ierarhiei deșeurilor;

18.  regretă faptul că, potrivit petiționarilor, depozitele de deșeuri au fost autorizate și situate în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole; invită autoritățile competente din statele membre să asigure protecția deplină a sănătății umane și să adopte măsuri structurale pentru a găsi o soluție la contaminarea apelor subterane;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 150, 14.6.2018, p. 109.
(2) JO L 150, 14.6.2018, p. 100.
(3) JO L 150, 14.6.2018, p. 141.
(4) JO L 150, 14.6.2018, p. 93.
(5) JO L 156, 19.6.2018, p. 26.
(6) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0352.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2018)0100.
(9) JO C 334, 19.9.2018, p. 151.
(10) JO C 334, 19.9.2018, p. 60.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0241.
(12) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 60.
(13) JO L 26, 28.1.2012, p. 1.


Cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier ***I
PDF 252kWORD 89k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier (COM(2017)0278 – C8-0170/2017 – 2017/0121(COD))
P8_TA(2019)0339A8-0206/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0278),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0170/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

—  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2)

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0206/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) .../... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) [AM 764]

P8_TC1-COD(2017)0121


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(-1)   Având în vedere nivelul ridicat de mobilitate al forței de muncă în sectorul transportului rutier, sunt necesare norme sectoriale pentru a asigura echilibrul dintre libertatea operatorilor de a presta servicii transfrontaliere, libera circulație a mărfurilor și protecția socială a conducătorilor auto. Prin urmare, scopul prezentei directive este de a asigura securitate juridică și claritate și de a contribui la armonizarea și promovarea asigurării aplicării normelor, la combaterea practicilor ilegale și la reducerea sarcinilor administrative. [AM 765]

(1)  Pentru a crea un sector al transportului rutier sigur, eficient și responsabil din punct de vedere social, este necesar să se asigure libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, condiții adecvate de muncă și o protecție socială corespunzătoare pentru conducătorii auto, pe de o parte, și condiții comerciale și de concurență echitabile pentru operatori, pe de altă parte conducătorii auto și un mediu de afaceri și concurențial adecvat pentru operatori, respectându-se totodată libertățile fundamentale, libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, astfel cum sunt garantate, în special, de tratate. [AM 766]

(1a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a serviciilor, pentru a menține sau a crește competitivitatea Uniunii, respectând totodată condițiile de muncă și protecția socială ale conducătorilor auto. [AM 767]

(2)  Nivelul ridicat de mobilitate inerent serviciilor de transport rutier necesită o atenție deosebită pentru asigurarea faptului că toți conducătorii auto a garanta că toți conducătorii auto beneficiază de drepturile care li se cuvin și că operatorii, din care cea mai mare parte (90 %) sunt IMM-uri cu mai puțin de 10 angajați, nu se confruntă cu obstacole administrative disproporționate sau cu controale abuzive și discriminatorii, care le limitează în mod să le limiteze nejustificat libertatea de a presta servicii transfrontaliere. [AM 768]

(2a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, pentru a menține sau chiar a crește competitivitatea Uniunii, inclusiv costurile produselor și serviciilor, respectând condițiile de muncă și protecția socială ale conducătorilor auto, precum și caracterul specific al sectorului, întrucât conducătorii auto sunt lucrători cu un grad mare de mobilitate, nu lucrători detașați. [AM 769]

(3)  Echilibrul dintre îmbunătățirea condițiilor sociale și de muncă ale conducătorilor auto și facilitarea exercitării libertății de a presta servicii de transport rutier pe baza unei concurențe loiale, proporționale și nediscriminatorii între operatorii naționali și străini este esențial pentru buna funcționare a pieței interne. Prin urmare, orice lege sau politică națională de punere în aplicare la nivel național în sectorul transporturilor ar trebui să favorizeze dezvoltarea și consolidarea spațiului european unic al transporturilor și să nu contribuie în niciun caz la fragmentarea pieței interne.  [AM 770]

(4)  După evaluarea eficacității și a eficienței legislației sociale actuale a Uniunii în domeniul transportului rutier, au fost identificate anumite lacune ale dispozițiilor în dispozițiile existente și deficiențe ale controlului în controlul aplicării acestora, precum și practici ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală”. Ar trebui să se pună accentul mai mult pe combaterea muncii nedeclarate în sectorul transporturilor. În plus, există o serie de discrepanțe între statele membre în ceea ce privește interpretarea și aplicarea normelor. Acest lucru creează insecuritate juridică și inegalitate de tratament , creându-se sarcini administrative împovărătoare pentru conducătorii auto și operatori. Acest lucru creează insecuritate juridică, ceea ce aduce prejudicii condițiilor sociale, de muncă și de concurență în acest sector. [AM 771]

(4a)  Pentru a asigura aplicarea corectă a Directivelor 96/71/CE(6). și 2014/67/UE(7) ale Parlamentului European și ale Consiliului ., ar trebui intensificate controalele și cooperarea la nivelul Uniunii pentru a combate fraudele legate de detașarea conducătorilor auto și ar trebui făcute controale mai stricte pentru a verifica că se plătesc cu adevărat contribuțiile sociale pentru conducătorii auto detașați. [AM 772]

(5)  Controlul adecvat, eficace și coerent al dispozițiilor privind timpul de lucru și de repaus este esențial, pentru a îmbunătății siguranța rutieră, pentru a proteja condițiile de lucru ale conducătorilor auto și pentru a preveni denaturarea concurenței care rezultă din nerespectarea normelor. Prin urmare, este oportună extinderea cerințelor de control uniforme existente, prevăzute în Directiva 2006/22/CE, la verificarea conformității cu dispozițiile referitoare la timpul de lucru prevăzute în Directiva 2002/15/CE. Ar trebui să existe, de asemenea, posibilitatea de a combina controalele privind timpul de conducere și timpul de lucru cu controalele privind normele referitoare la detașarea conducătorilor auto, fără sarcini administrative suplimentare. Controalele privind respectarea timpului de lucru ar trebui să se limiteze la controalele efectuate la sediile operatorilor de transport până când vor fi disponibile tehnologii care să permită efectuarea în trafic a unor controale eficiente privind timpul de lucru. [AM 773]

(5a)   Având în vedere caracterul specific al serviciilor de transport și impactul direct asupra liberei circulații a mărfurilor, cu un accent special pe siguranța și securitatea rutieră, controalele în trafic ar trebui să fie limitate la minimum. Conducătorii auto nu ar trebui să fie responsabili de obligațiile administrative suplimentare care le revin întreprinderilor pentru care lucrează. Normele privind timpul de lucru ar trebui controlate numai la sediul operatorului de transport. [AM 774]

(5b)   Pentru a permite controale în trafic mai eficiente, mai rapide și mai numeroase, reducând în același timp sarcina administrativă asupra conducătorilor auto, conformitatea cu Directiva 2002/15/CE ar trebui verificată mai degrabă în contextul inspecțiilor la sediile întreprinderilor decât în cadrul controalelor în trafic. [AM 775]

(6)  Cooperarea administrativă între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor sociale în domeniul transportului rutier s-a dovedit a fi insuficientă, motiv pentru care controalele transfrontaliere sunt mai dificile, ineficiente și lipsite de coerență. Este necesar, prin urmare, să se stabilească un cadru pentru o comunicare și o asistență reciprocă eficientă, inclusiv pentru schimbul de date privind încălcările și de informații cu privire la bunele practici de control.

(6a)  Pentru a promova cooperarea administrativă eficace și schimbul eficace de informații, statele membre ar trebui să-și interconecteze registrele electronice naționale folosind sistemul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU), având ca temei juridic articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(8). Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că registrele electronice naționale sunt interconectate, astfel încât autoritățile competente din statele membre, inclusiv inspectorii care efectuează controale în trafic, să aibă acces direct și în timp real la datele și la informațiile din ERRU. [AM 776]

(6b)  Pentru a facilita o aplicare mai eficientă și mai uniformă a condițiilor minime de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE și pentru a facilita respectarea cerințelor administrative de către operatorii de transport rutier atunci când detașează conducători auto, Comisia ar trebui să elaboreze unul sau mai multe module ale IMI pentru a depune declarațiile de detașare și o cerere electronică, care vor oferi inspectorilor acces direct în timp real la ERRU și IMI în timpul controalelor rutiere. [AM 777]

(7)  Pentru a îmbunătăți în continuare eficacitatea, eficiența și coerența controalelor, este oportună dezvoltarea caracteristicilor și a utilizării actualelor sisteme naționale de clasificare în funcție de gradul de risc. Accesul la datele conținute în sistemele de clasificare în funcție de gradul de risc ar permite o mai bună orientare a controalelor către operatorii neconformi, iar o formulă uniformă pentru evaluarea gradului de risc al unei întreprinderi de transport ar trebui să contribuie la un tratament mai echitabil al operatorilor cu ocazia controalelor.

(7a)  Pentru a asigura concurența loială și condiții de concurență echitabile pentru lucrători și întreprinderi, este necesar să se facă progrese spre un control inteligent al aplicării și să se acorde tot sprijinul posibil pentru introducerea și utilizarea pe deplin a sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc. În acest scop, autoritățile de control trebuie să beneficieze de acces în timp real la registrele electronice naționale, utilizând totodată la maximum Registrul european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU). [AM 778]

(8)  Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2006/22/CE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011(9).

(8a)   Normele privind detașarea lucrătorilor aplicabile activităților de transport rutier ar trebui să fie echilibrate, simple și să presupună o sarcină administrativă redusă pentru statele membre și întreprinderile de transport. Aceste norme nu ar trebui să urmărească descurajarea operațiunilor în afara țării în care își are sediul întreprinderea. [AM 779]

(9)  Totodată, au fost întâmpinate dificultăți în cadrul aplicării normelor privind detașarea lucrătorilor prevăzute în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului(10) și a normelor privind cerințele administrative prevăzute în Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului(11) la sectorul transportului rutier, caracterizat de un grad ridicat de mobilitate. Măsurile naționale necoordonate privind aplicarea și controlul respectării dispozițiilor cu privire la detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier au generat insecuritate juridică, denaturarea concurenței în sectorul transportului și sarcini administrative ridicate pentru operatorii nerezidenți din Uniune. Acest lucru a creat restricții nejustificate ale liberei prestări transfrontaliere de servicii de transport rutier, care au avut efecte secundare negative asupra locurilor de muncă și asupra competitivității întreprinderilor de transport. Cerințele administrative și măsurile de control trebuie armonizate pentru a se evita ca operatorii de transport să se confrunte cu întârzieri inutile sau arbitrare. [AM 780]

(9a)  Statele membre ar trebui să facă schimb de date și de informații, să participe la cooperarea administrativă și să își acorde reciproc asistență prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), al cărui temei juridic este Regulamentul (UE) nr. 1024/2012, pentru a se asigura respectarea deplină a normelor. De asemenea, IMI ar trebui să fie utilizat pentru transmiterea și actualizarea declarațiilor de detașare între operatorii de transport și autoritățile competente din statele membre de destinație. Pentru atingerea acestui ultim obiectiv, ar fi necesar să se creeze în cadrul sistemului IMI o interfață paralelă, publică, la care să aibă acces operatorii de transport. [AM 781]

(9b)  Toți actorii implicați în lanțul de livrare de bunuri ar trebui să-și asume partea lor de responsabilitate pentru încălcarea normelor prevăzute de prezenta directivă. Este vorba de cazul în care actorul are cunoștință de încălcări sau în care, având în vedere toate circumstanțele relevante, ar trebui să aibă cunoștință de acestea. [AM 782]

(9c)  Pentru a asigura aplicarea corectă a măsurilor de control privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, astfel cum sunt definite de Directivele 96/71/CE și 2014/67/UE, ar trebui consolidate controalele și cooperarea la nivelul Uniunii pentru a combate fraudele legate de detașarea conducătorilor auto. [AM 783]

(9d)  Contractanții ar trebui să fie încurajați să dea dovadă de responsabilitate socială în acțiunile lor, folosind serviciile operatorilor de transport care respectă normele prevăzute de prezenta directivă. Pentru ca acești operatori de transport să poată fi identificați mai ușor de către contractanți, Comisia ar trebui să evalueze instrumentele și bunele practici existente care promovează un comportament responsabil din punct de vedere social al tuturor actorilor implicați în lanțul de livrare a bunurilor, pentru a crea o platformă europeană a companiilor de încredere din domeniul transporturilor, dacă este cazul. [AM 784]

(9e)  Nerespectarea normelor privind crearea unei întreprinderi de transport internațional rutier creează divergențe pe piața internă și contribuie la dezvoltarea unei concurențe neloiale între întreprinderi. În consecință, condițiile privind crearea întreprinderilor de transport internațional ar trebui să fie înăsprite și să devină mai ușor de monitorizat, în special în scopul de a combate înființarea de companii de tip „cutie poștală”. [AM 785]

(10)  Comisia, în propunerea sa din 8 martie 2016(12) privind revizuirea Directivei 96/71/CE, a recunoscut că punerea în aplicare a acestei directive ridică probleme și dificultăți juridice deosebite în sectorul transportului rutier, caracterizat de un grad ridicat de mobilitate, și a indicat că aceste probleme ar trebui abordate cel mai bine prin legislația specifică sectorului transportului rutier.

(10a)  Având în vedere că în Europa nu există suficienți conducători auto, condițiile de muncă ar trebui să fie îmbunătățite semnificativ pentru a spori atractivitatea acestei profesii. [AM 786]

(11)  Pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și proporțională a Directivei 96/71/CE în sectorul transportului rutier, este necesar să se stabilească norme sectoriale care reflectă caracterul specific al forței de muncă foarte mobile din acest sector și care asigură un echilibru între protecția socială a conducătorilor auto și libertatea de a presta servicii transfrontaliere a operatorilor. Dispozițiile privind detașarea lucrătorilor, prevăzute de Directiva 96/71/CE, precum și cele referitoare la punerea în aplicare a acestora, prevăzute de Directiva 2014/67/UE ar trebui să se aplice sectorului transportului rutier în conformitate cu dispozițiile prezentei directive. [AM 787]

(12)  Astfel de criterii echilibrate ar trebui să se bazeze pe conceptul legăturii suficiente a unui conducător auto cu teritoriul unui stat membru gazdă. Prin urmare, ar trebui să fie stabilit un prag temporal dincolo de care se aplică nivelul salariului minim și concediile plătite anuale minime din statul membru gazdă Această legătură suficientă există în cazul operațiunilor de transport internațional. Acest prag nu ar trebui să se aplice operațiunilor de cabotaj, astfel cum sunt definite în Regulamentele (CE) nr. 1072/2009(13) și (CE) nr. 1073/2009(14) ale Parlamentului European și ale Consiliului, având în vedere că întreaga operațiune de transport are loc într-un stat membru gazdă. În consecință, nivelul salariului minim și concediile anuale plătite minime din statul membru gazdă Directiva 96/71/CE și Directiva 2014/67/UE ar trebui să se aplice în cazul cabotajului indiferent de frecvența și de durata operațiunilor efectuate de un conducător auto. [AM 788]

(12a)  În cazul transportului internațional, legătura predominantă a unui conducător auto care desfășoară operațiuni de transport internațional bilateral ar fi cu statul membru unde este stabilită compania de transport, deoarece conducătorul auto revine în mod regulat în statul membru în cauză. Un conducător auto poate să efectueze mai multe operațiuni de transport bilateral în cursul unei singure călătorii. Pe de altă parte, există o legătură suficientă cu teritoriul unui stat membru gazdă atunci când un conducător auto efectuează alte tipuri de operațiuni, în special operațiuni de transport internațional non-bilateral în statul membru respectiv. [AM 789]

(12b)  Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor de transport, pentru a lua în considerare realitățile operaționale și pentru a reduce numărul curselor fără încărcătură, ceea ce reprezintă un element important în atingerea obiectivelor acordului de la Paris în legătură cu reducerea emisiilor de CO2, ar trebui să fie posibil un număr limitat de activități de transport suplimentare fără a declanșa aplicarea normelor privind detașarea. Astfel de activități constau în operațiuni efectuate pe parcursul unei perioade din timpul sau de după operațiunea de transport internațional bilateral din statul membru de stabilire și înainte de călătoria de întoarcere în statul membru de stabilire. [AM 790]

(12c)  În cazul în care conducătorul auto este angajat în cadrul unei operațiuni de transport combinat, natura serviciului furnizat în timpul segmentului rutier inițial sau final este strâns legată de statul membru de stabilire, cu condiția ca segmentul rutier propriu-zis să reprezinte o operațiune de transport bilateral. Pe de altă parte, există o legătură suficientă cu teritoriul unui stat membru gazdă atunci când operațiunea de transport pe segmentul rutier se efectuează în interiorul statului membru gazdă sau ca o operațiune de transport internațional non-bilateral și, prin urmare, normele referitoare la detașare ar trebui să se aplice într-un astfel de caz. [AM 791]

(12d)   Întrucât nu există o legătură suficientă între un conducător auto și teritoriul unui stat membru de tranzit, operațiunile de tranzit nu ar trebui considerate ca fiind situații de detașare. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că o operațiune de transport nu este reclasificată dacă pasagerii coboară din autobuz în timpul unei opriri din motive de igienă. [AM 792]

(12e)  Transportul rutier este un sector foarte mobil și este necesară o abordare comună a anumitor aspecte legate de remunerare în acest sector. Întreprinderile de transport au nevoie de securitate juridică cu privire la normele și cerințele pe care trebuie să le respecte. Aceste norme și cerințe ar trebui să fie clare, inteligibile și ușor accesibile pentru întreprinderile de transport și ar trebui să permită verificări eficace. Este important ca noile norme să nu introducă sarcini administrative inutile și să țină seama în mod corespunzător de interesele IMM-urilor. [AM 793]

(12f)  În cazul în care, în conformitate cu dreptul intern, tradițiile și practicile naționale și respectând pe deplin autonomia partenerilor sociali, condițiile de muncă și de încadrare în muncă menționate la articolul 3 din Directiva 96/71/CE sunt stabilite prin convenții colective în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (8) din directiva menționată, statele membre ar trebui să ia măsuri, în conformitate cu Directiva 2014/67/UE, pentru a aduce condițiile în cauză la cunoștința întreprinderilor de transport din alte state membre și a conducătorilor auto detașați într-o manieră ușor de consultat și transparentă și ar trebui să încerce să implice partenerii sociali în această privință. Informațiile relevante ar trebui să se refere, în special, la diferitele remunerații și la elementele lor constitutive, inclusiv la elementele remunerațiilor prevăzute în convențiile colective aplicabile local sau regional, la metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, la criteriile de clasificare pe diferite categorii de salarii. În conformitate cu Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului (15)de modificare a Directivei 96/71/CE, întreprinderile de transport nu ar trebui penalizate dacă nu respectă elementele remunerațiilor, metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii dacă toate aceste informații nu au fost publicate. [AM 794]

(13)  Pentru a asigura controlul efectiv și eficient al normelor sectoriale în materie de detașare a lucrătorilor și pentru a evita sarcinile administrative disproporționate pentru operatorii nerezidenți, ar trebui instituite cerințe administrative și de control specifice în sectorul transportului rutier, profitând pe deplin de instrumente de control cum este, de exemplu, tahograful digital. Pentru a reduce la minimum nivelul de complexitate al obligațiilor prevăzute în prezenta directivă și în Directiva 96/71/CE, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a le impune operatorilor de transport rutier numai cerințele administrative, adaptate la sectorul transportului rutier, specificate în prezenta directivă. [AM 795]

(13a)   Pentru a reduce la minimum sarcinile administrative și de gestionare a documentelor care îi revin conducătorului auto, operatorii de transport furnizează, la cererea autorităților competente din statul membru de stabilire al operatorului, toate documentele necesare, astfel cum se prevede la capitolul III din Directiva 2014/67/UE privind asistența reciprocă și cooperarea între statele membre. [AM 796]

(13b)   Pentru a facilita punerea în aplicare, executarea și controlul respectării prezentei directive, în statele membre ar trebui să se utilizeze Sistemul de informare al pieței interne (IMI) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(16) pentru schimbul de informații consolidat între autoritățile regionale și cele locale la nivel transfrontalier. De asemenea, ar putea fi o idee bună să se extindă funcțiile IMI, incluzând și prezentarea și transmiterea declarațiilor simple. [AM 797]

(13c)   Pentru a reduce sarcina administrativă a operatorilor de transport, care adesea sunt întreprinderi mici și mijlocii, ar fi oportun să se simplifice procesul folosit de operatorii de transport pentru a transmite declarațiile privind detașarea prin introducerea de formulare standardizate, cu unele elemente predefinite traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii. [AM 798]

(13d)   Punerea în aplicare și executarea generală a normelor privind detașarea lucrătorilor în transportul rutier ar putea avea un impact asupra structurii industriei transportului rutier de mărfuri din Uniune. Prin urmare, statele membre și Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape impactul acestui proces. [AM 799]

(13e)   Controlul aplicării ar trebui să se axeze mai mult pe inspecțiile la sediile întreprinderilor. Controalele în trafic nu ar trebui excluse, dar ar trebui efectuate nediscriminatoriu și să vizeze numai scrisorile de trăsură sau versiunile lor electronice, confirmările preînregistrării și atestarea întoarcerii în țara în care își are sediul operatorul sau în care își are reședința conducătorul auto. Controalele în trafic ar trebui să verifice în primul rând datele tahografelor, care sunt importante pentru a determina activitatea unui conducător auto și a vehiculului în cursul unei perioade de patru săptămâni consecutive și acoperirea geografică a acestei activități. Înregistrarea codului de țară poate fi de ajutor. [AM 800]

(13f)   Comisia ar trebui să evalueze în mod repetat impactul aplicării și controlului respectării normelor privind detașarea lucrătorilor asupra sectorului transportului rutier și să prezinte rapoarte Parlamentului și Consiliului, prezentând propuneri pentru a simplifica și mai mult normele și a reduce sarcina administrativă. [AM 801]

(13g)   Recunoscându-se necesitatea unui tratament specific pentru sectorul transporturilor, deplasările fiind însuși obiectul muncii conducătorilor auto, aplicarea Directivei 96/71/CE în sectorul transportului rutier ar trebui să coincidă cu intrarea în vigoare a modificării Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și cu intrarea în vigoare a unor norme specifice referitoare la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. [AM 802]

(13h)   Pentru a adapta anexele la prezenta directivă la evoluția celor mai bune practici, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să i se delege Comisiei pentru modificarea acestor anexe. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(17). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 803]

(-14a)  Schimbul de informații efectuat în contextul cooperării administrative eficiente și al asistenței reciproce între statele membre ar trebui să respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679. [AM 804]

(-14b)   Normele pentru garantarea unor bune condiții sociale pe întreaga piață europeană a transportului rutier de mărfuri ar trebui respectate de toți partenerii din lanțul de aprovizionare. Pentru a crea o piață internă europeană sustenabilă din punct de vedere economic și social, ar trebui instituit și pus în aplicare un lanț al responsabilității care să acopere toți actorii din lanțul logistic. Asigurarea transparenței și a responsabilității și creșterea egalității sociale și economice vor mări atractivitatea profesiei de conducător auto și vor promova o concurență sănătoasă. [AM 805]

(14)  Prin urmare, Directiva 2006/22/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 2006/22/CE se modifică după cum urmează:

1.  Titlul se înlocuiește cu următorul text:"

„Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului”.

"

2.  Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:"

„Prezenta directivă stabilește condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014* și a Directivei 2002/15/CE**.

______________________

* Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).

** Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (JO L 80, 23.3.2002, p. 35).”;

"

3.  Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Aceste controale cuprind în fiecare an o parte însemnată și reprezentativă a lucrătorilor mobili, conducătorilor auto, întreprinderilor și vehiculelor care intră sub incidența Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și, în cazul controalelor la sediu, a lucrătorilor mobili și conducătorilor auto care intră sub incidența Directivei 2002/15/CE. Statele membre organizează controale în trafic privind punerea în aplicare a Directivei 2002/15/CE numai după introducerea unei tehnologii care să permită efectuarea de controale eficiente. Până atunci, aceste controale sunt efectuate exclusiv la sediile întreprinderilor de transport.”; [AM 806]

"

(b)  la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Fiecare stat membru organizează controalele în așa fel încât să fie verificate cel puțin 3 % din zilele lucrate de către conducătorii vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE. În urma controalelor în trafic și atunci când conducătorul auto nu este în măsură să prezinte unul sau mai multe dintre documentele necesare, conducătorii auto sunt autorizați să își continue operațiunea de transport, iar operatorul de transport din statul membru de stabilire este obligat să prezinte documentele solicitate prin intermediul autorităților competente.”; [AM 807]

"

(c)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Informațiile transmise Comisiei în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 includ numărul conducătorilor auto controlați în trafic, numărul controalelor la sediile întreprinderilor, numărul de zile lucrătoare controlate la sediile întreprinderilor și numărul și tipul de încălcări semnalate, menționându-se, de asemenea, dacă s-au transportat călători sau mărfuri.”; [AM 808]

"

3a.  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 5

Controale concertate

Statele membre întreprind, cel puțin de șase ori pe an, controale concertate în trafic și la sediile întreprinderilor asupra conducătorilor auto și asupra vehiculelor care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 sau (UE) nr. 165/2014. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile de control a două sau mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Rezultatele de sinteză ale controalelor concertate se publică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.”; [AM 809]

"

4.  La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Controalele la sediile întreprinderilor se organizează luându-se în considerare experiența anterioară în ceea ce privește diferitele categorii de transport și de întreprinderi. De asemenea, aceste controale se efectuează și în cazul în care în cadrul controalelor în trafic s-au constat constatat încălcări grave ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau și ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 sau ale Directivei 2002/15/CE.”; [AM 810]

"

4a.  La articolul 7 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) transmiterea, din doi în doi ani, a unor rapoarte statistice către Comisie în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006;”; [AM 811]

"

5.  La articolul 7 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:"

„(d) pentru a asigura schimbul de informații cu celelalte state membre în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive și a Directivei 2002/15/CE.”;

"

6.  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(-a)  La alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Informațiile furnizate bilateral în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 și cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 fac obiectul unui schimb între organismele desemnate notificate Comisiei în conformitate cu articolul 7:”; [AM 812]

"

(a)  la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) la cererea expresă specifică a unui stat membru în cazuri particulare individuale, cu condiția ca informațiile necesare să nu fie disponibile prin consultarea directă a registrelor electronice naționale menționate la articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.”; [AM 813]

"

(b)  se introduce următorul alineat:"

„(1a) Statul membru transmite informațiile cerute de către alte state membre în conformitate cu alineatul (1) litera (b) din prezentul articol în termen de 25 de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii, . În cazurile justificate corespunzător, în care se impune o examinare detaliată sau care presupun controale la sediile întreprinderilor în cauză, termenul este de 20 de zile lucrătoare. Statele membre pot conveni de comun acord asupra unui termen mai scurt. În cazurile urgente sau în cazuri care necesită o simplă consultare a evidențelor, de exemplu a unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc, informațiile solicitate se furnizează în termen de trei zile lucrătoare. [AM 814]

În cazul în care statul membru solicitat consideră că cererea este insuficient motivată, acesta informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 cinci zile lucrătoare. Statul membru solicitant trebuie să furnizeze informații suplimentare pentru a-și motiva cererea. În cazul în care acest lucru nu este posibil, cererea poate fi respinsă de către statul membru. [AM 815]

În cazul în care este dificil sau imposibil să se răspundă unei cereri de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru în cauză solicitat informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 cinci zile lucrătoare, oferind justificări. justificând și explicând în mod corespunzător în ce constă dificultatea sau imposibilitatea de a furniza informațiile respective. Statele membre în cauză poartă un dialog în vederea găsirii unei soluții pentru orice dificultăți apărute.[AM 816]

În cazul în care ia cunoștință de o problemă persistentă legată de schimbul de informații sau de un refuz permanent de a oferi informații, Comisia poate lua toate măsurile necesare în vederea remedierii situației, inclusiv, după caz, poate deschide o anchetă și, în cele din urmă, poate aplica sancțiuni statului membru respectiv.”; [AM 817]

"

(ba)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Prin derogare de la articolul 21 din Directiva 2014/67/UE, schimbul de informații între autoritățile competente ale statelor membre prevăzut la alineatele (1) și (1a) din prezentul articol este pus în aplicare prin intermediul sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012. Autoritățile competente ale statelor membre au acces direct în timp real la datele din registrele electronice naționale prin intermediul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU), în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.”; [AM 818]

"

(bb)  la articolul 8, se adaugă următorul alineat:"

„(2a) Comisia dezvoltă o aplicație electronică comună pentru toate statele membre, care le va oferi inspectorilor acces direct în timp real la ERRU și IMI în timpul controalelor în trafic și la sediile întreprinderilor până în 2020. Această aplicație va fi dezvoltată prin intermediul unui proiect-pilot.”; [AM 819]

"

7.  Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre introduc un sistem de clasificare în funcție de gradul de risc pentru întreprinderi pe baza numărului relativ și a gravității încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 sau a dispozițiilor naționale de transpunere a Directivei 2002/15/CE comise de fiecare întreprindere.

Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate ce stabilesc o formulă comună pentru calcularea gradului de risc al întreprinderilor, care ia în considerare numărul, gravitatea și frecvența încălcărilor, precum și rezultatele controalelor în cazul în care nu au fost detectate încălcări, și utilizarea sau nu a tahografului inteligent de către o întreprindere de transport rutier, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, pentru toate vehiculele. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2) din prezenta directivă.”; [AM 820]

"

(b)  la alineatul (2), a doua teză se elimină;

(ba)  la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„3. În anexa III figurează o primă listă a încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014.”; [AM 821]

"

(bb)  la alineatul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În scopul definirii orientărilor cu privire la aprecierea gravității încălcărilor Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 și (CE) nr. 561/2006 sau ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 (UE) nr. 165/2014, Comisia poate, dacă este cazul este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), să adapteze anexa articolul 15a de modificare a anexei III, în vederea stabilirii orientărilor cu privire la o scară comună a încălcărilor, împărțite în categorii în funcție de gravitatea acestora.”; [AM 822]

"

(bc)  la alineatul 3, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

Categoria pentru cele mai grave abateri ar trebui să le includă pe cele în care nerespectarea dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 (CE) nr. 561/2006 sau ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 (UE) nr. 165/2014 creează un risc ridicat de deces sau vătămare corporală gravă.”; [AM 823]

"

(c)  se introduc următoarele alineate:"

„(4) Pentru a facilita controalele selective în trafic, datele din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc și din registrele naționale ale întreprinderilor și activităților de transport trebuie să fie accesibile în momentul controlului tuturor autorităților de control competente din statul membru în cauză, cel puțin prin intermediul unei aplicații electronice comune pentru toate statele membre, care permite accesul direct și în timp real la ERRU. [AM 824]

5.  Statele membre pun la dispoziție informațiile din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc, la cerere sau acordând acces direct, prin registrele electronice naționale interoperabile menționate la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, tuturor autorităților competente din alte state membre, respectând termenele prevăzute la articolul 8. În această privință, schimbul de informații și de date privind operatorii de transport, încălcările și clasificările în funcție de gradul de risc se axează pe interconectarea asigurată de ERRU între diferitele registre naționale ale statelor membre și se realizează prin intermediul acesteia.”; [AM 825]

"

8.  La articolul 11, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 15a, care stabilesc o abordare comună în ceea ce privește înregistrarea și controlul perioadelor în care este desfășurată o altă muncă, conform definiției de la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, ce include forma înregistrării și al situațiile concrete în care se va desfășura, și în ceea ce privește înregistrarea și controlul perioadelor de cel puțin o săptămână în care conducătorul auto nu se află în vehicul. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2). și nu poate desfășura activități cu acel vehicul”; ”. [AM 826]

"

8a.  Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 12

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”; [AM 827]

"

8b.  La articolul 13, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) încurajarea coerenței abordărilor între autoritățile de control și a unei interpretări armonizate a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 între autoritățile de control;” [AM 828]

"

8c.  Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 14

Negocieri cu țări terțe

O dată cu intrarea în vigoare a prezentei directive, Uniunea deschide negocieri cu țările terțe în cauză în vederea aplicării unor norme echivalente cu cele prevăzute de prezenta directivă.

Până la finalizarea acestor negocieri, statele membre includ în rapoartele lor către Comisie datele cu privire la controalele efectuate asupra vehiculelor din țări terțe, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.”; [AM 829]

"

8d.  Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 15

Actualizarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în vederea introducerii adaptărilor necesare la evoluțiile în materie de bune practici.” [AM 830]

"

8e.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 15a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 15 se conferă Comisiei pe o perioadă de 5 ani de la [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 15 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (3) și al articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”; [AM 831]

"

9.  Anexa I se modifică după cum urmează:

(-a)  în partea A, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) perioada de conducere zilnică și săptămânală, pauzele și perioadele de repaus zilnic și săptămânal; de asemenea, foile de înregistrare pentru zilele precedente care trebuie transportate la bordul vehiculului în conformitate cu articolul 36 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 și/sau datele înregistrate pentru aceeași perioadă pe cardul conducătorului auto și/sau în memoria aparatului de înregistrare în conformitate cu anexa II la prezenta directivă și/sau pe foile imprimate;”; [AM 832]

"

(-aa)  în partea A, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) pentru perioada menționată în Regulamentul (UE) nr. 165/2014 articolul 36 alineatele (1) și (2), toate cazurile de depășire a vitezei permise a vehiculului, definite ca perioade de peste un minut în care viteza vehiculului este mai mare de 90 km/h pentru vehiculele din categoria N3 sau 105 km/h pentru vehiculele din categoria M3 (categoriile N3 și M3 fiind definite în Directiva 2007/46/CE(18);” [AM 833]

"

(-ab)  în partea A, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) funcționarea corectă a aparatului de înregistrare (determinarea unui posibil abuz asupra aparaturii și/sau a cardului conducătorului auto și/sau a foilor de înregistrare) sau, dacă este cazul, prezența documentelor prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.”; [AM 834]

"

(a)  în partea A, se adaugă următorul punct:"

„(6) timpul de lucru săptămânal, conform dispozițiilor de la articolele 4 și 5 din Directiva 2002/15/CE, cu condiția ca tehnologia să permită controale eficace.”; [AM 835]

"

(b)  în partea B, se adaugă următorul punct:"

„(4) timpul de lucru săptămânal, pauzele și cerințele privind munca de noapte, conform dispozițiilor de la articolele 4, 5 și 7 din Directiva 2002/15/CE.”;

"

(ba)  în partea B, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În cazul în care se constată o încălcare, statele membre pot, dacă este necesar, să verifice responsabilitatea altor instigatori sau complici din lanțul de transport, cum ar fi expeditorii, transportatorii de mărfuri sau subcontractorii, precum și să verifice dacă dispozițiile contractelor de furnizare de servicii de transport sunt conforme cu Regulamentele (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014.” [AM 836]

"

Articolul 2

(1)  Prezentul articol instituie norme specifice în ceea ce privește anumite aspecte ale Directivei 96/71/CE referitoare la detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și ale Directivei 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele administrative și măsurile de control pentru detașarea conducătorilor auto în cauză.

(1a)   Aceste norme specifice se aplică conducătorilor auto angajați de întreprinderi stabilite într-un stat membru care aplică una dintre măsurile transnaționale menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 96/71/CE.

(2)  Statele membre nu aplică literele (b) și (c) de la primul paragraf al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE în cazul conducătorilor auto din sectorul transportului rutier angajați de către întreprinderile menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din directiva menționată, atunci când desfășoară operațiuni de transport internațional astfel cum sunt definite de Regulamentele 1072/2009 și 1073/2009, dacă perioada de detașare pe teritoriul lor pentru a desfășura aceste operațiuni este mai mică sau egală cu trei zile în cursul unei perioade de o lună calendaristică. Un conducător auto nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE atunci când efectuează operațiuni de transport bilateral.

În sensul prezentei directive, o operațiune de transport bilateral în ceea ce privește mărfurile înseamnă o deplasare de mărfuri, pe baza unui contract de transport, din statul membru de stabilire, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, către un alt stat membru sau o țară terță, ori dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță către statul membru de stabilire.

(2a)  De la data la care conducătorii auto înregistrează manual datele de trecere a frontierei, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, statele membre aplică și exceptarea prevăzută la alineatul (2) în legătură cu transportul de mărfuri în cazul în care:

–   conducătorul auto care efectuează o operațiune de transport bilateral efectuează, în plus, o activitate de încărcare și/sau descărcare în statele membre sau în țările terțe pe care le traversează, cu condiția ca mărfurile să nu fie încărcate și descărcate în același stat membru.

Dacă o operațiune de transport bilateral începând din statul membru de stabilire în cursul căreia nu a fost efectuată nicio activitate suplimentară este urmată de o operațiune de transport bilateral către statul membru de stabilire, exceptarea se aplică pentru până la două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare, în condițiile stabilite mai sus.

Această exceptare se aplică numai până la data la care tahograful inteligent ce respectă înregistrarea trecerii frontierei și activitățile suplimentare menționate la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 se montează în vehiculele înmatriculate pentru prima oară într-un stat membru, astfel cum se specifică la articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. De la data respectivă, exceptarea menționată la primul paragraf se aplică numai conducătorilor auto care utilizează vehicule echipate cu un tahograf inteligent, astfel cum se prevede la articolele 8, 9 și 10 din regulamentul în cauză.

(2b)  Un conducător auto angajat în transportul internațional ocazional sau regulat de persoane, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1073/2009, nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE atunci când:

–   îmbarcarea călătorilor are loc în statul membru de stabilire, iar debarcarea într-un alt stat membru sau într-o țară terță; sau

–   îmbarcarea călătorilor are loc într-un stat membru sau într-o țară terță, iar debarcarea în statul membru de stabilire; sau

–   îmbarcă și debarcă pasageri în statul membru de stabilire în scopul efectuării de excursii locale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1073/2009.

(2c)  Un conducător auto care efectuează operațiuni de cabotaj, astfel cum sunt definite în Regulamentele (CE) nr. 1072/2009 și (CE) nr. 1073/2009, este considerat ca fiind detașat în temeiul Directivei 96/71/CE.

(2d)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE, un conducător auto nu este considerat detașat pe teritoriul unui stat membru pe care îl tranzitează fără a încărca sau a descărca mărfuri și fără a îmbarca sau a debarca pasageri.

(2e)  În cazul în care conducătorul auto efectuează segmentul rutier inițial sau final al unei operațiuni de transport combinat, astfel cum este definită în Directiva 92/106/CEE, conducătorul auto nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE dacă segmentul rutier, luat separat, constă în operațiuni de transport bilateral astfel cum sunt definite la alineatul (2).

(2f)  Statele membre se asigură că, în conformitate cu Directiva 2014/67/UE, condițiile de muncă și de încadrare în muncă menționate la articolul 3 din Directiva 96/71/CE, care sunt prevăzute în convențiile colective în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (8) din directiva respectivă, sunt puse la dispoziția întreprinderilor de transport din alte state membre, precum și a conducătorilor auto detașați, într-o manieră accesibilă și transparentă. Informațiile relevante se referă, în special, la diferitele remunerații și la elementele lor constitutive, inclusiv la elementele remunerațiilor prevăzute în convențiile colective aplicabile local sau regional, la metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, la criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii. În conformitate cu Directiva (UE) 2018/957 de modificare a Directivei 96/71/CE, întreprinderile de transport nu sunt penalizate dacă nu respectă elementele remunerațiilor, metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii care nu sunt disponibile publicului.

(2g)  Întreprinderile de transport stabilite într-o țară terță nu se pot bucura de un tratament mai favorabil decât cele stabilite într-un stat membru.

Statele membre pun în aplicare măsuri echivalente cu cele prevăzute de Directiva 96/71/CE și prezenta directivă [XX/XX] (lex specialis) în acordurile lor bilaterale cu țări terțe atunci când acordă acces pe piața UE întreprinderilor de transport rutier stabilite în astfel de țări terțe. Statele membre depun, de asemenea, eforturi pentru a impune astfel de măsuri echivalente în contextul acordurilor multilaterale cu țări terțe. Statele membre notifică Comisia cu privire la dispozițiile relevante din acordurile bilaterale și multilaterale pe care le încheie cu țări terțe.

Pentru a asigura un control adecvat al acestor măsuri echivalente referitoare la detașarea de către operatori din țări terțe, statele membre se asigură că normele revizuite din Regulamentul (UE) XXX/XXX în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografului [Regulamentul de modificare a Regulamentului (UE) nr. 165/2014] sunt puse în aplicare în cadrul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR). [AM 837]

În cazul în care perioada de detașare este mai mare de trei zile, statele membre aplică literele (b) și (c) de la primul paragraf al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE pentru întreaga perioadă a detașării pe teritoriul lor din cursul perioadei de o lună calendaristică la care se face referire în primul paragraf. [AM 838]

(3)  În scopul calculării perioadelor de detașare menționate la alineatul (2): [AM 839]

(a)  o perioadă de lucru zilnică de mai puțin de șase ore petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră o jumătate de zi; [AM 840]

(b)  o perioadă de lucru zilnică de cel puțin șase ore petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră o zi întreagă; [AM 841]

(c)  pauzele și perioadele de repaus, precum și perioadele de disponibilitate petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră perioadă de lucru. [AM 842]

(4)  Statele Prin derogare de la articolul 9 din Directiva 2014/67/UE, statele membre nu pot impune decât următoarele cerințe administrative și măsuri de control: [AM 843]

(a)  obligația unui operator de transport rutier stabilit în alt stat membru de a transmite autorităților naționale competente ale statului în care este detașat un conducător auto o declarație de detașare autorităților naționale competente și orice actualizare a acesteia, în format electronic, prin Sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, cel târziu la data începerii detașării, în format electronic, în una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă sau în engleză Uniunii Europene, care conține numai următoarele informații: [AM 844]

(i)  identitatea operatorului de transport rutier prin codul său intracomunitar de identificare fiscală sau numărul licenței comunitare; [AM 845]

(ii)  detaliile de contact ale unui manager de transport sau ale unei (unor) alte persoane de contact din statul membru de stabilire care să asigure legătura cu autoritățile competente din statul membru gazdă în care sunt prestate serviciile și să trimită și să primească documente sau comunicări;

(iii)  numărul preconizat al conducătorilor auto detașați și identitatea acestora informații privind conducătorul auto detașat, incluzând următoarele elemente: identitatea, țara de rezidență, țara de plată a contribuțiilor sociale, numărul de asigurări sociale și numărul permisului de conducere; [AM 846]

(iv)  durata anticipată și datele preconizate de începere și de încheiere a detașării data preconizată de începere, durata estimată și data de încheiere a detașării, precum și legislația aplicabilă contractului de muncă; [AM 847]

(iva)  pentru operatorii de transport rutier de mărfuri: identitatea și datele de contact ale destinatarilor, cu condiția ca operatorul de transport să nu utilizeze e-CMR; [AM 848]

(v)  numerele de înmatriculare ale vehiculelor utilizate în cursul detașării;

(vi)  tipul serviciilor de transport, și anume transport de mărfuri, transport de pasageri, transport internațional, operațiuni de cabotaj;

(via)  pentru operatorii de transport rutier de mărfuri: adresele de încărcare și descărcare, cu condiția ca operatorul de transport să nu utilizeze e-CMR; [AM 849]

(b)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune operatorului de transport rutier de a se asigura că conducătorul auto are la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie a declarației de detașare și dovezi ale operațiunii de transport care se desfășoară în statul membru gazdă, cum ar fi o scrisoare electronică de trăsură (e-CMR) sau dovezile menționate la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului; [AM 850]

(c)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune operatorului de transport rutier de a se asigura că conducătorul auto are la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, înregistrările tahografului, în special codurile de țară ale statelor membre în care conducătorul auto a fost prezent atunci când a efectuat operațiuni de transport rutier internațional sau operațiuni de cabotaj; [AM 851]

(ca)  în cursul controalelor în trafic menționate în prezentul articol la literele (b) și (c), conducătorul auto trebuie să aibă posibilitatea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate oferi documentele solicitate; [AM 852]

(d)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie a contractului de muncă sau a unui document echivalent în sensul articolului 3 din Directiva 91/533/CEE a Consiliului(19), tradus în una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă sau în limba engleză; [AM 854]

(e)  obligația conducătorului auto de a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie după fișele de salariu pentru ultimele două luni; în timpul unui control în trafic, conducătorul auto trebuie să aibă posibilitatea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate oferi această copie; [AM 855]

(f)  obligația operatorului de transport rutier de a emite trimite, prin interfața publică IMI, după terminarea perioadei de detașare, pe suport de hârtie sau în format electronic, copii ale documentelor menționate la literele (b), și (c) și (e), la cererea autorităților din statul membru gazdă, într-o perioadă de timp rezonabilă în care este detașat un conducător auto, precum și documente privind remunerația conducătorilor auto detașați aferente perioadei de detașare și contractul de muncă al acestora sau un document echivalent în sensul articolului 3 din Directiva 91/533/CEE a Consiliului(20), fișele de prezență referitoare la activitatea conducătorului auto și dovezile de plată.

Operatorul de transport rutier furnizează documentația solicitată utilizând interfața publică IMI în termen de 2 luni de la data solicitării.

Dacă operatorul de transport rutier nu furnizează toate documentele solicitate prin intermediul interfeței publice IMI în termenul stabilit, autoritățile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea pot, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva 2014/67/UE, să solicite asistență din partea autorităților competente ale statului membru de stabilire al operatorului. În cazul în care o astfel de solicitare se face prin intermediul IMI, autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului au acces la declarația de detașare și la alte informații relevante prezentate de operator prin intermediul interfeței publice IMI.

Autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului se asigură că documentele solicitate de autoritățile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea sunt furnizate prin intermediul IMI în termen de 25 de zile lucrătoare de la data solicitării. [AM 853]

(5)  În sensul literei (a) de la alineatul (4), operatorul de transport rutier poate prezenta o declarație de detașare care să acopere o perioadă de maximum șase luni. [AM 856]

(5a)  Informațiile din declarații sunt salvate în baza de date a IMI în scopul efectuării de controale, pentru o perioadă de 18 luni, și sunt accesibile direct și în timp real tuturor autorităților competente din alte state membre desemnate în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2014/67/UE, cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 și cu articolul 7 din Directiva 2006/22/CE.

Autoritatea națională competentă poate permite partenerilor sociali, în conformitate cu legislația și practicile naționale, să aibă acces la informații, cu condiția ca informațiile:

–   să fie legate de detașarea pe teritoriul statului membru vizat;

–   să fie utilizate în scopul aplicării normelor privind detașarea; și

–   prelucrarea datelor să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. [AM 857]

(5b)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a elabora formulare standardizate în toate limbile oficiale ale Uniunii, folosite pentru a depune declarațiile prin interfața publică IMI, precizează funcționalitățile declarației în IMI și modalitățile de prezentare în declarație a informațiilor menționate la punctele (i) - (via) de la alineatul (4) litera (a) și garantează că aceste informații din declarații sunt traduse automat în limba unui stat membru gazdă. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 2a alineatul (2). [AM 858]

(5c)   Statele membre evită întârzierile inutile în aplicarea măsurilor de control care pot afecta durata și datele preconizate pentru detașare. [AM 859]

(5d)   Autoritățile competente din statele membre cooperează strâns și își oferă asistență reciprocă și toate informațiile relevante, în condițiile prevăzute în Directiva 2014/67/UE și în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. [AM 860]

Articolul 2a

(1)   Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 861]

Articolul 2b

Statele membre prevăd sancțiuni împotriva agenților de expediție, expeditorilor de marfă, contractanților și subcontractanților pentru nerespectarea dispozițiilor de la articolul 2 din prezenta directivă, în cazul în care aceștia știu, sau ar trebui să știe, ținând cont de toate circumstanțele relevante, că serviciile de transport pe care le contractează încalcă prezenta directivă.

Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficace, proporționale, nediscriminatorii și cu efect de descurajare. [AM 862]

Articolul 2c

Comisia evaluează instrumentele existente și cele mai bune practici care promovează comportamentul responsabil din punct de vedere social al tuturor actorilor implicați în lanțul de livrare a bunurilor și elaborează o propunere legislativă privind crearea unei Platforme europene a încrederii, dacă este cazul, în termen de ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. [AM 863]

Articolul 2d

Asigurarea inteligentă a respectării normelor

(1)   Fără a se aduce atingere Directivei 2014/67/UE și pentru a asigura respectarea în continuare a obligațiilor prevăzute la articolul 2 din prezenta directivă, statele membre se asigură că se aplică o strategie națională coerentă de asigurare a respectării normelor pe teritoriul lor. Strategia se axează pe întreprinderile clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat, menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(2)   Fiecare stat membru se asigură că, atunci când este cazul, controalele prevăzute la articolul 2 din Directiva 2006/22/CE includ controlul detașării și că aceste controale sunt desfășurate fără discriminare, în special fără discriminare pe baza numerelor de înmatriculare ale vehiculelor utilizate în cursul detașării.

(3)   Statele membre vizează acele întreprinderi care sunt clasificate ca prezentând riscuri mai mari de a încălca dispozițiile aplicabile lor, prevăzute la articolul 2 din prezenta directivă. În acest scop, în cadrul sistemului de clasificare în funcție de gradul de risc pe care l-au instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și extins în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, statele membre tratează riscul de producere a unor astfel de încălcări ca pe un risc de sine stătător.

(4)   În sensul alineatului (3), statele membre au acces la informațiile relevante și datele înregistrate, prelucrate sau stocate de tahograful inteligent menționat în capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, la cele din declarațiile de detașare menționate la articolul 2 alineatul (4) din prezenta directivă și la cele din documentele de transport electronice, cum ar fi scrisorile de trăsură electronice în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (e-CMR).

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stipula caracteristicile datelor la care au acces statele membre, condițiile lor de utilizare și specificațiile tehnice pentru transmiterea acestora sau accesul la ele, precizând în special:

(a)  o listă detaliată a informațiilor și datelor la care au acces autoritățile naționale competente, care cuprinde cel puțin locul și momentul trecerilor frontierei, operațiunile de încărcare și descărcare, numărul de înmatriculare al vehiculului și datele conducătorului auto;

(b)  drepturile de acces ale autorităților competente, diferențiate, după caz, în funcție de tipul de autoritate competentă, tipul de acces și scopul pentru care sunt utilizate datele;

(c)  specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor menționate la litera (a) sau accesul la ele, inclusiv, dacă este cazul, durata maximă de păstrare a datelor, diferențiate, după caz, în funcție de tipul datelor.

(6)  Datele cu caracter personal menționate la prezentul articol nu sunt accesate sau stocate pe o perioadă mai lungă decât este strict necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate ulterior. Din momentul în care aceste date nu mai sunt necesare pentru scopurile respective, se procedează la distrugerea lor.

(7)  Statele membre întreprind, cel puțin de trei ori pe an, controale concertate în trafic privind detașările, care pot coincide cu controalele efectuate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/22/CE. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile naționale responsabile cu aplicarea normelor în domeniul detașării ale două sau ale mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Statele membre fac schimb de informații privind numărul și tipul încălcărilor depistate după ce au avut loc controalele concertate în trafic.

Rezultatele de sinteză ale controalelor concertate se publică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. [AM 864]

Articolul 2e

Modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012

În anexa la Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 se adaugă următoarele puncte:"

„12a. Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului: Articolul 8

12b.  Directiva Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier: articolul 2 alineatul (5).” [AM 865]

"

Articolul 3

Raportarea și revizuirea

(1)  Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei directive, în special impactul articolului 2, până la [3 ani de la data transpunerii prezentei directive] și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentei directive. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă. Statele membre prezintă anual Comisiei un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la punerea în aplicare a asigurării inteligente a respectării normelor menționate la articolul 2d și la eventualele dificultăți întâmpinate în punerea în aplicare a acesteia.

Pentru a permite evaluarea eficacității informațiilor privind asigurarea respectării normelor, raportul include informații despre eficacitatea:

–   tahografului inteligent, menționat în capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014;

–   utilizării IMI, menționate la articolul 2 alineatele (5a) și (5b) din prezenta directivă;

–   utilizării documentelor electronice de transport, precum scrisorile electronice de trăsură în temeiul Convenției referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (e-CMR);

–   schimbului de informații dintre autoritățile competente prin intermediul ERRU și al IMI, precum și informații privind eficacitatea accesului direct și în timp real al autorităților la ERRU și la IMI prin intermediul aplicației UE în timpul controalelor rutiere, astfel cum se menționează la articolele 8 și 9 din Directiva 2006/22/CE; și

–   implementării programului de formare menit să ajute conducătorii auto și toți actorii implicați în procedură, inclusiv întreprinderi, administrații, inspectori, să se adapteze la noile norme și cerințe care îi afectează.

(2)  În urma raportului menționat la alineatul (1), Comisia evaluează periodic prezenta directivă și prezintă rezultatele evaluării Parlamentului European și Consiliului. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să specifice formatul și să stabilească orientări pentru rapoartele menționate la alineatul (1).

Actele de punere în aplicare respective pot include norme care impun statelor membre să furnizeze Comisiei date privind fluxurile de trafic și date privind statele membre de înmatriculare a vehiculelor colectate prin sisteme de taxare rutieră în statele membre, în cazul în care aceste date există, pentru a evalua eficiența punerii în aplicare a prezentei directive.

(3)  După caz, rapoartele prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt însoțite de propuneri relevante. Cel târziu la 31 decembrie 2025, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive, în special în ceea ce privește eficacitatea punerii în aplicare, inclusiv o analiză cost-beneficiu a utilizării senzorilor de greutate în vederea înregistrării automate a punctelor de încărcare/descărcare. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă. Raportul este făcut public. [AM 866]

Articolul 3a

Formare

În vederea respectării dispozițiilor prezentei directive, Comisia și statele membre trebuie să stabilească un program complet și cuprinzător de formare și de adaptare la noile norme și cerințe prevăzute atât pentru conducătorii auto, cât și pentru toți actorii din cadrul procedurii, întreprinderi, administrații, inspectori. [AM 867]

Articolul 4

(1)  Statele membre adoptă și publică, până la [...] [termenul de transpunere va fi cât mai scurt posibil și, în general, nu va depăși doi ani] cel târziu 30 iulie 2020, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma în vederea respectării prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte. [AM 868]

Dată fiind natura sa foarte mobilă care este recunoscută, sectorul transporturilor este scutit de măsurile care decurg din actul legislativ de modificare a Directivei 96/71/CE până la momentul în care devine aplicabilă prezenta directivă. [AM 869]

Sectorul transporturilor este scutit de măsurile care decurg din actul legislativ de modificare a Directivei 96/71/CE până la data intrării în vigoare a cerințelor de punere în aplicare din prezenta directivă care stabilesc norme specifice cu privire la transport. [AM 870]

Statele membre aplică aceste acte începând cu […].

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Prezenta directivă intră în vigoare în a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 45.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(3)JO C 197, 8.6.2018, p. 45.
(4)JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(5) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(6) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
(7) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(8) Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).
(9)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(10) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
(11) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(12)COM(2016)0128.
(13)Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72).
(14)Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (JO L 300, 14.11.2009, p. 88).
(15) Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, JO L 173, 9.7.2018, p. 16.
(16) Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei ( „Regulamentul IMI” ) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).
(17) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(18) Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (JO L 263, 9.10.2007).
(19)Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă (JO L 288, 18.10.1991, p. 32).
(20) Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă (JO L 288, 18.10.1991, p. 32).


Perioadele de conducere zilnice și săptămânale, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și poziționarea prin intermediul tahografelor ***I
PDF 246kWORD 73k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor (COM(2017)0277 – C8-0167/2017 – 2017/0122(COD))
P8_TA(2019)0340A8-0205/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0277),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0167/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0205/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor

P8_TC1-COD(2017)0122


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Existența unor condiții bune de muncă pentru conducătorii auto și a unor condiții comerciale echitabile pentru întreprinderile de transport rutier are o importanță fundamentală pentru crearea unui sector al transportului rutier sigur, eficient, responsabil din punct de vedere social și nediscriminatoriu, care poate atrage lucrători calificați. Pentru a facilita acest proces, este esențial ca normele sociale ale Uniunii în sectorul transportului rutier să fie clare, proporționale, adecvate scopului, ușor de aplicat și de controlat într-un mod eficace și coerent în întreaga Uniune. [AM 346]

(2)  În urma evaluării eficienței și a eficacității punerii în aplicare a setului actual de norme sociale ale Uniunii în domeniul transportului rutier, în special a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(6), au fost identificate anumite deficiențe ale în punerea în aplicare a cadrului juridic existent. Normele neclare și inadecvate referitoare la repausul săptămânal, la locurile de repaus, la pauze în cazul conducerii în echipaj și absența unor norme privind întoarcerea conducătorilor auto la domiciliul lor sau într-un alt loc ales de ei au dus la interpretări și practici de control divergente în statele membre. Mai multe state membre au adoptat recent măsuri unilaterale care sporesc și mai mult insecuritatea juridică și inegalitatea de tratament al conducătorilor auto și al operatorilor. Dimpotrivă, duratele maxime de conducere zilnice și săptămânale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 561/2006, contribuie în mod eficient la îmbunătățirea condițiilor sociale ale conducătorilor auto și la siguranța rutieră în general și, prin urmare, ar trebui luate măsuri pentru a asigura respectarea lor. [AM 347]

(2a)   Din perspectiva siguranței rutiere și a controlului aplicării, este important ca toți conducătorii auto să fie pe deplin familiarizați atât cu normele privind perioadele de conducere și de repaus, cât și cu disponibilitatea locurilor de repaus. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a elabora orientări care să prezinte prezentul regulament într-o manieră clară și simplă, să ofere informații utile privind facilitățile de staționare și de repaus și să sublinieze importanța combaterii oboselii. [AM 348]

(2b)   Din perspectiva siguranței rutiere, este important ca întreprinderile de transport să fie încurajate să adopte o cultură a siguranței, care să includă politici și proceduri de siguranță emise de conducerea de nivel superior, angajamentul de a pune în aplicare politica de siguranță asumat de managerii operaționali și disponibilitatea angajaților de a respecta regulile de siguranță. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită problemelor legate de siguranța transportului rutier, printre care se numără oboseala, răspunderea, planificarea călătoriei, planificarea orelor de lucru, remunerarea bazată pe performanță și managementul „la momentul potrivit”. [AM 349]

(3)  Evaluarea ex post a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 a confirmat că incoerența și ineficacitatea controlului aplicării normelor sociale ale Uniunii s-au datorat în principal lipsei de claritate a normelor, utilizării ineficiente și inegale a instrumentelor de control și cooperării administrative insuficiente între statele membre, ceea ce a accentuat fragmentarea pieței interne europene. [AM 350]

(4)  Existența unor norme clare, adecvate și aplicate în mod uniform este esențială și pentru atingerea obiectivelor de politică reprezentate de îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto și în special asigurarea unei concurențe loiale și echitabile între operatori și sporirea siguranței rutiere pentru toți participanții la trafic. [AM 351]

(4a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, pentru a menține sau chiar a crește competitivitatea Uniunii Europene. [AM 352]

(4b)  Pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel european în domeniul transportului rutier, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor vehiculelor cu o masă mai mare de 2,4 tone implicate în transportul internațional. [AM 353/rev]

(5)  Cerința actuală privind pauzele s-a dovedit a fi inadecvată și lipsită de caracter practic pentru conducătorii auto în echipă. Prin urmare, este necesar să se adapteze cerința privind înregistrarea pauzelor la caracterul specific al operațiunilor de transport efectuate de conducători auto care conduc vehiculul în echipă.

(5a)   Transportul de mărfuri se diferențiază în mod fundamental de transportul de persoane. Conducătorii de autocare sunt în contact strâns cu călătorii lor și ar trebui să poată face pauze cu mai multă flexibilitate, fără să prelungească perioadele de conducere sau să reducă perioadele de repaus și de pauză. [AM 354]

(6)  Conducătorii auto care efectuează operațiuni de transport internațional pe distanțe lungi petrec perioade lungi departe de domiciliu. Cerințele actuale privind perioada de repaus săptămânal normală prelungesc în mod inutil aceste perioade. Ca atare, este oportună adaptarea dispoziției privind perioada de repaus săptămânal normală, astfel încât să fie mai ușor pentru conducătorii auto să efectueze operațiuni de transport cu respectarea normelor și să ajungă la domiciliu sau la o destinație aleasă de ei pentru o perioadă de repaus săptămânal normală, fiind compensați în întregime pentru toate perioadele de repaus săptămânal reduse. Este, de asemenea, necesar să se prevadă că operatorii trebuie să organizeze activitatea conducătorilor auto astfel încât aceste perioade petrecute departe de domiciliu să nu fie excesiv de lungi. Atunci când conducătorul auto optează pentru efectuarea perioadei de repaus la domiciliu, este recomandabil ca întreprinderea de transport să îi asigure conducătorului auto mijloacele pentru a se întoarce la domiciliu. [AM 355]

(6a)   În cazul în care activitatea unui conducător auto include în mod previzibil alte activități pentru angajator decât activitățile sale de conducător auto profesionist, cum ar fi încărcarea/descărcarea, găsirea unui loc de staționare, întreținerea vehiculului, pregătirea rutei etc., timpul de care conducătorul auto are nevoie pentru a-și îndeplini aceste atribuții ar trebui luat în considerare la stabilirea timpului său de lucru, a posibilității unui repaus corespunzător și a remunerației. [AM 356]

(6b)   Pentru a garanta condițiile de muncă ale conducătorilor auto la locurile de încărcare și descărcare, proprietarii și operatorii acestor instalații ar trebui să le ofere conducătorilor auto acces la grupurile sanitare. [AM 357]

(6c)  Progresul tehnologic rapid a dus la dezvoltarea de sisteme autonome de conducere tot mai sofisticate. În viitor, aceste sisteme ar putea permite o utilizare diferențiată a vehiculelor a căror manevrare nu implică un conducător auto. Acest lucru ar putea duce la noi posibilități operaționale, cum ar fi circulația în pluton a camioanelor. Prin urmare, legislația în vigoare, inclusiv normele privind timpul de conducere și perioadele de odihnă, vor trebui adaptate, iar în acest scop progresele de la nivelul grupului de lucru CEE-ONU sunt esențiale. Comisia prezintă un raport de evaluare a utilizării sistemelor de conducere autonomă în statele membre, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă care să țină seama de beneficiile tehnologiilor de conducere autonomă. Scopul acestei legislații este acela de a garanta siguranța rutieră, condiții de concurență echitabile și condiții de muncă adecvate, care să permită, în același timp, Uniunii să exploreze noi tehnologii și practici inovatoare. [AM 358]

(7)  Există diferențe între statele membre la nivelul interpretării și al punerii în aplicare a cerințelor privind repausul săptămânal în ceea ce privește locul în care ar trebui să fie efectuată perioada de repaus săptămânal. Prin urmare, pentru a se asigura condiții bune de muncă și siguranță pentru conducătorii auto, este necesar să se clarifice cerința respectivă, astfel încât conducătorilor auto să li se asigure un spațiu de cazare adecvat de calitate și adaptat atât pentru bărbați, cât și pentru femei sau un alt loc ales de conducătorul auto și plătit de angajator pentru perioadele de repaus săptămânal normale, dacă acestea nu sunt efectuate la domiciliu. Statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea unor zone de staționare securizate suficiente, adaptate la nevoile conducătorilor auto. [AM 359]

(7a)  Spațiile de staționare specifice ar trebui să dispună de toate facilitățile necesare pentru a asigura condiții adecvate de repaus, și anume instalații sanitare, pentru alimentație, de securitate și altele. [AM 360]

(7b)  Locurile de repaus adecvate sunt esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto din sector și pentru menținerea siguranței rutiere. Întrucât repausul la bordul vehiculului este caracteristic sectorului transporturilor și deoarece, în anumite cazuri, este preferabil din motive practice și de confort, conducătorilor auto ar trebui să li se permită să își petreacă perioada de repaus în vehicul, dacă acesta este dotat cu cabină de dormit adecvată. Prin urmare, construirea de spații de staționare specifice nu ar trebui să fie împiedicată sau blocată în mod disproporționat de statele membre. [AM 361]

(7c)  Orientările revizuite privind TEN-T prevăd construirea de zone de parcare pe autostrăzi la distanțe de aproximativ 100 km, pentru a le oferi utilizatorilor de vehicule comerciale parcări cu un nivel adecvat de siguranță și de securitate. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie încurajate să pună în aplicare orientările TEN-T și să sprijine și să investească suficient în spații de staționare sigure și adaptate corespunzător. [AM 362]

(7d)  Pentru a pune la dispoziție spații de odihnă de calitate la prețuri accesibile, Comisia și statele membre ar trebui să încurajeze înființarea de întreprinderi sociale, comerciale, publice și de alt tip pentru exploatarea spațiilor de staționare specifice. [AM 363]

(8)  Conducătorii auto se confruntă adesea cu situații neprevăzute care nu le permit să ajungă la o destinație dorită pentru a efectua un repaus săptămânal fără să încalce normele Uniunii. Este de dorit să se ia măsuri pentru a-i ajuta pe conducătorii auto să facă față mai ușor acestor circumstanțe și să poată ajunge la destinație pentru o perioadă de repaus săptămânal fără a încălca cerințele privind perioadele maxime de conducere.

(8a)  Multe dintre operațiunile de transport rutier din interiorul Uniunii includ un traseu parcurs cu nave feribot sau cu trenul. În consecință, pentru acest tip de operațiuni, ar trebui stabilite dispoziții clare și adecvate în ceea ce privește perioadele de repaus și pauzele. [AM 364]

(9)  Pentru a reduce și a preveni practicile divergente de control al aplicării și a spori în continuare eficacitatea și eficiența controlului transfrontalier al aplicării normelor, este esențial să se stabilească norme clare pentru cooperarea administrativă regulată între statele membre.

(9a)  Pentru a garanta punerea în aplicare eficace, este esențial ca autoritățile competente să fie în măsură ca, la efectuarea controalelor rutiere, să verifice dacă s-au respectat în mod corespunzător perioadele de conducere și de repaus din ziua respectivă și din ultimele 56 de zile. [AM 365]

(9b)   Pentru a se asigura că normele sunt clare, ușor de înțeles și aplicabile, informațiile trebuie să fie accesibile conducătorilor auto. Acest lucru ar trebui realizat de către Comisie, prin acțiuni de coordonare. De asemenea, pentru a permite o planificare mai bună a călătoriilor, conducătorii auto ar trebui să primească informații referitoare la locurile de repaus și zonele de staționare protejate. În plus, cu coordonarea Comisiei, ar trebui înființat un număr de telefon direct gratuit pentru a alerta serviciile de control în cazul în care se exercită presiuni excesive asupra conducătorilor auto, în caz de fraudă sau de conduită ilegală. [AM 366]

(9c)  Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 obligă statele membre să aplice o clasificare comună a încălcărilor atunci când evaluează buna reputație. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că normele naționale privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 sunt aplicate într-un mod eficace, proporțional și disuasiv. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura faptul că toate sancțiunile aplicate de statele membre sunt nediscriminatorii și proporționale cu gravitatea încălcării. [AM 367]

(10)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare pentru a clarifica dispozițiile regulamentului respectiv și a stabili abordări comune asupra aplicării și controlului respectării acestora. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011(7).

(11)  Pentru a îmbunătăți eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a controlului aplicării normelor sociale, ar trebui exploatat pe deplin potențialul sistemelor de tahograf actuale și viitoare. Prin urmare, funcționalitățile tahografului ar trebui să fie îmbunătățite pentru a permite o poziționare mai precisă, mai ales în timpul operațiunilor de transport internațional. [AM 368]

(11a)   Evoluția rapidă a noilor tehnologii, digitalizarea întregii economii a Uniunii și necesitatea asigurării unor condiții de concurență echitabile în rândul întreprinderilor care efectuează transporturi rutiere internaționale fac necesară scurtarea perioadei de tranziție pentru instalarea tahografului inteligent în vehiculele înmatriculate. Tahograful inteligent va contribui la simplificarea controalelor și va facilita astfel activitatea autorităților naționale. [AM 369]

(11b)   Având în vedere utilizarea pe scară largă a telefoanelor inteligente și dezvoltarea continuă a funcționalităților acestora, precum și având în vedere implementarea sistemului Galileo, care oferă mai multe posibilități de localizare în timp real, sistem utilizat de multe aparate mobile, Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea elaborării și certificării unei aplicații mobile care să ofere aceleași beneficii ca cele oferite de tahograful inteligent, cu aceleași costuri asociate.” [AM 370]

(11c)  Pentru a garanta standarde de sănătate și de siguranță corespunzătoare pentru conducătorii auto, este necesar să se construiască sau se modernizeze spații de staționare protejate, instalații sanitare adecvate și spații de cazare de bună calitate. În Uniune ar trebui să existe o rețea suficient de dezvoltată de spații de staționare. [AM 371]

(12)  Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului(8) ar trebui modificate în consecință.

(12a)  Recunoaște că transportul de marfă este diferit de transportul de persoane. Conducătorii de autocare se află în strâns contact cu călătorii și ar trebui să li se ofere condiții mai adecvate în cadrul prezentului regulament, fără să se prelungească perioadele de conducere sau să se reducă perioadele de repaus și de pauză. Prin urmare, Comisia evaluează dacă pot fi adoptate norme specifice pentru acest sector, în special pentru serviciile ocazionale, așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul. [AM 372]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 561/2006 se modifică după cum urmează:

(-1)  La articolul 2 alineatul (1) se introduce următoarea literă:"

„(-aa) de mărfuri în cadrul operațiunilor de transport internațional, dacă masa maximă autorizată a vehiculului, incluzând orice remorcă sau semiremorcă, depășește 2,4 tone sau” [AM 373]

"

(-1a)  La articolul 3, punctul (aa) se înlocuiește cu următorul text:"

„(aa) vehicule sau o combinație de vehicule cu o masă maximă admisibilă care să nu depășească 7,5 tone, utilizate pentru transportul materialelor, al echipamentului sau al mașinilor care sunt destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale sau pentru transportul unor mărfuri produse în mod artizanal în întreprinderea în care conducătorul auto este angajat și care sunt utilizate numai pe o rază de 150 km de la sediul întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului; [AM 374]

"

(1)  La articolul 3, litera (h) se înlocuiește cu următorul text:"

„(h) vehicule sau un ansamblu de vehicule utilizate pentru transporturi de mărfuri în scopuri necomerciale;”.

"

(1a)  La articolul 3 se introduce următoarea literă:"

„(ha) vehiculele utilitare ușoare care sunt folosite pentru transportul de mărfuri, în cazul în care transportul nu este efectuat contra cost în numele unui terț, ci în contul propriu al întreprinderii sau al conducătorului auto, iar conducerea vehiculului nu reprezintă activitatea principală a conducătorului auto respectiv;” [AM 375]

"

(2)  La articolul 4, se adaugă următoarea literă (r):"

„(r) „transport în scopuri necomerciale” înseamnă orice transport rutier, altul decât transportul contra cost în numele unui terț sau în cont propriu, pentru care nu se primește o remunerație și care nu generează niciun venit sau cifră de afaceri.”. [AM 376]

"

(2a)   La articolul 4, se adaugă următoarea literă:"

„(ra) „domiciliu” înseamnă rezidența înregistrată a conducătorului auto într-un stat membru." [AM 377]

"

(2b)   La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

1. vârsta minimă pentru șoferi este de 18 ani."; [AM 378]

"

(3)  La articolul 6 alineatul (5), prima teză se înlocuiește cu următorul text:"

„Un conducător auto înregistrează ca altă muncă orice perioadă petrecută așa cum se prevede la articolul 4 litera (e), precum și orice perioadă petrecută pentru conducerea unui vehicul utilizat pentru operațiuni comerciale care nu intră sub incidența prezentului regulament și înregistrează orice perioadă de disponibilitate, astfel cum este definită la articolul 3 litera (b) din Directiva 2002/15/CE, în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. Această înregistrare se face manual pe o foaie de înregistrare, pe un document imprimat sau cu ajutorul funcției de introducere manuală de date oferită de aparatul de înregistrare.”.

"

(4)  La articolul 7 se adaugă al treilea paragraf, după cum urmează:"

„Un conducător auto care face parte dintr-un echipaj poate decide să ia o pauză de 45 de minute la bordul unui vehicul condus de un alt conducător auto, cu condiția ca persoana care face pauză să nu fie implicat în asistarea celei care conduce vehiculul.”.

"

(5)  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„(6) Pe parcursul a patru săptămâni consecutive, un conducător auto trebuie să efectueze cel puțin:

   (a) patru perioade de repaus săptămânal normale sau
   (b) două perioade de repaus săptămânal normale de cel puțin 45 de ore și două perioade de repaus săptămânal reduse de cel puțin 24 de ore.

În sensul literei (b), perioadele de repaus săptămânal reduse se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc, înainte de sfârșitul celei de-a treia săptămâni care urmează săptămânii în discuție.”; [AM 379]

"

(b)  alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:"

„(7) Orice perioadă de repaus luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă trebuie să preceadă sau să urmeze imediat este adăugată la o perioadă de repaus săptămânal normală de cel puțin 45 de ore.”; [AM 381]

"

(c)  se introduc următoarele alineate:"

„(8a) Perioadele de repaus săptămânal normale și orice perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă anterioară nu pot fi efectuate la bordul unui vehicul. Ele trebuie efectuate într-un spațiu de cazare adecvat de calitate și adaptat atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în afara cabinei, cu spații de dormit și instalații sanitare adecvate pentru conducătorul auto. Acest spațiu de cazare este: [AM 382]

   (a) fie asigurat sau plătit de angajator,
   (b) fie la domiciliu la domiciliul conducătorului auto sau într-un alt loc privat ales de către conducătorul auto. [AM 384]

(8b)  Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto în așa fel încât aceștia să poată petrece la domiciliu sau într-un alt loc ales de ei cel puțin o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă, înainte de terminarea fiecărei perioade de patru săptămâni consecutive. Conducătorul auto informează întreprinderea de transport în scris, în termen de cel mult două săptămâni înaintea unei astfel de perioade de repaus, dacă aceasta va fi efectuată în alt loc decât la domiciliul conducătorului auto. Atunci când conducătorul auto optează pentru efectuarea perioadei de repaus la domiciliu, întreprinderea de transport asigură conducătorului auto mijloacele necesare pentru a se întoarce la domiciliu. Întreprinderea documentează modul în care își îndeplinește această obligație și păstrează documentația la sediu pentru a o prezenta la cerere autorităților de control.”. [AM 385]

„Conducătorul auto declară că o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă a fost efectuată într-un loc la alegerea conducătorului auto. Declarația se păstrează la sediul întreprinderii.” [AM 386]

"

(ca)  Se adaugă următorul alineat:"

9a. În termen de... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia efectuează o evaluare și prezintă un raport Parlamentului și Consiliului dacă pot fi adoptate norme mai adecvate pentru conducătorii auto care prestează servicii ocazionale de transport de călători, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul. [AM 380]

"

(5a)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 8a

1.  Până la ... [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre comunică Comisiei amplasarea spațiilor de staționare specifice disponibile pe teritoriul lor și notifică ulterior orice modificare a acestor informații. Comisia publică lista tuturor spațiilor de staționare specifice accesibile public pe un site de internet oficial unic, care este actualizat periodic.

2.  Toate spațiile de staționare care dețin cel puțin instalațiile și caracteristicile prevăzute în anexa 1 și care sunt publicate de Comisie în conformitate cu alineatul (2) pot indica la intrare că sunt spații de staționare specifice.

3.  Statele membre veghează asupra efectuării de controale aleatorii periodice prin care se verifică conformitatea caracteristicilor spațiilor de staționare cu criteriile privind spațiile de staționare specifice enumerate în anexă.

4.  Statele membre investighează plângerile legate de spațiile de staționare specifice certificate care nu sunt conforme cu criteriile enunțate în anexă.

5.  Statele membre încurajează crearea unor spații de staționare specifice, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 39 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu până la 31 decembrie 2020, un raport privind disponibilitatea locurilor de repaus adecvate pentru conducătorii auto și a unor spații de staționare protejate. Acest raport este însoțit de proiectul de regulament de stabilire a standardelor și a procedurilor pentru certificarea spațiilor de staționare specifice la care se face referire la alineatul (4) din prezentul articol. Raportul este actualizat anual pe baza informațiilor colectate de Comisie în temeiul alineatului (5) și cuprinde o listă a măsurilor propuse pentru creșterea numărului și a calității locurilor de repaus adecvate pentru conducătorii auto și a spațiilor de staționare protejate.” [AM 387]

"

(6)  La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoțește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus săptămânal redusă, această perioadă poate fi întreruptă cel mult de două ori de alte activități a căror durată totală nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normale sau perioade de repaus săptămânal reduse, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit sau la o cușetă aflată la dispoziția sa.”. [AM 388]

"

(6a)  La articolul 9 se introduce următorul alineat:"

„1a. Derogarea prevăzută la alineatul (1) se poate extinde la perioadele de repaus săptămânal normale, în cazul în care călătoria cu feribotul durează timp de 12 ore sau mai mult. Pe parcursul acestei perioade de repaus săptămânal, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit.” [AM 389]

"

(6b)  La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„1. Se interzice întreprinderilor de transport să remunereze suplimentar conducătorii auto salariați sau care sunt puși la dispoziția lor în funcție de distanța parcursă, de rapiditatea livrării și/sau de cantitatea de mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare încurajează încălcarea prezentului regulament.” [AM 390]

"

(7)  La articolul 12 se adaugă următorul paragraf:"

„Cu condiția ca siguranța rutieră să nu fie astfel pusă în pericol, conducătorul auto poate deroga, în mod excepțional, de la articolul 8 alineatul (2) și de la articolul 8 alineatul (6) al doilea paragraf pentru a putea ajunge la un spațiu de cazare adecvat, așa cum se menționează la articolul 8 alineatul (8a), unde să efectueze o perioadă de repaus zilnic sau săptămânal. O astfel de derogare nu trebuie să aibă ca rezultat depășirea perioadelor de conducere zilnice sau săptămânale sau scurtarea perioadelor de repaus zilnic sau săptămânal 6 alineatele (1) și (2) după un repaus de 30 de minute, astfel încât să poată ajunge, în decurs de două ore, la centrul operațional al angajatorului unde se află locul normal de staționare al conducătorului auto și unde începe perioada normală de repaus săptămânal a conducătorului auto. Conducătorul auto trebuie să indice cauza derogării manual pe foaia de înregistrare sau pe un document imprimat obținut din aparatul de înregistrare. Această perioadă de până la două ore se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată într-o singură etapă cu orice perioadă de repaus, înainte de sfârșitul celei de a treia săptămâni care urmează săptămânii în cauză.”. [AM 391]

"

(7a)  La articolul 13 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:"

(d) vehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă admisibilă nu depășește 7,5 tone, utilizate de prestatorii de servicii universale astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 13 din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului pentru livrarea expedierilor ca parte a expedierilor poștale, definite la articolul 2 alineatul (6) din Directiva 97/67/CE. [AM 392]

"

(7b)   La articolul 13 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:"

„(e) vehicule care circulă exclusiv pe insule sau în regiuni izolate de restul teritoriului național, a căror suprafață nu depășește 2 300 kilometri pătrați și care nu sunt conectate cu restul teritoriului național printr-un pod, vad sau tunel deschis circulației autovehiculelor și care nici nu se învecinează cu alt stat membru;” [AM 393]

"

(7c)  La articolul 13 primul paragraf, se adaugă următoarea literă:"

„(pa) vehicule sau combinații de vehicule cu o masă maximă autorizată care nu depășește 44 de tone, utilizate de o întreprindere de construcții pe o rază de maximum 100 km de la sediul întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului;” [AM 394]

"

(8)  La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) În cazuri de urgență, statele membre pot acorda, în circumstanțe excepționale, o derogare temporară pe o perioadă de maximum 30 de zile, care trebuie bine justificată și notificată de îndată Comisiei.

Aceste informații se publică pe un site internet public specializat, administrat de Comisie, în toate limbile UE.”; [AM 395]

"

(9)  Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 15

Statele membre se asigură că toți conducătorii auto ai vehiculelor prevăzute la articolul 3 litera (a) sunt supuși unor norme naționale care asigură o protecție corespunzătoare în ceea ce privește perioadele de conducere permise și pauzele și perioadele de repaus obligatorii. Este în interesul condițiilor de muncă ale conducătorilor auto, al siguranței rutiere și al aplicării legii ca statele membre informează Comisia cu privire la normele naționale relevante aplicabile acestor conducători auto să pună la dispoziție zone de parcare și de repaus, curățate de zăpadă și gheață în timpul iernii, în special în regiunile ultraperiferice și/sau periferice ale Uniunii Europene.”. [AM 396]

"

(9a)  La articolul 17 se introduce următorul alineat:"

„3a. Raportul include o evaluare a utilizării sistemelor de conducere autonomă în statele membre și a posibilității conducătorului auto de a înregistra perioada în care este activat sistemul de conducere autonomă și este însoțit, după caz, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, care să prevadă inclusiv cerințele necesare prin care i se solicită conducătorului auto să înregistreze datele respective în tahograful inteligent.” [AM 397]

"

(10)  La articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre stabilesc norme referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficiente, sunt eficiente și proporționale cu gravitatea lor, stabilită în conformitate cu încălcărilor, astfel cum se indică în anexa III la Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului(9), cu efect de descurajare și nediscriminatorii. Nicio încălcare a prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 nu atrage mai mult de o sancțiune sau de o procedură. Până la data prevăzută la articolul 29 al doilea paragraf, statele membre notifică Comisiei aceste norme și măsuri, împreună cu metoda și criteriile alese la nivel național pentru evaluarea proporționalității. Statele membre notifică fără întârziere orice modificări ulterioare care le vizează. Comisia informează statele membre cu privire la aceste norme și măsuri, precum și cu privire la orice modificare a acestora.

Aceste informații sunt publicate pe un site internet public dedicat administrat de Comisie, în toate limbile UE, și cuprind detalii cu privire la astfel de sancțiuni aplicabile în statele membre ale UE.”. [AM 398]

"

(11)  Articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre lucrează în strânsă cooperare și își acordă fără întârzieri nejustificate asistență reciprocă pentru a facilita aplicarea uniformă a prezentului regulament și controlul efectiv al respectării acestuia, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 8 din Directiva 2006/22/CE.”;

"

(b)  la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (c):"

„(c) alte informații specifice, inclusiv clasificarea în funcție de gradul de risc al întreprinderii, care pot avea consecințe pentru respectarea dispozițiilor prezentului regulament.”;

"

(c)  se introduc următoarele alineate (3a) și (3b):"

„(3a) În scopul schimbului de informații în cadrul prezentului regulament, statele membre trebuie să recurgă la organismele de legătură intracomunitară desemnate în temeiul articolului 7 din Directiva 2006/22/CE.”;

„(3b) Cooperarea administrativă și asistența reciprocă se furnizează cu titlu gratuit.”.

"

(12)  La articolul 25, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) În cazurile prevăzute la alineatul (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili abordări comune pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).”. [AM 399]

"

(12a)  Se adaugă următoarea anexă:"

„Cerințe minime pentru parcări

Partea A: Infrastructuri de servicii

   (1) Toalete cu robinete de apă, curate, în stare de funcționare și verificate în mod regulat:
   până la 10 locuri, cel puțin un grup sanitar cu patru toalete;
   de la 10 la 25 de locuri, cel puțin un grup sanitar cu opt toalete;
   de la 25 la 50 de locuri, cel puțin două grupuri sanitare cu câte 10 toalete fiecare;
   de la 50 la 75 de locuri, cel puțin două grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare;
   de la 75 la 125 de locuri, cel puțin patru grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare;
   peste 125 de locuri, cel puțin șase grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare.
   (2) Dușuri curate, în stare de funcționare și verificate în mod regulat:
   până la 10 locuri, cel puțin un bloc sanitar cu două cabine de duș;
   de la 25 la 50 de locuri, cel puțin două blocuri sanitare cu câte cinci cabine de duș fiecare;
   de la 50 la 75 de locuri, cel puțin două blocuri sanitare cu câte 10 cabine de duș fiecare;
   de la 75 la 125 de locuri, cel puțin patru blocuri sanitare cu câte 12 cabine de duș fiecare;
   peste 125 de locuri, cel puțin șase blocuri sanitare cu câte 15 cabine de duș fiecare.
   (3) Acces adecvat la apă potabilă;
   (4) Instalații adecvate pentru gătit, snack-bar sau restaurant;
   (5) Magazin cu diverse produse alimentare, băuturi etc. la fața locului sau în apropiere;
   (6) Pubele de gunoi, disponibile într-un număr suficient și cu o capacitate adecvată;
   (7) Structuri de protecție împotriva ploii sau a soarelui în apropierea zonei de staționare;
   (8) Planul pentru situații de urgență/de gestionare a situațiilor de criză/contactele de urgență cunoscute de personal;
   (9) Mese de picnic, cu bănci sau alternative, disponibile într-un număr rezonabil;
   (10) Serviciu specific de Wi-Fi;
   (11) Sistem de rezervare, plată și facturare fără numerar;
   (12) Sistem care indică locurile disponibile, atât la fața locului, cât și online;
   (13) Instalațiile sunt adaptate atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Partea B: Elemente de securitate

   (1) Separarea continuă a zonei de staționare și a împrejurimilor cu garduri sau bariere alternative care împiedică intrarea întâmplătoare și intrarea ilegală intenționată sau care întârzie intrarea;
   (2) În parcare se acordă acces numai utilizatorilor și personalului parcării pentru camioane;
   (3) Înregistrare digitală de cel puțin 25 cadre pe secundă. Sistemul înregistrează fie continuu, fie în mod de detectare a mișcării.
   (4) Sistem CCTV care poate acoperi întreaga zonă protejată și asigura faptul că toate activitățile din apropierea sau la limita zonei protejate pot fi înregistrate în mod clar (imagine de înregistrare CCTV).
   (5) Supravegherea locului de către patrule sau prin alte mijloace;
   (6) Orice faptă penală trebuie raportată personalului parcării pentru camioane și poliției. Dacă este posibil, vehiculul trebuie să fie reținut pe loc în așteptarea instrucțiunilor poliției;
   (7) Benzi de circulație pentru mașini și pietoni, iluminate în permanență;
   (8) Siguranța pietonilor în parcări amenajate;
   (9) Supravegherea parcării prin controale de securitate adecvate și proporționale;
   (10) Numărul (numerele) de telefon clar indicat(e) al(ale) serviciilor de urgență.” [AM 400]

"

Articolul 2

Regulamentul (UE) nr. 165/2014 se modifică după cum urmează:

(-1)  Articolul 1 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

1. „Prezentul regulament stabilește obligații și cerințe cu privire la construirea, la instalarea, la folosirea, la testarea și la controlul tahografelor utilizate în transportul rutier, cu scopul de a verifica conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006, cu Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului(10) și cu Directiva 92/6/CEE a Consiliului(11), cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, Directiva 92/106/CEE(12) a Consiliului, Directiva 96/71/CE și Directiva 2014/67/UE, în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și cu Directiva de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. [AM 401]

"

(-1a)  La articolul 2 alineatul (2), se introduce următoarea literă:"

„(ha) «tahograf inteligent» înseamnă un tahograf digital care utilizează un serviciu de poziționare bazat pe un sistem de navigație prin satelit care îi determină în mod automat poziția, în conformitate cu prezentul regulament;” [AM 402]

"

(-1b)  La articolul 3, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„4. Cel mai târziu la(13) ... [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele enumerate în continuare trebuie să fie echipate cu un tahograf inteligent:

   (a) vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, echipate cu un tahograf analog;
   (b) vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, care sunt echipate cu un tahograf digital conform specificațiilor din Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabile până la 30 septembrie 2011; sau
   (c) vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, care sunt echipate cu un tahograf digital în conformitate cu specificațiile din Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabile începând cu 1 octombrie 2011.” [AM 403]

"

(-1c)  La articolul 3 se introduce următorul alineat:"

„4a. Până la.. [patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare și care sunt echipate cu un tahograf digital conform cu Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabilă începând cu 1 octombrie 2012, sunt dotate cu un tahograf inteligent.” [AM 404]

"

(-1d)  La articolul 3 se introduce următorul alineat:"

„4b. Până la.. [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare și care sunt echipate cu un tahograf inteligent conform cu Anexa IC la Regulamentul (UE) de punere în aplicare al Comisiei (UE) 2016/799(14) sunt dotate cu un tahograf inteligent.” [AM 405]

"

(-1e)   La articolul 4 alineatul (2), se introduce următoarea liniuță după a treia liniuță:"

„- au suficientă capacitate de memorie pentru stocarea tuturor datelor necesare conform prezentului regulament;” [AM 406]

"

(-1f)  la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„1. Statele membre se asigură că prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament se efectuează exclusiv în scopul verificării respectării prezentului regulament și a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Directivei 2002/15/CE, a Directivei 92/6/CEE a Consiliului, a Directivei 92/106/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, a Directivei 96/71/CE și a Directivei 2014/67/UE în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și a Directivei de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE și sub supravegherea autorității de supraveghere a statului membru menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/679.” [AM 407]

"

(-1g)  La articolul 7, partea introductivă a alineatului 2 se înlocuiește cu următorul text:"

„2. Statele membre se asigură în special că datele cu caracter personal sunt protejate împotriva utilizărilor diferite de cele strict legate de prezentul regulament și de Regulamentul (CE) nr. 561/2006, de Directiva 2002/15/CE, de Directiva 92/6/CEE a Consiliului, de Directiva 92/106/CEE a Consiliului, de Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, de Directiva 96/71/CE și de Directiva 2014/67/UE în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și de Directiva de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, în conformitate cu alineatul (1), în ceea ce privește:” [AM 408]

"

(1)  La articolul 8 alineatul (1), a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:"

„– la fiecare trei ore de durată cumulată de conducere și de fiecare dată când vehiculul trece frontiera unui stat membru;”. [AM 409]

   de fiecare dată când vehiculul desfășoară activități de încărcare sau descărcare; [AM 410]

"

(1a)  La articolul 8 alineatul (1) se introduce următorul paragraf:"

„Pentru a facilita verificarea de către autoritățile de control a respectării normelor, tahograful inteligent înregistrează, de asemenea, dacă vehiculul a fost utilizat pentru transportul de mărfuri sau călători, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 561/2006.” [AM 411]

"

(1b)  La articolul 8 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:"

„Vehicule înmatriculate pentru prima dată la... [24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare] sunt dotate cu tahograf în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță și cu articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament.”; [AM 412]

"

(1c)  La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„2. Până la [un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre își dotează autoritățile de control într-o măsură corespunzătoare cu echipamente de detectare timpurie la distanță necesare pentru a permite comunicarea datelor menționată în prezentul articol, ținând seama de cerințele și strategiile lor specifice de asigurare a aplicării. Până la acel moment, statele membre pot decide dacă dotează autoritățile lor de control cu echipamentul respectiv de detectare timpurie la distanță.” [AM 413/rev]

"

(1d)  La articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„3. Comunicarea menționată la alineatul (1) se stabilește cu tahograful numai la cererea echipamentului autorităților de control. Aceasta este securizată pentru a asigura integritatea datelor și autentificarea aparaturii de înregistrare și de control. Accesul la datele comunicate este limitat la autoritățile de control autorizate să verifice încălcările actelor juridice ale Uniunii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și ale prezentului regulament și la ateliere în măsura în care este necesar pentru verificarea bunei funcționări a tahografului.” [AM 414]

"

(1e)  La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„Pentru a se asigura că tahografele inteligente respectă principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate necesare pentru aplicarea uniformă a articolelor 8, 9 și 10, excluzând orice dispoziții care ar prevedea înregistrarea unor date suplimentare de către tahograf.”;

Până la... [12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia adoptă acte de punere în aplicare care prevăd normele detaliate pentru înregistrarea tuturor trecerilor de frontieră ale vehiculului, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță și cu articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 42 alineatul (3). [AM 415]

"

(1f)  la articolul 34 alineatul (5), litera (b), punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:"

„(iv) cu semnul 20190404-P8_TA(2019)0340_RO-p0000002.png: pauzele, repausul, concediul anual sau concediul medical, cu semnul „traseu parcurs pe feribot/în tren”: În plus față de semnul 20190404-P8_TA(2019)0340_RO-p0000003.png: perioada de repaus pe feribot sau în tren, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.” [AM 416]

"

(2)  La articolul 34 alineatul (7), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„(7) Conducătorul auto introduce în tahograful digital În cazul în care tahograful nu este în măsură să înregistreze automat trecerea frontierei, conducătorul auto, la primul loc de oprire posibil și disponibil, introduce simbolurile țărilor în care a început și s-a încheiat ziua de lucru, precum și locul și momentul în care conducătorul auto a trecut o frontieră în vehicul, la sosirea la locul de oprire corespunzător. Codul țării după trecerea unei frontiere într-o nouă țară se înscrie la poziția BEGIN din tahograf. Statele membre pot solicita conducătorilor de vehicule care efectuează operațiuni de transport pe teritoriul lor să adauge la simbolul țării specificații geografice mai detaliate, cu condiția ca statele membre respective să fi notificat Comisiei acele specificații geografice detaliate înainte de 1 aprilie 1998.. [AM 417]

"

(2a)   La articolul 34, se adaugă următorul alineat:"

„7a. Conducătorii auto primesc instruire cu privire la modul de utilizare corectă a unui tahograf în vederea utilizării integrale a echipamentului. Conducătorul auto nu trebuie să fie responsabil de costul instruirii, care ar trebui să fie asigurată de angajator." [AM 418]

"

(2b)   La articolul 34, se adaugă următorul alineat:"

„7b. Cât mai multe autorități de control ar trebui să fie instruite cu privire la modul corect de citire și monitorizare a unui tahograf.” [AM 419]

"

(2c)  la articolul 36 alineatul (1), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:"

„(i) foile de înregistrare din ziua în curs și cele pe care conducătorul auto le-a utilizat pe parcursul celor 56 de zile precedente;” [AM 420]

"

(2d)  La articolul 36 alineatul (1), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:"

„(iii) orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006.” [AM 421]

"

(2e)  La articolul 36 alineatul (2), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:"

„(ii) orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006.” [AM 422]

"

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 45.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(3)JO C 197, 8.6.2018, p. 45.
(4)JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(5) Pozițía Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(6) Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
(7)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(8)Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).
(9) Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).
(10) Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (JO L 80, 23.3.2002, p. 35).
(11) Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (JO L 57, 2.3.1992, p. 27).
(12) Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38).
(13) Presupunând că pachetul rutier va intra în vigoare în 2019, actul de punere în aplicare al Comisiei privind tahograful inteligent versiunea 2 până în 2019/2020 (a se vedea art. 11 de mai jos), ulterior post-echiparea fiind realizată în etape.
(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/799 al Comisiei din 18 martie 2016 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor pentru construirea, testarea, instalarea, operarea și repararea tahografelor și a componentelor acestora (JO L 139, 26.5.2016, p. 1).


Adaptarea la evoluțiile din sectorul transportului rutier ***I
PDF 283kWORD 75k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului (COM(2017)0281 – C8-0169/2017 – 2017/0123(COD))
P8_TA(2019)0341A8-0204/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0281),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0169/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0204/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului

P8_TC1-COD(2017)0123


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Experiența dobândită în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009(6) și (CE) nr. 1072/2009(7) a demonstrat că normele prevăzute de aceste regulamente pot fi îmbunătățite în mai multe privințe.

(2)  Până în prezent, cu excepția cazului în care legislația națională prevede dispoziții diferite, normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier nu se aplică întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone sau utilizând combinații de vehicule care nu depășesc această limită. Numărul acestor întreprinderi active în domeniul operațiunilor de transport atât la nivel național, cât și la nivel și internațional cunoaște o creștere. În consecință, o serie de state membre au decis să aplice normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, și acestei categorii de întreprinderi. Pentru a evita eventualele lacune și a se asigura un nivel minim de profesionalism în sectorul transportatorilor care utilizează autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și nu depășește 3,5 tone pentru transportul internațional, prin intermediul unor norme comune și, implicit, pentru a se armoniza condițiile de concurență între toți operatorii, iar cerințele pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier această dispoziție ar trebui eliminată, iar cerințele referitoare la sediul real și stabil și la capacitatea financiară adecvată ar trebui să devină obligatorii să se aplice în mod egal, evitând, totodată, o sarcină administrativă disproporționată. Deoarece prezentul regulament se aplică numai întreprinderilor care transportă mărfuri contra cost în numele unui terț, această dispoziție nu se referă la întreprinderile care desfășoară operațiuni de transport pe cont propriu. [AM 110]

(2a)  În evaluarea impactului pe care a efectuat-o, Comisia estimează că întreprinderile vor realiza economii în valoare de 2,7 până la 5,2 miliarde EUR în perioada 2020-2035. [AM 111]

(3)  În prezent, statele membre au dreptul de a impune ca accesul la ocupația de operator de transport rutier să depindă de respectarea unor cerințe suplimentare față de cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. Această posibilitate nu s-a dovedit a fi necesară pentru a răspunde unor nevoi imperioase și a condus la existența unor discrepanțe în ceea ce privește accesul. Prin urmare, ea ar trebui eliminată.

(4)  Este necesar să se garanteze că Pentru a combate fenomenul așa-numitelor societăți de tip „cutie poștală” și a garanta concurența loială și condiții de concurență echitabile pe piața internă, sunt necesare criterii mai clare referitoare la sediu, monitorizarea și asigurarea respectării normelor mai intensive și îmbunătățirea cooperării între statele membre. Operatorii de transport rutier stabiliți într-un stat membru au ar trebui să aibă o prezență reală și continuă în acel stat membru și își desfășoară activitatea desfășoare în mod real operațiunile de transport și să realizeze activități substanțiale din locul respectiv. Prin urmare, și în virtutea experienței anterioare, este necesar să se clarifice și să se întărească dispozițiile referitoare la existența unui sediu real și stabil, evitând, totodată, o sarcină administrativă disproporționată. [AM 112]

(5)  În măsura în care accesul la profesie depinde de buna reputație a întreprinderii în cauză, sunt necesare clarificări legate de persoanele a căror conduită trebuie să fie luată în considerare, de procedurile administrative care trebuie urmate și de perioadele de așteptare în vederea reabilitării în urma pierderii bunei reputații de către managerii de transport.

(6)  Având în vedere potențialul lor de a afecta în mod considerabil condițiile de concurență loială pe piața transportului rutier de mărfuri, încălcările grave ale normelor fiscale naționale ar trebui adăugate în categoria elementelor relevante pentru evaluarea bunei reputații.

(7)  Având în vedere potențialul lor de a afecta în mod considerabil piața transportului rutier de mărfuri, precum și protecția socială a lucrătorilor, încălcările grave ale normelor Uniunii privind detașarea lucrătorilor, cabotajul și legislația aplicabilă obligațiilor contractuale ar trebui adăugate în categoria elementelor relevante pentru evaluarea bunei reputații. [AM 113]

(8)  Având în vedere importanța asigurării unei concurențe loiale pe piață, încălcările normelor Uniunii în acest domeniu ar trebui să fie luate în considerare pentru evaluarea bunei reputații a managerilor de transport și a întreprinderilor de transport. Competențele acordate Comisiei pentru a defini gradul de gravitate a încălcărilor ar trebui clarificate în consecință.

(9)  Autoritățile competente naționale identifică cu greu documentele care pot fi prezentate de către întreprinderile de transport pentru a-și dovedi capacitatea financiară, în special în lipsa conturilor anuale certificate. Normele privind dovezile necesare pentru demonstrarea capacității financiare ar trebui să fie clarificate.

(10)  Întreprinderile care desfășoară activități de operator de transport rutier de mărfuri numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau utilizând combinații de vehicule care nu depășesc această limită, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 tone și 3,5 tone și care desfășoară operațiuni de transport internațional, ar trebui să aibă un nivel minim de capacitate financiară, pentru a garanta că au mijloacele necesare desfășurării de operațiuni în mod stabil și pe termen lung. Cu toate acestea, dat fiind că operațiunile efectuate cu aceste vehicule sunt, în general, de dimensiuni limitate, cerințele aferente ar trebui să fie mai puțin stricte decât cele aplicabile operatorilor care utilizează vehicule sau combinații de vehicule peste această limită. [AM 114]

(11)  Informațiile privind operatorii de transport conținute de registrele electronice naționale ar trebui să fie cât mai complete cu putință și actualizate, pentru a permite autorităților naționale însărcinate cu asigurarea aplicării normelor relevante să aibă o imagine de ansamblu suficientă asupra operatorilor care fac obiectul investigațiilor. În mod special, informațiile privind numărul de înmatriculare al vehiculelor aflate la dispoziția operatorilor, numărul angajaților acestora și categoria de risc, precum și informațiile financiare de bază referitoare la aceștia ar trebui să permită asigurarea mai eficientă a aplicării la nivel național și transfrontalier a dispozițiilor Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009 și (CE) nr. 1072/2009, precum și a altor acte legislative pertinente ale Uniunii. În plus, pentru a le oferi funcționarilor însărcinați cu asigurarea respectării legii, inclusiv celor care desfășoară controale în trafic, o imagine de ansamblu clară și completă privind operatorii de transport verificați, ar trebui să li se acorde acces direct și în timp real la toate informațiile pertinente. Prin urmare, registrele electronice naționale ar trebui să fie cu adevărat interoperabile, iar datele incluse în acestea ar trebui să fie accesibile direct și în timp real tuturor funcționarilor responsabili cu asigurarea respectării legii din toate statele membre. Normele privind registrul electronic național ar trebui, prin urmare, să fie modificate în consecință. [AM 115]

(12)  Definiția celei mai grave încălcări referitoare la depășirea perioadei zilnice de conducere, astfel cum este prevăzută în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, nu corespunde dispoziției relevante în vigoare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(8). Această inconsecvență creează incertitudine și permite practici divergente între autoritățile naționale, generând dificultăți în ceea ce privește asigurarea aplicării normelor în cauză. Definiția respectivă ar trebui, prin urmare, clarificată, pentru a se asigura coerența celor două regulamente.

(13)  Normele privind transportul național efectuat cu titlu temporar de către transportatori care nu sunt rezidenți într-un stat membru gazdă („cabotaj”) ar trebui să fie clare, simple și ușor de pus în aplicare, menținând totodată, în linii mari, nivelul de liberalizare atins până în prezent. [AM 116]

(14)  În Pentru a evita deplasările fără încărcătură, operațiunile de cabotaj ar trebui să fie permise, sub rezerva anumitor restricții, în statul membru gazdă. În acest scop, dar și pentru a facilita controalele și a elimina incertitudinea, limitarea numărului de operațiuni de cabotaj ulterioare unui transport internațional ar trebui eliminată, iar numărul de zile disponibile pentru astfel de operațiuni ar trebui redus. [AM 117]

(14a)  Pentru a împiedica desfășurarea sistematică a operațiunilor de cabotaj, care ar putea crea o activitate permanentă sau continuă care denaturează piața națională, perioada disponibilă pentru operațiunile de cabotaj într-un stat membru gazdă ar trebui redusă. În plus, transportatorii nu ar trebui să fie autorizați să efectueze noi operațiuni de cabotaj în același stat membru gazdă într-o anumită perioadă de timp și până când nu au efectuat un nou transport internațional care provine din statul membru în care este stabilită întreprinderea. Această dispoziție nu aduce atingere desfășurării operațiunilor de transport internațional. [AM 118]

(15)  Mijloacele Asigurarea eficientă și eficace a respectării normelor reprezintă o condiție prealabilă pentru o concurență loială în cadrul pieței interne. O mai mare digitalizare a instrumentelor de asigurare a respectării normelor este esențială pentru a elibera capacități de asigurare a respectării legii, a reduce sarcinile administrative inutile ale operatorilor de transport internațional, în special ale IMM-urilor, a viza mai bine operatorii de transport cu grad ridicat de risc și a depista practicile frauduloase. Pentru ca documentele de transport să urmeze abordarea „fără hârtie”, utilizarea documentelor electronice ar trebui să devină în viitor o regulă, în special utilizarea scrisorii de trăsură electronică în temeiul Convenției privind contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR). Mijloacele prin care operatorii de transport rutier pot face dovada respectării normelor privind operațiunile de cabotaj ar trebui să fie clarificate. Utilizarea și transmiterea de informații electronice privind transportul ar trebui să fie recunoscute drept astfel de mijloace, fapt care ar urma să simplifice furnizarea de dovezi pertinente și prelucrarea acestora de către autoritățile competente. Formatul utilizat în acest scop ar trebui să asigure fiabilitatea și autenticitatea. Având în vedere utilizarea tot mai intensă a schimbului electronic eficient de informații în domeniul transportului și al logisticii, este important să se asigure coerența cadrelor de reglementare și a dispozițiilor care vizează simplificarea procedurilor administrative. [AM 119]

(15a)  Introducerea rapidă a tahografului inteligent are o importanță capitală, deoarece va permite autorităților de aplicare a legii care efectuează controale în trafic să detecteze mai repede și mai eficient încălcări și anomalii, fapt ce ar duce la o asigurare mai eficientă a respectării prezentului regulament. [AM 120]

(16)  Întreprinderile de transport sunt destinatarele normelor privind transportul internațional și, ca atare, suportă consecințele oricărei încălcări săvârșite de către acestea. Cu toate acestea, pentru a preveni abuzurile săvârșite de întreprinderile care contractează servicii de transport de la operatori de transport rutier de mărfuri, statele membre ar trebui să prevadă totodată sancțiuni pentru expeditori și, agenți de expediție, contractanți și subcontractanți în cazul în care aceștia contractează în au cunoștință de cauză faptul că aceștia comandă servicii de transport care presupun încălcarea dispozițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1072/2009. Atunci când întreprinderile care contractează servicii de transport comandă aceste servicii de la întreprinderi de transport cu categoria de risc scăzută, răspunderea lor ar trebui redusă. [AM 121]

(16a)   Autoritatea Europeană a Muncii propusă [...] are ca obiectiv sprijinirea și facilitarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile naționale competente, în vederea asigurării eficace a respectării legislației relevante a Uniunii. Pentru a sprijini și a facilita asigurarea respectării prezentului regulament, Autoritatea poate juca un rol important în sprijinirea schimbului de informații dintre autoritățile competente, în susținerea statelor membre în vederea consolidării capacităților, prin schimburi de personal și formare, și în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește organizarea de controale concertate. Acest lucru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre, ar îmbunătăți cooperarea eficace dintre autoritățile competente și ar contribui la combaterea fraudelor și a abuzurilor legate de norme. [AM 122]

(16b)   Legislația în domeniul transportului rutier ar trebui consolidată pentru a se asigura o bună aplicare și respectare a Regulamentului ROMA I, astfel încât contractele de muncă să reflecte locul de muncă obișnuit al angajaților. În plus față de Regulamentul ROMA I și în legătură directă cu acesta sunt normele fundamentale ale Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 care vizează combaterea societăților de tip „cutie poștală” și asigurarea unor criterii adecvate de stabilire pentru întreprinderi. Aceste norme trebuie consolidate pentru a garanta drepturile angajaților atunci când lucrează temporar în afara țării lor de muncă obișnuită și pentru a asigura o concurență loială între întreprinderile de transport. [AM 123]

(17)  În măsura în care prezentul regulament introduce un grad de armonizare în anumite domenii până în prezent nearmonizate de dreptul Uniunii, în special în ceea ce privește transportul cu vehicule utilitare ușoare și practicile de asigurare a aplicării normelor, obiectivele sale, și anume armonizarea condițiilor de concurență și asigurarea mai eficientă a aplicării normelor, nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, având în vedere natura obiectivelor urmărite, precum și caracterul transfrontalier al transportului rutier. În consecință, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite.

(18)  Pentru a ține seama de evoluțiile pieței și de progresele tehnice, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea modificării anexelor I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, pentru a completa acest regulament prin elaborarea unei liste a categoriilor, a tipurilor și a gradelor de gravitate ale încălcărilor grave care, în plus față de cele prevăzute în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, pot determina pierderea bunei reputații, precum și în vederea modificării anexelor I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 1072/2009. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(9). În mod concret, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(19)  Prin urmare, este necesară modificarea în consecință a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i)  litera (a) se elimină; înlocuiește cu următorul text:"

„(a) întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier de marfă numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 2,4 tone;

   (aa) întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier de marfă numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 3,5 tone și care desfășoară exclusiv operațiuni de transport național;”; [AM 124]

"

(ii)  litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) întreprinderilor care efectuează exclusiv transporturi rutiere de persoane în scopuri necomerciale sau a căror activitate principală este alta decât cea de operator de transport rutier de persoane.

Orice transport rutier pentru care al cărui scop nu se primește o remunerație și care nu creează niciun fel de venituri este de a genera un profit pentru conducătorul auto sau pentru alte persoane, cum ar fi transportul de persoane cazul în care serviciul este furnizat în scopuri caritabile sau exclusiv pentru uz personal filantropice, este considerat drept transport exclusiv în scopuri necomerciale;”; [AM 125]

"

(b)  se adaugă următorul alineat (6):"

„(6). Articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (d) și articolele 4, 6, 8, 9, 14, 19 și 21 nu se aplică întreprinderilor care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone.

Cu toate acestea, statele membre au posibilitatea:

   (a) de a solicita acestor întreprinderi să aplice parțial sau integral dispozițiile menționate la primul paragraf;
   (b) de a reduce limita menționată la primul paragraf pentru toate sau pentru o parte din categoriile de operațiuni de transport rutier.”; [AM 126]

"

(2)  La articolul 3, alineatul (2) se elimină.

(3)  Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  litera (a) se înlocuiește cu următorul text:"

„(a) să aibă un sediu adecvat, proporțional cu activitățile întreprinderii, în incinta căruia își păstrează principalele poate să aibă acces la originalele principalelor documente de lucru, în format electronic sau în orice alt format, în special documentele comerciale, documentele contabile, documentele de gestionare a personalului, contractele de muncă, documentele de asigurări sociale, documente conținând date referitoare la cabotaj, detașări și la perioadele de conducere și perioadele de repaus și orice alte documente la care trebuie să aibă acces autoritatea competentă în scopul verificării respectării condițiilor prevăzute de prezentul regulament;”; [AM 127]

"

(aa)  se introduce următoarea literă:"

„(aa) vehiculele menționate la litera (b) efectuează, în cadrul unui contract de transport, cel puțin o încărcare sau o descărcare de mărfuri o dată la patru săptămâni în statul membru de stabilire;”; [AM 128]

"

(b)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) să își desfășoare efectiv și permanent activitățile administrative și comerciale cu echipamentele și instalațiile administrative corespunzătoare la sediul menționat la litera (a), situat în statul membru respectiv;”; [AM 129]

"

(c)  se adaugă următoarea literă (d):"

„(d) să gestioneze efectiv și permanent operațiunile de transport efectuate cu utilizând vehiculele menționate la litera (b) cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în statul membru respectiv;”; [AM 130]

"

(d)  se adaugă următoarea literă (e):"

„(e) să dețină active și să angajeze personal proporțional cu activitatea unității.”;

"

(da)  se adaugă următoarea literă (f):"

„(f) să aibă o legătură clară între operațiunile de transport efectuate și statul membru de stabilire, un centru de exploatare și acces la suficiente locuri de parcare pentru a fi utilizate în mod regulat de vehiculele menționate la litera (b);”; [AM 131]

"

(db)  se adaugă următoarea literă (g):"

„(g) să recruteze și să angajeze șoferi în temeiul legii aplicabile contractelor de muncă a statului membru respectiv;”; [AM 132]

"

(dc)  se adaugă următoarea literă (h):"

„(h) să se asigure că sediul este locul în care sau din care lucrătorii își desfășoară în mod obișnuit activitatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și/sau Convenția de la Roma.

________________

* Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).’; [AM 133]

"

(4)  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Pentru a stabili dacă o întreprindere a îndeplinit cerința respectivă, statele membre iau în considerare conduita întreprinderii, a managerilor de transport și a directorilor executivi ai acesteia, a asociaților comanditați în cazul parteneriatelor, a altor reprezentanți legali și a oricărei alte persoane relevante, după cum poate fi stabilit de către statul membru. Orice referire în prezentul articol la condamnări, sancțiuni sau încălcări include condamnările, sancțiunile sau încălcările întreprinderii înseși, ale managerilor de transport și ale directorilor executivi ai acesteia, ale asociaților comanditați în cazul parteneriatelor, ale altor reprezentanți legali și ale oricărei alte persoane relevante, după cum poate fi stabilit de către statul membru.”;

"

(ii)  la litera (a) de la al treilea paragraf, se adaugă următorul punct (vii):"

„(vii) drept fiscal.”;

"

(iii)  la litera (b) de la al treilea paragraf, se adaugă următoarele puncte (xi), (xii) și (xii xiii):"

„(xi) detașarea lucrătorilor;

   (xii) legea aplicabilă obligațiilor contractuale.”
   (xiii) cabotajul.”; [AM 134]

"

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) În sensul alineatului (1) al treilea paragraf litera (b), atunci când managerului de transport sau întreprinderii de transport i-a fost aplicată, într-unul sau în mai multe state membre, o condamnare pentru o infracțiune gravă sau o sancțiune pentru una dintre cele mai grave încălcări a normelor Uniunii, enumerate în anexa IV, autoritatea competentă a statului membru de stabilire aplică și desfășoară în mod corespunzător și în timp util o procedură administrativă corespunzătoare, care include, dacă este cazul, un control efectuat la sediul întreprinderii vizate.

În cursul procedurii administrative, managerului de transport sau reprezentanților legali ai întreprinderii de transport, după caz, trebuie să li se recunoască dreptul de a-și prezenta argumentele și explicațiile.

În cursul procedurii administrative, autoritatea competentă analizează dacă, datorită circumstanțelor specifice, pierderea bunei reputații ar constitui o reacție disproporționată în respectivul caz particular. În cadrul acestei analize, autoritatea competentă ia în considerare numărul de încălcări grave ale normelor naționale și ale Uniunii, astfel cum se menționează la alineatul (1) al treilea paragraf, precum și numărul celor mai grave încălcări ale normelor Uniunii, enumerate în anexa IV, pentru care managerului de transport sau întreprinderii de transport li s-au aplicat condamnări sau sancțiuni. Orice constatare trebuie argumentată și justificată corespunzător.

În cazul în care constată că pierderea bunei reputații ar fi disproporționată, autoritatea competentă decide că întreprinderea în cauză continuă să se bucure de o bună reputație. Motivele acestei decizii se consemnează în registrul național. Numărul deciziilor de acest tip este indicat în raportul la care se face referire la articolul 26 alineatul (1).

Dacă autoritatea competentă nu constată că pierderea bunei reputații ar constitui o reacție disproporționată, condamnarea sau sancțiunea conduce la pierderea bunei reputații;”;

"

(c)  se introduce următorul alineat (2a):"

„(2a). „Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24, acte delegate de stabilire a listei categoriilor, tipurilor și gradelor de gravitate ale încălcărilor grave ale normelor Uniunii, conform alineatului (1) al treilea paragraf litera (b), care, pe lângă cele prevăzute în anexa IV, pot duce la pierderea bunei reputații. Statele membre iau în considerare informațiile privind respectivele încălcări, inclusiv informațiile primite de la alte state membre, atunci când își stabilesc prioritățile pentru controale în sensul articolului 12 alineatul (1).

În acest scop, Comisia:

   (a) stabilește categoriile și tipurile de încălcări întâlnite cel mai frecvent;
   (b) definește gradul de gravitate a încălcărilor în funcție de potențialul acestora de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave și sau de a denatura concurența pe piața transporturilor rutiere, inclusiv prin subminarea condițiilor de muncă ale lucrătorilor din transporturi; [AM 135]
   (c) prevede frecvența începând de la care încălcările repetate sunt considerate ca fiind mai grave, luându-se în considerare numărul de conducători auto utilizați în cadrul activităților de transport gestionate de managerul de transport.”;

"

(5)  Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)  La alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„În vederea respectării cerinței stabilite la articolul 3 alineatul (1) litera (c), o întreprindere trebuie să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual. Întreprinderea trebuie să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispune în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 9 000 EUR pentru un singur vehicul utilizat, de 5 000 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat a cărui masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, depășește 3,5 tone și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat a cărui masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone. Întreprinderile care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone trebuie să demonstreze demonstrează, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispun în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 1 800 EUR pentru un singur vehicul utilizat și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat.; [AM 136]

"

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Prin derogare de la alineatul (1), în lipsa conturilor anuale certificate, autoritatea competentă acceptă ca o întreprindere să-și demonstreze capacitatea financiară printr-un certificat, cum ar fi o garanție bancară sau o asigurare, un document inclusiv o asigurare de răspundere profesională, eliberat de o instituție financiară care stabilește accesul la credit în numele întreprinderii una sau mai multe bănci sau de alte instituții financiare, inclusiv societăți de asigurare, sau alt document obligatoriu care atestă că întreprinderea are la dispoziție oferă o garanție personală și solidară pentru întreprindere în ceea ce privește sumele stabilite la alineatul (1) primul paragraf; [AM 137]

"

(5a)  La articolul 8, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:"

„Statele membre pot promova formarea periodică în domeniile enumerate în anexa I, la intervale de trei ani, pentru a garanta că persoana sau persoanele menționată(e) la alineatul (1) sunt la curent în mod suficient cu evoluțiile din sector.”; [AM 138]

"

(6)  La articolul 8, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:"

„(9) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24, acte delegate de modificare a anexelor I, II și III în vederea adaptării acestora la evoluțiile pieței și la progresele tehnice.”;

"

(7)  La articolul 11 alineatul (4), al treilea paragraf se elimină.

(8)  La articolul 12 alineatul (2), al doilea paragraf se elimină înlocuiește cu următorul text:"

„Statele membre efectuează controale cel puțin odată la trei ani, pentru a verifica că întreprinderile îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3.” [AM 139]

"

(9)  La articolul 13 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) un termen de maximum șase luni în cazul neîndeplinirii cerinței privind capacitatea financiară, pentru a demonstra că cerința respectivă este din nou îndeplinită în mod permanent.”;

"

(10)  La articolul 14 alineatul (1) se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează:"

„Autoritatea competentă nu reabilitează managerul de transport mai devreme de un an de la data pierderii bunei reputații.”;

"

(10a)   La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Până la luarea unei măsuri de reabilitare în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația națională, certificatul de competență profesională, menționat la articolul 8 alineatul (8), al managerului de transport declarat inapt, își pierde valabilitatea în toate statele membre. Comisia întocmește o listă a măsurilor de reabilitare pentru restabilirea bunei reputații.”; [AM 140]

"

(11)  Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(-ia)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) numele managerilor de transport desemnați pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 3 privind buna reputație și competență profesională sau, după caz, numele unui reprezentant legal;”; [AM 141]

"

(i)  se adaugă literele (g), (h), (i) și (j), după cum urmează:"

„(g) numerele de înmatriculare ale vehiculelor aflate la dispoziția întreprinderii în temeiul articolului 5 litera (b);

   (h) numărul de angajați persoane angajate în întreprindere pe parcursul ultimului an calendaristic; [AM 142]
   (i) totalul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și cifrei de afaceri în cursul ultimilor doi ani;
   (j) clasificarea întreprinderii în funcție de gradul de risc în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2006/22/CE.”;

"

(ia)  se adaugă următoarea literă (ja):"

„(ja) contractele de muncă ale șoferilor internaționali din ultimele șase luni;;” [AM 143]

"

(ii)  al doilea, al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:"

Statele membre pot opta pentru păstrarea în registre separate a datelor menționate la primul paragraf literele (e)-(j). În acest caz, datele relevante sunt disponibile la cerere sau sunt accesibile în mod direct tuturor autorităților competente din statul membru în cauză. Informațiile solicitate trebuie furnizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Datele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) sunt accesibile publicului, în conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor cu caracter personal. [AM 144]

În toate cazurile, Datele menționate la primul paragraf literele (e)-(j) sunt accesibile altor autorități decât autoritățile competente numai dacă acestea au competențe oficiale de supraveghere și impunere de sancțiuni în sectorul transportului rutier și dacă funcționarii lor sunt atestați sau, în lipsa atestării, se supun unei obligații formale de confidențialitate.”; [AM 145]

În sensul articolului 14a din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, datele menționate la litera (j) sunt puse, la cerere, la dispoziția expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților.”; [AM 146]

"

(b)  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că toate datele conținute în registrul electronic național sunt actualizate și corecte.”;

"

(ba)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:"

„5. Pentru a îmbunătăți eficacitatea aplicării legii la nivel transfrontalier a normelor, statele membre se asigură că registrele electronice naționale sunt interconectate și interoperabile în întreaga Uniune prin intermediul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU) menționat în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/480 al Comisiei, astfel încât datele menționate la alineatul (2) să fie accesibile în mod direct tuturor autorităților competente de aplicare a legii și organismelor de control din toate statele membre în timp real.”; [AM 147]

"

(bb)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:"

„6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a în vederea stabilirii și actualizării normelor comune pentru a se asigura că registrele electronice naționale sunt complet interconectate și interoperabile, astfel încât o autoritate competentă sau un organism de control din orice stat membru să fie în măsură să aibă acces direct și în timp real la registrul electronic național al oricărui stat membru, în conformitate cu dispozițiile alineatului (5). Aceste norme comune includ norme referitoare la formatul datelor care fac obiectul schimburilor de informații, procedurile tehnice necesare consultării electronice a registrelor electronice naționale ale celorlalte state membre și interoperabilitatea acestor registre, precum și norme specifice privind accesul la date, conectarea la baza de date și monitorizarea datelor.”; [AM 148]

"

(c)  alineatul (7) se elimină;

(12)  Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 18

Cooperarea administrativă între statele membre

(1)  Statele membre desemnează un punct de contact național responsabil de schimbul de informații cu celelalte state membre cu privire la aplicarea prezentului regulament. Statele membre informează Comisia cu privire la denumirile și adresele punctelor lor de contact naționale până la 31 decembrie 2018. Comisia întocmește o listă a tuturor punctelor de contact și o transmite statelor membre. Statele membre comunică de îndată Comisiei orice modificare a punctelor de contact. Autoritățile competente ale statelor membre cooperează îndeaproape și își oferă asistență reciprocă rapidă și orice alte informații relevante pentru a facilita punerea în aplicare și asigurarea respectării prezentului regulament. [AM 149]

(1a)  În sensul alineatului (1), cooperarea administrativă prevăzută la prezentul articol este pusă în aplicare prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, care permite tuturor operatorilor să furnizeze date în propria lor limbă. [AM 150]

(2)  Un stat membru care primește notificarea unei încălcări grave care a avut ca rezultat o condamnare sau aplicarea unei sancțiuni într-un alt stat membru în ultimii doi ani înscrie respectiva încălcare în propriul registru electronic național.

(3)  Statele membre răspund la solicitările de informații adresate de autoritățile competente din alte state membre și, atunci când este necesar, efectuează controale, inspecții și investigații privind respectarea cerinței prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) de către operatorii de transport rutier stabiliți pe teritoriul lor. Solicitările de informații adresate de autoritățile competente ale statelor membre trebuie să fie justificate și fundamentate în mod corespunzător. În acest sens, solicitările cuprind informații credibile cu privire la posibila nerespectare a articolului 3 alineatul (1) litera (a). [AM 151]

(4)  În cazul în care statul membru care primește solicitarea consideră că aceasta este insuficient fundamentată, el informează statul membru solicitant în legătură cu acest lucru în termen de zece cinci zile lucrătoare. Statul membru solicitant furnizează elemente suplimentare care să fundamenteze solicitarea. Dacă acest lucru nu este posibil, solicitarea poate fi respinsă de către statul membru. [Am. 152]

(5)  În cazul în care este dificil sau chiar imposibil să se dea curs unei solicitări de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează în acest sens statul membru solicitant în termen de zece cinci zile lucrătoare, oferind justificări justificând în mod corespunzător dificultatea sau imposibilitatea respectivă. Statele membre implicate poartă discuții cooperează pentru a identifica soluții la orice problemă care apare. În cazul oricăror probleme persistente în ceea ce privește schimbul de informații sau al unui refuz permanent de a oferi informații, fără o justificare adecvată, Comisia, după ce a fost informată și după consultarea statelor membre în cauză, poate adopta toate măsurile necesare pentru remedierea situației. [AM 152]

(6)  Ca răspuns la solicitările prezentate în conformitate cu alineatul (3), statele membre furnizează informațiile solicitate și efectuează controalele, inspecțiile și investigațiile necesare în termen de douăzeci și cinci de cincisprezece zile lucrătoare de la primirea solicitării, cu excepția cazului în care un alt termen este stabilit de comun acord între statele membre în cauză sau cu excepția cazului în care au informat statul membru solicitant că solicitarea este insuficient fundamentată sau că există o imposibilitate sau anumite dificultăți, conform alineatelor (4) și (5), și nu s-a găsit nicio soluție pentru aceste dificultăți. [AM 154]

(7)  Statele membre se asigură că informațiile care le sunt transmise în conformitate cu prezentul articol sunt utilizate numai în scopul (scopurile) pentru care au fost solicitate.

(8)  Cooperarea administrativă și asistența reciprocă se furnizează cu titlu gratuit.

(9)  O solicitare de informații nu împiedică autoritățile competente să ia măsuri în conformitate cu dispozițiile relevante din dreptul național și din dreptul Uniunii pentru a cerceta și a preveni presupusele încălcări ale prezentului regulament.

_______________________

* Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).”;

"

(12a)  Se introduce următorul articol 18a:"

„Articolul 18a

Măsuri de însoțire

(1)  Statele membre iau măsuri de însoțire pentru a dezvolta, a facilita și a promova schimburi între funcționarii însărcinați cu cooperarea administrativă și asistența reciprocă dintre statele membre, precum și între funcționarii însărcinați cu monitorizarea respectării și a asigurării respectării normelor aplicabile din prezentul regulament.

(2)  Comisia oferă asistență tehnică și alte tipuri de sprijin pentru a îmbunătăți și mai mult cooperarea administrativă și a spori încrederea reciprocă între statele membre, inclusiv prin promovarea schimburilor de personal și a programelor comune de formare, precum și prin dezvoltarea, facilitarea și promovarea inițiativelor privind cele mai bune practici. Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European și ale Consiliului în cadrul procedurii bugetare, poate utiliza instrumentele de finanțare disponibile pentru a consolida și mai mult capacitățile și cooperarea administrativă dintre statele membre.

(3)  Statele membre stabilesc un program de evaluări inter pares la care trebuie să participe toate autoritățile competente de aplicare a legii, asigurând o rotație adecvată a autorităților competente de aplicare a legii care efectuează evaluarea și a celor care fac obiectul evaluării. Statele membre notifică aceste programe Comisiei din doi în doi ani, în cadrul raportului privind activitățile autorităților competente menționat la articolul 26.”; [AM 155]

"

(13)  Articolul 24 se elimină.

(14)  Se introduce următorul articol 24a:"

„Articolul 24 a

Exercitarea delegării

(1)  Comisiei îi este conferită competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (9), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului regulament (de modificare)].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (9) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 alineatul (2) și al articolului 8 alineatul (9) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

___________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

"

(15)  La articolul 25, alineatul (3) se elimină.

(16)  La articolul 26 se adaugă următoarele alineate (3), (4) și (5):"

„(3) În fiecare an, statele membre întocmesc un raport privind utilizarea pe teritoriul lor a autovehiculelor implicate în transportul internațional și stabilite pe teritoriul lor a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și nu depășește 3,5 tone sau a combinațiilor de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone și îl transmit Comisiei până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează după încheierea perioadei de raportare. Acest raport include următoarele: [AM 156]

   (a) numărul de autorizații acordate operatorilor care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 tone și căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone; [AM 157]
   (b) numărul de vehicule autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și nu depășește 3,5 tone, înmatriculate într-un stat membru în fiecare an calendaristic; [AM 158]
   (c) numărul total de vehicule autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și nu depășește 3,5 tone, înmatriculate în statul membru începând cu data de 31 decembrie a fiecărui an; [AM 159]
   (d) cota estimată a autovehiculelor a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau a combinațiilor de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone, precum și cea autovehiculelor sub 2,4 tone în activitatea generală de transport rutier a tuturor autovehiculelor înmatriculate în statul membru, defalcată pe operațiuni naționale, internaționale și operațiuni de cabotaj. [AM 160]

(4)  Pe baza informațiilor obținute de Comisie în temeiul alineatului (3), precum și a altor elemente, până cel târziu la 31 decembrie 2024 Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția numărului total de autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau de combinații de vehicule implicate în operațiuni de transport rutier internaționale, a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone implicate în operațiuni de transport rutier naționale, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și internaționale 3,5 tone. Pe baza acestui raport, Comisia reevaluează dacă este necesar să propună măsuri suplimentare. [AM 161]

(5)  În fiecare an, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la solicitările adresate în temeiul articolului 18 alineatele (3) și (4), cu privire la răspunsurile primite din partea altor state membre și la acțiunile întreprinse pe baza informațiilor furnizate.”. [AM 162]

"

(16a)  se adaugă următorul alineat (5a):"

„5a. Pe baza informațiilor obținute de Comisie în temeiul alineatului (5) și a dovezilor suplimentare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până cel târziu la 31 decembrie 2020, un raport detaliat privind nivelul de cooperare administrativă dintre statele membre, eventualele deficiențe în această privință și eventualele modalități de îmbunătățire a cooperării. Pe baza acestui raport, Comisia evaluează dacă este necesar să propună măsuri suplimentare.”. [AM 163]

"

(17)  În anexa IV, la punctul 1, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) Depășirea, pe parcursul unei zile de lucru, a limitei maxime a perioadei de conducere cu 50 % sau mai mult.”;

"

Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se modifică după cum urmează:

(1)  La articolul 1 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:"

„Transportul de containere goale sau de paleți neîncărcați este considerat transport de mărfuri contra cost în numele unui terț ori de câte ori face obiectul unui contract de transport.”;

"

(1a)  La articolul 1 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf: "

„Termenele menționate la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2a) din prezentul regulament se aplică, de asemenea, transportului rutier de mărfuri de sosire sau de plecare reprezentând segmentul inițial și/sau final al unei operațiuni de transport combinat, prevăzute în Directiva 92/106/CEE a Consiliului.”; [AM 164]

"

(1b)  La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

‘2. În cazul transporturilor dinspre un stat membru către o țară terță și invers, prezentul regulament se aplică secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat. Totuși, această deplasare în tranzit este exclusă din domeniul de aplicare al Directivei privind detașarea lucrătorilor. Prezentul regulament nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă.”; [AM 165]

"

(1c)  La alineatul (5), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) Transporturi de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 2,4 tone;”; [AM 166]

"

(2)  Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:"

„6. „operațiuni de cabotaj” înseamnă transport național contra cost în numele unui terț efectuat temporar într-un stat membru gazdă, care implică transportul de la preluarea mărfurilor de la unul sau de la mai multe puncte de încărcare până la livrarea lor la unul sau la mai multe puncte de livrare, după cum se specifică în scrisoarea de trăsură;”.

"

(aa)  Se adaugă următorul punct: "

„7a. „tranzit” înseamnă o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul printr-unul sau mai multe state membre sau țări terțe, punctul de plecare și punctul de sosire neaflându-se în statele membre sau țările terțe respective.”; [AM 167]

"

(3)  Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(-a)  La alineatul (1) se adaugă următoarea literă:"

„(ba) realizează operațiuni de transport internațional cu vehiculele echipate cu un tahograf inteligent în conformitate cu articolul 3 și capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*.

____________________

* Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).” [AM 168]

"

(a)  la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Comisia este abilitată să adopte, în conformitate cu articolul 14b, acte delegate de modificare a prezentului regulament, în vederea adaptării perioadei maxime de valabilitate a licenței comunitare în funcție de evoluțiile pieței.”;

"

(b)  la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Comisia este abilitată să adopte, în conformitate cu articolul 14b, acte delegate de modificare a anexelor I și II, în vederea adaptării lor la progresele tehnice.”.

"

(4)  La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Comisia este abilitată să adopte, în conformitate cu articolul 14b, acte delegate de modificare a anexei III, în vederea adaptării sale la progresele tehnice.”.

"

(5)  Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Odată livrate mărfurile transportate în cursul unui transport internațional dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță într-un stat membru gazdă, operatorilor de transport rutier de mărfuri menționați la alineatul (1) li se permite să efectueze, cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul aceluiași vehicul, operațiuni de cabotaj în statul membru gazdă sau în state membre învecinate. În cursul unei operațiuni de cabotaj, ultima descărcare are loc în termen de 5 zile de la ultima descărcare în statul membru gazdă în cadrul operațiunii de transport internațional care îl are pe acesta ca destinație, în temeiul contractului de transport aplicabil;”; [AM 169]

"

(aa)  Se introduce următorul alineat:"

„2a. După expirarea perioadei de trei de zile menționate la alineatul (2), operatorii de transport rutier de marfă nu sunt autorizați să efectueze, cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul respectivei combinații, operațiuni de cabotaj în același stat membru gazdă în termen de 60 de ore de la întoarcerea în statul membru de stabilire al operatorului de transport rutier de marfă și până când au efectuat o nouă operațiune de transport internațional care provine din statul membru în care este stabilită întreprinderea.”; [AM 170]

"

(b)  La alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Serviciile naționale de transport rutier de mărfuri efectuate în statul membru gazdă de către un operator de transport rutier de mărfuri nerezident se consideră conforme cu dispozițiile prezentului regulament numai dacă operatorul de transport rutier de mărfuri poate prezenta dovezi clare privind transportul internațional precedent.”;

"

(c)  se introduce următorul alineat (4a):"

„(4a) Dovezile menționate la alineatul (3) se prezintă sau se transmit agentului autorizat de control din statul membru gazdă, la cerere, în cursul controlului în trafic. Ele pot fi Statele membre acceptă faptul că dovezile sunt prezentate sau transmise electronic, utilizându-se un format structurat modificabil care poate fi folosit direct de computere pentru stocare sau procesare, cum ar fi scrisoarea electronică de trăsură în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR). În cursul controlului în trafic, conducătorul auto are permisiunea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate furniza dovezile menționate la alineatul (3).”; [AM 171]

_________________

* Scrisoare electronică de trăsură în temeiul „Convenției referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele.”.

"

(5a)  La articolul 9 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:"

„(ea) remunerația și concediul anual plătit, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) din Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului*.

______________

* Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).”; [AM 172]

"

(6)  La articolul 10 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Comisia examinează situația, în special pe baza informațiilor relevante, și, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului,** decide, în termen de o lună de la primirea solicitării statului membru respectiv, dacă sunt necesare sau nu măsuri de salvgardare și, în caz afirmativ, le adoptă.

________________

** Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).'.

"

(7)  Se introduce următorul articol 10a:"

„Articolul 10a

Controale Asigurarea inteligentă a respectării normelor [AM 173]

(1)  Fiecare stat membru organizează controale astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2020, în fiecare an calendaristic să fie controlate cel puțin 2 % din totalul operațiunilor de cabotaj efectuate pe teritoriul lor. Statele membre măresc procentajul la cel puțin 3 % începând cu 1 ianuarie 2022. Baza de calcul pentru stabilirea procentajului este reprezentată de totalul activităților de cabotaj dintr-un stat membru exprimate în tone-kilometri în anul t-2, conform datelor raportate de Eurostat. Pentru a asigura respectarea în continuare a obligațiilor prevăzute în prezentul capitol, statele membre se asigură că se aplică o strategie națională coerentă de asigurare a respectării normelor pe teritoriul lor. Strategia se axează pe întreprinderile clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat, menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului. [AM 174]

(1a)  Fiecare stat membru se asigură că controalele prevăzute la articolul 2 din Directiva 2006/22/CE vor include, după caz, o verificare a operațiunilor de cabotaj. [AM 175]

(2)  Statele membre vizează acele întreprinderi care sunt clasificate ca prezentând riscuri mai mari de a încălca dispozițiile aplicabile lor, prevăzute în prezentul capitol. În acest scop, în cadrul sistemului de clasificare a riscurilor instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului*** și extins în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului****, statele membre tratează riscul de producere a unor astfel de încălcări ca pe un risc de sine stătător.

(2a)   În sensul alineatului (2), statele membre au acces la informațiile relevante și la datele înregistrate, prelucrate sau stocate de tahograful inteligent menționat la capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 și la cele din documentele de transport electronice, cum ar fi scrisorile de trăsură electronice în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR). [AM 176]

(2b)  Statele membre acordă acces la respectivele date numai autorităților competente autorizate să verifice încălcările actelor juridice menționate în prezentul regulament. Statele membre notifică Comisiei datele de contact ale tuturor autorităților competente de pe teritoriul lor pe care le-au desemnat să aibă acces la respectivele date. Până la ... [XXX], Comisia elaborează o listă a tuturor autorităților competente și o transmite statelor membre. Statele membre notifică fără întârziere orice modificare ulterioară a acesteia. [AM 177]

(2c)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14b pentru a stipula caracteristicile datelor la care au acces statele membre, condițiile lor de utilizare și specificațiile tehnice pentru transmiterea acestora sau accesul la ele, precizând în special:

   (a) o listă detaliată a informațiilor și datelor la care au acces autoritățile naționale competente, care cuprinde cel puțin locul și momentul trecerilor frontierei, operațiunile de încărcare și descărcare, numărul de înmatriculare al vehiculului și datele conducătorului auto;
   (b) drepturile de acces ale autorităților competente, diferențiate, dacă este cazul, în funcție de tipul de autoritate competentă, tipul de acces și scopul pentru care sunt utilizate datele;
   (c) specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor menționate la litera (a) sau accesul la ele, inclusiv, dacă este cazul, durata maximă de păstrare a datelor, diferențiate, dacă este cazul, în funcție de tipul datelor. [AM 178]

(2d)  Datele cu caracter personal menționate la prezentul articol nu sunt accesate sau stocate pe o perioadă mai lungă decât este strict necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate ulterior. Din momentul în care aceste date nu mai sunt necesare pentru scopurile respective, se procedează la distrugerea lor. [AM 179]

(3)  Statele membre întreprind, cel puțin de trei ori pe an, controale concertate în trafic asupra operațiunilor de cabotaj, care pot coincide cu controalele efectuate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/22/CE. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile naționale responsabile cu aplicarea normelor în domeniul transportului rutier a două sau a mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Punctele de contact naționale desemnate în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului***** Statele membre fac schimb de informații privind numărul și tipul încălcărilor depistate după ce au avut loc controalele concertate în trafic. [AM 180]

______________________

*** Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului(JO L 102, 11.4.2006, p. 35).

**** Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).”;

"

(8)  Se introduc următoarele articole 14a și 14b:"

„Articolul 14a

Răspunderea

Statele membre prevăd sancțiuni eficace, proporționale și disuasive împotriva expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților pentru nerespectarea dispozițiilor de la capitolele II și III în cazul în care aceștia contractează au cunoștință sau ar trebui să aibă cunoștință în cunoștință mod rezonabil de cauză servicii faptul că serviciile de transport pe care le comandă implică încălcări ale prezentului regulament.

În cazul în care expeditorii, agenții de expediție, contractanții și subcontractanții comandă servicii de transport de la întreprinderile de transport clasificate ca prezentând un grad de risc redus, astfel cum sunt menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE, nu pot fi sancționați pentru încălcări, cu excepția cazului în care se dovedește că au avut efectiv cunoștință despre aceste încălcări. [AM 181]

Articolul 14b

Exercitarea delegării

(1)  Comisiei îi este conferită competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 5 alineatul (4), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [data intrării în vigoare a prezentului regulament (de modificare)].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (2) și (4) și la articolul 5 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.* ****

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (4) și al articolului 5 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

___________________

***** JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”;

"

(9)  Articolul 15 se elimină.

(10)  Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 17

Raportare

(1)  Până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia asupra numărului de operatori de transport rutier de mărfuri care dețin licențe comunitare începând cu data de 31 decembrie a anului anterior și asupra numărului de copii conforme corespunzătoare vehiculelor aflate în circulație la acea dată.

(2)  Până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia cu privire la numărul de atestate de conducător auto eliberate în anul calendaristic anterior, precum și asupra numărului total de atestate de conducător auto începând cu data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent.

(3)  Până la ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre transmit Comisiei strategia lor națională de asigurare a respectării normelor adoptată în temeiul articolului 10a. Până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia cu privire la numărul operațiunile de controale de cabotaj asigurare a respectării normelor efectuate în cursul anului calendaristic precedent în conformitate cu articolul 10a, inclusiv, dacă este cazul, cu privire la numărul de controale efectuate. Aceste informații includ numărul de vehicule controlate și numărul de tone-kilometri care au făcut obiectul controalelor. [AM 182]

(3a)  Până la sfârșitul anului 2022, Comisia redactează un raport privind situația pieței transporturilor rutiere din Uniune. Raportul conține o analiză a situației pieței, inclusiv o evaluare a eficacității controalelor și a evoluției condițiilor de angajare în cadrul profesiei. [AM 183]

"

Articolul 3

Revizuirea

(1)  Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentului regulament, în special impactul articolului 2 care modifică articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, până la [3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

(2)  În urma raportului menționat la alineatul (1), Comisia evaluează periodic prezentul regulament și prezintă rezultatele evaluării Parlamentului European și Consiliului.

(3)  După caz, rapoartele prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt însoțite de propuneri relevante.

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [xx].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 38.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(3)JO C 197, 8.6.2018, p. 38.
(4)JO C 176, 23.5.2018, p. 57.
(5) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(6)Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).
(7)Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72).
(8)Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
(9)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.


Normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale ***I
PDF 122kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (COM(2017)0660 – C8-0394/2017 – 2017/0294(COD))
P8_TA(2019)0342A8-0143/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0660),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0394/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Senatul Franței în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 aprilie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 mai 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0143/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale

P8_TC1-COD(2017)0294


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2019/692.)

(1) JO C 262, 25.7.2018, p. 64.
(2) JO C 361, 5.10.2018, p. 72.


Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești ***I
PDF 536kWORD 139k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (COM(2018)0390 – C8-0270/2018 – 2018/0210(COD))
P8_TA(2019)0343A8-0176/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0390),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0270/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 mai 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0176/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) /... al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime, și activități pescărești și acvacultură (FEAMAP FEAMAPA și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului [AM 1. Acest amendament se aplică întregului text.]

P8_TC1-COD(2018)0210


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Este necesar să se instituie un Fond european pentru afaceri maritime, și activități pescărești și acvacultură (FEAMAP FEAMAPA) pentru perioada 2021-2027. [AM 1. Acest amendament se aplică întregului text.] Acest fond ar trebui să urmărească să orienteze finanțarea de la bugetul Uniunii în direcția sprijinirii punerii în aplicare a politicii comune în sectorul pescăresc (PCSP) și a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD), a politicii maritime a Uniunii și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor. Această finanțare este un factor favorizant esențial pentru existența unor activități pescărești sustenabile, inclusiv pentru conservarea resurselor și habitatelor biologice marine, pentru acvacultura sustenabilă, pentru securitatea alimentară prin aprovizionarea cu produse din mare, pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile, pentru prosperitatea și coeziunea economică și socială ale comunităților pescărești și de acvacultură, precum și pentru asigurarea sănătății, siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor. Sprijinul acordat de FEAMAPA ar trebui să contribuie la satisfacerea nevoilor producătorilor și ale consumatorilor deopotrivă. [276]

(1a)   Parlamentul European subliniază poziția sa potrivit căreia, după adoptarea Acordului de la Paris, cheltuielile orizontale legate de climă ar trebui să fie majorate în mod semnificativ în comparație cu actualul cadru financiar multianual (CFM) și să atingă pragul de 30 % cât mai curând posibil și, cel târziu, până în 2027. [AM 4]

(1b)  În rezoluțiile sale din 14 martie 2018 și 30 mai 2018 referitoare la CFM pentru 2021-2027, Parlamentul European a subliniat importanța principiilor transversale care ar trebui să se afle la baza CFM 2021-2027 și la baza tuturor politicilor conexe ale Uniunii. Parlamentul European și-a reafirmat, în acest context, poziția potrivit căreia Uniunea trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi un lider ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și și-a exprimat regretul cu privire la lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; prin urmare, Parlamentul European a solicitat integrarea ODD în toate politicile și inițiativele Uniunii din următorul CFM. De asemenea, a reiterat că Uniunea va deveni mai puternică și mai ambițioasă numai în cazul în care va dispune de mai multe mijloace financiare. Parlamentul European a solicitat, prin urmare, să se acorde în continuare sprijin pentru politicile existente, în special pentru politicile Uniunii consacrate de-a lungul timpului și prevăzute în tratate, și anume politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului și politica de coeziune, deoarece aduc beneficii concrete cetățenilor Uniunii. [AM 5]

(1c)   În rezoluția sa din 14 martie 2018, Parlamentul European a subliniat importanța socioeconomică și ecologică a sectorului pescăresc, a mediului marin și a „economiei albastre”, precum și contribuția acestora la autonomia alimentară sustenabilă a UE în ceea ce privește asigurarea sustenabilității pescuitului și acvaculturii europene și atenuarea impactului asupra mediului. Parlamentul European a solicitat, de asemenea, să se mențină cuantumurile specifice alocate activităților pescărești în cadrul actualului CFM și, în măsura în care se stabilesc noi obiective privind intervențiile din domeniul economiei albastre, să se majoreze creditele financiare pentru afacerile maritime. [AM 6]

(1d)   În plus, în rezoluțiile sale din 14 martie și din 30 mai 2018 referitoare la CFM 2021-2027, Parlamentul European a subliniat că lupta împotriva discriminării este vitală pentru îndeplinirea angajamentelor UE privind o Europă incluzivă, și că, prin urmare, în toate politicile și inițiativele UE legate de următorul CFM trebuie să se includă angajamente financiare pentru egalitatea de gen și integrarea dimensiunii de gen. [AM 7]

(1e)   FEAMAPA trebuie să sprijine cu prioritate pescuitul artizanal, astfel încât să răspundă problemelor specifice ale acestui segment și să sprijine administrarea locală, sustenabilă, a activităților pescărești implicate și dezvoltarea comunităților costiere. [AM 8]

(2)  În calitatea sa de actor pe scena mondială a oceanelor cu cea mai mare suprafață maritimă la nivel mondial, incluzând aici regiunile ultraperiferice și fiind țările și teritoriile de peste mări, Uniunea a devenit al cincilea cel mai mare producător de pește și fructe de mare din lume, Uniunea și are o mare responsabilitate în protejarea, conservarea și utilizarea în mod sustenabil a oceanelor și a resurselor acestora. Protejarea mărilor și a oceanelor este într-adevăr vitală pentru o populație mondială în plină creștere. Este, de asemenea, de interes socioeconomic pentru Uniune: o economie albastră sustenabilă, care se dezvoltă în limitele ecologice, stimulează investițiile, locurile de muncă și creșterea economică, încurajează cercetarea și inovarea și contribuie la securitatea energetică prin energia oceanică. În plus, asigurarea unor mări și oceane sigure și protejate este esențială pentru un control eficient al frontierelor și pentru combaterea criminalității maritime în lume, abordând astfel preocupările cetățenilor legate de securitate. [AM 277]

(2a)  Activitățile pescărești sustenabile și acvacultura în apă de mare și în apă dulce contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară a Uniunii, la menținerea și crearea de locuri de muncă în mediul rural și la conservarea mediului natural și, în special, a biodiversității. Susținerea și dezvoltarea sectorului pescăresc și al acvaculturii ar trebui să se afle în centrul viitoarei politici a Uniunii în sectorul pescăresc. [AM 10]

(3)  Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(6) a fost adoptat în vederea îmbunătățirii coordonării și în vederea armonizării punerii în aplicare a sprijinului acordat în gestiune partajată în cadrul fondurilor (denumite în continuare „fondurile”), obiectivul principal fiind simplificarea punerii în aplicare a politicilor într-un mod coerent. Aceste dispoziții comune se aplică părții din FEAMAP FEAMAPA în gestiune partajată. Fondurile urmăresc obiective complementare și au în comun aceeași modalitate de gestiune. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] stabilește o serie de obiective generale comune și de principii generale, cum ar fi parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri. El conține și elemente comune privind programarea și planificarea strategică, inclusiv dispoziții privind acordul de parteneriat care urmează să se încheie cu fiecare stat membru și stabilește o abordare comună în ceea ce privește orientarea spre performanță a fondurilor. Așadar, el include condiții favorizante, o evaluare a performanței și prevederi privind monitorizarea, raportarea și evaluarea. Sunt stabilite, de asemenea, dispoziții comune în ceea ce privește normele de eligibilitate și sunt definite modalități speciale pentru instrumentele financiare, utilizarea InvestEU, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și gestiunea financiară. Unele modalități de gestiune și control sunt, de asemenea, comune tuturor fondurilor. Complementaritățile între fonduri, inclusiv FEAMAP FEAMAPA și alte programe ale Uniunii, ar trebui să fie descrise în acordul de parteneriat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

(4)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”)(7) și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii, execuție indirectă și prevăd controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din tratat vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(5)  În cadrul gestiunii directe, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să dezvolte sinergii și complementarități cu alte fonduri și programe relevante ale Uniunii, precum și sinergii între statele membre și regiuni. El ar trebui să permită și finanțarea sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind InvestEU](8). [AM 11]

(6)  Sprijinul din FEAMAP FEAMAPA ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim și nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Sprijinul ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară, contribuind la creșterea venitului din pescuit, la promovarea locurilor de muncă care beneficiază de drepturi în sector, la asigurarea unor prețuri echitabile pentru producători, la creșterea valorii adăugate a pescuitului și la sprijinirea dezvoltării activităților conexe pescuitului, atât în amonte, cât și în aval. [AM 12]

(7)  Tipurile de finanțare și modalitățile de implementare din prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza prioritățile fixate pentru acțiuni și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă, precum și riscul preconizat de nerespectare a normelor. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii]. [AM 13]

(8)  Cadrul financiar multianual CFM enunțat în Regulamentul (UE) xx/xx(9) prevede că bugetul Uniunii ar trebui trebuie să sprijine în continuare politicile privind sectorul pescăresc și afacerile maritime. Bugetul FEAMAP FEAMAPA ar trebui să se ridice la 6 140 000 000 EUR, în prețuri curente majorat cu cel puțin 10 % față de cel prevăzut pentru FEAMAPA pentru perioada 2014-2020. Resursele FEAMAP sale ar trebui împărțite între gestiunea partajată, directă și indirectă. Suma de 5 311 000 000 EUR 87 % dintre fonduri ar trebui să fie alocată alocate sprijinului acordat în regim de gestiune partajată, iar suma de 829 000 000 EUR 13 % sprijinului acordat în regim de gestiune directă și indirectă. În vederea asigurării stabilității, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP, definirea alocărilor naționale în regimul gestiunii partajate pentru perioada de programare 2021-2027 ar trebui să se bazeze pe cotele-parte din FEAMAP FEAMAPA pentru perioada 2014-2020. Sume specifice ar trebui să fie rezervate pentru regiunile ultraperiferice, pentru controlul și punerea în aplicare a legislației în sectorul pescăresc, pentru colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și pentru scopuri științifice, precum și pentru protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere și pentru cunoașterea mediului marin, iar sumele pentru încetarea permanentă și încetarea extraordinară temporară a activităților de pescuit și pentru investiții în nave ar trebui plafonate. [AM 14]

(8a)  În ceea ce privește importanța sectorului acvaculturii, nivelul fondurilor Uniunii pentru acest sector și, în special, pentru acvacultura în apă dulce ar trebui să fie menținut la nivelul stabilit pentru perioada bugetară actuală. [AM 15]

(9)  Sectorul maritim european numără peste 5 milioane de locuri de muncă, generând aproape 500 de miliarde EUR pe an și are un potențial de a crea mai multe locuri de muncă. Se estimează că producția economiei maritime mondiale este astăzi de 1,3 miliarde EUR, aceasta putând crește cu peste 100 % până în 2030. Necesitatea de a atinge obiectivele privind Acordului de la Paris în ceea ce privește emisiile de CO2 impune utilizarea a cel puțin 30 % din bugetul Uniunii în scopul combaterii schimbărilor climatice. Sunt, de a crește eficiența asemenea, necesare creșterea eficienței resurselor și de a albastre reducerea amprentei ecologic reduce amprenta ecologică a economiei a unei economii albastre care să se dezvolte în cadrul limitelor ecologice și care fost și trebuie să fie și pe viitor o forță motrice semnificativă pentru inovare în alte sectoare, cum ar fi echipamentele maritime, construcțiile navale, observarea oceanelor, dragarea, protecția zonelor de coastă și construcțiile din zonele marine. Investițiile în economia maritimă au fost finanțate prin fondurile structurale ale Uniunii, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și FEAMAP FEAMAPA. Noi instrumente de finanțare, cum ar fi InvestEU, ar putea fi trebuie utilizate pentru a stimula potențialul de creștere al sectorului. [AM 16]

(9a)   Investițiile în economia albastră ar trebui să fie sprijinite de cea mai bună consiliere științifică disponibilă, astfel încât să se evite efectele nocive asupra mediului care ar periclita sustenabilitatea pe termen lung. În cazul în care nu există informații sau cunoștințe adecvate pentru a evalua impactul investițiilor asupra mediului, ar trebui adoptată o abordare precaută atât în sectorul public, cât și în cel privat, întrucât s-ar putea întreprinde acțiuni cu efecte potențial negative. [AM 17]

(10)  FEAMAP FEAMAPA ar trebui să se bazeze pe patru cinci priorități: promovarea activităților pescărești sustenabile, inclusiv și a conservării resurselor biologice marine; stimularea acvaculturii sustenabile; contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi și al unor piețe unor piețe și sectoare de prelucrare ale produselor pescărești și de acvacultură competitive și sustenabile; facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile, ținând seama de capacitatea de suport ecologic, și stimularea prosperității comunităților și a coeziunii economice și sociale în comunitățile costiere și interioare; consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor. Aceste priorități ar trebui urmărite prin gestiune partajată, directă și indirectă. [AM 18]

(10a)  S-ar putea preciza prioritățile, alături de obiectivele specifice ale Uniunii, pentru a clarifica și mai mult la ce poate fi folosit fondul și pentru a-i spori eficiența. [AM 19]

(11)  FEAMAP FEAMAPA pentru perioada de după 2020 ar trebui să se bazeze pe o arhitectură simplificată, fără definirea în prealabil a măsurilor și a unor norme detaliate de eligibilitate la nivelul Uniunii, într-o manieră excesiv de normativă. În schimb, în cadrul fiecărei priorități ar trebui să fie descrise marile domenii de sprijin. Prin urmare, statele membre ar trebui să își întocmească programul indicând în el cea mai adecvată modalitate de concretizare a priorităților. O gamă largă de măsuri identificate de statele membre în acele programe ar putea fi sprijinite în cadrul normelor prezentate în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], cu condiția ca ele să fie acoperite de domeniile de sprijin prioritățile identificate în prezentul regulament. Cu toate acestea, este necesar să se stabilească o listă de operațiuni neeligibile, astfel încât să se evite un impact negativ în ceea ce privește conservarea resurselor piscicole, de exemplu, o interdicție generală a investițiilor menite să sporească capacitatea de pescuit, cu anumite derogări bine fundamentate. În plus, investițiile și compensațiile pentru flotă ar trebui să fie strict condiționate de coerența lor cu obiectivele de conservare ale PCSP. [AM 20]

(12)  Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a identificat conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor ca unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD 14). Uniunea este pe deplin angajată în atingerea și concretizarea acestui obiectiv. În acest context, aceasta s-a angajat să promoveze o economie albastră sustenabilă, care se dezvoltă în cadrul limitelor ecologice și care să fie este în concordanță cu o abordare ecosistemică în ceea ce privește amenajarea spațiului maritim, având în vedere, în special, sensibilitatea speciilor și a habitatelor la activitățile umane pe mare, conservarea resurselor biologice și atingerea unei stări ecologice bune, să interzică anumite forme de subvenții în sectorul pescăresc care contribuie la supracapacitate și la pescuitul excesiv, să elimine subvențiile care favorizează pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și să se abțină de la introducerea unor noi astfel de subvenții. Acest rezultat ar trebui să constituie urmarea negocierilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului privind subvențiile în sectorul pescăresc. În plus, în cursul negocierilor Organizației Mondiale a Comerțului cu ocazia Summitului mondial din 2002 privind dezvoltarea durabilă și cu ocazia Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 2012 (Rio + 20), Uniunea Europeană s-a angajat să elimine subvențiile care contribuie la supracapacitate în sectorul pescăresc și la pescuitul excesiv supracapacitatea flotei și la pescuitul excesiv. Sectoarele Uniunii ce privesc activitățile pescărești sustenabile și acvacultura în apă de mare și apă dulce contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. [AM 21]

(12a)   Totodată, FEAMAPA ar trebui să contribuie și la celelalte obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. În special, prezentul regulament are în vedere următoarele obiective:

   ODD 1 – Eradicarea sărăciei: FEAMAPAP va contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților costiere celor mai fragile, îndeosebi ale celor care depind de o resursă piscicolă amenințată de pescuitul excesiv, de schimbările globale sau de problemele de mediu.
   ODD 3 – Sănătate și bunăstare: FEAMAPA va contribui la combaterea poluării maselor de apă costiere, care cauzează boli endemice, și la garantarea bunei calități a alimentelor provenite din activitățile pescărești și de acvacultură.
   ODD 7 – Energie nepoluantă: FEAMAPA va promova dezvoltarea energiilor marine regenerabile prin finanțarea economiei albastre concomitent cu fondurile destinate programului Orizont și va garanta că această dezvoltare este compatibilă cu protecția mediului marin și cu conservarea resurselor piscicole.
   ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică: FEAMAPA, concomitent cu FSE, ar trebui să contribuie la dezvoltarea economiei albastre, factor de creștere economică. Totodată, ar trebui să se asigure că această creștere economică este o sursă de locuri de muncă decente pentru comunitățile costiere. De asemenea, FEAMAPA ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale pescarilor.
   ODD 12 – Consumul și producția responsabile: FEAMAPA va contribui la progresul către o utilizare rațională a resurselor naturale și la o limitare a irosirii resurselor naturale și a energiei.
   ODD 13 – Acțiuni climatice: FEAMAPA va dispune de o orientare a bugetului său pentru combaterea schimbărilor climatice. [AM 22]

(13)  Pentru a ține cont de Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, prezentul regulament ar trebui să contribuie va contribui la integrarea acțiunilor climatice în domeniul climei, precum și la realizarea obiectivul global ca 25 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele climatice în domeniul climei. Acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să permită consacrarea a 30 % din pachetul financiar total al FEAMAP realizării obiectivelor climatice FEAMAPA să contribuie la realizarea obiectivelor climatice, fără să afecteze însă finanțarea PCP, a cărei finanțare trebuie reevaluată pozitiv. Acțiunile relevante, inclusiv proiectele care vizează protejarea și refacerea solurilor submarine de iarbă de mare și a zonelor umede costiere, care sunt importanți absorbanți de carbon, vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a FEAMAP FEAMAPA și vor fi reevaluate în contextul proceselor de evaluare și de reexaminare relevante. [AM 23]

(14)  FEAMAP FEAMAPA ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de mediu ale Uniunii, ținând seama în mod corespunzător de coeziunea socială, în cadrul PCP și al Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”, și ar trebui să fie coordonată cu politica de mediu a UE, incluzând standarde de calitate a apei care să garanteze calitatea mediului marin adecvat pentru îmbunătățirea perspectivei sectorului pescuitului. Această contribuție ar trebui să fie urmărită prin aplicarea markerilor de mediu ai Uniunii și raportată cu regularitate în cadrul evaluărilor și al rapoartelor anuale de performanță. [AM 24]

(15)  În conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(10) (denumit în continuare „Regulamentul PCSP”)7, asistența financiară a Uniunii în cadrul FEAMAP FEAMAPA ar trebui să fie condiționată de respectarea deplină a normelor PCSP și a legislației de mediu pertinente a Uniunii. Asistența financiară a Uniunii ar trebui acordată numai acelor operatori și state membre care își îndeplinesc pe deplin obligațiile legale în domeniu. Cererile din partea beneficiarilor care nu respectă normele aplicabile ale PCSP nu ar trebui să fie admisibile. [AM 25]

(16)  Pentru a aborda condițiile specifice ale PCSP menționate în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a contribui la respectarea deplină a normelor PCSP, ar trebui prevăzute dispoziții suplimentare față de normele privind întreruperea, suspendarea și corecțiile financiare, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În cazul în care un stat membru sau un beneficiar nu își respectă obligațiile în temeiul PCSP sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugerează demonstrează o astfel de nerespectare a obligațiilor, Comisia ar trebui să poată, ca măsură preventivă, să întrerupă întrerupe termenele de plată. Pe lângă posibilitatea întreruperii termenelor de plată și pentru a evita un risc evident de a ajunge să ramburseze cheltuieli neeligibile, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile și impune corecții financiare în cazul unei nerespectări grave a normelor PCSP de către un stat membru. [AM 26]

(17)  În ultimii ani, PCSP a realizat mult în ceea ce privește s-au luat măsuri pentru readucerea stocurilor de pește la niveluri sustenabile, creșterea rentabilității sectorului pescuitului din Uniune și conservarea ecosistemelor marine. Cu toate acestea, rămân unele provocări substanțiale în vederea atingerii integrale a obiectivelor socioeconomice și de mediu ale PCSP, inclusiv în ceea ce privește obligația legală de a reface și a menține toate populațiile de stocuri de pește peste nivelurile de biomasă care să permită obținerea producției maxime durabile. Aceste eforturi necesită continuarea sprijinului dincolo de 2020, în special în bazinele maritime în care progresele au fost mai lente, în special în zonele cele mai izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice. [AM 27]

(17a)  Articolul 13 TFUE prevede că la elaborarea și punerea în aplicare, printre altele, a politicii Uniunii în domeniul pescuitului, Uniunea și statele membre urmează să țină seama de cerințele privind bunăstarea animalelor, având în vedere că acestea sunt ființe sensibile, respectând în același timp actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale. [AM 2]

(18)  Activitatea pescărească este vitală pentru subzistența și patrimoniul cultural al numeroase comunități costiere și insulare din Uniune, în special acolo unde micul pescuit costier joacă un rol important, cum ar fi în regiunile ultraperiferice. Cum media de vârstă în multe comunități de pescari este de peste 50 de ani, reînnoirea generațiilor și diversificarea activităților în sectorul pescăresc rămâne o provocare. Prin urmare, este esențial ca FEAMAPA să vină în sprijinul atractivității sectorului pescăresc prin asigurarea formării profesionale și a accesului tinerilor la meseriile din sector. [AM 28]

(18a)  Îndeplinirea obiectivelor PCP este favorizată de punerea în aplicare a unor mecanisme de gestionare în comun a activității de pescuit profesionist și de agrement și a acvaculturii, cu participarea directă a părților interesate implicate, cum ar fi administrația, sectorul pescuitului și acvaculturii, comunitatea științifică și societatea civilă, care își bazează funcționalitatea pe distribuția echitabilă a responsabilităților în procesul decizional, precum și pe gestionarea adaptativă fondată pe cunoaștere, informații și rapiditate. FEAMAPA ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acestor mecanisme la nivel local. [AM 29]

(19)  FEAMAP FEAMAPA ar trebui să urmărească contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Acest sprijin ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit sunt sustenabile pe termen lung din perspectiva mediului și sunt gestionate în concordanță cu obiectivul realizării obiectivele stabilite la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care vor contribui la realizarea de beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și cu la obiectivul de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente sănătoase și de a asigura, în același timp, condiții de muncă echitabile. În acest sens, activitățile pescărești care depind de micile insule îndepărtate ar trebui să fie recunoscute și sprijinite în mod special, pentru a le permite să supraviețuiască și să prospere. [AM 30]

(20)  Sprijinul din FEAMAP FEAMAPA ar trebui să urmărească să obțină și să mențină un pescuit sustenabil, bazat pe producția maximă durabilă (MSY) și să reducă la minimum contribuie la realizarea la timp a obligației legale de a reface și a menține populațiile tuturor stocurilor de pește peste nivelurile de biomasă care să permită obținerea producții maxime durabile și, acolo unde este posibil, să elimine impactul negativ al activităților de pescuit nesustenabile și dăunătoare asupra ecosistemului marin. Sprijinul menționat ar trebui să includă inovare și investiții în practici și tehnici de pescuit cu impact redus, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și în tehnici orientate către pescuitul selectiv. [AM 31]

(21)  Obligația de debarcare este o obligație legală și una dintre principalele provocări ale PCSP. Ea a implicat sfârșitul practicii aruncării de capturi înapoi în mare, o practică inacceptabilă din punct de vedere ecologic, precum și modificări semnificative și importante ale practicilor de pescuit din sector, uneori cu un cost financiar important. Prin urmare, statele membre ar trebui să utilizeze ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine pentru a sprijini inovarea și investițiile care contribuie la punerea în aplicare deplină și în timp util a obligației de debarcare, cu o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni, cum ar fi investițiile în unelte de pescuit selective, precum și aplicarea unor măsuri de selectivitate temporară sau spațială, în îmbunătățirea infrastructurilor portuare și în comercializarea capturilor nedorite. De asemenea, acesta ar trebui să acorde o rată maximă de 100 % de intensitate a ajutorului proiectării, dezvoltării, monitorizării, evaluării și gestionării sistemelor transparente pentru schimbul de posibilități de pescuit între statele membre („schimburi de cote”), cu scopul de a atenua efectul speciei de blocaj cauzat de obligația de debarcare. [AM 279]

(21a)   Obligația de debarcare ar trebui să fie monitorizată în mod egal în cazul întregului spectru, de la navele de pescuit de mici dimensiuni până la cele de mari dimensiuni, în fiecare stat membru. [AM 33]

(22)  Ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine inovarea și investițiile la bordul navelor de pescuit cu scopul de a îmbunătăți sănătatea, siguranța și condițiile de muncă, protecția mediului, eficiența energetică, calitatea vieții animalelor și calitatea capturilor, precum și să acorde sprijin în chestiuni specifice care țin de asistența medicală. Acest sprijin nu ar trebui însă să ducă la un risc de creștere a capacității de pescuit sau a capacității de a găsi pește și nu ar trebui să fie acordat doar pentru a îndeplini cerințele obligatorii în temeiul legislației Uniunii sau al legislației naționale. În cadrul arhitecturii fără măsuri normative, ar trebui să fie la latitudinea statelor membre să definească norme de eligibilitate exacte pentru aceste investiții și pentru sprijin. În ceea ce privește sănătatea, siguranța și condițiile de muncă la bordul navelor de pescuit, ar trebui să fie permisă o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea aplicată altor operațiuni. [AM 34]

(23)  Controlul privind sectorul pescăresc este de o importanță crucială pentru punerea în aplicare a PCSP. Prin urmare, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să sprijine, în cadrul gestiunii partajate, elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, astfel cum se specifică în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind controlul”)(11). Anumite obligații prevăzute în revizuirea Regulamentului privind controlul justifică un sprijin specific din FEAMAP FEAMAPA, și anume sistemele obligatorii de urmărire a navelor și de raportare electronică în cazul navelor de pescuit costier mic, sistemele obligatorii de monitorizare electronică la distanță și măsurarea obligatorie continuă și înregistrarea obligatorie a puterii sistemului de propulsie marină. În plus, investițiile făcute de statele membre în dotări pentru control ar putea, de asemenea, să fie utilizate în scopul supravegherii maritime și al cooperării cu privire la funcțiile de pază de coastă.

(24)  Succesul PCSP depinde de disponibilitatea avizelor științifice pentru gestionarea activităților pescărești și, prin urmare, de disponibilitatea datelor privind sectorul pescăresc. Ținând cont de provocările și de costurile pentru a obține date fiabile și complete, este necesar să se sprijine acțiunile statelor membre menite să colecteze, să prelucreze și să prelucreze facă schimb de date în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind cadrul de colectare a datelor”)(12) și să se susțină obținerea celor mai bune avize științifice disponibile. Acest sprijin ar trebui să permită crearea de sinergii cu colectarea, prelucrarea și schimbul de alte tipuri de date privind mediul marin, inclusiv datele despre activitățile pescărești recreative. [AM 35]

(25)  FEAMAP FEAMAPA ar trebui să sprijine o punere în aplicare și o guvernanță eficace bazată pe cunoaștere a PCSP în regim de gestiune directă și indirectă, prin furnizarea de avize științifice, elaborarea și implementarea unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, funcționarea consiliilor consultative și prin contribuții voluntare la organizațiile internaționale, precum și printr-un angajament îmbunătățit al Uniunii în ceea ce privește guvernanța internațională a oceanelor. [AM 36]

(26)  Având în vedere provocările pentru a putea realiza obiectivele de conservare ale PCSP, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine acțiuni pentru gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit. În acest context, sprijinul pentru adaptarea flotei rămâne uneori necesar în ceea ce privește anumite segmente de flotă și bazine maritime. Un astfel de sprijin ar trebui să fie bine direcționat înspre conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și să vizeze realizarea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile. Prin urmare, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine încetarea permanentă a activităților de pescuit în segmentele de flotă în care capacitatea de pescuit nu este echilibrată cu posibilitățile de pescuit disponibile. Un astfel de sprijin ar trebui să constituie un instrument în cadrul planurilor de acțiune pentru ajustarea segmentelor de flotă în funcție de supracapacitatea structurală identificată, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr 1380/2013 și ar trebui să fie pus în aplicare fie prin dezmembrarea navei de pescuit, fie prin dezafectarea și reabilitarea acesteia pentru alte activități. În cazul în care reabilitarea ar duce la o creștere a presiunii pescuitului recreativ asupra ecosistemului marin, sprijinul ar trebui să fie acordat numai dacă este în conformitate cu PCSP și cu obiectivele din planurile multianuale relevante. În vederea asigurării coerenței între adaptarea structurală a flotei și obiectivele de conservare, sprijinul pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit ar trebui să fie strict condiționat și legat de obținerea de rezultate. Prin urmare, el ar trebui pus în aplicare doar prin finanțare care nu este legată de costuri, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În cadrul acestui mecanism, statele membre nu ar trebui să fie rambursate de către Comisie pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit pe baza costurilor reale suportate, ci pe baza îndeplinirii condițiilor și a obținerii de rezultate. În acest scop, Comisia ar trebui să stabilească într-un act delegat astfel de condiții, care ar trebui să fie legate de realizarea obiectivelor de conservare ale PCSP. [AM 37]

(26a)   Pentru a asigura o activitate de pescuit sustenabilă, care să respecte mediul natural și să permită reducerea presiunii pe care pescuitul o exercită asupra resurselor piscicole, FEAMAPA ar trebui să sprijine modernizarea navelor, preferând unitățile care consumă mai puțină energie, inclusiv în cazul segmentelor care prezintă dezechilibre, fie prin subvenții, fie prin instrumente financiare. În plus, FEAMAPA ar trebui să permită sprijinirea tinerilor pescari pentru a-și achiziționa instrumentele de lucru, inclusiv nave de peste 12 m, cu excepția segmentelor care prezintă dezechilibre. [AM 38]

(26b)   Având în vedere că porturile de pescuit, locurile de debarcare, adăposturile și halele de licitații sunt esențiale pentru a garanta calitatea produselor debarcate, siguranța și condițiile de muncă, FEAMAPA ar trebui să sprijine cu prioritate modernizarea infrastructurilor portuare, în special în ceea ce privește comercializarea produselor pescărești, pentru a optimiza valoarea adăugată a produselor debarcate. [AM 39]

(27)  Având în vedere nivelul ridicat de imprevizibilitate al activităților de pescuit, împrejurări excepționale pot încetarea temporară a activităților poate provoca pierderi economice semnificative pentru pescari. Pentru a atenua aceste consecințe, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine o compensare pentru încetarea extraordinară temporară a activităților de pescuit cauzată de punerea în aplicare a anumitor măsuri de conservare, și anume planuri multianuale, ținte pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor, măsuri de adaptare a capacității de pescuit a navelor de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile și măsuri tehnice, precum și de implementarea unor măsuri de urgență, de întreruperea, din cauza unor motive de forță majoră, a aplicării unui acord de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile sau de nereînnoire a lui, de o catastrofă naturală sau de un incident de mediu, inclusiv de episoade de închidere pe motive de boală sau de mortalitate anormală a resurselor pescărești, de accidente pe mare în timpul activităților pescărești sau de fenomene climatice nefavorabile. Sprijinul ar trebui să fie acordat numai dacă impactul unor astfel de circumstanțe asupra pescarilor este semnificativ, și anume dacă activitățile comerciale ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 120 de zile consecutive și dacă pierderile economice care rezultă din încetarea activității se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri medie anuală a întreprinderii în cauză într-o anumită perioadă de timp pe parcursul ultimilor doi ani. Particularitățile activităților pescărești care vizează anghila ar trebui să fie luate în considerare în condițiile de acordare a sprijinului respectiv. [AM 40]

(27a)  Ar trebui ca pescarii și producătorii din domeniul acvaculturii în apă de mare și în apă dulce să poată primi sprijin din partea FEAMAPA în caz de criză pe piețele pescuitului și acvaculturii, de dezastre naturale sau de incidente de mediu. [AM 41]

(27b)  Pentru a contribui la dezvoltarea pozitivă a surselor de apă și la menținerea activității de pescuit în afara sezonului închis, FEAMAPA ar trebui să poată sprijini introducerea unor perioade de repaus biologic, ori de câte ori aceste perioade, dacă sunt stabilite în anumite etape critice din ciclul de viață al speciilor, sunt necesare pentru o exploatare durabilă a resurselor de pescuit. [AM 306]

(27c)  Parlamentul European subliniază nevoia urgentă de a sprijini crearea unui fond de compensații salariale care să acopere perioadele de interdicție a pescuitului și că este important ca acestea să fie luate în considerare la calcularea pensiilor și pentru celelalte drepturi de asigurări sociale. Parlamentul European mai susține și stabilirea unui salariu minim, în acord cu practicile locale, negocierea și contractele colective de muncă. [AM 307]

(28)  Micul pescuit costier este efectuat de nave de pescuit de mai puțin de 12 metri și care nu utilizează unelte de pescuit tractate. Acest sector reprezintă aproximativ 75 % din totalul navelor de pescuit înmatriculate în Uniune și aproape jumătate din numărul total de locuri de muncă în sectorul pescăresc. Operatorii din zonele costiere pescărești de mici dimensiuni sunt în mod deosebit dependenți de sănătatea stocurilor de pește, care constituie principala lor sursă de venit. Prin urmare, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să le acorde un tratament preferențial prin intermediul unei rate a intensității ajutorului de 100 %, inclusiv pentru operațiuni legate de controlul și punerea în aplicare a legislației, scopul fiind acela de a încuraja practicile sustenabile de pescuit, în conformitate cu obiectivele PCP. În plus, anumite domenii de sprijin ar trebui să fie rezervate pentru pescuitul la scară mică în segmentul de flotă în care fiind necesar să se asigure că capacitatea de pescuit este proporțională cu posibilitățile de pescuit disponibile, ca de exemplu sprijinul pentru achiziționarea, renovarea și reclasificarea unei nave la mâna a doua și pentru înlocuirea sau modernizarea motorului unei nave, precum și pentru tinerii pescari. În plus, statele membre ar trebui să includă în programul lor un plan de acțiune pentru micul pescuit costier, care ar trebui să fie monitorizat pe baza unor indicatori pentru care ar trebui stabilite obiective de etapă și ținte. [AM 42 și 308]

(29)  Regiunile ultraperiferice, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”(13), se confruntă cu provocări specifice legate de depărtarea lor, de relief și de climă, astfel cum se menționează la articolul 349 din tratat și, de asemenea, au anumite atuuri pentru dezvoltarea unei economii albastre sustenabile. Prin urmare, pentru fiecare regiune ultraperiferică, ar trebui să fie anexat la programul statelor membre în cauză un plan de acțiune pentru dezvoltarea sectoarelor economiei albastre sustenabile, inclusiv pentru exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și a acvaculturii și ar trebui să fie rezervat un pachet financiar pentru a susține punerea în aplicare a acestor planuri de acțiune. Ar trebui ca FEAMAP să poată să sprijine În vederea menținerii competitivității anumitor produse pescărești și o compensare a de acvacultură provenite din regiunile ultraperiferice în raport cu produsele similare din alte regiuni ale Uniunii, Uniunea a introdus, în 1992, măsuri pentru compensarea costurilor suplimentare conexe din sectorul pescăresc. Măsurile care se aplică pentru perioada 2014-2020 sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(14). pe care Este necesar să se acorde în continuare sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare generate de pescuitul, creșterea, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură din regiunile ultraperiferice, astfel încât compensația să contribuie la menținerea viabilității economice a operatorilor le suportă din cauza situării lor geografice respectivele regiuni. Având în vedere condițiile de comercializare diferite din regiunile ultraperiferice, fluctuațiile capturilor și a caracterului insular. Acest sprijin ar trebui să fie plafonat la un anumit procentaj din această alocare financiară globală ale stocurilor, precum și ținând cont de cererile pieței, deciziile cu privire la produsele pescărești eligibile pentru compensații, cantitățile maxime ale acestora și cuantumurile compensărilor în cadrul alocării totale acordate fiecărui stat membru ar trebui lăsate la latitudinea statelor membre implicate. Statele membre ar trebui să fie autorizate să ajusteze lista și cantitățile de produse pescărești în cauză, precum și cuantumurile compensațiilor în limita alocării totale pe stat membru. De asemenea, statele membre ar trebui să fie autorizate să își adapteze planurile de compensare, dacă acest lucru este justificat de schimbarea situației. Statele membre ar trebui să stabilească cuantumul compensațiilor la un nivel care să permită o compensare corespunzătoare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice regiunilor ultraperiferice. Pentru a se evita supracompensarea, această sumă ar trebui să fie proporțională cu costurile suplimentare pe care ajutoarele sunt menite să le compenseze. În acest scop, ar trebui de asemenea, luate în considerare alte tipuri de intervenții publice care au un impact asupra nivelului costurilor suplimentare. În plus, o rată mai ridicată a intensității ajutorului decât cea care se aplică altor operațiuni ar trebui să se aplice în regiunile ultraperiferice. [AM 43]

(29a)  Pentru a asigura supraviețuirea sectorului pescăresc costier la scară mică în regiunile ultraperiferice și respectând principiile tratamentului diferențiat al insulelor și teritoriilor de mici dimensiuni menționate în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 14, ar trebui să fie posibil ca FEAMAPA să sprijine, în temeiul articolului 349 din TFUE, achiziția și reînnoirea navelor de pescuit costier la scară mică din regiunile ultraperiferice care își debarcă totalitatea capturilor în porturi din regiunile ultraperiferice și contribuie la dezvoltarea sustenabilă locală, cu scopul de a crește siguranța persoanelor, de a respecta normele Uniunii în materie de igienă, de a combate pescuitul INN și de a obține o eficiență sporită în materie de mediu. Reînnoirea menționată a flotei de pescuit ar trebui să rămână în limitele plafoanelor autorizate ale capacității și ar trebui să respecte obiectivele PCSP. Ar trebui ca FEAMAPA să poată sprijini măsurile conexe, cum ar fi construirea sau modernizarea șantierelor navale dedicate navelor de pescuit costier la scară mică din regiunile ultraperiferice, achiziționarea de infrastructuri și echipamente sau reabilitarea acestora ori studii. [AM 44]

(29b)   Având în vedere Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația specială a insulelor (2015/3014(RSP)) și Avizul Comitetului Economic și Social European privind problemele specifice cu care se confruntă insulele (1229/2011), agricultura, creșterea și pescuitul constituie elemente importante ale economiilor locale ale insulelor. Regiunile insulare europene suferă din cauza lipsei de accesibilitate, în special în cazul IMM-urilor, ca și din cauza unui nivel redus de diferențiere a produselor și au nevoie de o strategie pentru a utiliza toate sinergiile posibile dintre fondurile structurale și de investiții europene și alte instrumente ale Uniunii în vederea contrabalansării dezavantajelor insulelor și a încurajării creșterii lor economice, a generării de locuri de muncă și a dezvoltării durabile. Cu toate că articolul 174 din TFUE recunoaște dezavantajele naturale și geografice permanente specifice situației insulelor, Comisia trebuie să stabilească un „cadru strategic al Uniunii pentru insule” în vederea conectării instrumentelor care pot avea un impact teritorial major. [AM 45]

(30)  În cadrul gestiunii partajate, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere. În acest scop, ar trebui să existe un sprijin pentru a compensa colectarea de către pescari a uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine din mare, în special a materialelor plastice, și pentru a finanța investițiile în porturi pentru a oferi instalații de primire și de depozitare adecvate pentru uneltele de pescuit pierdute și deșeurile marine colectate. Sprijinul ar trebui să fie disponibil și pentru acțiuni destinate obținerii sau menținerii unei stări ecologice bune a mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare «Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”»)(15), pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție spațială stabilite în conformitate cu respectiva directivă și în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (denumită în continuare „Directiva privind habitatele”)(16), pentru gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor NATURA 2000 și pentru protecția speciilor în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare „Directiva privind păsările”)(17) și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(18), precum și a normelor Uniunii în materie de ape reziduale urbane și, de asemenea, pentru construirea, instalarea, modernizarea și pregătirea științifică și evaluarea facilităților statice sau mobile destinate să protejeze și să consolideze fauna și flora marină în regiunile ultraperiferice. În cadrul gestiunii directe, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să sprijine promovarea unui mediu marin sănătos și curat și punerea în aplicare a strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară, elaborată în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 16 ianuarie 2016(19), în concordanță cu obiectivul realizării sau menținerii unei stări ecologice bune în mediul marin. [AM 46]

(31)  Sectorul Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a identificat eradicarea foametei, garantarea siguranței alimentare și îmbunătățirea nutriției drept unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD 2). Uniunea este pe deplin angajată în atingerea și concretizarea acestui obiectiv. În acest context, sectorul pescăresc și acvacultura sustenabilă contribuie la securitatea alimentară și la nutriție. Cu toate acestea, în prezent, Uniunea importă peste 60 % din producția sa de produse pescărești și, prin urmare, este foarte dependentă de țări terțe. O provocare importantă este să încurajeze consumul de proteine din pește produse pescărești produse în Uniune după standarde înalte de calitate și disponibile pentru consumatori la prețuri accesibile, prin aprovizionarea instituțiilor publice, precum spitalele sau școlile, cu produse provenite din micul pescuit local și prin inițierea în unitățile de învățământ a unor programe de formare și sensibilizare privind importanța consumului de produse obținute din pescuitul local. [AM 47]

(32)  Ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine promovarea și dezvoltarea durabilă a acvaculturii, inclusiv a acvaculturii în ape dulci, pentru creșterea de animale și plante acvatice în vederea producției de alimente și de alte materii prime. În unele state membre rămân în vigoare proceduri administrative complexe, cum ar fi accesul dificil la spațiu și procedurile împovărătoare de acordare a licențelor, ceea ce face dificilă îmbunătățirea imaginii și a competitivității produselor de crescătorie în acest sector. Sprijinul ar trebui să fie în concordanță cu planurile strategice naționale multianuale pentru acvacultură elaborate pe baza Regulamentului (UE) nr. 1380/2013. În special, sprijinul pentru sustenabilitatea mediului, investiții productive, inovare, dobândirea de competențe profesionale, îmbunătățirea condițiilor de muncă, măsuri compensatorii care oferă servicii esențiale de management al terenurilor și al resurselor naturale ar trebui să fie eligibil. Acțiunile în domeniul sănătății publice, sistemele de asigurare a stocurilor din acvacultură și acțiunile privind sănătatea și bunăstarea animalelor ar trebui să fie, de asemenea, eligibile. Cu toate acestea, în cazul investițiilor productive, sprijinul Ajutorul ar trebui furnizat doar preferabil prin intermediul instrumentelor financiare, și prin InvestEU, care oferă un efect de levier mai mare pe piețe și, prin urmare, sunt mai relevante decât granturile în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de finanțarea sectorului granturi. [AM 48]

(33)  Securitatea alimentară se bazează pe protejarea mediului marin, pe gestionarea sustenabilă a stocurilor de pește, pe piețe eficiente și bine organizate, care îmbunătățesc transparența, stabilitatea, calitatea și diversitatea lanțului de aprovizionare, precum și informarea consumatorilor. În acest scop, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul OCP”)(20). În special, sprijinul ar trebui să fie disponibil, printre altele, pentru înființarea de organizații de producători, inclusiv de cooperative de pescuit, mici producători, punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare, campanii de promovare și comunicare, promovarea unor noi piețe de desfacere, realizarea de studii privind piețele, conservarea și consolidarea Observatorului pieței europene de produse din pescuit și acvacultură (EUMOFA), precum și elaborarea și diseminarea informațiilor referitoare la piețe. [AM 49 și 280]

(33a)   Calitatea și diversitatea produselor marine din Uniunea Europeană oferă un avantaj competitiv pentru producători, care contribuie în mod semnificativ la patrimoniul cultural și gastronomic, reușind păstrarea unui echilibru între conservarea tradițiilor culturale și progresul în aplicarea noilor descoperiri științifice. Cetățenii și consumatorii solicită tot mai multe produse de calitate, cu proprietăți specifice diferite și care depind de proveniența geografică a produselor. În acest scop, FEAMAPA va putea sprijini produsele marine prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(21). În special, FEAMAPA va putea sprijini recunoașterea și înregistrarea indicațiilor geografice de calitate în temeiul acestui regulament. De asemenea, va putea sprijini organismele de administrare a denumirilor de origine protejată (DOP) și a indicațiilor geografice protejate de calitate (IGP), precum și programele de creștere a calității pe care le elaborează. Totodată, FEAMAPA se va putea baza pe cercetările efectuate de aceste organisme de administrare pentru o mai bună cunoaștere a mediului de producție specific, a proceselor și a produselor. [AM 50]

(33b)  Având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 4 decembrie 2008 referitoare la elaborarea unui plan european de gestionare a efectivelor de cormorani și Rezoluția din 17 iunie 2010 referitoare la un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene, FEAMAPA ar trebui să sprijine cercetarea științifică și colectarea informațiilor privind impactul păsărilor migratoare asupra sectorului acvaculturii și asupra stocurilor de pește relevante din Uniune. [AM 51]

(33c)  Având în vedere necesitatea unui sector al acvaculturii în expansiune și pierderile considerabile de stocuri de pește din cauza păsărilor migratoare, FEAMAPA ar trebui să includă anumite compensații pentru aceste pierderi până în momentul în care se pune în aplicare planul european de gestionare. [AM 52]

(34)  Industria prelucrătoare deține un rol în ceea ce privește disponibilitatea și calitatea produselor pescărești și de acvacultură. Ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine investițiile specifice în acest sector, cu condiția ca acestea să contribuie la atingerea obiectivelor OCP. Acest ajutor ar trebui poate fi furnizat doar prin intermediul granturilor, al instrumentelor financiare și prin InvestEU și nu prin granturi. [AM 53]

(34a)  Pe lângă măsurile eligibile deja menționate, FEAMAPA ar trebui să poată sprijini alte domenii legate de activitățile pescărești și de acvacultură, inclusiv sprijinirea vânătorii de protecție sau gestionarea faunei sălbatice nedorite în cazul speciilor care pun în pericol sustenabilitatea nivelurilor stocurilor de pește, în special în cazul focilor și cormoranilor. [AM 54]

(34b)  Pe lângă măsurile eligibile deja menționate, FEAMAPA ar trebui să poată sprijini alte domenii legate de activitățile pescărești și de acvacultură, inclusiv compensarea daunelor aduse capturilor cauzate de mamifere și păsări protejate de legislația Uniunii, în special în cazul focilor și cormoranilor. [AM 55]

(35)  Crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă se bazează pe dezvoltarea locală a unei economii albastre sustenabile, dezvoltate în limite ecologice, care să revigoreze pentru a relansa structura socială a regiunilor respective, inclusiv a insulelor și a regiunilor ultraperiferice. Industriile și serviciile oceanice sunt susceptibile de a depăși creșterea economiei mondiale și de a aduce o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică până în 2030. Ca să fie sustenabilă, creșterea albastră depinde de inovarea și investițiile în noi activități comerciale maritime, în bioeconomie și în bioeconomie biotehnologie, inclusiv în modele de turism sustenabile, în energia oceanică din surse regenerabile, în construcții navale de înaltă tehnologie inovatoare și noi servicii portuare și dezvoltarea sustenabilă a sectorului pescăresc și al acvaculturii, care pot genera locuri de muncă și, în același timp, favoriza dezvoltarea locală, precum și în dezvoltarea de noi produse marine bazate pe biologie. În timp ce investițiile publice în economia albastră sustenabilă ar trebui să fie integrate în bugetul Uniunii, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să se concentreze în mod specific asupra creării condițiilor propice pentru dezvoltarea economiei albastre sustenabile o economie albastră sustenabilă care să se dezvolte în limitele ecologice și asupra eliminării blocajelor pentru a facilita investițiile și dezvoltarea de noi piețe și tehnologii sau servicii. Sprijinul pentru dezvoltarea economiei albastre sustenabile ar trebui să fie furnizat în regim de gestiune partajată, directă și indirectă. [AM 56]

(35a)  În conformitate cu considerentul 3 din Regulamentul PCP, activitățile pescărești recreative pat avea un impact semnificativ asupra resurselor piscicole și statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că se desfășoară într-un mod compatibil cu obiectivele PCP. Cu toate acestea, activitățile pescărești recreative nu pot fi gestionate în mod corespunzător fără colectarea fiabilă și recurentă a datelor privind activitățile pescărești recreative, astfel cum s-a subliniat în Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană (2017/2120(INI)). [AM 57]

(35b)   O economie albastră sustenabilă are drept scop garantarea unui consum și a unei producții durabile, precum și utilizarea eficientă a resurselor, împreună cu protecția și conservarea diversității, a productivității, a rezilienței, a funcțiilor principale și a valorilor intrinseci ale ecosistemelor marine. Ea se bazează pe evaluarea nevoilor pe termen lung ale generațiilor actuale și viitoare. Acest fapt presupune, de asemenea, stabilirea unor prețuri corecte pentru bunuri și servicii. [AM 58]

(35c)  Este necesar să se ia măsuri de sprijin menite să faciliteze dialogul social și să se utilizeze FEAMAPA pentru formarea personalului calificat din sectorul maritim și al activităților pescărești. Importanța modernizării sectorului maritim și al activităților pescărești și rolul pe care inovarea îl joacă în acest sens impun o reevaluare a alocărilor financiare din FEAMAPA prevăzute pentru formare profesională și vocațională. [AM 59]

(35d)   De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și a performanței economice a activităților maritime și de pescuit. Prin urmare, FEAMAPA ar trebui să susțină serviciile de consultanță, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, formarea profesională, respectiv învățarea pe tot parcursul vieții și ar trebui să stimuleze diseminarea cunoștințelor, să contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor și să promoveze dialogul social. Recunoscând rolul pe care îl joacă în comunitățile de pescuit, soții, soțiile și partenerii de viață ai pescarilor independenți ar trebui, de asemenea, să primească, în anumite condiții, sprijin pentru formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor și participarea la rețele, care să contribuie la dezvoltarea lor profesională. [AM 60]

(36)  Dezvoltarea unei economii albastre sustenabile se bazează mult pe parteneriate între părțile interesate de la nivel local, care contribuie la vitalitatea și sustenabilitatea populațiilor comunităților și a economiilor costiere, insulare și continentale. FEAMAP FEAMAPA ar trebui să furnizeze instrumente pentru promovarea unor astfel de parteneriate. În acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) ar trebui să fie disponibil în regim de gestiune partajată. Această abordare ar trebui să stimuleze diversificarea economică într-un context local prin dezvoltarea activităților pescărești costiere și în ape dulci, a acvaculturii și a unei economii albastre sustenabile. Strategiile DLRC ar trebui să se asigure că comunitățile locale exploatează mai bine și beneficiază mai mult de oportunitățile oferite de economia albastră sustenabilă, valorificând și consolidând resursele de mediu, culturale, sociale și umane. Fiecare parteneriat local ar trebui, prin urmare, să reflecte principalul obiectiv al strategiei, asigurând o implicare echilibrată și reprezentarea tuturor părților interesate relevante din economia albastră sustenabilă locală. [AM 61]

(37)  În cadrul gestiunii partajate, ar trebui ca FEAMAP FEAMAPA să poată să sprijine economia o economie albastră sustenabilă, care se dezvoltă în limite ecologice, prin colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind starea mediului marin și de apă dulce și a resurselor aferente. Acest sprijin ar trebui să urmărească îndeplinirea cerințelor din Directiva 92/43/CEE și din Directiva 2009/147/CE, sprijinirea amenajării spațiului maritim, sustenabilitatea sectoarelor pescuitului și acvaculturii și îmbunătățirea calității datelor și a schimburilor prin intermediul rețelei europene de observare și date privind mediul marin. [AM 62]

(38)  În cadrul gestiunii directe și indirecte, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să se concentreze pe crearea condițiilor pentru o economie albastră sustenabilă, care se dezvoltă în limite ecologice și care încurajează un mediu marin sănătos prin promovarea unei guvernanțe și a unei gestionări integrate a politicii maritime, consolidarea transferului și a integrării cercetării, inovării și tehnologiei în economia albastră sustenabilă, îmbunătățirea competențelor maritime, dobândirea de cunoștințe în domeniul marin și oceanic și realizarea schimbului de date de mediu și socioeconomice privind economia albastră sustenabilă, promovarea unei economii albastre sustenabile cu emisii scăzute de carbon și rezistente la schimbările climatice și elaborarea unei rezerve de proiecte și a unor instrumente de finanțare inovatoare. În ceea ce privește domeniile menționate mai sus ar trebui să se țină seama corespunzător de situația specifică a insulelor și regiunilor ultraperiferice care intră sub incidența articolului 174 din TFUE. [AM 63]

(39)  60 % din oceane se situează dincolo de limitele jurisdicțiilor naționale. Acest lucru implică o responsabilitate internațională comună. Cele mai multe probleme cu care se confruntă oceanele sunt de natură transfrontalieră, cum ar fi supraexploatarea, schimbările climatice, acidificarea, poluarea, și declinul prospectarea petrolului sau mineritul subacvatic, care cauzează reducerea biodiversității și, prin urmare, necesită un răspuns comun. În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte prin Decizia 98/392/CE a Consiliului(22), numeroase drepturi jurisdicționale, instituții și cadre specifice au fost create pentru a reglementa și a gestiona activitatea umană în oceane. În ultimii ani, se poate observa conturarea unui consens general cu privire la faptul că mediul marin și activitățile umane maritime ar trebui gestionate într-un mod mai eficient pentru a face față presiunii tot mai mari asupra oceanelor și mărilor. [AM 64]

(40)  În calitate de actor global, Uniunea s-a angajat ferm să militeze pentru guvernanța internațională a oceanelor, în conformitate cu Comunicarea comună către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 10 noiembrie 2016, intitulată „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”(23). Politica Uniunii privind guvernanța oceanelor este o nouă politică care vizează oceanele în mod integrat. Guvernanța internațională a oceanelor este fundamentală nu numai pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 14 („conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”), ci și pentru a garanta că generațiile viitoare vor avea oceane sigure, securizate, curate și gestionate în mod sustenabil. Uniunea trebuie să respecte aceste angajamente internaționale și să fie o forță motrice pentru îmbunătățirea guvernanței internaționale a oceanelor la nivel bilateral, regional și multilateral, inclusiv să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul ilegal, nedeclarat INN și nereglementat să reducă la minimum impactul asupra mediului marin, să amelioreze cadrul de guvernanță internațională a oceanelor, să reducă presiunea asupra oceanelor și mărilor, să creeze condițiile pentru o economie albastră sustenabilă, care se dezvoltă în limite ecologice și care să consolideze cercetarea și datele oceanografice internaționale. [AM 65]

(41)  Acțiunile de promovare a guvernanței internaționale a oceanelor în cadrul FEAMAP FEAMAPA sunt menite să îmbunătățească cadrul global al proceselor, al acordurilor, al normelor și al instituțiilor internaționale și regionale în vederea reglementării și gestionării activității umane în zonele maritime. FEAMAP FEAMAPA ar trebui să finanțeze acorduri internaționale încheiate de Uniune în domenii care nu sunt acoperite de acordurile de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile (APAPS) cu diverse țări terțe, precum și statutul de membru legal al Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc (RFMO). APPS și RFMO vor continua să fie finanțate în cadrul diferitelor secțiuni ale bugetului Uniunii.

(42)  În ceea ce privește securitatea și apărarea, îmbunătățirea protecției frontierelor și a securității maritime este esențială. În conformitate cu Strategia Uniunii Europene în materie de securitate maritimă adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 24 iunie 2014 și cu planul său de acțiune adoptat la 16 decembrie 2014, schimbul de informații și cooperarea europeană privind poliția de frontieră și garda de coastă între Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective. Prin urmare, FEAMAP FEAMAPA ar trebui să sprijine supravegherea maritimă și cooperarea în materie de pază de coastă în cadrul gestiunii partajate și al gestiunii directe, inclusiv prin achiziționarea de articole pentru operațiuni maritime polivalente. El ar trebui, de asemenea, să permită agențiilor relevante să pună în aplicare sprijinul în domeniul supravegherii maritime și al securității prin gestiune indirectă.

(43)  În cadrul gestiunii partajate, fiecare stat membru ar trebui să elaboreze, în colaborare cu toate regiunile, un program unic care ar trebui să fie aprobat de Comisie. În contextul regionalizării și în vederea încurajării statelor membre să aibă o abordare mai strategică cu ocazia pregătirii programelor, Comisia ar trebui să facă o analiză pentru fiecare bazin maritim care să indice punctele tari și punctele slabe comune în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP. Această analiză ar trebui să ghideze atât statele membre, cât și Comisia în negocierea fiecărui program, ținând seama de provocările și de necesitățile regionale. În momentul evaluării programelor, Comisia ar trebui să țină seama de dificultățile socioeconomice și de mediu ale PCSP, de performanța socioeconomică a economiei unei economii albastre sustenabile, care se dezvoltă în limite ecologice, în special în ceea ce privește activitățile pescărești costiere la scară mică, de provocările la nivelul bazinelor maritime, de conservarea și refacerea ecosistemelor marine, de reducerea și colectarea deșeurilor marine și de combaterea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice, ca și de adaptarea la acestea. [AM 66]

(43a)   Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a măsurilor de gestionare la nivel regional, statele membre ar trebui să instituie un sistem de gestionare în comun, care să implice consiliile consultative, organizațiile de pescari și instituțiile sau autoritățile competente, cu scopul de a consolida dialogul și angajamentul părților. [AM 67]

(44)  Performanța sprijinului acordat de FEAMAP FEAMAPA în statele membre ar trebui evaluată pe baza unor indicatori. Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și țintele stabilite, iar Comisia ar trebui să efectueze o evaluare anuală a performanței pe baza rapoartelor anuale de performanță întocmite de statele membre, permițând astfel detectarea timpurie a unor eventuale probleme de punere în aplicare și adoptarea acțiunilor corective. Un cadru de monitorizare și de evaluare ar trebui să fie instituit în acest scop.

(44a)  Procedura de plată aplicată în cadrul actualului FEPAM a fost calificată drept inadecvată, întrucât doar 11 % din fonduri au fost utilizate după patru ani de aplicare. Această procedură ar trebui să fie îmbunătățită pentru a accelera plățile către beneficiari, în special către persoane individuale sau familii. [AM 68]

(45)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(24), este necesar să se evalueze FEAMAP FEAMAPA pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori măsurabili ca bază pentru evaluarea efectelor FEAMAP FEAMAPA pe teren.

(46)  Comisia ar trebui să implementeze acțiuni de informare și de comunicare privind FEAMAP FEAMAPA, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate FEAMAP FEAMAPA ar trebui, de asemenea, să contribuie la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de prioritățile FEAMAP FEAMAPA.

(46a)   Comisia ar trebui să ofere, de asemenea, instrumentele adecvate pentru a informa societatea cu privire la activitățile de pescuit și de acvacultură și la beneficiile diversificării consumului de pește și fructe de mare. [AM 69]

(47)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(25), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(26), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(27) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(28), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar putea efectua trebui să efectueze investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, Parchetul European (EPPO) ar putea ancheta trebui să ancheteze și trimite să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(29). În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să se asigure că, în gestionarea și punerea în aplicare a FEAMAP FEAMAPA, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii] și cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. [AM 70]

(48)  Pentru a spori transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii și buna gestiune financiară a acestor fonduri, în special prin consolidarea controlului public asupra sumelor utilizate, anumite informații informațiile cu privire la operațiunile finanțate din FEAMAP FEAMAPA ar trebui să fie publicate pe un site internet al statului membru, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. Atunci când un stat membru publică informații privind operațiunile finanțate din FEAMAP FEAMAPA, el trebuie să se respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(30). [AM 71]

(49)  Pentru a suplimenta și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește identificarea pragului de declanșare și lungimea perioadei de inadmisibilitate cu privire la criteriile de admisibilitate a cererilor, definirea condițiilor legate de punerea în aplicare a măsurilor de conservare pentru finanțare care nu sunt legate de costuri în ceea ce privește încetarea permanentă a activităților de pescuit, definirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor ultraperiferice, definirea cazurilor de nerespectare a obligațiilor de către statele membre, care pot declanșa întreruperea termenelor de plată, definirea cazurilor de nerespectare gravă a obligațiilor de către statele membre, care pot declanșa suspendarea plăților, definirea criteriilor pentru stabilirea nivelului de corecții financiare care trebuie aplicate și a criteriilor pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate, modificarea anexei I și instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Pentru a se realiza o tranziție fără dificultăți de la sistemul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 508/2014 la sistemul instituit prin prezentul regulament, ar trebui, de asemenea, să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea de condiții tranzitorii.

(50)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește aprobarea și modificarea programelor operaționale, aprobarea și modificarea programelor naționale de activitate pentru colectarea de date, suspendarea plăților și corecțiile financiare.

(51)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește procedurile, formatul și calendarele de prezentare a programelor naționale de activitate pentru colectarea de date și prezentarea rapoartelor anuale de performanță.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

CADRU GENERAL

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP FEAMAPA). Acesta stabilește prioritățile FEAMAP FEAMAPA, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele specifice pentru furnizarea unor astfel de finanțări, care completează normele generale aplicabile FEAMAP FEAMAPA în temeiul Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

Articolul 2

Domeniul de aplicare geografic

Prezentul regulament se aplică operațiunilor desfășurate pe teritoriul Uniunii, în absența unor dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 3

Definiții

1.  În sensul prezentului regulament și fără a se aduce atingere alineatului (2), se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

2.  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(2)  „mediul comun pentru schimbul de informații” (CISE) înseamnă un mediu de sisteme dezvoltate pentru a sprijini schimbul de informații între autoritățile implicate în supravegherea maritimă, la nivel transsectorial și transfrontalier, cu scopul de a le îmbunătăți cunoașterea activităților desfășurate pe mare; [AM 72]

(3)  „pază de coastă” înseamnă autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de pază de coastă, care cuprind siguranța maritimă, securitatea maritimă, vama maritimă, prevenirea și eliminarea traficului și a contrabandei, activități conectate de asigurare a respectării legislației maritime, controlul frontierelor maritime, supravegherea maritimă, protecția mediului marin, căutarea și salvarea, intervențiile în caz de accidente și catastrofe, controlul privind sectorul pescăresc, inspecția și alte activități legate de aceste funcții; [AM 73]

(4)  „rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODnet)” înseamnă un parteneriat care reunește date și metadate referitoare la mediul marin cu scopul de a face aceste resurse fragmentate mai disponibile și utilizabile de către utilizatorii publici și privați, oferind date privind mediul marin care au garanția calității și care sunt interoperabile și armonizate;

(5)  „pescuit experimental” înseamnă pescuitul de stocuri care nu au făcut obiectul pescuitului sau nu a fost practicat cu un anumit tip de unelte sau tehnici în ultimii zece ani;

(6)  „pescar” înseamnă orice persoană fizică care practică activități de pescuit comercial, recunoscută de statul membru în cauză;

(6a)   „activități pescărești recreative” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine în scop recreativ, turistic sau sportiv; [AM 74]

(6b)   „sectorul activităților pescărești recreative” înseamnă toate segmentele activităților pescărești recreative, precum și întreprinderile și locurile de muncă ce depind de acest sector sau sunt create în cadrul său; [AM 75]

(7)  „pescuit în apele interioare” înseamnă activități de pescuit desfășurate în scop comercial în apele interioare fie de nave, fie cu alte dispozitive, inclusiv cele utilizate pentru pescuitul la copcă;

(7a)   „pescar care desfășoară activități de pescuit «în picioare»” înseamnă orice persoană fizică care practică activități de pescuit în picioare, astfel cum sunt recunoscute de statul membru în cauză; [AM 76]

(8)  „guvernanța internațională a oceanelor” înseamnă o inițiativă a Uniunii de îmbunătățire a cadrului global care cuprinde procesele, acordurile, mecanismele, normele și instituțiile internaționale și regionale prin intermediul unei abordări transsectoriale coerente și bazate pe reguli pentru a garanta sănătatea, siguranța, securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a oceanelor;

(9)  „politică maritimă” înseamnă politica Uniunii care are ca scop promovarea unui proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabilă, creșterea economică și coeziunea socială a Uniunii, în special în ceea ce privește regiunile costiere, insulare și ultraperiferice, precum și sectoarele economiei albastre sustenabile, prin politici maritime coerente și printr-o cooperare internațională relevantă;

(10)  „securitatea și supravegherea maritimă” înseamnă activități de înțelegere, de prevenire dacă este cazul și de gestionare globală a tuturor evenimentelor și acțiunilor legate de domeniul maritim, care ar putea afecta domenii precum siguranța și securitatea maritimă, punerea în aplicare a legislației, apărarea, controlul frontierelor, protecția mediului marin, controlul privind sectorul pescăresc, interesele comerciale și economice ale Uniunii;

(11)  „amenajarea spațiului maritim” înseamnă un proces prin care autoritățile statului membru în cauză analizează și organizează activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale;

(12)  „investiții productive în acvacultură” înseamnă investițiile în construirea, extinderea, modernizarea sau în echiparea instalațiilor pentru producția acvicolă; [AM 77]

(13)  „strategia pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru integrat pentru abordarea provocărilor marine și maritime comune cu care se confruntă statele membre și, după caz, țările terțe, dintr-un bazin maritim specific sau din unul sau mai multe bazine submaritime și pentru promovarea cooperării și coordonării în vederea realizării coeziunii economice, sociale și teritoriale; strategia este elaborată de Comisie în cooperare cu statele membre și cu țările terțe vizate, regiunile acestora și alte părți interesate, după caz; [AM 78]

(14)  „micul pescuit costier” înseamnă activitatea de pescuit desfășurată de nave de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care nu utilizează uneltele tractate enumerate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului(31), pescuitul practicat „în picioare” și recoltarea crustaceelor și moluștelor; [AM 79]

(14a)   „flotă de pescuit la scară mică din regiuni ultraperiferice” înseamnă o flotă de pescuit la scară mică care își desfășoară activitatea în regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt definite în fiecare program operațional național; [AM 80]

(15)  „economie albastră sustenabilă” înseamnă toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale pe tot cuprinsul pieței unice care au legătură cu oceanele, mările, regiunile de coastă și apele interioare, care acoperă regiunile insulare și ultraperiferice și țările fără ieșire la mare din Uniune, inclusiv sectoarele emergente și bunurile și serviciile necomerciale, al căror obiectiv este asigurarea bunăstării ecologice, sociale și care sunt compatibile economice pentru generațiile prezente și viitoare, menținând totodată ecosistemele marine sănătoase și asigurând refacerea acestora, protejând resursele naturale vulnerabile, în conformitate cu legislația Uniunii în materie de mediu; [AM 81]

(15a)   „gestionare în comun” înseamnă un acord de parteneriat în care guvernul, comunitatea de utilizatori ai resurselor locale (pescari), agenții externi (organizații neguvernamentale, instituții de cercetare) și uneori alte părți interesate din sectorul pescăresc și al resurselor costiere (proprietari de ambarcațiuni, comercianți de pește, agenții de credit sau entități creditoare, industria turismului etc.) își partajează responsabilitatea și autoritatea în procesul decizional privind gestionarea unei activități pescărești; [AM 82]

(15b)   „incident de mediu” înseamnă un fenomen accidental de origine naturală sau umană, care are drept rezultat degradarea mediului. [AM 83]

Articolul 4

Priorități

FEAMAP FEAMAPA contribuie la punerea în aplicare a politicii comune în sectorul pescăresc și a politicii maritime. FEAMAP FEAMAPA vizează următoarele priorități:

(1)  promovarea activităților pescărești sustenabile și protecția, refacerea și conservarea resurselor biologice marine; [AM 291/rev]

(1a)  promovarea acvaculturii sustenabile; [AM 85]

(2)  contribuția la securitatea alimentară în Uniune Uniune prin intermediul unei acvaculturi, activități pescărești și al unor piețe sustenabile competitive și sustenabile responsabile din punct de vedere social; [AM 291/rev]

(3)  facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile, ținând seama de capacitatea de rezistență ecologică, și stimularea prosperității comunităților și a coeziunii economice și sociale în comunitățile costiere, insulare și de ape interioare; [AM 87]

(4)  consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor.

Sprijinul acordat de FEAMAP FEAMAPA contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Uniunii de mediu ale Uniunii, de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Această contribuție trebuie să facă obiectul unei urmăriri în conformitate cu metodologia stabilită în anexa IV. [AM 88]

Urmărirea obiectivelor respective nu determină creșterea capacității de pescuit. [AM 281]

Articolul 4a

Regiuni ultraperiferice

Toate dispozițiile prezentului regulament trebuie să țină seama de constrângerile specifice recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. [AM 89]

CAPITOLUL II

Cadrul financiar

Articolul 5

Buget

1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a FEAMAP FEAMAPA pentru perioada 2021-2027 se ridică este majorat până la 6 140 000 000 6 867 000 000 EUR în prețuri constante pentru 2018 (adică 7 739 000 000 EUR în prețuri curente). [AM 90]

2.  Partea din pachetul financiar alocată pentru FEAMAP FEAMAPA în titlul II este executată în regim de gestiune partajată, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și cu articolul 63 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

3.  Partea din pachetul financiar alocată pentru FEAMAP FEAMAPA în titlul III este executată fie direct de către Comisie, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], fie în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv.

Articolul 6

Resursele bugetare în gestiune partajată

1.  Partea din pachetul financiar alocată în regim de gestiune partajată, așa cum se specifică la titlul II, se ridică la 5 311 000 000 EUR este de 87 % din pachetul financiar al FEAMAPA [xxx EUR] în prețuri curente în conformitate cu repartizarea anuală prevăzută în anexa V. [AM 91]

2.  Pentru operațiunile situate în regiunile ultraperiferice, fiecare stat membru vizat atribuie, în limitele sprijinului său financiar acordat de Uniune stabilit în conformitate cu anexa V, cel puțin:

(a)  102 000 000 EUR pentru Insulele Azore și Madeira;

(b)  82 000 000 EUR pentru Insulele Canare;

(c)  131 000 000 EUR pentru Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin. [AM 92]

3.  Compensația prevăzută la articolul 21 nu poate depăși 50 % din fiecare din alocările menționate la literele (a), (b) și (c) de la alineatul (2). [AM 93]

4.  Cel puțin 15 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru se alocă domeniilor de sprijin menționate la articolele 19 și 20. Statele membre care nu au acces la apele Uniunii pot aplica un procentaj mai scăzut în funcție de dimensiunea sarcinilor lor de control și de colectare a datelor. Atunci când nu se utilizează alocările pentru controlul și colectarea datelor în temeiul articolelor 19 și 20 din prezentul regulament, statul membru în cauză poate transfera sumele corespunzătoare care urmează a fi utilizate în cadrul gestiunii directe, în scopul dezvoltării și punerii în aplicare, de către Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc în temeiul articolului 40 litera (b) din prezentul regulament. [AM 94]

4a.  Cel puțin 25 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru se alocă protejării și refacerii biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere și cunoașterii mediului marin (articolele 22 și 27). [AM 283 și 315]

4b.  Cel puțin 10 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru se alocă creșterii siguranței și îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale echipajului, activităților de formare, dialogului social, competențelor și ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, sprijinul financiar al Uniunii din FEAMAPA alocat fiecărui stat membru pentru toate investițiile la bord nu depășește 60 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru. [AM 96]

5.  Sprijinul financiar al Uniunii acordat de FEAMAP FEAMAPA alocat fiecărui stat membru pentru domeniile de sprijin menționate la articolul 17 alineatul (2) și la articolul 18 nu trebuie să depășească cel mai mare dintre următoarele două praguri:

(a)  6 000 000 EUR; sau

(b)  10 15 % din sprijinul financiar al Uniunii alocat fiecărui stat membru. [AM 97]

6.  În conformitate cu articolele 30 și 32 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], FEAMAP FEAMAPA poate sprijini asistența tehnică necesară pentru administrarea și utilizarea eficientă a acestui fond la inițiativa unui stat membru.

Articolul 7

Distribuția fondurilor pentru gestiunea partajată

Resursele disponibile pentru angajamentele statelor membre, menționate la articolul 6 alineatul (1) pentru perioada 2021-2027 sunt prevăzute în tabelul din anexa V.

Articolul 8

Resursele bugetare în gestiune directă și indirectă

1.  Partea din pachetul financiar alocată în regim de gestiune directă și indirectă, așa cum se specifică la titlul III este de 829 000 000 EUR 13 % din pachetul financiar al FEAMAPA [xxx EUR] în prețuri curente. [AM 98]

2.  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a punerea în aplicare a FEAMAP FEAMAPA, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sisteme corporative de tehnologie a informațiilor.

În special, la inițiativa Comisiei și în limita unui plafon de 1,7 % din pachetul financiar menționat la articolul 5 alineatul (1), FEAMAP FEAMAPA poate sprijini:

(a)  asistența tehnică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, astfel cum se menționează la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune];

(b)  pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile și participarea Uniunii la organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc;

(c)  înființarea unei rețele europene a grupurilor de acțiune locală.

3.  FEAMAP FEAMAPA sprijină costurile pentru activitățile de informare și de comunicare legate de punerea în aplicare a prezentului regulament.

CAPITOLUL III

Programare

Articolul 9

Programarea în cazul sprijinului acordat în regim de gestiune partajată

1.  În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], fiecare stat membru pregătește un program național unic sau programe operaționale regionale pentru a pune în aplicare prioritățile prevăzute la articolul 4. [AM 99]

2.  Sprijinul prevăzut la titlul II este organizat în jurul domeniilor de sprijin prevăzute în anexa II.

3.  Pe lângă elementele menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], programul include:

(a)  analiza situației din perspectiva punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică relevantă, inclusiv, după caz, în bazinele maritime cuprinse în program;

(b)  planul de acțiune pentru micul pescuit costier menționat la articolul 15;

(c)  dacă este cazul, planurile de acțiune pentru regiunile ultraperiferice menționate la alineatul (4) articolul 29c. [AM 100]

(ca)   dacă este cazul, planurile de acțiune pentru bazinele maritime destinate autorităților subnaționale sau regionale competente în domeniul pescuitului, al pescuitului crustaceelor și moluștelor și al afacerilor maritime. [AM 101]

4.  Statele membre în cauză pregătesc în cadrul programului lor un plan de acțiune pentru fiecare dintre regiunilor lor ultraperiferice menționate la articolul 6 alineatul (2), conținând:

(a)  o strategie pentru exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole și dezvoltarea sectoarelor economiei albastre sustenabile;

(b)  o descriere a principalelor acțiuni preconizate și a mijloacelor financiare corespunzătoare, inclusiv:

(i)  sprijinul structural pentru sectorul pescăresc și al acvaculturii, în conformitate cu titlul II;

(ii)  compensația pentru costurile suplimentare menționate la articolul 21;

(iii)  orice alte investiții în economia albastră sustenabilă necesare pentru a realiza o dezvoltare durabilă a regiunilor de coastă. [AM 102]

5.  După obținerea avizelor din partea consiliilor consultative relevante, Comisia elaborează o analiză pentru fiecare bazin maritim indicând punctele forte și punctele slabe comune ale bazinului maritim în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor PCSP, menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se menționează în Directiva 2008/56/CE. Dacă este cazul, Această analiză ține seama de strategiile privind bazinul maritim și de strategiile macroregionale existente. [AM 103]

6.  Comisia evaluează programul în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. În evaluarea sa Comisia ia în considerare în special:

(a)  maximizarea contribuției programului la prioritățile menționate la articolul 4;

(b)  echilibrul între capacitatea de pescuit a flotelor și posibilitățile de pescuit disponibile, astfel cum sunt raportate anual de către statele membre în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(ba)   dacă este cazul, necesitatea de a moderniza sau de a reînnoi flotele; [AM 104]

(c)  dacă este cazul, planurile multianuale de gestionare adoptate în temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile de gestionare adoptate în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului și recomandările din partea organizațiilor regionale de management în sectorul pescăresc, dacă sunt aplicabile Uniunii;

(d)  punerea în aplicare a obligației de debarcare menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(da)   controlul speciilor exotice invazive care afectează în mod semnificativ productivitatea sectorului pescăresc; [AM 105]

(db)   susținerea cercetării și utilizării unor unelte de pescuit selective inovatoare în întreaga Uniune, în temeiul articolului 27 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, printre altele, însă fără a se limita la acesta; [AM 106]

(e)  cele mai recente date privind echilibrul dintre prioritățile de mediu și performanța socioeconomică a economiei albastre sustenabile, în special a sectorului pescăresc și al acvaculturii; [AM 107]

(f)  după caz, analizele menționate la alineatul (5);

(g)  contribuția programului la conservarea și refacerea ecosistemelor marine, în timp ce sprijinul legat de zonele Natura 2000 trebuie să fie în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE asigurarea unui echilibru între considerentele economice și sociale și conservarea și refacerea ecosistemelor marine și de apă dulce; [AM 108]

(h)  contribuția programului la colectarea și reducerea deșeurilor marine în conformitate cu Directiva xx/xx a Parlamentului European și a Consiliului [Directiva privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului](32); [AM 109]

(i)  contribuția programului la combaterea și atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, inclusiv prin reducerea emisiilor de CO2 cu ajutorul economiei de combustibil. [AM 110]

(ia)   contribuția programului la combaterea pescuitului INN. [AM 111]

7.  Sub rezerva dispozițiilor articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare a programului. Comisia aprobă programul propus, cu condiția ca informațiile necesare să fi fost transmise.

8.  Sub rezerva dispozițiilor articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare a modificărilor aduse programului.

Articolul 10

Programarea în cazul sprijinului acordat în regim de gestiune directă și indirectă

Titlul III este pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii]. Programele de lucru stabilesc, după caz, suma totală rezervată pentru operațiunile de finanțare mixtă menționate la articolul 47.

TITLUL II

SPRIJINUL ACORDAT ÎN REGIM DE GESTIUNE PARTAJATĂ

CAPITOLUL I

Principiile generale ale sprijinului

Articolul 11

Ajutoare de stat

1.  Fără a se aduce atingere alineatului (2), articolele 107, 108 și 109 din tratat se aplică ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din sectorul pescăresc și al acvaculturii.

2.  Totuși, articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 42 din tratat.

3.  Dispozițiile naționale de stabilire a finanțării publice care depășesc dispozițiile prezentului regulament în ceea ce privește plățile menționate la alineatul (2) sunt tratate în ansamblu, în temeiul alineatului (1).

Articolul 12

Admisibilitatea cererilor

1.  O cerere depusă de un beneficiar solicitant pentru obținerea de sprijin din FEAMAP FEAMAPA nu este admisibilă pentru o perioadă determinată de timp, definită în conformitate cu alineatul (4), dacă autoritatea competentă a stabilit că beneficiarul solicitantul în cauză: [AM 112]

(a)  a comis încălcări grave în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului(33) sau al articolului 90 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului sau în temeiul altor acte legislative adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul PCP sau al legislației de mediu a Uniunii; [AM 317]

(b)  a fost implicat în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a unor nave de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau a unei nave sub pavilionul unor țări identificate ca țări terțe necooperante, definite la articolul 33 din respectivul regulament; sau

(c)  a comis oricare dintre infracțiunile de mediu enunțate la articolele 3 și 4 din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului(34), atunci când cererea se referă la un sprijin acordat în temeiul articolului 23. [AM 114]

2.  După depunerea cererii, beneficiarul îndeplinește în continuare condițiile de admisibilitate menționate la alineatul (1), pe întreaga durată de punere în aplicare a operațiunii și pentru o perioadă de cinci doi ani după efectuarea ultimei plăți către beneficiarul respectiv. [AM 115]

3.  Fără a aduce atingere normelor naționale mai cuprinzătoare, astfel cum a fost convenit în Acordul de parteneriat cu statul membru în cauză, o cerere depusă de un beneficiar nu este admisibilă pentru o perioadă determinată stabilită în conformitate cu alineatul (4), dacă autoritatea competentă a stabilit că beneficiarul a comis o fraudă, astfel cum este definită la articolul 3 din Directiva 2017/1371/UE a Parlamentului European și a Consiliului(35).

4.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 52, acte delegate privind:

(a)  identificarea pragului de declanșare și lungimea perioadei de inadmisibilitate menționate la alineatele (1) și (3), care trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al încălcărilor grave, al infracțiunilor sau al fraudei și care trebuie să fie de cel puțin un an;

(aa)   orice condiții prin care se reduce durata perioadei de inadmisibilitate; [AM 116]

(ab)   definirea condițiilor care trebuie respectate după depunerea cererii menționate la alineatul (2) și modalitățile de recuperare, în cazul nerespectării, a ajutorului acordat, care urmează să fie individualizate în funcție de gravitatea încălcării comise. [AM 117]

(b)  datele de începere sau de încheiere relevante ale perioadei menționate la alineatele (1) și (3).

5.  Statele membre se asigură că beneficiarii care depun o cerere în cadrul FEAMAP FEAMAPA furnizează autorității de management o declarație semnată care confirmă că respectă criteriile enumerate la alineatele (1) și (3). Statele membre verifică veridicitatea declarației înainte de aprobarea operațiunii, bazându-se pe informațiile disponibile în registrele naționale de evidență a încălcărilor menționate la articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, sau pe orice alte date disponibile.

În scopul verificării menționate la primul paragraf, la solicitarea unui stat membru, un alt stat membru pune la dispoziție informații din registrul său național de evidență a încălcărilor menționat la articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5a.  Statele membre pot aplica perioada de inadmisibilitate și solicitărilor prezentate de pescarii care își desfășoară activitatea în ape interioare și care au comis încălcări grave, astfel cum sunt definite de normele naționale. [AM 118]

Articolul 12a

Operațiuni eligibile

O serie de operațiuni identificate de statele membre în programele lor pot fi sprijinite de FEAMAPA, cu condiția să se înscrie în una sau mai multe dintre prioritățile identificate în prezentul regulament. [AM 119]

Articolul 13

Operațiuni neeligibile

Următoarele operațiuni nu sunt eligibile în cadrul FEAMAP FEAMAPA:

(a)  operațiunile care permit creșterea capacității de pescuit a unei nave de pescuit sau care sprijină achiziționarea unui echipament care sporește capacitatea unei nave de pescuit de a găsi pește, cu excepția celor în scopul de a îmbunătăți siguranța sau condițiile de muncă sau de trai ale echipajului, ceea ce include corecții ale stabilității navei, sau de a îmbunătăți calitatea produsului, cu condiția ca respectiva creștere a capacității să se încadreze în limita alocată statului membru în cauză, fără a pune în pericol echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile și fără a crește capacitatea navei de pescuit în cauză de a captura pește; [AM 120]

(b)  construcția și achiziționarea de nave de pescuit sau importul de nave de pescuit, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament;

(c)  transferul navelor de pescuit către țări terțe sau schimbarea pavilionului cu pavilionul unei țări terțe, inclusiv prin crearea de întreprinderi mixte cu parteneri din aceste țări;

(d)  încetarea temporară sau permanentă a activităților de pescuit, în absența unei dispoziții contrare în prezentul regulament;

(e)  pescuitul experimental;

(f)  transferul dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi, cu excepția transferului unei întreprinderi către tineri pescari sau producători din domeniul acvaculturii; [AM 121]

(g)  repopularea directă, cu excepția cazului în care această operațiune este prevăzută în mod explicit de un act juridic al Uniunii ca măsură de conservare sau în cazul cazurile repopulării experimentale sau repopulării asociate cu procese de îmbunătățire a condițiilor de mediu și de producție ale mediului natural; [AM 122]

(h)  construcția de noi porturi, sau noi puncte de debarcare, cu excepția porturilor și locurilor de debarcare sau noi hale de licitații mici dimensiuni în zonele îndepărtate, în special în regiunile ultraperiferice, pe insulele îndepărtate și în zonele de coastă periferice și neurbane; [AM 123]

(i)  mecanisme de intervenție pe piață care urmăresc să retragă, temporar sau definitiv, de pe piață produse pescărești sau de acvacultură în vederea reducerii ofertei pentru a preveni scăderea prețurilor sau a crește prețurile; prin extensie, operațiuni de stocare într-un lanț logistic care ar produce aceleași efecte în mod intenționat sau neintenționat; [AM 124]

(j)  cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altceva, investiții la bordul navelor de pescuit necesare pentru a respecta cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul național, mai ales inclusiv cerințele care decurg din obligațiile Uniunii în cadrul organizațiilor regionale de management în sectorul pescăresc, exceptând situația în care aceste investiții implică costuri disproporționate pentru operatori; [AM 125]

(k)  investiții la bordul navelor de pescuit care au desfășurat activități pe mare timp de mai puțin de 60 de zile în fiecare din cei doi ani calendaristici care precedă anul depunerii cererii de sprijin. [AM 126]

(ka)  înlocuirea sau modernizarea motorului principal sau auxiliar al unei nave de pescuit, dacă acest lucru are ca rezultat o creștere a puterii în kW; [AM 127]

(kb)  producția de organisme modificate genetic atunci când această producție poate afecta în mod negativ mediul natural. [AM 128]

Articolul 13a

Sprijinirea operațiunilor destinate gestionării activităților pescărești și a flotelor de pescuit

FEAMAPA poate sprijini operațiuni destinate gestionării activităților pescărești și a flotelor de pescuit în conformitate cu programul de intrare/ieșire menționat la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în anexa II la regulamentul respectiv. În special, statele membre depun eforturi pentru a optimiza alocarea capacității lor de pescuit disponibile, ținând seama de nevoile flotei lor, fără a spori capacitatea lor globală de pescuit. [AM 323]

CAPITOLUL II

Prioritatea 1: Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine și sustenabilitatea socioeconomică [AM 129]

Secțiunea 1

Condiții generale

Articolul 14

Domeniul de aplicare general al sprijinului

1.  Sprijinul prevăzut la prezentul capitol contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP, enunțate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și promovează dialogul social între părți. [AM 130]

2.  Atunci când unei nave i se acordă un sprijin în temeiul prezentului capitol, această navă nu poate fi transferată în afara Uniunii sau nu i se poate schimba pavilionul timp de cel puțin cinci ani de la plata finală pentru operațiunea care beneficiază de sprijin.

3.  Sprijinul prevăzut la prezentul capitol se aplică și pescuitului în apele interioare, cu excepția articolelor 15 și 17.

Secțiunea 2

Micul pescuit costier

Articolul 15

Plan de acțiune pentru micul pescuit costier

1.  Statele membre întocmesc, în cadrul programului lor și colaborând în mod corespunzător cu sectoarele relevante, un plan de acțiune specific pentru micul pescuit costier care definește o strategie pentru dezvoltarea unui mic pescuit costier profitabil și sustenabil. Această strategie este structurată pe următoarele secțiuni, după caz: [AM 131]

(a)  ajustarea și gestionarea capacității de pescuit;

(b)  promovarea unor practici de pescuit cu impact redus, rezistente la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon, care reduc la minimum daunele aduse mediului marin;

(c)  consolidarea lanțului de valoare al sectorului și promovarea strategiilor de marketing, promovând toate mecanismele de îmbunătățire a prețului primei vânzări, astfel încât să aducă beneficii pescarilor, crescând retribuția pentru munca acestora, și care să promoveze o distribuție echitabilă și adecvată a valorii adăugate în tot lanțul de valoare al sectorului, reducând marjele intermediarilor, crescând prețurile plătite producătorilor și limitând prețurile plătite de consumatorii finali; [AM 311]

(d)  promovarea competențelor, a cunoștințelor, a inovării și a consolidării capacităților, în special pentru pescarii tineri; [AM 132]

(e)  îmbunătățirea sănătății, a siguranței și a condițiilor de lucru la bordul navelor, în activitățile de pescuit „în picioare” și de recoltare de crustacee și moluște, precum și a condițiilor de pe uscat în cadrul activităților direct legate de pescuit; [AM 133]

(f)  creșterea nivelului de respectare a cerințelor privind colectarea de date, trasabilitatea, monitorizarea, controlul și supravegherea;

(g)  implicarea în gestionarea participativă a spațiului maritim, inclusiv a zonelor marine protejate și a zonelor Natura 2000;

(h)  diversificarea activităților din economia albastră sustenabilă în sens larg;

(i)  organizarea colectivă și participarea la procesele decizionale și consultative.

2.  Planul de acțiune ia în considerare orientările voluntare ale FAO vizând asigurarea sustenabilității activităților pescărești la scară mică și, dacă este cazul, planul de acțiune regional pentru activitățile pescărești la scară mică al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană.

3.  Pentru a monitoriza punerea în aplicare a strategiei menționate la alineatul (1), planul de acțiune stabilește obiective de etapă și ținte specifice legate de indicatorii relevanți stabiliți conform cadrului de monitorizare și evaluare menționat la articolul 37.

3a.  Pentru a reduce sarcinile administrative ale operatorilor care solicită ajutor, statele membre depun eforturi pentru a introduce un formular de cerere simplificat unic la nivelul Uniunii pentru măsuri privind FEAMAPA. [AM 134]

Articolul 16

Investițiile în nave de pescuit costier mic

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini următoarele investiții în ceea ce privește navele de pescuit costier mic care aparțin unui segment de flotă pentru care cel mai recent raport privind capacitatea de pescuit, menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, indică un echilibru între capacități și posibilitățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv:

(a)  prima achiziție a unei nave de pescuit de către un tânăr pescar care, la momentul depunerii cererii, are sub 40 de ani și a lucrat cel puțin cinci ani ca pescar sau a obținut o calificare profesională adecvată;

(aa)  reclasificarea, reînnoirea și redimensionarea navelor, în caz de uzură evidentă, permițând îmbunătățirea condițiilor de pescuit și creșterea timpului petrecut pe mare. [AM 312]

(b)  înlocuirea sau modernizarea unui motor principal sau auxiliar.

(ba)  facilitarea accesului la credite, asigurări și instrumente financiare. [AM 136]

2.  Navele menționate la alineatul (1) trebuie să fie echipate pentru pescuit maritim și să aibă o vechime cuprinsă între 5 și 30 de ani. [AM 137]

3.  Sprijinul menționat la alineatul (1) litera (b) poate fi acordat numai în următoarele condiții:

(a)  motorul nou sau modernizat să nu aibă o putere în kW mai mare decât cea a motorului vechi;

(b)  orice reducere a capacității de pescuit în kW, datorată înlocuirii sau modernizării unui motor principal sau auxiliar să fie scoasă permanent din registrul flotei de pescuit a Uniunii;

(c)  puterea motorului navei de pescuit să fie inspectată fizic de statul membru, pentru a garanta că nu depășește puterea motorului indicată în licența de pescuit.

4.  Nu se acordă niciun sprijin în temeiul prezentului articol, dacă evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit din cel mai recent raport menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru segmentul de flotă de care aparțin navele în cauză, nu a fost pregătită pe baza indicatorilor biologici, economici și de utilizare a navelor definiți în orientările comune menționate în regulamentul respectiv.

Secțiunea 3

Domenii specifice de sprijin

Articolul 17

Gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini operațiuni destinate gestionării activităților pescărești și a flotelor de pescuit.

2.  Dacă Sprijinul menționat la alineatul 1 este (1) poate fi acordat sub formă de compensații pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit, trebuie dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: [AM 139]

(a)  încetarea activităților de pescuit este considerată ca instrument al planului de acțiune menționat la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(aa)  încetarea activităților de pescuit duce la o scădere permanentă a capacității de pescuit, întrucât sprijinul primit nu este reinvestit în flotă; [AM 140]

(b)  încetarea activităților de pescuit se realizează prin dezmembrarea navei de pescuit sau prin dezafectarea și reabilitarea ei pentru alte activități decât pescuitul comercial, în conformitate cu obiectivele PCSP și cu planurile multianuale;

(c)  nava de pescuit este înregistrată ca navă activă și a desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 90 de zile pe an în cursul ultimilor trei doi ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin; [AM 141]

(d)  eliminarea definitivă a capacității de pescuit echivalente din registrul navelor de pescuit al Uniunii, precum și retragerea definitivă a licențelor și a autorizațiilor de pescuit, în conformitate cu articolul 22 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; și

(e)  beneficiarului îi este interzis să înmatriculeze vreun vas de pescuit în următorii cinci ani de la data primirii sprijinului.

Pescarii, inclusiv proprietarii de nave de pescuit și membrii echipajului, care au lucrat pe mare timp de cel puțin 90 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii de sprijin, aflați la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea definitivă a activităților, pot beneficia și ei de sprijinul menționat la alineatul (1). Pescarii în cauză își încetează total toate activitățile de pescuit. Beneficiarul furnizează autorității competente dovada încetării totale a activităților de pescuit. Compensația este rambursată pro rata temporis de pescar în cazul în care acesta reia o activitate pescărească după perioadă mai mică de doi ani de la data depunerii cererii de sprijin. [AM 143]

3.  Sprijinul pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit menționat la alineatul (2) este pus în aplicare printr-o finanțare care nu are legătură costurile, în conformitate cu articolul 46 litera (a) și cu articolul 89 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și se bazează pe: îndeplinirea condițiilor stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol. [AM 144]

(a)  îndeplinirea condițiilor în conformitate cu articolul 46 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]; și [AM 145]

(b)  obținerea de rezultate în conformitate cu articolul 46 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. [AM 146]

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 52, de stabilire a condițiilor menționate la litera (a), care sunt legate de punerea în aplicare a măsurilor de conservare, astfel cum sunt menționate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. [AM 147]

4.  Nu se acordă niciun sprijin în temeiul alineatului (2), dacă evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit din cel mai recent raport, menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru segmentul de flotă de care aparțin navele în cauză, nu a fost pregătită pe baza indicatorilor biologici, economici și de utilizare a navei prevăzuți în orientările comune menționate în regulamentul respectiv.

Articolul 18

Încetarea extraordinară temporară a activităților de pescuit [AM 148]

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini o compensare pentru încetarea extraordinară temporară a activităților de pescuit cauzată de: [AM 149]

(a)  măsurile de conservare, menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (i) și (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, inclusiv sezoanele închise și excluzând capturile totale admisibile și cotele, sau măsurile de conservare echivalente adoptate de organizațiile regionale de management în sectorul pescăresc, dacă sunt aplicabile Uniunii; [AM 150]

(b)  măsurile de urgență ale Comisiei sau ale statelor membre în cazul unei amenințări grave la adresa resurselor biologice marine, menționate la articolul 12, respectiv la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; [AM 151]

(c)  întreruperea aplicării sau nereînnoirea, din motive de forță majoră, a aplicării unui acord de parteneriat pentru activități pescărești sustenabile sau a unui protocol la acesta; sau [AM 152]

(d)  catastrofe naturale, incidente de mediu, inclusiv episoade de interzice a pescuitului din motive sanitare sau de mortalitate anormală a resurselor acvatice vii, accidente pe mare în timpul activităților de pescuit și evenimente climatice adverse, inclusiv condiții meteorologice nesigure prelungite pe mare care afectează o anumită activitate pescărească, astfel cum sunt recunoscute în mod oficial de către autoritățile competente din statul membru respectiv. [AM 153]

Suspendările sezoniere recurente ale activităților de pescuit nu se iau în considerare pentru acordarea compensațiilor sau pentru efectuarea plăților în temeiul prezentului articol. [AM 154]

2.  Sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat numai dacă:

(a)  activitățile comerciale de pescuit ale navei în cauză sunt oprite timp de cel puțin 90 30 de zile consecutive. ; și [AM 155]

(b)  pierderile economice generate de încetarea activităților se ridică la peste 30 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei de afaceri medii a întreprinderii respective în ultimii trei ani calendaristici.

3.  Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă numai:

(a)  armatorilor navelor de pescuit sau pescarilor care desfășoară activități de pescuit „în picioare”, care sunt înregistrate înregistrați ca nave active activi și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an în cursul parcursul ultimilor trei doi ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin; sau [AM 157]

(b)  pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an în cursul parcursul ultimilor trei doi ani calendaristici anteriori anului în care a fost depusă cererea de sprijin, la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea extraordinară temporară a activităților. [AM 158]

Trimiterea la numărul de zile pe mare din prezentul alineat nu se aplică activităților pescărești care vizează anghila.

4.  Sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat pe o durată maximă de șase luni pentru fiecare navă, în perioada 2021-2027. [vot separat]

5.  Toate activitățile de pescuit desfășurate de navele și pescarii în cauză se suspendă efectiv în cursul perioadei vizate de încetarea activităților. Autoritatea competentă se asigură că nava de pescuit în cauză a încetat orice activități de pescuit în perioada vizată de încetarea extraordinară temporară și că se evită orice supracompensare care rezultă din utilizarea navei în alte scopuri. [AM 159]

Articolul 19

Controlul și punerea în aplicare a legislației

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului.

2.  Prin derogare de la articolul 13 litera (j), sprijinul menționat la alineatul (1) poate include și:

(a)  achiziționarea, instalarea și gestionarea la bordul navelor a componentelor necesare pentru sistemele obligatorii de urmărire a navelor și de raportare electronică utilizate în scopuri de control și inspecție, numai în cazul navelor de pescuit costier mic cu o lungime totală mai mică de 12 metri; [AM 160]

(b)  achiziționarea și instalarea la bordul navelor a componentelor necesare pentru sistemele obligatorii de monitorizare electronică la distanță utilizate pentru controlul punerii în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; [AM 161]

(c)  achiziționarea și instalarea la bordul navelor a dispozitivelor pentru măsurarea și înregistrarea continuă obligatorie a puterii sistemului de propulsie marină. [AM 162]

3.  Sprijinul menționat la alineatul (1) poate contribui și la supravegherea maritimă, menționată la articolul 28 și la cooperarea europeană privind funcțiile de pază de coastă, prevăzute la articolul 29.

4.  Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

Articolul 20

Colectarea, prelucrarea și diseminarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și de acvacultură și în scopuri științifice [AM 163]

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini colectarea, gestionarea, prelucrarea, utilizarea și diseminarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și de acvacultură și în scopuri științifice, inclusiv a datelor privind activitățile pescărești recreative, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatele (1) și (2) și la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și se menționează în Regulamentul (UE) nr. 2017/1004, pe baza programelor naționale de activitate menționate la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 2017/1004. [AM 164]

2.  Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

3.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prevăd norme privind procedurile, formatul și calendarele pentru prezentarea și aprobarea programelor de activitate naționale menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2).

4.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare sau de modificare a programelor de activitate naționale menționate la alineatul (1) până la data de 31 decembrie a anului precedent anului în care programul de activitate urmează să se aplice.

Articolul 22

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine, și costiere și de apă dulce [AM 166]

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini acțiuni pentru protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine, costiere și de apă dulce, inclusiv în apele interioare. În acest scop, ar trebui încurajată cooperarea cu Agenția Spațială Europeană și cu programele europene de navigație prin satelit pentru a se colecta mai multe date privind situația poluării maritime și, în special, a deșeurilor de plastic din ape. [AM 167]

2.  Sprijinul menționat la alineatul (1) poate acoperi:

(a)  compensații destinate pescarilor pentru colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri colectarea pasivă a deșeurilor marine de pe mare, inclusiv pentru colectarea algelor sargase în regiunile ultraperiferice afectate; [AM 168]

(b)  investițiile în porturi pentru a oferi instalații de primire, stocare și reciclare adecvate pentru uneltele de pescuit pierdute și deșeurile marine, precum și pentru capturile nedorite, astfel cum sunt menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, colectate de pe mare; [AM 169]

(ba)   protejarea uneltelor și a capturilor împotriva mamiferelor și păsărilor protejate prin Directiva 92/43/CEE sau Directiva 2009/147/CE, fără a submina selectivitatea uneltelor de pescuit; [AM 170]

(bb)   compensații pentru utilizarea unor unelte sustenabile de pescuit și de recoltare a crustaceelor și moluștelor; [AM 171]

(c)  acțiuni în vederea atingerii sau menținerii unei stări ecologice bune în mediul marin, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE;

(ca)   măsuri pentru obținerea și menținerea unei stări ecologice bune a mediului din apele dulci; [AM 172]

(cb)  acțiuni de curățare, în special de materiale plastice, în zonele portuare, de coastă și de pescuit ale Uniunii; [AM 173]

(d)  punerea în aplicare a unor măsuri de protecție spațială instituite în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE;

(e)  gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 din Directiva 92/43/CEE;

(f)  protecția speciilor din Directiva 92/43/CEE și Directiva 2009/147/CE, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul articolului 8 din Directiva 92/43/CEE și protecția tuturor speciilor vizate de Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și/sau incluse pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN); [AM 174]

(fa)   construirea, instalarea sau modernizarea unor dispozitive statice sau mobile destinate să protejeze și să amelioreze fauna și flora marină, inclusiv pregătirea și evaluarea științifică a acestora și, în cazul regiunilor ultraperiferice, dispozitive ancorate de concentrare a peștelui care contribuie la pescuitul sustenabil și selectiv; [AM 175]

(fb)   scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de către mamifere și păsări protejate prin Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE; [AM 176]

(fc)   contribuția la o mai bună gestionare sau conservare a resurselor biologice marine; [AM 177]

(fd)   sprijin pentru vânătoarea de protecție sau gestionarea speciilor sălbatice nocive care pun în pericol nivelurile sustenabile ale stocurilor de pește; [AM 178]

(fe)   refacerea directă a stocurilor ca o măsură de conservare într-un act legislativ al Uniunii; [AM 179]

(ff)   sprijin pentru colectarea și gestionarea datelor privind apariția unor specii alogene care pot avea efecte catastrofice asupra biodiversității; [AM 180]

(fg)   formarea pescarilor, în special în ceea ce privește utilizarea de unelte și echipamente mai selective, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a reduce efectele pescuitului asupra mediului marin. [AM 181]

2a.  FEAMAPA poate acorda finanțare pentru compensațiile și investițiile menționate la articolul 22 alineatul (2) literele (a) și (b), în proporție de 100 %. [AM 182]

2b.  La alineatul (2) literele (e) și (f) sunt incluse acțiunile corespunzătoare întreprinse de fermele piscicole și de producătorii piscicoli. [AM 183]

Articolul 22a

Cercetarea științifică și colectarea datelor privind impactul păsărilor migratoare

1.  Pe baza planurilor strategice naționale multianuale, FEAMAPA poate sprijini instituirea unor proiecte naționale sau transfrontaliere de cercetare științifică și colectare a datelor, în vederea unei mai bune înțelegeri a impactului păsărilor migratoare asupra sectorului acvaculturii și a altor stocuri de pește relevante din Uniune. Aceste proiecte ar trebui să își publice rezultatele din timp și să prezinte recomandări cu privire la o mai bună gestionare.

2.  Pentru a fi eligibil, un proiect național de cercetare științifică și de colectare a datelor include cel puțin un institut național sau de la nivelul Uniunii recunoscut.

3.  Pentru a fi eligibil, un proiect transfrontalier de cercetare științifică și de colectare a datelor include cel puțin un institut din cel puțin două state membre diferite. [AM 184]

Articolul 22b

Inovări

1.  Pentru a încuraja inovarea în sectorul pescăresc, FEAMAPA poate sprijini proiecte care vizează dezvoltarea sau introducerea unor produse și echipamente noi sau îmbunătățite în mod semnificativ, a unor procese și tehnici noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și de organizare noi sau îmbunătățite, inclusiv în ceea ce privește prelucrarea și comercializarea, eliminarea treptată a capturilor redate în mediul natural și a capturilor accidentale, introducerea unor cunoștințe tehnice sau organizaționale noi, reducerea impactului activităților de pescuit asupra mediului, inclusiv îmbunătățirea tehnicilor de pescuit și a selectivității uneltelor de pescuit, sau utilizarea mai sustenabilă a resurselor marine vii și coexistența cu prădătorii protejați.

2.  Operațiunile finanțate în temeiul prezentului articol sunt inițiate de antreprenori individuali sau de organizații de producători și de asociații ale acestora.

3.  Rezultatele operațiunilor finanțate în temeiul prezentului articol sunt publicate de către statul membru. [AM 185]

CAPITOLUL IIA

Prioritatea 1a: Promovarea acvaculturii sustenabile [AM 186]

Articolul 23

Acvacultură

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini promovarea unei acvaculturi sustenabile (în ape marine și în ape dulci, inclusiv a unei acvaculturi cu sisteme de izolare închise și de recirculare a apei), astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și creșterea producției din acvacultură, ținând seama de capacitatea de rezistență ecologică. FEAMAP FEAMAPA poate, de asemenea, să sprijine sănătatea și bunăstarea animalelor în acvacultură în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului(36) și Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(37). [AM 187]

2.  Sprijinul menționat la alineatul (1) este în concordanță cu planurile strategice naționale multianuale pentru dezvoltarea acvaculturii menționate la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.  Investițiile productive în acvacultură prevăzute la prezentul articol pot fi sprijinite doar prin intermediul granturilor, în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (UE) [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și, preferabil, prin intermediul instrumentelor financiare prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și prin InvestEU, în conformitate cu articolul 10 din respectivul regulament. [AM 188]

Articolul 23a

Rețeaua de informații statistice privind acvacultura

1.  FEAMAPA poate sprijini colectarea, gestionarea și utilizarea datelor pentru gestionarea acvaculturii, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (1) literele (a) și (e), la articolul 34 alineatul (5) și la articolul 35 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru instituirea Rețelei de informații statistice privind acvacultura (ASIN-RISA) și a planurilor de activitate naționale pentru implementarea acesteia.

2.  Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

3.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prevăd norme privind procedurile, formatul și calendarele pentru crearea rețelei ASIN-RISA menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2).

4.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de aprobare sau de modificare a programelor de activitate naționale menționate la alineatul (1) până la data de 31 decembrie a anului precedent anului începând cu care urmează să se aplice programul de activitate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2). [AM 189]

CAPITOLUL III

Prioritatea 2: Contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unei acvaculturi Promovarea unor piețe din sectorul produselor pescărești și de acvacultură și al a unor piețe sectoare de prelucrare competitive și sustenabile, care contribuie la securitatea alimentară în Uniune [AM 190]

Articolul 24

Comercializarea produselor pescărești și de acvacultură

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. El poate să sprijine și investiții tangibile și acțiuni de promovare a comercializării, a calității și a valorii adăugate a produselor pescărești și de acvacultură sustenabilă. [AM 191]

1a.  În ceea ce privește pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, statul membru în cauză poate acorda un avans de 50 % din sprijinul financiar după aprobarea planului de producție și de comercializare, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. [AM 192]

1b.  Sprijinul acordat anual pe organizație de producători în temeiul prezentului articol nu depășește 3 % din valoarea medie anuală a producției introduse pe piață de această organizație de producători pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți sau a producției introduse pe piață de membrii organizației respective în aceeași perioadă. În ceea ce privește organizațiile de producători nou recunoscute, acest sprijin nu depășește 3 % din valoarea medie anuală a producției introduse pe piață de membrii acestei organizații pe parcursul celor trei ani calendaristici precedenți. [AM 193]

1c.  Sprijinul menționat la alineatul (1a) se acordă numai organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători. [AM 194]

Articolul 25

Prelucrarea și depozitarea produselor pescărești și de acvacultură [AM 195]

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini investițiile în prelucrarea și comercializarea depozitarea produselor pescărești și de acvacultură. Acest sprijin contribuie la realizarea obiectivelor organizării comune a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013. [AM 196]

1a.   De asemenea, FEAMAPA poate sprijini investițiile pentru inovare în domeniul prelucrării produselor pescărești și de acvacultură, precum și pentru promovarea parteneriatului dintre organizațiile de producători și entitățile științifice. [AM 197]

2.  Sprijinul prevăzut la prezentul articol se acordă doar granturilor și al prin intermediul instrumentelor financiare prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și prin InvestEU, în conformitate cu articolul 10 din respectivul regulament. [AM 198]

2a.  Dezvoltarea unităților de prelucrare a produselor pescărești și de acvacultură poate fi sprijinită de statele membre prin implicarea altor resurse din fondurile structurale. [AM 199]

Articolul 25a

Ajutorul pentru depozitare

1.  FEAMAPA poate sprijini compensațiile pentru organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători recunoscute care depozitează produsele pescărești enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, cu condiția ca produsele respective să fie depozitate în conformitate cu articolele 30 și 31 din regulamentul respectiv și cu respectarea următoarelor condiții:

(a)  cuantumul ajutorului pentru depozitare nu depășește suma costurilor tehnice și financiare ale acțiunilor necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauză;

(b)  cantitățile eligibile pentru ajutorul pentru depozitare nu depășesc 15 % din cantitățile anuale ale produselor în cauză scoase la vânzare de organizația de producători;

(c)  sprijinul financiar anual nu depășește 2 % din valoarea medie anuală a producției introduse pe piață de membrii organizației de producători în perioada 2016-2018. În sensul prezentei litere, în cazul în care un membru al organizației de producători nu a introdus pe piață nicio producție în perioada 2016–2018, se ia în considerare valoarea medie anuală a producției introduse pe piață în primii trei ani de producție ai membrului respectiv.

2.  Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă numai după ce produsele sunt eliberate pentru consum uman.

3.  Statele membre fixează suma costurilor tehnice și financiare aplicabile pe teritoriile lor, după cum urmează:

(a)  costurile tehnice se calculează anual pe baza costurilor directe legate de acțiunile necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauză;

(b)  costurile financiare se calculează anual pe baza ratei dobânzii stabilite anual în fiecare stat membru; aceste costuri tehnice și financiare sunt puse la dispoziția publicului.

4.  Statele membre efectuează controale pentru a se asigura că produsele care beneficiază de ajutorul pentru depozitare îndeplinesc condițiile prevăzute la prezentul articol. În scopul acestor controale, beneficiarii ajutorului pentru depozitare țin o contabilitate a stocurilor pentru fiecare categorie de produse care sunt depozitate și reintroduse ulterior pe piață pentru consumul uman. [AM 200]

CAPITOLUL IV

Prioritatea 3: Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile în limite ecologice și stimularea prosperității comunităților costiere, insulare și de țărm [AM 201]

Articolul 26

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini dezvoltarea durabilă a economiilor condițiile favorabile necesare unei economii albastre sustenabile și a bunăstării comunităților locale printr-o dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prevăzută la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. [AM 202]

2.  În sensul sprijinului acordat de FEAMAP FEAMAPA, strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, menționate la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], garantează că comunitățile locale exploatează mai bine și beneficiază mai mult de oportunitățile oferite de economia o economie albastră sustenabilă în limite ecologice, valorificând și consolidând resursele de mediu, culturale, sociale și umane. [AM 203]

2a.  Strategiile sunt coerente cu oportunitățile și nevoile identificate în zona relevantă și cu prioritățile Uniunii prevăzute la articolul 4. Strategiile pot varia de la cele axate pe activitățile pescărești la strategiile mai ample, menite să diversifice zonele pescărești. Strategiile reprezintă mai mult decât o simplă culegere de operațiuni sau juxtapunerea măsurilor sectoriale. [AM 204]

2b.   Pentru a permite dezvoltarea unei economii albastre sustenabile și obținerea unei valori adăugate în zonele costiere, acțiunile întreprinse în acest sector ar trebui să fie în concordanță cu strategiile de dezvoltare regională. [AM 205]

2c.   Statele membre pun în aplicare sistemul de gestionare în comun pentru a se a sigura că sunt îndeplinite obiectivele prevăzute în prezentul regulament, luând în considerare realitățile locale în domeniul pescuitului. [AM 206]

Articolul 27

Cunoașterea mediului marin și de apă dulce [AM 207]

FEAMAP FEAMAPA poate sprijini și colectarea, gestionarea, analiza, prelucrarea și utilizarea datelor în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind starea mediului marin și de apă dulce, activitățile pescărești recreative și sectorul activităților pescărești recreative, în vederea: [AM 208]

(a)  îndeplinirii cerințelor în materie de monitorizare, de desemnare și de gestionare a siturilor în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE;

(aa)   îndeplinirii cerințelor privind colectarea de date în temeiul Regulamentului (CE) nr. 665/2008 al Comisiei(38), al Deciziei 2010/93/UE a Comisiei(39), al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1251 a Comisiei(40) și al Regulamentului-cadru privind colectarea datelor; [AM 209]

(b)  sprijinirii amenajării spațiului maritim menționate în Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului(41);

(ba)   îndeplinirii cerințelor privind colectarea de date în temeiul Regulamentului privind PCSP; [AM 210]

(c)  îmbunătățirii calității datelor și a schimburilor prin intermediul rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet), precum și în alte rețele de date care se referă la apele dulci; [AM 211]

(ca)   creșterii volumului de date fiabile disponibile privind capturile rezultate din pescuitul recreativ; [AM 212]

(cb)   investițiilor în analiza și observarea poluării marine, în special în ceea ce privește materialele plastice, pentru a colecta mai multe date în acest sens; [AM 213]

(cc)   îmbunătățirii nivelului de cunoștințe referitoare la deșeurile marine din plastic și concentrațiile acestora. [AM 214]

CAPITOLUL V

Prioritatea 4: Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor

Articolul 28

Supravegherea maritimă

1.  FEAMAP FEAMAPApoate sprijini acțiuni care să contribuie la realizarea obiectivelor mediului comun pentru schimbul de informații.

2.  Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) din prezentul articol poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

2a.   În conformitate cu obiectivul de a asigura mări și oceane protejate, sigure, curate și gestionate într-o manieră sustenabilă, FEAMAPA contribuie la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. [AM 215]

Articolul 29

Cooperarea în materie de pază de coastă

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini acțiuni efectuate de autoritățile naționale, care contribuie la cooperarea europeană cu privire la funcțiile de pază de coastă menționate la articolul 53 din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului(42), la articolul 2b din Regulamentul (UE) 2016/1625 al Parlamentului European și al Consiliului(43) și la articolul 7a din Regulamentul (UE) 2016/1626 al Parlamentului European și al Consiliului(44).

2.  Sprijinul pentru acțiunile menționate la alineatul (1) poate să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control și inspecție privind sectorul pescăresc în condițiile stabilite la articolul 19. [AM 216]

3.  Prin derogare de la articolul 2, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat și pentru operațiuni desfășurate în afara teritoriului Uniunii.

Articolul 29a

Protejarea naturii și a speciilor

FEAMAPA sprijină măsurile de protecție a naturii luate în temeiul Cartei mondiale a naturii adoptate de ONU, în special în temeiul articolelor 21, 22, 23 și 24.

FEAMAPA sprijină, totodată, cooperarea și coordonarea voluntară, cu și între forurile, organizațiile, organismele și instituțiile internaționale, pentru a pune în comun mijloace de combatere a pescuitului INN, a braconajului speciilor marine și a masacrării speciilor considerate „prădătoare” pentru stocurile de pește. [AM 217 și 301]

Capitolul Va

Regiunile ultraperiferice [AM 218]

Articolul 29b

Resursele bugetare în gestiune partajată

1.  Pentru operațiunile situate în regiunile ultraperiferice, fiecare stat membru vizat atribuie, în limitele sprijinului său financiar acordat de Uniune stabilit în conformitate cu anexa V, cel puțin(45):

(a)  114 000 000 EUR în prețuri constante pentru 2018 (adică 128 566 000 EUR în prețuri curente) pentru Insulele Azore și Madeira;

(b)  91 700 000 EUR în prețuri constante pentru 2018 (adică 103 357 000 EUR în prețuri curente) pentru Insulele Canare;

(c)  146 500 000 EUR în prețuri constante pentru 2018 (adică 165 119 000 EUR în prețuri curente) pentru Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin.

2.  Fiecare stat membru stabilește partea din pachetele financiare în temeiul alineatului (1), destinată compensării menționate la articolul 29d și care nu depășește 50 % din fiecare alocare menționată la alineatul (1).

3.  Prin derogare de la articolul 9 alineatul (8) din prezentul regulament și de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de procedură (UE) .../... [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], și pentru a ține seama de evoluția condițiilor, statele membre pot ajusta anual lista produselor pescărești eligibile și cantitățile aferente, precum și nivelul compensației menționate la articolul 29d, cu condiția ca sumele menționate la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol să fie respectate. Aceste ajustări sunt posibile numai în măsura în care se efectuează o creștere sau descreștere corespunzătoare a planurilor de compensare ale unei alte regiuni a aceluiași stat membru. Statul membru informează Comisia în avans cu privire la aceste ajustări. [AM 321]

Articolul 29c

Planul de acțiune

Statele membre în cauză pregătesc în cadrul programului lor un plan de acțiune pentru fiecare dintre regiunilor lor ultraperiferice menționate la articolul 6 alineatul (2), conținând:

(a)   o strategie pentru exploatarea sustenabilă a resurselor pescărești și dezvoltarea sectoarelor economiei albastre sustenabile;

(b)   o descriere a principalelor acțiuni avute în vedere și a mijloacelor financiare corespunzătoare, inclusiv:

(i)   sprijinul structural pentru sectorul pescăresc și al acvaculturii, în temeiul titlului II;

(ii)   compensația pentru costurile suplimentare menționate la articolul 29d, inclusiv lista și cantitățile produselor pescărești și de acvacultură și nivelul compensației;

(iii)   orice alte investiții în economia albastră sustenabilă necesare pentru a realiza o dezvoltare sustenabilă a regiunilor de coastă. [AM 220]

Articolul 29d

Reînnoirea flotelor de pescuit costier mic și măsurile conexe

În pofida literelor (a) și (b) din articolul 13 și articolul 16, FEAMAPA poate sprijini în regiunile ultraperiferice:

(a)  reînnoirea flotelor de pescuit costier la scară mică, inclusiv construirea și achiziționarea de noi nave, pentru solicitanții care, cu cinci ani înainte de data solicitării ajutorului, își au locul principal de înregistrare în regiunea ultraperiferică în care va fi înmatriculată noua navă, care debarcă toate capturile lor în porturile din regiunile ultraperiferice, astfel încât să îmbunătățească siguranța umană, să respecte normele Uniunii și normele naționale privind igiena, sănătatea și condițiile de muncă la bord, să combată pescuitul INN și să fie mai eficiente din perspectivă ecologică. Nava dobândită pe baza acestui ajutor rămâne înregistrată în regiunea ultraperiferică pentru o perioadă de cel puțin 15 ani de la data acordării ajutorului. Dacă nu se respectă această condiție, ajutorul este rambursat sub forma unei sume proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcării. Reînnoirea flotei de pescuit rămâne în limitele plafoanelor de capacitate autorizate și respectă obiectivele PCP;

(b)  înlocuirea sau modernizarea unui motor principal sau auxiliar. Puterea noului motor sau a motorului modernizat poate depăși puterea motorului vechi în cazul în care se justifică în mod corespunzător nevoia de a crește puterea din motive de siguranță pe mare, fără a crește capacitatea de pescuit a navei respective de pescuit;

(c)  renovarea parțială a corpului structural din lemn al unei nave de pescuit , atunci când acest lucru este necesar din motive legate de îmbunătățirea siguranței maritime, în conformitate cu criterii tehnice obiective ale arhitecturii navale;

(d)  construcția și modernizarea porturilor, a infrastructurilor portuare, a locurilor de debarcare, a halelor de licitații, a șantierelor navale, a construcțiilor navale și a atelierelor de reparații, atunci când infrastructura contribuie la un pescuit sustenabil. [AM 287]

Articolul 21 29 litera (e)

Compensații pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pescărești și de acvacultură

1.  FEAMAP FEAMAPA poate sprijini compensarea costurilor suplimentare suportate de beneficiarii implicați în pescuitul, creșterea în ferme, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură care provin din regiunile ultraperiferice menționate la articolul 6 29b alineatul (2 1).

1a.  Compensarea este proporțională cu costurile suplimentare pe care urmărește să le contrabalanseze. Nivelul compensării cu privire la costurile suplimentare este justificat în mod corespunzător în planul de compensare. Totuși, compensarea nu depășește în niciun caz 100 % din cheltuielile suportate.

2.  Fiecare stat membru vizat stabilește, în conformitate cu criteriile stabilite în conformitate cu alineatul (7), pentru regiunile menționate la alineatul (1), lista produselor pescărești și de acvacultură, precum și cantitatea din produsele respective eligibilă pentru compensații.

3.  La momentul stabilirii listei și a cantităților menționate la alineatul (2), statele membre iau în calcul toți factorii relevanți, în special necesitatea de a asigura compatibilitatea compensațiilor cu normele PCSP.

4.  Nu se acordă compensații pentru produsele pescărești și de acvacultură:

(a)  capturate de nave ale unor țări terțe, cu excepția navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei și operează în apele Uniunii, în conformitate cu Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului(46);

(b)  capturate de nave de pescuit ale Uniunii care nu sunt înregistrate într-un port din una dintre regiunile menționate la alineatul (1);

(ba)   capturate de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate într-un port dintr-una dintre regiunile menționate la alineatul (1), dar care nu își desfășoară activitatea în regiunea respectivă și nici nu sunt legate de acea regiune;

(c)  importate din țările terțe.

5.  Alineatul (4) litera (b) nu se aplică dacă capacitatea existentă a industriei de prelucrare din regiunea ultraperiferică în cauză depășește cantitatea materialului brut furnizat.

6.  Compensațiile plătite beneficiarilor care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) în regiunile ultraperiferice sau care dețin o navă înregistrată într-un port din aceste regiuni țin seama, pentru a evita supracompensarea, de:

(a)  costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză, pentru fiecare produs sau categorie de produse pescărești sau de acvacultură; și

(b)  orice alt tip de intervenție publică ce afectează nivelul costurilor suplimentare.

7.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 prin care se stabilesc criteriile pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză și se aprobă cadrul metodologic pentru plata ajutorului compensatoriu. [AM 165]

Articolul 29f

Ajutoare de stat

1.   Pentru produsele pescărești și de acvacultură prevăzute în lista din anexa I la TFUE, cărora li se aplică articolele 107, 108 și 109 din TFUE, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, ajutoare pentru funcționare în regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, în sectorul producției, prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în vederea diminuării constrângerilor specifice din regiunile respective, rezultate în urma izolării, a insularității și a caracterului lor ultraperiferic.

2.   Statele membre pot acorda finanțări suplimentare pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare menționate la articolul 29d. În aceste cazuri, statele membre notifică ajutorul de stat Comisiei, care îl poate aproba, în conformitate cu prezentul regulament, în cadrul planurilor menționate. Ajutorul de stat notificat este considerat a fi notificat în înțelesul articolului 108 alineatul (3) prima teză din TFUE. [AM 222]

Articolul 29g

Revizuire - POSEI

Comisia prezintă un raport privind punerea în aplicare a dispozițiilor de la prezentul capitol până la 31 decembrie 2023 și, dacă este necesar, adoptă propuneri corespunzătoare. Comisia evaluează posibilitatea de a crea, în ceea ce privește aspectele maritime și pescărești, un program de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI). [AM 223]

CAPITOLUL VI

Norme pentru punerea în aplicare în regim de gestiune partajată

Secțiunea 1

Sprijin din FEAMAP FEAMAPA

Articolul 30

Calcularea costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri

Sprijinul acordat pe baza costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri se acordă în oricare dintre formele menționate la literele (a), (c), (d) și (e) de la articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

Articolul 31

Stabilirea ratelor de cofinanțare

Rata de cofinanțare maximă din FEAMAP FEAMAPA pe domeniu de sprijin este stabilită în anexa II.

Articolul 32

Intensitatea ajutorului public

1.  Statele membre aplică o rată maximă a intensității ajutorului de 50 % din cheltuielile totale eligibile legate de operațiune.

2.  Prin derogare de la alineatul (1), ratele maxime specifice ale intensității ajutorului pentru anumite domenii de sprijin și anumite tipuri de operațiuni sunt stabilite în anexa III.

3.  Atunci când o operațiune se încadrează la mai multe dintre liniile 2-16 din anexa III, se aplică cea mai mare rată maximă a intensității a ajutorului.

4.  Atunci când o operațiune se încadrează la una sau mai multe dintre liniile 2-16 din anexa III și, în același timp, la linia 1 din respectiva anexă, se aplică rata maximă a intensității ajutorului menționată la linia 1.

Articolul 32a

Politica maritimă și dezvoltarea unei economii albastre sustenabile

FEAMAPA sprijină punerea în aplicare a politicii maritime integrate și dezvoltarea economiei albastre sustenabile prin intermediul dezvoltării unor platforme regionale de finanțare a proiectelor inovatoare. [AM 224]

Secțiunea 2

Gestiunea financiară

Articolul 33

Întreruperea termenului de plată

1.  În conformitate cu articolul 90 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia poate întrerupe termenul de plată pentru totalitatea unei cereri de plată sau pentru o parte din cererea de plată în cazul unor dovezi de nerespectare probe care dovedesc nerespectarea de către un stat membru a normelor aplicabile în temeiul PCSP sau a legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului, dacă nerespectarea riscă să afecteze cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată pentru care se solicită plata intermediară. [AM 225]

2.  Înainte de întreruperea menționată la alineatul (1), Comisia informează statul membru în cauză cu privire la dovezile de nerespectare și îi oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un interval de timp rezonabil.

3.  Întreruperea menționată la alineatul (1) trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării.

4.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, în care să definească cazurile de nerespectare menționate la alineatul (1).

Articolul 34

Suspendarea plăților

1.  În conformitate cu articolul 91 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care suspendă totalitatea plăților intermediare din cadrul programului sau o parte din acestea în cazul nerespectării grave de către un stat membru a normelor aplicabile în temeiul PCSP sau a legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului, dacă nerespectarea gravă riscă să afecteze cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată pentru care se solicită plata intermediară. [AM 226]

2.  Înaintea suspendării menționate la alineatul (1), Comisia informează statul membru cu privire la faptul că ea consideră că este vorba despre un caz de nerespectare gravă a normelor aplicabile în temeiul PCSP și că îi oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un interval de timp rezonabil.

3.  Suspendarea menționată la alineatul (1) trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării grave.

4.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 în care să definească cazurile de nerespectare gravă menționate la alineatul (1).

Articolul 35

Corecții financiare efectuate de statele membre

1.  În conformitate cu articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], statele membre aplică corecții financiare în cazul nerespectării obligațiilor menționate la articolul 12 alineatul (2) din prezentul regulament.

2.  În cazul corecțiilor financiare menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc cuantumul corecției care trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcării sau a infracțiunii comise de beneficiar și cu importanța contribuției FEAMAP FEAMAPA la activitatea economică a beneficiarului.

Articolul 36

Corecțiile financiare efectuate de Comisie

1.  În conformitate cu articolul 98 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind efectuarea unor corecții financiare, anulând total sau parțial contribuția Uniunii la un program, dacă, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:

(a)  cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată sunt afectate de cazuri în care beneficiarul nu respectă obligațiile menționate la articolul 12 alineatul (2) și nu au fost corectate de statul membru înaintea începerii procedurii de corecție prevăzută în prezentul alineat;

(b)  cheltuielile cuprinse într-o cerere de plată sunt afectate de cazuri de nerespectare gravă a normelor PCSP sau a legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului de către statul membru, care au avut ca rezultat suspendarea plății în temeiul articolului 34, iar statul membru în cauză tot nu demonstrează că a adoptat măsurile de remediere necesare pentru a asigura respectarea și aplicarea în viitor a normelor relevante. [AM 227]

2.  Comisia decide cuantumul unei corecției ținând cont de natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării grave a normelor PCSP sau a legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului de către statul membru sau de către beneficiar și de importanța contribuției FEAMAP FEAMAPA la activitatea economică a beneficiarului respectiv. [AM 228]

3.  În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate cuantumul cheltuielilor legate de nerespectarea normelor PCSP sau a legislației relevante a Uniunii în domeniul mediului de către statul membru, Comisia aplică o corecție financiară forfetară sau extrapolată, în conformitate cu alineatul (4). [AM 229]

4.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, determinând criteriile pentru stabilirea nivelului corecției financiare care trebuie aplicată și criteriile de aplicare a corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate.

Secțiunea 3

Monitorizare și raportare

Articolul 37

Cadrul de monitorizare și evaluare

1.  Indicatorii necesari pentru raportarea progreselor înregistrate de FEAMAP FEAMAPA în direcția realizării priorităților menționate la articolul 4 sunt enumerați în anexa I.

2.  Pentru a garanta evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de FEAMAP FEAMAPA în ceea ce privește realizarea priorităților sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52, pentru a modifica anexa I în scopul de a revizui sau a completa indicatorii atunci când se consideră necesar și de a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

Articolul 38

Raport anual de performanță

1.  În conformitate cu articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune], fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual de performanță, cu cel puțin o lună înainte de reuniunea anuală de reexaminare. Primul raport este prezentat în anul 2023, iar ultimul raport în 2029.

2.  Raportul menționat la alineatul (1) trebuie să descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor menționate la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune]. Acesta descrie, de asemenea, orice probleme care afectează performanța programului, precum și măsurile luate pentru a soluționa aceste probleme.

3.  Raportul menționat la alineatul (1) este examinat în cadrul reuniunii anuale de reexaminare în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune].

3a.  Fiecare stat membru publică raportul menționat la alineatul (1) atât în limba de origine, cât și într-una din limbile de lucru ale Comisiei Europene. [AM 230]

3b.  Raportul menționat la alineatul (1) este publicat în mod periodic pe site-ul web al Comisiei Europene. [AM 231]

3c.  Fiecare stat membru și Comisia publică rapoartele privind bunele practici pe site-urile lor web. [AM 232]

4.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor privind prezentarea raportului menționat la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 53 alineatul (2).

4a.  Comisia publică toate documentele relevante legate de adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (7). [AM 233]

TITLUL III

SPRIJINUL ACORDAT ÎN REGIM DE GESTIUNE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

Articolul 39

Domeniul de aplicare geografic

Prin derogare de la articolul 2, prezentul titlu se poate aplica și operațiunilor desfășurate în afara teritoriului Uniunii, cu excepția asistenței tehnice.

CAPITOLUL I

Prioritatea 1: Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine

Articolul 40

Punerea în aplicare a PCSP

FEAMAP FEAMAPA sprijină punerea în aplicare a PCSP prin:

(a)  furnizarea de avize și cunoștințe științifice cu scopul de a promova luarea unor decizii sănătoase și eficiente privind gestionarea activităților pescărești în cadrul PCSP, inclusiv prin participarea experților la activitățile organismelor științifice;

(aa)   implicarea cât mai mult posibil a fondurilor aferente programului de cercetare și dezvoltare Orizont Europa, pentru a sprijini și a încuraja cercetarea și dezvoltarea și activitățile de inovare în sectorul pescăresc și al acvaculturii; [AM 234]

(b)  dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem al Uniunii de control privind sectorul pescăresc, prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și menționat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)  funcționarea consiliilor consultative instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care au un obiectiv care face parte din PCSP și care susține această politică;

(d)  contribuțiile voluntare la activitățile organizațiilor internaționale din sectorul pescăresc, în conformitate cu articolul 29 și cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 41

Promovarea unui mediu marin sănătos și curat

1.  FEAMAP FEAMAPA sprijină promovarea unui mediu marin sănătos și curat, inclusiv prin acțiuni de sprijinire a implementării Directivei 2008/56/CE și acțiuni destinate să asigure coerența cu atingerea unei stări ecologice bune în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară.

2.  Sprijinul menționat la alineatul (1) este compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de a atinge sau de a menține o stare ecologică bună, enunțat la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.

CAPITOLUL II

Prioritatea 2: Contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unor activități pescărești, al unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile [AM 235]

Articolul 42

Cunoașterea pieței

FEAMAP FEAMAPA sprijină dezvoltarea și diseminarea de către Comisie a informațiilor legate de piața produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013, și anume prin crearea unei Rețele de informații statistice privind acvacultura (ASIN-RISA). [AM 236]

CAPITOLUL III

Prioritatea 3: Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile condițiilor adecvate pentru o economie albastră sustenabilă și stimularea prosperității unui mediu marin sănătos pentru prosperitatea comunităților costiere [AM 237]

Articolul 43

Politica maritimă și dezvoltarea unei economii albastre sustenabile care se dezvoltă în limite ecologice în mediul marin și în cel de apă dulce [AM 238]

FEAMAP FEAMAPA sprijină punerea în aplicare a politicii maritime și dezvoltarea unei economii albastre sustenabile prin:

(a)  promovarea unei economii albastre sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice care să asigure bunăstarea umană și ecologică dezvoltată în limite ecologice în medul marin și în cel de apă dulce; [AM 240]

(aa)   recuperarea, protejarea și menținerea diversității, a productivității, a rezilienței și a valorii intrinsece ale sistemelor marine; [AM 241]

(b)  promovarea unei guvernanțe și a unei gestiuni integrate a politicii maritime, inclusiv prin amenajarea spațiului maritim, strategii privind bazinele maritime, cooperare regională maritimă, strategii macroregionale ale Uniunii și cooperare transfrontalieră; [AM 242]

(ba)   promovarea unui consum și a unei producții responsabile, a tehnologiilor curate, a energiilor din surse regenerabile și a fluxurilor circulare ale materialelor; [AM 243]

(c)  consolidarea transferului și a utilizării rezultatelor cercetării, a inovării și a tehnologiei în economia albastră sustenabilă, inclusiv a rețelei europene în rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODnet), precum și în alte rețele de date legate de apa dulce, pentru a se asigura faptul că tehnologia și câștigurile în materie de eficiență nu sunt depășite de creștere, că se pune accentul pe activitățile economice sustenabile care răspund nevoilor generațiilor actuale și viitoare și că se dezvoltă capacitățile și instrumentele necesare tranziției spre o economie circulară, în conformitate cu strategia Uniunii pentru materiale plastice într-o economie circulară; [AM 244]

(d)  îmbunătățirea competențelor maritime, dobândirea de cunoștințe în domeniul marin și al apelor dulci și schimbul de date socioeconomice și de mediu privind economia albastră sustenabilă; [AM 245]

(e)  elaborarea unei rezerve de proiecte și a unor instrumente de finanțare inovatoare;

(ea)  sprijinirea acțiunilor pentru protejarea și restaurarea biodiversității și ecosistemelor marine și costiere, oferind compensații pescarilor pentru colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine de pe mare. [AM 246]

Articolul 43a

Decizii de investiții în economia albastră

Deciziile de investiții în cadrul economiei albastre sustenabile se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile, astfel încât să se evite efectele nocive asupra mediului care ar putea pune în pericol sustenabilitatea pe termen lung. Atunci când nu sunt disponibile informații sau cunoștințe adecvate, se aplică abordarea precaută, atât în sectorul public, cât și în cel privat, întrucât pot fi desfășurate acțiuni care pot avea efecte negative. [AM 247]

CAPITOLUL IV

Prioritatea 4: Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor

Articolul 44

Securitatea și supravegherea maritimă

FEAMAP FEAMAPA sprijină promovarea securității și a supravegherii maritime, inclusiv prin punerea în comun a datelor, cooperarea în materie de pază de coastă și la nivel de agenții și lupta împotriva activităților infracționale și ilegale pe mare.

Articolul 45

Guvernanța internațională a oceanelor

FEAMAP FEAMAPA sprijină punerea în aplicare a politicii privind guvernanța internațională a oceanelor prin:

(a)  contribuțiile voluntare la organizațiile internaționale active în domeniul guvernanței oceanelor;

(b)  cooperarea și coordonarea voluntară între forurile internaționale, organizații, organisme și instituții în contextul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și al altor acorduri, aranjamente și parteneriate internaționale relevante;

(c)  punerea în aplicare a unor parteneriate oceanice între Uniune și actorii relevanți din domeniu;

(d)  punerea în aplicare a acordurilor, a aranjamentelor și a instrumentelor internaționale relevante care vizează promovarea unei mai bune guvernanțe a oceanelor, precum și dezvoltarea de acțiuni, măsuri, instrumente și cunoștințe care să permită asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a oceanelor;

(e)  punerea în aplicare a acordurilor, măsurilor și uneltelor instrumentelor internaționale relevante necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat INN și a măsurilor și instrumentelor necesare pentru reducerea la minimum a impactului asupra mediului marin, în special a capturilor accidentale de păsări marine, mamifere marine și nereglementat țestoase marine; [AM 248]

(f)  cooperarea internațională în materie de cercetare și de date privind oceanele și dezvoltarea lor.

Articolul 45a

Curățarea oceanelor

FEAMAPA sprijină măsurile luate pentru a curăța mările și oceanele de toate tipurile de deșeuri, în primul rând de materiale plastice, de „continentele de plastic” și de deșeurile periculoase sau radioactive. [AM  249 și 300]

CAPITOLUL V

Norme pentru punerea în aplicare în regim de gestiune directă și indirectă

Articolul 46

Forme de finanțare din partea Uniunii

1.  FEAMAP FEAMAPA poate acorda finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii], în special în ceea ce privește achizițiile publice, în temeiul titlului VII din regulamentul respectiv și granturi în conformitate cu titlul VIII al aceluiași regulament. Acesta poate oferi finanțare și sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă, așa cum se arată la articolul 47.

2.  Evaluarea propunerilor de grant poate fi efectuată de către experți independenți.

2a.  Procedurile de plată asociate prezentului regulament vor fi accelerate pentru a reduce sarcinile economice suportate de pescari. Comisia evaluează performanțele actuale pentru a îmbunătăți și accelera procedura de plată. [AM 250]

Articolul 47

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul FEAMAP FEAMAPA sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii]. În termen de patru luni de la publicarea prezentului regulament în Jurnalul Oficial, Comisia prezintă statelor membre un set de orientări detaliate pentru punerea în aplicare a operațiunilor de finanțare mixtă în programele operaționale naționale în conformitate cu FEAMAPA, acordând o atenție deosebită operațiunilor de finanțare mixtă legate de dezvoltarea locală desfășurate de actorii locali. [AM 251]

Articolul 48

Evaluare

1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.  Evaluarea intermediară a sprijinului acordat în temeiul titlului III se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a sprijinului. Această evaluare ia forma unui raport al Comisiei și furnizează o analiză detaliată a tuturor aspectelor specifice ale punerii în aplicare. [AM 252]

3.  La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani după aceasta, Comisia pregătește un raport final de evaluare cu privire la sprijinul acordat în temeiul titlului III.

4.  Comisia comunică concluzia evaluărilor, însoțite de observațiile sale, raporturile de evaluare menționate la alineatele (2) și (3) Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. [AM 253]

4a.  După caz, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pe baza raportului menționat la alineatul (2). [AM 254]

Articolul 49

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

Articolul 50

Informare, comunicare și publicitate

1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale diverselor categorii de public, printre care mass-media și publicul larg.

2.  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și de comunicare privind FEAMAP FEAMAPA, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate FEAMAP FEAMAPA contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de prioritățile menționate la articolul 4.

Articolul 51

Entități eligibile

1.  Criteriile de eligibilitate enunțate la alineatele (2)-(3) se aplică în plus față de criteriile prevăzute la articolul 197 din Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii].

2.  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-un stat membru, într-o țară sau un teritoriu de peste mări sau într-o țară terță menționată în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (3) și (4); [AM 255]

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv organizațiile profesionale, sau orice organizație internațională. [AM 256]

3.  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

TITLUL IV

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 52

Exercitarea delegării de competențe

1.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 se acordă până la 31 decembrie 2027.

3.  Delegarea competențelor menționată la articolele 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 17, 21, 33, 34, 36, 37 și 55 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 53

Procedura comitetelor

1.  Comisia este asistată de un comitet pentru Fondul european pentru afaceri maritime, și activități pescărești și acvacultură. Comitetul menționat este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(47).

2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. [AM 257]

TITLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 54

Abrogare

1.  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

2.  Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 55

Dispoziții tranzitorii

1.  În vederea facilitării tranziției de la schema de sprijin instituită prin Regulamentul (UE) nr. 508/2014 la schema instituită prin prezentul regulament, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 52, pentru a stabili condițiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 poate fi integrat în sprijinul prevăzut în prezentul regulament.

2.  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

3.  Cererile prezentate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 rămân valabile.

Articolul 56

Intrare în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

INDICATORII COMUNI

PRIORITATEA

INDICATOR

Promovarea activităților pescărești sustenabile și conservarea resurselor biologice marine

Evoluția volumului debarcărilor care provin din stocuri evaluate la MSY

Evoluția rentabilității flotei de pescuit a Uniunii și a ocupării forței de muncă [AM 260]

Suprafața (ha) siturilor Gradul de îndeplinire a obiectivelor de mediu stabilite în planul de acțiune pentru protejarea mediului marin, în conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” sau, în cazul în care acestea nu au fost îndeplinite, rezultatele pozitive semnificative privind siturile Natura 2000 și a altor alte zone marine protejate în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”, care fac obiectul măsurilor de protecție, întreținere și refacere [AM 261]

Procentajul de nave de pescuit echipate cu dispozitiv electronic de raportare a poziției și a capturilor

Contribuția la securitatea alimentară în Uniune prin intermediul unor activități pescărești, al unei acvaculturi și al unor piețe competitive și sustenabile [AM 258]

Evoluția în ceea ce privește valoarea și volumul producției acvicole în Uniune

Evoluția rentabilității flotelor de pescuit ale Uniunii și a ocupării forței de muncă [AM 262]

Evoluția în ceea ce privește valoarea și volumul debarcărilor

Facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și stimularea prosperității comunităților costiere și insulare [AM 259]

Evoluția PIB în 3 regiuni NUTS maritime

Evoluția numărului de locuri de muncă (în echivalent normă întreagă) în economia albastră sustenabilă

Consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării sustenabile a mărilor și oceanelor

Numărul de operațiuni comune care contribuie la cooperarea europeană cu privire la funcțiile de pază de coastă

ANEXA II

DOMENII DE SPRIJIN ÎN REGIM DE GESTIUNE PARTAJATĂ

PRIORITATEA

DOMENIU DE SPRIJIN

TIPUL DE DOMENIU DE SPRIJIN (nomenclatorul ce urmează a fi folosit în planul de finanțare)

RATA MAXIMĂ DE COFINANȚARE

(% din cheltuielile publice eligibile)

1

Articolul 14 alineatul (1)

Realizarea obiectivelor de mediu, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă ale PCSP

1.1

75 %

1

Articolul 16

Investițiile în nave de pescuit costier mic

1.1

75 85 % [AM 263]

1

Articolul 17 alineatul (1)

Gestionarea activităților pescărești și a flotelor de pescuit

1.1

75 %

1

Articolul 17 alineatul (2)

Încetarea permanentă a activităților de pescuit

1.2

50 %

1

Articolul 18

Încetarea extraordinară a activităților de pescuit

1.2

50 %

1

Articolul 19

Controlul și punerea în aplicare a legislației

1.3

85 %

1

Articolul 20

Colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și în scopuri științifice

1.3

85 %

1

Articolul 21

Compensații pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pescărești și de acvacultură

1.4

100 %

1

Articolul 22

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor marine

1.5

85 %

2

Articolul 23

Acvacultură

2.1

75 85 %

2

Pescuit

2.1

75 % [AM 264]

2

Articolul 23a

Rețeaua de informații statistice privind acvacultura

X

75 % [AM 265]

2 3

Articolul 24

Comercializarea produselor pescărești și de acvacultură

2.1 3.1

75 % [AM 266]

2 3

Articolul 25

Prelucrarea produselor pescărești și de acvacultură

2.1 3.1

75 % [AM 267]

3

Articolul 26

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

3.1

75 %

3

Articolul 27

Cunoașterea mediului marin

3.1

75 %

4

Articolul 28

Supraveghere maritimă

4.1

75 %

4

Articolul 29

Cooperarea în materie de pază de coastă

4.1

75 %

 

Asistență tehnică

5.1

75 %

ANEXA III

RATELE MAXIME SPECIFICE ALE INTENSITĂȚII AJUTORULUI ÎN CADRUL GESTIUNII PARTAJATE

NUMĂRUL LINIEI

DOMENIU DE SPRIJIN SAU TIP DE OPERAȚIUNE

RATA MAXIMĂ A INTENSITĂȚII AJUTORULUI

1

Articolul 16

Investițiile în nave de pescuit costier mic

30 55 % [AM 268]

2

Operațiuni care contribuie la punerea în aplicare a obligației de debarcare menționate la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013:

—  operațiuni care îmbunătățesc selectivitatea uneltelor de pescuit în funcție de dimensiuni sau specii;

—  operațiuni care îmbunătățesc infrastructura din porturile de pescuit, halele de licitații, punctele de debarcare și adăposturi, pentru a facilita debarcarea și depozitarea capturilor nedorite;

—  operațiuni care facilitează comercializarea capturilor nedorite debarcate din stocurile comerciale în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013.

75 %

3

Operațiuni de îmbunătățire a sănătății, a siguranței și a condițiilor de lucru la bordul navelor de pescuit

75 %

4

Operațiuni localizate în regiunile ultraperiferice

85 %

5

Operațiuni localizate în insulele irlandeze și grecești periferice și în insulele croate Dugi Otok, Vis, Mljet și Lastovo

85 % [AM 269]

6

Articolul 19

Controlul și punerea în aplicare a legislației

85 %

7

Operațiuni referitoare la micul pescuit costier (inclusiv pentru controlul și punerea în aplicare a legislației)

100 %

8

Când beneficiarul este un organism de drept public sau o întreprindere însărcinată cu gestionarea unor servicii de interes economic general, menționată la articolul 106 alineatul (2) din tratat, atunci când sprijinul este acordat pentru gestionarea acestor servicii

100 %

9

Articolul 17 alineatul (2)

Încetarea permanentă a activităților de pescuit

100 %

10

Articolul 18

Încetarea extraordinară a activităților de pescuit

100 %

11

Articolul 20

Colectarea și prelucrarea datelor pentru gestionarea activităților pescărești și în scopuri științifice

100 %

12

Articolul 21

Compensații pentru costurile suplimentare în regiunile ultraperiferice pentru produsele pescărești și de acvacultură

100 %

13

Articolul 27

Cunoașterea mediului marin

100 %

14

Articolul 28

Supraveghere maritimă

100 %

15

Articolul 29

Cooperarea în materie de pază de coastă

100 %

16

Operațiuni legate de proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea sau gestionarea sistemelor transparente pentru schimbul de posibilități de pescuit între statele membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

100 %

16a

Operațiunile puse în aplicare de către beneficiarii proiectelor colective

60 % [AM 270]

16b

Operațiunile puse în aplicare de către o organizație interprofesională, o organizație de producători sau o asociație a organizațiilor de producători

75 % [AM 271]

ANEXA IV

COEFICIENȚI PENTRU CALCULAREA CUANTUMURILOR SPRIJINULUI PENTRU OBIECTIVELE LEGATE DE MEDIU ȘI DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE

* Un stat membru poate propune în programul său atribuirea unui coeficient de 40 % unui domeniu de sprijin marcat cu * în tabel, cu condiția să poată demonstra relevanța acestui domeniu de sprijin pentru atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea sau pentru obiectivele de mediu, după caz.

ANEXA V

RESURSELE GLOBALE PER STAT MEMBRU PENTRU FONDUL EUROPEAN PENTRU AFACERI MARITIME, ACTIVITĂȚI PESCĂREȘTI ȘI ACVACULTURĂ PENTRU PERIOADA 2021-2027

 

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

BE

5 420 528

5 528 939

5 639 520

5 752 311

5 867 358

5 984 701

6 072 814

40 266 171

BG

11 435 037

11 663 737

11 897 017

12 134 959

12 377 660

12 625 203

12 811 085

84 944 698

CZ

4 039 229

4 120 014

4 202 416

4 286 465

4 372 195

4 459 635

4 525 295

30 005 249

DK

27 053 971

27 595 050

28 146 963

28 709 906

29 284 109

29 869 767

30 309 543

200 969 309

DE

28 513 544

29 083 814

29 665 502

30 258 817

30 863 998

31 481 253

31 944 754

211 811 682

EE

13 110 534

13 372 744

13 640 205

13 913 011

14 191 273

14 475 087

14 688 206

97 391 060

IE

19 165 423

19 548 731

19 939 714

20 338 511

20 745 284

21 160 173

21 471 716

142 369 552

EL

50 480 983

51 490 602

52 520 436

53 570 852

54 642 278

55 735 079

56 555 673

374 995 903

ES

150 831 009

153 847 625

156 924 643

160 063 158

163 264 447

166 529 604

168 981 438

1 120 441 924

FR

76 346 460

77 873 387

79 430 888

81 019 517

82 639 920

84 292 652

85 533 702

567 136 526

HR

32 804 523

33 460 613

34 129 839

34 812 441

35 508 695

36 218 841

36 752 095

243 687 047

IT

69 761 016

71 156 235

72 579 390

74 030 988

75 511 619

77 021 791

78 155 791

518 216 830

CY

5 156 833

5 259 970

5 365 171

5 472 475

5 581 926

5 693 560

5 777 387

38 307 322

LV

18 156 754

18 519 888

18 890 294

19 268 103

19 653 468

20 046 521

20 341 668

134 876 696

LT

8 236 376

8 401 103

8 569 129

8 740 512

8 915 324

9 093 623

9 227 510

61 183 577

LU

—  

—  

—  

—  

—  

—  

—  

—  

HU

5 076 470

5 177 999

5 281 561

5 387 193

5 494 938

5 604 832

5 687 353

37 710 346

MT

2 938 064

2 996 826

3 056 763

3 117 899

3 180 258

3 243 860

3 291 620

21 825 290

NL

13 182 316

13 445 962

13 714 887

13 989 186

14 268 972

14 554 340

14 768 625

97 924 288

AT

904 373

922 460

940 910

959 728

978 923

998 500

1 013 200

6 718 094

PL

68 976 348

70 355 873

71 763 020

73 198 291

74 662 268

76 155 454

77 276 699

512 387 953

PT

50 962 391

51 981 638

53 021 293

54 081 726

55 163 369

56 266 592

57 095 013

378 572 022

RO

21 868 723

22 306 097

22 752 228

23 207 276

23 671 425

24 144 835

24 500 321

162 450 905

SI

3 221 347

3 285 774

3 351 490

3 418 521

3 486 892

3 556 627

3 608 990

23 929 641

SK

2 049 608

2 090 600

2 132 413

2 175 061

2 218 563

2 262 933

2 296 250

15 225 428

FI

9 659 603

9 852 795

10 049 855

10 250 853

10 455 872

10 664 981

10 822 003

71 755 962

SE

15 601 692

15 913 725

16 232 007

16 556 649

16 887 785

17 225 527

17 479 140

115 896 525

TOTAL

714 953 155

729 252 201

743 837 554

758 714 409

773 888 819

789 365 971

800 987 891

5 311 000 000

(1) JO C 110, 22.3.2019, p. 104.
(2) JO C 361, 5.10.2018, p. 9.
(3)JO C 110, 22.3.2019, p. 104.
(4)JO C 361, 5.10.2018, p. 9.
(5) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(6)JO C […], […], p. […].
(7)JO C […], […], p. […].
(8)JO C […], […], p. […].
(9)JO C […], […], p. […].
(10) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(11)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(12) Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).
(13)COM(2017)0623
(14) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
(15)Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(16)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(17)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(18) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(19)COM(2018)0028
(20)Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
(21) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
(22)Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).
(23)JOIN(2016)0049
(24)Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(25)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(26)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p.1).
(27)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(28)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(29)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(30)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(31)Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).
(32)JO C […], […], p. […].
(33)Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).
(34)Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28).
(35)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(36)Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).
(37)Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (OJ JO L 189, 27.6.2014, p. 1).
(38) Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei din 14 iulie 2008 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 186, 15.7.2008, p. 3).
(39) Decizia 2010/93/UE a Comisiei din 18 decembrie 2009 de adoptare a unui program comunitar multianual pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului pentru perioada 2011-2013 [notificată cu numărul C(2009)10121] (JO L 41, 16.2.2010, p. 8).
(40) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1251 a Comisiei din 12 iulie 2016 de adoptare a unui program multianual al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru perioada 2017-2019 (JO L 207, 1.8.2016, p. 113).
(41)Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).
(42)Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
(43)Regulamentul (UE) 2016/1625 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1406/2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 251, 16.9.2016, p. 77).
(44)Regulamentul (UE) 2016/1626 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 768/2005 al Consiliului de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului (JO L 251, 16.9.2016, p. 80).
(45) Aceste cifre vor trebui să fie adaptate în conformitate cu cifrele convenite la articolul 5 alineatul (1).
(46)Decizia (UE) 2012/1565 a Consiliului din 14 septembrie 2015 privind adoptarea, în numele Uniunii Europene, a declarației privind acordarea de posibilități de pescuit în apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (JO L 244, 14.9.2015, p. 55).
(47)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).


Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane ***I
PDF 126kWORD 59k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane (COM(2018)0115 – C8-0104/2018 – 2018/0050(COD))
P8_TA(2019)0344A8-0005/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0115),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0104/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0005/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014

P8_TC1-COD(2018)0050


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1022.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European și Consiliul intenționează să revoce împuternicirile de a adopta măsuri tehnice prin intermediul unor acte delegate, conform articolului 13 din prezentul regulament, atunci când vor adopta un nou regulament cu privire la măsuri tehnice care includ o împuternicire ce acoperă aceleași măsuri.

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 103.


Consolidarea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii ***I
PDF 122kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (COM(2018)0212 – C8-0153/2018 – 2018/0104(COD))
P8_TA(2019)0345A8-0436/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0212),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0153/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0436/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație

P8_TC1-COD(2018)0104


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1157.)

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 78.


Gestionarea siguranței infrastructurii rutiere ***I
PDF 122kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (COM(2018)0274 – C8-0196/2018 – 2018/0129(COD))
P8_TA(2019)0346A8-0008/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0274),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0196/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 februarie 2019(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0008/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere

P8_TC1-COD(2018)0129


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1936.)

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 261.
(2) JO C 168, 16.5.2019, p. 81.


Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) ***I
PDF 121kWORD 56k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) (COM(2017)0343 – C8-0219/2017 – 2017/0143(COD))
P8_TA(2019)0347A8-0278/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0343),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0219/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2017(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0278/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP)

P8_TC1-COD(2017)0143


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1238.)

(1) JO C 81, 2.3.2018, p. 139.


Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor ***I
PDF 123kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (COM(2017)0253 – C8-0137/2017 – 2017/0085(COD))
P8_TA(2019)0348A8-0270/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0253),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (1) litera (i) și alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0137/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Camera Superioară a Parlamentului Țărilor de Jos, Camera Inferioară a Parlamentului Țărilor de Jos, Seimul Poloniei și Senatul Poloniei în conformitate cu Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 6 decembrie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 noiembrie 2017(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 18 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0270/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului

P8_TC1-COD(2017)0085


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1158.)

(1) JO C 129, 11.4.2018, p. 44.
(2) JO C 164, 8.5.2018, p. 62..


Protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre ***I
PDF 232kWORD 57k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324 – C8-0178/2018 – 2018/0136(COD))
P8_TA(2019)0349A8-0469/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0324),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0178/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 17 august 2018(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru dezvoltare regională, și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0469/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre

P8_TC1-COD(2018)0136


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Statul Uniunea este întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept este una dintre principalele valori pe, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care se bazează aparțin minorităților, consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în criteriile de aderare la Uniune. Astfel cum se reamintește la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană TUE, aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. [AM 1]

(1a)  Statele membre ar trebui să își respecte obligațiile și să dea un exemplu prin îndeplinirea lor pe deplin și să treacă la o cultură comună a statului de drept ca valoare universală care să fie aplicată de toate părțile interesate în mod echitabil. Respectarea și promovarea deplină a acestor principii constituie condiția prealabilă esențială pentru legitimitatea proiectului european în ansamblul său și condiția de bază pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și asigurarea punerii efective în aplicare a politicilor sale. [AM 2]

(1b)  În conformitate cu articolul 2, articolul 3 alineatul (1) și articolul 7 din TUE, Uniunea are posibilitatea de a acționa pentru a-și proteja fundamentul constituțional și valorile pe care se întemeiază, inclusiv principiile sale bugetare. Statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și țările candidate au obligația de a respecta, proteja și promova aceste principii și valori, precum și datoria de a coopera loial; [AM 3]

(2)  Statul de drept impune tuturor autorităților publice să acționeze în limitele stabilite de lege, în conformitate cu valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale. În conformitate cu statul de drept, trebuie respectate principii precum, în special, legalitatea(5), inclusiv un proces transparent, responsabil și democratic de implementare a legislației, securitatea juridică(6), interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor prerogativelor executive(7), separarea puterilor în stat(8), accesul la justiție și o protecție jurisdicțională efectivă de către instanțele în fața unor instanțe independente și imparțiale(9) trebuie să fie respectate(10). Aceste principii sunt reflectate, printre altele, la nivelul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și, de asemenea, pe baza jurisprudenței pertinente a Curții Europene a Drepturilor Omului(11). [AM 4]

(2a)  Criteriile de aderare sau criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid din 1995, reprezintă condițiile esențiale pe care toate țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Aceste criterii includ stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților; o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței, precum și capacitatea de asumare a obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii. [AM 5]

(2b)  Dacă o țară candidată nu îndeplinește standardele, valorile și principiile democratice necesare, urmarea este amânarea aderării țării respective la Uniune, până când aceasta îndeplinește pe deplin aceste standarde. Obligațiile care le revin țărilor candidate în conformitate cu criteriile de la Copenhaga continuă să se aplice statelor membre și după aderarea lor la Uniune, în temeiul articolului 2 din TUE și al principiului cooperării loiale consacrat la articolul 4 din TUE. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie evaluate în mod periodic pentru a verifica dacă legislația și practicile lor continuă să respecte criteriile și valorile comune respective pe care este întemeiată Uniunea, oferind astfel un cadru juridic și administrativ solid pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii. [AM 6]

(3)  Statul Deși nu există o ierarhie între valorile Uniunii, respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru protecția celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Respectarea statului de drept este legată în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale: nu poate exista democrație și respectarea drepturilor fundamentale fără respectarea statului de drept și viceversa. Coerența și consecvența politicii interne și externe în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale sunt esențiale pentru credibilitatea Uniunii. [AM 7]

(4)  Atunci când statele membre execută bugetul Uniunii, indiferent de metoda de execuție pe care o utilizează, respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru asigurarea conformității cu principiile bunei gestiuni financiare, consacrate la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(5)  Statele membre pot asigura buna gestiune financiară doar dacă autoritățile publice acționează în conformitate cu legea, dacă încălcările legii sunt efectiv urmărite de organele de urmărire penală și dacă deciziile autorităților publice pot fi supuse unui control jurisdicțional efectiv de către instanțe independente și de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(6)  Organismele judiciare ar trebui să acționeze în mod independent și imparțial Independența și imparțialitatea sistemului judiciar ar trebui garantate întotdeauna, iar organele de urmărire penală ar trebui să își poată exercita în mod corespunzător funcția. Acestea ar trebui să dispună de resurse suficiente și de proceduri pentru a acționa în mod eficace și cu respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil. Aceste condiții sunt cerute drept garanție minimă împotriva unor decizii ilegale și arbitrare luate de autoritățile publice care ar putea afecta aceste principii fundamentale și interesele financiare ale Uniunii. [AM 8]

(7)  Independența sistemului judiciar înseamnă, în special, că organismul în cauză își poate exercita funcțiile judiciare în întregime, în mod autonom, fără a face obiectul vreunei restricții ierarhice sau a fi subordonat oricărui alt organism și fără să primească ordine sau instrucțiuni de la nicio sursă, fiind astfel protejat de intervenții sau de presiuni exterioare care ar putea afecta independența membrilor săi și influența deciziile acestora. Pentru a garanta independența și imparțialitatea, sunt necesare norme, în special în ceea ce privește componența organismului, numirea, durata funcției și motivele respingerii și ale concedierii membrilor săi, astfel încât să se înlăture orice îndoială rezonabilă referitoare la impenetrabilitatea organismului respectiv la factori exteriori și la imparțialitatea sa în raport cu interesele cu care se confruntă.

(7a)   Independența parchetelor și a sistemului judiciar presupune în egală măsură independența formală (de jure) și independența efectivă (de facto) a parchetelor și a sistemului judiciar, precum și a procurorilor și a judecătorilor. [AM 9]

(8)  Respectarea statului de drept este importantă esențială nu doar pentru cetățenii Uniunii, ci și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare, pentru investiții, pentru coeziunea economică, socială și teritorială și pentru buna funcționare a pieței interne, care se va dezvolta cel mai bine sustenabil numai dacă există un cadru juridic și instituțional solid. [AM 10]

(8a)  Integrarea mecanismelor de monitorizare existente ale Uniunii, cum ar fi Mecanismul de cooperare și verificare, Tabloul de bord privind justiția și rapoartele privind combaterea corupției într-un cadru mai larg privind monitorizarea statului de drept ar putea asigura mecanisme de control mai eficiente și mai eficace pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii. [AM 11]

(8b)   Lipsa transparenței, discriminarea arbitrară, denaturarea concurenței și condițiile de concurență inechitabile în cadrul pieței interne și în afara acesteia, impactul asupra integrității pieței unice și asupra echității, stabilității și legitimității sistemului fiscal, inegalitățile economice profunde, concurența neloială dintre state, nemulțumirea socială, neîncrederea și deficitul democratic constituie unele dintre efectele negative ale practicilor fiscale dăunătoare. [AM 12]

(9)  Articolul 19 din TUE, care oferă formularea concretă a valorii statului de drept consacrată la articolul 2 din TUE, impune statelor membre să asigure protecția jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de legislația Uniunii, inclusiv în domeniile având legătură cu execuția bugetului Uniunii. Existența însăși a unui control jurisdicțional efectiv, menit să asigure respectarea legislației Uniunii, este esența statului de drept și impune existența unor instanțe independente(12). Menținerea independenței instanțelor este esențială, astfel cum se confirmă la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(13). Acest lucru este valabil, în special, pentru controlul jurisdicțional al valabilității măsurilor, a contractelor sau a altor instrumente generatoare de cheltuieli sau de datorii publice, între altele în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, care pot fi aduse, de asemenea, în fața instanțelor.

(10)  Prin urmare, există o legătură clară între respectarea statului de drept și execuția eficientă a bugetului Uniunii potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.

(10a)  Uniunea are la dispoziție o multitudine de instrumente și procese pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a principiilor și a valorilor prevăzute în TUE, dar în prezent nu există niciun răspuns rapid și eficace provenind din partea instituțiilor Uniunii, în special pentru a asigura buna gestiune financiară. Pentru a fi adecvate și eficace, instrumentele existente ar trebui să fie puse în aplicare, evaluate și completate în cadrul unui mecanism al statului de drept. [AM 13]

(11)  Deficiențele generalizate existente în statele membre în ceea ce privește statul de drept care afectează în special buna funcționare a autorităților publice și a controlului jurisdicțional efectiv pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii. Efectuarea unor anchete eficiente în cazul unor astfel de deficiențe și aplicarea unor măsuri eficace și proporționale dacă se constată o deficiență generalizată sunt necesare nu numai pentru asigurarea intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi colectarea eficientă a veniturilor, dar și pentru a asigura încrederea publică în Uniune și în instituțiile acesteia. În definitiv, numai un sistem judiciar independent, care susține statul de drept și securitatea juridică în toate statele membre, poate să garanteze că sumele provenite de la bugetul Uniunii sunt suficient de protejate. [AM 14]

(11a)   Amploarea fenomenelor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale se ridică, potrivit estimărilor Comisiei, la până la o mie de miliarde de euro pe an. Impactul negativ al unor astfel de practici asupra bugetelor statelor membre și al Uniunii și asupra cetățenilor este evident și ar putea afecta încrederea în democrație. [AM 15]

(11b)   Evitarea obligațiilor fiscale la nivelul întreprinderilor are un impact direct asupra bugetelor statelor membre și al Uniunii, precum și asupra repartizării eforturilor fiscale între categoriile de contribuabili, precum și între factorii economici. [AM 16]

(11c)   Statele membre ar trebui să aplice pe deplin principiul cooperării loiale în aspecte legate de concurența fiscală. [AM 17]

(11d)   Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să se asigure că dreptul Uniunii și principiul cooperării loiale între statele membre sunt respectate pe deplin. [AM 18]

(11e)   Evaluarea și monitorizarea politicilor fiscale ale statelor membre la nivelul Uniunii ar elimina riscul punerii în aplicare de noi măsuri fiscale dăunătoare în statele membre. Monitorizarea respectării de către statele membre, jurisdicțiile, regiunile sau alte structuri administrative ale acestora a listei comune a Uniunii privind țările și teritoriile necooperante ar proteja piața unică și ar asigura funcționarea corespunzătoare și coerentă a acesteia. [AM 19]

(12)  Identificarea unei deficiențe generalizate necesită o evaluare calitativă aprofundată realizată de Comisie. Evaluarea respectivă se poate baza ar trebui să fie obiectivă, imparțială și transparentă și să se bazeze pe informații primite din toate sursele disponibile pertinente, ținând seama de criteriile utilizate în contextul negocierilor de aderare la Uniune, în special capitolele acquis-ului privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, controlul financiar și impozitarea, precum și orientările utilizate în contextul Mecanismului de cooperare și verificare în vederea urmăririi progreselor înregistrate de la toate un stat membru și de la instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, rezoluțiile Parlamentului European, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante, cum ar fi organismele organele Consiliului Europei, inclusiv, în special, lista de control a Comisiei de la Veneția cu privire la statul de drept, și rețelele internaționale relevante, cum ar fi rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare. [AM 20]

(12a)  Ar trebui instituit un grup consultativ de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și al chestiunilor financiare și bugetare, cu scopul de a sprijini Comisia în evaluarea sa privind deficiențele generalizate. Grupul respectiv ar trebui să efectueze o evaluare anuală independentă a aspectelor legate de statul de drept în toate statele membre care afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, ținând seama de informațiile furnizate de toate sursele relevante și de instituțiile recunoscute. Atunci când ia o decizie cu privire la adoptarea sau eliminarea unor posibile măsuri, Comisia ar trebui să țină seama de opiniile relevante exprimate de grupul respectiv. [AM 21]

(13)  Ar trebui stabilite măsurile posibile care pot fi adoptate în cazul unor deficiențe generalizate, precum și procedura care trebuie urmată pentru adoptarea măsurilor respective. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăților și a angajamentelor, o reducere a finanțării în cadrul angajamentelor existente, precum și interdicția de a încheia noi angajamente cu destinatarii. [AM 22]

(14)  La stabilirea măsurilor care urmează a fi adoptate ar trebui să se aplice principiul proporționalității, în special ținându-se seama de gravitatea situației, de intervalul de timp scurs de la începerea comportamentului relevant, de durata și recurența acestuia, de intenția și de gradul de cooperare a statului membru vizat pentru a pune capăt încălcării deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept, precum și de efectele deficienței în cauză asupra fondurilor respective ale Uniunii.

(14a)  Este esențial ca interesele legitime ale destinatarilor și beneficiarilor finali să fie protejate în mod corespunzător atunci când se adoptă măsuri în cazul unor deficiențe generalizate. Atunci când are în vedere adoptarea unor măsuri, Comisia ar trebui să țină seama de impactul lor potențial asupra destinatarilor și beneficiarilor finali. Pentru a întări protecția destinatarilor sau beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să furnizeze informații și orientări prin intermediul unui site sau al unui portal electronic, împreună cu instrumente adecvate pentru a informa Comisia cu privire la orice încălcare a obligației juridice a entităților guvernamentale și a statelor membre de a continua să efectueze plăți după adoptarea măsurilor în temeiul prezentului regulament. Dacă este necesar, pentru a se asigura că orice sumă datorată de entitățile guvernamentale sau de statele membre este plătită efectiv destinatarilor sau beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să fie în măsură să recupereze plățile efectuate către aceste entități sau, după caz, să efectueze o corecție financiară prin reducerea sprijinului pentru un program și să transfere o sumă echivalentă în rezerva Uniunii, care urmează să fie utilizată în beneficiul destinatarilor sau al beneficiarilor finali. [AM 23]

(15)  Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament și având în vedere importanța efectelor financiare a măsurilor impuse în temeiul prezentului regulament, ar trebui să i se confere competențe de executare Consiliului, care ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor care se impun pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă. [AM 24]

(15a)  Având în vedere efectul lor asupra bugetului Uniunii, măsurile instituite în temeiul prezentului regulament ar trebui să intre în vigoare numai după ce Parlamentul European și Consiliul au aprobat un transfer către o rezervă bugetară cu un cuantum echivalent cu valoarea măsurilor adoptate. Pentru a facilita adoptarea deciziilor care sunt necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, astfel de transferuri ar trebui considerate a fi aprobate, cu excepția cazului în care, într-un termen stabilit, sunt modificate sau respinse de Parlamentul European sau Consiliu, cel din urmă hotărând cu majoritate calificată. [AM 25]

(16)  Înainte de a propune adoptarea oricărei măsuri în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să informeze statul membru vizat cu privire la motivele pentru care consideră că există o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în statul membru respectiv. Comisia ar trebui să informeze fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la o astfel de notificare și conținutul acesteia. Statul membru în cauză ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații. Comisia ar trebui să țină seama de aceste observații. [AM 26]

(17)  Consiliul Comisia ar trebui să ridice măsurile cu efect suspensiv pe baza unei propuneri și să propună Parlamentului European și Consiliului să ridice total sau parțial rezerva bugetară a Comisiei măsurilor în cauză dacă situația care a condus la impunerea măsurilor respective a fost suficient remediată. [AM 27]

(18)  Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse și adoptate în temeiul prezentului regulament, [AM 28]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie normele necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „statul de drept” se referă la valoarea este înțeles în legătură cu valorile Uniunii consacrată consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, TUE, precum și cu criteriile de aderare la Uniune menționate la articolul 49 din TUE; acesta include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor legislației; securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție; accesul la justiție și protecția jurisdicțională efectivă asigurată de în fața unor instanțe independente și imparțiale; inclusiv a drepturilor fundamentale stipulate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; separarea puterilor în stat; nediscriminarea și egalitatea în fața legii; [AM 29]

(b)  „deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept, în cazul în care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii; o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept poate fi, de asemenea, o consecință a unei amenințări sistemice la adresa valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii; [AM 30]

(c)  „entitate guvernamentală” înseamnă toate autoritățile publice orice autoritate publică de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul [articolului articolului 2 punctul 42] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. [...] 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(14) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). [AM 31]

Articolul 2a

Deficiențe generalizate

În special următoarele sunt considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în cazul în care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii:

(a)  periclitarea independenței sistemului judiciar, inclusiv stabilind orice tip de limitări privind capacitatea de exercitare a funcțiilor judiciare în mod autonom, intervenind din exterior asupra garanțiilor de independență, limitând activitatea judiciară în temeiul unui ordin extern, revizuind în mod arbitrar normele privind numirea sau condițiile de muncă ale personalului judiciar, influențându-l în orice mod care îi pune în pericol imparțialitatea sau interferând cu independența avocaturii;

(b)  faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c)  limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective a încălcărilor legii;

(d)  periclitarea capacității administrative a unui stat membru de a respecta obligațiile care decurg din statutul de membru al Uniunii, inclusiv capacitatea de a pune în aplicare în mod efectiv normele, standardele și politicile care alcătuiesc corpul dreptului Uniunii;

(e)  măsuri care reduc protecția comunicării confidențiale dintre avocat și client. [AM 32]

Articolul 3

Măsuri Riscuri la adresa intereselor financiare ale Uniunii [AM 33]

1.  Se iau măsuri adecvate în cazul în care O deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special poate fi constatată atunci când unul sau mai multe dintre următoarele, în special, sunt afectate sau riscă să fie afectate: [AM 34]

(a)  funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale; [AM 35]

(aa)  buna funcționare a economiei de piață, respectând astfel concurența și forțele pieței din Uniune, precum și punerea în aplicare în mod eficace a obligațiilor care decurg din calitatea de membru, inclusiv adeziunea la obiectivul uniunii politice, economice și monetare; [AM 36]

(ab)  buna funcționare a autorităților care efectuează controale financiare, monitorizare și audituri interne și externe, precum și funcționarea corespunzătoare a sistemelor eficiente și transparente de gestiune financiară și de responsabilitate; [AM 37]

(b)  funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii; [AM 38]

(c)  controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a), (ab) și (b); [AM 39]

(d)  prevenirea și sancționarea fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii; [AM 40]

(e)  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

(ea)   prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale și a concurenței fiscale și funcționarea corespunzătoare a autorităților care contribuie la cooperarea administrativă în materie fiscală; [AM 41]

(f)  cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, cu condiția participării statului membru în cauză, cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale; [AM 42]

(fa)  execuția corectă a bugetului Uniunii în urma unei încălcări sistematice a drepturilor fundamentale. [AM 43]

2.  Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

(a)  periclitarea independenței sistemului judiciar;

(b)  faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c)  limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii. [AM 44]

Articolul 3a

Grupul experților independenți

1.  Comisia instituie un grup de experți independenți („Grupul”).

Grupul este alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional și al chestiunilor financiare și bugetare. Un expert este numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experți sunt numiți de Parlamentul European. Componența Grupului asigură un echilibru de gen.

Ori de câte ori este cazul, reprezentanți ai organizațiilor și rețelelor relevante, cum ar fi Federația europeană a academiilor de științe și umaniste, Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, organismele Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru eficiența justiției, Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa, Rețeaua pentru justiție fiscală, Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pot fi invitați ca observatori în cadrul Grupului, în conformitate cu normele procedurale menționate la alineatul (6).

2.  Atribuțiile consultative ale Grupului au scopul de a asista Comisia în identificarea deficiențelor generalizate în materie de stat de drept într-un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Grupul evaluează anual situația din toate statele membre pe baza unor criterii și informații cantitative și calitative, ținând seama în mod corespunzător de informațiile și orientările menționate la articolul 5 alineatul (2).

3.  În fiecare an, Grupul publică un rezumat al constatărilor sale.

4.  În cadrul misiunii sale consultative și ținând seama de rezultatul considerațiilor de la alineatul (2), Grupul poate exprima un aviz cu privire la o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru.

Atunci când exprimă un aviz, Grupul încearcă să ajungă la un consens. În cazul în care nu se poate ajunge la un astfel de consens, Grupul își exprimă avizul printr-o majoritate simplă a membrilor săi.

5.  Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în temeiul articolului 5 alineatul (6) și al articolul 6 alineatul (2), Comisia ia în considerare orice aviz relevant emis de Grup în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol.

6.  Grupul alege un președinte din rândul membrilor săi. Grupul își stabilește regulamentul de procedură. [AM 45]

Articolul 4

Conținutul măsurilor Măsuri pentru protejarea bugetului Uniunii [AM 46]

1.  Se În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate: [AM 47]

(a)  în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul articolului 62 literele (a) și (c) din Regulamentul financiar și destinatarul este o entitate guvernamentală:

(1)  suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic în temeiul articolului [131 alineatul (3)] din Regulamentul financiar;

(2)  interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;

(b)  în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul [articolului 62 litera (b)] din Regulamentul financiar:

(1)  suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);

(2)  suspendarea angajamentelor;

(3)  reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;

(4)  reducerea prefinanțării;

(5)  întreruperea termenelor de plată;

(6)  suspendarea plăților.

2.  Cu excepția cazului în care decizia de adoptare a măsurilor prevede altfel, impunerea măsurilor adecvate nu aduce atingere obligației entităților guvernamentale menționate la alineatul (1) litera (a) sau a statelor membre menționate la alineatul (1) litera (b) de a pune în aplicare programul sau fondul afectat de măsură, în special obligației de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali.

3.  Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea, durata și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă. [AM 48]

3a.  Comisia furnizează informații și orientări pentru destinatarii sau beneficiarii finali privind obligațiile statelor membre menționate la alineatul (2) prin intermediul unui site sau al unui portal electronic.

Comisia oferă, pe același site sau portal, instrumente adecvate pentru ca destinatarii sau beneficiarii finali să informeze Comisia cu privire la orice încălcare a acestor obligații care, în opinia acestor destinatari sau beneficiari finali, îi afectează direct. Prezentul alineat se aplică într-un mod care asigură protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva XXX (Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii). Informațiile furnizate de destinatarii sau beneficiarii finali în conformitate cu prezentul alineat pot fi luate în considerare de către Comisie numai în cazul în care sunt însoțite de o dovadă conform căreia destinatarul sau beneficiarul final în cauză a depus o plângere oficială la autoritatea competentă. [AM 49]

3b.  Pe baza informațiilor furnizate de către destinatarii sau beneficiarii finali în conformitate cu alineatul (3a), Comisia se asigură că orice sumă datorată de entități guvernamentale sau de statele membre în conformitate cu alineatul (2) este plătită efectiv destinatarilor sau beneficiarilor finali.

În cazul în care este necesar:

(a)  în ceea ce privește fondurile din bugetul Uniunii gestionate în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, Comisia:

(i)  recuperează plata efectuată către oricare dintre organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (v)-(vii) din Regulamentul financiar pentru o sumă echivalentă cu suma neplătită destinatarilor sau beneficiarilor finali, cu încălcarea alineatului (2) din prezentul articol;

(ii)  transferă o sumă echivalentă cu suma menționată la punctul anterior în rezerva Uniunii menționată la articolul 12 din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM). Această sumă este considerată ca fiind o marjă lăsată disponibilă în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM) și este mobilizată în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM), în beneficiul, în măsura posibilului, destinatarilor sau al beneficiarilor finali menționați la alineatul (2) din prezentul articol;

(b)  în ceea ce privește fondurile din bugetul Uniunii gestionate în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul financiar:

(i)  obligația autorităților guvernamentale sau a statelor membre menționată la alineatul (2) din prezentul articol este considerată o obligație a statelor membre în sensul [articolului 63] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC). Orice încălcare a unei astfel de obligații este tratată în conformitate cu [articolul 98] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC);

(ii)  suma care rezultă din reducerea contribuției din partea fondurilor la un program, în aplicarea [articolului 98] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC) este transferată de Comisie în rezerva Uniunii menționată la articolul 12 din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM). Această sumă este considerată ca fiind o marjă lăsată disponibilă în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM) și este mobilizată în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul XXC al Consiliului (Regulamentul privind CFM), în beneficiul, în măsura posibilului, destinatarilor sau al beneficiarilor finali menționați la alineatul (2) din prezentul articol. [AM 50]

Articolul 5

Procedură

1.  În cazul în care Comisia, ținând cont de eventualele opinii ale Grupului, constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la o astfel de notificare și conținutul acesteia. [AM 51]

2.  Comisia poate lua Atunci când analizează dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 3, Comisia ia în considerare toate informațiile relevante, inclusiv avizele Grupului, hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rezoluțiile Parlamentului European, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante. Comisia ia, de asemenea, în considerare criteriile utilizate în contextul negocierilor de aderare la Uniune, în special capitolele acquis-ului privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, controlul financiar și impozitarea, precum și orientările utilizate în contextul Mecanismului de cooperare și verificare în vederea urmăririi progreselor înregistrate de un stat membru. [AM 52]

3.  Comisia poate solicita orice informații suplimentare de care are nevoie pentru evaluarea sa, atât înainte, cât și după ce a făcut o constatare în temeiul alineatului (1).

4.  Statul membru vizat furnizează toate informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună, nici mai lung de trei luni de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere. [AM 53]

5.  Comisia ia în considerare informațiile primite și observațiile făcute de statul membru vizat, precum și adecvarea măsurilor de remediere propuse atunci când decide dacă să prezinte adopte sau nu o propunere de decizie privind impunerea unor măsuri adecvate oricare dintre măsurile prevăzute la articolul 4. Comisia decide în legătură cu acțiunile întreprinse ulterior cu privire la informațiile primite în termenul orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii informațiilor respective. [AM 54]

5a.  Atunci când analizează proporționalitatea măsurilor care urmează să fie impuse, Comisia ține seama în mod corespunzător de informațiile și orientările menționate la alineatul (2). [AM 55]

6.  În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia prezintă Consiliului o propunere pentru un adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie privind măsurile adecvate menționate la articolul 4. [AM 56]

6a.  În același timp cu adoptarea deciziei, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către o rezervă bugetară a unui cuantum echivalent cu valoarea măsurilor adoptate. [AM 57]

6b.  Prin derogare de la articolul 31 alineatele (4) și (6) din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Consiliul deliberează cu privire la propunerea de transfer în termen de patru săptămâni de la primirea acesteia de către cele două instituții. Propunerea de transfer se consideră aprobată, cu excepția cazului în care, în acest termen de patru săptămâni, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea voturilor exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, o modifică sau o respinge. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul modifică propunerea de transfer, se aplică articolul 31 alineatul (8) din Regulamentul financiar. [AM 58]

6c.  Decizia menționată la alineatul (6) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu resping propunerea de transfer în termenul menționat la alineatul (6b). [AM 59]

7.  Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie. [AM 60]

8.  Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica propunerea Comisiei și poate adopta textul modificat drept decizie a Consiliului. [AM 61]

Articolul 6

Ridicarea măsurilor

1.  Statul membru vizat poate, în orice moment, să prezinte Comisiei o notificare oficială incluzând elemente de probă pentru a arăta că deficiența generalizată în ceea ce privește statul de drept a fost remediată sau a încetat să mai existe. [AM 62]

2.  Comisia La cererea statului membru în cauză sau din proprie inițiativă, Comisia, ținând cont de eventualele avize ale Grupului, evaluează situația din statul membru vizat în termenul orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii notificării oficiale. Odată ce deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept pe baza cărora au fost adoptate măsurile adecvate menționate la articolul 4 încetează să mai existe, integral sau parțial, Comisia prezintă Consiliului adoptă fără întârziere o propunere de decizie de ridicare a respectivelor măsuri, integral sau parțial. În același timp cu adoptarea deciziei sale, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de ridicare, în totalitate sau parțial, a rezervei bugetare menționate la articolul 5 alineatul (6a). Se aplică procedura prevăzută la articolul 5 alineatele (2), (4), (5), (6), (6b) și (7 6c). [AM 63]

3.  În cazul ridicării măsurilor privind suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe sau modificările acestora menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i) sau privind suspendarea angajamentelor menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii), sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate sunt înscrise în buget sub rezerva articolului 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX (Regulamentul privind CFM). Angajamentele suspendate ale exercițiului n pot fi înscrise în buget cel târziu în exercițiul n+2. Începând cu anul n+3, o sumă echivalentă cu angajamentele suspendate se introduce în rezerva Uniunii pentru angajamente prevăzută la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM). [AM 64]

Articolul 7

Informarea Parlamentului European

Comisia informează de îndată Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse sau adoptate în temeiul articolelor 4 și 5. [AM 65]

Articolul 7a

Raportarea

Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, în special cu privire la eficacitatea măsurilor adoptate, dacă este cazul, în termen de cel mult cinci ani de la data intrării sale în vigoare.

În cazul în care este necesar, raportul este însoțit de propuneri adecvate. [AM 66]

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021. [AM 67]

Articolul 8a

Includerea în Regulamentul financiar

Conținutul prezentului regulament se introduce în Regulamentul financiar la următoarea revizuire a acestuia. [AM 68]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) JO C 291, 17.8.2018, p. 1.
(2) Prezenta poziție corespunde amendamentelor adoptate la 17 ianuarie 2019 (Texte adoptate, P8_TA(2019)0038).
(3)JO C 291, 17.8.2018, p. 1.
(4) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(5)Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 2004, CAS Succhi di Frutta, C-496/99, PECLI:EU:C:2004:236, punctul 63.
(6)Hotărârea Curții de Justiție din 12 noiembrie 1981, Amministrazione delle finanze dello Stato/Srl Meridionale Industria Salumi și alții Ditta Italo Orlandi & Figlio și Ditta Vincenzo Divella/Amministrazione delle finanze dello Stato. Cauzele conexate 212-217/80, ECLI:EU:C:1981:270, punctul 10.
(7)Hotărârea Curții de Justiție din 21 septembrie 1989, Hoechst, cauzele conexate 46/87 și 227/88, ECLI:EU:C:1989:337, punctul 19.
(8)Hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, Kovalkovas, C-477/16, ECLI:EU:C:2016:861, punctul 36; hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, PPU Poltorak, C-452/16, ECLI:EU:C:2016:858, punctul 35 și hotărârea Curții de Justiție din 22 decembrie 2010, DEB, C­279/09, ECLI:EU:C:2010:811, punctul 58.
(9)Hotărârea Curții de Justiție din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses/Tribunal de Contas, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117, punctele 31, 40-41; hotărârea Curții de Justiție din 25 iulie 2018, LM, C-216/18, PPU, ECLI:EU:C:2018:586, punctele 63-67.
(10)Comunicarea Comisiei „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”, COM(2014)0158, anexa I.
(11) Raportul Comisiei de la Veneția din 4 aprilie 2011 Studiul nr. 512/2009 (CDL-AD(2011)003rev).
(12)Cauza C-64/16, punctele 32-36.
(13)Cauza C-64/16, punctele 40-41.
(14) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).


Fondul social european Plus (FSE+) ***I
PDF 454kWORD 127k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD))
P8_TA(2019)0350A8-0461/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0382),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 175 alineatul (3) și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0232/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0461/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)

P8_TC1-COD(2018)0206


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(-1)  Conform articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), prin instituirea pieței interne, Uniunea acționează pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social; promovează egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului; și combate excluziunea socială și discriminările. În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind, printre altele, promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, asigurarea unui nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane. [AM 1]

(1)  La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, serviciilor publice, sănătății, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul articolele 174 și 175 din TFUE. Toate acțiunile din cadrul FSE + ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și au în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care Uniunea Europeană și toate statele sale membre sunt părți. [AM 2]

(2)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie dezvoltate în cadrul unui parteneriat între autoritățile naționale, regionale și locale, să includă o perspectivă de gen și să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz. [AM 3]

(3)  Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE, și anume: stimularea cererii de forță de muncă; îmbunătățirea ofertei de forță de muncă: accesul la locuri de muncă, aptitudini și competențe; îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social și promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv îmbunătățirea serviciilor publice în domeniul sănătății și în alte domenii, împreună cu orientările generale ale politicilor economice adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE fac parte din orientările integrate care stau la baza Strategiei Europa 2020. Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a alinia textul le alinia la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei stimulării creării de locuri de muncă și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și promovării coeziunii sociale, îmbunătățind astfel competitivitatea Europei și transformând Uniunea într-un loc mai bun pentru stimularea coeziunii sociale investiții. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, statele membre ar trebui să programeze sprijinul FSE+ ar trebui să sprijine statele membre relevant pentru ele, ținând seama de orientările integrate relevante respective, precum și de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 148 alineatul (2 4) și cu articolul 148 121 alineatul (4 2) din TFUE, precum și, dacă este cazul, la nivel național, la nivel național, de aspectele ocupării forței de muncă și de aspectele sociale din programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, recomandările Garanția pentru tineret și alte recomandări relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Garanția pentru tineret Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării, parcursurile de actualizare a competențelor și, Integrarea șomerilor de lungă durată, un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii și planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țări terțe. [AM 4]

(4)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (obiectivul 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (obiectivul nr 4), promovarea egalității de gen (obiectivul nr. 5) promovarea egalității de gen, promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți (obiectivul nr. 8) și reducerea inegalităților (obiectivul nr. 10). [AM 5]

(4a)  Având în vedere Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961, Uniunea și statele sale membre ar trebui să includă în obiectivele lor promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii, în conformitate cu articolul 151 din TFUE. [AM 6]

(4b)  Societatea europeană se confruntă în continuare cu o serie de probleme sociale. Peste 100 de milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, șomajul în rândul tinerilor depășește în continuare dublul ratei globale a șomajului și este necesară o mai bună integrare a resortisanților țărilor terțe. Aceste probleme nu numai pun în pericol bunăstarea cetățenilor afectați direct, ci exercită o presiune economică și socială asupra întregii societăți europene. [AM 7]

(5)  Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, inegalități sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității problemelor de integrare conexe, de tranziția echitabilă către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj în general și de șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a societății și a forței de muncă și de carențele penuria tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele actuale și viitoare, investind în competențele, educația, formarea și învățarea continuă relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind competențe și cunoștințe, politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor, precum și luând măsuri în privința inegalităților în creștere în materie de sănătate dintre statele membre și din interiorul acestora. [AM 8]

(6)  Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+ și coordonarea acestuia cu alte fonduri, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+. [AM 9]

(7)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(7) („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare, precum și sinergiile între instrumentele financiare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+. Prezentul regulament ar trebui să specifice obiectivele operaționale și să stabilească dispoziții speciale privind acțiunile eligibile care pot fi finanțate de FSE+ în cadrul gestiunii directe și indirecte. [AM 10]

(8)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea incluziunea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune (noul RDC), Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare. [AM 11]

(9)  Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate” cu gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază. [AM 12]

(10)  Având Uniunea ar trebui să contribuie la politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, încurajând cooperarea și completând acțiunile acestora. Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii echitabile și favorabile incluziunii, indiferent de gen, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, de a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ și de a promova învățarea pe tot parcursul vieții, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a reduce eradica sărăcia nu se realizează numai vor realiza în continuare în principal în cadrul gestiunii partajate ci și și, dacă este cazul, vor fi completate în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii. [AM 13]

(11)  Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, accesibilitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre la nivel național, regional și local, prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+. [AM 14]

(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Ar trebui să specifice alocările pentru activități care urmează Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate realizate în cadrul gestiunii partajate și alocările pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”. [AM 15]

(13)  FSE+, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a îngrijitorilor, a persoanelor inactive economic și dezavantajate, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente, a antreprenoriatului și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea politicilor de ocupare a forței de muncă și a funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată și personalizată, acolo unde este cazul, pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, acordând o atenție specială grupurilor dezavantajate și pentru a spori facilita mobilitatea lucrătorilor și furnizarea de către aceștia a serviciilor într-un mod nediscriminatoriu. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile ușor la servicii de calitate, accesibile sau gratuite, de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și la alte servicii de îngrijire sau la sprijin de înaltă calitate. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sigur, sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de muncă, precum și de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire. FSE+ ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile menite să faciliteze tranziția tinerilor de la studii la câmpul muncii. [AM 16]

(13a)  Pentru a sprijini și a valorifica potențialul de creare de locuri de muncă în economia socială, FSE+ ar trebui să contribuie la îmbunătățirea integrării întreprinderilor sociale în planurile naționale de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, precum și în programele naționale de reformă. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de legislația în domeniul economiei sociale a diferitelor state membre, precum și de Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa. [AM 17]

(14)  FSE+ În condițiile în care FSE+ este principalul instrument european principal consacrat ocupării forței de muncă, competențelor și incluziunii sociale, este vital ca acesta să poată contribui la coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga Europă. În acest scop, FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului nediscriminatoriu, a accesibilității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor lingvistice, antreprenoriale și digitale, inclusiv competențe în domeniul protecției datelor și administrării informației, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. În cazul șomerilor de lungă durată și al persoanelor care provin dintr-un mediu social defavorizat, ar trebui să se acorde o atenție specială capacitării lor. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă sau reintegrarea în câmpul muncii, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională a tuturor, precum și să contribuie la creșterea competitivității incluziune și la competitivitatea socială, la reducerea segregării orizontale și verticale și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin investiții în educația vocațională, învățarea la locul de muncă și ucenicii, punând accentul în special pe conceptul de succes al formării duale, care combină învățarea și experiența profesională, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria partenerii sociali, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, susținerea învățării informale și neformale, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor. FSE+ ar trebui să încurajeze, de asemenea, accesul minorităților la profesia de cadru didactic, pentru o mai bună integrare a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, minoritățile și migranții. [AM 18]

(14a)  FSE + ar trebui să sprijine măsurile incluse în planurile naționale ale statelor membre care vizează eradicarea sărăciei energetice și să promoveze eficiența energetică a clădirilor în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, în locuințele sociale, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” și cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului(8) și cu Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului(9) . [AM 19]

(14b)  În viitor, alocarea de finanțare din FSE+ statelor membre ar trebui să fie condiționată de oferirea de către acestea de dovezi că sunt implicate efectiv în proiecte privind implementarea sau consolidarea sistemului de formare duală, care combină predarea și practica, în cadrul Garanției pentru tineret. [AM 20]

(15)  Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, acordând o atenție specială copiilor care provin din medii sociale defavorizate, precum copiii din centrele de plasament și copiii fără adăpost, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar și reintegrarea în sistemul de învățământ, precum și educația și învățarea în rândul adulților, prevenind astfel transmiterea sărăciei de la o generație la alta, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii și excluziunea socială, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. Aceste forme de învățare informală nu ar trebui să înlocuiască accesul la educația obișnuită, în special la învățământul preșcolar și primar. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile stabilite sinergii, complementaritate și coerență de politică cu programul Erasmus cu scopul de a viza și de a-i pregăti în special mod adecvat și activ pe studenții defavorizați pentru experiențele de mobilitate din străinătate și de a facilita spori participarea studenților defavorizați acestora la mobilitatea de studiu transfrontalieră. [AM 21]

(15a)   Sprijinul în cadrul priorității de investiții „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” contribuie la obiectivele stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sprijinite de FSE+ ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât din punctul de vedere al guvernanței grupurilor de acțiune locală, cât și al conținutului strategiei. FSE ar trebui să fie capabil să sprijine strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității în zone urbane și rurale, precum și investiții teritoriale integrate. [AM 22]

(15b)  Valoarea adăugată a politicii de coeziune a Uniunii se regăsește în special în abordarea vizând dimensiunea teritorială la nivel local, guvernanța pe mai multe niveluri, planificarea multianuală și obiectivele comune și măsurabile, abordarea integrată în materie de dezvoltare și convergența către standardele europene în materie de capacități administrative. [AM 23]

(15c)  Comisia și statele membre ar trebui să vegheze ca egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen să constituie un principiu obligatoriu în toate etapele de programare, de la definirea priorităților programelor operaționale până la punerea în aplicare, monitorizare și evaluare și ca acțiunile-cheie pentru integrarea egalității de gen în toate domeniile de politică să primească sprijin. [AM 24]

(15d)   FSE+ ar trebui să sprijine programele educaționale care le oferă adulților cu un nivel scăzut de competențe posibilitatea de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți(10). [AM 25]

(16)  FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare provocările cu care se confruntă diferite grupuri defavorizate, în special competențele antreprenoriale și digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor și comunităților locale, competențe, abilități și cunoștințe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, cum ar fi cele induse de tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de a facilita mobilitatea tranziția de la educație la câmpul muncii și tranzițiile profesionale, mobilitatea și sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați și persoanele cu handicap, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa și în coordonare și complementaritate cu programul Europa digitală. [AM 26]

(17)  Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru dezvoltarea lor personală și profesională și pentru locurile de muncă ale viitorului și să se ia măsuri în privința problemelor societale actuale și viitoare. Comisia ar trebui să asigure sinergii între componenta „Sănătate” și programul Orizont Europa în vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute în domeniul protecției sănătății și al prevenirii bolilor. [AM 27]

(17a)   Sinergiile cu programul Drepturi și valori ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde acțiunile de prevenire și combatere a discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, islamofobiei și a altor forme de intoleranță, precum și dedica acțiuni specifice pentru prevenirea urii, a segregării și a stigmatizării, inclusiv a comportamentului agresiv, hărțuirii și tratamentului intolerant. [AM 28]

(17b)   Sinergiile create datorită cooperării teritoriale europene, atât la nivel regional, cât și la nivel transfrontalier, au creat proiecte de cooperare pentru îmbunătățirea locurilor de muncă, includerea populației mai vulnerabile, abordarea problemelor demografice, în domeniul sănătății și al educației, nu numai în Uniune, ci și cu țări care se află în etapa de preaderare și cu țări învecinate, în care cooperarea de la nivelul Uniunii aduce o valoare adăugată. FSE+ ar trebui să îmbunătățească finanțarea acestui tip de proiecte și să asigure transferul de cunoștințe între acestea și procesul legislativ pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare european și schimbul de bune practici între teritoriile din Uniune. [AM 29]

(18)  FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre la toate nivelurile de administrație, inclusiv la nivel local și regional, de a combate eradica sărăcia, inclusiv sărăcia energetică, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999, în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile sociale și în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici și strategii active și reactive diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, cetățenii unor țări terțe, inclusiv migranți, și lucrătorii săraci, dar nu se limitează la acestea. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora, inclusiv prin sprijin specific pentru economia socială. Statele membre ar trebui să promoveze acțiunile FSE+ care completează măsurile naționale, în concordanță cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(11), inclusiv măsuri privind un sprijin adecvat pentru venit. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și orientate spre persoană, cele de îngrijire conexe și pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității și serviciile de orientare pentru accesul la locuințe sociale sau accesibile ca preț. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității, caracterului incluziv și a eficacității acestora în reacția la realitățile în schimbare de pe piața muncii. FSE+ ar trebui să se ocupe, de asemenea, de sărăcia rurală cauzată de dezavantajele specifice ale zonelor rurale, cum ar fi situația demografică nefavorabilă, o piață nedezvoltată a forței de muncă, acces limitat la serviciile de educație și formare și la serviciile de asistență medicală și sociale. [AM 30]

(19)  FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 2 3 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina combate formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și în rândul persoanelor în vârstă și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme cele mai simple norme cu putință în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate. [AM 31]

(19a)   FSE+ ar trebui să urmărească soluționarea problemei sărăciei în rândul femeilor în vârstă de pe teritoriul Uniunii, luând în considerare faptul că disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, care se situează la 40%, constituie un risc acut de agravare a sărăciei în rândul femeilor în vârstă, în special în rândul celor care locuiesc fără un partener, urmând astfel angajamentele asumate în Concluziile Consiliului din 2015 „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”(12). Sărăcia în rândul femeilor în vârstă este exacerbată și de creșterea cheltuielilor nete cu asistența medicală și medicamentele pe care pacienții în vârstă trebuie să le suporte, în special femeile care își petrec o parte mai mare a vieții decât bărbații având o stare de sănătate precară, datorită speranței de viață mai mari. [AM 32]

(19b)  Pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți incluziunea socială, FSE+ trebuie să promoveze participarea activă a ONG-urilor specializate, precum și a organizațiilor de persoane expuse sărăciei, atât la elaborarea, cât și la implementarea programelor specifice. [AM 33]

(20)  Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare echitabilă a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care pot include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație, al FEDR și al acelor fonduri care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților din țări terțe. [AM 34]

(20a)   Autoritățile statelor membre responsabile cu planificarea și implementarea FSE+ ar trebui să își coordoneze acțiunile cu autoritățile desemnate de statele membre pentru a gestiona intervenția Fondului pentru azil, migrație și integrare, în scopul de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe la toate nivelurile în cel mai bun mod posibil prin strategii puse în practică, în principal, de către autoritățile locale și regionale și de către organizații neguvernamentale și prin cele mai adecvate măsuri adaptate la situația specifică a resortisanților țărilor terțe. Măsurile de integrare ar trebui să vizeze resortisanții țărilor terțe care au domiciliul legal într-un stat membru sau, dacă este cazul, care sunt în curs de a obține șederea legală într-un stat membru, inclusiv beneficiari ai protecției internaționale. [AM 35]

(21)  FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, eradicării sărăciei, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea implice autoritățile locale și regionale în procesul de asigurare a coerenței, a coordonării și a complementarității între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente, ținând seama de principiile și drepturile prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, de tabloul de bord social în cadrul semestrului european, de Agenda OIM privind munca decentă și de particularitățile regionale, contribuind astfel la obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 174 din TFUE în ceea ce privește întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale. [AM 36]

(21a)  Având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare a regiunilor și diferitele realități sociale din Uniune, gradul de flexibilitate a FSE+ ar trebuie să fie suficient pentru ca particularitățile regionale și teritoriale să fie luate în considerare. [AM 37]

(22)  Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 27% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale și eradicarea sărăciei. Acest procent ar trebui să fie complementar resurselor naționale destinate combaterii sărăciei extreme. [AM 38]

(22a)  Toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), care constituie standardul în promovarea și protecția drepturilor copilului. Promovarea drepturilor copiilor reprezintă un obiectiv explicit al politicilor Uniunii (articolul 3 din Tratatul de la Lisabona), iar Carta prevede ca interesul superior al copilului să fie considerat primordial în toate acțiunile Uniunii. Uniunea și statele membre ar trebui să utilizeze FSE+ în mod adecvat pentru a rupe cercul vicios al defavorizării pentru copiii care trăiesc în sărăcie și excluziune socială, așa cum este definită în recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii”. FSE+ ar trebui să sprijine acțiunile care promovează intervențiile eficace care contribuie la exercitarea drepturilor copiilor. [AM 39]

(22b)  Având în vedere nivelul persistent ridicat de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială din Uniune (26,4 % în 2017), precum și Pilonul european al drepturilor sociale, care prevede că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și că copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru sistemul de garanție europeană pentru copii în scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală, educație și îngrijire gratuite, la locuințe decente și la hrană adecvată și de a eradica sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială. Investirea timpurie în copii generează randamente semnificative pentru aceștia și pentru societate în ansamblu și sunt cruciale pentru a rupe cercul vicios al defavorizării în primii ani de viață. Sprijinirea copiilor în a-și dezvolta competențe și capacități le permite să-și dezvolte potențialul deplin, conducându-i către cele mai bune rezultate în materie de educație și de sănătate, ajutându-i să devină membri activi ai societății și să-și sporească șansele pe piața muncii în calitate de tineri. [AM 40]

(23)  Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, niveluri care sunt chiar mai ridicate în cazul tinerilor care provin dintr-un mediu social defavorizat, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente adecvate din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv în special prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de înaltă calitate de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate eficace destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, tineri cel mai greu accesibili și tinerii în situații de vulnerabilitate, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre în cauză ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat și pentru a-și furniza serviciile fără discriminări de orice natură. Statele membre ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 3 % din resursele lor naționale provenind din componenta cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea pentru a sprijini politicile din domeniul capacității de inserție profesională a tinerilor, educația continuă, crearea de locuri de muncă de calitate, uceniciile și stagiile. Statele membre cu o rată a tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare mai mare decât media Uniunii sau mai mare de 15% ar trebui să aloce cel puțin 15% din resursele lor naționale din FSE+ pentru sprijinirea politicilor în acest domeniu, acționând la nivelul teritorial adecvat. [AM 41]

(23a)  Diferențele subregionale se multiplică, inclusiv în regiunile cele mai prospere, în care există insule de sărăcie. [AM 42]

(23b)   Cum domeniul de acțiune al FSE+ a fost extins, sarcinile adăugate ar trebui însoțite de o creștere bugetară pentru a îndeplini obiectivele programului. Este nevoie de mai multe fonduri pentru a combate șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și sărăcia și pentru a susține dezvoltarea și formarea profesională, în special în mediul profesional digital, în acord cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale. [AM 43]

(23c)  EURES ar trebui consolidat pe termen lung, în special printr-o dezvoltare cuprinzătoare a platformei internet și prin participarea activă a statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze mai eficient modelul existent și să publice în sistemul EURES toate locurile de muncă disponibile. [AM 44]

(24)  Statele membre și Comisia ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între și să exploateze sinergiile dintre acțiunile sprijinite prin aceste fonduri FSE+ și celelalte programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Erasmus, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Orizont Europa, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, programul Europa digitală, InvestEU, Europa Creativă sau Corpul european de solidaritate. [AM 45]

(25)  În conformitate cu articolul articolele 349 și 174 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice, regiunile nordice slab populate și insulele au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Din cauza constrângerilor Deoarece suferă de handicapuri naturale grave și permanente de natură geografică, aceste regiuni necesită au nevoie de un sprijin specific. [AM 46]

(25a)  În conformitate cu articolul 174 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE + contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici specifice pentru a contracara constrângerile și dificultățile cu care se confruntă regiunile care suferă handicapuri demografice grave și continue, cum ar fi regiunile depopulate și slab populate. [AM 47]

(26)  Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante instituțiile Uniunii și autoritățile locale, regionale, naționale și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale,încurajeze participarea asigure o participare semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, organismelor de promovare a egalității, instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a altor organizații relevante și reprezentative la programarea și execuția FSE+, de la desemnarea priorităților programelor operaționale la punerea în practică, monitorizarea și evaluarea rezultatelor și impactului, în concordanță cu Codul european de conduită privind parteneriatul, în cadrul gestiunii partajate fondurilor structurale și de investiții europene înființate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014(13). În plus, în scopul asigurării nediscriminării și a egalității de șanse, organismele de promovare a egalității și instituțiile naționale de apărare a drepturilor omului ar trebui să fie implicate în fiecare etapă. [AM 48]

(26a)  O bună guvernanță și parteneriatul dintre autoritățile de management și parteneri necesită utilizarea eficace și eficientă a consolidării capacităților părților interesate, cărora statele membre ar trebui să le aloce o proporție adecvată din resursele FSE+. Deoarece investițiile în capacitatea instituțională și în eficiența administrației publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea reformelor, a unei mai bune reglementări și a bunei guvernanțe nu mai sunt incluse în obiectivul operațional al FSE+ cu gestiune partajată, ci în Programul de sprijin pentru reforme structurale, este necesar ca Comisia și statele membre să asigure coordonarea eficace între cele două instrumente. [AM 49]

(27)  Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, inclusiv la nivel local, este esențial să se acorde sprijin inovării și economiei sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+. [AM 50]

(27a)  Pentru a profita pe deplin de potențialul cooperării intersectoriale și pentru a îmbunătăți sinergiile și coerența cu alte domenii de politică în vederea atingerii obiectivelor sale generale, FSE + ar trebui să poată să sprijine acțiunile inovatoare care utilizează sportul, activitatea fizică și cultura pentru a promova incluziunea socială, să combată șomajul, în special în rândurile grupurilor defavorizate, să amelioreze incluziunea grupurilor marginalizate, să promoveze un stil de viață sănătos și să prevină bolile. [AM 51]

(28)  Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE Aspectele legate de gen ar trebui să fie luate în considerare în cadrul tuturor programelor puse în practică, pe parcursul elaborării, punerii în practică, monitorizării și evaluării acestora. În plus, FSE+ ar trebui, în special, să respecte articolul 21 din Cartă, care prevede că se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. mai mult, discriminarea bazată pe caracteristici sexuale sau pe identitatea de gen sau din motive de naționalitate ar trebui, de asemenea, interzisă. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure, de asemenea, că FSE+ promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, printre altele, educația, munca, ocuparea și accesibilitatea universală. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple și intersecționale. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) [noul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor urmează să fie în concordanță cu Carta și se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată. [AM 52]

(28a)  Ar trebui luată în calcul ideea de a se folosi indicatori regionali pentru a se ține seama mai bine de diferențele subregionale. [AM 53]

(28b)   FSE + ar trebui să sprijine studiul limbilor pentru promovarea înțelegerii reciproce și construirea unei societăți incluzive și printr-o adoptare mai largă de către statele membre a setului de instrumente pentru sprijinul lingvistic pentru refugiați, elaborat de Consiliul Europei. [AM 54]

(29)  În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date, dacă este posibil, defalcate pe sexe, sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre, respectând protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(14). Este recomandabil să se stimuleze continuarea transmiterii electronice a datelor, întrucât aceasta contribuie la reducerea sarcinilor administrative. [AM 55]

(30)  În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, operatorii naționali ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(31)  Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau - unde este cazul - transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+, precum și din sau în combinație cu alte surse. [AM 56]

(32)  FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum Comisie și între aceste servicii și Comisie partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă, cu implicarea partenerilor sociali, ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii. FSE+ acoperă parteneriatele transfrontaliere dintre serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali și activitățile acestora de promovare a mobilității , precum și transparența și integrarea piețelor transfrontaliere ale forței de muncă prin informare, consultanță și plasament. În numeroase regiuni de frontieră, acestea au un rol important în dezvoltarea unei autentice piețe europene a muncii. [AM 57]

(33)  Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta și la serviciile de sprijin pentru întreprinderile din domeniul economiei sociale, inclusiv în sectorul cultural și creativ, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile grupurile dezavantajate care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU. [AM 58]

(33a)  Comisia ar trebui să introducă la nivelul Uniunii o „etichetă europeană a economiei sociale” pentru întreprinderile sociale și bazate pe solidaritate, care să se bazeze pe criterii clare, menite să scoată în evidență caracteristicile specifice ale acestor întreprinderi și impactul lor social, să le crească vizibilitatea, să încurajeze investițiile, să faciliteze accesul la finanțare și la piața unică pentru cei care doresc să-și extindă activitatea pe plan național sau în alte state membre, respectând, totodată, diferitele forme și cadre juridice din acest sector și din statele membre; [AM 59]

(34)  Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fi fie implicați, după caz și atât timp cât acestea nu urmăresc obiective politice sau sociale în contradicție cu idealurile Uniunii, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale. [AM 60]

(34a)  Cooperarea transnațională are o valoare adăugată semnificativă și, prin urmare, ar trebui să fie sprijinită de toate statele membre, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, ținând seama de principiul proporționalității. De asemenea, ar trebui să se dea mai multă greutate rolului Comisiei în facilitarea schimburilor de experiență și în coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante. [AM 61]

(35)  În conformitate cu articolul 168 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Uniunea trebuie să completeze și să sprijine politicile naționale în domeniul sănătății, să încurajeze cooperarea între statele membre și să promoveze coordonarea între programele acestora, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală.

(35a)   Comisia Europeană ar trebui să sporească participarea statelor membre și a organizațiilor subreprezentate, prin reducerea cât mai mult posibil a obstacolelor în calea participării, inclusiv a sarcinii administrative de a solicita și a primi finanțare. [AM 62]

(35b)   Unul dintre obiectivele principale ale Uniunii este consolidarea sistemelor de sănătate, prin sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență medicală, elaborând un sistem de informații sustenabil în materie de sănătate, precum și prin sprijinirea proceselor naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente. [AM 63]

(36)  Dacă populația Se impune continuarea eforturilor în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la articolul 168 din TFUE. Dacă întreaga populație va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp într-un mod nediscriminatoriu și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Sprijinul și recunoașterea acordate inovării, inclusiv inovării sociale, care are un impact asupra sănătății, contribuie la luarea de măsuri de răspuns la problemele de sustenabilitate ale sectorului sănătății în contextul soluționării problemelor generate de schimbările demografice. În plus, acțiunile în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății sunt importante pentru realizarea obiectivului de „creștere favorabilă incluziunii”. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”(15). [AM 64]

(36a)  Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „sănătatea este o stare generală de bine din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației Uniunii, este esențial să nu se pună accentul exclusiv pe sănătatea fizică și bunăstarea socială. Potrivit OMS, problemele de sănătate mintală sunt responsabile pentru aproape 40 % din anii trăiți cu dizabilități. Problemele de sănătate mintală sunt, de asemenea, variate și de lungă durată, constituie o sursă de discriminare și contribuie în mod semnificativ la inegalitatea în domeniul sănătății. În plus, criza economică afectează factorii care determină sănătatea mintală, deoarece factorii de protecție sunt diminuați, iar factorii de risc cresc. [AM 65]

(37)  Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală și servicii de îngrijire conexe de calitate și care plasează persoana în centrul atenției, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie. [AM 66]

(37a)  Programele anterioare de acțiune ale Uniunii în domeniul sănătății publice (2003-2008) și în domeniul sănătății (2008-2013 și 2014-2020), stabilite prin Deciziile nr. 1786/2002/CE(16) și, respectiv, nr. 1350/2007/CE(17) al Parlamentului European și al Consiliului precum și prin Regulamentul (UE) nr. 282/2014 ale Parlamentului European și Consiliului(18) („programele anterioare din domeniul sănătății“), au fost evaluate favorabil ca având drept rezultat o serie de evoluții și îmbunătățiri importante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să se bazeze pe realizările programelor anterioare din domeniul sănătății. [AM 67]

(37b)   Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să constituie un mijloc de promovare a acțiunilor în domenii în care există o valoare adăugată pentru Uniune, care poate fi demonstrată pe baza următoarelor aspecte: schimbul de bune practici între statele membre și între regiuni; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau învățarea reciprocă; sprijinirea calificării profesioniștilor din domeniul sănătății; abordarea amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a atenua consecințele acestora; luarea de măsuri în privința anumitor aspecte privind piața internă în care Uniunea dispune de o legitimitate considerabilă pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele membre; deblocarea potențialului de inovare în domeniul sănătății; acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză la nivelul Uniunii; îmbunătățirea eficienței prin evitarea risipei de resurse ca urmare a redundanței și prin optimizarea utilizării resurselor financiare. [AM 68]

(38)  Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor, la diagnosticarea timpurie de-a lungul întregii vieți a cetățenilor Uniunii persoanelor care locuiesc în Uniune și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun, fumatul și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, factorii de mediu care constituie un risc asupra sănătății, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obezitatea și obiceiurile alimentare nesănătoase, legate și ele de sărăcie și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, o sensibilizare mai mare a publicului cu privire la factorii de risc, intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite, inclusiv prin vaccinare, asupra stării generale de sănătate pe tot parcursul vieții, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. În acest context, ar trebui acordată o atenție deosebită educației pentru sănătate, deoarece ajută persoanele și comunitățile să își îmbunătățească sănătatea, să își sporească cunoștințele și le influențează atitudinea. Problemele actuale în materie de sănătate pot fi gestionate în mod eficace numai prin colaborarea la nivelul UE și prin acțiunea continuă a UE în domeniul sănătății. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să sprijine punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii, să promoveze modele de prevenție și de sensibilizare eficace destinate tuturor, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate, inovatoare, accesibile, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii persoanele care locuiesc în Uniune, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. [AM 69]

(38a)   Pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”, Comisia Europeană ar trebui să sprijine crearea unui Comitet director pentru sănătate. În plus, Comisia ar trebui să propună modalități și o metodologie de aliniere a activităților legate de sănătate la procesul semestrului european, abilitat acum să recomande reforme ale sistemelor de sănătate (și ale altor factori sociali determinanți ai sănătății) pentru o mai mare accesibilitate și durabilitate a dispozițiilor privind asistența medicală și protecția socială în statele membre. [AM 70]

(39)  Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică acțiuni transsectoriale și dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi emisiile și poluarea bruscă și cumulativă a mediului, bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns. [AM 71]

(39a)   Investițiile continue în abordări inovatoare bazate pe comunitate pentru combaterea bolilor transfrontaliere, cum ar fi epidemiile de HIV/SIDA, tuberculoză și hepatitele virale sunt vitale, întrucât dimensiunea socială a bolilor este un factor major care afectează capacitatea de abordare a acestora ca epidemii în Uniune și în țările vecine. O inițiativă politică mai ambițioasă și mijloacele tehnice și financiare adecvate pentru a asigura un răspuns regional durabil în lupta împotriva HIV/SIDA și a hepatitei în Europa vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind aceste boli. [AM 72]

(40)  Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace, totodată reducând utilizarea acestora pentru a ajuta la combaterea rezistenței la antimicrobiene, sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor. [AM 73]

(41)  Comisia a adoptat recent o propunere(19) privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) menită să sprijine cooperarea privind evaluarea tehnologiilor medicale la nivelul Uniunii pentru a îmbunătăți disponibilitatea tehnologiilor medicale inovatoare pentru pacienții din întreaga Uniune, pentru a asigura o utilizare mai bună a resurselor disponibile și pentru a îmbunătăți predictibilitatea mediului de afaceri.

(42)  Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente, cu sprijinul activ al societății civile. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre și, în plus, organizațiile societății civile, după caz, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri. [AM 74]

(42a)   Pentru a spori performanța monitorizării programelor în ceea ce privește ineficiențele și inadvertențele, Comisia ar trebui să pună în aplicare și să utilizeze indicatori de monitorizare programatici și specifici acțiunilor pentru a se asigura că obiectivele programului sunt atinse. [AM 75]

(42b)   Programul FSE+ ar trebui să elimine obstacolele existente în calea participării la societatea civilă, de exemplu prin simplificarea procedurilor de solicitare, ușurarea criteriilor financiare prin eliminarea procentajului de cofinanțare în anumite cazuri, dar și prin consolidarea capacităților pacienților, ale organizațiilor lor și ale altor factori relevanți prin formare și educație. Programul urmărește, de asemenea, să permită funcționarea rețelelor și organizațiilor societății civile la nivel european care contribuie la realizarea obiectivelor sale, inclusiv a organizațiilor la nivelul Uniunii. [AM 76]

(42c)   Punerea în aplicare a componentei „Sănătate” a FSE+ ar trebui să fie de așa natură încât să se respecte responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de asistență medicală. Respectând obligațiile din tratat și rolul statelor membre ca interlocutor principal în procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii, autoritățile competente de la nivel subnațional ar trebui totodată implicate pentru a asigura un impact eficient și durabil al politicii Uniunii în domeniul sănătății, prin integrarea acestora în politicile sociale de pe teren. [AM 77]

(43)  Rețelele europene de referință (RER) sunt rețele care reunesc furnizori de servicii medicale din întreaga Europă pentru a combate bolile rare, cu prevalență redusă și complexe și afecțiunile care necesită un tratament foarte specializat și cunoștințe și resurse concentrate. RER sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare stabilite în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei(20). Rețelele respective ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din Regulamentul financiar, iar granturile ar trebui să le fie acordate fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.

(44)  Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. Prezentul regulament, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, asigurând totodată realizarea obiectivelor în materie de sănătate. Prin urmare, este necesară dezvoltarea continuă a bazei de dovezi necesare pentru punerea în aplicare a legislației cu un astfel de caracter științific. În plus, multe alte acte legislative ale Uniunii au un impact semnificativ asupra sănătății, cum ar fi cele referitoare la alimente și la etichetarea alimentelor, poluarea aerului, perturbatorii endocrini și pesticide. În unele cazuri, impactul cumulativ al factorilor de risc asupra mediului nu este clar înțeles, ceea ce poate duce la riscuri inacceptabile pentru sănătatea cetățenilor. [AM 78]

(44a)   Reglementările cu implicații în materie de sănătate, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, păstrând la bază principiul precauției, astfel cum este consacrat în tratate. Prin urmare, este necesar să se dezvolte în mod constant baza de date științifice necesară pentru punerea în aplicare acestei legislații de natură științifică și pentru a asigura posibilitatea unei examinări independente, recâștigând astfel încrederea publică în procesele Uniunii, și întrucât, prin însăși natura sa, punerea în comun acestor dovezi este în interesul publicului, ar trebui garantat cel mai înalt nivel de transparență. [AM 79]

(44b)   Soluționarea problemelor în materie de sănătate nu se poate face numai de sectorul sănătății, întrucât sănătatea este determinată de mai mulți factori externi. Prin urmare, așa cum se menționează în tratatele de la Maastricht și Amsterdam, implicarea sănătății în toate domeniile de politică este importantă pentru capacitatea Uniunii de a face față problemelor viitoare. Totuși, sensibilizarea altor sectoare cu privire la impactul deciziilor lor asupra sănătății și la integrarea sănătății în politicile lor este una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă în prezent sectorul sănătății din Europa. Progrese importante în ceea ce privește sănătatea au fost înregistrate până în prezent în politici din sectoare precum educația, traficul, nutriția, agricultura, forța de muncă sau planificarea. De exemplu, în domeniul sănătății inimii s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative prin schimbări în politicile și reglementările privind calitatea alimentelor, o mai intensă activitate fizică și reducerea fumatului. [AM 80]

(45)  Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor de la nivelul Uniunii și de la nivel internațional, ar trebui să fie intensificată cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a componentei „Sănătate”.

(46)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada de programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei. [AM 81]

(47)  În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(21)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul va trebui să țină seama de constrângerile speciale cu care se confruntă persoanele și entitățile stabilite pe aceste teritorii, pentru a le permite acestora accesul real la componentele menționate anterior. [AM 82]

(48)  Statele Sub rezerva respectării tuturor normelor și reglementărilor relevante, statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin. [AM 83]

(49)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(22), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(23), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(24) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(25), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale în conformitate cu Regulamentul financiar și cu alte norme aplicabile, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă infracțiune care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă la adresa UE și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(26). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(50)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(50a)   Este important să se asigure o gestiune financiară a fondurilor sănătoasă și corectă pentru a garanta implementarea sa într-un mod cât mai clar, mai eficient și mai ușor cu putință, garantându-se, în același timp, certitudinea juridică și accesibilitatea sa pentru toți participanții. Având în vedere că activitățile FSE+ se desfășoară în cadrul gestiunii partajate, statele membre nu ar trebui să adauge norme suplimentare sau să modifice normele din mers, pentru că acest lucru ar complica utilizarea fondurilor pentru beneficiari și ar putea duce la o întârziere în plata facturilor. [AM 84]

(51)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității și echității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației, formării și formării îngrijirii și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a sănătății și reducerea eradicarea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate. [AM 85]

(52)  În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea anexelor referitoare la indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(27). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(53)  Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele de executare referitoare la modelul pentru ancheta structurată privind destinatarii finali ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(28), având în vedere natura acestui model,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Partea I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+). FSE+ are trei componente: componenta cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”.

Acesta Prezentul regulament prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, completând normele generale aplicabile FSE+ în temeiul Regulamentului (UE) .../... [noul RDC]. [AM 86]

Articolul 2

Definiții

(1)  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială și de a eradica sărăcia, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și de sprijin psihologic și orientarea către acestea, oferirea de informații relevante despre serviciile publice sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;

2.  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;

3.  „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă, inclusiv produse pentru igiena feminină, și materiale școlare;

4.  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

5.  „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);

6.  „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase și după 12 luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;

7.  „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;

7a.  „parteneriate transfrontaliere” înseamnă, în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, structuri permanente de cooperare între servicii publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă sau partenerii sociali situați în cel puțin două state membre;

8.  „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);

9.  „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;

10.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;

11.  „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;

12.  „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;

13.  „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, inclusiv copii și persoane fără adăpost, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;

14.  „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;

15.  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere din economia socială, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care:

(a)  în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social, inclusiv asupra mediului, pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;

(b)  își utilizează reinvestește cea mai mare parte din profiturile obținute în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;

(c)  este administrată în mod antreprenorial, democratic, participativ, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;

15a.  „întreprindere socială” înseamnă diferite tipuri de întreprinderi și entități diverse care își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, cum ar fi cooperativele, casele de ajutor reciproc, asociațiile, fundațiile, întreprinderile sociale și alte tipuri de întreprinderi reglementate de legile diferitelor state membre și care se bazează pe prioritatea persoanei și a obiectului social comparativ cu capitalul, guvernanța democratică, solidaritatea și reinvestirea profiturilor sau a excedentelor, în proporție majoritară;

16.  „inovații sociale” înseamnă activități, inclusiv activități colective, care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii, practici și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, inclusiv între public, organizațiile din sectorul terțiar, cum ar fi organizațiile de voluntariat și cele comunitare, și întreprinderile sociale, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;

17.  „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte, inclusiv geografice și sectoriale, sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;

18.  „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematică, știință, tehnologie și inginerie matematica, știința, tehnologia, artele și ingineria, competențele digitale, competențele în domeniul mass-media; personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia (inter)culturală și gândirea critică;

19.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene. ;

19a.  „grupuri dezavantajate” înseamnă grupuri-țintă cu un număr ridicat de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie, de discriminare sau de excluziune socială, inclusiv, printre altele, minoritățile etnice, cum ar fi romii, resortisanții țărilor terțe, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, copiii, părinții singuri, persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice;

19b.  „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale (formală, non-formală și informală), în orice etapă a vieții, inclusiv educația copiilor preșcolari, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, a competențelor, a aptitudinilor și a posibilităților de a participa în societate.

(2)  Definițiile de la articolul [2] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.

(2a)  Definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1046 se aplică, de asemenea, componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în cadrul gestiunii directe și indirecte. [AM 87]

Articolul 3

Obiective generale și metode de execuție

FSE+ are drept scop sprijină statele membre, la nivel național, regional și local, precum și Uniuneasprijine statele membre dezvolte societăți favorabile incluziunii și să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de calitate, crearea de locuri de muncă calificată, educație și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii formare de calitate și favorabile incluziunii, eradicarea sărăciei, inclusiv în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017 rândul copiilor, incluziunea și integrarea socială, coeziune socială, protecție socială și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii.

FSE+ este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene și cu Carta, respectând principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, contribuind astfel la obiectivele Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE și cu angajamentul Uniunii și al statelor sale membre de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul egal la piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții, condiții de lucru echitabile de înaltă calitate, protecția, integrarea și incluziunea socială, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, investiții în favoarea copiilor și a tinerilor, nediscriminarea, egalitate între femei și bărbați, acces la servicii de bază și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. [AM 88]

Execuția fondului se realizează:

(a)  în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și

(b)  în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).

Articolul 4

Obiective specifice

(1)  FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, mobilității, incluziunii sociale, eradicării sărăciei și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC]:

(i)  îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la forță de muncă de calitate și la măsuri de activare, în special măsuri specifice pentru tineri, mai ales prin punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată, persoanele inactive din punct de vedere economic și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități grupurile defavorizate, acordându-se o atenție deosebită persoanelor care se confruntă cu cele mai multe obstacole în ocuparea unui loc de muncă, promovării ocupării forței de muncă, a activității independente, a spiritului antreprenorial și a economiei sociale;

(ii)  modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;

(iii)  promovarea participării femeilor la piața muncii și a evoluției lor în carieră, promovarea principiului remunerării egale pentru muncă egală și a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, acordându-se o atenție deosebită părinților singuri, inclusiv în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor, la educație preșcolară, la servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice și la alte servicii de îngrijire și tipuri de sprijin abordabile ca preț, favorabile incluziunii și de calitate; și promovarea unui mediu de lucru sănătos, bine adaptat, care să reducă riscurile la adresa sănătății și riscul apariției bolilor, precum și promovarea adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și promovarea reorientării profesionale și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;

(iv)  îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe antreprenoriale și digitale, și recunoașterea învățării non-formale și informale, pentru a promova incluziunea digitală și a facilita tranziția de la studii la muncă, în scopul reflectării cerințelor sociale și economice;

(v)  promovarea accesului egal la educație și formare de înaltă calitate, abordabile ca preț și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate și persoanele care asigură servicii de îngrijire, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional combătând abandonul școlar și promovând introducerea sistemelor de formare duală, uceniciile, mobilitatea pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;

(vi)  promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională și participarea deplină în societate;

(vii)  favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, în special pentru grupurile defavorizate;

(viii)  promovarea integrării socioeconomice pe termen lung a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;, inclusiv a migranților;

(viiia)  combaterea discriminării împotriva comunităților marginalizate cum ar fi romii și promovarea integrării socioeconomice a acestora;

(ix)  creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile, accesibile și cu la prețuri accesibile abordabile, inclusiv la servicii pentru obținerea de locuințe și la servicii de asistență medicală orientate către persoane și servicii de îngrijire conexe; modernizarea instituțiilor de securitate socială, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a sistemelor de protecție socială și de incluziune socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială egală, acordând o atenție deosebită copiilor, grupurilor dezavantajate și celor mai defavorizate persoane; îmbunătățirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;

(ixa)  creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități în vederea îmbunătățirii incluziunii lor pe piața forței de muncă și în programele de educație și de formare;

(x)  promovarea integrării sociale a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie și/sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;

(xi)  reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare, pentru a asigura incluziunea lor socială, acordându-se o atenție specială copiilor aflați în situații vulnerabile.

(2)  Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ contribuie, de asemenea, are drept scop să contribuie la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC], în special cele referitoare la:

1.  o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare, a centrelor de sănătate și de asistență medicală și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale, ținând seama de legile și de cadrele instituite în statele membre în domeniul economiei sociale;

2.  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, creșterea gradului de sensibilizare a populației în ceea ce privește dezvoltarea și stilurile de viață durabile, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economia circulară și bioeconomie;

2a.  o Uniune mai apropiată de cetățeni, prin măsuri care vizează reducerea sărăciei și incluziunea socială, luând în considerare particularitățile zonelor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socioeconomice în orașe și regiuni;

2b.  în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, FSE+ sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea instrumentelor, politicilor și legislației relevante ale Uniunii și promovează elaborarea de politici bazate pe date concrete, inovarea socială și progresul social, în colaborare cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private (obiectivul specific 1); promovează mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor pe o bază echitabilă și stimulează oportunitățile de ocupare a forței de muncă (obiectivul specific 2); promovează ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțării pentru microîntreprinderi și întreprinderile din economia socială, în special pentru persoanele vulnerabile (obiectivul specific 3);

(3)  În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ sprijină, contribuie la un nivel ridicat de asemenea, promovarea protecție a sănătății umane și la prevenirea bolilor, inclusiv prin promovarea activității fizice și a educației pentru sănătate, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, crește speranța de viață la naștere, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea, promovează prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și sănătatea pe parcursul întregii vieți și consolidează și sprijină legislația UE legată de sănătate, inclusiv în domeniul sănătății mediului, și promovează sănătatea în toate politicile Uniunii. Politica Uniunii în domeniul sănătății este ghidată de ODD pentru a se asigura că UE și statele membre ating obiectivele ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”. [AM 89]

Articolul 5

Buget

1.  Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 106 781 000 000 EUR în prețurile din 2018 (101 174 120 457 000 000 EUR în prețuri curente).

2.  Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 105 686 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 prețurile din 2018 (119 222 000 000 EUR în prețuri curente), din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), 5 900 000 000 EUR pentru măsuri din cadrul Garanției europene pentru copii menționate la articolul 10a, iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

3.  Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 174 095 000 000 EUR în prețurile din 2018 (1 234 000 000 EUR în prețuri curente).

4.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:

(a)  761 675 000 000 EUR la prețurile din 2018 (761 000 000 EUR la prețurile curente) pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;

(b)  413 420 000 000 EUR la prețurile din 2018 (473 000 000 EUR la prețurile curente; sau 0,36 % din CFM 2021-2027) pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.

5.  Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației. [AM 90]

Articolul 6

Egalitatea dintre femei și bărbați de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea

(1)  Toate programele puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea FSE+ asigură egalitatea de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. Ele sprijină, de asemenea, acțiuni specifice care vizează creșterea participării femeilor la viața profesională și dezvoltarea lor profesională, precum și concilierea între viața profesională și cea personală, promovarea egalității de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, stare de sănătate, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap și în ceea ce privește TIC, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, consolidând astfel incluziunea socială și reducând inegalitățile.

(2)  Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității și a îmbunătățirii accesibilității universale pentru persoanele cu dizabilități. [AM 91]

Partea a II-a

Execuția în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată

Capitolul I

Dispoziții comune privind programarea

Articolul 7

Coerență și concentrare tematică

(1)  Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și în tabloul de bord social din cadrul semestrului european și de caracteristicile regionale specifice, contribuind astfel la obiectivele Uniunii stabilite la articolul 174 din TFUE în materie de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și care sunt pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Statele membre și, atunci când este cazul după caz, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, InvestEU, Europa Creativă, instrumentul „Drepturi și valori”, Erasmus, Fondul pentru azil și migrație, Cadrul UE post-2020 pentru strategiile naționale de integrare a romilor și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile autoritățile de management responsabile de punerea în aplicare în vederea asigurării unor abordări integrate și a realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.

(2)  Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4 din prezentul regulament.

(3)  Statele membre alocă cel puțin 25 % 27 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(xi x), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.

3a.  În cadrul obiectivelor specifice pentru domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x), statele membre alocă cel puțin 5 % din resursele lor provenite din FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice care vizează executarea Garanției europene pentru copii, cu scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, îngrijiri gratuite, locuințe decente și alimentație adecvată.

(4)  Statele Pe lângă alocarea minimă de cel puțin 27 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), statele membre alocă cel puțin 2 3 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de incluziune socială a persoanelor celor mai defavorizate și/sau de reducere a deprivării materiale, stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul punctele (x) și (xi).

În cazuri justificate în mod corespunzător, resursele alocate obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (x), care vizează persoanele cele mai defavorizate, pot fi luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerința de alocare a cel puțin 2 % stabilită la prezentul alineat primul paragraf.

(5)  Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 3 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.

Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019 sau în care rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru intervalul 2021-2025 din perioada de programare acțiunilor și reformelor structurale menționate mai sus, acordând o atenție deosebită regiunilor mai afectate și ținând seama de divergențele dintre ele.

Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024 sau în care rata NEET este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor sau reformelor structurale menționate cel puțin 10 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.

Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea și al doilea treilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf. Alocarea respectivă nu înlocuiește finanțarea necesară pentru infrastructura și dezvoltarea regiunilor ultraperiferice.

Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.

(6)  Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

(7)  Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice. [AM 92]

Articolul 7a

Respectarea drepturilor fundamentale

Cu ocazia executării acestor fonduri, statele membre și Comisia asigură respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei.

Orice cost generat de o acțiune care nu este în concordanță cu Carta nu este eligibil în temeiul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC] și al Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014. [AM 93]

Articolul 8

Parteneriat

(1)  Fiecare În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014, fiecare stat membru asigură participarea adecvată, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, o participare semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organismelor de promovare a egalității, a instituțiilor naționale pentru drepturile omului și a altor organizații relevante sau reprezentative la programarea și realizarea politicilor și inițiativelor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al nediscriminării și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată. Această participare semnificativă este favorabilă incluziunii și accesibilă persoanelor cu handicap.

(2)  În cadrul fiecărui program, statele Statele membre alocă o proporție adecvată cel puțin 2 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile de la nivel european și național sub formă de formare profesională, măsuri de colaborare în rețea și consolidarea dialogului social, precum și pentru activități întreprinse de partenerii sociali în comun. [AM 94]

Articolul 9

Reducerea deprivării materiale

Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) privind incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane și/sau deprivarea materială se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific. Rata de cofinanțare pentru această prioritate sau pentru acest program este stabilită la cel puțin 85 %. [AM 95]

Articolul 10

Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor

Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități sau al unui program specific și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i). [AM 96]

Articolul 10a

Sprijin pentru Garanția europeană pentru copii

Sprijinul în temeiul articolului 7 alineatul (3a) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific care reflectă Recomandarea Comisiei Europene din 2013 referitoare la Investițiile în copii. Acesta contribuie la reducerea sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, în cadrul obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x). [AM 97]

Articolul 11

Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări

Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice oricăruia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 4 alineatul (1). Statele membre asigură complementaritatea, coerența, coordonarea și sinergiile cu Pilonul european al drepturilor sociale.

La nivelul autorității de management este asigurată o flexibilitate suficientă pentru identificarea priorităților și a domeniilor pentru investițiile realizate prin intermediul FSE+ în concordanță cu provocările locale sau regionale specifice. [AM 98]

Articolul 11a

Dezvoltare teritorială integrată

1.  FSE+ poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile de la capitolul II titlul III din regulamentul respectiv.

2.  Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin ESF+, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC]. [AM 99]

Articolul 11b

Cooperare transnațională

1.  Statele membre pot sprijini acțiuni de cooperare transnațională în cadrul unei priorități specifice.

2.  Acțiunile de cooperare transnațională pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).

3.  Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată unei astfel de priorități, rata maximă de cofinanțare a acesteia poate fi majorată la 95 %. [AM 100]

Capitolul II

Sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 12

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”). În plus, articolul 13 se aplică, de asemenea, sprijinului FSE+, în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi). [AM 101]

Articolul 13

Acțiuni sociale inovatoare

(1)  Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și/sau experimentările sociale, inclusiv pe cele cu o componentă socio-culturală, utilizând abordări sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității partenerii sociali, întreprinderile sociale, sectorul privat și societatea civilă.

(1a)  În cadrul programelor lor operaționale sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domeniile de inovare socială și experimentări sociale care corespund nevoilor lor specifice.

(2)  Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (inovări sociale și experimentări sociale, inclusiv cele cu o componentă socio-culturală) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.

(3)  Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).

(4)  Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %. [AM 102]

Articolul 14

Eligibilitate

(1)  Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:

(a)  achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea achiziționarea de infrastructură și

(b)  achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este absolut necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.

(2)  Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.

(3)  Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.

(4)  Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca nivelul acestora să. În cazul în care se aplică un contract colectiv, acestea se stabilesc în conformitate cu contractul respectiv. Dacă nu se aplică niciun contract colectiv, nivelul lor nu depășească depășește 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia sau expertiza specifică în cauză în statul membru sau în regiunea respectivă, conform justificării documentare relevante furnizate de autoritatea de gestionare și/sau conform datelor Eurostat. [AM 103]

Articolul 15

Indicatori și raportare

(1)  Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I sau în anexa IIa pentru acțiuni care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (x), la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program și indicatori specifici fiecărei acțiuni.

(2)  Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.

(3)  În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.

(4)  Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa I referitoare la participantul respectiv.

(4a)  Datele menționate la alineatul (3) includ o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru a monitoriza punerea în aplicare a programelor FSE+ cu privire la egalitatea de gen și sunt defalcate în funcție de sex.

(5)  Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit pot permite autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(6)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I și în anexa IIa, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor. [AM 104]

Capitolul III

Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale

Articolul 16

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului acordat din FSE+ în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi).

Articolul 17

Principii

(1)  Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.

(2)  Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară și materialele plastice de unică folosință. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.

Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3, și să nu înlocuiască nicio prestație socială existentă.

Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(29), cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.

Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.

(3)  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.

(4)  Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază poate fi este completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate. [AM 105]

Articolul 18

Conținutul priorității

O prioritate care vizează sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) indică:

(a)  tipul de sprijin;

(b)  principalele grupuri-țintă;

(c)  o descriere a schemelor de sprijin naționale sau regionale.

În cazul programelor care se limitează la acest tip de sprijin și la asistența tehnică aferentă, prioritatea include și criteriile de selecție a operațiunilor.

Articolul 19

Eligibilitatea operațiunilor

(1)  Alimentele și/sau asistența materială de bază acordate persoanelor celor mai defavorizate pot fi achiziționate de beneficiar sau în numele acestuia ori pot fi puse gratuit la dispoziția beneficiarului.

(2)  Alimentele și/sau asistența materială de bază se distribuie gratuit persoanelor celor mai defavorizate.

Articolul 20

Eligibilitatea cheltuielilor

(1)  Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:

(a)  costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;

(b)  în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;

(c)  costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(d)  costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;

(e)  costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a).

(2)  O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).

(3)  Nu sunt eligibile următoarele costuri:

(a)  dobânda debitoare;

(b)  furnizarea achiziționarea de infrastructură;

(c)  costurile bunurilor de ocazie de calitate redusă. [AM 106]

Articolul 21

Indicatori și raportare

(1)  Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.

(2)  Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință. Cerințele de raportare sunt cât mai simple posibil.

(3)  Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei anonime structurate privind destinatarii finali, efectuate în anul precedent și care pune accentul, de asemenea, pe condițiile de viață și natura lipsurilor materiale ale acestora. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.

(4)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.

(5)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor. [AM 107]

Articolul 22

Audit

Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă. Auditul operațiunilor include mai multe controale în primele etape ale punerii în aplicare, astfel încât, în cazul riscului de fraudă, fondurile să poată fi redirecționate către alte proiecte. [AM 108]

Partea a III-a

Execuția în cadrul gestiunii directe și indirecte

Capitolul I

Norme specifice pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”

Secțiunea I

Dispoziții generale

Articolul 23

Obiective operaționale

Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:

(a)  să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;

(b)  să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;

(c)  să sprijine experimentările experimentele sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pregăti, de a concepe și pune în aplicare, de a transfera sau de a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială, acordând o atenție specială desfășurării la scară mai largă a proiectelor locale dezvoltate de orașe, de autoritățile locale și regionale, de partenerii sociali, de organizațiile societății civile și de actorii socioeconomici în domeniul primirii, al incluziunii sociale și al integrării resortisanților țărilor terțe;

(d)  să dezvolte și să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu persoanele vulnerabile, persoane în situații de vulnerabilitate);

(da)  să sprijine parteneriatele transfrontaliere între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă și partenerii sociali, în scopul de a promova o piață transfrontalieră a muncii și o mobilitate transfrontalieră care oferă condiții adecvate;

(db)  să sprijine furnizarea de servicii EURES în vederea recrutării și plasării lucrătorilor în locuri de muncă durabile și de calitate, prin compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă, inclusiv prin parteneriate transfrontaliere;

(dc)  să faciliteze mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor, în condiții sociale adecvate, și să crească oportunitățile de ocupare a forței de muncă, prin dezvoltarea, la nivelul Uniunii, a unor piețe ale muncii de înaltă calitate și favorabile incluziunii, care să fie deschise și accesibile tuturor, respectând totodată drepturile lucrătorilor în întreaga Uniune;

(e)  să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare, precum și disponibilitatea și accesibilitatea sa, pentru microîntreprinderi, întreprinderile economiei sociale și persoanele vulnerabile în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane aflate în situații vulnerabile, inclusiv grupuri defavorizate;

(f)  să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a acestor părți părților interesate implicate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a societății civile, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;

(g)  să sprijine dezvoltarea întreprinderilor economiei sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;

(h)  să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire a persoanelor în vârstă, cerințe de accesibilitate și servicii de tranziție de la îngrijirea instituțională la îngrijirea familială și bazată de comunitate, inclusiv cerințe de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, servicii de îngrijire a copiilor și sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

(i)  să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul combaterii sărăciei, ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;

(j)  să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4. [AM 109]

Articolul 23a

Concentrarea tematică și finanțarea

Partea din pachetul financiar FSE+ destinată componentei pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială menționată la articolul 5 alineatul (4) litera (a) se alocă pe parcursul întregii perioade pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (2b), în conformitate cu următoarele procente orientative:

(a)  55 % pentru obiectivul specific nr. 1;

(b)  18 % pentru obiectivul specific nr. 2;

(c)  18 % pentru obiectivul specific nr. 3. [AM 110]

Secțiunea a II-a

Eligibilitate

Articolul 24

Acțiuni eligibile

(1)  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.

(2)  Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:

(a)  activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:

(i)  anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;

(ii)  experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;

(iii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;

(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:

(i)  parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;

(ii)  un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;

(iii)  sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;

(iv)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;

(c)  consolidarea capacităților, în special:

(i)  a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(ii)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;

(iii)  a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;

(iv)  a capacităților partenerilor sociali și ale părților interesate în vederea cooperării transnaționale;

(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:

(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;

(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(iv)  evenimente, conferințe și seminare legate de Președinția Consiliului asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului de lucru, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sisteme de tehnologie a informației. [AM 111]

Articolul 25

Entități eligibile

(1)  În plus față de criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar, pentru ca entitățile să fie eligibile, se aplică următoarele criterii:

(a)  entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)  un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(ii)  o țară asociată;

(iii)  o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (2) și (3);

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională relevantă; [AM 112]

(2)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(3)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

Articolul 25a

Guvernanță

1.  Comisia se consultă cu părțile interesate din Uniune, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile, cu privire la programele de lucru în materie de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, la prioritățile și orientarea strategică a acestora și la punerea lor în aplicare.

2.  Comisia stabilește legăturile necesare cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia pentru protecția socială, Comitetul consultativ pentru siguranță și protecția sănătății la locul de muncă, Grupul directorilor generali pentru relațiile de muncă și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor în scopul de a le informa corespunzător și periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor programe. Comisia informează, de asemenea, alte comisii care se ocupă de politici, instrumente și acțiuni relevante pentru componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială. [AM 113]

Capitolul II

Dispoziții specifice pentru componenta „Sănătate”

Secțiunea I

Dispoziții generale

Articolul 26

Obiective operaționale

(1)  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolele 3 și 4.

(2)  Componenta „Sănătate” are următoarele obiective operaționale:

(-a)   sprijinirea unei strategii a Uniunii în domeniul sănătății publice, care vizează:

(i)  sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a proteja și de a îmbunătăți sănătatea publică; și

(ii)  promovarea misiunii Uniunii în domeniul sănătății, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, care prevede că, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. [AM 114]

(a)  consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor a aborda amenințările transfrontaliere privind sănătatea; [AM 115]

(i)  măsuri de consolidare a capacității de pregătire pentru situații de criză, de gestionare a acestora și de reacție la acestea;

(ii)  reacția la amenințările transfrontaliere privind sănătatea în timpul situațiilor de criză;

(iii)  sprijinirea capacităților laboratoarelor;

(iv)  combaterea rezistenței la antimicrobiene;

(iva)   intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite; [AM 116]

(ivb)   sprijinirea dezvoltării de competențe și instrumente pentru o comunicare eficientă a riscurilor; [AM 117]

(b)  dotarea sistemelor de sănătate cu mijloacele necesare;

(i)  investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor, inclusiv prin programe de alfabetizare și educare în domeniul sănătății și prin promovarea activității fizice; [AM 118]

(ia)  investiții în diagnosticarea timpurie și în depistarea medicală; [AM 119]

(ii)  sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire care răspund nevoilor și preocupărilor pacienților și cetățenilor, în special prin stabilirea de legături cu programe care susțin alfabetizarea mediatică și abilitățile digitale; [AM 120]

(iia)   sprijinirea dezvoltării unor servicii publice digitale în domenii precum cel al sănătății; [AM 121]

(iib)   consolidarea siguranței și a calității informațiilor în materie de sănătate; [AM 122]

(iii)  sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil, transparent și accesibil în materie de sănătate la nivelul Uniunii, asigurând totodată protecția datelor cu caracter personal. [AM 123]

(iv)  prijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe util și al sprijinului acordat pentru punerea în aplicare, utile pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile, mai reziliente, nediscriminatorii, incluzive și echitabile, care să abordeze inegalitățile sociale, precum și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european. Aceasta include sprijinirea unor registre naționale de înaltă calitate, care să furnizeze, de asemenea, date comparabile. [AM 124]

(v)  dezvoltarea și punerea în aplicare a unor abordări care să răspundă la viitoarele provocări cu care se vor confrunta sistemele de sănătate;

(va)   sprijinirea tranziției spre îngrijirea orientată către persoane, serviciile de sănătate și sociale de proximitate, precum și îngrijirea integrată bazată pe comunitate, în special promovarea modelelor organizaționale bazate pe munca în echipă interprofesională și crearea de rețele cu mai multe părți interesate; [AM 125]

(vb)   asigurarea implicării tuturor părților interesate relevante în acțiunile menționate anterior, la nivelul Uniunii și/sau la nivel național, după caz; [AM 126]

(vc)   dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente și strategii pentru prevenirea și combaterea inegalităților în materie de sănătate, pentru a promova incluziunea socială, capacitarea cetățenilor și participarea comunității; [AM 127]

(c)  sprijinirea legislației Uniunii în domeniul sănătății;

(i)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele, accesul la astfel de produse pe întreg teritoriul Uniunii și dispozitivele medicale; [AM 128]

(ii)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM); (30)

(iii)  monitorizarea și sprijinirea statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației din domeniul substanțelor de origine umană;

(iv)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind produsele din tutun;

(v)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii în materie de asistență medicală transfrontalieră;

(vi)  sprijinirea comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” dezvoltării strategiei de integrare a sănătății în toate politicile și „riscurile stabilirea de procese prin care implicațiile asupra sănătății să poată fi analizate și mediului și riscurile emergente” luate în considerare în toate politicile; [AM 129]

(ca)   sprijinirea monitorizării, a punerii în aplicare și a consolidării altor acte legislative și politici ale Uniunii cu implicații asupra sănătății, astfel încât să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, inclusiv, dar nu numai a celor referitoare la:

(i)  poluarea atmosferică;

(ii)  perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice cu proprietăți dăunătoare;

(iii)  reziduurile de pesticide prezente în alimente, apă și aer;

(iv)  alimente și etichetarea produselor alimentare, inclusiv a produselor care conțin acizi grași trans, etichetarea alcoolului, aditivi și materiale care intră în contact cu alimentele; [AM 130]

(d)  sprijinirea activităților integrate (de exemplu RER, ETM și punerea în aplicare a bunelor practici pentru promovarea sănătății și prevenirea și gestionarea bolilor);

(i)  sprijinirea în continuare a rețelelor europene de referință (RER);

(ii)  sprijinirea dezvoltării cooperării și a consolidării capacităților privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate; [AM 131]

(iii)  sprijinirea punerii în aplicare a bunelor practici în materie de inovare în domeniul sănătății publice. ;

(iiia)   sprijinirea punerii în aplicare a programelor și a celor mai bune practici referitoare la educația privind sănătatea sexuală și reproductivă și a campaniilor adresate tinerilor; [AM 132]

(iiib)   sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivelul Uniunii care activează în domeniul sănătății și al aspectelor legate de sănătate; [AM 133]

(iiic)  sprijinirea creării unui Comitet director pentru sănătate care să se ocupe de punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”. [AM 134]

Secțiunea a II-a

Eligibilitate

Articolul 27

Acțiuni eligibile

(1)  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile având drept obiectiv sănătatea care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3, 4 și 26. [AM 135]

(2)  Componenta „Sănătate” poate sprijini următoarele acțiuni:

(a)  activități analitice, în special:

(i)  anchete, studii, colectarea de date, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori și exerciții de analiză comparativă;

(ia)   activități menite să monitorizeze impactul cumulativ asupra sănătății al factorilor de mediu care prezintă riscuri, inclusiv cel generat de contaminanții din alimente, apă, aer și alte surse; [AM 136]

(ib)   activități de monitorizare a impactului asupra sănătății al legislației Uniunii, spre exemplu al celei în domeniul farmacovigilenței și în alte domenii similare; [AM 137]

(ii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii.

Rezultatele activităților analitice care au fost finalizate sunt făcute publice. [AM 138]

(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:

(i)  colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere și inclusiv în ceea ce privește poluarea aerului și alte tipuri de contaminare transfrontalieră a mediului; [AM 139]

(ii)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;

(iii)  exerciții de pregătire pentru crize sanitare;

(c)  consolidarea capacităților, în special:

(i)  prin transferul, adaptarea și extinderea utilizării bunelor schimbul de bune practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre, precum și prin adaptarea și extinderea utilizării acestora; [AM 140]

(ii)  a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26, într-un mod continuu și durabil, asigurând prezența unei societăți civile active la nivelul Uniunii; [AM 141]

(iii)  prin acordarea de sprijin pentru instalarea, operarea și întreținerea unei infrastructuri IT pentru schimbul de date;

(iv)  a capacităților punctelor de contact regionale, subnaționale și naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor; [AM 142]

(v)  a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;

(vi)  prin acordarea de asistență în cooperare cu țările terțe;

(vii)  prin achiziția de bunuri și servicii în cazul crizelor sanitare.

(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:

(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;

(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 26;

(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 26;

(iv)  evenimente ale președinției Consiliului și acțiunile pregătitoare, conferințele și seminariile aferente.

(3)  Acțiunile menționate la alineatul (2) sunt eligibile numai în măsura în care sprijină crearea de economii de scară, îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru situații de criză, extinderea utilizării bunelor practici identificate cu valoare adăugată ridicată sau în măsura în care urmăresc să asigure că normele Uniunii în domeniile menționate la articolul 26 alineatul (3) sunt puse în aplicare, respectate, evaluate și revizuite dacă este necesar.

Articolul 28

Entități și costuri eligibile

(1)  În plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar, pentru ca entitățile să fie eligibile, se aplică următoarele criterii:

(a)  entitățile juridice trebuie să fie stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)  un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(ii)  o țară asociată;

(iii)  o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (3) și (4);

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.

(2)  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(3)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(4)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

(5)  În cazuri excepționale, în timpul unei crize cauzate de o amenințare transfrontalieră gravă privind sănătatea, astfel cum este definită în Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului(31), costurile suportate în țările neasociate pot fi considerate, în mod excepțional, ca fiind eligibile, dacă sunt justificate în mod corespunzător de motive de combatere a răspândirii riscurilor pentru protecția sănătății cetățenilor Uniunii.

Articolul 29

Guvernanță

Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei, cum ar fi organizațiile profesionale din domeniul sănătății, cu privire la planurile anuale de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora. O conducere politică puternică și o structură de guvernanță adecvată dedicată sănătății vor asigura faptul că protecția și promovarea sănătății sunt garantate în toate portofoliile Comisiei, în conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE. [AM 143]

Articolul 29a

Comitetul director pentru sănătate

1.  Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate („Comitetul director”) pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”.

2.  Comitetul director se concentrează asupra creării de sinergii între componenta „Sănătate” și alte programe în care este integrată o dimensiune a sănătății, prin coordonare și cooperare, promovarea pacienților și a implicării societății și prin oferirea de consiliere științifică și recomandări. Aceste demersuri oferă acțiuni în domeniul sănătății orientate către valoare, sustenabilitate, soluții mai bune pentru sănătate, facilitează accesul și reduc inegalitățile în materie de sănătate.

3.  Comitetul director prezintă o strategie cuprinzătoare și asigură coordonarea în elaborarea planurilor de lucru din cadrul componentei „Sănătate”.

4.  Comitetul director este un grup independent de părți interesate, format din actori din sectoare relevante din domeniul sănătății publice, al bunăstării și al protecției sociale, cu participarea reprezentanților regiunilor și a autorităților locale în domeniul sănătății, a reprezentanților pacienților și a cetățenilor.

5.  Comitetul director este format din 15 până la 20 de personalități provenind din diferite discipline și activități menționate la alineatul (4). Membrii Comitetului director sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului sau a ambelor.

6.  Președintele Comitetului director este numit de Comisie dintre membrii săi.

7.  Comitetul director:

(a)  își aduce contribuția la planurile anuale de lucru pentru componenta „Sănătate”, în urma unei propuneri a Comisiei;

(b)